ARLENE HALE

A fost acum mult timp

Traducerea [i adaptarea \n limba român` deCECILIA IONESCU

ALCRISRomance

userFormatogianninajolys

Capitolul 1

Cathy era gata s` plece la spital când sosi telegrama. Inima i sestrânse la vederea micului plic albastru, pe care se temea s`-ldeschid`. Deoarece astfel aflase de moartea tat`lui s`u, câ]iva animai \nainte.

Tân`ra femeie rupse nervoas` plicul [i scoase un oftat de u[urarerecunoscând semn`tura Sandrei.

"Petrec aceast` sear` la |ngerul albastru. Contez pe tine s` vii.Sandra".

Sandra. Cea mai bun` prieten` a sa. Cathy n-o v`zuse de trei ani.– |ntr-o zi m` voi ntoarce, Cathy, avea obiceiul s` spun`. {i

ora[ul va fi al meu.Iar Cathy r`spundea:– Vei reu[i, Sandra. |ntotdeauna ai ob]inut ce-]i doreai.{i iat` c` visul devenise realitate, deoarece |ngerul albastru era

cel mai elegant club din ora[. {i mica Sandra se \ntorceatriumf`toare \n regiunea natal`.

userFormatogianninajollys

Sandra Lesley! Prietena sa \[i luase acest pseudonim. Dar pentruCathy va r`mâne mereu Sandra Lesterfield, buna sa coleg` de [coal`.Prietenia le legase ca pe dou` surori. Dar mai târziu, via]a ledesp`r]ise. Sandra se prezentase \ntotdeauna ca exemplu, Cathymul]umindu-se s-o urmeze.

Tân`ra femeie \mp`turi din nou telegrama. |[i va vedea prietenacu orice pre]. Va fi un fel de omagiu adus trecutului [i prieteniei lor.De altfel, temperamentul s`u irlandez o \ndemna s`-[i urmezeinstinctul. Bob spunea deseori c` avea sângele fierbinte. Era dev`rat.Cathy era \n stare s` izbucneasc` \n plâns [i \n minutul urm`tor s`râd` \n hohote.

– Deprimat` sau entuziasmat`, dar niciodat` la mijloc, remarcaBob, zâmbind.

– Evident, tu e[ti solid ca o stânc`. Dar nu toat` lumea are acestnoroc.

– Solid sau greoi ca o stânc`?– Solid. Perfect. E[ti perfect, doctore Clinton! Mi se pare c` ]i-am

spus-o deja. Nu?Bob râsese. Sinceritatea sa \l stânjenea uneori. Dar Cathy [tia c`

\n sinea sa o aprecia.Disear` o va \nso]i. Dac` nu intervenea un eveniment de ultim

moment. Deoarece un medic era mereu la discre]ia unei urgen]e.Cathy se \ntreba cum va reac]iona. Cu \nfl`c`rare sau cu team`? Se\ncrunt`. Bob devenea imprevizibil \ndat` ce era vorba despreSandra. Timpul trecuse, dar el... Nu, \ntre ei se terminase totul.

Cathy respinse acest gând. Bob o iubise pe Sandra. Dar la ce buns` revin` asupra acestei pove[ti vechi? Tân`ra femeie \[i privi ceasul.Curând va fi ora s` plece. |n fiecare diminea]` se a[eza la pian

6 ARLENE HALE

userFormatogianninajollys

pentru a cânta o clip`. Muzica o relaxa [i o f`cea s` uite greut`]ilemeseriei sale de infirmier`.

– {tii c` ai talent? De ce nu devii profesionist`? Am face o chip`tr`snet.

Sandra \i repetase asta deseori. {tia s` fie foarte conving`toare [iCathy fusese gata s` cedeze. Dar, \n cele din urm`, voca]ia sa deinfirmier` o cucerise. {i ce ob]inuse? O via]` greu de suportat, omunc` epuizant` când urgen]ele se succedau \n ritm infernal,dezam`girea crunt` de a vedea murind un bolnav simpatic. |n aceleclipe, i se \ntâmpla s`-[i regrete alegerea.

Oare cum s` nu compare via]a ei cu a Sandrei? Prietena sadevenise celebr`. Câ[tiga bani, c`l`torea, se distra [i \ntâlnea omul]ime de oameni. Tr`ia liber` ca pas`rea cerului, f`r` obliga]iideosebite. Cathy se sim]ea legat` de spital, f`r` mari posibilit`]i deviitor.

Pianul \i f`cu bine. Notele zburau cu veselie de sub degetele eifine [i delicate. |ndat` ce termin`, tân`ra femeie porni la drum.

Afar`, soarele str`lucea [i Cathy se urc` la volan fredonând.Spitalul din Pittsfield era mai degrab` vechi, dar cu cinci ani \naintelucr`rile \l transformaser` prin ad`ugare de cl`diri [i modernizarearestului. {i, de atunci, ansamblul avea un aspect mai impresionant.

Cathy \ncetini [i-[i gar` ma[ina \n parcaj.Era cald. Cerul f`r` nori se reflecta \n fluviu [i se opri o clip`

pentru a contempla acel spectacol lini[tit. Apa curgea impun`torprintre malurile m`rginite de s`lcii. Dou` vase de transport fluvialtrecut` \ncet, agitând apa lini[tit` cu mari vârtejuri. Cathy adoraacest col].

– Bun` ziua, Cathy!

A FOST ACUM MULT TIMP 7

Tânara femeie se \ntoarse [i un zâmbet larg \i lumin` fa]a. Ar firecunoscut aceast` voce dintre mii.

– Bob! Bun` ziua!Bob [i ochii s`i alba[tri care erau ascun[i de ochelarii cu rame

din baga. Bob [i statura sa impun`toare, cu p`rul negru, b`rbiahot`rât` [i buze catifelate, aproape copil`re[ti. Fa]a sa nu avea nimicclasic. Dar Cathy \l g`sea frumos. Mai ales când râdea. Iar ea aveadarul s`-l fac` s` râd`.

– Este un timp de când prive[ti apa. Oare la ce te gânde[ti?– La nimic, r`spunse Cathy. |mi aminteam doar aventura noastr`

pe insul`. Tu ]i-o aminte[ti?– Tu, Sandra [i cu mine. N-am uitat nimic. A trebuit s` petrecem

noaptea acolo.– |nc` m` \ntreb cum ai putut s` nu legi parâma, Bob. |n clipa

\ntoarcerii, nici o barc`!Bob râse sincer.– Nu eram \nc` decât ni[te copii, Cathy.– Poate. Dar acolo am petrecut una din nop]ile cele mai

formidabile din via]a mea.Se \ndreptar` \ncet spre spital.– Ia te uit`, ia te uit`! {i de ce?Cathy \[i strecur` mâna sub bra]ul s`u. De obicei, n-o f`cea

niciodat` din cauza bârfelor. Dar uneori nu se putea st`pâni s` nu-lating`. Poate pentru a se asigura, pentru a-[i dovedi c` era \ntr-adev`r acolo.

– O [tii perfect.Bob \i arunc` o scurt` privire [i ochii lui alba[tri str`luceau.– Sunt ani de atunci.

8 ARLENE HALE

Chiar crezi c` \n noaptea aceea te-ai \ndr`gostit de mine?– Sunt sigur` de asta. Dar nu aveai ochi decât pentru Sandra \n

acea perioad`.Medicul \i ignor` remarca.– Tocmai mi-a trimis o telegram` \n aceast` diminea]`, relu`

Cathy. Pentru a-mi aminti c` se duce la |ngerul albastru.– Ca [i cum puteai s` ui]i! Am primit [i eu una.– Serios?– Am fost pu]in surprins, dar este amabil din partea ei s` se

gândeasc` la mine. Primul spectacol este la ora zece. Voi rezerva omas` [i voi trece s` te iau la ora nou`.

– Mai ales s` nu \ntârzii, Bob. Nu vreau s` pierd nici o buc`]ic`din spectacol.

– |n nici un caz. |nceteaz` s` te nelini[te[ti degeaba. Voi fipunctual. |n cazul unei piedici, te voi anun]a. Lini[tit`?

Ascensorul se deschise [i p`trunser` \n`untru. Cathy remarc`dou` dintre colegele sale care-l sorbeau din ochi pe Bob. Eraupu]ini medici acceptabili \n spital. Ceea ce-l f`cea [i mai interesant\n ochii acestor doamne.

Bob cobor\ la etajul al treilea [i, plecând, \i adreas` un zâmbetdiscret. Lui Cathy i se p`ru c` le aude pe celelalte oftând. Dar nu erafoarte sigur`. Tân`ra femeie avea noroc. {i o [tia. Dar \n acest caz,de unde venea oare acea nelini[te care se infiltra cu perfidie \nsufletul s`u? Va ceda depresiei, schimb`rilor bru[te de dispozi]ieobi[nuite? Ziua se anun]a prea frumoas` pentru asta.

Cathy se opri la etajul al patrulea [i ajunse rapid la camerainfirmierelor. {efa sa era deja acolo.

– Bun` ziua, domni[oar` Fairchild.

A FOST ACUM MULT TIMP 9

Dar Fairchild nu era foarte sociabil`. Nu avea decât o pasiune,munca. {i când Cathy \l re\ntâlnise pe Bob, un an mai \nainte,superioara sa nu se jenase s`-[i manifeste dezaprobarea.

– Un medic [i o infirmier`. Este inadmisibil! {i v` previn: nu voisuporta s` v` v`d spunându-v` vorbe dulci sub ochii mei!

– Dar nu se pune problema, protestase Cathy. Bob nu m-as`rutat niciodat` \n public.

– Al]ii \naintea voastr` au f`cut-o. {i te avertizez, domni[oar`Corey, dac`...

– N-am nimic s`-mi repro[ez. {i nu m` ve]i prinde niciodat` \ngre[eal`, \ncheie tân`ra femeie.

De fapt, Fairchild detesta numai ideea ca un medic s` poat` flirtacu o infirmier`. Cathy era perfect con[tient` de asta. Dar violen]a [iindiscre]ia superioarei sale o surprinsese din nou.

Brutalitatea acestei reac]ii d`duse \n mod firesc na[tere la bârfe.Printre infirmiere, unele pretindeau c` Fairchild cunoscuse unmedic [i c` povestea se terminase prost. De aici furia sa de a vedeape altcineva reu[ind acolo unde ea e[uase lamentabil.

– |n aceast` diminea]` avem stagiare, exclam` Fairchild, cubrusche]ea obi[nuit`. }i le \ncredin]ez pe amândou`: domni[oareleThornton [i Scott.

Cathy inspir` adânc. Era o provocare s` se ocupe de \ncep`toare.Iar adev`ratele infirmiere, cu diplom`, detestau acest gen decorvoad`. Dar tân`ra femeie \[i aminti de propriul debut \n meserie[i de importan]a stagiului \n viitoarea via]` profesional`. Contactulcu bolnavii constituia o experien]` de ne\nlocuit, care valora maimult decât toate \nv`]`turile de pe p`mânt.

Tabloul luminos se aprinse.

10 ARLENE HALE

La gestul poruncitor al lui Fairchild, Cathy ie[i imediat. Ziua\ncepea r`u, deoarece suna un bolnav. {i, dup` p`rerea general`,acesta avea o reputa]ie \ngrozitoare.

– Bun` ziua, domnule Larkin, spuse Cathy intrând \n camer`.Ave]i nevoie de ceva?

– Este a treia oar` când sun! vorbi acesta strident.Tân`ra femeie se \ncord`. Trebuia mai ales s`-[i p`streze

r`bdarea. Dar era dificil, deoarece \l b`nuia pe Larkin c` mintepentru a o nec`ji.

– Tocmai am intrat de serviciu, domnule Larkin. {i n-amremarcat decât un apel. |mi pare r`u pentru celelalte.

– D` perdelele la o parte! Doresc s` v`d ce se \ntâmpl` afar`. {ispatele, spatele meu! Nu este nici un mijloc de a face masaj aici?

Cathy trase perdelele, l`sând s` intre razele soarelui. Câtevab`rci se mi[cau \ncet pe fluviu [i tân`ra femeie zâmbi. De la fereastr`se z`rea Sandstone, mica insul` a[ezat` la un cot al râului. Acolo \[ipetrecuse o noapte, cu un an \nainte.

Totu[i, \n memoria sa amintirea se p`strase intact` [i exact`. Oamintire pe care n-o va uita niciodat`.

– Ei bine, masajul! Da sau nu? {i doctorul meu? De ce nu este\nc` aici? \ntreb` Larkin.

– Doctorul Clinton a sosit. {i sunt sigur` c` nu va \ntârzia. |i voicere unei maseuze s` v` fac` o frec]ie cu alcool. V` reamintesc c`regulamentul nu permite decât dou` [edin]e. {i a]i fost deja masat\n aceast` diminea]`.

– Regulamentul! Nu ave]i decât acest cuvânt pe buze. Suntbolnav, nu? {i pl`tesc. |n consecin]`, pretind pentru banii mei!

– Bine, domnule.

A FOST ACUM MULT TIMP 11

Cathy disp`ru \nchizând \ncet u[a. Larkin bomb`nea \nc`,deoarece ar fi preferat s-o lase deschis`. De fapt, trebuia s` spionezeinfirmierele, notând cu con[tiinciozitate plec`rile [i venirile lor. {idac`, din nefericire, se ocupau mai pu]in de el decât de un altul,f`cea \n a[a fel \ncât s` afle tot etajul.

Pu]in dup` aceea, Cathy d`du peste Bob. Acesta \[i \mbr`casehalatul alb [i \nainta cu pa[i mari. Cu trusa sub bra] [i capul dreptavea \ntr-adev`r ]inut`.

– E[ti aici! Slav` Domnului! spuse Cathy. Diva ta este \ntr-odispozi]ie proast`.

– E[ti dr`gu]` c` m` anun]i, \i r`spunse Bob, inspirând adânc.Tân`ra femeie \l urm`ri din ochi [i inima i se strânse când intr`

\n camera lui Larkin. Fiecare bolnav constituia un caz special. Mareamajoritate erau fermec`tori. Unii penibili. Dar Larkin se comporta\ntr-un mod cumplit chiar [i când totul mergea bine.

Stagiarele tocmai sosiser`. Se f`cuser` mici \n uniformele lor roz[i-i aruncau priviri admirative [i nelini[tite. Cathy [tia c`-i invidiaz`]inuta alb` [i \nsemnele de pe bonet`. Ea \ns`[i tr`ise aceast`experien]` [i nu ignora nimic din sentimentele lor.

Discutau toate agitându-se. Dar când Fairchild ap`ru [i le arunc`o privire glacial`, se oprir` imediat din vorbit.

Infirmiera [ef` le chem` pe rând [i le \ndrept` spre \nso]itoarelelor. Cathy le primi pe cele dou` eleve. P`reau incredibil de tinere.Prima, Thornton, era ro[cat` [i plin` de pistrui. Cealalt`, Scott,blond` [i pl`pând`. Cathy sim]i imediat c` dintre cele dou`,Thornton va fi cea mai bun` infirmier`. Totu[i, nu trebuia s` se\ncread` \n prima impresie. {i tân`ra femeie o [tia perfect.

– Bine! M` ve]i urma.

12 ARLENE HALE

Voi \ncerca s` v` familiarizez cu via]a dintr-un spital, le spuse

Cathy. {i s` nu v` fie team` s` pune]i \ntreb`ri.

Diminea]a trecu fulger`tor. Spre deosebire de celelalte, Cathy

aprecia aceste vizite impuse cu stagiarele. F`cu tot posibilul s` se

arate prietenoas` [i \ncurajatoare. Thornton se dovedi energic` [i

priceput` [i mai ales \n stare s` ]in` o situa]ie \n mân`. Scott,

dimpotriv`, r`mânea mereu retras`.

Dup` cum trebuia s` se a[tepte, Larkin sun` iar.

– Este un bolnav extrem de dificil, explic`. Avem pu]ini aici. Dar,

crede]i-m`, trebuie o diploma]ie extraordinar` pentru a te descurca.

|n drum, tân`ra femeie le dezv`lui tactica sa de a le veni de hac

unor asemenea bolnavi nedori]i. Tinerele fete r`maser` \n pragul

u[ii \n timp ce Cathy se str`duia s`-l calmeze pe b`trânul ar]`gos.

Era nebun de furie, deoarece Bob d`duse instruc]iuni noi. {i

ascultându-l, nimeni nu ]inea cont de ele.

– Trebuie s` stau a[ezat zece minute la fiecare or`, explic`

domnul Larkin ]ipând. {i n-a venit \nc` nimeni. Este revolt`tor! Cu

adev`rat revolt`tor!

Tocmai fusese operat de o fractur` a [oldului [i un fel de cordon

\i \nconjura patul pentru a-l \mpiedica s` cad`. Cathy ridic` una

dintre proptele [i se \ntoarse spre stagiare.

– Veni]i s` m` ajuta]i, Scott. Trece]i de cealalt` parte a patului.

– Dar cine este aceast` fat`? \ntreb` imediat Larkin. N-am mai

v`zut-o niciodat`.

– Domni[oara Scott. O stagiar`, r`spunse Cathy.

– Cum?... O elev`?... Nu sunt cobai! Ai auzit?

– Ridic` propteaua, comand` tân`ra femeie, ignorând remarca.

A FOST ACUM MULT TIMP 13

Opera]iunea era simpl` [i Cathy [tia c` stagiarele erauexperimentate \n acest gen de exerci]iu. Scott \naint` [i \ncepu s`scoat` leg`turile. Dar emo]ia f`cea s`-i tremure mâinile [i cordonulizbi u[or patul. Chipul lui Larkin deveni stacojiu de furie.

– Vino s-o aju]i, Thornton, spuse calm` Cathy.Eleva ro[cat` se achit` perfect de sarcin`, ceea ce spori

stânjeneala colegei sale.– Perfect, Scott. Acum prinde-l din spatele um`rului... A[a...

\ncet...De fapt, Cathy nu avea nevoie de nici un ajutor pentru a ridica

bolnavul. Dar Scott era acolo pentru a \nv`]a. {i trebuia s`-[i aduc`aportul.

– Foarte bine. {i acum aranjeaz`-i pernele la spate, ad`ug`tân`ra femeie. Ei, domnule Larkin, v` sim]i]i mai bine?

– Cu siguran]`! Cu siguran]`, morm`i acesta.– Ne vom \ntoarce imediat, \i spuse Cathy. Veni]i, fetelor?Scott f`cu imediat gestul de a ie[i.– Cordonul, Scott! exclam` Cathy. S` nu ui]i niciodat` s`-l pui.

Este foarte important. Domnul Larkin are nevoie de el pentru a seajuta. {i mai ales, previne orice c`dere accidental`.

– Nu-]i po]i preda cursurile \n alt` parte? \ntreb` Larkin. Amtrecut destul drept un animal curios!

Cathy conduse toat` lumea afar`.– Ei bine, tipul `sta promite, remarc` Thornton.– Cum spui tu! ad`ug` Scott. Ave]i mul]i de acest gen,

domni[oar` Corey?– Nu, r`spunse Cathy. Acesta este o excep]ie.– S` sper`m, murmur` Scott.

14 ARLENE HALE

Restul dimine]ii, Cathy le f`cu s` descopere ce \nsemna cuadev`rat un spital. Le \ncredin]` treburi simple, dar cât mai variateposibil. D`ruindu-se temeinic muncii sale, tân`ra femeie a[tepta dela ceilal]i aceea[i con[tiin]` profesional`.

Dup` prânz, elevele se \ntoarser` la cursurile lor. {i de dataaceasta Scott p`ru realmente u[urat`.

Dup`-amiaza se desf`[ur` f`r` peripe]ii. Cu excep]ia lui Larkin,care-[i f`cu iar de cap. |]i trebuia nervi de o]el pentru a-l suporta f`r`s` te enerveze.

Din fericire, perspectiva serii o sus]inu pe Cathy \n toate efor-turile. La ora fixat`, p`r`si spitalul [i se \ntoarse direct \napartamentul s`u confortabil. Locul nu era extrem de luxos, dar ease sim]ea bine acolo.

Tân`ra femeie se relax` \ndelung \ntr-o baie cu spum` [i sesc`ld` \n parfumul s`u preferat. Apoi \[i \mbr`c` rochia nou` [idiscret`, dar rafinat`. Trebuia s` fie frumoas` pentru Bob. {i pentruSandra. Deoarece se temea pu]in s`-[i revad` o prieten` atât defermec`toare, mai ales dup` trei ani de desp`r]ire.

Brusc, Cathy se \ntreb` dac` Sandra se schimbase. Telefonulsun`, \ntrerupându-i cursul gândurilor. Oare ce s` fac`? S`r`spund`? {i dac` era Bob pentru a o anun]a c` nu putea s` vin`?...Nu, ar fi prea stupid. Tân`ra femeie ridic` receptorul.

– Alo? Alo? f`cu, nelini[tit`.

A FOST ACUM MULT TIMP 15

Capitolul 2

– Domni[oara Corey? \ntreb` o voce masculin`.– Eu sunt. Dar cine este la telefon?– Judd Richardson.Cathy cuno[tea acest nume. Era impresarul Sandrei.– V` sun din partea domni[oarei Lesley. M-a \ns`rcinat s` v`

asigur de prietenia sa.– Este foarte amabil. Mul]umesc. Oare n-a[ putea s`-i vorbesc

direct?– |n aceast` clip` d` un interviu. Dar dac` vre]i s`-i l`sa]i un

mesaj...– Da. Eu... spune]i-i c` voi trece s` o v`d dup` spectacol [i c`...

\i urez mult succes.– Am \n]eles.Richardson \ntrerupse imediat convorbirea. Cathy avea impresia

c` r`m`sese fl`mând`. Conta pe un apel de la prietena sa. Dar de lasosire, Sandra nu ap`ruse niciodat`. F`r` \ndoial`, din cauza

nenum`ratelor sale ocupa]ii. Ca de exemplu, acest interviu.Probabil Sandra d`dea cu zecile. Acesta era pre]ul gloriei, deoarecedevenise celebr`. {i tân`ra femeie \[i d`du osteneala s` nu-[i fac`idei.

Judd Richardson p`rea pu]in vorb`re] [i consacrat \ntru totulafacerilor sale, \ns`[i imaginea impresarului. Sandra vorbise multdespre el \n scrisori. Din punct de vedere profesional, era mânat deambi]ie. Cathy se \ntreb` chiar dac` nu avea prea mult`.

R`sun` soneria de la intrare. Tân`ra femeie zâmbi [i se gr`bi s`se duc` s` r`spund`. Bob nu era doar punctaul. Venise \nainte.Tân`rul b`rbat f`cu câ]iva pa[i, apoi o lu` \n bra]e f`r` o vorb` [i os`rut` pe p`rul negru, bogat.

– Te iubesc, Bob, murmur` Cathy.Acesta o \ndep`rt` u[or [i ochii s`i mari, alba[tri, o m`surar` cu

aten]ie.– |n seara aceasta e[ti scandalos de frumoas`!– Dar nu neg asta, dragul meu. {i complimentele nu m-au

deranjat niciodat`!...– {tiu, r`spunse Bob râzând. E[ti cât se poate de provocatoare.

|mi place aceast` coafur`. Este cu adev`rat reu[it`.Cathy se sim]ea mai bine. Cum oare s` r`mân` insensibil` la

cuvintele b`rbatului pe care-l iubea? Fu cu atât mai flatat` cu cât,comparat` cu Sandra, va fi \ntotdeauna pe locul doi. Sandra avea ofrumuse]e seduc`toare. Cea a lui Cathy se afla mai ales \n inocen]azâmbetului [i \n sinceritatea privirii.

– Dar cred c` nici ]ie nu-]i lipse[te nimic. Este un costum nou?– Da. |]i place?– Sandrei ar trebui s`-i pui \ntrebarea, \i r`spunse cu mali]iozitate.

A FOST ACUM MULT TIMP 17

Bob ro[i, \mpotriva oric`rei a[tept`ri.– Fie, am flirtat ordinioar` cu Sandra! Dar n-ai s`-mi aminte[ti

asta o ve[nicie.– Haide, Bob! Glumeam.– De acord. S` ne oprim aici. Dac` e[ti gata, s` n-o mai lungim.

Mi-ar pl`cea s` profit de masa mea.Str`zile erau extrem de aglomerate [i f`cur` mai mult de o

jum`tate de or` pentru a ajunge la |ngerul albastru. |n cele dinurm`, Bob g`si un loc \n apropierea clubului. Cerul cu dungi roz [iultimele raze ale soarelui care apunea f`ceau atmosfera pl`cut` [iireal`.

Masa era \ntr-adev`r bine aleas`. Vor vedea spectacolul perfect.– Ei bine? \ntreb` Bob.– Nu puteai alege mai bine, Bob.Se relaxar`. |n general, tân`rul b`rbat evita acest gen de locuri,

unde de altfel nu-l vedeai niciodat`. Lui Cathy \i f`cea mai mult`pl`cere via]a \n societate. {i aici, totul o \nv`luia. Lumina filtrat`,lumân`rile a[ezate pe fiecare mas` [i [eful de sal` \n smochingnegru.

– }i-e groaz` de acest gen de seri, nu-i a[a? \ntreb` \ndatoritoaretân`ra femeie.

Bob ridic` \ncet capul [i un zâmbet slab \i lumin` fa]a.– N-am s` mor din asta. Lini[te[te-te.Cathy \[i pune mâna peste a sa.– E[ti un \nger. Mul]umesc c` m-ai \nso]it.Bob comand` mâncarea sa preferat`, antricot Bercy. Cathy dori

fructe de mare. Arunca priviri pe furi[, sperând c` Sandra v` veni s`-i spun` o vorbuli]` \nainte de spectacol.

18 ARLENE HALE

– Cum s-a desf`[urat ziua ta, cu stagiarele? o \ntreb` Bob penea[teptate.

De fapt, medicul se gândea mereu la spital [i la munca sa. Eraceva mai puternic decât el. Dar aceast` leg`tur` \i unea mai multdecât orice.

Tân`ra femeie z`bovi asupra fiec`rui detaliu [i mai ales asupratinerei Scott, care o \ngrijora pu]in.

– Sincer, nu cred c` va reu[i.– Ei, [i? N-ar fi nici prima, nici ultima. Este o meserie grea. Poate

alege alta.– {tiu, \ncuviin]` Cathy.– {i apoi, Fairchild are darul de a face s` cedeze \nclina]iile

fragile, ad`ug` medicul râzând. |n timpul mesei, conversa]ia se\nvârti \n jurul spitalului. Spre sfâr[it, o forma]ie mic` veni s` cântecâteva melodii languroase. Tân`ra femeie fredon` u[or sub privireaamuzat` a \nso]itorului s`u.

– M`rturise[te c` n-ai putea tr`i o zi f`r` muzic`, excalm` Bob,tachinând-o.

– Asta, nu! Ce vrei, nu degeaba sunt irlandez`, replic` tân`rafemeie cu un accent puternic, care \l f`cu s` râd` \n hohote.

Brusc se f`cu o lini[te deplin` [i orchestra ap`ru sub spoturileluminoase. Un b`rbat \n ]inut` de sear` se desprinse [i anun]`:

– Doamnelor [i domnilor, |ngerul albastru este mândru s` v-oprezinte pe noua sa vedet`: Sandra Lesley!

Sala fu str`b`tut` de un val de aplauze, care sporit` când Sandra\[i f`cu intrarea. Purta o somptuoas` rochie roz care-i dezveleaumerii. Bijuteriile din strasuri ad`ugau o not` de mister p`rului s`ublond, ridicat la tâmple. Sandra era realmente minunat`.

A FOST ACUM MULT TIMP 19

Câteva lacrimi de emo]ie ap`rur` \n ochii lui Cathy cândaplaud`. Cât despre Bob, p`rea complet fascinat [i-i trebui un timpbun \nainte de-a face un gest.

Mul]imea deveni t`cut` [i orchestra \ncepu un cântec care-iadusese deja succes Sandrei. Vocea sa cald` [i cople[itoare umplu\nc`perea, f`când inimile s` vibreze. Cathy arunc` o scurt` privire \njur: toat` sala era \ncremenit`.

Nici Bob nu sc`pase de farmecul sirenei care cânta sub spoturilecolorate. {i tân`ra femeie se \ntreba la ce oare se putea gândi.

Sandra ]inu tot auditoriul cu sufletul la gur` o jum`tate de or`.Cântecele se \nl`n]uiau perfect [i Cathy se delecta cu fiecare m`sur`.|n sfâr[it, Sandra salut` asisten]a, \ntr-un concert de aplauzedezl`n]uite.

Sala se lumin` din nou, \n sunetele unui slow ispititor.– Este fantastic`, Bob, nu-i a[a?– Absolut. N-am realizat cât...Un [ef de sal` se apropie [i-i \nmân` lui Cathy un plic. Aceasta \l

deschise, recunoscând scrisul \nclinat al Sandrei."Vino s` m` vezi \n cabin`, \nainte de a-mi veni rândul din nou

s` cânt".– Vrea s` ne vad`, explic` tân`ra femeie. Ne a[teapt` \n cabin`.|l urmar` pe [eful de sal` \n culise. Ajuns \n fa]a unei u[i \nchise,

acesta cioc`ni \ncet, \nainte de a se \ndep`rta. U[a se deschise brusc[i ap`ru un b`rbat bobdoc, cu p`rul negru c`zut \n ochi. Cathy\n]elese c` avea de-a face cu Judd Richardson, impresarul Sandrei.

– Da? \ntreb` acesta pe un ton t`ios.– Suntem ni[te prieteni ai domni[oarei Lesley, r`spunse Bob.

Ne-a cerut s` trecem...

20 ARLENE HALE

– Cathy?... Judd?... pentru Dumnezeu, las`-i s` intre.Sandra ap`ru \n u[` [i-i trase \n interiorul cabinei mici. Clipa

reg`sirii fu extrem de emo]ionant`. Voiau s` vorbeasc` amândou` \nacela[i timp. Apoi Sandra \[i a]inti privirea asupra lui Bob, carea[tepta discret \ntr-un col]. Sandra \i \ntinse mâna cu un gest gra]ios[i extrem de feminin.

– Salut, Bob! Sau mai degrab`, bun` seara, doctore Clinton.Trebuie s` m` obi[nuiesc cu noul t`u titlu.

– Ce faci, Sandra? \ntreb` Bob, strângându-i mâna \n mânile sale.– Bine. Eu... Este atât de minunat s` v` v`d pe amândoi.

Asculta]i, am o idee. Dac` a]i veni la mine la hotel dup` spectacol?|ntotdeauna dau mici petreceri dup` galele mele. De acord?

Cathy se \ntoarse discret spre Bob. Acesta detesta s` ia hot`râripe negândite. De fapt, era dificil chiar s`-l ia la o serat` prev`zut` deluni de zile. Cathy se preg`tea s` r`spund` negativ, când mediculinterveni:

– Cathy \[i dore[te probabil asta la nebunie. Dar eu n-a[ vrea s`m` impun [i...

– Nu fi ridicol, Bob. Pentru c` te invit...Cathy zâmbi crispat. Bob acceptase repede. Prea repede dup`

gustul s`u.Ap`ru Judd, cu un aer preocupat.– N-a[ vrea s` v` deranjez, dar domnii aceia de la pres` \ncep s`

se nelini[teasc`...Sandra \i arunc` o privire enervat`:– Ascult`, Judd...– {tii, asta face parte din meserie.Tân`ra femeie se scuz` cu un zâmbet.

A FOST ACUM MULT TIMP 21

– Judd nu se gânde[te decât la munc`. De fapt, nu v-am prezentat.Prezentarea se f`cu rapid. Judd \i adres` lui Cathy un scurt semn

din cap, strânse mâna lui Bob [i o trase pe Sandra de bra].– Sosesc, Judd, sosesc. R`mâne]i amândoi o clip` aici. Judd se va

ocupa de voi. M` bizui pe tine, Judd. Sunt prietenii mei.Dup` care disp`ru ca un vârtej. Judd le indic` ni[te scaune cu un

gest u[or.– Lua]i loc. Aceste cabine nu sunt chiar confortabile. Te sim]i la

fel de comod ca o batist` \n buzunar.Cathy \l privi cu aten]ie. Nu avea obiceiul s` judece pe cineva la

prima \ntâlnire. Totu[i, nu se putea \mpiedica s` nu-l g`seasc`\ngrozitor de antipatic. Poate voia s`-i fac` s` se simt` c` sunt deprisos.

Brusc, tân`ra femeie sim]i c` ochii de culoare \nchis` o m`surau.– A[adar, dumneavoastr` sunte]i frumoasa Cathy, murmur`

Judd, f`r` s`-[i ia privire de la ea. Am auzit atât de multe vorbindu-se despre dumneavoastr`.

– De bine, sper?B`rbatul zâmbi u[or.– Chiar mai mult. Sandra nu [i-a uitat niciodat` ora[ul natal.

Deseori \i este dor de aceast` regiune. Un acces de melancolie [i-mivorbe[te pe Pittsfield. Cathy pe aici, Cathy pe dincolo... {i...

|l indic` pe Bob din privire. Apoi bâigui un vag cuvânt de scuz`[i se repezi la telefon. |ntors cu spatele, vorbea cu voce sc`zut`.

Bob arunc` o privire curioas` decorului care-i \nconjura.– Seara aceasta se va termina târziu, Bob. Dac` nu ]ii s` mergem

acolo, nu te oblig. Nu este foarte important.– Sandra ar fi foarte dezam`git`. Ca [i tine, de altfel.

22 ARLENE HALE

Cathy murea de dorin]` s` se strecoare o clip` \n via]apasionant` a Sandrei. De obicei, lui Bob nu-i pl`cea deloc via]a denoapte, mai ales când a doua zi \l a[tepta o zi \nc`rcat`. Ori, \n aceasear` atitudinea lui era complet diferit`. Oare de ce? Pentru a-i facepl`cere ei sau pentru a r`mâne mai mult timp cu Sandra?

Tocmai sosiser` ziari[tii. Str`lucir` flashurile. Sandra avea unmod foarte profesional, aproape reflex, de a poza. Venir` apoi\ntreb`rile c`rora le r`spunse prompt. Judd n-o p`r`sea nici un pas.Se \nvârtea, se agita, gata s` r`spund` \n locul s`u dac` trebuia.P`rea c` se teme mereu de un incident. Era tiranic, autoritar [ibrutal.

– |l g`sesc cumplit, spuse Cathy, \ncruntându-se. M` \ntreb chiarde ce s-a complicat Sandra cu un asemenea tip.

– |[i face munca, replic` Bob. Sunt sigur c` este competent.Altfel nu l-ar fi ales.

Interviul terminat, Sandra avu doar timp s` ajung` pe scen`,pentru ultima parte a spectacolului. Se \ntoarse, \n sfâr[it, s` seschimbe [i s` se demachieze rapid.

Când fu gata, p`r`sir` clubul, to]i \mpreun`. Sandra [i Juddurcar` \ntr-o ma[in` \nchiriat`. Cathy \n cea a lui Bob.

– E[ti sigur c` nu te plictise[ti? \ntreb` iar Cathy.– Nu. Ce idee!P`rea nervos. Sau era doar o impresie? Tân`ra femeie \[i

fr`mânta nervoas` po[eta. Ar fi vrut ca seara s` se fi terminat deja.Parcar` mai jos de hotel, \nainte de a p`trunde \n hol. Judd [i

Sandra \i a[teptau \n fa]a ascensorului. Erau o mul]ime de invita]i. |ncea mai mare parte, membrii orchestrei, care-[i aduseser` so]iile [iprietenele. Dup` scurte prezent`ri, toat` lumea se n`pusti \n ascensor.

A FOST ACUM MULT TIMP 23

Apartamentul Sandrei se afla la ultimul etaj. Judd deschise u[a [ise gr`bi la telefon.

– Alo... Recep]ia?...O femeie se ag`]` de Bob, dup` ceea ce putuse auzi Cathy, mai

ales pentru a-i solicita câteva informa]ii de ordin medical.Fenomenul era frecvent când se auzea c` este medic. Dar tân`rulb`rbat avea groaz` de asta.

Sandra veni lâng` prietena sa cu un aer jenat.– |mi pare r`u pentru toat` aceast` lume. Dar nu reu[esc s` scap

de ei. Acum s` vorbim despre tine, despre via]a ta.– Eu... sunt fericit`, Sandra. Dar tu se pare c` \ntr-adev`r

\nflore[ti.Sandra izbucni \n râs, \nainte de a continua.– Totu[i, am avut o zi epuizant`. Am sosit pe la ora patru. {i, de

atunci n-am mai avut timp s` respir. Ce crezi despre spectacolulmeu? Chiar vreau s`-]i cunosc p`rerea. E[ti cel mai bun critic al meu,Cathy.

– Ca [i când n-ai [ti!– {i Bob?– L-ai impresionat extraordinar. Este cel mai mic lucru pe care-l

pot spune. Totu[i, \l cuno[ti pe Bob. Nu-l uime[ti u[or.– Pare \n plin` form`. Cum \i merge?– Este pe cale s`-[i fac` o clientel` solid`. {i \n spital toat` lumea

\l ador`.Sandra o privi \n adâncul ochilor [i o \ntreb` pe negândite:– {i voi doi? Logodi]i?– Nu oficial.– {i de ce?

24 ARLENE HALE

Cathy uitase c` prietena ei putea fi la fel de direct` ca ea.– Bob are ni[te principii. {tii bine, \i r`spunse. A[teapt` s` fie

bine instalat \nainte de a se c`s`tori. N-a l`sat niciodat` nimic la\ntâmplare. Are un prea mare sim] al responsabilit`]ii. |]i aminte[ti...

– N-am uitat, r`spunse \ncet Sandra.Cathy se sim]ea extrem de stânjenit` vorbind despre Bob. Se

gr`bi s` schimbe subiectul.– Câte zile cân]i la |ngerul albastru?– Dou` s`pt`mâni.– {i apoi?– Chicago, Philadelphia [i New York. Evident, nu \n cele mai

mari cabarete. Dar trebuie s` ar`t ce sunt \n stare.– Vei reu[i, Sandra.– Sper, replic` aceasta, p`rând brusc foarte obosit`. Judd crede

\n mine. Crede c`, muncind, voi ajunge sus.– Unde l-ai g`sit?– Mai degrab` el este cel care m-a angajat. Aveam nevoie de un

impresar bun. M`rturisec. Iar Judd se num`r` printre cei mai buni.– E[ti sigur`? \ntreb` Cathy \ncruntându-se.– {tiu c` nu corespunde idealului t`u masculin, replic` Sandra

zâmbind. Dar nu te l`sa impresionat`. Este mai teribil decât pare.Cineva o strig`. Un membru al trupei se a[ezase deja la pian.– S` facem un duet, Sandra. Vei vedea c` d` mult mai bine cu

pianul.– Asculta]i, chiar sunt epuizat`. Nu se poate amâna aceast`

[edin]` pe mâine?– Ah, nu. Acum!Cathy se \ntoarse \n c`utarea lui Bob.

A FOST ACUM MULT TIMP 25

Dar privirea \i c`zu asupra lui Judd. Acesta se apropie [i puse omân` greoaie pe bra]ul s`u. O studie \ndelung cu ochii s`i aprigi,f`r` s` sl`beasc` presiunea degetelor.

– Dumneata e[ti a[adar Cathy cea drag`. Chiar doream s`\ntâlnesc o fat` ca dumneata.

– Sunt convins` c` po]i g`si ceva mai bun, domnule Richardson.– Nu m` gândesc la mine, ci la Sandra.Imobilitatea privirii sale devenea nelini[titoare.– De ce? Sandra are probleme?– Nu mai [tie ce s` fac`. {i e[ti singura care o poate ajuta, \ncheie

impresarul retr`gându-[i mâna.Tonul avea ceva alarmant.– Dar la ce faci aluzie, exact? Are necazuri cu s`n`tatea sau

dificult`]i de ordin profesional?– S` spunem c` este o problem` de stare de spirit. {i asta \i

afecteaz` toat` via]a. Trebuie s`-]i vorbesc \n particular, Cathy. Darnu aici. Ai putea, mâine?

– Sunt de serviciu toat` ziua la spital. Dar de ce toate acestemistere? S` vorbim acum. Ce i se \ntâmpl`?... Explic`-te!

Judd scoase o ]igar` lung` din buzunar. |i t`ie cu grij` vârful [i oaprinse. Cathy detesta mirosul de ]igar` [i nu se putu st`pâni s`-[i\ncre]easc` n`rile. Judd se pref`cu c` nu observ`, pentru c` scoaseun nor gros de fum \n]ep`tor.

– Ei bine, ce se \ntâmpl`? insist` tân`ra femeie.– La ce or` iei prânzul?– Am foarte pu]in timp.– S` ne \ntâlnim la ora unsprezece. Te voi a[tepta \n hol.– Unsprezece [i jum`tate. Nu pot mai \nainte.

26 ARLENE HALE

– Perfect.Acum, Judd se \ndep`rt`. Iritat`, Cathy \l urm`ri cu privirea. Ce

naiba voia s` spun` \n leg`tur` cu prietena sa? {i de ce oare atâteaprecau]ii pentru a-i vorbi?...

Sandra se rezemase cu coatele de pian, pentru a fredona unuldin cântecele sale. P`rea fericit`. Poate pu]in obosit`. Dar cine nu arfi fost? Petrecuse un an epuizant [i o zi dintre cele mai trepidante.

Bob nu reu[ea s` scape de ciudata sa partener`. Dar privirea \ialuneca deseori spre pianul lâng` care cânta Sandra. Cathy \[i mu[c`buza. Se sim]ea pu]in pierdut` [i teribil de neglijat` \n mijloculacestei mul]imi anonime.

Se apropie de Bob. V`zând-o venind, acesta f`cu astfel \ncât s` seelibereze.

– Dac` am pleca, Bob?... Este târziu [i Sandra pare atât deocupat`...

Acesta arunc` o scurt` privire la ceas. P`rea pu]in preocupat s`plece.

– De-abia i-am putut spune o vorb`, r`spunse tân`rul b`rbat.– Sunt \n aceea[i situa]ie, s` [tii. Dar ai v`zut cât este ceasul?Tân`ra femeie putu \n sfâr[it s` prind` privirea Sandrei, care

p`r`si pianul [i veni lâng` ei.– Nu mi-am respectat toate \ndatoririle de gazd`, nu-i a[a?

\ntreb` râzând. Aceste seri sunt mereu la fel. Pân` la urm` semunce[te mereu.

– Noi vom pleca, anun]` Cathy.– Deja! Dar de-abia a]i venit.– Este târziu pentru s`rmanii truditori care suntem, replic` Bob

zâmbind.

A FOST ACUM MULT TIMP 27

– Seara de-abia \ncepe, insist` Sandra.– {tii c` \ncep serviciul la ora opt, aminti Cathy.Sandra \[i l`s` ochii mari alba[tri s` r`t`ceasc`.– Evident... Cred c` devin complet incon[tient`. Dar voi avea

sâmb`ta mea liber`. Ne-am putea oare \ntâlni to]i trei? Ca pe vechiletimpuri bune...

– Este o idee bun`, recunoscu Bob. Ai vreun plan special?– {tiu exact ce mi-ar pl`cea s` fac. {i-i voi vorbi despre asta lui

Cathy, mâine. Chiar \mi pare r`u c` sunte]i gr`bi]i.|i s`rut` [i-i \nso]i la u[`. Dar de-abia ajunser` \n antreu, c` deja

o strigau. Disp`ru imediat.– Cinci minute! N-am avut nici m`car cinci minute \mpreun`,

exclam` Cathy.– Nu mai are via]` personal`. Dar `sta este pre]ul succesului,

remarc` Bob.O luar` pe drumul de \ntoarcere. Bob p`rea \ntru totul

preocupat de conducerea vehiculului. Cathy nu \nceta s` segândeasc` la Judd Richardson. De ce oare voia s` discute despreSandra? Poate inventase aceast` poveste doar pentru a ob]ine o\ntâlnire. Era gata s`-l \ntrebe pe Bob dac` nu remarcase nimicanormal. Dar \[i schimb` p`rerea \n ultima clip`. Tân`ra femeie nudorea deloc s`-i vorbeasc` despre Sandra.

Cathy oft` u[or [i-[i rezem` capul de um`rul s`u.– Obosit`? \ntreb` Bob.– Pu]in. Dar tu?– Nu chiar.– Anii trec cu o vitez` nebun`. Am \n]eles asta rev`zând-o pe

Sandra.

28 ARLENE HALE

– Evident; la cei dou`zeci [i [ase de ani ai t`i, ai atins deja ovârst` respectabil`! glumi Bob.

– {i ce s` mai spun despre tine! Vei avea treizeci [i doi.– Oare era nevoie s`-mi aminte[ti?Venise timpul pentru ei s` se stabileasc`. Trebuia s` se

gândeasc` la c`s`torie. Oare de ce \ntârzia Bob s` se hot`rasc`?Spunea mereu c` o iubea. {i de fapt, a[a se [i comporta. Dar aceast`a[teptare nu avea sens. Doar dac`...

Nu. Nu se va l`sa tulburat` de aceast` idee. Sandra apar]ineatrecutului. De altfel, nu r`mânea decât câteva zile \nainte de-a plecaiar departe de ora[.

... Bob o s`rut` rapid \n u[`.– Pe mâine, \i [opti.– Bob?– Da?|l atrase spre ea [i-l s`rut` cu pasiune.– Vei face s` se adune oamenii, f`cu el râzând.Se \ndep`rt`. Cathy se sim]i \ngrozitor de singur`. O team` surd`

\i sfâ[ia inima. Dac` dorea s` caute complica]ii, pân` la urm` le vag`si...

A doua zi, la spital, tân`ra femeie \[i rev`zu cele dou` stagiare.Binecuvânt` surplusul de munc` deoarece nu dorea s` se gândeasc`la nimic \nainte de ora unsprezece [i jum`tate. |n mod incon[tient,Cathy se temea de \ntâlnirea cu impresarul.

– Iar este Larkin, oft` tân`ra femeie v`zând tabloul luminându-se. Te duci tu, Thornton?

– Desigur.Cathy \i \ncredin]` o misiune mai simpl` lui Scott.

A FOST ACUM MULT TIMP 29

Poate trebuia s`-i dea mai mult timp s` se obi[nuiasc`.Pu]in dup` aceea, tân`ra femeie \[i acord` o mic` pauz`. Dar

r`gazul fu de scurt` durat`. Deoarece, intrând \n camera doamneiDonnely, \[i d`du seama imediat c` se \ntâmpl` un lucru anormal.

– Doamn` Donnely! strig`.– Oh, eu... domni...Doamna Donnely suferea de inim`. Dar de la internare se

comporta foarte bine. Pân` la acest atac. Nu era nici un minut depierdut.

– Cheam-o pe Fairchild. {i repede! \i ordon` lui Scott, care o\nso]ise.

Cathy intr` imediat \n ac]iune. Ridic` pernele pentru a ajutabolnava s` respire. |n acea clip` sosi Fairchild. Scott p`rea r`v`[it`de team`.

– Are nevoie de oxigen! spuse Cathy.Fairchild lu` imediat lucrurile \n mân`.– Anun]a]i-l pe doctorul Walker! comand` pe un ton sec. Dac`

nu este la spital, \l g`si]i la cabinetul s`u.– Auzi? \i strig` tinerei fete \ntorcându-se spre Scott. La naiba,

mi[c`-te!Scott o [terse \n fug`. Celelalte dou` \ncepur` s` lucreze. Cathy

instal` tubul de oxigen [i d`du drumul robinetului. Apoi pusestetoscopul la inima care b`tea slab. Fairchild regl` nivelulcompresorului.

– Doctorul Walker n-a plecat \nc`, exclam` Scott gâfâind.Sose[te.

– Perfect, \ncuviin]` infirmiera [ef`.Cathy ridic` brusc ochii spre trupul incon[tient.

30 ARLENE HALE

– Adrenalin`! |i trebuie adrenalin`!– Du-te [i ia, ordon` Fairchild [i f` ceva pentru Larkin. Altfel va

agita tot spitalul!Cum nu se putea ocupa de dou` probleme \n acela[i timp, Cathy

o trimise pe Scott la Larkin.– Vezi ce vrea [i \ncearc` s`-l calmezi.Apoi tân`ra femeie se repezi la farmacia de etaj [i se \ntoarse cu

adrenalina. Scott o a[tepta deja.– Domnul Larkin spune c` trebuie s` se a[eze. Ce m` sf`tui]i,

domni[oar` Corey?– F` ce-]i cere. Altfel va \ncepe s` urle!– Cum! Vre]i ca eu?...– Desigur! Agit`-te pu]in Scott. {i nu-mi sta \n picioare!Stagiara p`rea \ngrozit`, dar Cathy nu avea timp s` \ntârzie

pentru asemenea motive. Trebuia s` ac]ioneze. {i repede. Fairchilddezinfecta bra]ul doamnei Donnelly. Cathy umplu seringa [i \nfipseacul \n ven`. Efectul fu imediat [i inima \ncepu s` bat` sacadat.Tân`ra femeie f`cu un semn din cap [i privirea sa o \ntâlni pe cea asuperioarei.

– Masaj extern! comand` Fairchild.Dar Cathy d`duse deja cear[eafurile la o parte. Pa[i repezi

r`sunar` pe hol. Tân`ra femeie ridic` ochii [i-l descoperi pedoctorul Walker. Ce u[urare! Doctorul \n]elese imediat ce se petre-cea [i se ocup` de masajul cardiac.

|n camer` domnea o tensiune extraordinar`. Tân`ra femeieobserva mi[c`rile sigure [i precise ale medicului. Apoi lu`\ncheietura mâinii bolnavei. {i brusc, pulsul se acceler`.

– |[i revine, doctore!

A FOST ACUM MULT TIMP 31

– Bine, murmur` Walker. Mai las`-i adrenalin`.Lupta dura de aproape o or`. Cathy [tia c` tocmai salvaser` o

via]`. Doamna Donnelly nu era complet \n afara pericolului. Trebuiasupravegheat` cu aten]ie \n zilele ce vor veni. Dar spectrul mor]ii se\ndep`rtase pân` la urm`.

Thornton a[tepta la u[`, cu ochii larg deschi[i. Scott veni s` i seal`ture, mai palid` decât de obicei.

– Crede]i c` va tr`i? \ntreb`.– Are o [ans` s`-[i revin`, r`spunse Cathy.O mul]ime de lumini]e erau pe tablou. Tân`ra femeie r`spunse

imediat chem`rilor, trimi]ând ici [i colo stagiarele. Bolnavii puteaua[tepta pu]in. Tocmai avuseser` o urgen]`.

Diminea]a trecu foarte repede. Curând fu ora unsprezece [ijum`tate, ora prânzului [i timpul s`-l \ntâlneasc` pe JuddRichardson. Tân`ra femeie nu se putu \mpiedica s` se gândeasc` dinnou la Sandra. |ntr-adev`r, tr`iau \n dou` lumi opuse! Ascensorul ol`s` la parter [i \[i puse pu]in` ordine \n gânduri. Judd a[tepta \nhol, \ntors cu spatele. Purta haine croite luxos. P`rul negru era plinde bucle. Trebuia s` aib` \n jur de treizeci de ani, de[i era greu s`-idai o vârst`.

– Domnule Richardson?Acesta se \ntoarse. Cathy \[i d`du seama c`-l luase pe

nepreg`tite. {i, pentru o clip`, \i oferi o fa]` relaxat`, aproapesenin`. Apoi zâmbi. Era cu atât mai surprinz`tor cu cât, \n ajun, sear`tase glacial. De fapt, avea mai mult farmec decât ar fi crezut.

Ochii cenu[ii sem`nau cu cerul \n furtun`. Fa]a avea ceva clasic.Iar zâmbetul \i era extrem de seduc`tor.

– |ncântat s` te v`d, Cathy .

32 ARLENE HALE

Oare unde se poate lua un prânz aici?– Ai de ales \ntre bar [i cafenea.– S` spunem cel mai lini[tit loc dintre cele dou`.– Barul.– Ei bine, s` mergem acolo.Avur` norocul s` g`seasc` un col] izolat. Dup` ce d`du comanda,

Judd scoase o tabacher` sub]ire. Dar v`zu probabil mutra lui Cathy,deoarece o puse imediat \n buzunar, râzând.

– Iart`-m`. Uitasem c` nu-]i place.– N-am spus niciodat` asta.– Dar te tr`deaz` nasul. Mi-am dat seama asear`.Chelneri]a le aduse cafele. Judd o \ndulci copios pe a sa.– Domnule Richardson...– Judd! |n munca mea, toat` lumea \mi spune Judd.– Dar eu nu apar]in lumii spectacolului.– {i este p`cat. Mi s-a spus c` ai talent la pian.– O b`nuiesc pe Sandra ca fiind informatorul.– Ai ghicit exact.– Sunt infirmier`, Judd. {i-mi ador meseria.– Recunosc c` uniforma \]i vine de minune!Tân`ra femeie \n`l]` capul [i privirile lor se \ntâlnir`. Cea a lui

Judd era blând`. {tia s` capteze aten]ia celorlal]i. Dar avea cevapref`cut \n voce [i o prea mare u[urin]` \n exprimare. Cathy, a[adar,nu-l credea.

– |]i a[tept explica]ia \n leg`tur` cu Sandra. Am petrecut onoapte foarte agitat` din cauza a ceea ce mi-ai spus asear`.

Judd se apropie. Cathy \i remarc` butonii de aur masiv de laman[ete [i unghiile impecabil t`iate.

A FOST ACUM MULT TIMP 33

Purta un ceas mare, de asemenea din aur, dar nici un inel.– Sandra are posibilit`]i enorme, \ncepu Judd. Probabil ai

remarcat asta asear`.– Am g`sit-o fantastic`.– Asta nu este nimic pe lâng` ceea ce poate da. Dar trebuie s`

mai munceasc`. Mai mult decât \[i poate \nchipui. Numai c` [i-a pus\n cap s` renun]e, asta-i problema.

– Nu-mi vine s` cred. Dac` \mi amintesc bine, a vrut \ntotdeaunas` fac` aceast` meserie [i...

– Poate \[i f`cea iluzii. Trebuie s` munce[ti cu \nver[unarepentru a reu[i. Sandrei \i lipse[te ceva. |n sfâr[it, asta presupun.

– Ce, de exemplu?– Un so], un copil, tabloul obi[nuit! Dar sincer, asta n-ar merge

foarte bine cu o carier` de cânt`rea]`.– Chiar nu v`d de ce. Cunosc actri]e care duc o via]` de familie

[i...– Am un proiect pentru Sandra, o \ntrerupse Judd. Un proiect

care trebuie s` ]in` trei ani. Dar nu se pune problema s` serisipeasc` \n toate direc]iile. Este imposibil s` piard` nou` lunipentru un copil. Un so] mai merge, cu condi]ia s` stea la distan]`.Dar un copil, nu! Ar fi o catastrof`. Trei ani [i fac din Sandra o vedet`interna]ional`.

– }inte[ti sus.– Foarte sus. Dar am nevoie de sprijinul s`u. Trebuie s` vrea s`

reu[easc`.– Poate este obosit`, Judd. Cel pu]in asta este impresia pe care

o d`. Acord`-i m`car o lun` de odihn` [i se va \ntoarce \n plin`glorie.

34 ARLENE HALE

– Nu-mi pot permite s` pierd o lun`.– De acord, dar ce vrei s` fac eu?– O cuno[ti bine pe Sandra [i \n general te ascult`. Vorbe[te-i.

Trebuie s-o convingi s` mai reziste pu]in. Po]i s-o sf`tuie[ti. Eu am\ncercat totul, Cathy. Nu pot face mai mult.

– Serios? E[ti impresarul s`u, nu? Nu m` face s` cred c` nu ai nicio influen]` asupra ei.

– F`r` \ndoial`, nu sunt b`rbatul pe care-l iube[te, r`spunseJudd zâmbind.

– Cum? Crezi c` exist` cineva \n via]a sa? Dar nu mi-a vorbitniciodat` despre asta!

Judd b`u o \nghi]itur` de cafea [i-[i a]inti ochii asupra lui Cathy.Privirea sa avea ceva captivant. Cu asemenea ochi, nu putea fi \ntrutotul r`u.

– Nici mie, Cathy. Dar sunt convins de asta. Ei bine, \i vei vorbi?Destinul o \mpiedic` s` r`spund`. Din difuzor i se auzi numele.– "Domni[oara Corey este chemat` de urgen]` la etajul patru.

Domni[oara Corey este...".– Trebuie s` plec.Oare ce se \ntâmplase sus? Era vorba de Donnelly?– O vei face, Cathy? insist` Judd.Tân`ra femeie nu r`spunse. Trebuia s` se gândeasc` la

problem`. Sandra avea dreptul la fericire. {i \n cazul \n care carieranu-i d`dea satisfac]ii, de s-o \mpiedice s` renun]e?

– Contez pe dumneata! ad`ug` b`rbatul când Cathy ajunse laascensor.

A FOST ACUM MULT TIMP 35

Capitolul 3

Doctorul Robert Clinton se trezi prost odihnit, dup` o noapte denesomn. Seratele mondene \l enervaser` \ntotdeauna. Dar pe ceadin ajun o apreciase. |n acest caz, de unde venea acest sentiment detriste]e, acest gol care era gata s`-l cople[easc`? Oare din faptul c`putuse doar s-o vad` pu]in pe Sandra? Era obligat s` admit` asta.Sandra! Acest nume simplu \l fascinase odinioar`. |n acea perioad`mergea \nc` la colegiu, avea studiile de medicin` \n fa]a lui. {i via]aavusese o intensitate pe care n-o mai g`sise niciodat` de atunci.

Nu a[teptase nimic de la acea \ntâlnire cu Sandra. Pu]in`indiferen]` sau chiar plictiseal`. Totu[i, sim]ise un [oc emo]ionalv`zând-o. Oare reac]ionase [i ea \n acela[i mod?

Era ora. Bob b`u rapid o cafea \nainte de a pleca la spital.Trebuia s` fac` o apendectomie cu doctorul Fielding. Bolnavul aveaprobabil aproximativ treizeci de ani [i Bob fu u[urat s` vad` c` lualucrurile bine. |n ciuda calmului s`u aparent, \[i f`cea multe grijipentru pacien]ii s`i.

Când termin` opera]ia, se duse s`-[i lini[teasc` pacien]ii, f`cuturul serviciului [i se duse \n cabinetul s`u.

Agenda de consulta]ii era complet`. Era un succes, deoarecepractica de-abia de un an. {i \[i amintea \nc` primul s`u client, unb`rbat bondoc, care avea o traheit` grav`.

|n spatele spitalului era un bar mic [i Bob b`u o a doua cea[c`de cafea cu câteva felii de pâine pr`jit`. Patroana, Mertie, \l a[tepta.Avea [aptezeci de ani, p`rul foarte alb [i era bun` de gur`.

– Bun` ziua, Mertie.– Ai \ntârziat \n diminea]a aceasta. Ai avut vreo opera]ie?– Da.– E[ti \ntr-adev`r ciudat. Oare cum po]i t`ia oamenii \n buc`]i

\nainte de a veni s` m`nânci lini[tit?– Asta e via]a, draga mea! replic` Bob strâmbându-se.– N-are rost s`-mi spui draga mea. Ultima dat` ai profitat pentru

a uita s` pl`te[ti.Doctorul izbucni \n râs.– {tiu ce-mi vei spune. Cu siguran]`, te gândeai la altceva. N-are

rost. N-ai s` m` mai p`c`le[ti! relu` Mertie. A[a c`, f`r` familiarit`]ila munc`. Ai \n]eles?

– Am \n]eles!|i servi cafeaua [i-i f`cu cu ochiul cu mali]iozitate.– G`se[te-]i o so]ie, doctore. Se va ocupa de micul dejun al

dumitale!– Este imposibil, pentru c` nu e[ti liber`, Mertie drag`.Aceasta f`cu o grimas` [i se retrase bomb`nind.O so]ie. |n timp ce mânca, se gândi la Cathy. Oare cât timp \l va

mai a[tepta? Nu i-ar putea repro[a dac` se decide s`-l p`r`seasc`.

A FOST ACUM MULT TIMP 37

Deoarece \ndat` ce se punea problema c`s`toriei, Bob era maidegrab` evaziv.

|n ajun, Cathy vorbise despre aventura lor pe insul`. Despre ceamai faimoas` noapte care-i unise pe to]i trei: Cathy, Sandra [i el\nsu[i. Dar \n acea perioad` Bob nu avea ochi decât pentru Sandra.|[i amintea [i el de sejurul la Sandstone, de murmurul blând alrâului [i de sirenele vapoarelor care se \ntâlneau pe fluviu. Nu uitasenimic. Nici m`car conversa]ia lor.

– |ntr-un an sau doi vom fi to]i probabil c`s`tori]i, oftase Cathy.C`s`tori]i, deci desp`r]i]i. Nu reu[esc s` m` gândesc \n mod seriosla asta, r`spunse Sandra. Nu concep viitorul f`r` voi doi.

– Curând, eu m` duc la universitate. {i cu greu m` pot \ncurcacu dou` pu[toaice! exclam` Bob.

– Cu dou`, nu. Dar pe mine m` po]i lua, \ncheiase Sandra.Dup` aceste cuvinte, \l s`rutase. Sinceritatea Sandrei \l \ncurcase

la fel de mult ca a lui Cathy. De altfel, Cathy \ntorsese capul \n alt`parte, ro[ind. |naintea acestui incident, comportamentul lui Bob ol`sa indiferent`. Dar din acea zi, totul se schimbase. Iar mai târziu,Cathy \i explicase c` pe insul` se \ndr`gostise de el.

Dar Bob nu se interesa decât de Sandra, cu p`rul lung auriu caspicele de grâu [i ochii mari alba[tri str`lucind de via]`. Râdea [i sezbenguia str`b`tând insula, fericit` ca o copil`. Bob era mai rezervat.Oare pentru aceast` deosebire o iubise atât de mult?

Deoarece o adorase pur [i simplu. Cu disperare chiar. Dar via]a\i desp`r]ise, pe ea l`sând-o carierei muzicale [i pe el ducându-l sprestudiile de medicin`. La \nceput se vedeau cât de des posibil. Maitârziu, hot`râser` de bun`voie s`-[i r`reasc` \ntâlnirile.

Bob termin` de mâncat [i se duse la cabinet.

38 ARLENE HALE

Domni[oara Crawford, secretara sa, deschidea coresponden]a. |i\ntinse câteva scrisori \n trecere.

– }ine]i, spuse aceasta. Cred c` sunt mai mult mai sau pu]inpersonale.

– Mul]umesc. Wilma a sosit?– Nu \nc`.– Spune]i-i s` vin` \n biroul meu \ndat` ce o ve]i vedea.Cabinetul mergea bine. Bob era mul]umit. Se gândise chiar s`

fac` apel la Cathy, dar se r`zgândise. De fapt, o iubea, dar curezerve. O considera seduc`toare, inteligent` [i amabil`. Totu[i, nuse putea hot`r\ la c`s`torie.

Bob puse scrisoarea pe birou [i se apropie de fereastr`. Elalesese acest loc, situat la etajul al cincilea, care d`dea spre fluviu.Dincolo de rândurile de copaci se ghicea mica insul` Sandstone. Deani de zile nu mai pusese piciorul acolo.

Sun` telefonul. Bob r`spunse cu regret.– Da.– Domni[oara Lesley este pe fir.– Sandra! exclam` medicul surprins.– Este chiar cânt`rea]a? \ntreb` Crawford, foarte agitat`.– Da, da. Da]i-mi-o.Bob se a[ez` confortabil \n fotoliu.– Bob?– Bun` ziua, Sandra.– {tiu c` te deranjez, dar...– Deloc. |nc` n-am \nceput. Avem câteva minute..– Perfect. Iat`, Bob. Mi-ar pl`cea s` te v`d. N-ai putea oare s` m`

prime[ti \ntre dou` consulta]ii?

A FOST ACUM MULT TIMP 39

Tân`rul b`rbat \[i lu` stiloul [i-l \nvârtea nervos \ntre degete.– Pot s` te \ntreb motivul acestei \ntrevederi?– E[ti medic, nu? replic` Sandra cu un râs enervat. A[ vrea s` te

consult \ntr-o mic` problem`...– |n]eleg. E[ti liber` ast`zi?– De diminea]`, da. Dup`-amiaz` am repeti]ii.– Ascult`, treci pe la ora unsprezece [i jum`tate. Am putea lua

prânzul \mpreun`?– Unsprezece [i jum`tate, am notat. Pentru prânz nu-]i promit

nimic. Pe curând, Bob.Sandra \nchise. Tân`rul b`rbat r`mase o clip` cu receptorul \n

mân`. Venea s`-l vad`. {i \nc` din punct de vedere al profesiunii!Ziua era foarte \nc`rcat`, dar va g`si o clip` liber`. Ap`s` peinterfonul care f`cea leg`tura cu secretara.

– Domni[oara Lesley va trece pe aici de diminea]`. |ncerca]i s`amâna]i o consulta]ie. Nu mai vreau nimic \ncepând cu oraunsprezece [i jum`tate.

– Bine doctore. Sandra Lesley! Este de aici, nu-i a[a?... Spune]i,\i cunoa[te]i cântecele?

Bob zâmbi \n sinea sa.– Am auzit vorbindu-se despre ele.Sandra! De ani de zile \i cuno[tea vocea de aur. O auzise

pretutindeni \n perioada când visa s` devin` celebr`. La [coal`, lacafenea, la micile concerte de amatori pe care le d`dea deja. {i voceaaceea vibrase \n lini[tea nop]ii. Tremuraser` de frig, condamna]i s`a[tepte pe mica insul` [i Sandra cântase pentru a le face curaj.

Wilma tocmai sosise. F`cu cu Bob câteva teste de laborator. Apoifu rândul primului pacient.

40 ARLENE HALE

Timpul trecea cu o \ncetineal` exasperant`. Bob \[i privi decâteva ori ceasul. Fiecare pacient parc` st`tea secole. Dar nu puteagr`bi \ntrevederile \n mod decent.

Ultima consulta]ie se termin` din fericire \n câteva momente. Eraora unsprezece [i dou`zeci. Bob ap`s` pe interfon.

– Trec \n birou, Wilma. S-o conduci acolo pe domni[oara Lesley.– Bine, doctore.Bob ie[i din cabinet [i travers` culoarul. |nchise cu grij` u[a

biroului. Va ar`ta mai bine cu halatul alb. Nu, era ridicol. Sandravenea s`-l vad` \n calitate de medic. Nu ca prieten. |n sfâr[it, nunumai.

Trecuse de or`. Sandra tot nu ap`ruse. Tân`rul b`rbat sepreg`tea s` plece când auzi pa[i pe culoar. |i recunoscu imediatmersul. Anii nu [terseser` nimic. Sandra avea un mers u[or [ilanguros. Wilma b`tu la u[`.

– Intr`.– Domni[oara Lesley, doctore.– Mul]umesc, Wilma. Te voi suna dac` am nevoie de dumneata.

Intr`, te rog, Sandra.Aceasta f`cu câ]iva pa[i [i Wilma \nchise u[a. R`maser` o clip`

nemi[ca]i, privindu-se.– Salut, Bob.– Ia loc, Sandra, spuse Bob, ar`tându-i fotoliul. Ei bine, ce pot

face pentru tine?Sandra se a[ez` [i fr`mânta nervoas` m`nu[ile. {tiuse

\ntotdeauna s` se \mbrace. Bob nu era foarte cunosc`tor, dar \iaprecie elegan]a mantoului albastru [i distinc]ia colierului care-i\mpodobea gâtul.

A FOST ACUM MULT TIMP 41

– Mi se pare cu adev`rat ciudat s` te v`d \n cabinetul t`u,doctore Clinton!.

– Secretara mea [i-a ie[it din min]i când a aflat c` vii, r`spunsetân`rul b`rbat zâmbind.

– {tiu, i-am dat un autograf!– }i-ai croit un drum \n via]`, Sandra. Un drum foarte bun.Aceasta se apropie \ncet de fereastr`.– Da, r`spunse gânditoare. Dar drumul este lung. Tu nu po]i s`

[tii...– Asta \]i doreai. Nu?– A[a credeam \n acea perioad`. Dar acum...– Ce \ntâmpl`, Sandra?Tân`ra femeie se \ntoarse râzând.– Suf`r de insomnii. Am \ncercat totul: plimb`ri, lapte cald. Dar

nu-i nimic de f`cut. Nu vrei s`-mi prescrii ni[te somnifere?– Da, desigur. Dar mai bine s` scoatem r`ul din r`d`cin`. Ce te

\mpiedic` s` dormi?– Seratele ca cea de vineri, de exemplu. Este f`r` speran]`, Bob.

Cânt de fiecare dat` cu alt` orchestr`. Este imposibil s` scap demuzicieni dup` spectacol. Sunt pur [i simplu turba]i.

– Invit`-i \n alt` parte decât la tine la hotel. R`mâi o clip` cu ei[i te \ntorci discret la tine.

– Judd nu \n]elege lucrurile a[a. |i este team` s` nu-i jigneasc`.S-ar putea r`zbuna [i... |n sfâr[it, nu pot face altfel.

Bob puse mâinile pe birou [i o privi \ndelung. |i venea greu s`realizeze situa]ia. Era singur cu Sandra, care-i dezv`luia riscurilecarierei sale. {i p`rea deja teribil de indiferent`.

– Ei bine, s` vorbim deschis, Sandra. Pari plictisit`. De ce?

42 ARLENE HALE

Tân`ra femeie se plimb` o clip` prin \nc`pere, examinând untablou, r`sfoind distrat` o revist` medical`.

– Nu sunt sigur` c` vreau s` continuu, Bob.Medicul ridic` ochii, complet uluit.– Sper c` glume[ti.– Nu. Din nefericire, Judd m` consider` nebun`. El se zbate ca

un diavol [i eu nu [tiu dac` sunt f`cut` pentru acest gen de via]`. M`\ntreb uneori dac` merit`.

– Tu decizi, Sandra.– {tiu. Dar mi-ar pl`cea s`-]i cunosc p`rerea, Bob. Am nevoie s`

vorbesc cu cineva despre asta. Cu Judd, este imposibil. Tu cel pu]innu ai interesul s` min]i, Bob...

Acesta se apropie de ea.– Dar nu cunosc nimic despre asta, Sandra. Absolut nimic. Poate

Cathy...– Cathy, murmur` tân`ra femeie. Da. Cu siguran]`, ea ar putea

s` ma ajute. Dar a visat mereu s` fac` o carier`. F`r` \ndoial`, vac`uta s` m` \ncurajeze.

– Sincer, nu cred.Sandra \[i adânci privirea \n a sa un timp. Ac]iona deseori astfel

odinioar`. Putea privi pe cineva ore \ntregi f`r` s`-i spun` o vorb`.{i asta \l stânjenea [i mai mult.

– Tu... Cathy mi-a spus c` v` vede]i amândoi. Unde sunte]i exact?– Nu [tiu, r`spunse Bob.– Dup` p`rerea ta, crede c` m` placi \nc`?– Este oare cazul? o \ntreb`, \ncruntându-se.– Evident! f`cu Sandra râzând. Nu [tii? |ntotdeauna te-am g`sit

frumos.

A FOST ACUM MULT TIMP 43

– |n acea perioad` eram ni[te pu[ti. Toate astea s-au terminat.– Exist` \ntotdeauna o parte din noi \n[ine care r`mâne \n

copil`rie, Bob. Cel pu]in a[a sper. Bob...|[i puse mâna pe bra]ul s`u. Tân`rul b`rbat \i sim]i parfumul. Un

parfum care te vr`jea. Nu [i-l schimbase. {i privirea sa limpede \lp`trundea, [tergând pe loc aspectul profesional al vizitei sale,anulând to]i acei ani de desp`r]ire.

Bob se ridic` [i se reg`sir` unul \n bra]ele celuilalt. Era frumoas`[i fragil`.

– Sandra! Oh, Sandra, eu...Puse st`pânire pe buzele ei cu pasiune, ca pentru a compensa

\ntârzierea. {i Sandra gemu.– Este atât de mult timp. Am impresia c` totul \ncepe iar. Crezi

c` este posibil?– Nu [tiu, murmur` Bob. Dar putem \ncerca.– Dar Cathy, Bob! Nu po]i s-o p`r`se[ti acum. Ce nebunie s` m`

\ntorc! N-ar fi trebuit niciodat`...

***

"Domni[oara Corey este chemat` la etajul patru. Repet,domni[oara Corey este...".

Cathy era \ngrijorat`. Oare ce se \ntâmplase? Doamna Donnellyavusese un nou atac? Larkin? Nu ar fi fost deranjat` pentru atât depu]in.

Luând ascensorul, se gândi din nou la Sandra.

44 ARLENE HALE

Prietena sa voia s` renun]e la o carier` str`lucitoare. Nu-i veneas` cread`... Sandra \[i d`duse atâta osteneal` pentru a reu[i...Probabil Judd se \n[ela. Doar dac` nu spusese adev`rul... De undes` [tie?

U[a se deschise [i Cathy ie[i. Sim]i dintr-o dat` c` ceva nu este \nordine. Atmosfera era \nc`rcat` de electricitate. Avea impresia c`toat` lumea o observa. Stagiarele erau \ngr`m`dite \ntr-un col] albiroului [i [u[oteau cu aere de conspiratoare. Dou` infirmiere ie[ir`din camera lui Larkin, cu fe]ele tensionate. Cathy se apropie de celedou` eleve ale sale.

– Ce se \ntâmpl`, Thornton? \ntreb`.– Larkin! replic` aceasta pe un ton agitat.– Oh, nu! Ar fi trebuit totu[i s` b`nuiesc. Ce-a mai inventat?– A c`zut din pat!– Ce?– A c`zut din pat, repet` Thornton.– Dar cum a f`cut?– Nu [tiu nimic. Dar Fairchild clocote[te de furie.– Nu m` \ndoiesc, oft` Cathy. Chiar asta ne mai lipsea!– {i vrea s` v` vad`.– Pe mine? Dar de ce?– S` [ti]i c` nu mi-a f`cut confiden]e.Tân`ra femeie se \ndrept` spre camera lui Larkin. Probabil \[i

f`cuse r`u c`zând. Dar \n clipa \n care se preg`tea s` intre, Fairchild ie[i \n tromb`

[i erau gata s` se ciocneasc`.– A]i pus s` fiu chemat`? \ntreb` tân`ra femeie.Fairchild o fulger` cu privirea.

A FOST ACUM MULT TIMP 45

Avea groaz` de incidente pe etajul s`u [i Cathy o v`zuse deja\ndârjindu-se asupra unei infirmiere foarte slabe. Avea nepl`cutaimpresie c`-i venise rândul...

– Cu siguran]`, e[ti la curent? o \ntreb` superioara pe un tonstrident.

– Eu... da. S-a r`nit c`zând?– C`derea l-a zdruncinat, evident. Va trebui s` fac` o radiografie

pe cheltuiala spitalului. Probabil b`nuie[ti c` direc]iunea va fifurioas`. Te-ai gândit la asta?

– Chiar nu \n]eleg ce s-a \ntâmplat.– Cordonul de siguran]` era desf`cut, domni[oar` Corey.– Cum? exclam` Cathy cu ochii mari de uimire.– Mi s-a spus c` l-ai v`zut diminea]`.– Fire[te. |l cunoa[te]i. Trebuie s` se ocupe mereu cineva de el.– Au intrat [i alte infirmiere \n camera sa. Dar cred c` e[ti singura

care i-ai dat \ngrijiri.Cathy p`li. Citi acuzarea \n ochii celeilalte. Se hot`r\ brusc s`

reac]ioneze.– Unde vre]i s` ajunge]i? |ncerca]i s` spune]i c` este vina mea?– Sunt convins` de asta, Corey. |nsu[i Larkin mi-a spus c` ai uitat

s` pui protec]ia.– Nu-i adev`rat! exclam` tân`ra femeie. N-a[ fi f`cut niciodat` un

asemenea lucru. V` asigur. Dar ce l-a apucat oare s` povesteasc`aceste minciuni?

– Probabil spune adev`rul. Nu s-ar fi \ntâmplat nimic f`r`zbenguielile tale cu acel tân`r medic...

– V` rog, Fairchild! Bob n-are nimic de-a face cu aceast`problem`...

46 ARLENE HALE

Fairchild se \ndep`rt` [i Cathy o urm` f`r` s` \nceteze s` seapere. Sângele irlandez \i clocotea \n vine. Ajungând la birou, tân`rafemeie le v`zu pe celelalte \ncep`toare \ndep`rtându-se. Dar câtevainfirmiere r`maser` \n apropiere pentru a auzi urmarea.

– N-am uitat s` pun protec]ia aceea! protest` Cathy ]ipând.Fairchild \i arunc` o privire glacial`.– Cineva a f`cut-o. {i Larkin spune c` tu e[ti aceea. Asta \mi

ajunge. Civil, suntem r`spunz`tori, Corey. Te-ai gândit laconsecin]ele neglijen]ei tale? {i la reputa]ia spitalului?...

Capul i se \nvârtea. Oare cum \ndr`znea Larkin s-o acuze? Cathyera sigur` c`-[i f`cuse datoria. Era atât de obi[nuit` cu acel cordonde protec]ie, \ncât \l punea aproape \n mod reflex.

– Nu sunt vinovat`, Fairchild. {i dac` trebuie, o voi spuneadministratorului. Nu te baza pe mine pentru a primi sanc]iuneaalteia!

Fairchild se \ndrept` spre ascensor, probabil pentru a merge ladirec]iune. Pe tân`ra femeie o trecur` transpira]ii reci. Avea un nod\n stomac. O coleg` se apropie [i-i spuse, \n chip de simpatie:

– S-ar spune c` nu e[ti bine cotat` ast`zi.– Ai auzit ce mi-a spus? r`spunse Cathy.– Era greu de f`cut altfel. Dar o cuno[ti pe Fairchild. Are mereu

nevoie de un vinovat [i este rândul t`u, Cathy.– Nu glumi. De data aceasta este foarte serios.– Nu uita c` ea r`spunde de tot etajul fa]` de bolnavi, replic`

cealalt`.– |]i jur c` n-am fost eu, continu` Cathy.– |]i aminte[ti de Morrow [i de povestea aceea cu b`trâna

doamn`?

A FOST ACUM MULT TIMP 47

Spitalul a fost \n proces [i Fairchild a f`cut totul pentru caMorrow s` fie concediat`. De atunci n-a mai putut practica.

Cathy \nchise ochii. Chiar era la ananghie. Spitalul era toat` via]asa. O via]` pe care o \mp`r]ea cu Bob.

Bob! |l va suna [i-i va povesti totul. Dar nu, ocupându-se deLarkin, probabil era deja la curent.

– {i Larkin? insist` tân`ra femeie. Cum se simte?– Las`-l balt`, r`spunse cealalt`. Altfel chiar \]i vei atrage

necazuri.Cathy se rezem` de birou. Trebuia s` se l`mureasc`, s` \n]eleag`

ce se \ntâmplase. Gândurile \i deveniser` atât de confuze...Oare cine putuse uita s` pun` protec]ia? Exista un vinovat. |n tot

cazul, nu ea. Era sigur` de asta. Trecu rând pe rând prin minteinfirmierele care intraser` \n camera lui Larkin. De fapt, putea fioricine, asta incluzându-le [i pe stagiare.

Nu era ea vinovat`. Fairchild se \n[ela. Cel pu]in a[a spera. Unzgomot de pa[i familiari o f`cu s` ridice capul. Sosea Bob.

– Iat`-te, \n sfâr[it! exclam` Cathy, u[urat` s`-l vad`. Cu siguran]`e[ti la curent.

– Fairchild n-a fost rezervat` \n explica]ii. Din ceea ce spune aicomis o neglijen]`.

– Sper totu[i c` n-o crezi, Bob. Povestea asta nu ]ine \nc` de\nceput.

– Nu, f`cu medicul, punându-i mâna pe um`r. Dar Fairchild areo mare influen]` pe lâng` direc]iune. A[a c`, fii ferm` \n versiuneata. Voi face tot posibilul s` te ajut, dar preg`te[te-te pentru clipegrele. M` tem de asta.

Bob disp`ru \n camera lui Larkin.

48 ARLENE HALE

Cathy \i a[tept` nervoas` \ntoarcerea.– Ei bine? \l \ntreb` când ie[i.– Multiple contuzii. Pare zdruncinat. Nimic grav, cu siguran]`.

Dar totu[i \l voi pune s` fac` o radiografie \n aceast` dup`-amiaz`sau mâine.

Bob \[i not` recomand`rile pe fi[` \nainte de a disp`rea. P`reamai rezervat decât de obicei. Oare [i el o credea vinovat`?

Povestea f`cu \nconjurul spitalului. Unii luaser` deja pozi]iepentru sau \mpotriva tinerei femei. Ceea ce avu darul s-o enerveze.Se \ntoarse acas` \ntr-o dispozi]ie \ngrozitoare, dar u[urat` s` scapede bârfe. Când ajunse, telefonul sun`. Cathy se gr`bi s` r`spund`.Nu era Bob, ci Sandra.

– Salut, Cathy. Am sunat a[a cum am promis... Spune-mi, neputem vedea? Am câteva ore libere.

Cathy nu dorea câtu[i de pu]in s` ias`. Dar dac` Sandra venea, is-ar putea dest`inui. {i avea \ntr-adev`r nevoie de asta.

– Ascult`, treci pe la mine. Vom ron]`i ceva.– De acord. Doar cât sar \ntr-un taxi [i sosesc.Acest divertisment o va face s` uite de spital. {i de Larkin.Cathy \[i schimb` uniforma cu ni[te haine mai confortabile [i

preg`ti o mas` improvizat`.|n cele din urm`, Sandra sosi, de nerecunoscut sub fularul [i

enormii ochelari de soare.– Este oare \ntr-adev`r minunata Sandra Lesley? \ntreb` Cathy,

str`duindu-se s` zâmbeasc`.– Profit s` m` \mbrac mai neglijent când Judd nu este acolo. Cu

el, este imposibil. Spune c` trebuie s` fiu atent` la imaginea meaimportant` [i... M-am s`turat de aceast` comedie perpetu`.

A FOST ACUM MULT TIMP 49

Din când \n când \mi doresc s` fiu eu \ns`mi.Cathy aprecia tonul lipsit de importan]` al conversa]iei. Trebuia

s` uite ziua de co[mar pe care o petrecuse la spital.– Vorbe[te-mi despre via]a ta, Sandra. Avem atâta timp de

recuperat.Sandra \[i \ncepu povestea. Cathy \ncerca s` se concentreze, dar

imaginea lui Larkin \i venea ne\ncetat \n minte. Sandra \[i continu`povestea \n tot timpul mesei, relatându-i numeroasele experien]e.Dup` a doua cea[c` de cafea, \[i privi nervoas` ceasul.

– Judd o m` strâng` de gât dac` ajung târziu la club.– M`car este un impresar bun?– Cel mai bun. S` [tii c` am avut un noroc extraordinar

\ntâlnindu-l.Cathy \[i aminti conversa]ia cu Judd. Sandra nu vorbise niciodat`

de renun]area la meserie. P`ruse doar stânjenit`, ca [i când ezita s`-i spun` ceva important. Cathy o g`sea doar mai excentric` decât\nainte [i poate pu]in mai nervoas`.

– De fapt, l-am v`zut ast`zi pe Bob.– Ah, bun, spuse Cathy cu nervii \ncorda]i.– L-am sunat s` ne \ntâlnim [i am fost la cabinetul s`u.– Totu[i, dup` câte [tiu, nu e[ti bolnav`...– Nimic serios, lini[te[te-te. I-am cerut doar s`-mi dea o re]et`

pentru insomniile mele.– {i ]i-a dat-o?– |mpotriva voin]ei sale. M-a sf`tuit s` m` odihnesc, mai

degrab`.– Are dreptate. Este adev`rat c` pari pu]in obosit`.– M` simt \n plin` form`, replic` Sandra.

50 ARLENE HALE

{i fericit` s` rev`d Pittsfield. {tii ce mi-ar pl`cea pentru sâmb`t`?S` ne \ntâlnim pe insul`. Am putea s` \nchiriem o ambarca]iune [is` petrecem ziua acolo...

– {i Judd? Crezi c` va sl`bi frâul atât de mult timp?– Nu-l prea placi. M`rturise[te.– Nu, nu prea mult.– M` gândeam totu[i s`-l invit, continu` Sandra.– M` \ndoiesc c` apreciaz` picnicurile.– Va veni. {tiu cum s`-l conving.– {i Bob? ad`ug` Cathy. Uneori nu exist` nici un mijloc de a-l

face s` scoat` nasul afar`.– Este rândul t`u s`-l ademene[ti, r`spunse Sandra izbucnind \n

râs. Sper c` va fi cald [i c` vom putea lenevi pe malul apei... Bun,trebuie s` plec. Dar mai \nainte \mi po]i face o favoare.

– Care? r`spunse Cathy.– Cânt`-mi ceva. Un cântecel, orice vrei. Pentru a-mi aminti

frumoasele timpuri de demult.– Ascult`, Sandra, am avut o zi \ngrozitoare [i chiar nu sunt \n

stare s`...– Doar un minut, Cathy. {i dup` aceea plec.Sandra avea un anumit dar al convingerii [i tân`ra femeie se v`zu

la pian. Se concentr` o clip` [i atac` o melodie veche pe careamândou` o adoraser`.

Sandra se apropie. Vocea sa cald` [i senzual` umplu curând\nc`perea. P`rea mult mai relaxat` decât la club. Când ultima not`se stinse, Cathy aplaud` [i Sandra se \nclin` cu veselie.

– Ai \nc` mult talent, Cathy. De ce nu vii cu mine? Am face untandem fantastic.

A FOST ACUM MULT TIMP 51

– Sunt infirmier`. {tii bine. – Dar nu-mi spune c` nu m` invidiezi câteodat`.Cathy f`cu s` joace micul taburet de la pian. Toat` seara

\ncercase s`-[i strecoare povestea sa, s`-i \ncredin]eze necazurile [itemerile. Dar Sandra monopolizase conversa]ia. Nu tr`i decâtpentru cariera sa. Oricum, \n seara aceasta, Cathy ar fi dat orice s`nu fi fost infirmier`.

– {i nu se pune problema aptitudinilor. Ai din bel[ug, relu`Sandra.

– Nu. |mi lipse[te exerci]iul. Sincer.– Gre[esti! Cân]i \n fiecare zi.– Doar pentru a m` relaxa. Doar pentru a-mi uita grijile sau a-mi

\ncepe ziua bine...Dar Sandra, cu ochii a]inti]i la ceas, deja n-o mai asculta.– Trebuie s` pleci? \ntreb` Cathy.– Da. Probabil Judd se \nvârte[te deja ca un leu. Dac` vrei,

cheam`-mi un taxi. Trebuie neap`rat s`-mi aranjez coafura.Sandra \[i puse \n ordine, cu pricepere, p`rul blond [i m`t`sos,

\l stropi cu un lac incolor [i ie[i din baie mai seduc`toare caniciodat`. Apoi \[i adun` lucrurile [i se gr`bi la u[`.

– Ei bine, de acord pentru sâmb`t`? |ncearc` s`-l convingi peBob. Pentru picnic, eu...

– M` voi ocupa eu de asta, o \ntrerupse Cathy.– E[ti un \nger, s` [tii.Cele dou` prietene se s`rutar`. Cathy se \ntoarse la fereastr` [i

v`zu taxiul demarând \n tromb`. Dup` plecarea Sandrei,apartamentul i se p`ru \ngrozitor de gol. Datorit` magnetismuluis`u, aceasta men]inuse o ambian]` nemaipomenit`.

52 ARLENE HALE

Nu era de mirare c` avea succes. Str`lucirea sa nu te putea l`sainsensibil.

Sejurul pe insul` promitea s` fie amuzant. F`r` \ndoial`, maimult decât precedentul. Când erau copii se g`siser` izola]i acolo,f`r` barc`, temându-se de mânia p`rin]ilor. |ncercaser` s` atrag`aten]ia. Dar noaptea \i \mpiedicase s` fie v`zu]i, iar vacarmulmotoarelor le acoperise strig`tele.

– Dou` fete pentru tine. E[ti norocos, Bob! exclamase Sandra.Acesta râsese, \mbr`]i[ând-o. Era evident c` doar Sandra \l

interesa. {i \n noaptea aceea, refugiat` lâng` focul de tab`r`, \na[teptarea ajutorului, Cathy \[i d`duse seama de dragostea sa pentruBob. Dar acesta nu-i l`sa nici o speran]`. Atât de pu]ine \ncâtfrecventase al]i b`ie]i, mai mult de ciud`, decât din convingere. ApoiBob intrase la Universitate, Sandra \[i \ncepuse c`l`toriile nesfâr[itedintr-un ora[ \n altul. {i treptat, via]a \i desp`r]ise.

Cathy nu-l pierduse niciodat` din vedere pe Bob. Se \ntâlniser`deseori \n timpul vacan]elor. |n timp ce el \[i urma cursurile demedicin`, tân`ra fat` frecventa o [coal` de infirmiere, ceea cecontribuia la apropierea lor. Cu un an mai \nainte, Bob \[ideschisese cabinetul s`u [i de atunci rela]ia lor se stabilizase.Sâmb`t`, rolurile se vor inversa. Favorita va fi Cathy.

Tân`ra femeie form` num`rul lui Bob. A[tept` un timp pân` ceacesta r`spunse:

– Doctor Clinton. V` ascult.– Eu sunt, Bob. Te deranjez?– Tocmai d`deam o rait` prin spital.– De-abia a plecat Sandra. I-ar pl`cea s` petreac` o zi pe insul`

cu noi. |]i surâde?

A FOST ACUM MULT TIMP 53

– Ce idee s` mergem acolo!– F`r` \ndoial`, din cauza laturei sale sentimentale. Are nevoie

de odihn` [i de soare. N-ai g`sit-o ciudat` de diminea]`? \ncheie cuperfidie.

Bob ezit` \nainte de a r`spunde.– Nu reu[e[te s` doarn`. Nervii, cu siguran]`...Cathy \i povesti \ntrevederea cu Judd. Bob nu p`ru surprins s`

afle c` Sandra voia s` renun]e.– Ascult`, n-o s` pierdem ore vorbind despre cariera sa, \i replic`

pe un ton iritat. Trebuie neap`rat s` plec \n spital.Tân`ra femeie fu stupefiat` s`-l aud` exprimându-se atât de

brutal.– Iart`-m`, nu am vrut s` te...– Bine, concluzion` Bob. Pentru sâmb`t`, nu-]i pot promite

nimic. Dar dac` v` \nso]e[te Judd, se poate ocupa de ambarca]iune,nu?

– N-ar fi nostim f`r` tine, Bob. Totu[i, \]i po]i lua [i tu o zi liber`.– Vom vedea. Bun` seara, Cathy.Aceasta \nchise descump`nit` de atitudinea sa glacial`. Evident,

\l fr`mânta ceva. Dar ce? Larkin? O credea r`spunz`toare! Bob aveaoroare de infirmiere incompetente [i... Oare se putea \ndoi... caceilal]i?...

54 ARLENE HALE

Capitolul 4

A doua zi, spitalul zumz`ia ca un stup. Intrând, Cathy sim]i

drama \n aer. Unele colege \i aruncau priviri comp`timitoare. Cât

despre Fairchild, p`rea \ntr-o dispozi]ie execrabil`.

– Bun` ziua, exclam` Cathy.

– Vorbe[ti de o zi \ntreag`! ]ip` cealalt`.

|ntr-adev`r, promitea. Cu o mi[care nesigur`, tân`ra femeie

desp`turi fi[a lui Larkin. Nu era nimic nou acolo. Dup` toate

aparen]ele, Larkin nu se r`nise c`zând.

– Domni[oar` Corey!

Cathy \[i f`cu curaj, l`s` fi[a [i se \ntoarse spre superioara sa.

– Da, domni[oar` Fairchild.

– Sunte]i convocat` la ora zece la domnul Morten.

Morten! Directorul departamentului, cel mai de temut b`rbat,

dup` cum se spunea. Cathy se \nfior`.

– Nu sunt câtu[i de pu]in responsabil`, domni[oar` Fairchild.

Mi-am petrecut noaptea gândindu-m` bine [i v` pot asigura c` n-am uitat s` pun siguran]a la loc.

– Larkin afirm` contrariul.– Minte, asta este.– M` tem c` domnul Morten \]i va cere argumente mai

conving`toare.– Vre]i ca eu s` fiu vinovat`. Recuno[te-]i! r`spunse Carthy.Chipul lui Fairchild se crisp` [i buzele i se strânser`. Era \nalt`,

masiv` [i cu greu \]i puteai imagina c` fusese copil.– Crezi c` sunt nedreapt` cu dumneata?– Mai degrab`, da! replic` tân`ra femeie.– }i-am \ntrebat colegele, domni[oar` Corey. Nici una nu s-a

atins de cordonul de protec]ie. E[ti singura.– {i stagiarele? Ar fi putut foarte bine...– Stagiarele sunt \n \ntregime sub responsabilitatea noastr`,

Corey. Ce vrei s` insinuezi exact?– Nu acuz pe nimeni. {tiu doar c` nu sunt vinovat`.– |ntâlnirea este la ora zece, \ncheie cealalt`, aruncându-i o

privire paralizant`.Dup` toate aparen]ele, capitolul era \nchis. Cathy avea un gust

de am`r`ciune [i disperare. Thornton sau Scott putuser` foarte bines` fi comis aceast` neglijen]` de care era acuzat`. Dar ast`zi nu eraupe etaj. A[adar, imposibil s` le \ntâlneasc` \nainte de a-l vedea peMorten. Oricum, tân`ra femeie nu le credea vinovate. Dar \n acestcaz, cine era?

La ora zece, Cathy cobor\ la primul etaj. Fairchild se afla deja \nbiroul lui John Morten.

– Intra]i, domni[oar` Corey. Lua]i loc.

56 ARLENE HALE

Tân`ra femeie ezit` \nainte de a lua un scaun. Apoi Morten \[ipuse \ntreb`rile [i-i r`spunse, afirmându-[i completa nevinov`]ie.

Fairchild se a[ez` f`r` s` spun` o vorb`. Directorul \[i \ntrerupsevalul de \ntreb`ri pentru a-[i aprinde pipa.

– Povestea aceasta este foarte jenant` pentru spital, spuseexpirând fumul. Sunt sigur c` gre[eala dumneavoastr` a fostinvoluntar`, domni[oar` Corey. Dar v` voi cere cea mai mare aten]iepe viitor.

– N-am f`cut nimic, domnule Morten. Nu sunt câtu[i pe pu]invinovat`! exclam` Cathy, s`rind \n picioare.

B`rbatul \i arunc` o privire iritat`, menit` s-o fac` s` se a[eze dinnou. Apoi \i r`spunse pe un ton vag amenin]`tor.

– Sper doar ca Larkin s` nu depun` plângere.Cathy \l observ` cu aten]ie. Hot`rât lucru, Fairchild reu[ise:

p`rea convins de vinov`]ia sa. Tân`ra femeie \[i mu[c` buzele defurie.

– Asta este tot, deocamdat`, exclam` Morten \n loc de concluzie.Cathy se \ntoarse pe etajul s`u. Oare unde era Bob? S`-l vad`,

chiar [i o clip`, ar fi fost suficient s-o lini[teasc`.Ziua fu penibil`. Larkin era sub sedative [i Cathy profit` pentru

a le \ntreba pe celelalte. Dar pu]ine binevoir` s`-i r`spund`. I sep`rea c` avea de-a face cu o adev`rat` conspira]ie a t`cerii.

Cu trecerea orelor, teama i se amplific`. Singura raz` de soare \naceast` descurajare sumbr`: rezultatele radiografiilor erauconcludente, Larkin nu-[i rupsese nimic. Cathy \l putu vedea o clip`pe Bob. P`rea foarte ocupat [i de-abia \i vorbi. Acest comportamentnu avea nimic neobi[nuit. Era destinat s` previn` orice bârf`. Daracum tân`ra femeie suferea pentru aceast` r`ceal`.

A FOST ACUM MULT TIMP 57

– Po]i s` treci, disear`? \l \ntreb`. Mi-ar pl`cea s`-]i vorbesc. Voipreg`ti picnicul pentru mâine.

– De acord.Nu-i mai spuse nici o vorb` [i se \ndep`rt` imediat.Pu]in \nainte de plecare, Cathy v`zu un necunoscut p`trunzând

\n camera lui Larkin. Purta o serviet` din piele. Cu siguran]`, unavocat. Sim]i un nod \n gât.

Ce u[urare s` p`r`seasc` spitalul acesta blestemat [i s`-[ireg`seasc` micul apartament! Cathy \[i scoase uniforma [i \ncerc` s`se concentreze asupra zilei de mâine. Picnicul o va face s`-[i uitefr`mânt`rile. A[a spera cel pu]in.

Dar aceast` perspectiv` nu-i aduse lini[tea dorit`, dimpotriv`.Amintiri penibile \i venir` \n memorie. Cathy se temea s` vad`re\nviind pasiunea care-i legase pe Bob [i pe Sandra. N-avea deloc\ncredere \n prietena sa, deoarece Sandrei \i pl`cea enorm s` seafirme prin noile cuceriri masculine.

Se f`cuse târziu. Sandvi[urile erau aproape gata [i Bob \nc` nuvenise. Cathy arunc` o privire nelini[tit` la ceas. Avea atâta nevoiede el...

{i sun`! Tân`ra femeie se gr`bi s` deschid`.– Bun` seara, f`cu Bob.Cathy \l trase de mânec` \n interior.– Bob, \ncepusem s` m` nelini[tesc, s` [tii. Eu... am crezut c` nu

vei veni [i...I se prinse de gât [i se lipi de el. Dup` o clip`, b`rbatul o lu` \n

bra]e [i o leg`n` u[or.– Relaxeaz`-te. {tiu ce ai \ndurat azi. Dar acum s-a terminat.

Totul se va aranja, vei vedea...

58 ARLENE HALE

– E[ti sigur?– Totul depinde de Larkin, \i r`spunse cu o voce sumbr`.– Bob?– Da?– Mi-ar pl`cea s`-mi r`spunzi sincer la o \ntrebare.– Te ascult.– Oare crezi c` sunt vinovat`?Medicul izbucni \n râs desprinzându-se u[or, pentru a o vedea

mai bine.– Bine\n]eles c` nu! De unde ai scos asemenea lucruri?Cathy se sim]i imediat u[urat`. P`rea sincer. {i privirea lui

confirma aceast` impresie.– Nu [tiu. Te-am g`sit pu]in distant, atâta tot.Bob lu` un scaun [i se a[ez` picior peste picior.– |mi pare r`u, dar nu era momentul s` ne ar`t`m \mpreun`.

Toat` lumea ne supravegheaz` [i [tii c` detest s` fac s` circulezvonuri.

– S` nu mai vorbim despre asta, \ncheie Cathy. Cred c` sunt lacap`tul r`bd`rii.

– Pur [i simplu ai nevoie s` schimbi aerul. De ce s` nu ie[im? Ne-am putea \ntoarce s-o vedem pe Sandra la |ngerul albastru.

Tân`ra femeie \l privi stupefiat`.– Dar ai oroare de aceste cabarete [i...– Taci [i \mbrac`-te! Doctorul este cel care comand`. Voi rezerva

o mas`.Cathy p`li. Chiar credea ceea ce spunea.– Asta \]i va schimba ideile, relu` Bob zâmbind. Pune]i rochia

albastr`. |]i vine de minune.

A FOST ACUM MULT TIMP 59

Tân`ra femeie trecu \n camera ei, \n timp ce Bob telefona. Oarecu ce scop o ducea la club? Pentru a o distra sau pentru a o vedeape Sandra?

Aceast` \ndoial` o tortura [i se hot`r\ s` nu se mai gândeasc` laasta. S` se distreze, s` se relaxeze, s` uite de Larkin. Iat` ce trebuias` fac`. Nimic altceva.

Se instalar` la masa lor exact la timp pentru spectacol. Sandraap`ru, ca o adev`rat` zei]` a nop]ii, luminat` de spoturi. |mbr`cat`\n negru, umplu sala plin` de fum cu vocea sa melodioas` [ivibrant`.

– Este fantastic`, murmur` Cathy.– Da, \ncuviin]` Bob \n [oapt`.Nu \nceta s` priveasc` la cea care cânta. Sandra era acolo, foarte

aproape, oferindu-se privirilor b`rba]ilor. {i, timp de o secund`,Cathy se imagin` la pian, pe scen`, acompaniind-o pe Laura [i\mp`r]ind cu ea acel univers straniu.

Spectacolul se \ncheie. |nainte de a disp`rea, cânt`rea]a adres`un s`rut publicului \ncremenit.

– Ce surpriz`! Bun` seara!Judd Richardson veni lâng` ei. Bob se ridic` [i-[i strânser`

mâinile.– Este dr`gu] c` a]i revenit, continu` impresarul. Este divin`,

nu-i a[a?– Da, \mi place mult ceea ce face, r`spunse Bob.– Ar fi \ncântat` dac` te-ar auzi spunând-o.– Cere-i s` vin` lâng` noi, exclam` Cathy.– Bun` idee. M` duc s-o anun].Sandra ap`ru pu]in dup` aceea, fericit` s`-i vad`.

60 ARLENE HALE

Judd \i \ntinse un scaun [i-i comand` un ceai.– Pentru nervi, explic` Sandra. Ceaiul domole[te nelini[tea.

Amuzant, nu?– Vrei s` spui c` mai ai uneori trac? \ntreb` Bob ridicând din

sprâncene.– |n fiecare sear`, micul meu Bob. Face parte din meserie. Dar

spune]i-mi, picnicul?...– Totul este gata, r`spunse Cathy. Nu va lipsi nimic. Nici m`car

furnicile!– A[teapt` s`-mi vezi insula, Judd, spuse Sandra. Este un

adev`rat paradis.Bob se a[ez`. Vorbea pu]in. Cathy observ` c` o privea deseori pe

prietena sa. |l \ngrijora oare s`n`tatea ei? {i dac` \i ascunde ceva?Nu, era absurd. Sandra \l consultase din punct de vedereprofesional. Numai...

Orchestra \ncepu s` cânte o melodie antrenant`.– Acord`-mi acest dans, Cathy, f`cu Judd ridicându-se ca un

automat.Tân`ra femeie deschise gura pentru a protesta când \ntâlni

privirea lui Bob. Acesta \i zâmbea cu amabilitate.– Du-te. {tiu c` de-abia a[tep]i.Dar Cathy nu-[i dorea câtu[i de pu]in s` se afle \n bra]ele acestui

necunoscut. {i Judd a[tepta. Cu greu \l putea refuza. O lu` de talie[i-i zâmbi. Ceea ce o surprinse totu[i.

– Te-ai gândit la discu]ia noastr`? o \ntreb` când fur` departe. |ivei vorbi Sandrei?

– Am discutat puu]in \mpreun`. {i nu mi-a spus niciodat` c` vreas` abandoneze.

A FOST ACUM MULT TIMP 61

Judd o antren` \n mijlocul pistei [i replic` scuturând din cap.– N-ar m`rturisi-o pentru nimic \n lume. {i mai ales \n fa]a

dumitale. Se pare c` amândou` visa]i s` deveni]i staruri. Adev`ratsau fals?

– Este adev`rat, recunoscu tân`ra femeie râzând. Când erammici voiam s` ne vedem numele scrise cu litere de foc.

– Sandra nu trebuie s` renun]e. Oricum, nu acum. A ajuns preadeparte [i ar fi o nebunie s` ac]ioneze \n mod necugetat.

– Nu ]i-ai dorit niciodat` s` faci altceva, Judd?– Nu, niciodat`.– Te invidiez. M`rturisesc c` \n aceast` clip` mi-a[ schimba cu

pl`cere munca. Via]a unei infirmiere nu este \ntotdeauna nostim`,s` [tii.

Judd o scrut` atent, \ntrebându-se dac` vorbea serios.– S` mergem s` v`d ce transmi]i la pian.– Ce? Cum? Ba nu, Judd. Nici s` nu te gânde[ti!Acesta deja nu o mai asculta. Cathy se afla pe drumul spre culise.

Arunc` o privire rapid` spre Bob [i Sandra. Judecând dup` expresiagrav` a lui Bob, discutau lucruri foarte serioase. Oare despre ceputeau vorbi?

Judd \nchise u[a \nc`perii slab luminat`. Un u[or miros demucegai \i \n]ep` m`rile. Era un constrast frapant cu sala animat` pecare tocmai o p`r`siser`.

– Vino pe aici, f`cu Judd tr`gând-o de bra]e.Cabina Sandrei era deschis`. Probabil se gr`bise, deoarece \n

\nc`perea strâmt` domnea o dezordine \nsp`imânt`toare.– Este tot mai r`u \n fiecare sear`, bomb`ni Judd, f`când pu]in`

ordine. Femeile sunt toate la fel. Sau sunt maniace [i trebuie s`-]i

62 ARLENE HALE

pui t`lpici pentru a intra, sau este un asemenea talme[-balme[ de nuvei mai recunoa[te nimic. De ce se aleg \ntotdeauna cele dou`extreme? Nu voi \n]elege niciodat`...

– {tii, cea mai mare parte a femeilor sunt totu[i mai ponderate.B`rba]ii n-au privilegiul deosebirilor subtile, Judd.

Acesta zâmbi, sco]ând o ]igar` pe care n-o aprinse.– {i dumneata, Cathy, unde te plasezi?– Am sânge irlandez \n vine [i nu sunt \nzestrat` cu jum`t`]i de

m`sur`.– M` surprinzi.– Acesta este totu[i adev`rul.– |n acest caz, nu e[ti banal`.– Nimeni nu se crede banal. {i mai ales dumneata, Judd

Richardson!Impresarul f`cu s`-i joace cu nervozitate ]igara \ntre degete.– Imagineaz`-]i c` trebuie s` ie[i din obi[nuit pentru a reu[i \n

meseria asta p`c`toas`. {i pe bun` dreptate, nu vreau ca Sandra s`cad` \n mediocritate.

– Oare ce te \ndeamn` s-o \ncurajezi? Atrac]ia banilor sau... unsentiment mai nobil?

|ntrebarea r`mase f`r` r`spuns. Judd trase un taburet lâng` pian[i-i f`cu semn s` se a[eze.

– Cânt`-mi ceva. Las` s` vorbeasc` sufletul acela irlandez.Cathy se sim]ea jenat`. S` cânte pentru un str`in o f`cea

\ntotdeauna nervoas`. Dar \ndat` ce degetele sale atinser` clapele,uit` orice re]inere, pentru a se consacra muzicii. Era formidabil s`se piard`, s` devin` altcineva. Infirmiera Cathy disp`rea \nbeneficiul unui personaj nou, care nu-l cuno[tea pe Larkin.

A FOST ACUM MULT TIMP 63

userFormatogianninajollys

Melodia se termin`. Judd r`mase o clip` f`r` s` spun` nimic,apoi se apropie brusc pentru a-i lua mâna. Privirea \i str`lucea.

– Vino cu noi! exclam` pe un ton insistent.– Cum? Vrei s` spui c`...– Sandra are nevoie de cineva ca dumneata. Ve]i face amândou`

un duet extraordinar.– Sunt infirmier`. Oare deja ai uitat?– Via]a aceasta nu ]i se potrive[te, remarc` Judd \n]elept.

Dumneata singur` mi-ai spus-o.– Pân` la urm` m-am obi[nuit.– Meseria asta \]i va pl`cea. Sunt sigur. Se c`l`tore[te mult,

deseori au loc \ntâlniri interesante... Vei fi fericit` cu noi, Cathy.Avea un mare talent pentru a convinge, iar via]a pe care i-o

oferea p`rea fascinant`. Judd atinsese un punct sensibil [i [tia asta.O trase brusc spre el [i tân`ra femeie se afl` \n bra]ele lui. Imposibils` scape: pianul bloca orice ie[ire. Mâna \i mângâia lent um`rul,aproape cu senzualitate. Cathy \n]elese c` o va s`ruta.

U[a se deschise brusc [i ap`ru Sandra, pu]in surprins`. Juddcobor\ repede bra]ul.

– Ce face]i voi doi? V-am c`utat peste tot.Cathy o privi. P`rea \nc` stupefiat`. Avea o lic`rie de mânie \n

ochi.

64 ARLENE HALE

Capitolul 5

Sâmb`t`. Ziua se anun]a minunat`. Un soare frumos \[i aruncareflexele portocalii pe un cer de azur. |n cele din urm`, Bob sehot`râse s` vin`. Poate datorit` Sandrei. N-avea importan]`. Cathyvoia s` profite la maximum de aceast` zi f`r` s` se gândeasc` lac`derea lui Larkin sau la ciudatele proiecte ale lui Judd.

Muzica. Era o pasiune din care ar fi putut face meserie. DarCathy preferase s` se dedice voca]iei sale de infirmier`, deoarece og`sea mai util` din punct de vedere social. Dar având \n vedere\mprejur`rile, propunerea lui Judd avea ceva ispititor.

|[i d`duser` \ntâlnire pe chei. Bob va trece s-o ia dintr-un minut\n altul. Tân`ra femeie \[i netezi p`rul lung, din care f`cuse o coad`,apoi \mbr`c` blugii [i un tricou. Preg`tirile astea aveau gust devacan]`, cu atât mai mult cu cât luase cu ea costumul de baie,prosoape, ochelari [i crem` solar`.

Bob \ntârzia. Cathy se \ntreb` dac` nu ap`ruse un obstacol deultim moment. |l iubea, trebuia s` vin`.

Mai ales dup` tentativa lui Judd din ajun.|n sfâr[it, sun`. Tân`ra femeie alerg` s` deschid`. Bob era

\mbr`cat sport [i el, iar ochii mari alba[tri \i zâmbeau.– Am putut s` scap. Dar s` plec`m repede, \nainte s` m` cheme

la spital.Cheiul nu era decât la câteva minute cu ma[ina. Era foarte pu]in`

circula]ie pe str`zile mici [i lini[tite.– Sper c` vor fi punctuali, f`cu Bob. Am \nchiriat o

ambarca]iune, dar n-o vom ]ine toat` ziua.Pe chei era o mul]ime de lume. |n acea perioad` de c`ldur`,

fluviul devenea un fel de loc privilegiat. Bob parc` [i duse proviziilepe ambarca]iune. Judd [i Sandra ap`rur` pu]in dup` aceea. Sandraera \mbr`cat` cu deghizarea sa obi[nuit`, cu fular [i ochelari desoare. Cât despre Judd p`rea pu]in deplasat \n pantofii de lac [icostum.

– Nu sunt deloc obi[nuit cu picnicurile, f`cu acesta ca r`spuns laprivirea curioas` a lui Cathy.

– Ar fi timpul s` te obi[nuie[ti, replic` tân`ra femeie râzând.– Haide]i, gr`bi]i-v`, f`cu Sandra. Numai s` nu fie mult` lume pe

insul`... M-am s`turat de curio[i.– Este pre]ul succesului, pisicu]o. Oamenii ador` s` recunoasc`

o vedet`, exclam` Judd.– Ast`zi am nevoie de pu]in` intimitate. S` [tii c` exist` [i via]`

personal`.Se instalar` \n mica ambarca]iune [i Bob porni motorul. Barca

plec` \ncet spre larg [i acolo Bob acceler`, f`când s` ]â[neasc` unval de spun`. Cathy se aplec` u[or pe spate. Vântul \i biciuia \n modpl`cut fa]a. Judd p`rea agasat.

66 ARLENE HALE

Sandra se refugie \n t`cere, devorând peisajul din priviri. |nsfâr[it ap`ru insula sc`ldat` \n soare.

– Am nimerit! exclam` Sandra.– De care parte vrei s` mergi? \ntreb` Bob.– Vreau s` ne \ntoarcem unde am fost. Acum m