a DIHOTOMIA - USM · suscită, raportul juridic de muncă prezintă, astăzi, numeroase elemente de...

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE DREPT

CATEDRA DREPTUL MUNCII

NICOLAE SADOVEI

a

DIHOTOMIA |M — M H H M H — B — ■ — B W M M 8 B 5 B g B a M H W I H I I ' I P I I 1 II1 B T IT l i S B H B »

RAPORTULUI JURIDIC DE MUNCĂ

STUDIU MONOGRAFIC

o2007 2008 2009 2010 2011

CHIŞINĂU 2011

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE DREPT

CATEDRA DREPTUL MUNCII

Nicolae SADOVEI

DIHOTOMIARAPORTULUI JURIDIC

DE MUNCĂ

STUDIU MONOGRAFIC

CHIŞINĂU 2011

CZU 349.2

S 13

Nicolae SADO VEI, conferenţiar universitar, doctor în drept, DIHOTOM IA RAPORTULUI JURIDIC DE MUNCĂ

Studiu monografic.

Aprobat ş i recomandai pentru editare de Catedra Dreptul M uncii din cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Moldova

Recenzenţi:Nicolai ROM AND AŞ, profesor universitar, doctor în drept, şe f

Catedră Dreptul Muncii, Universitatea de Stat din Moldova Eduard BOIŞTEANU, conferenţiar universitar, doctor în drept,

şe f Catedră Drept Privat, Universitatea de Stat “Alecu Russo ” din Bălţi

La elaborarea prezentului studiu monografic au fost avute în vedere actele normative publicate până la data de 8 aprilie 2011.

DESCRIEREA C IP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Sadovei, NicolaeDihotomia raportului juridic de m uncă: Studiul monografic / Nicolae Sadovei; Univ.

de Stat din Moldova, Facultatea de Drept, Catedra Dreptul Muncii. - C h .: "Garomont- Studio” SRL, 2011 .-203 p.

Bibliogr. în notele de subsol. - 500 ex.ISBN 978-99754223-0-7.

CZU 349.2

S 13 _______________________________

© Sadovei Nicolae

ISBN 978-9975-4223-0-7.

2

CUPRINSPraefatio..........................................................................................................................4Argument.........................................................................................................................7

Secţiunea I. POZIŢIONAREA INSTITUŢIEI RAPORTULUI JURIDIC DE MUNCĂ ÎN CADRUL SPAŢIULUI ŞTIINŢIFIC

C A P IT O L U L I. In s titu ţia ra p o rtu lu i ju r id ic în contextul ştiin ţe lor d rep tu lu i§ 1. Homo socialis.............................................................................................................. 12§2. Definiţia raportului juridic......................................................................................... 14§ 3. Premisele constitutive ale raportului juridic................................................................17§ 4. Trăsăturile caracterisitice fundamentale ale raportului juridic.................................. 22§ 5. Obiectul raportului juridic.............................................................................................25§ 6. Conţinutul raportului juridic.........................................................................................27

C A P IT O L U L I I . In stitu ţia ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă în contextul ştiinţei drep tu lu i m uncii

§ 1. Cadrul conceptual al problemei..................................................................................32§ 3. Calitatea mixtă a raportului juridic de muncă: obiect şi izvor al dreptului muncii.......37§ 3. Definiţii doctrinare ale raportului juridic de muncă...................................................42§ 4. Cadrul problematic al diferenţierii raporturilor juridice de muncă...........................55

S ecţiunea I I . D IH O T O M IA T I P I C U L U I Ş I A T I P IC U L U I ÎN R A P O R T U R IL E J U R ID IC E D E M U N C Ă

C A P IT O L U L I I I . R aportu l ju r id ic de m uncă tipic§ 1. Abordarea dihotomică a raportului juridic de muncă: raportul tipic şi raportul atipic.. 70§ 2. Noţiunea şi premisele raportului juridic de muncă tipic..........................................75§ 3. Trăsăturile caracteristice ale raportului juridic de muncă tipic................................ 87§ 4. Elementele structurale ale raportului juridic de muncă tipic................................ 116

C A P IT O L U L IV . R aportu l ju r id ic de m uncă atipic§ 1. Cadrul general al problemei.................................................................................... 119§ 2. Categoriile raporturilor juridice de muncă atipice................................................130§ 3. Raporturile juridice de muncă flexibile...................................................................132§ 4. Raporturile juridice de muncă corporative ale liberilor profesionişti (raporturile

juridice profesional-corporative)............................................................................ 157§ 5. Raporturile juridice de muncă ale funcţionarilor şi demnitarilor publici............ 170

Scurtă postfaţă......................................................................................................... 187Suport normativ şi practică judiciară.................................................................. 189Bibliografie de referinţă........................................................................................... 193

3

PRAEFATIOD re p tu l m u n c ii reprezin tă una d in d isc ip line le cele m ai d inam ice şi m ai

actuale, parte in tegrantă a sistem ului d rep tu lu i, nefiind o s im plă culegere de norm e ju rid ic e cu un pronunţat caracter tehnic care privesc raporturile ju rid ice de m uncă, ci o ram ură d intre cele m ai d inam ice ale dreptu lu i, organic legată de noţiunea de m uncă şi prin aceasta de însăşi existenţa o m ulu i. în condiţiile în care m unca, ind iferen t de aspectele sub care se în făţişează, devine una dintre prem isele re a liză rii o m u lu i ca f iin ţă socială, m ultitud inea de relaţii pe care le im p lică raporturile ju r id ic e de m uncă suscită şi v a suscita, în continuare, interesante prob lem e ju rid ic e . In m om entu l de fa ţă în cadrul ştiin ţei dreptu lu i m unc ii se abordează chestiuni de m are anvergură. U n a dintre acestea se referă la necesitatea unor m o d ifică ri de esenţă în legea-cadru în m ateria re la ţiilo r de m uncă - în C odul m uncii. Ia r dacă, după o aprofundată analiză , se va ajunge la concluzia că aceste m o d ificări în C odul m uncii - desigur, fundam entate pe cu to tu l alte p rin c ip ii - ş i-ar ju s tific a existenţa, s-ar im pune nu m ai puţine rezolvări adecvate cu p riv ire Ia am ploarea reglem entării m uncii şi la gradul ei de detaliere. D e asem enea, corelaţia unui drept general al m uncii cu un drept special al m uncii - care a prile ju it, în literatura ju rid ică , discuţii atât de interesante - îşi m enţine actualitatea.

Luând în cosideraţie fap tu l că raportu rile ju r id ic e de m uncă, în tem eiate pe contractu l in d iv id u a l de m uncă, nu pot f i n ic iodată oprite , f iin d o parte in tegrantă a v ie ţii sociale şi care n e m ijlo c it se in tegrează în obiectu l dreptu lu i m u n c ii, cercetătoru l N ic o la e S ad ovei, autorul prezentei lu c ră ri, ş i-a propus să în trep rin d ă o cercetare m inuţioasă asupra unor p rob lem e ce v izează institu ţia în cauză. în această ord ine de ide i este de m enţionat faptu l că elaborarea şi apariţia unei m o n o g ra fii, consacrate dihotomiei raportului juridic de mancă reprezin tă un even im ent editoria l ce se cere sem nalat, în p rim u l rând datorită im portanţei şi sem nificaţiei cu totul aparte pe care o prezintă această re laţie socială, reg lem entată p rin norm e de drept.

P rin sfera sa de cuprindere şi p rin num eroasele p rob lem e pe care le suscită, raportu l ju r id ic de m uncă prez in tă , astăzi, num eroase e lem ente de specific ita te şi de o rig in a lita te , care ju s tific ă un studiu aprofundat, de natură sâ-i ev id en ţieze o r ig in ile istorice , să ana lizeze reg lem en tările actuale în contextu l in ternaţional, p riv in d to todată, în perspectivă, cerin ţe le perfec ţionării lu i. Este m eritu l cercetătoru lu i N ic o la e S adovei, doctor în drept, co n feren ţia r un ivers itar, ju r is t cu o deosebită experienţă, care s-a a firm a t în decursul în tre g ii sale cariere ca o personalitate cu deosebite în c lin a ţii pentru p rob lem e de studiu şi cercetare, şi care a reuşit să prezin te spre ed itare o cercetare valo roasă, efectuată cu m u lt sp irit de re flec ţie . Im p o rtan ţa lu crării este cu atât m a i m are , deoarece m o n o g ra fii consacrate acestei in stitu ţii în literatu ra de specialitate au fost, to tuşi, foarte puţine.

4

A şadar, o nouă cercetare consacrată acestui subiect era pe dep lin ju s tific a tă , atât de im portanţa subiectu lu i, cât şi de evo lu ţia şi d ivers ita tea p ractic ii.

M o n o g ra fia " D ihotom ia raportului ju r id ic de m uncă" im presionează încă de Ia bun început, datorită v iz iu n ii pe care autorul a im p rim at-o cercetării sale, porn ind de la d e fin iţia , p rem isele constitutive, trăsăturile caracteristice, obiectu l şi conţinutu l raportu lu i ju r id ic de m uncă, an a liz în d u -le sub toate form ele sale, în scopul degajării unor co n c lu z ii. O asem enea ordonare a m ateria lu lu i se pare b inevenită , deoarece o astfel de ana liză pertinentă a p revederilo r şi d isp o z iţiilo r legale în v igoare a fost rea liza tă ca urm are a analizei prealabile a surselor de drept şi a experienţe i istorice.

Este de rem arcat, de a ltfe l, că m etod o log ia fo losită pentru elaborarea acestei lucrări a constat în id en tificarea p rin c ip a le lo r prob lem e pe care le suscită institu ţia raportu lu i ju r id ic de m uncă, în s istem atizarea acestora în ju ru l ce lo r m ai im portante aspecte de drept, pe care le im p lică instituţia m enţionată, precum şi raportarea perm anentă a so lu ţiilo r actuale şi de perspectivă la reg lem entările in ternaţionale şi de drept com parat. O calitate a lucrării constă în faptu l că s-a realizat o analiză d in m ultip le unghiuri a instituţiei raportului ju rid ic de m uncă în contextul ştiinţei dreptului m uncii, referindu-se la sem nificaţia unor concepte ş tiin ţifice fundam entale , la ca lita tea m ix tă a raportului ju rid ic de m uncă: obiect şi izvor al dreptului m uncii, precum şi la concepturile doctrinare de raport ju r id ic de m uncă, în scopul in tu irii tuturor im p lica ţiilo r posibile ale adoptării unor d e fin iţii sau altora, o ri ale co re lă rii acestora cu alte concepte sau noţiun i consacrate în dreptul m u n cii. U n alt m erit al m onografie i este acela de a f i în fă ţişat in stitu ţia rap o rtu lu i ju r id ic de m uncă în tr-o largă perspectivă istorică, fo los ind surse inedite de in fo rm are şi punând în lu m in ă trăsăturile caracteristice, ce in d iv id u a lizează diverse tipuri de reglem entări - foarte d ife rite unele de ce le la lte - ce s-au succedat în R ep u b lica M o ld o v a . D e asem enea, autoru l a rea liza t o ana liză deta lia tă a cadrulu i prob lem atic al d ife ren ţie rii ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă atât sub aspect in traram ural cât şi sub aspect in terd isc ip lin ar.

Pe bună dreptate, este cazul de apreciat fap tu l că autoru l, pe baza unei analize atente, ca instrum ent de investigaţie, a luat în dezbatere am p lă şi m ateria ce v izează d ih o to m ia tip ic u lu i şi a tip icu lu i in raportu rile ju r id ic e de m uncă cu re ferire la noţiune şi prem ise, la trăsături şi e lem ente structurale etc., din dorinţa de a o feri e lem ente de in fo rm are . Pe baza investigaţiei efectuate autorul reuşeşte, în co n c lu z iile pe care le conţine studiul m onografic în cauză, să în făţişeze o serie de idei şi op in ii a căror substanţă prezintă un interes deosebit. însem nătatea lu c ră rii "D ihotomiei raportului ju r id ic de m uncă" este - în o p in ia noastră - constatarea, pe baza unei analize ş tiin ţifice , că institu ţia raportu lu i ju r id ic de m uncă are un loc d istinct in cadrul ram u rii de drept al m u n c ii, f iin d una d in tre cele m ai f le x ib ile , care reacţionează

5

im ed ia t la orice schim bare a p ieţe i în general şi a p ie ţe i fo rţe i de m uncă în special. în această oprd ine de idei este c la r că o ju risd ic ţie de drept com un nu poate fi în m ăsură să stăpânească cu aceeaşi com petenţă şi norm ele de drept al m uncii, extrem de d iversificate , care guvernează raporturile de m uncă, îm p re ju ra re care p ledează pentru o ju ris d ic ţie specia lizată în actualul stadiu al dezvoltării re la ţiilo r de m uncă, capabilă să asigure arm o n ia socială în dom en iu l m u n cii.

Lucrarea ştiin ţifică elaborată de cercetătorul N ic o la e Sadovei cuprinde o p in ii p roprii în legătură cu d iversele aspecte ale p rob lem atic ii analizate . în deosebi abordările conceptuale bazate pe o jud ic ioasă analiză cu priv ire la corelarea p revederilo r C odu lu i m unc ii cu stabilirea deosebirilor dintre raporturile ju rid ic e dem uncă tip ice şi atip ice, raporturile ju rid ice de m uncă şi raporturile de serviciu ale funcţionarilo r p ub lic i ş.a. M o n o g ra fia elaborată de către autor este rodul unei in vestigaţii şi eva lu ări atente, în baza unui studiu tem einic de doctrină, practică şi legislaţie, şi reprezintă o reală şi sem nificativă contribuţie la îm bog ăţirea lite ra tu rii de specialitate în tr-u n dom eniu care nu a fost încă sufic ient cercetat.

Este o bucurie că o nouă lucrare de specialitate vede lum ina tiparului, deacea îm i exprim convingerea că ea v a fi prim ită cu m are interes de cadrele didactice, ju d ecă to ri, ju r iş ti, studenţi, p ractic ien i, to ţi cei in teresaţi în studierea p ro b lem elo r dreptu lu i m uncii.

Profesor universitar, doctor în drept Nicolai ROMANDAŞ

6

ARGUMENTîn lum ea contem porană atitud inea fa ţă de m uncă este foarte d ife rită ,

cuprinzând to t arealu l posib il - de la adorarea m u n cii şi transform area acesteia în tr-u n id o l, vârfu l de lance al căre ia este reprezentat de curentul workaholismului, până la d ispreţu l fa ţă de o rice fo rm ă de m uncă, ca f iin d o activ ita te nedem nă şi respingătoare destinată doar ce lo r care sunt paria, u rg is iţii şi d ispreţu iţii lu m ii. Şi o a titud ine , şi cealaltă, sunt extrem e afla te la antipo zi, în m ajorita tea societăţilo r m o dem e m anifestându-se o atitud ine deschisă şi încurajatoare, de s im patie şi în cura jare pentru im p lica re în m uncă, coroborată fiin d cu asp iraţiile persoanelor către îm p lin ire şi libertate . M u n c a este, astfel, o va lo are incontestabilă , de natură socială şi im p lica tivă . C om p ortam entu l persoanelor în procesul prestării unei m unci depinde de m ai m u lţi facto ri, cel m ai sem n ifica tiv fiin d im portan ţa sub iectiv izată pe care acestea o acordă m u n c ii, precum şi locul pe care este plasată m unca în cadrul v a lo rilo r personale ale in d iv iz ilo r . D a r re fle c ţia asupra m u n c ii nu poate fi lim ita tă num ai la a titud inea subiectivă a persoanei, dată f iin d d im ensiunea socială par excellence a m u n c ii, ca şi parte com ponentă a d im ensiun ii sociale extinse a existenţei um ane. D e aceea, în o rice societate o rganizarea v ie ţii im p lic ă un şir de m ecanism e p o litice şi socio -econom ice, care regu larizează com ortam entu l in terum an. A şa cum m enţiona profesorul u n ivers itar R obert S o m e rv ille , preşedintele asociaţie i L ’Action Sociale Evangeliqne d in Fran ţa şi autorul lu crării „ L ’Ethiqae du travail”, o am en ii pot tră i în pace îm preun ă num ai dacă raportu rile sociale sunt supuse le g ii, re g u lilo r v ie ţii în com un, al căror rost este de a ţine în frâu răul şi de a în cu ra ja binele.

R aportu rile sociale care apar în urm a prestării unei m u n c ii sunt cel m ai adesea supuse unor reguli com portam enta le , ad ică sunt reglem entate de către stat, in stitu ţia rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă f iin d una deja consacrată atât în dom eniu l m aterie i de drept al m u n c ii, în calitate de ram ură autonom ă a sistem ului dreptu lu i, cât şi în dom eniu l m aterie i ep is tem olog ie i d reptu lu i m u n cii, în calitate de com onentă a sistem ului ş tiin ţe lo r ju r id ic e . T o todată , în R ep u b lica M o ld o v a nu există , deocam dată, un studiu destinat abordării sistem ice a rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă, care ar satisface - cel puţin în parte, - interesul cercetăto rilo r în m aterie , de aceea ne-am propus drept scop o încercare de abordare a in stitu ţie i ra p o rtu rilo r respective prin prism a d iv iz iu n ii d iho tom ice a acestora. C u această ocazie se im pun şi un şir de observaţii, cele m ai im portante fiin d urm ătoarele:

I. Este im p o s ib ilă tratarea in stitu ţie i ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă în toată co m p lex ita tea lo r în cadrul unui studiu teoretic lim ita t, aşa cum este şi lucrarea de faţă . C u p rin zân d to t area lu l d reptu lu i m u n c ii, raporturile respective sunt „ in filtra te ” în toate ce le la lte institu ţii ale acestei ram uri de drept, ceea ce face d if ic ilă separarea şi

7

„ex tirp area” acestora pentru a le cerceta în cond iţii de laboratorium. N u insistăm asupra fap tu lu i că o astfe l de abordare nu ar f i posib ilă , pur şi s im plu scopul pe care ni l-am propus a constat în cercetarea fa ţe te i d iho tom ice a ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă, ia r a lte faţete ale acestora au fost abordate tangenţia l, în contextul d iho tom ie i respective sau în general nu au fost luate în vedere, ceea ce nu înseam nă, totodată, că nu suntem conştienţi de faptu l că o astfel de abordare este una care poate fi considerată, sub anum ite aspecte, fragm entară.

I I . P rezentul studiu este o lucrare m o n o g ra fică teoretică, în care suntabordate un şir de aspecte ale rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă, utilizân d u -se instrum entarul ep is tem olog ic clasic cu care operează, de regulă , cercetătorii în m ateria ş tiin ţe lo r ju r id ic e . A u fost consultate şi abordate c ritic - în sensul analize i şi aprecierii c a lită ţilo r respective, - o p in iile exprim ate de către autorii autohtoni în m aterie de drept al m u n c ii, precum şi, în m ăsura în care au fost accesib ile , o p in iile exprim ate în cadrul unor artico le , studii şi tratate de specialitate , susţinute de către cercetători d in a fara spaţiului R ep u b lic ii M o ld o v a . în acest context am încercat să sesizăm tend in ţe le pe care la au raportu rile ju r id ic e de m uncă, abordate prin prism a dreptu lu i com parat, in c lus iv prin com pararea cu in stitu ţiile respective din cadrul dreptu lu i com unita r al m u n c ii, pentru a pronostica, în m ăsura po s ib iltă ţilo r, deru larea în perspectivă a institu ţie i ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă. M a i puţin a fost abordat aspectul p rax io lo g ic al experienţe i ju d ic ia re în dom eniu , deoarece - cel puţin la etapa actuală a p rac tic ii ju d ic ia re d in R epub lica M o ld o v a , - aceasta, pe de o parte, nu este u n ifo rm ă, iar, pe de altă parte, nu există practică ju d ic ia ră consistentă p riv in d fo rm e le atip ice f le x ib ile a le ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă. A u fost tratate c ritic doar anum ite aspecte a le practic ii ju d ic ia re a C u rţii Suprem e de Justiţie, prin prism a acte lor exp lica tive în m aterie a le P lenulu i C u rţii, deşi nic i în conţinutu l acestora nu se conţin careva abordări ale rap o rtu rilo r atip ice.

I I I . R eferin ţe le la au torii s trăini, precum şi c itate le din literatu ra despecialitate străină, au fost făcute şi preluate, în conţinutu l s tudiu lu i, utilizân d u -se (de regu lă ) lim b a o rig in a lu lu i lu c ră rii la care se face re fe rin ţă (rusă, franceză, ucraineană sau en g leză ). A cest lucru a fost efectuat pentru ca c itito ru l să poată „pa lpa” şi sesiza m ai bine sensul pe care l-a avut în vedere autorul respectiv c itat de către noi, abordând unele sau a lte aspecte la care se fac re ferin ţă , şi pe care le considerăm im portante în contextu l abordării d iho tom ice a

institu ţie i raportu lu i ju r id ic de m uncă. în unele cazuri, când am considerat că sensul o p in ie i exprim ate de către autorul c itat se poate transm ite in tegral fară a fi afectat, am tradus respectivul pasaj în lim b a rom ână şi, astfe l, l-a m în g lo b a t contextual în co nţin u tu rile elem ente lo r cercetate.

D ih o to m ia raportu lu i ju r id ic de m uncă presupune şi cunoaşterea conceptu lu i general al d ih o to m ie i. D eş i m a jo rita tea absolută a cercetătorilo r, ale căror studii în m ateria ra p o rtu rilo r de m uncă au fost analizate de către noi, nu abordează d iho tom ic in stitu ţia în cauză, am considerat im portantă d eflex iu n ea de la tra tarea devenită trad iţio n a lă şi „îm prospătarea” m aterie i cu o v iz iu n e nouă, ch iar dacă nu suntem în drept să o considerăm drept una de gen novitas, abordarea d ih o to m ică f iin d cunoscută şi în d om eniu l tra tării unor institu ţii ale a lto r ştiin ţe ju r id ic e .

T o todată adresăm pe această cale m u lţu m irile noastre tu tu ro r ce lo r care au contrib u it, la d ife rite etape, la d e fin irea institu ţie i raportu lu i ju r id ic de m uncă, cât şi la rea lizarea m ai com petentă a acestui studiu m onografic . S tudiu l este adresat unui spectru larg de p osib ili c it ito r i, interesaţi de m ateria raportu rilo r ju r id ic e de m uncă: cercetăto rilo r ş tiin ţif ic i, cadre lo r d idactice universitare, ju riş tilo r-p ra c tic ie n i, d octoranzilo r, m asteran zilo r şi s tudenţilor, dar şi specia liş tilo r d in alte dom en ii co m lem entare , în special econom iştilo r, socio log ilor, p s ih o lo g ilo r etc., specia liza ţi sau interesaţi de m ateria in trad isc ip linară a re la ţiilo r sociale de m uncă. Percepţia corectă şi avansată a teorie i rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă va p erm ite , celor care au astfel de interese, să propună răspunsuri versate şi cu suport ş tiin ţific consistent la m u ltitu d in ea de m o d a lită ţi în care sunt antrenate persoanele care prestează sau doresc să presteze o m uncă, în special în tr-o fo rm ă nestandartizată şi atip ică , m ai puţin cunoscută pe p iaţa m uncii d in R ep u b lica M o ld o v a .

Autorul

9

S E C Ţ IU N E A I

POZIŢIONAREA INSTITUŢIEI RAPORTULUI JURIDIC DE MUNCĂ ÎN CADRUL SPAŢIULUI ŞTIINŢIFIC

1!

Capitolul I.INSTITUŢIA RAPORTULUI JURIDIC ÎN CONTEXTUL

ŞTIINŢELOR DREPTULUI

§1. Homo socialisO m u l este o fiin ţă socială. F iin d program ată de către C reato r şi expusă

p rin celebrele deja cuvin te veterotestam entare nu este bine ca omul să fie singur, socia lizarea ş i-a făcu t pe dep lin efectu l. O ricâ t nu ar încerca om ul să se desocializeze - eşuează, ia r cazu rile celebre de desocia lizare cunoscute în istorie, nu reprez in tă m ai m u lt decât o excepţie şi nu fac a ltceva decât să co n firm e regula s o c ia liză rii. Şi pentru in tegrarea în spaţiul unui demers ş tiin ţific , dar m enţinând, totodată, va loarea in trinsecă şi sensul b ib lic al cu v in te lo r d in Geneză, re fo rm u lă m conceptul, dar păstrăm sensul intact al ideii şi a firm ăm că este bine ca omul să nu fie singur. A şadar, homo socialis şi punctum .

C a şi fiin ţă dotată cu v ia ţă psiho-b io log ică, om ul este puternic socializat şi cultura liza t de m ediu , astfel că noi to ţi suntem, în fin a l, un produs al m ed iu lu i social m ai m u lt sau m ai puţin extins (dar totuşi lim ita t), în in terioru l căruia ne tră im via ţa . In d iv iz i um ani, prinşi în in terioru l acestui spaţiu social lim ita t, ne m işcâm în tre lim ite le convenţionale ale lu m in ii, pe de o parte, şi cele ale obscurului, pe de altă parte. Partea lum inoasă se exp rim ă inclusiv prin aceea că fiecare d intre no i, ca şi fiin ţe um ane, in fluenţează m icrocosm osul social în care se m işcă, dar partea obscură, uneori ch iar lugubră, constă în faptu l că în perm anenţă riscăm să devenim un sim plu produs social, parte a unui m ecanism în continuă m işcare şi care se pare că nu are staţii in term ediare, la care să poţi coborî pentru că ai greşit d irecţia, ci num ai staţie term inus. M a i m u lt ca atât, m ecanism ul social în cauză dezvo ltă în cadrul m işcării sale o v iteză am eţitoare, care ne prinde atât de aproape unul de celălalt, încât, deşi pare paradoxal - nu ne m ai putem vedea, aprecia şi bucura unul de existenţa ce lu ila lt în cadrul spaţiului social atât de real, dar şi efem er totodată. Şi atunci când constatăm pe dep lin faptu l că existăm , în conju raţi de o masă um ană com pactă şi în m işcare perpetuă, constatarea respectivă generează adeseori anxietate. D eşi în a lt context, dar totodată perfect ap licab il şi situaţiei descrise aici, m edicu l, psihologul, pedagogul şi om ul de ştiin ţă Constantin Enăchescu (2 0 0 7 ) spunea: „D escoperirea fap tu lu i că eu exist îm i v a pune întrebarea asupra sensului şi duratei existenţei m ele. Constatarea că existenţa m ea, ca viaţă , este lim ita tă în tim p va determ ina nelin iştea, g rija proprie i m ele persoane cu p riv ire la existenţa m ea ca durată. D in acest m o tiv , descoperirea de sine va deveni pentru m ine o prob lem ă perm anentă la care nu vo i înceta să m ă gândesc.” 1

Constantin Enăchescu, Tratat de teoria cercetării ştiinţifice, ed.a 2-a, revizuită, - Iaşi. editura “Polirom”, 2007, p.33.

Prin in term ed iu l so c ia lizării orice societate îşi pro iectează, reproduce şi rea lizează un anum it m odel com portam enta l supus unui proces continuu de m o d ificare . F iin d un proces social fundam enta l, m ode lu l com portam ental respectiv necesită a fi supus n o rm ativ izării pentru a nu se transform a în haos şi pentru ca procesul de socializare să fac iliteze existenţa n orm ală a o am en ilo r ca şi fiin ţe sociale, dar şi pentru a asigura funcţionalita tea structurilor create de către aceştia. In cadrul acestui proces persoanele re laţionează, se bucură şi se în tristează socializat; se îndrăgostesc, se căsătoresc, dau naştere la urm aşi care de asem enea intră în procesul continuu al socializării interum ane. R elaţionându- se ca şi fiin ţe sociale, oam enii in tră în d iferite raporturi prin in term ediul cărora participă la v iaţa socială, iar pentru aceasta trebuie să se com porte în tr-un anum it m od, conform unor norm e recunoscute şi acceptate de ceilalţi.

In calitatea ei de homo socialis, persoana trebuie să înveţe şi să în ţe leagă cultura m ed iu lu i d in care face parte, să fie capabilă să se în tre ţin ă în cadrul acesteia. A s tfe l ea devine “ actor social” , se id en tifică cu ro lu rile sociale atribuite şi acceptate de către ce ila lţi, in teracţionând şi in trând în perm anenţă în d ife rite raporturi sociale cu cei care o înconjoară. P riv ită prin prism a procesului respectiv de relaţionare interpersonală, socia lizarea nu presupune num ai un s im plu proces de adaptare in d iv idua lă şi conform istă la m ediu l social, ci este unul d inam ic în cursul căruia se schim bă atât m ed iu l, cât şi in d iv id u l, adică se produce o in fluenţă atât extrinsecă, cât şi in trinsecă a persoanei. în cadrul acestui proces aceasta asim ilează un sistem com plex de deprinderi şi reguli m orale şi norm ative , necesare conv ie ţu irii sociale.

O rice proces social duce la un anum it t ip de co nform ita te , de aceea re la ţionarea socială trebu ie să a ib ă o d irecţie şi un rezu lta t conform cu cerin ţe le , v a lo rile şi norm ele socialm ente adm ise. A ceste va lo ri şi norm e trebu ie să f ie fundam entate pe ideea de adevăr şi dreptate, ad ică trebu ie să fie îndreptate spre atingerea unei societăţi dorite şi aşteptate, deci ideale . D in aceste considerente societatea apelează la e laborarea unui m ecanism propriu de stab ilire a norm elo r com portam enta le , m ecanism care are drept scop să indice in d iv iz ilo r m o d a lită ţile de in terre laţionare socială. C unoscut sub denum irea de stat m ecanism ul în cauză im pune anum ite reguli de jo c ap licab ile tu tu ror ac to rilo r sociali antrenaţi în cadrul spectacolului soc ia liză rii, în care fiecare spectator este totodată şi actor, un fel de spect- acteur, după inspiratu l term en propus de către Pascal L a rd e llie r (2 0 0 9 ) pentru a de fin i partic ipan ţii r itu a lu rilo r co m u n ita re .2 D in ce în ce m ai m ecaniciste, m ai pragm atice şi m ai u tilitaris te , reg u lile respective sunt încadrate în in terio ru l unei entităţi sociale aparte, cunoscute sub denum irea de drept pozitiv.

2 Pascal Lardellier, Teoria legăturii ritualice, - Bucureşti, editura „Tritonic”, 2009, p.216-217.

C a şi dom en iu ş tiin ţif ic , dreptu l face parte din sfera ş tiin ţe lo r um ane. N e fiin d ştiin ţă nom otetică , ştiin ţa d rep tu lu i, conform lu i Jean P iaget, ocupă o p o ziţie specială, în trucât dreptul constituie un sistem de norm e ale căror p rin c ip ii şi re la ţii se deosebesc de leg ile ştiin ţe lor nom otetice, care au ca obiect activ ită ţile um ane şi îş i propun să stabilească leg ile şi re la ţiile funcţionale corespunzătoare, utilizând observaţiile sistem atice, experim entele , s tudiile statistice, etc. S pec ificu l unei norm e ju r id ic e (de d rep t) este să prescrie un num ăr de o b lig a ţii şi de a trib u ţii pe care in d iv id u l trebuie să le respecte, v io la re a lo r atrăgând sancţiun i.3

P riv it ca şi m oda lita te de reg lem entare a coexistenţei in terum ane, dreptul este “vârfu l de lance” al socializării norm ativ izate , adică a reg u lilo r de jo c im puse re la ţiilo r sociale în care se im p lică in d iv iz ii, în calitatea acestora de spect-acteuri sociali.

Totodată , dreptu l este şi o m oda lita te specifică de reg lem entare a coexistenţei lib e rtă ţilo r, deoarece o am en ii, f iin d im puşi de către stat să respecte reg u lile jo c u lu i socia l, nu v o r să renunţe la libertate . însă ideea de liberta te este o idee m oartă în lipsa ideei de adevăr, ia r adevărul cu care operează dreptul nu poate avea un caracter o b iec tiv , ci poartă un caracter subiectiv , deci adevăru l d reptu lu i este un adevăr subiectiv . C a şi orice adevăr subiectiv , şi în cazul dreptulu i id e ile de adevăr nu posedă caracter em piric , spre deosebire de adevăru l o b iec tiv operab il în cadrul ş tiin ţe lo r p o z itive , deoarece ideea de drept aparţine su b iec tiv ită ţii um ane, care este inseparabilă de purtătorul su b iec tiv ită ţii respective - om ul. A d evăru l dreptu lu i nu este un adevăr care poate fi dem onstrat prin in term ed iu l exp erim en te lo r şi al a ltor instrum ente de cercetare ş tiin ţifică p o z itiv ă (cu anum ite m ic i excep ţii), ap licab ile în cazul adevăru lu i o b iec tiv , deoarece este un adevăr de natură m e ta fiz ică şi nu unul de natură f iz ic ă . D in această cauză adevărul ju r id ic poartă pe el în perm anenţă pecetea re la tiv ită ţii şi se m o d ific ă (uneori card ina l) ori de câte ori se schim bă structura p o litică a societăţii, fie prin in te rm ed iu l e v o lu ţiilo r , f ie prin in te rm ed iu l re v o lu ţiilo r sociale.

§2. D efiniţia raportu lu i ju r id icîn d om en iu l ş tiin ţe lo r d reptu lu i perceperea corectă a conceptului de

raport ju r id ic are o m are im portanţă atât ep istem olog ică, cât şi p rax io log ică . C o n co m iten t cu conceptul general al dreptu lu i ca şi dom eniu al ştiin ţe lor um ane, conceptul de raport ju r id ic ocupă, alături de cel al norm ei ju r id ic e , un loc extrem de im portan t în cadrul cercetării structurii ju r id ic e a oricărei societăţi, in d ife ren t de caracterul m ai m u lt sau m ai puţin dem ocratic al acesteia. D in aceste considerente im portanţa unei ana lize persuasive atât

3 Citat după Constantin Enăchescu, 'I'ratai de teoria cercetării ştiinţifice, p. 109-110.

14

in trinseci, cât şi extrinseci, a conceptulu i de raport ju r id ic este indiscutabilă , f iin d supusă unei conditio sine qua non.

Pe parcursul v ie ţii persoanele fiz ic e in tră în d ife rite raporturi, re laţionându-se ca şi fiin ţe um ane. M a jo rita te a rap o rtu rilo r respective nu cad sub incidenţa leg ii, iar statul nu in tervine prin m ecanism ele sale specifice pentru a stabili regulile jo c u lu i, adică pentru a im pune un şir de co n d iţii şi a stabili lim ite le conduitei acceptabile. Aceste raporturi îşi păstrează în continuare caracterul n o n -ju rid ic şi de aceea nu suferă schim bări esenţiale, bruşte, în cazul m o d ifică rii structurale (de esenţă) a con fig uraţie i po litico - organizatorice a statului. To todată însă, o bună parte dintre raporturile sociale in terum ane cade sub incidenţa n orm elo r ju r id ic e , adică a reg u lilo r de conduită im pusă sau recom andată de către stat p rin in term ediu l au to rită ţilo r ab ilitate în m aterie leg iu itoare. A cestea au o im portanţă deosebită, constând, în p rim u l rând, în prezum ţia ex terio rizării vo inţei generale a societăţii, exprim ată prin in term ediu l d irect sau indirect al m ecanism elor dem ocraţie i electorale.

S tudiu l raporturilo r ju r id ic e sublin iază aspectele sociale ale com unită ţilo r um ane, raporturile respective fiin d raporturi sociale, în care persoanele fiz ic e in tră (u n eo ri ch iar aventurându-se), pentru a-şi satisface v a ria necesităţi. D e la caz la caz, aceste necesităţi pot fi regăsite la extrem e d ife rite , m ajorita tea plasându-se în perim etru l spaţiu lu i legal, ia r unele fiin d ch iar de o rd in altru ist absolut, cum ar fi necesitatea, pe care o sim te aproape orice f iin ţă um ană norm ală, de a acorda necondiţionat şi anonim ajutor pentru aproapele. L a cealaltă extrem ă se a flă gam a de false necesităţi um ane, în to tdeauna d ep lorab ile şi plasate în afara spaţiului legal, satisfacerea cărora echivalează ju r id ic cu com iterea unei in fracţiuni, cum ar fi, de exem plu , curm area v ie ţii unei persoane, faptă care se încadrează în conceptul clasic al unei in fracţiuni penale. A cestea din urm ă nu num ai că sunt contra bonos mores, dar sunt şi sperăm că vor răm âne în to tdeauna şi extra legem.

A şadar, ce este un raport ju r id ic ? în p rim u l şi în p rim u l rând , este o specie de raport social, de re la ţie socială. Relaţia socială sau raportul social constă in conduita umană, manifestată prin acţiunile sau inacţiunile unei persoane fa ţă de alte persoane, atât fizice cât şi juridice. D a t f iin d fap tu l, că prezentul studiu are drept ob iect abordarea d ih o to m ică a raportu lu i ju r id ic de m uncă, pentru a putea d efin i raportu l ju r id ic respectiv in iţilam en te considerăm că este foarte im portan tă d e fin ire a ex more a raportu lu i ju r id ic . D o c tr in a în m aterie propune d ife rite noţiu n i (unele cu caracter pur specu lativ) ale raportu lu i ju r id ic , n e fiin d ap licab ilă regu la communis opinio doctorum. Ilus tru l cercetător al fenom enu lu i d reptu lu i d in perioada in terbelică M irc e a D ju v a ra (1 9 3 9 ) în cadrul unor observaţii m etodolog ice asupra fenom enulu i ju r id ic m enţionează, în legătură cu determ inarea re la ţie i ju r id ic e (a raportu lu i ju r id ic ), faptu l că re la ţia respectivă este un e lem ent num ai pur in te lig ib il, iar

15

nu constatabil p rin tr-o reprezentare sensibilă, o re la ţie , prin in term ed iu l căreia se a tribu ie unei persoane drepturi sau o b lig a ţii în raport cu a lta sau alte persoane.4 A spectu l în cauză - cel re fe rito r la dreptul unei persoane de a cere ceva de la o a ltă persoană, - este m enţionat şi în d e fin iţia o ferită de către un a lt cercetător ilustru în m aterie , filo so fu l şi profesorul ita lian , un m are expert în filo s o fia d rep tu lu i, G io rg io del V ec c h io , care d e fin ea raportul ju r id ic drept o legătură în tre persoane, în v irtu tea căreia una d in tre ele poate să pretindă ceva de la cea la ltă persoană, care este o b liga tă .5 P o tr iv it lu i N ic o la e Popa (2 0 0 2 ), raportu l ju r id ic reprezin tă „ legătura socială, reglementată de norma juridică, conţinând un sistem de interacţiune reciprocă între participanţii determinaţi, legătură ce este susceptibilă a f i apărată pe calea coerciţiunii statale”.6 D u m itru M a z ilu (1 9 9 9 ), la rându-i, defineşte raportul ju r id ic drept „ un raport social, de suprastructură, care ia naştere pe baza normelor juridice între două sau mai multe părţi, care sunt titulare de drepturi şi obligaţii juridice reciproce, asigurate, în realizarea lor, la nevoie, de forţa coercitivă a statului”? C ercetătorii Gheorghe A v o m ic , E len a A ra m ă , B oris N e g ru şi Ruslan Costaş (2 0 0 4 ) definesc raportu l ju r id ic drept orice re la ţie socială care cade sub in c iden ţa norm ei ju r id ic e sau care este reglem entată de ea, unii partic ipan ţi la această re la ţie având drepturi subiective, a lţii purtând o b liga ţii ju r id ic e , acestea fiin d puse în acţiune şi asigurate, în caz de necesitate, prin fo rţa co erc itivă a s ta tu lu i.8 P o triv it uneia d in cele m ai recente d e fin iţii din doctrina autohtonă, expusă de către G heorg he A v o m ic (2 0 1 0 ), raportul ju r id ic este "orice relaţie socială care cade sub incidenţa normei juridice sau care este reglementată de ea, unii participanţi la această relaţie având drepturi subiective, alţii purtând obligaţii juridice, acestea fiind puse în acţiune şi asigurate, în caz de necessitate, prin forţa coercitivă a statului ”.9

E lem en tu l communis opinio în toate d e fin iţiile propuse de către d ife riţi autori este axat pe fap tu l că orice raport ju r id ic este un raport social reg lem entat de o norm ă ju r id ic ă .10 Pornind de la acest e lem ent-cheie , indispensabil o ricăre i d e fin iţ ii o fe rite raportu lu i ju r id ic , considerăm , la rândul nostru, că raportul juridic reprezintă o relaţie socială între cel puţin doi participanţi determinaţi, aflată sub incidenţa directă sau indirectă a linei norme juridice, în virtutea căreia participanţii respectivi interacţionează

4 Mircea Djuvara, Eseuri de Jilosofie a dreptului, - Bucureşti, editura „Trei”, 1997, p .51.5 Giorgio del Vecchio, Lecţii de filosofic juridică, - Bucureşti, editura „Europa Nova”, 1995, p.253.6 Nicolae Popa, Teoria generala a dreptului, - Bucureşti, editura „AH Beck”, 2002, p.254.

Dumitru Mazilu, Teoria generală a dreptului, - Bucureşti, editura „AII Beck”, 1999, p.289-290.8 Gheorghe Avomic, Elena Aramă, Boris Negru, Ruslan Costaş, Teoria generală a dreptului. Manual, - Chişi-

nâu, editura “Cartier”, 2004, p.357.9 Gheorghe Avomic, Tratat de teoria generală a statului şi dreptului. Volumul 11,- Chişinău. F.E.-P.”Tipografia

Centrală”, 2010, p. 123-124.10 Boris Negru, Alina Negru, Teoria generală a dreptului şi statului, - Chişinău, editura „Bons Offices”, 2006,

p.444; Andrei Negru, Victor Zaharia, Teoria generală a dreptului .şi statului în definiţii şi scheme, - Chişinău, 2009, p.148.

16

reciproc în calitate de titulari de drepturi şi obligaţii, interesele cărora în cadrul relaţiei date sunt asigurate de forţa coercitivă a autorităţii statului.

Deşi norm ele ju r id ic e se rea lizează p rax io lo g ic num ai prin in term ed iu l rap o rtu rilo r ju r id ic e , este greşit să a firm ăm că acţiunea unei norm e ju r id ic e creează, în m od necesar şi o b lig a to riu , un raport ju r id ic . F iin d re la ţii sociale, raportu rile ju r id ic e sunt indispensabile de v ia ţa şi ac tiv ita tea um ană cotid iană, activitate m axim socializată. V ia ţa socializată, eo ipso, la fe l ca şi v ia ţa um ană nesocializată, presupun în m od necondiţionat existenţa preventivă a exprim ării actului vo liţion al al fiin ţe i um ane. în tr-o societate liberă, dem ocratică, persoana este în drept de a alege atât participarea, cât şi neparticiparea la v ia ţa socială, iar în m ajoritatea absolută a cazurilo r persoanele aleg socializarea, ceea ce este un act firesc şi norm al. Totodată, şi alegerea inversă de asemenea, trebuie abordată prin prism a interesului persoanei, chiar şi atunci când alegerea respectivă poate fi p riv ită neobişnuit de către ce ila lţi, cum ar fi cazul persoanelor care aleg v iaţa de sihăstrie, neînţeleasă ca atare de către m ajorita te , dar prin in te rm ed iu l căre ia persoana în cauză poate să-şi m an ifeste cu m u lt m a i p lenar atât capacităţile sale, cât şi dorin ţa de a tră i o v ia ţă p lin ă de sens in tim , adeseori benefică şi pentru cei care a leg segm entul so c ia lizării m a x im posib ile .

§3. Premisele constitutive ale raportului juridicNorma juridică (de drept). O rice raport ju r id ic , fie de drept public , de

drept p riva t sau de drept m ix t, necesită determ inarea p rim ară a prem iselor sale constitutive. D octrina teoriei dreptului acceptă în acest sens existenţa unui tablou conturat din trei prem ise constitutive (denum ite uneori şi elem ente): existenţa norm ei ju rid ice , existenţa subiecţilor şi existenţa faptelor ju r id ic e ," deşi, în o p in ia unor autori, pot f i considerate drept prem ise constitutive num ai norm a ju rid ic ă şi faptu l ju r id ic .12 N o rm e le ju rid ic e (de drept) reprezintă elem entul fundam ental pentru apariţia unui raport ju r id ic şi definesc dom eniu l com portării posibile sau datorate a persoanelor participante la anum ite raporturi sociale, asupra cărora societatea, prin in term ediul organelor abilitate ale statului, este interesată să acţioneze în tr-un anum it m od. A cestea nu determ ină apariţia unor raporturi ju rid ice concrete, ci doar le in fluenţează sub aspect ju rid ic , stabilind faptele care au valoare sub aspectul dreptului. N o rm a ju r id ic ă „ghidează” ca atare apariţia u lterioară a raportului ju r id ic , indiferent de natura publică, privată sau m ix tă a raportului respectiv, fiin d considerată drept o

11 A se vedea, în acest sens. Dumitru Mazilu, Teoria generala a dreptului, p.277-278; Nicolae Popa, Teoria generală a dreptului, p.250-251.

12 Potrivit profesorului Gheorghe Avomic, subiecţii nu pot fi consideraţi drept premise constitutive ale raportuluijuridic, deoarece „oamenii .suni un „dai” care există în societate dintotdeauna, ei fiind deja participanţi la relaţiile sociale, apariţia relaţiilor juridice este precedată, condiţionată .ţi determinată in ultimă instanţă de premise sociale care particularizează raporturile sociale, transformdndu-le in raporturi juridice. Aceste premise sunt norma juridică şi faptul juridic ’’ (Gheorghe Avomic, Tratat de teoria generală a statului .fi dreptului. Volumul II, p. 132).

17

prem isă m ajoră pentru constituirea unui raport ju r id ic .13 D in aceste considerente raportul ju r id ic este adesea caracterizat drept norm ă ju rid ică în acţiune.14

N eces ită a fi m en ţio n at fap tu l că norm a ju r id ic ă , rea liza tă p rax io lo g ic prin in te rm ed iu l unui raport ju r id ic , constituie regula. Totodată , ţinând cont de fap tu l că cea m ai im portantă regulă din dom eniu l dreptu lu i constă în aceea, că orice regulă are cel puţin o excepţie, este necesar de a m enţiona că şi în cazul n o rm e lo r ju r id ic e sunt un şir de excepţii de Ia reg u la dată. Există sufic iente norm e ju r id ic e , rea lizarea p rax io lo g ică a cărora se produce în afara unor raportu ri ju r id ic e , cum ar f i cele care im pun abţinerea de la săvârşirea unor fapte ce ar atenta la ord inea de drept stab ilită în tr-u n an u m it segm ent al re la ţiilo r sociale. în m a jo rita tea c a zu rilo r este vorba despre norm e de drept penal şi norm e de drept contravenţion al, dar nu num ai; pot f i găsite suficiente norm e de acest gen şi în cadrul a lto r ram u ri de drept.

Şi în dom en iu l ra p o rtu rilo r ju r id ic e cu caracter m ix t, de drept p riva to - p ublic sau p u b lico -p riva t, cum ar f i cazul unor raporturi ju r id ic e de m uncă, se regăsesc, în calitate de prem ise constitu tive ale ra p o rtu rilo r respective, sufic iente norm e ju r id ic e cu caracter p ro h ib itiv care in terz ic (sub im inenţa a p lică rii sancţiun ilo r leg a le ), săvârşirea unor fapte de către subiecţi. D rep t exem plu pot servi raportu rile d in tre subiecţii dreptu lu i m u n c ii, care atentează la ord inea de drept stabilită în dom eniul re la ţiilo r sociale de m uncă. A s tfe l, p o triv it art.112 d in Codul muncii al Republicii Moldova nr.154 din 28.03.2003,15 dreptul sa laria ţilo r la acordarea concediu lu i anual de odihnă este garantat, dreptu l respectiv neputând face ob iectu l vreunei cesiuni, renunţări sau lim ită r i, ia r orice în ţe legere în tre salariat şi angajator, prin care se renunţă to ta l sau p arţia l la acest drept, este lo v ită de nu lita te . Este ev id ent că scopul norm ei c itate aici nu constă în crearea unui raport ju r id ic specific - raportu l ju r id ic d in tre salariat şi angajato r p rin care p rim u l re fuză de la dreptul de a b en efic ia de acordarea concediu lu i, - ci exact invers: in terz icerea apariţie i u nui raport ju r id ic de acest gen, deoarece neabţinerea sub iecţilo r de la săvârşirea fap tu lu i respectiv ar atenta în m od d irect la ord inea de drept stab ilită în m a te ria rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă. N u negăm fap tu l, că în baza norm ei ju r id ic e în cauză nu ar putea să apară un raport ju r id ic , ci atragem atenţia, că în m om en tu l ap ariţie i raportu lu i ju r id ic respectiv sarcina fundam enta lă a norm ei în cauză, de natură p ro h ib itivă , nu a fost atinsă. In acest caz, dacă salariatu l şi angajato ru l v o r ajunge la vreo în ţe legere p riv ind neacordarea concediu lu i anual de od ihnă, astfel generându-se un nou raport ju r id ic , ap ariţia acestuia va f i dispusă nu de respectarea norm ei ju r id ic e în cauză, ci de în călcarea in terd ic ţie i de a a junge la o astfel de în ţe legere . In teo ria d rep tu lu i penal d in R ep u b lica M o ld o v a raportu rile ju r id ic e penale sunt

13 Gheorghe Avomic, Tratai de teoria generală a statului şi dreptului. Volumul II, p. 132.14 Nicolae Popa, Teoria generală a dreptului, p.251.15 Publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.159-162 din 29.07.2003.

18

tratate, sub acest aspect, ca f iin d de două categorii: raporturi ju r id ic e conflic tua le şi raporturi ju r id ic e de co n fo rm are .16

Aşadar, o p rem iză obligatorie a oricărui raport ju r id ic o reprezintă reglem entarea unei re la ţii sociale p rin norm e de ordin ju r id ic . în consecinţă, dacă orice raport ju r id ic este o re laţie socială, nu orice re laţie socială, prin ea însăşi, este şi un raport ju r id ic . Pentru a avea această calitate este o b ligatoriu ca ea să îm brace haină ju rid ic ă , adică să fie reglem entaă de către cel puţin o norm ă de drept. Totodată, chiar şi f iin d reglem entată de o norm ă ju rid ic ă , respectiva relaţie socială în nici un caz nu-şi p ierde calitatea ei p rim o rd ia lă de a fi în continuare un raport social.

Subiecţii raportului juridic. R aportu l ju r id ic nu poate să existe în lipsa unor subiecţi, care să aibă ca lita tea de partic ipan ţi ac tiv i sau pasiv i la raportul respectiv. Este de neconceput, atât sub aspect ju r id ic , cât şi sub aspect non- ju r id ic , existenţa unui raport social în lipsa p a rtic ip an ţilo r la raportu l respectiv; un astfel de raport social nu poate fi im ag inat n ic i ch ia r sub aspect pur m eta fiz ic . T o to d ată însă conceptul de subiecţi ca şi e lem ent al unu i raport ju r id ic nu poate f i confundat, în o p in ia noastră, cu un a lt concept to ta l d ife rit: cel de subiecţi ca şi prem isă constitu tivă a unui raport ju r id ic . C ons id erăm , că în cazul prem ise lor constitu tive ale oricăru i raport ju r id ic (cu excepţia unor raporturi conexe din anum ite d om en ii al d rep tu lu i) nu poate fi vorba despre subiecţi, c i n um ai despre persoanele care “ candidează” la obţinerea statutului de subiecţi, adică de participanţi la raportul v iito r respectiv. A s tfe l, abordate prin prism a prem iselor constitutive ale unui raport ju r id ic , persoanele în cauză trebuie considerate antesubiecţi, care posib il că vo r obţine în v iito r statutul de subiect, deocam dată aflându-se în “ sala de aşteptare” a unui raport ju r id ic .

Deşi raportu l ju r id ic este unul de natură n em ateria lă , deci insesizabil şi im p o s ib il de a f i m ăsurat prin in term ed iu l unor instrum ente u tiliza te în dom eniul ştiinţelor pozitive , el nu poate să “ prindă v ia ţă” decât prin in term ediul participării directe sau uneori indirecte a unor subiecţi m ateria li, deci sesizabili şi, de regulă, posibili de a fi m ăsuraţi cu ajutorul instrum entarului pozitivo - ştiinţific . C h ia r dacă regula dată nu poate f i aplicată în m od direct şi asupra persoanelor ju rid ice , acestea fiind , sub aspectul discutat aici, entităţi de ordin „v irtu a l” , în spatele oricăror persoane ju rid ice , m ai aproape sau m ai departe, se a flă cel puţin o persoană fiz ic ă , deci o entitate sesizabilă. A şa cum m enţiona N ic o la e Popa (2 0 0 2 ), raportu l ju r id ic creează o stare de dependenţă reciprocă a p a rtic ip a n ţilo r,17 ch iar dacă în unele s ituaţii aceştia, sau unul d in tre e i, ar face tot posib ilu l ca să nu f ie „p arten eri” în cadrul raportu lu i respectiv.

16 Stela Botnaru, Alina Şavga, Vladimir Grosu, Mariana Grama, Drept penal. Partea generală. Volumul /, Chişinâu, editura „Cartier”, 2005, p.l 16-117.

17 „Faţă de toate celelalte form e ale coeziunii sociale (contactul spaţial, contactul psihic etc.), raportul juridic, ca element esenţial al coeziunii sociale, se înscrie in acel tip al legăturilor sociale, caracterizate printr-o stare de dependenţă reciprocă a partenerilor şi prin reflectarea acestei stări in norme juridice care reglementează acţiunile lor reciproce " (Nicolae Popa, Teoria generală a dreptului, p.261).

A b o rd a ţi ca şi prem isă constitu tivă a unui raport ju r id ic , antesubiecţi ai ra p o rtu rilo r ju r id ic e sunt, astfel, persoanele fiz ic e şi persoanele ju r id ic e care în v iito r v o r partic ipa la aceste raporturi, f iin d investite cu drepturi şi o b liga ţii de natură ju rid ic ă . Relaţionându-se reciproc, v iito r ii partic ipanţi ai raporturilor ju r id ic e - ad ică antesubiecţii, - vo r u rm ări satisfacerea unor interese de ordin personal sau de o rd in social, dar acestea vo r putea fi luate în consideraţie num ai atunci când v o r f i con form e le g ii, ad ică se vo r a fla în cadrul p erim etru lu i legal s tab ilit în m od direct, p rin in term ed iu l unor norm e ju rid ic e im perative, sau indirect, prin in term ediul norm elor d ispozitive sau de altă natură non-im perativă. în acest sens, au calitatea de antesubiecţi ai raporturilor ju r id ic e doar fiin ţe le um ane cunoscute sub titu latura de persoane fiz ice , sau organizaţiile create de către acestea - persoanele ju r id ic e .

C a şi în cazul o ricăre i re la ţii sociale, aceasta nu poate să existe fară prezenţa a cel puţin unui a lt partic ipan t, cu care să se re la ţioneze p rim a persoană; astfel apariţia , derularea, m o d ifica rea , suspendarea şi stingerea unui raport ju r id ic nu este p os ib ilă dacă nu există cel puţin doi sau m ai m u lţi antesubiecţi im p lic a ţi (în v iito r ) în raportu l respectiv, adică o p lu ra lita te de antesubiecţi. D re p tu l m u n c ii, în ca lita te de ram ură d istinctă a sistem ului drep tu lu i R e p u b lic ii M o ld o v a , operează cu o p lu ra lita te de antesubiecţi, v iito r i partic ipan ţi la rap o rtu rile ju r id ic e de m uncă, dar cel m ai im portant raport ju r id ic în m aterie - raportu l ju r id ic de m uncă tip ic - poate prinde v ia ţă num ai cu partic iparea a doi antesubiecţi: a salaria tu lu i şi a angajato ru lu i.

Faptul juridic reprezin tă o a ltă prem isă constitu tivă a unui raport ju r id ic . A cesta este, sub aspectul d rep tu lu i, o c ircum stanţă ce are efecte ju r id ic e de apariţie , m o d ific a re , suspendare sau stingere a raportu lu i ju r id ic , fiind considerat, spre deosebire de norm a de drept, o prem isă constitu tivă m in o ră .18 C onsiderăm oportun să m enţo ionăm că, de regulă, faptele ju r id ic e care cuprind un raport ju r id ic sunt varia te , ad ică în cazul unui raport ju r id ic avem de a face cu o p lu ra lita te de fapte de acest gen. U n e le fapte duc la apariţia unui raport ju r id ic , a lte le la m o d ifica rea raportu lu i respectiv, a lte le la suspendarea lu i şi a lte le la stingerea raportu lu i ju r id ic în cauză.

O rice fap t ju r id ic este concom itent şi un fapt social, dar n ic i pe departe nu putem a firm a că toate fap te le sociale sunt şi fapte ju rid ic e . N u m ă ru l fap te lo r ju r id ic e d ife ră de la o societate (s ta t) la a ltă societate, de la o anum ită epocă istorică la a ltă epocă, uneori sch im b ările fap te lo r ju r id ic e respective producându-se brusc şi card ina l, cum ar f i cazul sch im b ărilo r de esenţă a fo rm e lo r organizaţional-statale ale unor naţiun i prin in term ediul unor revoluţii sociale. Acest gen de schim bări a num ărulu i şi conţinutului faptelor ju rid ice nu afectează num ai dom eniul dreptului public, ci şi dom eniul dreptului privat, precum şi dom eniile ram urilo r de drept cu caracter m ix t pub lico -privat şi

18 Gheorghe A vornic, Tratai de teoria generală a statului şi dreptului. Volumul II, p. 132.20

priva to -p u b lic . A s tfe l, în U .R .S .S . m unca era o o b lig a ţie , ia r nedorin ţa unei persoane fiz ic e apte d in punct de vedere ju r id ic , de a m unci, în sensul de a se angaja legal la m uncă în cadrul unei u n ită ţi, era considerată drept trândăvie , iar trân d ăv ia era considerată abatere adm in is tra tivă (co n traven ţie ), sau, în cazul unor c ircum stanţe speciale, in fracţiune. A fost sufic ientă scurgerea unei perioade de douăzeci de ani - re la tiv scurtă sub aspect istoric , - pentru ca nedorinţa unei persoane fiz ice de a presta o m uncă să nu m ai scandalizeze pe nim eni, cu atât m ai m u lt să nu m ai solicite intervenţia m ecanism elor speciale de natură coercitivă ale autorităţilor statului pentru a o b liga persoana respectivă să presteze o m uncă.

Faptele ju r id ic e se c las ifică în acţiuni şi even im ente , dar în lite ra tu ra de specialitate se m ai consideră, de către un ii au to ri, că d in categoria fap te lo r ju r id ic e fac parte şi stările de fapt. C las ifica rea fap te lo r ju r id ic e în acţiun i şi even im ente este determ inată de c rite riu l in te rven ţie i v o lit iv e a f iin ţe i um ane, adică a persoanei fiz ic e . A c ţiu n ile , la fe l ca şi in ac ţiu n ile , în totdeauna sunt m anifestări de vo in ţă şi ele pot duce, în cazul reg lem entării lo r ju r id ic e , la apariţia , m o d ificarea , suspendarea şi încetarea rap o rtu rilo r ju r id ic e . A c ţiu n ile , săvârşite cu in tenţia de a genera efecte ju r id ic e , sunt considerate a f i acte ju r id ic e , acestea reprezentând categoria cea m ai extinsă de fapte ju rid ic e .

O condiţie o b liga to rie pentru ca acţiun ile şi in ac ţiu n ile în cauză să producă efecte ju r id ic e constă în fap tu l ca ele să f ie efectuate de către persoane cu d iscernăm ânt. E ven im en te le , la rândul lo r, sunt îm p re ju ră ri care nu depind de v o in ţa o am en ilo r, generând raporturi ju r id ic e , m o d ificân d u -le , suspendându-le sau stingându-le . Este im portant de m enţionat că, d in punct de vedere ju r id ic , toate acţiun ile şi in ac ţiun ile persoanelor fiz ic e se produc în in tervalu l tem porar dintre două evenim ente: naşterea şi m oartea fiin ţe i umane. Totodată există suficiente evenim ente care nu au de a face cu fiin ţa um ană. Producerea acestora nu ţine absolut deloc, sub n ic i un aspect, cu existenţa sau inexistenţa o m ulu i ca atare (spre deosebire de naşterea şi m oartea persoanei), aici fiin d incluse ca lam ităţile naturale (seceta, inundaţiile , cu trem urele), scurgerea tim p u lu i etc. Toate aceste evenim ente m enţionate a ic i - naşterea, m oartea, ca lam ită ţile naturale , scurgerea tim p u lu i, - sunt fenom ene naturale, poartă caracter de procese în dezvo lta re independentă de v o in ţa o am en ilo r. A şa cum m enţiona N ic o la e Popa (2 0 0 2 ) ,19 uneori even im ente le survin ch iar îm p o triv a vo in ţe i o am en ilo r, drept exem p lu clasic în acest sens fiin d decesul persoanei f iz ice .

19 Nicolae Popa, Teoria generală a dreptului, p.277.21

§4. Trăsăturile caracteristice fundamentale ale raportului juridic R ap o rtu rile ju r id ic e au un şir de trăsături caracteristice fundam enta le ,

general ap licab ile , care se regăsesc în cadrul oricăru i raport ju r id ic , in d ife ren t de natura pu b lică , p riv a tă sau m ix tă a raportu lu i respectiv . Totodată, fiecare categorie ram urală, subram urală sau instituţională de raporturi ju rid ice are trăsături specifice proprii, pe lângă cele fundam entale. Trăsăturile caracteristice fundam enta le ale raportu lu i ju r id ic se m enţin pe parcursul v ie ţ ii raportu lu i respectiv şi d ispar num ai odată cu stingerea acestuia. E le nu pot f i afectate de s ituaţii şi stări n ic i de ord in um an, n ic i de ord in independent de vo in ţa o m u lu i. Spre deosebire de acestea, trăsăturile caracteristice specifice ale ra p o rtu rilo r ju r id ic e sub iectiv izate depind de m ai m u lte circum stanţe şi, în dependenţă de etapa de derulare a rap o rtu lo r respective, adeseori nu se regăsesc ch iar în unul şi acelaşi raport ju r id ic .

în ceea ce ţine de trăsăturile caracteristice generale , n ic i aici nu există o communis opinio doctorum. A s tfe l, D u m itru M a z ilu (1 9 9 9 ) consideră drept trăsături caracteristice fundam entale ale unui raport ju r id ic suprastructuralitatea, caracteru l v o liţ io n a l, caracteru l de p rom ovare , în cu ra ja re şi apărare a v a lo r ilo r sociale, cel de expresie a e v o lu ţie i istorice şi caracterul de raport reg lem entat;20 N ic o la e Popa (2 0 0 2 ) consideră drept trăsături caracteristice caracteru l social, suprastructuralitatea, caracterul v o liţ io n a l, caracterul va lo ric şi caracterul de categorie istorică;21 G heorghe A v o m ic (2 0 1 0 ) consideră că un raport ju r id ic are astfel de p a rticu larită ţi cum ar f i caracteru l social, caracterul v o liţ io n a l, caracterul istoric , caracterul va lo ric , suprastructuralitatea şi caracterul id eo lo g ic .22 T e o re tic ie n ii ruşi V .E .K rasn ean sk ii şi I.A .D e n is o v (1 9 8 7 ) consideră drept trăsături caracteristice ale raportu lu i ju r id ic caracterul subiecţional specific , legătura specifică a p ă rţilo r rap o rtu lu i ju r id ic , existenţa n o rm e lo r ju r id ic e şi existenţa fap te lo r ju r id ic e .23

Subscriem p arţia l la o p in iile expuse de către cercetătorii în m aterie p riv in d trăsăturile caracteristice fundam enta le ale raportu lu i ju r id ic , dar to todată, pe lângă astfel de trăsături cum ar f i caracterul social, de suprastructură, caracteru l v o liţ io n a l şi cel de categorie va lo rică , considerăm oportună com pletarea liste i respective de trăsături cu alte c in c i p a rticu larită ţi, im portante în o p in ia noastră, pe care le are un raport ju r id ic : caracterul in te lectual ideatic , caracteru l p o z itiv is t, caracterul tem po ra l, caracterul antropolog ic şi caracteru l sub iectiv . C onsid erăm , eo ipso, că o p in ia noastră poate f i su fic ient consolidată prin in term ed iu l unor cerin ţe convenţionale de v a lid ita te şi so lid ita te , expuse în cele ce urm ează.

20 Dumitru Mazilu, Teoria generală a dreptului, p.278-288.21 Nicolae Popa, Teoria generală a dreptului, p.254-260.22 Gheorghe Avomic, Tratat de teoria generală a statului şi dreptului. Volumul //, p. 124.-129.2‘' Teopm pocydapcmea u npaea, y^eîjHHK, nofl peA. npo(|). A.H.KopojieBa h npotţr JIC.flBHHa, - JIennHrpa.ii.

H3,aaTejibCTB0 JleHHHrpaacKoro VHHBepcHTeTa, 1987 r., p.415-416.22

Caracterul intelectual ideatic al raportului juridic. C aracteru l in telectual ideatic , ca şi p articu larita te a ra p o rtu rilo r ju r id ic e , se exp rim ă prin aceea că absolut toate raportu rile ju r id ic e sunt in iţia l c rea ţii pur in te lectuale , expresii ale “m in ţii ex terio riza te” ale unor subiecţi, în scopul de a in tra în tr-o anum ită re la ţie socială, deşi deseori persoanele respective nu conştien tizează acest lucru. Spre deosebire de subiecţii în cauză, care au caracter sesizabil, m ai m u lt ( în cazul persoanelor f iz ic e ) sau m ai puţin ( în cazul persoanelor ju r id ic e ), raportul ju r id ic ca şi orice re la ţie socială ca atare este insesizabil şi nu poate f i lo ca liza t în tr-u n spaţiu f iz ic , deoarece ocupă un loc in te rm ed iar în tre purtătorii re la ţie i respective. In d ife ren t că este vo rb a de un raport ju r id ic în tre doi subiecţi, sau un raport cu o p lu ra lita te de subiecţi, aceştia sunt em iţă to rii şi purtătorii de facto a ideii de raport ju r id ic . Caracterul intelectual ideatic reprezintă, în acest sens, capacitatea şi disponibilitatea subiecţilor de a reacţiona intern, de a-şi cristaliza necesităţile individuale sau de grup şi de a se raporta juridic între ei, exteriorizându-şi necesităţile respective. R aportu l ju r id ic poartă caracter in te lectual ideatic deoarece, in iţia l, reprez in tă o idee care poate u lte rio r să ducă la ap ariţia unui ob iect m ate ria liza t (d a r nu în m od o b lig a to riu ). A s tfe l, ca şi idee, raportu l ju r id ic rep rez in tă o fo rm ă de reflectare, de reprezentare g enera lizată a rea lită ţii v iito a re în conştiin ţa sub iecţilo r partic ipanţi la acesta.

Caracterul pozitivist al raportului juridic. Şi caracterul p o z itiv is t, în o p in ia noastră, reprezin tă o trăsătură caracteristică a o ricăru i raport ju r id ic din sistem ul dreptu lu i m odern al R ep u b lic ii M o ld o v a . P o zitiv ism u l nu este in iţia lm en te o teorie ju r id ic ă ; el este un curent f ilo z o fic , conceput de către A uguste C o m te , al cărui teză p rin c ip a lă este că singura cunoaştere autentică este cea ş tiin ţifică , ia r aceasta nu poate veni decât de la a firm area p o z itiv ă a te o riilo r prin ap licarea strictă a m etodei ş tiin ţifice . In cadru l conceptulu i p o z itiv is t prim ează interesul propriu exagerat pentru p rob lem ele practice, m ateria le , tendin ţa de a u rm ări num ai avanta je le im ed iate . In dom eniu l dreptu lu i p o z itiv ism u l ju r id ic se exp rim ă prin curente d ife rite , cele m ai im portante fiin d u tilitarism ul şi pragm atism ul ju r id ic . A p lica tă dreptulu i, v iz iu n ea pozitiv is tă condam nă orice căutare a unui drept natural, reprezentanţii curentului respectiv considerând că cei ce s-au angajat pe calea speculaţiilor m etafiz ice au ajuns să susţină teze contradictorii. Totuşi, în u ltim a perioadă se observă o tendin ţă lentă de abandonare a teorie i pozitiv iste absolute şi de re lie fa re a aspectelor p o z itive d in cadrul teorie i d reptu lu i natural, inclusiv în m aterie de drept al m u n c ii. D eş i nu suntem susţinători ai curentulu i p o z itiv is t in extremis ap licab il şi d rep tu lu i, rea lita tea practică d in R ep u b lica M o ld o v a (d ar nu n u m ai) arată c lar, că interesul u rm ărit atât în e laborarea şi adoptarea

23

n o rm e lo r ju r id ic e , cât şi în generarea m a jo rită ţii absolute a raportu rilo r ju r id ic e este u tilita ris m u l, m an ifestat aproape în to tdeauna prin m am o n ism .24

D rep tu l p o z itiv actual exp rim ă vo in ţa statală, rid ica tă la rangul de lege şi concretizează, p rin in term ed iu l re g u lilo r de conduită o b liga to rie , cerinţele d isc ip lin e i sociale, garantate în respectarea lo r prin fo rţa coerc itivă a statului. Prin in term ed iu l dreptu lu i p o z itiv entitatea ju rid ic o -s ta ta lă recunoaşte m e m b rilo r societăţii şi un ş ir de p rerogative , num ite drepturi subiective, pe care le ocroteşte, pentru ca p rin in term ed iu l lo r t itu la r ii să-şi satisfacă necesităţile si in teresele a fla te în in terio ru l spaţiu lu i legal. A şadar, eo ipso, toate n orm ele ju r id ic e sunt norm e p o z itiv e , f iin d creaţii d irecte sau indirecte ale o rganelor ab ilita te a le statului şi, în ca lita tea lo r de prem ise a le apariţie i ra p o rtu rilo r ju r id ic e , pot da naştere num ai unor raporturi ju r id ic e p ozitive . Este im posib il de construit un raport ju r id ic care să nu poarte haina ju r id ic ă cu care a fost înzestrat de către norm a sau n orm ele de drept pe care le -a avut drept sursă p rim ară de insp iraţie . V o in ţa sub iecţilo r de a genera un raport ju r id ic , ch iar dacă în acest sens nu poate f i declarată drept v o in ţă p o z itiv ă , ci una naturală , cum ar f i , de exem p lu , în ţe legerea unui tânăr şi a unei tinere de a fo rm a o fa m ilie , nu poate să se sprijine doar pe dorin ţa lo r in tim ă şi pe acordul p ă rin ţilo r, ch iar dacă acesta, p o triv it leg ii, nu este necesar, ci pe existenţa unei creaţii a leg iu ito ru lu i - pe o norm ă ju r id ic ă , adică pe o entitate care, sub aspectul filo s o fie i d rep tu lu i, poartă caracter de entitate p o z itivă .

Caracterul temporal al raportului juridic. O a ltă particu larita te a raportu lu i ju r id ic este caracteru l tem po ra l al acestuia. O rice raport ju r id ic se deru lează în tr-u n spaţiu tem po ra l determ inat şi fin it, adică, per a contrario. nu au existat, nu există şi nu v o r exista vreodată raporturi ju r id ic e cu titlu perm anent, care se desfaşoară în tr-u n spaţiu a tem pora l. În ţe legerea sensului acestei trăsătrui caracteristice fundam enta le a unui raport ju r id ic este re la tiv sim plă, deoarece poate f i uşor determ inată raportându-ne la subiecţii p artic ipan ţi la un raport ju r id ic , in d ife ren t de natura acestuia. O rice subiect al d rep tu lu i, inclusiv şi persoanele ju r id ic e , nu pot să existe veşnic şi, sub acest aspect, sunt lim ita te tem po ra l ca şi existenţă atât f iz ic ă (cazu l persoanelor f iz ic e ), cât şi de jure. D e a ic i şi co n c lu z ia lo g ică p o tr iv it căre ia însăşi raportu l ju r id ic poartă caracter tem po ra l.

Caracterul antropologic al raportului juridic. D eş i m a jo rita tea absolută a cercetăto rilo r în dom eniu l dreptu lu i consideră că raportu l ju r id ic este o categorie istorică, poartă caracter istoric , considerăm că m ai corect ar f i dacă

24 Propunem aici acest termen pentru a ilustra conceptual tendinţa susţinută şi încurajată în societatea modernă, inclusiv în cea moldovenească, de a saluta orice activitate umană numai dacă aceasta urmăreşte ca şi scop final obţinerea unui profit care poate fi evaluat instantaneu sub formă materială, tendinţă preluată şi de jurişti, dar. din câte se pare. nedefinită deocamdată conceptual ca şi teorie aplicabilă şi în domeniul dreptului. Termenul provine de la mamona, un cuvânt aramaic, folosit în Noul Testament, atunci când lisus Hristos spune: “Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni... Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona"(Matei 6:24). Mamona, în context conceptual biblic, înseamnă bogăţie, avere.

24

am d e fin i trăsătura respectivă a raportu lu i ju r id ic drept una antropologică. Sub acest aspect, raportul ju r id ic reprezin tă rezu lta tu l a c tiv ită ţii b io -psih ice ale f iin ţe lo r um ane ca şi factori creatori de ord ine so c ia l-cu ltu ra lă , ord ine structurată, funcţiona lă şi corespunzătoare sub aspect c a lita tiv unei anum ite epoci istorice. A spectu l caracteristic antropolog ic al raportu lu i ju r id ic este m ai b ine d ezvo lta t în lu crările de antropolog ie ju r id ic ă , în ca lita tea acesteia de dom eniu al ş tiin ţe lo r um ane, care are drept scop exp licarea evo lu ţie i bio log ice a o m u lu i, ad ică trecerea de la leg ile b io log ice ale v ie ţii la leg ile socia l-cu ltu ra le , cunoscute în epoca contem porană drept leg i p o z itive şi incorporate în cadrul dreptu lu i p o z itiv . Se poate a firm a că - sub aspect antropolog ic , - în toate t ip u rile de societăţi cunoscute care s-au perindat de-a lungul tim p u lu i, au existat sufic iente sisteme de raporturi de natură ju r id ic ă , fundam entate pe tipuri aparte de re la ţii sociale re la tiv structurate. Aceste relaţii sociale, centrate în m od d ife rit în dependenţă de etapele istorice anum ite - pe elem entul d iv in , pe cel d iv ino -um an sau pe cel um an, - au variat, s-au m o d ifica t şi s-au dezvo ltat în cadrul c ic lu lu i de evo lu ţie a societăţii.

Caracterul subiectiv al raportului juridic. R aportu l ju r id ic poartă un caracter subiectiv, f iin d im p o s ib ilă existenţa unui raport ju r id ic o b iectiv . Subiectivarea raportu lu i ju r id ic se a flă în legătură d irectă cu caracterul general al dreptu lu i ca şi dom eniu al ş tiin ţe lo r um ane, care în totdeauna au fost ştiin ţe sub iective, spre deosebire de dom eniu l ş tiin ţe lo r p o z itive , şi care s-au centrat pe ideea de adevăr sub iectiv , care este, după excelen ta fo rm u lare a lu i C onstantin Enăchescu (2 0 0 7 ), un „adevăr reve la t” , spre deosebire de adevărul o b iec tiv , care este un „adevăr p o z itiv is t” al concretu lu i m ateria l, cert şi in d u b itab il.25

§5. Obiectul raportului juridicP o triv it d e fin iţ ii lo r encic lopedice , obiectu l este o entitate filo so fică ,

reprezentând to ta lita tea p reocup ărilo r a c tiv ită ţii co g n itive a o m u lu i: ac tiv ită ţilo r sp iritua le , artistice, de descriere, precum şi a a c tiv ită ţilo r co gn itive de cercetare. A v â n d o va lo are euristică, ob iectu l în to tdeauna este strâns legat de subiect în dom eniu l cercetării filo so fice generale , precum şi în alte dom enii ale cogn iţie i um ane, inclusiv în d om eniu l cercetării ju r id ic e . Totodată , nu se poate vorb i despre o antiteză în tre subiect şi obiect; aceasta (an titeza ) este una pur re la tivă şi d ia lectică, deoarece însuşi subiectu l devine obiect atunci, când asupra acestuia este în drep tată ac tiv ita tea cogn itivă a ju ris tu lu i-cerce tă to r. Pe de a ltă parte şi o b iec tu l, la rându-i, poate avea o existenţă subiectivă pentru el înşuşi. In orice caz, cunoaşterea adecvată a o b iectu lu i este m ai d ific ilă decât cea a subiectu lu i, inclusiv sub aspect ju r id ic , pentru că sistem ul um an de operare co g n itivă necesită în acest caz depunerea

25 Constantin Enăchescu, Tratai de teoria cercetării ştiinţifice, p. 116-117.25'

unui e fo rt cu m u lt m a i co m p lex d in partea capac ită ţilo r in te lectuale ale cercetătoru lu i, pentru a putea observa în m od abstract o idee care este deja, prin p ro p ria -i natură, abstractă.

Şi în cazul ra p o rtu rilo r ju r id ic e acestea în totdeauna au un obiect. Ţ inând cont de fap tu l că subiecţii in tră în raporturi ju r id ic e urm ărind un anum it scop f in a l, în procesul de a tingere a scopului propus aceştia, in d ife ren t de faptu l că sunt doi sau m ai m u lţi (p lu ra lita te de sub iecţi), au un anum it com portam ent, o anum ită conduită. Sub acest aspect ob iectu l raportu lu i ju r id ic îl fo rm ează, după cum s-a m enţionat în doctrin a de specia litate , acele acţiuni pe care titu la ru l d rep tu lu i subiectiv le efectuează sau le poate pretinde şi pe care ce lă la lt subiect este o b lig a t a Ie efectua, adică conduita p artic ip an ţilo r.26 C o n d u ita respectivă decurge sau d in în ţe legerea subiecţilo r raportu lu i ju r id ic , sau din conţinutu l norm ei de drept în ca lita tea acesteia de prem isă ob ligato rie pentru ap ariţia raportu lu i în cauză. A s tfe l, ob iectu l raportu lu i ju r id ic constă în însăşi condu ita sub iecţilo r raportu lu i respectiv, ad ică fe lu l de a se com porta al acestora pe tot parcursul d eru lă rii raportu lu i. Această conduită nu este una am orfa , statică, ch iar şi în cazurile când este vo rb a despre abţinerea de la săvârşirea unor acţiun i ca şi m od de conduită a sub iecţilo r sau a unuia din subiecţi. A ceasta se poate schim ba, m o d ific a pe parcursul deru lă rii raportu lu i, în dependenţă de etapa de rea lizare a raportu lu i ju r id ic . C ondu ita sub iecţilo r în procesul deru lării raportu lu i va f i d ife rită de condu ita acestora în procesul m o d ific ă rii sau suspendării acestuia. In acest sens, p o triv it o p in ie i exprim ate de către D u m itru M a z ilu (1 9 9 9 ), prin ob iect al unui raport ju r id ic se în ţe lege o anum ită sau anum ite acţiuni ale o am en ilo r, o ri abţinerea de a săvârşi o anum ită sau anum ite acţiun i, cu alte cuvin te - o anum ită conduită socială a lo r, la care se referă conţinutu l raportu lu i ju r id ic .27 N ic o la e Popa (2 0 0 2 ) în ţe lege prin ob iect al raportu lu i ju r id ic ac ţiun ile pe care titu la ru l dreptu lu i le în trep rin d e sau Ie solic ită în procesul desfăşurării raportu lu i ju r id ic .28

D eşi în lite ra tu ra ju r id ic ă de teorie a dreptu lu i s-au exp rim at şi alte o p in ii p o triv it cărora ob iectu l raportu lu i ju r id ic îl constitu ie atât ac ţiun ile şi in ac ţiu n ile , cât şi b unu rile m ateria le , nu susţinem acest punct de vedere. A s tfe l, p o tr iv it lui V .E .K ra s n e a n s k ii şi l.A .D e n is o v (1 9 8 7 ), ,, obiectele raporturilor juridice sunt extrem de diferite. Din categoria acestora fac parte, în primul rând, bunurile materiale şi cele spirituale, cu excepţia obiectelor, excluse din circuitul civil; în al doilea rând - acţiunile şi rezultatele săvârşirii acţiunilor; în al treilea rând - conduita participanţilor la raportul juridic poate f i îndreptată asupra unui drept subiectiv. ”29 D u p ă cum s-a m enţionat deja sufic ient în literatu ra de specia litate , în cazul în care

26 Ioan Ceterchi, Momcilo Luburici, Teoria generală a sloiului şi dreptului, - Bucureşti, Tipografia Universităţii din Bucureşti, 1989, p.378.

27 Dumitru Mazilu. Teoria generală a dreptului, p.303.28 Nicolae Popa, Teoria generală a dreptului, p.276.29 Teopxm eocydapcmea u npaea, vmcohhk noa pea. npo<J). A.H.KopojieBa h npotj). JI.C.^BHMa. p.422-423.

26

acţiu n ile şi in acţiun ile sub iecţilo r se referă la anum ite bunuri m ateria le , obiectu l raportu lu i ju r id ic îl constituie condu ita de urm at în legătură cu b unu rile respective, ceea ce nu înseam nă că lucru l m ateria l la care se referă condu ita respectivă se transform ă în obiect al raportu lu i ju r id ic .30

O b iectu l raportu lu i ju r id ic nu este identic cu ob iectu l d reptu lu i şi nu pot f i confundate. In acest sens m enţionăm că perceperea d iferen ţe i d intre obiectu l unui raport ju r id ic şi obiectu l dreptu lu i este m ai sesizabilă şi to todată m ai ra r confundab ilă în v a rian ta expunerii acestora în lim b a rusă şi în lim b a ucraineană. A s tfe l, p o triv it lite ra tu rii ruse de specialitate în m ateria teorie i d rep tu lu i, ob iectu l unui raport ju r id ic este oâbeKm npaeoomnouieuuH, iar obiectu l dreptu lu i - npedMem npaea\ p o triv it lite ra tu rii ucraineşti obiectu l raportu lu i ju r id ic este o&eKm npaeoeidnocuHu, ia r ob iectu l drep tu lu i, la fe l ca şi în lim b a rusă - npedMem npaea. O b iectu l drep tu lu i, în general, î l constituie raporturile ju r id ic e , m a teria liza te în fiecare caz aparte în m od d ife r it, în dependenţă de ram ura concretă a d rep tu lu i. A s tfe l, obiectu l d reptu lu i contravenţional î l constituie raportu rile ju r id ic e de drept contravenţional; obiectu l d reptu lu i c iv il - raportu rile ju r id ic e p atrim o n ia le şi cele personal nepatrim onia le ; ob iectu l dreptu lu i penal - raportu rile ju r id ic e penale de conform are şi de co n flic t etc. D in cele expuse se poate observa că obiectu l unei ram uri de drept este p rim a r în raport cu ob iectu l unui raport ju r id ic , în m ajo rita tea absolută a c a zu rilo r obiectu l unei ram uri de drept îl constituie raportu l ju r id ic . Se poate trage conc luzia că pentru d e fin irea corectă şi precisă a unei ram uri din cadrul sistem ulu i dreptu lu i este necesar de a urm ări dezvo lta rea logică şi neîntreruptă a corelaţie i obiect al ram u rii de drept - raport ju r id ic - ob iect al raportu lu i ju r id ic . D acă în cazul sub iecţilo r, aceştia, în m ajo rita tea cazurilo r, sunt id en tic i, când este vorba despre ram ură şi obiect, atunci această regulă nu este ap licab ilă şi în cazul o b iectu lu i dreptu lu i şi ob iec tu lu i raportu lu i ju r id ic .

D u p ă cum se poate observa, conduita p ă rţilo r serveşte în calitate de nucleu fo rm ato r al o b iectu lu i unui raport ju r id ic . C o n d u ita respectivă în to todeauna ţin e nu num ai de subiecţii raportu lu i, dar şi de conţinutu l acestuia, după care se gh idează în fapt. T o todată , este necesar de a m en ţio n a şi faptu l că respectiva condu ită a sub iecţilo r serveşte în ca lita te de ob iect al tu turor raportu rilo r ju rid ic e : de drept public , de drept p riva t şi de drept m ix t.

§6. Conţinutul raportului juridicSpre deosebire de ob iectu l raportu lu i ju r id ic , conţinutu l acestuia este m ai

uşor perceptib il in te lectual, deşi, ca şi în cazul o b iec tu lu i, de asem enea avem de a face cu un şir de e lem ente de o rd in m e ta fiz ic . N ic i un raport ju r id ic , in d ife ren t de ram ura de drept de care aparţine, nu poate exista în stare pură,

30 Pentru detalii a se vedea Dumitru Mazilu, Teoria generală a dreptului, p.303.

fa ră „ încărcătura” in ternă necesară care sâ-i o fere sens şi stabilitate practică, în acest sens raportu l ju r id ic , ca şi entitate im portantă din dom eniu l ştiin ţe lor ju r id ic e , are un an u m it conţinut, ceea ce presupune ab initio că un raport ju r id ic lips it de conţinut nu poate să existe n ic i ca şi concept teoretic , n ic i ca şi construcţie p rax io lo g ică .

O rice raport ju r id ic este fo rm at, în sensul ce lo r m enţionate a ic i, din drepturi şi o b lig a ţii a le sub iecţilo r, a le p ă rţilo r a fla te în raport ju r id ic . D acă n o rm a de drept reg lem entează sub aspect o b iec tiv d rep turile şi o b lig a ţiile unor subiecţi, cum ar f i , de exem p lu , art. 1055 din Codul civil al Republicii Moldova nr.1107 din 06.06.2002,31 care reg lem entează d rep turile şi o b lig a ţiile adm in is tra to ru lu i f id u c ia r, atunci conţinutu l raportu lu i ju r id ic c iv il, care apare în urm a în c h e ie rii contractu lu i de adm in istrare fiduc iară , conţine drepturi şi o b lig a ţii ale ad m in is tra to ru lu i fid u c ia r, precum şi a le fid u c ian tu lu i, care poartă d e ja caracter subiectiv. In acest sens conţinutu l unui raport ju r id ic , in d ife ren t de natura acestuia - fie de drept public, de drept privat sau de drept m ix t, - este fo rm at în exclusivitate d in drepturi şi o b lig a ţii deja sub iectiv izate , ad ică „ la purtă tor” , şi nu drepturi cu caracter general.

A tâ t d rep turile , cât şi o b lig a ţiile sub iecţilo r raportu lu i ju r id ic sunt in tercondiţionate; in tercon d iţio na lita tea respectivă putând f i considerată drept trăsătură a conţin u tu lu i oricăru i raport ju r id ic . D e regulă, sunt lo v ite de nu lita te raportu rile ju r id ic e , conţinutu l cărora are o abatere evidentă de la in te rcon d iţio na lita tea respectivă. S ub iecţii raportu lu i ju r id ic înzestraţi cu drepturi şi o b lig a ţii dev in astfel titu la ri de drepturi şi, respectiv, t itu la ri de o b lig a ţii. E xis ten ţa în stare pură a sub iecţilo r, num ai în ca lita te de titu la r i de drepturi sau num ai de titu la ri de o b lig a ţii se în tâlneşte m ai ra r în practică, în m ajo rita tea cazu rilo r subiecţii ra p o rtu rilo r sunt atât titu la ri de drepturi, cât şi t itu la r i de o b lig a ţii.

C o n ţin u tu l raportu lu i ju r id ic poate fi d e fin it, în contextu l dat, drept ansam blu l d rep tu rilo r şi o b lig a ţiilo r ju r id ic e corespunzătoare ale sub iecţilo r raportu lu i ju r id ic . în orice raport ju r id ic poate fi ev id en ţia t atât conţinutu l ju r id ic , cât şi conţinutu l m ateria l. P o triv it cercetătoru lu i rus Serghei A le x e e v (2 0 0 8 ), conţinutu l ju r id ic este fo rm a t din d rep turile şi o b lig a ţiile ju r id ic e de natură subiectivă, care exp rim ă specificu l rap o rtu rilo r ju r id ic e ca şi fo rm ă id eo log ică deosebită a ra p o rtu rilo r sociale în fap t.3- D rep tu l subiectiv al subiectu lui raportu lu i ju r id ic , la rân d u -i, constă în posib ilita tea (pentru partea în drep tă ţită ) de a avea o anum ită conduită , exprim ată prin posib ilita tea de efectuare a unor acţiun i sau de a se abţine de la săvârşirea acestora, cu cond iţia respectării n o rm e lo r ju r id ic e regu la to rii în m aterie . O b lig a ţia ju r id ic ă subiectivă constă în condu ita subiectu lu i o b lig a t de a satisface interesele

31 Publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.82-86 din 22.06.2002.32 C .C.A neK ceeB . OoiiţaM meopun npaea, - MocKBa, H3jiaTejibCTBo «ITpocneKT». 2008r., p .354-356.

28

acţiun ile şi in ac ţiu n ile sub iecţilo r se referă la anum ite bunuri m ateria le , obiectu l raportu lu i ju r id ic îl constituie condu ita de urm at în legătură cu bunurile respective, ceea ce nu înseam nă că lu cru l m ateria l la care se referă conduita respectivă se transform ă în ob iect al raportu lu i ju r id ic .30

O biectu l raportu lu i ju r id ic nu este identic cu ob iectu l d reptu lu i şi nu pot f i confundate. în acest sens m enţionăm că perceperea d iferen ţe i d intre obiectu l unui raport ju r id ic şi ob iectu l dreptu lu i este m ai sesizabilă şi to todată m ai rar con fundab ilă în varian ta expunerii acestora în lim b a rusă şi în lim b a ucraineană. A s tfe l, p o triv it lite ra tu rii ruse de specialitate în m ate ria teorie i drep tu lu i, obiectu l unui raport ju r id ic este o6bei<m npaeoomiioiueiiuH, iar obiectu l dreptu lu i - npedMem n p a e a ; p o triv it lite ra tu rii ucraineşti ob iectu l raportu lu i ju r id ic este 0 6'eK in n p a e o e id H o cu H U , ia r ob iectu l d rep tu lu i, la fe l ca şi în lim b a rusă - npedMem n p a e a . O b iec tu l d rep tu lu i, în general, î l constituie raporturile ju r id ic e , m ateria liza te în fiecare caz aparte în m od d ife r it, în dependenţă de ram ura concretă a drep tu lu i. A s tfe l, obiectu l dreptu lu i contravenţional î l constituie raportu rile ju r id ic e de drept contravenţional; obiectu l dreptu lu i c iv il - raportu rile ju r id ic e p a trim o n ia le şi cele personal nepatrim onia le ; obiectu l dreptu lu i penal - raportu rile ju r id ic e penale de conform are şi de co n flic t etc. D in cele expuse se poate observa că ob iectu l unei ram uri de drept este p rim ar în raport cu ob iectu l unui raport ju r id ic , în m ajorita tea absolută a cazu rilo r ob iectu l unei ram u ri de drept îl constituie raportul ju r id ic . Se poate trage conc luzia că pentru d efin irea corectă şi precisă a unei ram uri din cadrul sistem ulu i dreptulu i este necesar de a urm ări d ezvo ltarea logică şi neîntreruptă a corelaţie i obiect al ram u rii de drept - raport ju r id ic - ob iect al raportu lu i ju r id ic . D a c ă în cazul sub iecţilo r, aceştia, în m a jo rita tea cazu rilo r, sunt id en tic i, când este vo rb a despre ram ură şi obiect, atunci această regulă nu este ap licab ilă şi în cazul ob iec tu lu i dreptu lu i şi ob iectu lu i raportu lu i ju r id ic .

D u p ă cum se poate observa, conduita p ărţilo r serveşte în calita te de nucleu fo rm ato r al o b iectu lu i unui raport ju r id ic . C o n d u ita respectivă în totodeauna ţine nu num ai de subiecţii rap o rtu lu i, dar şi de conţinutu l acestuia, după care se gh idează în fapt. T o todată , este necesar de a m enţiona şi faptu l că respectiva conduită a sub iecţilo r serveşte în ca lita te de ob iect al tu tu ro r raportu rilo r ju r id ic e : de drept public , de drept p riva t şi de drept m ix t.

§6. Conţinutul raportului juridicSpre deosebire de ob iectu l raportu lu i ju r id ic , conţinutu l acestuia este m ai

uşor perceptib il in te lectual, deşi, ca şi în cazul ob iec tu lu i, de asem enea avem de a face cu un şir de e lem ente de o rd in m e ta fiz ic . N ic i un raport ju r id ic , in d ife ren t de ram ura de drept de care aparţine, nu poate exista în stare pură,

30 Pentru detalii a se vedea Dumitru Mazilu, Teoria generală a dreptului, p.303.

legale ale subiectu lu i în drep tăţit, neexecutarea căreia poate f i sancţionată prin in term ed iu l fo rţe i coerc itive a au torită ţii statului.

D eşi în literatura de specia litate se consideră că d rep turile subiective pot f i atât absolute, cât şi re la tive , considerăm că de facto nu există drepturi subiective absolute, cu atât m ai m u lt, dacă abordăm lu cru rile p rin prism a p oz itiv is tă a d rep tu lu i. A b so lu tiv ita tea unui drept sub iectiv al persoanei presupune o b lig a ţia ju r id ic ă a tu tu ror ce lo rla lţi de a nu aduce vreo atingere d reptu lu i respectiv al persoanei date. R eg u la dată poate f i ap lica tă tangenţia l num ai în cazul sub iecţilo r acelu iaşi raport, dar este in operab ilă când in terv ine interesul statului în m ateria concretă a co nţin u tu lu i raportu lu i ju r id ic apărut în tre subiecţi, ch iar şi atunci când statul nu partic ipă, sub n ic i o fo rm ă , la raportu l în cauză.

în literatu ra rusă de specia litate d in d om en iu l teo rie i d reptu lu i se face o distincţie interesantă în ceea ce ţine de conţinutu l unui raport ju r id ic . A s tfe l, conţinutul unui raport ju r id ic are caracter d ihotom ic, în acest sens distingându- se conţinutul de jure şi conţinutul de facto al raportului. C onţiunul de jure al raportu lu i ju r id ic include p os ib ilita tea acordată persoanei în dreptăţite de a efectua anum ite acţiun i, precum şi, în cazul persoanei ob ligate , necesitatea de a efectua ac ţiun ile sau necesitatea de a se abţine de la efectuarea acestora. C o n ţiu n u tu l de facto reprezin tă însăşi ac ţiu n ile , prin in te rm ed iu l cărora sunt rea lizate p rax io lo g ic d rep turile şi o b lig a ţiile respective. C o n ţin u tu l de jure şi conţinutu l de facto a l raportu lu i nu este identic , conţinutu l de jure f iin d m ai extins, incluzând în sine un num ăr n e lim ita t de p os ib ilită ţi. A s tfe l, o persoană f iz ic ă aptă de a m unci este în drept să se angajeze la m uncă la o rice angajator, adică în fa ţa lu i se a flă posib ilită ţi teoretice extinse pentru a alege (acestea fo rm ează conţin u tu l d reptu lu i său sub iec tiv ), dar rea lizarea e fec tivă este posib ilă num ai dacă va corespunde c r ite r iilo r de angajare lega le , so lic ita te de către angajator. A şadar, conţinutu l de jure al unui raport ju r id ic reprezin tă doar una (şi nu m ai m u lte ) d in varian te le posib ile de rea lizare a d reptu lu i subiectiv la m uncă al persoanei fiz ic e .

Dreptul subiectiv şi obligaţia juridică. D u p ă cum a fost m enţionat deja, conţinutu l unui raport ju r id ic este fo rm at d in drepturi şi ob lig a ţii subiective. D reptu l subiectiv şi o b liga ţia care-i corespunde fo rm ează „ lian tu l ju r id ic ” dintre partea îndreptăţită şi partea obligată. E xis tă două tipuri de legături ju r id ic e în conţinutu l unui raport ju r id ic : legături ju rid ic e re la tive , care apar în tre subiecţii in d iv id u a liza ţi, şi legături ju r id ic e absolute, care apar în tre un subiect şi societate în general.

C a şi concept, dreptu l subiectiv a fost şi continuă să fie larg dezbătu t în teoria drep tu lu i, precum şi în cadrul filo s o fie i drep tu lu i. Pentru a enum era câteva num e, vo m apela la unele personalităţi istorice celebre, cum a r f i Z itte lm a n n , Eneccerius, W ind sche id , Jhering, Je llynek , K e lsen , H eg e l şi

29

m u lţi a lţ ii. A ceastă listă arată c la r cât de im portan t a fost şi continuă să răm ână conceptul de drept subiectiv , atât sub aspect epis tem olog ic , cât şi p rax io lo g ic . P robab ilita tea ca dezbaterile legate de drepturile subiective să înceteze este aproape n u lă , deoarece în dom eniu l ş tiin ţe lo r ju r id ic e avem de a face, aşa cum am m enţionat deja, cu un şir de adevăruri de natură subiectivă; adevăruri care prin însăşi natura lo r poartă un caracter re la tiv , dar nu absolut.

D rep tu l subiectiv are un şir de trăsături caracteristice, în o p in ia noastră, cele m ai im portante fiin d urm ătoarele: 1) D rep tu l subiectiv reprezin tă lim ite le com portam en tu lu i posib il; 2 ) C onţinu tu l d rep tu lu i subiectiv concret este d eterm inat de n orm ele şi fap te le ju r id ic e ; 3 ) Punerea în ap licare a dreptulu i subiectiv este asigurată prin in term ed iu l ob lig a ţie i părţii adverse. în unele cazuri, această o b lig a ţie constă în abţinerea de la acţiun i, care încalcă dreptul subiectiv al părţii adverse; în a lte cazuri - acest drept este asigurat prin in te rm ed iu l executării o b lig a ţiilo r asum ate, adică p rin acţiun ile e fec tive ale părţii ob ligate; 4 ) D re p tu l subiectiv este acordat persoanei în dreptăţite pentru satisfacerea p ro p riilo r interese, în lipsa acestora dispare stim ulentul pentru exerc itarea dreptu lu i subiectiv; 5 ) A cest drept nu constă doar în posib ilitatea de jure, dar şi în com portam entu l de facto al sub iectu lu i îndreptăţit.

D re p tu l sub iectiv este un fenom en com plex care cuprinde o serie de a tribu ţii de ord in ju r id ic : a ) dreptu l de a acţiona e fec tiv în scopul u tiliză rii p ro p rie tă ţilo r benefice ale ob iec tu lu i de drept; b) dreptul la acţiuni ju r id ic e (dreptu l de a adopta so lu ţii de ord in ju r id ic ); c ) dreptul de a pretinde de la partea ob ligată executarea o b lig a ţiilo r asum ate, adică dreptul la acţiun ile ce lu ila lt; d ) dreptul de creanţă, constând în posib ilita tea punerii în acţinune a m ecan ism elor ju r id ic e de constrângere a persoanei ob ligate , adică dreptul de a so lic ita executarea forţată a o b lig a ţiilo r.

L a fe l şi o b lig a ţia posedă un şir de trăsături caracteristice, cum ar fi: 1) O b lig a ţia reprezin tă lim ite le co m portam en tu lu i posib il, d e fin irea precisă a co m portam en tu lu i respectiv. R espectarea lim ite lo r în cauză este ob ligato rie , deoarece în caz contrar ea este asigurată prin punerea în acţiune a forţei coerc itive a statului. 2 ) O b lig a ţia este determ inată pe baza fap te lo r ju r id ic e şi a ce rin ţe lo r n o rm e lo r de drept. 3 ) O b lig a ţia este stab ilită pentru satisfacerea in tereselor subiectu lu i în d rep tă ţit - pentru in d iv id sau societate (stat). 4 ) O b lig a ţia nu constă num ai în com portam entu l necesar, dar totodată real şi e fec tiv , al persoanei ob ligate . 5 ) Persoana ob ligată nu are de ales în tre executarea ob lig a ţie i asum ate şi neexecutarea acesteia: neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a ob lig a ţie i ju r id ic e se consideră încălcare ale leg ii şi atrag după sine ap licarea m ăsurilo r de constrângere d in partea statului.

O bligaţia ju rid ică se exprim ă prin interm ediul a trei form e de bază: abţinerea de la ac tiv ită ţi il ic ite , exp rim ată prin in term ed iu l com portam en tu lu i pasiv; efectuarea unor acte concrete, exp rim ate p rin in term ed iu l com portam entu lu i

30

activ; restric ţii tem porare cu p riv ire la d rep turile de natură privată , p a trim o n ia lă sau cu conţinut o rgan iza to ric , res tric ţii care sunt exp rim ate prin in term ediu l m ăsurilo r de răspundere ju rid ic ă .

A s tfe l, d reptu l sub iectiv şi o b lig a ţia ju r id ic ă sunt in separab ile . N u există n ic i un drept sub iec tiv , care să nu fie asigurat prin in te rm ed iu l unei o b lig a ţii ju r id ic e , precum nu ex is tă n ic i o o b lig a ţie ju r id ic ă căre ia să nu-i corespundă un drept sub iectiv . D u p ă e xem p lu l m en ţio n at în lite ra tu ra de specia lita te , la fe l cum un corp m agnetic nu poate să fu n cţio n eze în lipsa unu ia d in tre p o lii săi na tu ra li, la fe l şi un raport ju r id ic nu poate să existe sau în lipsa părţii în d rep tă ţite , sau în lipsa p ărţii ob ligate .

31

Capitolul 11.INSTITUŢIA RAPORTULUI JURIDIC DE MUNCĂ ÎN

CONTEXTUL ŞTIINŢEI DREPTULUI MUNCII

§1. Cadrul conceptual al problemeiD estrăm area fu lgerătoare a s istem ului com unist din E uropa C en tra lă şi

de Sud-E st a fost determ inată , printe a lte le , şi de efectu l m a lig n al “ tu m o rii” so c ia l-p o litice , in trinseci oricăru i reg im au toritar şi to ta litaris t. în cele din urm ă aceasta a căzut răp ită de propriu l e fect, care nu putea f i a ltu l, decât fa lim en ta rea absolută. B in e în ţe les , că o în toarcere înapoi nu m ai este de conceput, dar şi terg iversarea la nesfârşit a procesului de tranziţie spre o societate nouă poate avea consecinţe destul de negative, dacă nu ch iar nefaste, ţinând cont de fap tu l că s-au scurs de ja aproape douăzeci de ani de la dem ararea procesulu i de tra n z iţie a econom ie i fostei R .S .S . M o ld o ven eş ti de la un m odel e ta tizat şi supercentralizat la un m odel econom ic lib era l. D a to rită in fluenţei unor factori econom ici no i, necunoscuţi sistem ului com m unist, care au atât unele caracteristici p o z itive - lib era in iţia tivă , p rivatizarea d om en iilo r inefic iente ale proprie tă ţii de stat, m u ltitud inea fo rm elor de proprietate etc., dar şi unele caracteristici negative - şom ajul, ritm u l galopant al in fla ţie i şi a lte le , - s-a crista lizat ineficac ita tea m en ţin erii pe ro l în continuare a reg lem en tărilo r destul de rig id e şi in fle x ib ile a le rap o rtu rilo r de m uncă, ap licate pe fundalu l unei econom ii de piaţă.

E fic ie n ţa unei econom ii libera le este nu lă , dacă nu se ţine cont de acest factor im portan t, care îl reprezin tă raportu rile de m uncă. “Cea mai scumpă comoară pentru om este munca”, a firm ă un precept b ib lic veterotestam entar, în C artea P roverbelor. M u n c a , p rin însăşi esenţa e i, este la rându-i in efic ien tă dacă nu se asigură un p rin c ip iu fundam enta l al ra p o rtu rilo r de m uncă — p rin c ip iu l lib ertă ţii m u n c ii.33 însă acest p rin c ip iu , cunoscut încă de pe t im p u rile controversatei, sub aspect social şi is toric , R e v o lu ţii F ranceze de la 1789 , se poate transfo rm a, după cum a m enţionat în perioada in terbelică ilustru l cercetător al rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă, avocatu l E . C ris to foreanu (1 9 3 7 ), în tr-o ilu z ie , dacă statul nu in te rv ine im punând anum ite lim ite jo c u lu i lib ere i concurenţe pe p ia ţa fo rţe i de m uncă, căci a ltfe l salariaţii sunt forţaţi să accepte, sub im p eriu l n evo ilo r, o rice co n d iţii im puse de către an gajato ri,34 de facto sugrum ându-se acest valoros p rin c ip iu al unui stat social.

D in ne fe ric ire , aşa cum a firm am şi cu zece ani în urm ă în tr-un studiu, leg iu ito ru l nostru continuă să m enţină pe p rim -p lan u l reg lem en tă rilo r în

33 Alexandru Ţiclea, Opinii in legătură cu "neingrădirea dreptului la muncă şi libertatea muncii" principiu al dreptului muncii, - Chisinău. revista "Buletinul Asociaţiei Tinerilor Jurişti", nr. 4/1999, p.63-64.

34 E. Cristoforeanu, Teoria generală a contractului individual de muncă, - Bucureşti, editura “Curierul Judiciar", 1937, p.8-9.

32

dom eniu l re la ţiilo r econom ice doar chestiun ile legate de p roprietate , v en itu ri, îm p ru m u tu ri externe sau im p o zite . N u negăm im p o rtan ţa card ina lă a acestor e lem ente constitu tive ale unei econom ii în tran ziţie , dar m enţinerea pe plan secund a unei reg lem entări e fic iente şi ca lita tive a rap o rtu rilo r de m uncă, neg lija rea de facto a existenţei p ieţei m u n c ii, unde se cum pără şi se v in d e o m arfa destul de specifică, care este fo r ţa de m uncă, şi unde se u tilizează , de regulă, m etode caracteristice în m are parte “ lo v itu rilo r sub centură” , continuă să genereze efecte negative , cu consecinţe destul de triste pentru v iito r . A tâ t im p o zite le , ven itu rile , in ves tiţiile cât şi a lte com ponente ale unui m ecanism econom ic nu sunt m ai m u lt decât s im ple d e r iv a te a le m u n c ii. N e în ţe leg erea sau, m ai b ine z is , nedorinţa de a în ţe lege acest adevăr constitu ie o p la tfo rm ă de lansare pentru d ife rite co n flic te sociale, dar şi pentru acu tizarea perpetuă a crize i de durată, existente în R e p u b lic a M o ld o v a . C u părere de rău, reglem entarea ju r id ic ă a rap o rtu rilo r de m uncă răm âne în urm a d ezvo ltă rii re la ţiilo r econom ico-sociale, leg iu itoru l nostru nereuşind să ţin ă pasul cu dezvo ltarea acestora. O pera de regularizare a f le x ib ilită ţii raportu rilo r de m uncă nu este pe deplin arm onizată la exigenţele z ile i, problem ele din acest dom eniu au rămas, în cea m ai m are parte, aceleaşi ca şi la m om entul declanşării re form elor, prin aceasta creându-se, inclusiv, un şir de im pedim ente în calea dezvo ltării dreptu lu i m unc ii în sistem ul ştiin ţe lor ju r id ic e d in R ep u b lica M o ld o v a şi arm on izării acestuia cu dreptul com unitar al m uncii.

Conceptul reglementării relaţiilor de muncă. C e este m unca? P o triv it Dicţionarului explicativ al limbii române, p rin m u n c ă se în ţe lege ac tiv ita tea conştientă (specifică o m u lu i) îndreptată spre un anum it scop, în procesul căreia om ul efectuează, reglem entează şi contro lează prin acţiunea sa schim bul de m aterii dintre el şi natură pentru satisfacerea trebu in ţe lor p ro p r ii.3 în Dicţionarul de drept al muncii Şerban B eligrădeanu şi Ion T ra ian Ştefanescu (1 9 9 7 ) definesc m unca drept acel factor de producţie, care constă în activ itatea um ană specifică, m anuală şi/sau in telectuală, p rin care oam en ii îş i u tilizează aptitud in ile f iz ic e şi sp irituale în scopul producerii bunurilor, prestării serv ic iilo r şi executării lu crărilor cerute de satisfacerea trebu in ţe lor lo r.36

Pentru crearea an u m ito r co n d iţii fa v o ra b ile o rien tării şi p restării e fic ien te a m unc ii şi în scopul a rm o n iză rii in tereselor cap ita lu lu i cu interesele salaria ţilo r, m unca prestată de către o persoană în fo losu l sau sub autoritatea a lte i persoane este, de regulă, supusă unor reg lem entări p rin in term ed iu l no rm elo r de drept. Aceste norm e sunt m enite "a supraveghea" ca atât proprie taru l cap ita lu lu i să nu f ie la discreţia n e lim ita tă a ce lu i care prestează m unca sau a s ind icate lor în ceea ce priveşte m unca prestată, cât şi, ceea ce

,s ion Coteanu, Luiza Seche, Mircea Seche ş a., Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, ediţia a 11-a. - Bucureşti, editura “Univers Enciclopedic”, 1996, p.661.

16 Şerban Beligrădeanu, Ion Traian Ştefanescu, Dicţionar de drept al muncii, - Bucureşti, editura “Lumina Lex", 1997, p. 106.

33

este cu m u lt m ai im portan t, ca n ic i persoana să nu depindă în m od absolut de cap ric iile p roprie taru lu i de cap ita l, ad ică de cel în fo losu l sau sub autoritatea căruia m unca este prestată. D acă aruncăm o p riv ire în trecut, putem constata că în R o m a A n tic ă se cunoştea n u m ai aşa-zisul aspect econom ic al m u n c ii, care exclu dea rem unerarea celu i ce o presta. D a to r ită acestui aspect pur econom ic al n o ţiu n ii, dreptul p riva t rom an nu reg lem enta in iţia l prestarea m u n cii; in stitu ţia ju r id ic ă a lo ca ţiu n ii de servic ii - locatio operarum - apare m ai tâ rz iu în reg lem entările ju ris c o n s u lţilo r ro m a n i.37 în schim b, din m o m en tu l apariţie i reg lem en tă rilo r în dom eniu e le au fost considerate, de regulă, ca aparţinând dreptu lu i p rivat.

D in m om en t ce re la ţiile sociale de m uncă sunt supuse reg lem en tărilo r statului, acestea se transform ă în raportu ri ju r id ic e de m uncă; raporturi care reprezin tă o “ specie” , o varie ta te de raporturi ju r id ic e . A şa cum s-a m enţionat deja, doctrin a adm ite în general că raportu l ju r id ic reprezin tă o re la ţie socială reg lem entată de n orm ele de drept. R aportu l ju r id ic de m uncă are un evident caracter social, care rez idă în două aspecte: pe de o parte, re la ţia dintre persoane ca şi partic ipan ţi ai raportu lu i ju r id ic nu-şi pierde va lo area de a f i în continuare o re la ţie socială, f iin d reg lem entată de către n orm ele leg is la ţie i m u n c ii, iar, pe de a ltă parte, o rice norm ă de drept al m u n c ii se adresează conduitei o am en ilo r, în calitatea acestora de fiin ţe sociale dotate cu raţiune. Este firesc că legea, în general, şi leg is laţia m u n c ii, în special, nu stabilesc reguli de conduită pentru lucruri, ci doar pentru oam eni, astfel că raportul ju r id ic de m uncă, ca şi alte raporturi ju r id ic e , are totdeauna un caracter vo liţio n a l. A cest caracter, la rându-i, rez idă în faptu l că o re la ţie socială devine raport ju r id ic de m uncă pentru că acest lucru s-a dorit şi se doreşte de către leg iu ito r atunci când este adoptată orice norm ă care reglem entează raporturile de m uncă (de a ltfe l, aspectul dat este com un tu tu ro r ra p o rtu rilo r ju r id ic e ). Insă în cazul rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă există şi un a lt aspect, specific rap o rtu rilo r care izvorăsc d in actele ju r id ic e de drept al m u n c ii. U n act ju r id ic de drept al m unc ii înseam nă m anifestare de v o in ţă a unor subiecţi concreţi în scopul de a se genera efecte ju r id ic e concrete. în cadrul ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă, pe lângă v o in ţa leg iu ito ru lu i exprim ată în n orm ele de drept care reg lem entează noţiu nea şi în cheierea contractu lu i in d iv id u a l de m uncă, există şi vo in ţa p ă rţilo r contractante - a salaria tu lu i şi a angajato ru lu i, - de a în cheia rea lm ente acest contract, ad ică de a da naştere an u m ito r efecte ju rid ic e , care se m a te ria lize a ză p rin generarea unui raport ju r id ic concret.38

37 M ep iiH jioB C K H H 3.M.. JIckiwu no ptiuacavy vacmno.uy npaay, - MocKBa, imaTejibCTBO «K)pH£HMecKafljiHTcpaTypa», 1991 r , p. 182-183.

38 Potrivit prevederilor conţinute în art.45 şi art.56 din Codul muncii, prin încheierea, în baza negocierilor dintrepărţile contractante, a contractului individual de muncă, salariatul urmăreşte obţinerea unui salariu înrezultatul prestării unei munci într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, iar angajatorul, la rându-i.urmăreşte obţinerea unui beneficiu sub formă de muncă prestată de către salariat în folosul său, în schimbulsalariului plătit de către el acestuia.

34

Socializarea reglementării raporturilor de muncă. în ca lita te de ram ură autonom ă a s istem ului dreptu lu i R ep u b lic ii M o ld o v a , dreptul m u n cii este şi va răm âne în continuare în esenţa sa un drept foarte d in am ic , datorită legăturii in d iso lub ile cu procesul destul de co m p lex al unei econom ii de piaţă, în trucât raportu rile de m uncă sunt strâns legate de baza econom ico- socialâ a unei com unită ţi um ane cu o econom ie bazată pe cerere şi o fertă . Leg iu ito ru l unui stat m odern trebu ie să fie , ipso facto, destul de receptiv la cerin ţe le unei astfel de societăţi a fla te în tr-o dezvo lta re m ai m u lt sau m ai puţin d inam ică . C onceptu l p rim o rd ia l al a c tiv ită ţii leg iu ito are necesită a fi concordat la tend in ţa de socia lizare a a c tiv ită ţii s tatului. M a i m u lte ţări europene au aprobat, la n ive l constitu ţional, conceptul de "stat social"; această noţiune fiin d in stitu ţionalizată în unele d in cele m ai dezvo lta te state din Europa: Franţa, G erm an ia , Spania, Ita lia , P ortu galia , iar M a re a B ritan ie , E lv e ţia , A u s tr ia şi N o rv e g ia leg iferând noţiunea de "stat al p rosperită ţii".

Şi în unele ţări d in E uropa de Est se m an ifestă tend in ţa de socia lizare a statului (cel puţin la n ive l fo rm a l-ju rid ic ). A s tfe l, p o tr iv it a lin .(3 ) a r t .l din C o n stitu ţia R o m â n ie i, "R o m â n ia e s t e s t a t d e d r e p t , d e m o c r a t i c ş i s o c ia l , în c a r e d e m n i ta t e a o m u lu i, d r e p tu r i l e ş i l i b e r t ă ţ i l e c e t ă ţe n i lo r , l i b e r a d e z v o l t a r e

a p e r s o n a l i t ă ţ i i u m a n e , d r e p t a t e a ş i p l u r a l i s m u l p o l i t i c r e p r e z i n t ă v a l o r i

s u p r e m e , în s p i r i t u l t r a d i ţ i i l o r d e m o c r a t i c e ale p o p o r u l u i r o m â n ş i

i d e a lu r i lo r Revoluţiei d in d e c e m b r i e 1989, şi s u n t g a r a n ta t e " .1,9 D re p t stat social este proclam ată şi Federaţia Rusă, prin in term ed iu l art.7 a l in . ( l ) din C o n stitu ţia acestei ţări, care statuează fap tu l că «P o c c u u c k o h (Pcdepaifux - co i{u cm b H o e e o c y d a p c m e o , nonumma K o m o p o z o H a n p a e n e H a Ha co3daHue yaioeuu, o o e c n e H u a a to u fu x d o c m o u H y r o 0KU3Hb u c e o 6 o d n o e p a 3 e u m u e

n e j io s e n a »;40 şi U c ra in a , care, p o tr iv it a rt.l d in C onstitu ţie , «... c c y e e p e n n a i

H e3aneoKH a, deM O K pam uH H a, c o y ia n b H a , n p a e o e a d e p a K a e a » .4 ' L e g iu ito ru l m oldovean însă nu a considerat im portantă şi necesară proc lam area R ep u b lic ii M o ld o v a drept stat social, exc lu zând noţiunea dată d in proiectu l in iţia l al C on s titu ţie i.42

R e fe rito r la noţiunea de "stat social" trebu ie să rem arcăm că esenţa unui stat social constă în p rotejarea şi s lu jirea persoanei prin in stitu irea şi garantarea, la n ive l constitu ţional, a unor drepturi sociale fundam enta le . Este necesar de m enţionat fap tu l, că d rep turile sociale nu pot f i n ic i garantate şi nic i asigurate, în ca lita tea lo r de drepturi subiective ale persoanei, doar prin in term ediu l unor instrum ente ju rid ic e . Pentru o exercitare reală a acestor

39 Republicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 767/29 octombrie 2003.40 Publicată în «PoccHftcKa» r aieia» din 25 decembrie 1993.41 Publicată în « B i ; i o m o c t i B e p x o B H o i P a j H Y K p a iH H » . nr.30/1996.42 Astfel, potrivit prevederilor ait. 1 alin.(3) din Constituţia Republicii Moldova, „Republica Moldova este un stat

de drept, democratic, in care demnitatea omului, drepturile ţi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea w pluralismul politic reprezintă valori supreme .ţi sînt garantate ” (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 18.08.1994).

35

drepturi este necesar să fie create anum ite co n d iţii econom ice. D in aceste considerente, d rep turile sociale nu sunt doar nişte drepturi subiective ale persoanei c i, în p rim u l rând , acestea reprezin tă o categorie de ob lig a ţii ob iec tive ale sta tu lu i.43

Este cunoscut fap tu l că dreptul m u n cii constituie prin natura sa un drept social par excellence. S tatul în calita te de leg iu ito r este chem at să in tervină în dom en iu l rap o rtu rilo r de m uncă, reg lem entându-le . Pentru raportu rile respective esenţa p rob lem ei constă în determ inarea cât m ai corectă a lim ite lo r posib ile de in terven ţie a statului în reg lem entarea acestora; raporturi, care deşi sunt axate preponderent pe dom eniu l p riv a tu lu i, conţin suficiente elem ente şi caracteristic i de drept public . Fostul Cod al Muncii a! R.S.S.Moldoveneşti,44 aşa cum a fost el conceput, e lab orat şi adoptat în epoca sovietică, re flecta în conţinutu l său absolutizarea ro lu lu i statului în reg lem entarea rap o rtu rilo r de m uncă. Şi astăzi, după scurgerea a aproape patru decenii de la adoptarea la 25 m ai 1973 a C o du lu i respectiv, coonsecinţele acestei absolu tizări sunt s im ţite destul de dureros de către subiecţii ce in tră în raportu ri ju r id ic e de m uncă. T e o ria abso lu tizării ro lu lu i statului în reg lem entarea rap o rtu rilo r de m uncă, aparţinând perioadei sovietice, a fost re flec ta tă pe dep lin şi susţinută trib u ta r de către doctrina dreptu lu i m unc ii d in epoca respectivă, contrib u ind în m odul cel m ai d irect la adoptarea unor astfel de coduri, in c lus iv al celu i d in R .S .S . M o ldovenească, în anul 2 0 0 3 leg iu ito ru l R ep u b lic ii M o ld o v a a adoptat un nou C od al m uncii care însă, d in ne fe ric ire , lasă m u lt de dorit sub aspectul ca lită ţii sale no rm ative şi concordanţei e fic ien te cu rea lită ţile p rax io lo g ice actuale ale p ieţe i fo rţe i de m uncă d in ţară. D eş i ar putea f i aduse m u ltip le exem ple ne vo m re feri doar la un singur aspect, şi anum e la fap tu l că de la m om entu l adoptării acesta a fost m o d ific a t p rin in term ed iu l a 14 legi adoptate u lte rio r fiin d , în tr-o fo rm ă sau a lta , m o d ifica te şi com pletate , eo ipso, peste 2 7 0 de norm e din to ta lu l de 3 9 2 de a rtico le , pe care le conţine legea-cadru în m ateria ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă.

T e o ria m odernă a dreptu lu i m u n c ii cunoaşte m ai m u lte concepţii de reg lem entare a ra p o rtu rilo r sociale de m uncă, in c lus iv concepţia neo liberală , susţinătorii căreia consideră că este necesară reducerea la m in im a in tervenţiei statului în prob lem a reg lem entării re la ţiilo r de m uncă. M en ţio n ăm totuşi că această concepţie poate f i ap lica tă cu succes doar în cadrul unui sistem econom ic libera l avansat, cu tra d iţii în dom eniu , un p rim exem plu în acest sens servind reg lem entarea ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă în S .U .A . L a noi, în cadrul societăţii m oldoveneşti de astăzi, din cauza m entalităţii postsovietice, a n ih ilism u lu i ju r id ic şi a opunerii aproape instinctive fa ţă de

43 Tpydoeoe u coijuaibHoe npaeo Poccuu, noa p e a . npocj). JI. H. AHHcwvioBa, - MocKBa, ryMaHHTapHbifi H3,naTejibCKHH uemp « B n a a o c » , 1999 r., p.22.

44 Publicat în Veştile Sovietului Suprem al R.S.S. Moldoveneşti, nr.5/1973.36

orice lege, d in partea m a jo rită ţii sub iecţilo r de drept (fie persoane fiz ic e , fie ju r id ic e ), p rom ovarea acestei teo rii ar avea consecinţe nefaste pentru stab ilitatea în general a o ricăror tip u ri de raporturi de m uncă.

A şadar, p rob lem a determ in ării lim ite lo r posib ile de in terven ţie a statului în cadrul re la ţiilo r ju r id ic e de m uncă pare a fi destul de d ific ilă , dar nu şi im p o s ib ilă , dacă se respectă alegerea corectă a c rite riu lu i de ingerin ţă . în o p in ia noastră, acest c rite riu constă în recunoaşterea caracteru lu i determ inant care trebuie să fie unul pur social, protecţionist ( în sensul bun al cu vân tu lu i), al reg lem entării raportu rilo r de m uncă de către stat, deoarece dreptul m uncii este m en it să reglem enteze , în p rim u l rând, o re la ţie socială in ech itab ilă d in ch iar m om en tu l apariţie i ei, d in tre doi parteneri absolut inegali d in punct de vedere social, care apar pe p iaţa fo rţe i de m uncă, o p iaţă m ai m u lt v irtu a lă decât real v iz ib ilă , dar existentă totuşi, unde o persoană îş i v in de fo rţa sa de m uncă iar a lta o cum pără. P rotecţia reală a exerc ită rii d rep tu lu i constituţional la m uncă necesită a fi aprobată şi ap licată de către leg iu ito r în calita te de p rio rita te a p o lit ic ii sociale a statu lu i, în care e lem entu l social trebu ie pus pe p ic io r de egalitate cu garantarea d reptu lu i persoanei la o afacere p rivată . în această ord ine de idei statul, prin in te rm ed iu l leg is la ţie i m u n c ii, trebu ie să continu ie prom ovarea conceptulu i s tab ilir ii la n ive l de lege a cuantum ulu i m in im de drepturi şi m ax im posib il de o b lig a ţii pentru cei care prestează m unca - pentru salariaţi. P en tru cei care cum pără fo rţa de m uncă, adică pentru angajato ri, - invers: stab ilirea unui prag m a x im de drepturi şi m in im de o b lig a ţii în calitate de concept-regulă, o fe rin d totodată şi sufic ientă f le x ib ilita te in ternă p artenerilo r sociali, precum şi posib ilita te rea lă de m anevrare (în lim ite le spaţiu lu i leg a l) angajato ru lu i, pentru ca acesta să-şi poată proteja, la rându-i, in teresele p roprii în m ateria rap o rtu rilo r de m uncă, în caz contrar, leg ile econom ie i de p ia ţă v o r con tin ua să se transfo rm e, în co n d iţiile actuale d in societatea noastră, în nişte leg i ale ju n g le i, conform cărora cel puternic este în drept s ă -l d istrugă pe cel slab. N u m a i prom ovarea în continuare a conceptulu i de socia lizare a reg lem entării ra p o rtu rilo r de m uncă poate servi în calitate de p rim pas în ed ifica rea e fic ien tă , şi nu pur declarativă, a unui stat social m o d em în R ep u b lica M o ld o v a .

§2. Calitatea mixtă a raportului juridic de muncă: obiect şi izvor a! dreptului muncii

D rep tu l m u n c ii, în ca lita te de ram ură a s istem ulu i d rep tu lu i, cunoaşte o rea lizare p rax io lo g ică prin in term ed iu l rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă. A cestea sunt generate, de regulă, de către contractele in d iv id u a le de m uncă încheiate în tre angajatori şi salariaţi. A s tfe l, contractul in d iv id u a l de m uncă, în calitate de act ju r id ic , are şi calitate de iz v o r al ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă. U rm ă rin d log ica d eru lării lu cru rilo r, p o tr iv it fo rm u le i “ contract

in d iv id u a l de m uncă - raport ju r id ic de m uncă - dreptul m u n c ii” , volens nolers se poate trage conc luzia că respectivul contract posedă, pe lângă calita tea de iz v o r al raportu lu i ju r id ic de m uncă, ca lita tea de iz v o r al dreptu lu i m u n c ii. Pe de a ltă parte, doctrina de specia litate în m aterie de drept al m unc ii recunoaşte calitatea de iz v o r al d reptu lu i m unc ii num ai actelor n o rm ative şi contracte lor n o rm ative , ia r contractu l in d iv id u a l de m uncă nu este un contract n o rm ativ . Pentru a nu crea co n fu z ie şi to todată pentru a respecta rig o rile adecvate unei cercetări ş tiin ţifice , este necesar să ne c la rificăm cu calitatea deţinu tă de către rap o rtu rile ju r id ic e de m uncă în contextu l determ inării surselor generatoare ale dreptulu i m unc ii ca şi ram ură a s istem ului dreptulu i. P rim a în trebare care se iscă în m od logic este urm ătoarea: poate să existe dreptul m u n cii în lipsa rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă? Răspunsul, pe cât de in d iscutab il, pa atât şi de in e v ita b il, poate f i num ai unul şi foarte tranşant: nu. A tu n c i, dacă dreptul m u n c ii nu poate să existe - rea lm ente , dar nu pur epistem olog ic , - fa ră existenţa rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă, înseam nă că raportu rile în cauză au ca lita tea de sursă generatoare de drept, ad ică sunt izvoare ale dreptu lu i m u n c ii! Şi dacă nu ne o prim a ic i atunci toate contractele in d iv id u a le de m uncă, în calitate de izvoare a le rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă, au şi ca lita tea de izvo are a le d reptu lu i m uncii!

C onsiderăm că abordarea respectivă nu este una m an ip u la tivă , eronată şi greşită, ia r argum ente le în favoarea acesteia sunt cel puţin dem ne de a fi re ţinute . T ra ta rea strict p o z itiv is tă a d rep tu lu i, în general, şi a dreptu lu i m u n c ii, în special, con form căreia dreptu l em ană în m od direct sau indirect de la stat, ad ică au to rită ţile statului sunt generatorii şi rea liza to rii id e ilo r care îm bracă u lte r io r haină ju r id ic ă , transform ându-se în norm e ju r id ic e , este insufic ien tă. S ituaţia de facto este de aşa natură, că rea lita tea practică, m ai ales în d om eniu l ra p o rtu rilo r de m uncă, depăşeşte p o s ib ilită ţile pur tehn ico - ju r id ic e ale leg iu ito ru lu i de a le aborda p re v iz ib il şi de a le reg lem enta a priori, şi putem aduce o sum edenie de exem ple în acest sens. Este im portant de m enţionat că raportu rile ju r id ic e de m uncă atip ice , care fac parte in tegran tă şi destul de im portan tă a cercetării de fa ţă , deseori servesc în calita te de exem p le clasice de stări fap tice ale dreptu lu i m u n c ii, care nu sunt reg lem entate sau sunt reg lem entate am bigu u , sau au fost reg lem entate ca urm are a unei abordări greşite din partea leg iu ito ru lu i. D rep t exem plu ar putea servi raportu rile ju r id ic e de e x tem a liza re a fo rţe i de m uncă, care nu sunt absolut în n ic i un fe l reg lem entate în cadrul con ţin u tu rilo r p o zitiv is te ale dreptu lu i m oldovenesc al m u n c ii, dar care cunosc o extindere şi o ap licab ilita te practică d in ce în ce m ai extinsă. Este suficient să m enţionăm aici, că una din cele m ai m ari com panii din R epublica M o ld o v a , care activează pe p iaţă produselor petro liere nu are personal practic angajat direct, în bază de contract in d iv idua l de m uncă. C u excepţia personalului adm in istrativ , m area

38

m ajo rita te a sa laria ţilo r d in cadrul acestei com panii îş i prestează m unca în tem eiu l unor raporturi ju r id ic e de outstqffîng, care sunt raporturi ju r id ic e de m uncă atip ice.

A şadar, revenind la cadrul prob lem atic pus în d iscuţie, este im perios necesar de a revedea abordarea d reptu lu i m unc ii doar în exc lu s iv ita te prin prism a pozitiv istă a dreptului obiectiv, tendinţă susţinută tot m ai intens în doctrina de specialitate.43 C a şi oricare altă ram ură de drept, dreptul m uncii poate fi abordat şi în calitate de ram ură de drept ob iectiv , cât şi în calitate de ram ură de drept subiectiv. In acest context, considerăm, că drept exem plu poate servi conţinutul unui raport ju r id ic de m uncă individual şi direct (tip ic ), care este form at, fără careva posibile excepţii, num ai din drepturi şi obligaţii subiective ale părţilo r - spre deosebire de drepturile şi ob ligaţiile salariaţilor şi angajatorilor, m enţionate în art.9 şi art.10 d in C odul m uncii, care au un caracter obiectiv , fiin d elaborate şi incluse în conţinutu l C odu lu i de către leg iuitor. Şi izvoarele dreptului m uncii pot f i abordate exact în acelaşi m od, şi necesită a fi abordate astfel: izvoare cu caracter obiectv şi izvoare cu caracter subiectiv. Ceea ce doctrina dreptului m uncii din R epublica M o ld o v a (d ar nu num ai) recunoaşte drept izvoare ale dreptului m uncii, m enţionându-le în art. 4 din C odul m uncii46, pot f i considerate izvoare ca atare num ai în sens obiectiv . în sens subiectiv şi praxio log ic, real şi, totodată, m ai aproape de scopul şi finalitatea dreptului m uncii, calitatea de izvoare ale dreptului m uncii o deţin raporturile juridice de muncă, fundam entate pe contractul ind iv idual de m uncă, de unde şi concluzia logică, că şi contractul în cauză are calitatea de izvo r al dreptului m uncii. Bineînţeles, că nu doar raporturile ju rid ice de m uncă clasice, tip ice, au calitatea de izvoare ale dreptului m uncii, ci şi raporturile atipice, inclusiv şi raporturile ju rid ice de natură m ix tă , publico -privată sau privato-pub lică, cum ar fi raporturile ju rid ic e de serviciu ale funcţionarilor publici.

45 Cercetătorul rns Alexandr Grebenşcikov de la Catedra de Drept şi Securitate a Muncii din cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Sankt-Ptereburg, menţiona. în anul 2002, următoarele: «B nocieânee epe.un n nayt<e mpydoHoco npaea npowounu cyiifecmseHHbie usMenemut ho e&.vidax ua onpeâe.’temie npaea, e Komopoe Mipstdy c oobeKinueHbw menepb ece vaufe aiciKwaemcn u cyâbeKmueHoe mpydoeoe npaeo, a w.w mo-ocho yttudemb i/a\iemumiiui/cst omxod om meopuu topuduueacopo n03ummuz.ua u yuem nonooicume.’ibHbix MOMeumoe meopuu ecmecmneimopo npana. B esoto ouepeâb npusuauue na:iu'iua cy'Ohexmueuopo mpyâoaoso npaaa daem ocnonanue omuocumb k vuciv e,'o ucmoHmiKon mpyâoeoii âoeoeop, fibino.iiixioufuu (jjyiiKyuio peutbno;'o peiyjxmopa mi()unu()yaibHbLX mpyâonbix omnomenuu» (Tpyrioaoe npaao Pvccuu. VneoHUK, 110/1 pea- npo(j). C.n.MaBpHHa h npotj). E.E.XoxjioBa, - MocKBa, H3jjaTe.ibCTBo «KDpHcm.», 2002 r., p. 190).

46 Potrivit art.4 din Codul muncii, raporturile de muncă şi alte raporturi legate nemijlocit de acestea suntreglementate de Constituţia Republicii Moldova, de Codul muncii, de alte legi, de alte acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii, şi anume de:a) hotărârile Parlamentului;b) decretele Preşedintelui Republicii Moldova;c) hotărârile şi dispoziţiile Guvernului;d) actele referitoare la muncă emise de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, de alte autorităţi centrale de specialitate, în limita împuternicirilor delegate de Guvern;e) actele autorităţilor publice locale;f) actele normative la nivel de unitate;g) contractele colective de muncă şi convenţiile colective; precum şi deh) tratatele, acordurile, convenţiile şi alte acte internaţionale la care Republica Moldova este parte.

39

P ro b lem atica n o ţiu n ii de iz v o r al dreptu lu i este una veche, care, după o anum ită perioadă de aca lm ie , d in nou este abordată în cadrul doctrinei teorie i d rep tu lu i, dar şi în cadrul unor ram uri aparte a le ş tiin ţe lo r ju r id ic e , inclusiv în ştiin ţa d reptu lu i m u n c ii. M ih a il M a rc e n k o (2 0 0 8 ) are dreptate atunci când m enţionează că, conceptul de izv o r al dreptu lu i continuă să fie unul confuz şi echivoc, aflându-se în că în tr-o stare brută.47 A şa cum s-a m enţionat în literatura de specialitate cu ocazia dezbaterilo r v is -a -v is de institu ţia izvoare lo r dreptului, chestiunea abordată nu are num ai o im portanţă form al-epistem ologică, deoarece de capacitatea de obţinere a unui răspuns corect depind c rite riile , în tem eiu l cărora unele sau alte fenom ene vo r putea sau nu v o r putea fi considerate izvoare ale d rep tu lu i.48

A b o rd area respectivă poate f i considerată n o va tivă num ai sub aspectul ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă atip ice, şi în p rim u l rând sub aspectul acelor raportu ri, care sunt fundam entate pe un act ju r id ic preponderent cu e lem ente de drept public . In literatu ra de specia litate din Federaţia Rusă chestiunea raportării contractu lu i in d iv id u a l de m uncă la izvoare le dreptu lu i m uncii este la ord inea z ile i a d o c trin a rilo r în m ateria teorie i dreptu lu i m u n c ii, fiin d abordată de către cercetătorii E vg h en ii H o h lo v , Serghei M a v r in , A le x a n d r G rebenşc ikov , V la d im ir Lebedev şi a lţ ii.4'’ V la d im ir L eb ed ev (2 0 0 6 ) consider, că trebu ie m o d ific a t structural ch iar şi conţinutu l C o du lu i m uncii al Federaţie i Ruse, m enţionându-se în m od e x p lic it şi autonom institu ţia izvo are lo r d rep tu lu i m u n c ii, ia r conţinutu l acesteia să fie axat în p rim u l rând pe raportu rile ju r id ic e de m uncă şi pe alte raporturi, conexe raportu rilo r de m uncă. A u to ru l neagă însăşi caracterul de izvoare ale dreptu lu i m u n c ii, pe care l-a r avea actele n o rm ative , m enţionând în acest sens urm ătoarele: “...mo, mno e coepeMeHHoii meopuu mienyemca ucmoHHUKaMU mpydoeozo npaea, - 3mo UHcmumym (fiopMbi mpydoeozo npaea, ezo iiopMamueno- npaeoebix a K m o e , u h u k o k o z o omnouienm k ucmoKaM npaea ou n e imeem, nocKOJibKy 3mo yoice onpedejieHHbiîi pe3ynbmam npaeomeopnecmea.»so Ideea p riv in d in s titu ţia ju r id ic ă a fo rm e lo r d rep tu lu i, d ife rită de in stitu ţia izvo are lo r d rep tu lu i, nu este una de o rig ine recentă pentru teo ria dreptulu i d in Federaţia Rusă. în că în cadrul şcolii sovietice de teorie a dreptu lu i existau dezbateri

47 MapMCHKo M.H., McmoHHUKu npaea, - MocKBa, HJjjareJibc iBo «ITpociieicr», 2008 i\, p.287.48 «Ecnu <pop.ua npaea pacKpbieaem op?auu3a\\uio npaea, ezo nhipa.ncenue ho eue, mo Kamezopwi ucmouuuKa

npaaa npedcma&wem co6ou cucrne.vy (ţxiKwopoa, npedonpec)e:i>iioi^ux coâepj/ranuc npaea u (pop.ubi eeo HhipajKemix. Ebimb ucmonnuKOM npaea 3nanum csiyjtcunih tfiatcmopoM nppaeooopa3oeanwt, o6:ia<)anib cnocouHucmbto k nopMumueuoMy peeşmupoetntwo, daeamb Mamepuai O.m iioebix nop.u npaea. HcmomtUK npaea omo mo 113 ueso ono co3âaemca, eo3UUKaem. <T>op.wa .ace npaea cavocmoame.nbiian KamepopuM, KomopaH onpeOe:mem cnocoo ebipajtcenwi npaea eo ene, npuoauun KOiikpemrtbLU >ie:ienufLu oipuifua:ibiiou lopudiwecKoii cuibi, navecmea ofmfeooM3ame:ibiiocntu, uepapxiWHocmu» (JI.A.M0p030Ba, Jloroeop e nyfauuHOM npaee: mpuduHecKau npupoda, ocooetmocmu, K:iaccu<f)uk'aiiu>i, - MocKBa, /KypHan «Focy,iapcTBo ii npaBo», Nal/2009 r., p.16).

49 E.E.Xoxjiob, «HeKornopbie aKmyaibHbie npo6:ie.\iu meopuu u npaKmuKU coepe.uemiopo poccuitcKoro mpydoeoponpaea», - MocKBa, a<ypHaji «TlpaBOBCflCHHe», Xs4/2006 r., p.60; B.M.JIeSeflCB, «CoifuonoetwecKax WKo.ia mpyooeopo npaea Poccuu», - MocKBa, wypHan «ripaBOBe^eHne», .Nl'4/2006 r., p.72.

50 B.M.JleGeaeB, «Cotfuo.ioeuuecKan w k o . io mpydoeo?o npaea Poccuu», p.72.40

p riv in d d iferen ţe le d intre izvo are le d rep tu lu i, fo rm e le d rep tu lu i, fo rm e le de expunere a n o rm e lo r ju r id ic e , fo rm e le externe ale dreptu lu i etc.51 E vg h e n ii H o h lo v (2 0 0 6 ) propune o idee destul de interesantă în legătură cu d iscu ţiile apărute v is -a -v is de caracterul no rm ativ al contractu lu i in d iv id u a l de m uncă, m enţionând , eo ipso, că contractu l respectiv ar putea f i considerat drept no rm ă ju r id ic ă in d iv id u a lă , personalizată , care ar putea coexista ju r id ic cu norm ele ju r id ic e trad iţio n a le , neperson ificate .5:

în acest context, lăsând deschisă p os ib ilita tea abordării conceptual- ştiin ţifice d ife rite a ca lită ţii rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă - in c lus iv sub aspect c ritic a ce lo r expuse în cadrul p rezen tu lu i studiu m o n o g ra fic , - apreciem caracterul dual al rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă ca şi institu ţie com ponentă a dreptu lu i m u n c ii. D u a lita tea respectivă se m anifestă, astfel, prin calitatea pe care o deţine raportu l ju r id ic de m uncă ca şi ob iect al dreptu lu i m u n c ii, precum şi p rin ca lita tea acestuia de izv o r al dreptu lu i m uncii ( în sens sub iectiv ). C a lita tea a trib u ită rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă de a fi obiect al dreptu lu i m unc ii este com ple t şi unanim recunoscută în doctrina dreptulu i m uncii, in c lus iv şi în cea m oldovenească, n e fiin d generate discuţii şi abordări d ife rite . D o c tr in a rom ânească în m aterie recunoaşte, la fe l, această calitate indiscutabilă a rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă, fundam entată teoretic prin Tratatul de drept aI muncii, e laborat de către Sanda G h im p u , Io n T ra ia n Ştefănescu, Şerban B e lig rădeanu şi G heorg he M o h an u (1 9 7 8 )53, continuată şi d ezvo lta tă de către teo re tic ien ii dreptu lu i m odern al m uncii din R o m ân ia .54

C a lita tea de iz v o r al dreptu lu i subiectiv al m unc ii nu este însă nici abordată şi ev id en t că nu este n ic i recunoscută în doctrin a dreptu lu i m unc ii din R ep u b lica M o ld o v a . în d octrin a rom ânească abordarea respectivă, la fe l, nu este pe o rd inea z ile i, deşi se recunoaşte caracterul de fo rm ă specifică (h a in ă ju r id ic ă ) pe care î l deţin izvo are le dreptu lu i m u n c ii. A s tfe l, po triv it op in ie i exprim ate de către A le x a n d ru Ţ ic le a (2 0 0 9 ), „în accepţiunea juridică a noţiunii, izvoarele de drept nu se referă la esenţa dreptului, ci la formele specifice în care acesta îşi găseşte expresia. Pentru a-şi realiza rolul lor de organizare a vieţii sociale, normele juridice sunt exprimate în anumite forme, proprii dreptului, care poartă denumirea generică de acte normative. In funcţie de organul emitent, acestea sunt: legi, ordonanţe, ordonanţe de urgenţă şi hotărâri ale guvernului, etc. Asemenea acte constituie, în accepţiunea juridică, izvoare de drept. ”55

51 Tcopun rocydapcnwa u npaoa, yneOHHK no,a peA. A.H.KoponeBa h JI.C.^BHna, p.370-371.52 E .B .X o x jio b , « lleK om opb ie ciKmyaibUhie npoo.ie.Mbi meopuu u npuKimtKU c0tipe.venH0?0 poccuuacozo mpydo-

nmn npaaa», p.60.53 Sanda Ghimpu, Ion Traian Ştefănescu. Şerban Beligrădeanu, Gheorghe Mohanu, Dreptul muncii, Tratat, vo ii,

- Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978.54 A se vedea, în acest sens. Alexandru Ţiclea, Tratat de dreptul muncii, ediţia a 111-a, - Bucureşti, editura

„Universul Juridic”, 2009, p.5-30.55 Ibidem, p.31.

§3. Definiţii doctrinare ale raportului juridic de muncăDefiniţii ale raporturilor juridice de muncă în doctrina română, rusă şi

ucraineană. D eşi conceptul de raport ju r id ic de m uncă este unul consacrat şi ord inar atât pentru pro fes io n iş tii p rac tic ien i, cât şi pentru cercetătorii în m ateria ş tiin ţe i d reptu lu i m u n c ii, d e fin iţia raportu lu i ju r id ic de m uncă nu este un ifo rm acceptată în cadrul doctrine i de specia litate , atât în cea indigenă, cât şi în cea străină. C erce tă to rii în m aterie au propus, eo ipso, m a i m u lte d e fin iţii, regu la communis opinio doctorum n e fiin d ap licab ilă , doctrina ghidându-se, în m aterie n o ţio nală , de regu la diferenţia opinio doctorum, deşi elem ente le -che ie care fo rm ează „ p iv o tu l” conceptu lu i de raport ju r id ic de m uncă se regăsesc în m ajorita tea d e fin iţ ii lo r acceptate doctrinar. C om pararea noţio nală a conceptulu i de raport ju r id ic de m uncă în calitate de institu ţie ju r id ic ă autonom ă, aşa cum este ea abordată în doctrina ş tiin ţe i dreptu lu i m uncii d in d ife rite ţă ri, contrib u ie , pe de o parte, la extinderea o rizo n tu lu i ş tiin ţific al cercetătoru lu i, servind astfel perfec ţionării pro fes ionale a acestuia, iar pe de a ltă parte, abordarea com parativ is tă a in stitu ţie i raportu lu i ju r id ic de m uncă co n trib u ie la în ţe legerea m ai p ro fundă a conceptulu i respectiv în context d octrin ar ind igen . A s tfe l po t f i descoperite atât aspectele doctrinare forte în m ateria in s titu ţiona lă a raportu lu i de m uncă, cât şi aspectele doctrinare m ai puţin re levan te. Şi în fina l (d a r nu şi în u ltim u l rând), cercetările co m parativ is te jo a c ă un rol im portant în procesul de elaborare a unor noi norm e în d om en iu , precum şi procesul de perfecţionare a ce lo r existente, ia r uneori ele pot duce şi la ceea ce în doctrină se consideră a fi transplantare a n o rm e lo r ju r id ic e .

Deşi avocatul E .C ris to fo rean u (1 9 3 7 ), în ca lita tea pe care o deţine - cea de a fi unul d in p rim ii teore tic ien i rom âni dedicaţi cercetării contractu lu i in d iv id u a l de m uncă, - nu defineşte în m od direct raportu l ju r id ic de m uncă, o p in ia sa p riv in d natura raportu lu i respectiv poate fi dedusă prin in term ediu l a n a lize i ce lo r expuse în contextu l general al contractu lu i in d iv id u a l de m uncă. A s tfe l, p o tr iv it autoru lu i „ raporturile juridice care se stabilesc între părţile contractante cu ocazia şi din cauza executării contractului individual de muncă, se prezintă sub un aspect cu totul deosebit din cauza naturii speciale a obligaţiunilor care nasc din contract şi pe care legea le creiază şi le impune în mod obligator părţilor. Obligaţiunea salariaţilor de a presta un serviciu ca şi toate celelalte obligaţinui care-i incumbă pe baza legii, precum şi obligaţia patronului de a remunera munca salariatului, de a-i acorda anual un concediu de odihnă, obligaţia preavizului ca şi întregul sistem al legii cu privire la desfiinţarea contractului, imprimă un aspect specific contractului de muncă privit prin natura elementelor lui constitutive. ”5b A s tfe l, ch iar şi în lipsa unei d e fin iţii d irecte a raportu lu i ju r id ic de m uncă,

56 E.Cristoforeanu, Teoria generală a contractului individual de muncă, p. 17.42

E .C ris to fo rean u ev id en ţiază trăsăturile caracteristice ale raportu lu i respectiv, abordate prin prism a contractu lu i in d iv id u a l de m uncă în calitate de iz v o r al acestuia: specificu l trăsăturilo r raportu lu i dat în com paraţie cu a lte raporturi, generate de contracte s im ila re d in dom eniu l dreptu lu i p riva t; natura ju r id ic ă specială a o b lig a ţiilo r p ă rţilo r contractante; o b lig a ţia salaria tu lu i de a presta o m uncă; o b lig a ţia angajato ru lu i de a p lă ti salariu l; d repturi specifice ale sa laria tu lu i, ne în tâ ln ite în cadrul a lto r raporturi ju r id ic e , cum ar f i dreptu l la un concediu de odihnă; o b lig a ţia p reav izu lu i în cazu l în ce tă rii raportu rilo r; specificu l general al stingerii raportu lu i ju r id ic de m uncă etc.

O a ltă trăsătură caracteristică a raportu lu i ju r id ic de m uncă, observată şi tratată ca atare de către E .C ris to fo reanu , este re la ţ ia de su b o rd o n are existentă în tre salariat şi angajato r pe to t parcursul d e ru lă rii şi execu tării co n trac tu lu i.57 A cest e lem ent de subordonare este văzu t ca unul de natură pur ju r id ic ă şi nu econom ică; subordonarea nu trebu ie în ţeleasă, în o p in ia autoru lu i, în sensul aserv irii v o in ţe i salaria tu lu i vo in ţe i anga ja to ru lu i, ci în sensul u n e i dependenţe ierarh ice cu caracter d isc ip lin ar, ca o reglem entare a energie i consacrate de salariat în fo losu l în trep rin d erii şi necesitată de organism ul în trep rin d erii în care se în cadrează m unca sa laria tu lu i, în în ţe lesu l scopului u rm ărit de în tre p rin ză to r. D ependenţa, p o triv it acestuia, este strict personală, u n ila tera lă şi inerentă raportu lu i ju r id ic de m uncă, in antiteză, autorul punând raportu l de autonom ie în prestarea unei ac tiv ită ţi p rin in te rm ed iu l a lto r contracte, sub reg im ul cărora acel care lucrează îş i asum ă riscul dep lin în legătură cu lucrarea efectuată, risc ne în tâ ln it în cadrul deru lării raportu rilo r ju r id ic e de m uncă în baza unui contract in d iv id u a l de m uncă. R aportu l de subordonare, în sens ju r id ic , este argum entat şi prin fap tu l, că salariatu l nu prestează m unca sa sub contro lu l şi supravegherea e fec tivă şi perm anentă a angajato ru lu i, ci sub reg im ul in s tru cţiu n ilo r date de angajator. D e aceea, pe bună dreptate, autorul consideră drept salariaţi în sensul leg ii nu num ai pe acei care lucrează în ate lieru l, m agazinu l sau biroul angajatorulu i, ci şi pe acei care lucrează la d o m ic iliu , cu ustensilele lo r p roprii, pe agenţii com erc ia li etc., şi care prin natura a trib u ţiilo r lo r ies de sub supravegherea d irectă a angajato rulu i, însă lucrează sub dependenţa acestu ia .'8

U n alt doctrin ar al şcolii rom âneşti de drept p riva t din perioada in terbe lică — M a rc o I. Barasch (1 9 3 2 ), - deşi n ic i acesta nu defineşte în m od direct raportu rile ju r id ic e de m uncă, m enţionează, de asem enea, un ş ir de trăsături ale raportu lu i respectiv, printre acestea regăsindu-se şi subordonarea salaria tu lu i fa ţă de angajator, aducând drept exem plu aşa-zisele regulamente de atelier, pe care le consideră drept o derogare de la liberta tea c o n v e n ţiilo r.5'1 Aceste regu lam ente cuprindeau, în perioada respectivă, prescrip ţii cu p riv ire

57 Ibidem, p.33-35.58 Idem, p.34.59 Marco 1. Barasch, Principii de legislaţia muncii, - Bucureşti, editura tipografiei „Mişcarea”, 1932, p.39.

43

la o rgan izarea m ate ria lă a m uncii: în ele erau fixa te reg u lile de repartizare a personalu lu i, o re le de lucru , co nced iile , m o d a lita tea de p lată a salariu lu i etc. în că lcarea acestor p rescrip ţii era sancţionată p rin p en a lită ţi care erau atât de ordin m oral (avertism en tu l, schim barea fu n cţie i, suspendarea), cât şi de ordin pecuniar (am enda, re ţin e rile d in salariu , retragerea p rim e lo r etc.)- Transpusă în tr-u n lim ba j ju r id ic m odern , o b lig a tiv ita tea salariatu lu i de a respecta reg u lile de o rd ine in ternă a m unc ii d in cadrul u n ită ţii, sancţionată fiin d prin m etode d isc ip linare , reprezin tă aceeaşi caracteristică a raportu lu i ju r id ic de m uncă care este subordonarea salaria tu lu i fa ţă de angajator. A te n ţia asupra regu lam en te lo r de a te lie r este atrasă, în perioada respectivă, şi de către un a lt cercetător rom ân al rap o rtu rilo r de m uncă - G heorghe G . G heorgh iu (1 9 3 5 ) .60 In perioada v iza tă în cazul angajării unui salariat de specialitate c lau ze le contractu lu i erau discutate, însă în m ajo rita tea cazu rilo r, datorită n um ăru lu i m are de salariaţi, se recurgea la o fe rta angajato ru lu i sub fo rm a de regu lam en t de m uncă (de a te lie r), care era opera in d iv id u a lă a angajato ru lu i. A ceste regulam en te , f iin d legea in ternă a în trep rin d erii, erau o b lig a to rii pentru salariaţi; n e în d ep lin irea lo r atrăgea sancţionarea de către angajator a sa laria tu lu i, ceea ce presupune, evident, subordonarea salariatu lu i faţă de angajator, ca şi trăsătură specifică a unui raport ju r id ic de m uncă.

în literatura sovietică de specialitate d in perioada postbelică şi prem ergătoare perioadei cunoscute în is to rio g ra fia m odernă rusă drept <onoxa 3acmox»,b] erau o ferite d e fin iţ ii ju r id ic e clare şi re la tiv concise ale raportului ju r id ic de m uncă, dar care conţineau o am prentă evidentă a perioadei în cauză şi a ideologiei com uniste, prom ovate inclusiv în m ediu l academ ic. D in tre “ c o rife ii” doctrine i sovietice de specia litate trebu ie m enţionat în p rim u l rând N ik o la i A le x a n d ro v şi fundam enta la sa m o nogra fie «Tpydoeoe npaeoomHoiueHue», p u b lica tă in iţia l în anul 1948 şi reeditată în anul 2 0 0 9 .62 în conţinutu l lu crării respective N ik o la i A le x a n d ro v face o caracteristică ep istem olog ică a rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă în ca lita tea acestora de obiect al reg lem en tă rilo r ju r id ic e în m aterie de drept al m unc ii şi exam inează categoriile istorice a le ra p o rtu rilo r de m uncă, unele părţi ale lu crării fiin d destinate abordării sub iecţilo r rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă, inclusiv apariţie i şi stingerii ra p o rtu rilo r respective; sunt analizate fundam ental trăsăturile caracteristice a le rap o rtu lu i ju r id ic de m uncă, p rin prism a d e lim ită rii acestora de raportu rile ju r id ic e de drept c iv il. N ik o la i A lexan d ro v este cel care, în fosta literatu ră sovietică de drept al m u n c ii, a in iţia t d iscuţiile

60 Gheorghe 1. Gheorghiu, Studiu asupra contractului individual de muncă, - Bucureşti, tipografia ziarului „Universul”, 1935, p.46-47.

61 „Epoca stagnării” cuprinde epoca aşa-zisului „socialism dezvoltat” din istoria U.R.S.S., o perioadă istorică scurtă care include ceva mai mult de două decenii - din momentul venirii la putere, în U.R.S.S., a lui Leonid Brejnev (anul 1964) şi până la Plenara C.C. al P.C.U.S. din ianuarie 1987, - după care în U.R.S.S. s-au demarat reformele în toate sferele vieţii sociale şi politice, care au culminat, la începutul anilor 90 ai secolului XX, cu destrămarea Uniunii Sovietice în cincisprezece state independente.

62 H.r.AjieKcanapoB, Tpydoeoe npanoomnoweiiue, - MocKBa, H3,aaTejibCTBO «TTpocneicr», 2009 r.44

A

academ ice care continuă şi astăzi în doctrina rusă de drept al m u n c ii p riv in d obiectu l de reg lem entare a ş tiin ţe i dreptu lu i m u n c ii. A u to ru l d e fin ea raportul ju r id ic de m uncă în m odu l urm ător: «CoiiucmucmimecKoe mpydoeoe npaeoomHoiuemie npedcmaejviem codoii moeapuuţecKoe compydmmecmeo ceoâodHbix om SKcmyamaituu Jiwdeu, îo p iidm ecK oe om Hoiuemie, e KomopoM odHa cmopoHa (mpydmiţuucn) o6x3aHa ebinonHnmb ineecm Hozo poda paâomy no onpedeneHHoii dojiotcHocmu (npoipeccuu, cneiţuanbHocmu, KeanutfiuKatfmi), exodn e Jimubiu cocmae (KonneKmue) onpedeneHHOzo coijuajiucmuHecKOZo npednpwimuH (ynpeaicdeHiiH, xosnucmea) u ynacmnyR (ejuecme c dpyzmiu njiencLMU KomeKmuea) e ynpaenenuu dejicmu npednpwm w , a dpyzan cmopoHa (npednpmmue, ynpeotcdeHue, xo3Mucmeo) o6fi3ma ommueamb ezo mpyd no Kommecmey u Kcmecmey, o6ecneuueamb ycnoeun pa6ombi, 6e3onacHbie djw sdopoebH mpydfmţezocM u QnnazonpustmHbie dna eucoKou npoii36odumejibHocmu mpyda, 3a6omumbCH o .MamepuwibHO-obimoeux u KyjibmvpHbix Hysicdax padomnuna» .63 D acă e lim in ăm elem ente le de o rd in ideo log ic şi propagandistic, atunci putem obţin e o d e fin iţie re la tiv c lară şi concisă a raportu lu i ju r id ic de m uncă, care conţine în sine e lem ente le şi trăsăturile principale ale unui raport ju r id ic de m uncă, m ai puţin subordonarea salariatu lu i fa ţă de angajator.

în perioada urm ătoare care a durat până la p rim e le sem ne ale restructurării gorbacioviste literatu ra de specialitate d e fin ea puţin d ife r it raportul ju r id ic de m uncă. D ic ţio n a ru l encic lopedic sovietic de drept al m u n cii, o sursă valo roasă şi dem nă de a fi luată în consideraţie şi astăzi dacă facem , aşa cum s-a m enţionat deja m ai sus, abstracţie de co nţin u tu rile tributare epocii respective, d efinea raportul ju r id ic de m uncă astfel: « T p y d o e o e

n p a e o o m H o iu e H u e — wpudimecKcm (popj\ia cesi3u, C K Jiadb iea tou feu cn M e w c d y

n p e d n p u n m u e M (ynpeoKdeHueM, opzami3aiiueu) u zpaD tcdanuH O M (paâonuM unu cjiyoicaufU M ) no n o e o d y npuMeneHua mpyda. Bo3iiuKacm, kcik npaewio, Ha ocHoeanuu mpydoeozo dozoeopa, a maKjKe nnaHoebix aKmoe p a c n p e d e j ie m iH Ha pa6omy n o c jie c n e ifu a jib H o zo (n p o cp e c cu o H a n b H o zo )

o6yneH U H u dpyzux l o p u d m e c K i ix (p a K m o e (a K m o e u 36pau u H , H03HaneHus{ Ha d o ji3 K H o c m b )» M D e fin iţ ia în cauză este m ai laconică decât precedenta şi conţine un şir de e lem ente no i, nem enţionate în d e fin iţia anterioară: izvoare le de apariţie a raportu lu i ju r id ic de m uncă. P entru perioada respectivă acestea erau considerate a fi contractu l in d iv id u a l de m uncă (reg u la ), actul de repartizare în m uncă, ap licab il în cazul ap ariţie i rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă ale abso lven ţilo r in s titu ţiilo r de în văţăm ân t profes ional m ed iu , special şi superior, precum şi alte fapte ju rid ic e .

63 Tpydoaoe npaeo, nou pe,a. juo.h., npot}). HT. AneKcanapoBa, - MocKBa, n3flaTejibCTBO «lOpHUHHecKaa HHTepaTypa», 1966 r., p.140.

64 Tpydoeoe npaeo. 3ui{wcioneduuecKUU cioeapb, rnaBHbifi pejaicrop C. A. HeaHOB, HeTBepToe n3,uaHHe, -MocKBa, H3uaTejibCTBO «CoBeTCKan 3HunKjione^H a», 1979 r ., p .462 .

45

Este im portan t de m enţionat faptu l că în perioda restructurării sovietice proclam ate de G o rb ac io v , în teo ria sovietc ică a dreptulu i m u n c ii a fost enunţată şi ideea p riv in d caracterul tr ila te ra l al raportu lu i ju r id ic de m uncă. A s tfe l, R om an L iv ş iţ (1 9 8 9 ) considera că m odelu l b ila tera l al raportu lu i ju r id ic de m uncă angajat - întreprindere (administraţie) este unul depăşit, şi acesta se va transfo rm a treptat în tr-u n m odel tr ila te ra l, după fo rm u la angajat - întreprindere (administraţie) - colectiv de muncă.65 F iin d un m odel irea l şi utopic din punct de vedere socio -econom ic , acesta, b ineîn ţeles, nu a căpătat o dezvo ltare n ic i p rax ilo g ică , dar şi n ic i ep istem olog ică u lterioară.

în ceea ce ţine de doctrina românească a dreptului m uncii din perioada postbelică şi de până la revo lu ţia rom ână din anul 1989, aceasta este destul de varia tă şi conţine suficiente d e fin iţii a le raportu lu i ju r id ic de m uncă, expuse pe parcursul cercetărilor efectuate de către doctrinarii în m aterie , iar unul din cele m ai solide şi com plete studii teoretice în m ateria dreptului m uncii din perioada epocii socialiste a R om ân ie i, care abordează şi conceptul raportu lu i ju r id ic de m uncă, este binecunoscutul şi fundam entalu l Tratat de drept a! muncii, c itat de noi în prezentul studiu.

D o c tr in a rom ânească postdecem bristă în m aterie d in an ii 90 ai secolului trecut cunoaşte m u ltip le d e fin iţii ale institu ţie i ju r id ic e a raportu lu i ju r id ic de m uncă, varia te ca şi n um ăr, dar care nu conţin d iferen ţe sem nifica tive epistem olog ic , e lem ente le noţionale de bază m enţinându-se, ca atare, în cadrul conţinutu lu i m a jo rită ţii d e fin iţ ii lo r d in litera tu ra de specialitate. în una d in p rim e le tra tă ri doctrin a ire a m ate rie i rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă din perioada im ed ia t urm ătoare anulu i 1989 , Sanda G h im p u şi A lexan d ru Ţ ic lea (1 9 9 4 ) definesc raportu rile ju r id ic e de m uncă drept “ace /e relaţii sociale reglementate prin lege, ce iau naştere (se formează) între o persoană fizică, pe de o parte, şi, ca regulă, o persoană juridică (societate comercială, regie autonomă etc.) pe de o altă parte, ca urmare a prestării unei anumite munci de către prima persoană în folosul celei de a doua, care, la rândul ei, se obligă să o remunereze şi să creeze condiţiile necesare prestării acelei munci”.66 F iin d destul de laconică, d e fin iţ ia .în cauză nu m enţionează n im ic despre raportu l de subordonare d in tre salariat şi angajator, ia r posib ilita tea unei persoane f iz ic e de a f i partic ipant al raportu lu i respectiv, în calitate de angajator, este m enţionată doar în tr-u n m od im p lic it. Pe parcursul urm ăto are lo r ed iţii au torii în cauză îş i m enţin propria v iz iu n e asupra tra tării n o ţiu n ii respective, fă ră a -i aduce careva m o d if ic ă r i.67 G heorghe B reho i, A n d re i Popescu şi Io n T ra ia n Ş tefanescu, în cadrul unor note de curs editate

65 P.3.JThbuihh, Tpydnane saKonodameJihcmfto: uacinomtfee u oydytqee, - MocKBa, n3,iaTe.ihCTBO «Hayxa», 1989r.,p . 170-171.

66 Sanda Ghimpu, Alexandru Ţiclea, Dreptul muncii, - Bucureşti, Casa de Editură şi Presă „Şansa” S.R.L., 1994, p.7.67 A se vedea. în acest sens, definiţiile cuprinse în: Sanda Ghimpu, Alexandru Ţiclea, Dreptul muncii, ediţie

revăzută şi adăugită, - Bucureşti, Casa de Editură şi Presă „Şansa” S.R.L., 1995, p.7; Sanda Ghimpu. Alexandru Ticlea, Dreptul muncii, ediţia a 111-a, - Bucureşti, Casa de Editură şi Presă „Şansa” S.R.L., 1997, p.7.

46

în anul 1994, nu definesc în genere raportu rile ju r id ic e de m uncă, tratând în m od d irect conţinutu l acestora, precum şi trăsăturile lo r caracteristice.68 O d e fin iţie puţin m a i retuşată sub aspect ju r id ic este propusă de către profesorii Şerban B eligrădeanu şi Io n T ra ian Ştefanescu, în anul 1997, p o triv it cărora raportu l ju r id ic de m uncă reprezin tă "relaţia socială reglementată prin norme de drept ce se naşte între o persoană fizică, pe de o parte şi, de regulă, o persoană juridică, pe de altă parte, ca urmare a prestării unei munci determinate de către prima persoană în folosul celeilalte, care se obligă, la rândul ei, să o remunereze şi să-i asigure condiţiile necesare realizării muncii respective ”.69

D o c tr in a rom ânească de la începutu l m ile n iu lu i nu cunoaşte careva m o d ific ă ri esenţiale în ceea ce ţine de d e fin ire a ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă. A s tfe l, A le x a n d ru Ţ ic le a şi C onstantin T u fa n (2 0 0 1 ) preiau noţinuea raportu lu i în cauză, expusă pentru p rim a dată în anul 1994 , fa ră a -i aduce careva schim bări de ord in conceptual,70 ia r doctrinarul A lexan d ru Ţ ic le a (2 0 1 0 ), în Tratatul de dreptul muncii, a fla t deja la cea de a IV - a ed iţie , m enţine d e fin iţia care a deven it deja una consacrată.71

In literatu ra de specialitate d in U cra in a d e fin irea ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă nu generează dezbateri doctrinare, deşi noţiu n ile expuse d ife ră de cele în tâlnite atât în doctrina rusă, cât, îndeosebi, în cea rom ânească. A s tfe l, potriv it lui V .I.P ro k o p e n k o (1 9 9 6 ), « m p y d o e i n p a e o e i d u o c u H u - z/e d e o x c m o p o H H i

e i d H o c u H u npaifienma 3 b j i o c h u k o m aoo cmeopioeaHwu h u m n i d n p u s M c m e o M ,

ycmaHoeoto, opeaHi3aifi3io n o euKOHaHH K) 3 a euHazopody p o d o m u n o

o d y M o e j ie u iu c n e y ia / i b H o c m i , K e a n ic p u K a iti' i a6o nocadi, 3 n id jim a H H ftM

a H y m p iu iH b O M y m p y d o a o M y p o i n o p u d k y , u f o n u c m y n a io m b cfjopM O K)

3aK pin n eH H S i c y & e u m u e H b ix n p a e i o f j o a ' x i K i e » 12 în tr-o a ltă d e fin iţie , raportu rile ju r id ic e de m uncă sunt considerate a f i « c y c n i . ib H e e id i io u ie in iH ,

s p e e y j i b o e a n e u o p M a M U mpydoeozo npaea, y n a c n u K u h k o z o e o n o d i i o m b

eidnoeiduo do 3 a K 0 H 0 d a e c m e a m p y d o e u M U n p a e a M U i o6oe'H3KaMU».73 E lem entu l p rin c ip a l, care d istinge n o ţin u ile în cauză de cele precedente constă în fap tu l că, p o triv it lu i V .I.P ro k o p e n k o , raportu l ju r id ic de m uncă apare în tre salariat, pe de o parte, şi proprie taru l sau în treprinderea (in s titu ţia , o rg an iza ţia ), fondată de către acesta, pe de a ltă parte. A s tfe l, autorul în cauză separă doi posib ili contrasubiecţi ai salaria tu lu i în cadrul raportu lu i ju r id ic de m uncă: proprie taru l în trep rin d erii sau însăşi în treprinderea , creată de către

68 Gheorghe Brehoi. Andrei Popoescu. Ion Traian Ştefanescu. Dreptul muncii. Elemente fundamentale, - Bucureşti, Editura Fundaţiei „România de Mâine", 1994, p.45-49.

69 Şerban Beligrădeanu, Ion Traian Ştefanescu, Dicţionar de drept al muncii, p. 135.70 Alexandru Ticlea, Constantin Tufan, Dreptul muncii. Curs pentru uzul studenţilor, - Bucureşti, editura „Global

lex’\ 2001, p. 10.71 Alexandru Ţiclea, Tratat de dreptul muncii, ediţia a Ill-a, p. 12.7" B.l.ripoKoneHKo, Tpydone nţxieo, - Khib, TOB «BeHTypi», 1996 p., p. 171.7< F.I.HaHHUieBa, H.B.BojioTUia, T.M.^oaiHa, O.JT.QneHHiKOB, Tpyooae npaeo V^pai/iu. IlpuKmuKyM, - Khib, C il

«lOpiHKOM iHTep», 1999 p., p.74-75.47

acesta. Separarea în cauză este, în o p in ia noastră, una a rtif ic ia lă şi defectuoasă ju r id ic (sub aspectul d rep tu lu i m u n c ii), deoarece partea cu care contractează salariatu l în cadrul unui raport ju r id ic de m uncă de fiecare dată este una şi aceiaşi: angaja to ru l, ia r ca lita tea acestuia - cea de p roprie tar sau cea de persoană m andatată de către p roprie tar - ţin e de a ltă m aterie ju r id ic ă , şi anum e de m ateria ra p o rtu rilo r ju r id ic e de drept c iv il, care pentru cazul în speţă - raportu l ju r id ic de m uncă - poartă un caracter secundar.

D o c tr in a m odernă rusească în m ateria ra p o rtu rilo r de m uncă defineşte în m od d ife rit raportu rile ju r id ic e de m uncă. A ic i se im pune o precizare im portantă cu această ocazie: leg iu ito ru l rus defineşte legal noţiunea respectivă p rin in te rm ed iu l leg ii-cad ru în m ateria ra p o rtu rilo r de m uncă - C odul m u n c ii al Federaţie i R use.74 P o triv it p reved erilo r art.15 din C odul respectiv, «m pydoebie o tm a u ie u m - o m H o iu e H m , ocHoeaHHbie Ha c o zjia iu e m iu

.weoKăy pad onm uK O M u pad om o da m e jie M o jiu h h o m e u n o jw e H u u

pa6om H UKo.M 3a n na m y m p yd o eo u (p yH K ifu u (p a 6 o n m no onpe de jie H H o ii

cne iiu a jib H u c m u , K H c u u iJ iU K a ifiin u n u d oJiJK 'iw cm u), n o d m in e m n i p a C o m m iK a

np a a u jia x f enym peHHezo m p yd o eo zo pacnopnd ica n p u o o ec ne ve nuu

pa6omodamejieM y c n o e u u m pyda, npedycM om peHHbix m pydo sb iM

3aKO Hodam ejibcm eoM , KonneKm ueHbiM dozoeopo.M, coznauiem ie.w , m pydoebiM

d o zo e o p o M ». Este salu tabil fap tu l, că leg iu ito ru l Federaţie i Ruse, atât spre deosebire de leg is la ţia fostei U n iu n i S ovietice , cât şi spre deosebire de leg is la ţia actual a m u n c ii d in R ep u b lica M o ld o v a , m enţionează o astfel de trăsătură specifică a rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă, cum este cea p riv in d caracterul in tu i tu p e rso n a e al acestora, trăsătură recunoscuta, de a ltfe l, în doctrina d rep tu lu i m u n c ii atât d in fosta U n iu n e S ovietică , cât şi din Federaţia Rusă, dar an terio r nereg lem entată o fic ia l la n ive l de lege. In tr-u n a din ed iţiile com entate a le C o d u lu i m u n cii al Federaţie i Ruse profesorul m oscovit Iu rii O rlo v s k ii m enţionează , prin tre a lte le , fap tu l, că trăsătura respectivă separă net un raport ju r id ic de m uncă de raportu rile ju r id ic e c iv ile lim itro fe (adiacente), în cadrul acestora, de regulă, o persoană m andatată de către altă persoană este în drept să în treprindă anum ite acţiuni ju r id ic e în num ele acesteia din u rm ă.7'

Sub aspectul doctrinar d in Federaţia Rusă una d in cele m ai reuşite d e fin iţ ii a raportu lu i ju r id ic de m uncă este, în o p in ia noastră, cea propusă de către O .V .S m irn o v (1 9 9 7 ) , care defineşte raportu l respectiv drept «topudimecKOM (popMa eb\paotcemisi ooufecmeewio-mpydoeozo oniHomemin, CKiiadbieaiomezocx Ha pbwtce mpyda Meoicdy padomHUKOM u paâomodamejieM (opzaHU3aifueu), no KomopMy odna cmopona (pa6omum), dydynu eKiionenuou e cocmae mpydoeozo KonneKmuea opzaniBaijmi, ofmsaHa ebinomumb

74 Tpvdoeoii Kodeicc Poccuiicicoii <Pedepatpiti, <I>e,aepajibHbiH 3awoH o t 30 jeKa6p« 200 lr. Kl> 197-03 (C3 P<t>.2002. Xs>l (h.I). Ct .3).

75 KoMuenmapuu k Tpydoeawy Kodexcv Poccuuckou (Pedepaifuu, 2-e H3,aaHne, HcnpaBJieHHoe. aonojiHCHHoe h

nepepaooTaHHoe, o t b . peA- npotj). fO.n.OpjiOBCKHH, - MocKBa, H3flaTe.ibCKHH JJom «HHOPA-M», 2005 r.,p.57.

48

o n p e d e j ie m to a o p o d a p a o o m y c n o d n u H e m e M ycm ano& neH H O M y m aM

6 HympeHHeMy m p y d o e o M y p a c n o p x d h y , a d p y z a n c m o p o u a ( p a o o m o d a m e n b ) -

o 6 e c n e n u e a m b p a o o m iiu K a p a S o m o u e c o o m e e m c m e u u c o 6 ycn oen eH H oit d o z o e o p o M ( KoumpaKm o m ) c n e i j i ia ib n o c m b io , K a ii'm ip itK a ifu eu unu dojiMCHOcmbH), o m m u e a m b e z o m p y d u c o 3 d a e a e a m b fn a z o n p im m H b ie d m

3 d o p o 8 b x u paiGumun j im H o c m u y c n o e im m p y d a».76 A ic i se im pune precizarea fap tu lu i că, sub aspect no ţio nal, d e fin iţia dată conţine şi o re ferin ţă concretă la un e lem ent foarte im portant - cel al p ieţe i fo rţe i de m uncă, - an terio r n eu tiliza t de către teo re tic ien ii ruşi în m aterie în contextu l d e fin ir ii conceptuale a raportu lu i ju r id ic de m uncă.

O altă d e fin iţie a raportu lu i de m uncă, care p rez in tă interes, este cea propusă de către cercetătoarea A .B .P a n in a (1 9 9 8 ). P o tr iv it autoarei, raportu rile ju r id ic e de m uncă în ca lita tea acestora de obiect al dreptu lu i m uncii « n p e d c m a e m a o m c o 6 o u 3 a e n o n p o m e o d c m e e H H u x o m n o m e n u ii ,

c-K Jiadbieaio iquxcn e n p o if e c c e n p u u e i t e i tm m p y d a e oâufecm eeH H O u

K o o n e p a ifu u m p y d a , K o z d a zpcwcdciH UH HKJiioHaemcH e K onneK m im o p z a n u ia i ju u

d m (Sbinanueim n o n p e d e je i iH o z o p o d a p a G o m u ( m p y â o e o u <j!ryw ciţu u ) c

n o d n w te tiu e M ycm an oen eH H O .\ry m p yd o eo .M y p a c n o p n d k y » .11 A u to area tratează raportu rile ju r id ic e de m uncă în calitate de s e g m e n t a l r a p o r t u r i l o r d e

p r o d u c ţ i e , ceea ce, în o p in ia noastră, lim ite a ză substanţial câm pul p rax io lo g ic ap lica tiv d e f a d o al re la ţiilo r de m uncă pe p iaţa forţe i de m uncă, dar şi câm pul ep istem olog ic de cercetare şi evaluare a ra p o rtu rilo r respective. D e asem enea şi u tiliza rea te rm enu lu i de c e tă ţe a n , de sorginte ju r id ic ă de drept public , în contextu l rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă pare neadecvată şi lim ita tiv ă , deoarece aspectul apartenenţei salaria tu lu i la o an u m jită categorie cetăţenească are un rol secund în cadrul ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă. A cad em ic ian u l K a n te m ir G usov (1 9 9 7 ) defineşte raportu l ju r id ic de m uncă drept « d o d p o e o j ib i ta n K /p u d m e c K a n c en 3 b p a 6 o m n w < a c p a 6 o m o d a m e .i e M

(o p z a m i3 a i ţu e u ) n o n o e o d y e z o m p y d a , n o K o m o p o u p a o o m ttu K o d fi3 y e m c H

(ib in o jH x m b o n p e d a ie im y K ) m p y d o e y io (pynK iţu K ) e daH H ou o p z a m a a i f i iu c

nodnuHeHueM e z o eH ym p eu H eM y m p y d o e o M y p a c n o p n d K y , a p a â o m o â a m e j ib

o 6 n 3 ye m cH o m a n u e a m b e z o n o m p y d o e o M y e m ia d y u co3daeamb y c n o e u n

mpyda e coomeemcmeuu c 3aK0H0damenbcme0M, KonneKmueHbiM u m p y d o e b iM o z o a o p o M » .78 U n aspect im portan t pe care-1 conţine d e fin iţia respectivă constă în ev id en ţierea caracteru lu i benevol al raportu lu i ju r id ic de m uncă, de rând cu subordonarea salaria tu lu i cerin ţe lo r regu lam en tu lu i intern al u n ită ţii, în ca lita tea acestuia de act n o rm ativ local, e laborat şi aprobat în

76 Tpvdotwe npuun. V'ienitUK, no/l pe/l. nporfi. O.R CMHpnoRa, - MocKBa, H3AaTejibCTBO «IlpocneKT», 1997 r.,p.106.

77 A.E.riaHHHa, Tpydoeoe npaeo. Cxe.uu u KOMMeumapuu, - MocKBa, m,aaTejibCTBo « H o b u h KDpncT», 1998 r.,p.4.

8 Tpydoeoe npaeo. IlpaKmuKyM, noa pea. npotj). K.H.TycoBa, - MocKBa, H3,aaTejibCTBo «ripocneicr», 1997 r., p.59.

49

0

c o n d iţiile leg ii, ceea ce presupune, deşi în tr-o fo rm ă im p lic ită , subordonarea salaria tu lu i titu la ru lu i p u terii patronale , ad ică angajato ru lu i.

Definiţii ale raporturilor juridice de muncă în doctrina indigenă. A supra conceptulu i raportu lu i ju r id ic de m uncă s-au expus aproape to ţi cercetătorii autohtoni în m ateria d rep tu lu i m u n c ii, dar un studiu m onografic com plet în m aterie doctrin ară lipseşte. C a şi în cazul cercetărilo r efectuate de către specialiştii în m ateria raportu rilo r ju r id ic e de m uncă din afara R epublic ii M o ld o v a , nici doctrina naţională nu recunoaşte o abordare de genul communis opinio doctorum v is -â -v is de de fin irea conceptului instituţiei în cauză, d e fin iţiile respective evoluând pe parcurs odată cu schim bările socia l-politice m ajore produse în ţară, schim bări care au afectat atât ap licab ilita tea practică a raportu rilo r sociale de m uncă, cât şi studierea ep istem ologică a acestora.

In una d in p rim ele surse ind igene în m ateria dreptu lu i m unc ii care a văzu t lu m in a tip a ru lu i după declararea independenţei R ep u b lic ii M o ld o v a cercetătoru l T eo d o r N e g ru (1 9 9 5 ) defineşte foarte laconic raportu rile ju r id ic e de m uncă drept “relaţii sociale reglementate de legislaţia muncii”?9 N u vom face o an a liză pertinen tă a d e fin iţie i în cauză to cm ai datorită laco n ic ită ţii e i, m ai ales că în studiu l respectiv autoru l tra tează aparte şi puţin m ai detaliat raportu rile ju r id ic e de m uncă fundam entate pe contractul in d iv id u a l de m uncă. U lte r io r , autorul a reven it asupra no ţiu n ii institu ţie i ju r id ic e a ra p o rtu rilo r de m uncă, în cadrul unor alte studii e laborate, m o d ificân d -o şi com pletând-o esenţial. Este re levan t faptu l că în această lucrarea autorul, pentru p rim a dată în istoria statului independent R epub lica M o ld o v a , “ dezghioacă” rap o rtu rile ju r id ic e de m uncă, c las ificân d u -le în raporturi tip ice , atip ice şi conexe, m enţionând că în to ta lita tea lo r acestea fo rm ează sistem ul rap o rtu rilo r de m uncă, şi determ inând astfel au tonom ia in ternă, în cadrul d reptu lu i m u n c ii, a in stitu ţie i rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă. In această ordine de idei m enţionăm fap tu l că, u lte rio r, în cadrul unei lucrări editate în anul 2 0 0 4 , cercetătorii T e o d o r N e g ru şi C ă tă lin a Scorţescu au d e fin it raporturile ju r id ic e de m uncă ca fin d ‘‘relaţii sociale de muncă şi alte relaţii sociale, indisolubil legate de cele de muncă, reglementate de legislaţia muncii” ,80 d e fin iţie re lu a tă şi susţinută de către aceştia şi în lucrarea “Dreptul muncii. Curs universitar" ( 2 0 1 0 ).81 Se poate lesne de observat că au to rii m enţionaţi au inclus în conţinutu l d e fin iţie i raportu lu i ju r id ic de m uncă şi re la ţiile sociale in d iso lu b il legate de cele de m uncă, spre deosebire de defin iţia propusă de autorul T eo d o r N e g ru anterior, astfe l, obiectu l noţional f iin d deja com pus d in două elem ente: re la ţii sociale de m uncă şi re la ţii sociale, in d iso lub il legate de cele de m uncă. T o todată , este necesar de a sub lin ia şi un alt aspect cu p riv ire la d e fin iţia rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă: cercetătorii

79 Teodor Negru. Dreptul muncii. - Chişinău, ULIM, tipografia „Reclama”, 1995, p. 13.H0 Teodor Negru, Cătălina Scorţescu, Dreptul muncii (partea generală), - Chişinău, ULIM, 2004, p.81.81 Teodor Negru, Cătălina Scorţescu, Dreptul muncii. Curs universitar, - Chişinău, editura „Labirint’', 2010, p.61.

50

respectiv i definesc separat raportu rile ju r id ic e in d iv id u a le de m uncă, p o triv it cărora acestea “constituie relaţiile sociale, reglementate de normele dreptului muncii, care se formează in baza acordului dintre salariat şi angajator cu privire la prestarea de către angajat contra plată a unei munci (de o anumită specialitate, calificare, într-o anumită funcţie), subordonându- se ordinii interne, cu asigurarea de către angajator a condiţiilor de muncă prevăzute de legislaţia muncii, contractul colectiv şi contractul individual de muncă”*1 P riv in d c las ificarea s istem ului rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă autorii consider, că acestea pot f i c las ificate în raporturi individuale de muncă, de plasare în câmpul muncii, de parteneriat social, de formare profesională, de supraveghere şi control asupra respectării legislaţiei muncii, precum şi în raporturi de jurisdicţie a muncii,83 clas ificare susţinută şi în studiu l u lte rio r d in anul 2 0 IO .84 A u to r ii nu apelează şi la d iv iza rea raportu rilo r ju r id ic e de m uncă în raporturi tip ice şi a tip ice , punct de vedere susţinut an terio r de către cercetătorul T eo d o r N e g ru . M e r itu l au to rilo r constă, totodată, în aceea că argum entează sufic ient conceptul sistem ulu i raportu rilo r ju r id ic e de m uncă susţinut de către ei, supunând unei exam in ări m inuţioase fiecare categorie de raporturi în parte.85

O d e fin iţie re la tiv com pletă a raportu lu i ju r id ic de m uncă a fost propusă de către cercetătoru l N ic o la i Rom andaş (1 9 9 7 ), p o triv it căru ia raportu l respectiv reprezin tă "forma juridică de exprimare a relaţiilor sociale de muncă, care se constituie pe piaţa muncii între salariat şi patron, potrivit căreia o parte (muncitorul sau funcţionând), fiind inclusă în cadrul colectivului de muncă al întreprinderii, este obligată să exercite o anumită muncă, subordonăndu-se regulamentului de ordine interioară a muncii stabilite, iar altă parte - patronul, să-l asigure pe muncitor cu lucru în corespundere cu specialitatea, calificarea pe care o are sau postul pe care-l ocupă şi să-i creeze condiţii favorabile pentru sănătatea şi dezvoltarea personalităţii” .86 V a lo a re a d e fin iţie i respective constă în fap tu l, că aceasta cuprinde în conţinut e lem ente le conceptuale d e fin ito rii pentru orice raport ju r id ic de m uncă: locul de ap ariţie a raportu lu i ju r id ic , subiecţii raportu lu i, locul acestora în cadrul raportu lu i respectiv , subordonarea sa laritu lu i fa ţă de angajato r (p rin in te rm ed iu l regu lam en tu lu i in tern ), precum şi o b lig a ţiile de bază ale p ă rţilo r în cadrul raportu lu i de m uncă. T rib u ta re în că perioadei sovietice, n o ţiu n ile de muncitor şi funcţionar, u tiliza te de autor erau considerate, în acel t im p , adecvate atât sub aspect teh n ico -n o rm ativ , cât şi sub aspect ep istem olg ic şi p rax io lo g ic , regăsindu-se în conţinutu l actelor

82 Teodor Negru, Cătălina Scorţescu, Dreptul muncii. Curs universitar, p.62.83 Teodor Negru, Cătălina Scorţescu, Dreptul muncii (partea generală), p.82.M Teodor Negru, Cătălina Scorţescu, Dreptul muncii. Curs universitar, p.62.85 Teodor Negru, Cătălina Scorţescu, Dreptul muncii (partea generala), p.82-95; Teodor Negru, Cătălina

Scorţescu, Dreptul muncii. Curs universitar, p.62-69.86 Nicolae Romandaş, Dreptul muncii. Curs de prelegeri, - Chişinău, editura „S.A. Reclama”, 1997, p.82.

51

no rm ative adoptate în u ltim u l deceniu al secolului X X . D e asem enea autorul apelează la o expunere dezvo lta tă a conceptelor de raport ju r id ic de m uncă v is -â -v is de a lte raporturi ju r id ic e , operab ile în cadrul dreptulu i m uncii, considerând că din cadrul acestora fac parte raportu rile ju r id ic e org an iza ţio n a le de conducere, raportu rile ju r id ic e de plasare în câm pul m u n c ii, rap o rtu rile ju r id ic e apărute în procesul de pregătire p rofesională a cadre lor n e m ijlo c it în producţie , raportu rile de supraveghere asupra protecţiei m u n cii şi respectării leg is la ţie i m u n c ii, precum şi raportu rile ju r id ic e de exam inare a li t ig iilo r in d iv id u a le şi co lec tive de m u n că .87

A supra no ţiu n ii de raport ju r id ic de m uncă s-a expus şi cercetătoarea E len a M o can u (1 9 9 7 ). P o triv it acesteia, "raportul juridic de muncă constituie relaţia cu privire la aplicarea muncii cetăţeanului în calitate de salariat, prin încheierea contractului individual de muncă cu întreprinderea (patronul) ” .ss A proape la fe l de laco n ică ca şi d e fin iţia propusă de către T eo d o r N e g ru (1 9 9 5 ), aceasta conţine, to tuş i, m ai m u lte e lem ente care tind să o apropie de conceptul c lasic al unei d e fin iţ ii în m aterie , im p licân d m ai m u lte elem ente: ob iectu l raportu lu i ju r id ic de m uncă - ap licarea m u n cii salariatu lu i; subiecţii raportu lu i - salariatu l şi angajato ru l; izvo ru l apariţie i raportu lu i în cauză - contractul in d iv id u a l de m uncă. C a şi în cazu l d e fin iţie i precedente, propuse de către N ic o la i R om andaş (1 9 9 7 ), autoarea num eşte subiectul b en efic ia r al m u n c ii prestate de către salariat drept patron, term en uzual atât în practica ap lică rii re la ţiilo r sociale de m uncă, cât şi în cadrul lite ra tu rii de specialitate d in perioada respectivă, în lo c u it u lte rio r cu un term en acceptat, p o triv it n eu tra lită ţii co n fig u ra tive a acestuia - term enu l de angajator,89 U n alt m e rit al autoarei constă în fap tu l că aceasta propune o v iz iu n e proprie p riv ind c las ificarea ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă, u tilizân d două c rite rii d ife rite în acest scop: izvo ru l naşterii raportu lu i şi conţinutu l acestuia. In dependenţă de p rim u l c rite riu raportu rile ju r id ic e de m uncă se c las ifică , p o triv it autoarei. în raporturi pure şi raporturi conexe, iar în dependenţă de cel de al doilea crite riu raportu rile respective pot fi tip ic e şi a tip ice .90

O d e fin iţie aparte este propusă de către cercetătorii B oris Sosna şi N ik o la i G o re lk o (2 0 0 1 ), care consideră că raportu l ju r id ic de m uncă reprezintă «ypezynupoeaHHoe mpydoebiM 3aK0HodamenbcmeoM o6u{ecmeeHHoe om nom eHue, 603HUKat0 U(ee Meotcdy pa6omuuKOM u paOomodamejieM Ha ocH oeam tu mpydoeozo dozosopa, e coomeemceuu c KomopbiM paoomnnK o6R3yemcsi jiuhho eunomumb onpedejieHHyw mpydoeyio (pyHKifu/o c nodnuHeuueM npaewioM eirympeimezo mpydoeozo pacnopndKa, a

87 Ibidem, p.89-96.88 Elena Mocanu, Curs de prelegeri la dreptul muncii (parlea generală), - Chişinău, 1997, p.47.89 Pentru dezvoltări privind utilizarea termenilor de patron şi angajator vezi: Nicolae Sadovei, încheierea şi

desfacerea contractului de muncă in sectorul privat. Privire comparativă in dreptul muncii din România şi Republica Moldova, teză de doctorat. Universitatea din Bucureşti, 1997, p.60 (nepublicată).

90 Elena Mocanu, Curs de prelegeri la dreptul muncii (partea generală), p.50.

pafjomoâamenb oOH'syemcH oâecnenueamb 3dopoewe u 6 e 3 o n a c H b ie ycnoaim mpyda, a mciKMce ebirmanueamb paoomHUKy 3apa6omnyro mamy e ycmaHoeneHHOM 3apanee pa3Mepe, ho ne HUOKe zapaHmupoeaHHOzo 3aKOHodamejibcmeoM MUHUMyMa»? A u to r ii ev id en ţiază astfel e lem ente le constitu tive ale raportu lu i ju r id ic de m uncă, m enţionând , totodată, şi două trăsături caracteristice im portante ale acestuia: caracterul injtuitu personae al raportu lu i şi subordonarea specifică a salaria tu lu i fa ţă de angajato r în cadrul raportu rilo r ju r id ic e de m uncă. A d ep ţi ai şcolii clasice ruse de drept al m uncii, au torii în cauză c las ifică raportu rile ju r id ic e operab ile în cadrul m aterie i dreptu lu i m u n c ii, la fe l ca şi m a jo rita tea d o c trin a rilo r d in Federaţia Rusă, în raporturi juridice de muncă şi raporturi juridice conexe celor de muncă.92 C erce tă to rii respectiv i consideră ca părţi com ponente ale raportu rilo r conexe urm ătoarele categorii de raporturi: raportu rile ju r id ic e de ocupare a fo rţe i de m uncă, raportu rile ju r id ic e de fo rm are p rofesională, raporturile ju r id ic e de parteneriat social, raporturile ju r id ic e de adm in istrare a raportu rilo r de m uncă, raportu rile ju r id ic e de supraveghere şi contro l asupra respectării leg is laţie i m u n c ii, raportu rile ju r id ic e de reparare a p re jud ic iu lu i m ateria l cauzat p ărţilo r, precum şi raportu rile ju r id ic e de soluţionare a l i t ig iilo r de m uncă.

U n punct de vedere aparte este susţinut de către cercetătorul Eduard Boişteanu (2 0 0 5 ), care tratează foarte consecvent şi fără am bigu ită ţi raporturile ju r id ic e de m uncă.93 în o p in ia sa, acestea sunt „acele relaţii sociale reglementate de legislaţia muncii, ce iau naştere între o persoană fizică (salariat), pe de o parte, şi o persoană juridică sau o persoană fizică (angajator), pe de altă parte, ca urmare a prestării unei anumite munci de către prima persoană în folosul şi sub autoritatea celei de a doua, care, la rândul ei, se obligă să-i asigure condiţii echitabile de muncă şi să achite la timp şi integral salariul". D e fin iţ ia în cauză conţine, în p p in ia noastră, elem ente le constitu tive certe necesare d e fin ir ii unui concept ju r id ic special şi anum e: subiecţii rap o rtu lu i, obiectu l raportu lu i ju r id ic - prestarea m unc ii de către salariat, subordonarea salaria tu lu i angajato ru lu i, o b lig a ţiile salariatu lu i şi, respectiv, o b lig a ţiile angajato ru lu i (conţinutu l parţia l al raportu lu i ju r id ic de m uncă).

A u to ru l se a filia z ă o p in ie i doctrinare care susţine existenţa ce lo r două fo rm e ale rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă: a ce lo r tip ice şi a ce lo r a tip ice , pe care cercetătorul le consideră a f i raporturi im perfecte . D in categoria rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă a tip ice fac parte, p o tr iv it au to ru lu i, raporturile de m uncă izvorâte d in contractul de ucenicie, deoarece sarcin ile de m uncă ale

91 E.H.CocHa, H.A.ropejiKO, Tpydottoe npano PecnyojUKU Mojtdoea. HayvHO-npaKinuvecKOC! nocoâue (c KOMMewnapuH.Mii omdeJibHbix nopM K3oTu PM), - KmiiHHeB, H3,aaTejibCTBo «Reclama» S.A., 2001 r., p.25.

92 Ibidem, p.26.93 Eduard Boiştenu, Dreptul muncii. Partea generală, - Chişinău, editura „Pontos”, 2005, p.61-75.94 Ibidem, p.66.

53

ucenicu lu i, aşa cum se susţine (de reg u lă ) şi de către doctrina rom ânească a dreptu lu i m u n c ii, sunt d im inuate şi ele se subordonează scopului fo rm ării sale p ro fes io na le .95 Este foarte b ineven ită , în o p in ia noastră, expunerea de către autor a unei noţiu n i p roprii a raportu lu i ju r id ic de m uncă, ţinând cont de suportul a rgum enta tiv foarte bogat în ceea ce ţine de expunerea com parativă a d ife r ito r categorii de raporturi ju r id ic e de m uncă, în cadrul lu crării elaborate de către acesta şi m enţionată de către noi a ic i.

In 2 0 0 7 cercetătorii N ic o la i Rom andaş şi Eduard B oişteanu au reven it la noţiu nea raportu lu i ju r id ic de m uncă, fără însă a -i aduce careva schim bări de conţinut sau de fo rm ă .96 A ceştia şi-au m enţinu t de asem enea şi propria op in ie p riv in d fo rm a tip ic ă şi a tip ică a raportu lu i ju r id ic de m uncă, considerând drept fo rm e tip ice a le rap o rtu rilo r respective pe cele care sunt în tem eia te pe un contract in d iv id u a l de m uncă, inc luzând în categoria acestora şi raporturile ju r id ic e în care sunt im p lic a ţi m ilita r ii , m ag istra ţii şi fu ncţionarii p u b lic i.97 N e exp rim ăm , totuşi, rezerva fa ţă de p o z iţia dată (v is -a -v is de caracterul tip ic al rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă ale ca teg o riilo r de subiecţi susm enţionaţi), argum entul invocat de către noi f iin d lipsa unor e lem ente constitutive im portan te , prezente indiscutabil în cadrul unui raport ju r id ic de m uncă tip ic , m ai ales că u lte rio r aceştia m enţionează (în cazul m ag is tra ţilo r) faptu l că m agistraţii îş i desfăşoară ac tiv ita tea în tem e iu l unei alte fo rm e (ca teg o rii) a raportu lu i ju r id ic de m uncă, deosebită atât de cea a fu n c ţio n arilo r p u b lic i, cât şi de cea a sa la ria ţilo r.98

Ş i un a lt autor - cercetătoru l E v la m p ie D onos (2 0 0 5 ), - s-a pronunţat asupra n o ţiu n ii raportu lu i ju r id ic de m uncă. P o tr iv it op in ie i acestuia, ,, raporturile juridice de muncă sunt acele relaţii sociale reglementate prin lege, care iau naştere între o persoană fizică, pe de o parte, şi, ca regulă, o persoană juridică (societate comercială, întreprindere de stat etc.), pe de altă parte, ca urmare a prestării unei anumite munci de către prima persoană în folosul celei de a doua care, la rândul ei, se obligă să o remunereze şi să creeze condiţiile necesare prestării acelei munci C a şi în cazul m ajo rită ţii cercetătorilo r din R om ân ia şi din R epublica M o ld o v a , şi doctrinarul E v lam p ie D onos clas ifică raporturile ju rid ic e de m uncă în două categorii: raporturi ju r id ic e de m uncă tip ice şi raporturi ju r id ic e de m uncă atip ice.

în o p in ia noastră, care v a f i d ezvo lta tă şi susţinută în continuarea studiu lu i de faţă, conceptul autohton trad iţio n a l al raportu lu i ju r id ic de m uncă necesită a fi re v iz u it pentru a cuprinde, pe de o parte, toate raportu rile sociale clasice de prestare a m u n c ii de către o persoană f iz ic ă în fo losu l unei alte

95 Adrian Leik, Mihai Mantale, Gheorghe Filip, Dreptul muncii şi securităţii sociale, - laşi, editura „Graphix", 1997, p. 113.

96 Nicolai Romandaş, Eduard Boişteanu, Dreptul muncii. Manual, - Chişinău, editura „Reclama”, 2007, p.64.97 Ibidem, p.65.98 Idem, p.67.99 Evlampie Donos, Dreptul muncii (Volumul I), - Chişinău, ASEM, 2005, p.22.

persoane, f iz ic e sau ju r id ic e , cât şi raportu rile de prestare a unei m unci de către o persoană f iz ic ă sub contro lu l şi autorita tea unei a lte persoane, dar fară ca aceasta să f ie ben efic ia r d irect al m u n c ii respective. A s tfe l, fa ră a cădea sub incidenţa decipimur specie recti, in s titu ţia raportu lu i ju r id ic de m uncă ar în g lo b a şi acele raporturi sociale d in sfera m unc ii care au un caracter terţiar. C onsiderăm , că d in cadrul acestor raporturi fac parte raportu rile în cadrul cărora nu există o re laţionare d irectă în tre prestatorul m unc ii şi b en efic ia ru l în fapt al acesteia, cum ar fi raporturile ju r id ic e de m uncă p rin agent de m uncă tem po rară , raporturile de prestare a unei m unc i de către o persoană sub autoritatea d irectă a unei autorită ţi publice angajatoare, b en fic ia r al m u n c ii respective fiin d statul, precum şi raporturile de prestare a unei m unci de către o persoană f iz ic ă sub autoritatea unei entităţi asoc ia tiv -corp ora tive , netitu lare fin a lm en te de ben efic iu l rezu lta t d in prestarea m u n c ii. în sensul argum ente lo r expuse a ic i, considerăm că raportul juridic de muncă reprezintă forma juridică de exprimare a relaţiilor sociale de muncă, aflate sub incidenţa directă sau indirectă a legii, care iau naştere pe piaţa forţei de muncă între o persoană fizică, pe de o parte, şi o persoană juridică sau fizică, pe de altă parte, ca urmare a prestării unei munci de către prima persoană in folosul sau sub autoritatea celei de a doua şi care este remunerată direct pentru munca prestată - sub formă de salariu sau indemnizaţie, sau indirect - sub formă de onorariu, în condiţiile legii.

§4. Cadrul problematic al diferenţierii raporturilor juridice de muncă R ap o rtu rile ju r id ic e de m uncă nu poartă caracter institu ţional închis şi

singular. A tâ t ep istem olog ia dreptu lu i m u n c ii, cât şi p rax io lo g ia re la ţiilo r de m uncă ne d irecţionează spre o singură şi ind iscutab ilă concluzie posibilă: raportu rile ju r id ic e de m uncă sunt, în cadrul d reptu lu i m u n c ii, raporturi cu caracter institu ţional p lu rid im en s io n a l, existând va ria abordări ale acestora, atât de o rd in teoretic (in c lu s iv te h n ic o -n o rm a tiv ), cât şi de ordin practic. F iin d una d in in s titu ţiile cele m ai teoretizate în cadrul ş tiin ţe i d reptu lu i m u n cii, institu ţia raportu lu i ju r id ic de m uncă este - sub aspectul re a lită ţilo r practice cotid iene, - una din cele m ai f le x ib ile , care reacţionează im ed ia t la orice schim bare a p ieţe i în general şi a p ieţe i fo rţe i de m uncă în special. în co n d iţiile g lo b a lizării p ieţei şi e lim in ă rii g ran iţe lo r pentru lib era c ircu laţie a capitalurilor, în cadrul econom iilor liberalizate la m axim are loc un proces de ştergere, de „vegetalizare” a raporturilor ju rid ice de m uncă, în calitatea acestora de însoţitoare indispensabile ale capita le lor investiţionale. A cest lucru conduce, inevitab il, la suprim area perceperii tradiţionaliste a conceptului raportului ju rid ic de m uncă, ca şi instituţie cercetabilă prin m ecanism ele ştiinţelor ju rid ice , deci o abordare în stil tradiţional a acestui raport este una deja depăşită.

55

Este arh icunoscut fap tu l, că p o triv it re g u lii generale , contractul in d iv id u a l de m uncă serveşte în calitate de izv o r al apariţie i raportu lu i ju r id ic de m uncă. în acest sens, existenţa raportu lu i respectiv este percepută (ce l puţin la n iv e l teo re tic ) ca şi im pos ib ilă în lipsa contractu lu i respectiv sau în lipsa unui a lt fapt ju r id ic m a te ria liza t, de natură convenţională . D a r, totodată, ce ne facem cu acele s ituaţii ju r id ic e şi faptice când raportul de m uncă există, dar nu există un contract in d iv id u a l de m uncă, cum ar fi binecunoscuta situaţie - la rg dezbătută în doctrina de specialitate, inclusiv la n ive l com unitar şi interesantă pentru abordarea doctrinară, - a ac tiv ită ţii fu ncţionarilo r publici? C e ne facem cu cazurile dem nita rilo r, cum a r fi s ituaţiile ju decăto rilo r, care se a flă în tr-u n raport ju r id ic , in c lus iv cu e lem ente de drept al m u n c ii, dar activ ita tea cărora se defaşoară în lipsa unui fapt ju r id ic convenţional? C e ne facem cu m area arm ată a lib er-p ro fes io n iş tilo r, a fla tă în p lin avânt de creştere, cum a r fi cazul avo caţilo r, no tarilo r, c o n ta b ililo r autorizaţi, au d ito rilo r pro fes io n iş ti, e x p erţilo r în d ife rite d om en ii etc., care se a flă , p rin exerc iţiu l pro fes ie i pe care o au şi licenţei pe care o deţin , în p lin ă m uncă şi, deci, în raporturi de m uncă de facto l A v â n d un an u m it reg im de m uncă, reg im al tim p u lu i de od ihnă, b en efic iin d de dreptul la asigurări sociale şi de sănătate etc., - toate fiin d in stitu ţii ju r id ic e pe care le considerăm a fi entităţi clasice ale d reptu lu i social par excellence, - lib e rii profesionişti nu au şi nici nu este posib il să a ibă un contract in d iv id u a l de m uncă şi n ic i un angajator visibilis, dar, to tuşi, au unul de ord in invisibilis, aproape că v irtu a l, care le o feră şi le garantează d rep turile respective şi sub autoritatea căruia îşi prestează m unca. în treb ări posib ile sunt o m u ltitu d in e , stări de facto - şi m ai m u lte , răspunsuri şi abordări de jure - d ife rite şi adesea contrad icto rii şi in co m p atib ile ca esenţă şi tra tam ent conceptual. P rax io lo g ia ju d ic ia ră în dom eniu este una destul de tim id ă şi, de asemenea, contradictorie, ceea ce face ca aceste situaţii să producă, cum ulativ , o eroziune serioasă a conceptului trad iţio n a lis t de abordare a raportu lu i ju r id ic de m uncă. în fapt, ne a flăm în faza care so lic ită o abordare d ife ren ţia tă a conceptulu i raportu lu i în cauză, atât în calita te de institu ţie autonom ă în cadrul d reptu lu i m u n c ii, cât şi în cadrul sistem ulu i d reptu lu i în general. în acest context abordarea doctrinară nu este una un ivocă, existând m ai m u lte încercări de disecare a raportu rilo r respective pentru a putea palpa e lem entele ascunse och iu lu i lib e r al cercetătoru lu i interesat, dar sincer şi cât m a i puţin p ărtin ito r posib il.

P rim u l lucru necesar de a f i efectuat im p lic ă determ inarea c rite r iilo r de dife ren ţie re a ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă şi a instrum entelo r u tiliza te în acest scop. D ife re n ţie re a respectivă, în caltate de proces p rin care se rea lizează a n a liza trăsă tu rilo r deosebite ale raportu lu i de m uncă în cadrul in trad isc ip lin ar al dreptu lu i m u n c ii, poate f i e fectuată num ai după separarea rap o rtu lu i în cauză de a lte raportu ri ju r id ic e , operab ile în im ed ia ta apropiere a

56

acestora şi adesea confundab ile cu raporturile ju r id ic e de m uncă. A s tfe l, este necesar de a d e term ina câm pul ep istem ic şi p rax io lo g ic al raportu lu i ju r id ic de m uncă, p rin prism a trăsăturilo r sale caracteristice. Scopul de term in ării trăsăturilo r caracteristice ale raportu lu i în cauză constă în fundam entarea ax io lo g ică a acestui raport ca şi valoare incontestabilă a ş tiin ţe i dreptu lu i m u n cii, datorită existenţei căru ia este p o s ib ilă şi funcţionarea autonom ă a ştiin ţe i respective în cadrul ş tiin ţe lo r ju r id ic e .

în contextu l în care cunoaştem deja că faptu l ju r id ic m ate ria liza t sub fo rm a unui contract in d iv id u a l de m uncă tip ic nu m ai este singura sursă generatoare a unui raport ju r id ic de m uncă, se pune prob lem a dacă locul pe care-1 ocupă institu ţia contractu lu i respectiv în cadrul s istem ulu i dreptu lu i m uncii - cel de a fi primus inter pares - in stitu ţie p rim ară , fundam enta lă şi în tem eietoare a dreptulu i m u n c ii, „ m ie z ” al ram u rii de drept al m u n c ii, susţinut de cea m ai m are parte a teo re tic ien ilo r ştiin ţei d rep tu lu i m u n c ii - chintesenţa căre ia se rezum ă la binecunoscuta aserţiune dreptul muncii este dreptul contractului individual de muncă, - nu necesită a fi reabordat, cel puţin la n ive l de discuţie academ ică. în v irtu tea fap tu lu i că există deja suficiente raporturi de m uncă fundam entate pe alte fapte ju rid ic e m ateria liza te , d ife rite de contractul ind iv idual de m uncă, considerăm că locul ocupat anterior de acest contract - cel de instituţie centrală a dreptulu i m uncii, - necesită a fi cedat instituţiei raporturilor ju r id ic e de m uncă, în calitatea acesteia de entitate fundam enta lă şi an im atoare a dreptu lu i m u n c ii, ca şi ram ură autonom ă a sistem ului m o d em al dreptulu i.

S tab ilirea trăsăturilo r raportu lu i ju r id ic de m uncă face pos ib ilă şi necesară, în anum ite cazuri, in te rven ţia leg iu ito ru lu i pentru a e lim in a s ituaţiile de con fuzie ju r id ic ă în ceea ce ţine de ap licab ilita tea practică a norm elo r ju r id ic e în m ateria rap o rtu rilo r de m uncă. în lipsa existenţei unui m ecanism care ar face posib ilă aplicarea exp erim en tu lu i ca şi etapă fundam enta lă o b lig a to rie în cadrul cerce tărilo r în m aterie de ştiin ţe ju r id ic e (cu foarte m ic i excepţii, în p riv in ţa cărora ne-am expus d e ja ),100 leg iu ito ru l trebu ie să in terv ină , aproape în totdeauna, doar după sesizarea existenţei de fa d o a unor rea lită ţi de ordin practic pentru a o fe ri suport no rm ativ necesar în cadrării jr id ic e a acestora. A cest fap t constituie un argum ent sup lim entar, favo rab il a firm aţie i noastre p o triv it căreia raportu rile ju r id ic e de m uncă servesc în calitate de izv o r al dreptu lu i m u n c ii, ia r actele n o rm ative în m aterie , em ise de către o rganelo r ab ilita te , reprez in tă doar „h a in a ju r id ic ă ” pe care o poartă acestea.

Sub aspect conceptual raportu l ju r id ic de m uncă reprezin tă un ansam blu de elem ente coordonate în tre e le , care fo rm ează un sistem intern fu ncţiona l,

100 Nicolae Sadovei, Dimensiuni comunicative în cadrul instruirii juridice. - Chişinău, „Revista Naţională de Drept” nr. 10-12/2009, p.52-54.

57

prin in term ediu l căruia se o feră suport practic rea lizării dreptului constituţional la m uncă al persoanei fiz ic e . în contextu l ab ordării d iferen ţia te a raportu lu i respectiv , e lem ente le s istem ului răm ân aceleaşi, m od ificându-se , de la caz la caz, doar conţinutu l acestora. P er to ta l însă, dreptul persoanei f iz ic e de a m unci nu este afectat, deoarece acesta se rea lizează în cadrul unor m odalită ţi ju r id ic e legale d ife rite . în această s ituaţie cercetătrorul rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă trebu ie să abordeze e lem ente le rap o rtu rilo r în cauză în tr-u n m od m ai f le x ib il , pentru a putea diseca conţin u tu rile e lem en te lo r respective ca şi parte a unui în treg . P iesele disecate astfel sunt părţi com ponente ale altu i ansam blu în treg care fo rm ează , la rân d u -i, unul din e lem entele raportu lu i ju r id ic . D iferen ţie rea , ca şi concept general, nu se produce la n ive lu l raportu lu i ju r id ic de m uncă, ci la n ive lu l com ponentelo r e lem ente lo r constitutive ale acestuia: subiecţi, ob iect şi conţinut. în acest m om en t se poate vo rb i d e ja despre d ife ren ţie rea netă a ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă în cadrul conceptual intern al ra p o rtu rilo r de m uncă, f iin d posib ilă , astfe l, c las ificarea rap o rtu rilo r respective. A b o rd ată ca şi m oda lita te pur tehn ică de efectuare a d ife ren ţie rii în cadrul oricăru i concept ş tiin ţif ic , in c lus iv şi a conceptulu i institu ţie i raportu lu i ju r id ic de m uncă, c las ificarea a ju tă şi cercetătoru l, şi u tiliza to ru l practic al rezu lta te lo r cercetării, la separarea şi in d iv id u a liza rea rap o rtu rilo r respective atât sub aspect in traram ural (în cadrul intern al d reptu lu i m u n c ii), cât şi in trad isc ip lin ar (în cadrul ş tiin ţe lo r ju r id ic e ), dar şi in terd isc ip lin ar (în cadrul general al ş tiiţe lo r soc ia l-um an e). C las ifica rea respectivă va f i posib ilă num ai în cazul de term in ării corecte a c r ite r iilo r u tiliza te pentru c lasificare, deoarece în caz contrar rezu lta te le cercetării e fectuate v o r fi - la n ive lu l c la s ifică rilo r, - în cel m a i bun caz, inexacte.

Abordarea inter disciplinară a rap o rtu rilo r de m uncă presupune in iţia l cunoaşterea d o m e n iilo r ş riin ţific e , în cadrul cărora raportu rile respective apar în ca lita te de entită ţi cercetabile sub aspect ep istem olog ic , dar şi sub aspect ap lica tiv p rax io lo g ic . A s tfe l, dat f iin d fap tu l, că raportu rile de m uncă sunt raporturi sociale, aceasta presupune în p rim u l rând determ inarea câm pulu i epistem ic al s ţiin ţe lo r în cadrul cărora raportu rile de m uncă sunt entităţi care pot fi cercetate cu a ju toru l in strum ente lo r ş tiin ţifice , specifice dom eniu lu i concret al ş tiin ţe lo r. R ap o rtu rile de m uncă poartă caracter co m p lex şi din aceste considerente ele pot fi abordate fiin d pas ib ile de cercetare ca şi entităţi din cadrul unor ştiinţe d ife rite : din cadrul ş tiin ţe lo r ju r id ic e , econom ice,tehn ice, socio log ice, m ed ica le , psiho log ice, antropolog ice, p o litic e , filo so fice etc. A cest fapt ne face să a firm ă m că se poate vo rb i despre un com plex ş tiin ţific in erram ural - ştiin ţe le m u n c ii, în cadrul acestor ştiin ţe existând sufic iente raporturi in terne şi puncte de re fe rin ţă com une. Pentru creşterea e fic ien ţe i a c tiv ită ţii de m uncă se im pun e o abordare com plexă şi in tegrală a

58

p ro b lem elo r rap o rtu rilo r de m uncă, ceea ce a şi d eterm inat ap ariţia şi d ezvo ltarea unei ştiin ţe in trad isc ip lin are a re la ţiilo r de m uncă.

Sub acest aspect raporturile de m uncă sunt raporturi care pot fi v izu a liza te şi cercetate în cadrul econom iei m uncii, psihologiei m u n c ii, pedagogiei m u n cii, socio log iei m u n c ii, an tropo log ie i m u n c ii, dar şi în cadrul unor ştiin ţe exacte, cum ar fi ştiinţele m atem atice (teo ria sistem elor, teoria in form aţională , teo ria au to m atizării şi c ib e rn e tic ii, teo ria a lg o ritm ilo r), ş tiin ţe le teh n ic ii (tehn ica securităţii, p rotecţia m ecanică a m u n c ii, e tc .), ştinţele m edica le (m ed ic in a m u n cii, ig iena m u n cii, f iz io lo g ia m u n c ii etc.).

Dimensiunea psihologică a ra p o rtu rilo r de m uncă im p lic ă ana liza com ponente lo r psihologice a le a c tiv ită ţilo r de m uncă, precum şi a fac to rilo r psiho log ic i care contribu ie la sporirea p ro d u ctiv ită ţii şi a satisfacţiei în m u n c ă .101 D im en s iu n ea dată se m an ifestă prin procesul de recrutare si selecţie a personalului pentru d ife rite o rgan iza ţii, evaluarea psihologiăa a salariaţilor, analize ale posturilor de m uncă si pro iectarea fişe lo r de post pentru acestea, eva lu ări ale p osturilo r de m uncă în vederea p rac ticării unei re trib u ţii şi p o litic i de recom pense ech itab ile , pro iectarea de program e de instruire profesională, studiul cauze lo r fluc tu a ţie i personalu lu i şi găsirea re m e d iilo r aferente, investigarea cauzelor stresului ocupaţional şi pro iectarea de program e de m anagem ent al stresului.

Dimensiunea medicală a ra p o rtu rilo r de m uncă constă în studierea relaţiei om - m uncă, adaptarea persoanei la m uncă şi adaptarea m uncii la persoana care o efectuează şi include prevenţia, diagnosticarea şi m anagem entul bo lilo r profesionale şi a celor legate de profesiune, a accidentelor de m uncă, precum şi p rom ovarea sănătăţii şi p ro d u c tiv ită ţii sa laria ţilo r; ea exp rim ă re la ţia fiz io lo g ic ă d in tre organism ul um an şi m uncă, în ca lita tea acesteia de fac to r m a jo r de generare şi m enţinere a sănătăţii um ane la un n ive l ca lita tiv su p erio r.102 P ractica de m ed ic in ă a m unc ii este asigurată de către m ed ic ii de m ed ic in a m u n c ii şi, la un n ive l m ai scăzut, de către m ed ic ii cu com petenţă în m ed ic in a de în treprindere . M e d ic u l de m ed ic in a m u n cii este fo rm at în urm a unui program de pregătire un ivers itară şi postuniversitară. P o triv it reg u lilo r generale, m ed icu l de m ed ic in a m uncii responsabil de sănătatea sa laria ţilo r de la un an u m it loc de m uncă trebuie să posede, pe lângă cunoştinţe m edicale şi ş tiin ţifice solide, bune capacităţi de com unicare şi relaţionare; să cunoască procesele tehnolog ice şi o p eraţiu n ile în d ep lin ite de către salariaţi, să fie fa m ilia r iz a t cu p roprie tă ţile tox ice ale m ate ria le lo r fo losite , precum şi cu toate riscurile asociate lo cu lu i respectiv de m uncă; să determ ine ap titud inea fiz ic ă şi em oţiona lă a unui angajat pentru lo cu l său de

101 Pentru detalii vezi: Zoltan Bogathy, Obiectul, sarcinile şi istoria psihologiei muncii ţi organizaţionale, în „Manual de psihologia muncii .fi organizafională", volum coordonat de Zoltan Bogathy, - Iaşi, editura „Polirom”, 2004, p.20.

102 Pentru detalii vezi: H.<I>.H3MepoB, A .A .K acnapoB, Medui/UHO mpyda. Haedenue 6 cneiiuaiibHOcmb, - MocKBa, H3flaTejibCTB0 «MejHUHHa», 2 002 r.

59

m uncă; să o fere consiliere angajato ru lu i în vederea prevenţie i b o lilo r legate de locul de m uncă, să le diagnosticheze la tim p şi să le sem nalizeze organelor com petente atunci când acestea apar; să respecte confidenţia litatea re laţie i m edic - pacient, etica profesională şi leg is laţia în dom eniu; să în ţeleagă atât problem ele angajato ru lu i, cât şi cele ale salariaţilor.

Dimensiunea sociologică a ra p o rtu rilo r de m uncă v izează studiul com portam en te lo r um ane care se m an ifestă cu ocazia co nstitu irii d ife rite lo r grupuri sau co lec tiv ită ţi de m uncă, precum şi studiu l d ife rite lo r aspecte ale tu tu ror c o le c tiv ită ţilo r um ane care se fo rm ează pentru m uncă, incluzând ana liza m o tiva ţie i şi satisfacţiei persoanei de pe urm a prestării m uncii. S ocio log ia m uncii este o ram ură a sociologiei care are drept obiect de cercetare procesele sociale tip ice ce se m anifestă prin atitud inea persoanei faţă de m uncă, ac tiv ita tea socială a acesteia, re la ţiile oam en ilo r şi a g rupu rilo r sociale în m ed iu l de m u n c ă .103 C a şi ştiinţă sociologia m uncii are tangenţe directe cu ştiinţele econom ice (econom ia în trep rin d erii, statistica, organizarea m u n c ii), precum şi cu d iscip line sociologice ram urale - sociologia o rgan izaţiilo r, socio log ia m anagem entu lu i în trep rin d erii, socio log ia econom iei etc.

Dimensiunea filosofică a ra p o rtu rilo r de m uncă se m anifestă în studiul a c tiv ită ţii conştiente specifice o m u lu i, îndreptată spre un anum it scop, în procesul căreia f iin ţa um ană efectuează, reg lem entează şi contro lează prin acţiunea sa schim bul de m aterii d in tre ea şi natură pentru satisfacerea treb u in ţe lo r sa le .104

Dimensiunea economică a ra p o rtu rilo r de m uncă se referă la studiul re la ţiilo r de m uncă, a co n d iţiilo r de fo rm are şi d ezvo ltarea a p o ten ţia lu lu i lu cra tiv um an, a celo r m a i ra ţionale căi de dezvo ltare în scopul creşterii e ficac ită ţii m u n c ii şi as igurării unui n ive l su fic ient de calitate a v ie ţii; studiul le g ită ţilo r econom ice de dezvo lta re a sferei de prestare a m u n c ii, precum şi a celei ocupaţionale , d ivers ificarea m ecan ism elor de creştere a e ficac ită ţii m u n cii la d ife rite n ive le ale e c o n o m ie i.105 C a şi dom eniu ş tiin ţific , econom ia m u n cii se ocupă cu studiu l re la ţiilo r socia l-econom ice, care apar în procesul m uncii sub in fluen ţa fac to rilo r te rţia ri, iar conceptul de m uncă este e lem entul- cheie pentru ştiin ţa econom iei m uncii. Totodată, obiectu l econom iei m uncii include şi analiza p ieţei forţei de m uncă, a resurselor de m uncă şi a p o litic ilo r

103 Pentru detalii vezi: K).H.lIonoB, A.B.LLleBHyK, Coape.ueunan bkohom uku u coifuo.iopw i mpyda, - Mocraa, mnaTCJibCTBo «3koh-Hh(|)opm», 2003 r.

104 u& m uciH frcKO -nujiwm KO H U M U H ecKaH K a m e p o p u x - m p y d k u k a o c m p a K if m c c lu u n o c e u e , 0e3 u o n io u \e u u n e e o ( m p y d a ) s c e 6 e u n e p u s c e d a w e .ioeeu ec icu .v c y 6 h a c m a u e c m b n e v m o u n o e , k o k d eu cn m u m e .ib H o cm b . 3 m a d e i ic m e u m e jb u o c n tb c m u n o e u m c n u c m u u u o u n p u e o m o u f e u u u m p y d o e o p o p e u u » ue.ioeeKO M h c o m o m c e o e n o c p e d c m e a u ceo n , n p u o m o M , n u w ym b n e om uyjtcdaH C b, a ym n epjtc< ktH c e o n O jih c a u o z o c e o n , « n e p e y io n u e p e d b , u o :m o K p y .w a io n fe p o co ifu y .u a , o s ia p o d a p n n o c :ieâ n e .\iy . H .u eu u o m a u a i e d y e m n o u u u a tn b ( f te n a u e n m p y d a , m p y â o n o ii p en u ii e o o o ttfe » . Pentru detalii vezi: napUBamui B.B., ()n w y j tc d e m ie ve jio e e tc a « n e p c n tK m m e e : io o a :n a a iju u M u p a . CoopniiK cm arn eii. BbinycK I (no,a peaaKUHeîi MapKOBa E.B., CojioHHHa K3.H., IlapuBaHH» B.B.), - H3aaTejibCTBO "rTeTponojiHc", CaHKT-rieTepoypr, 2001 r., p. 262-273.

105 Pentru detalii vezi: Adriana Burlea Şchiopoiu, Claudiu Bocean, Economia muncii, - Craiova, editura „Universitaria”, 2005.

60

ocupaţionale, studierea ven itu rilo r sa laria ţilo r şi a ch e ltu ie lilo r salariale ale angajatorilor, cercetarea p rob lem atic ii randam entulu i şi e ficac ită ţii m uncii. E co nom ia m uncii im p lică şi elaborarea m eto d o lo g iilo r de o p tim iza re a num ăru lu i de salariaţi pentru în trep rin d eri, precum şi m eto d o lo g ia de cercetare şi abordare a cap ita lu lu i um an în sfera econom ică.

Dimensiunea tehnică a rap o rtu rilo r de m uncă v izează ana liza m ăsurilo r teh n ico -ş tiin ţifice adopate pentru preven irea acc id en te lo r de m uncă şi a îm b o ln ă v ir ilo r profesionale, în lă tu rarea consecinţelor acestora în caz dacă s- au produs, m ăsuri care sunt m ateria liza te în m ecanism e tehnice de securitate a m u n c ii, protecţie m ecanică a m u n c ii, dotare tehn ică, o p tim iza re a flu x u lu i tehnolog ic în procesul de prestare a m uncii etc.

Dimensiunea antropologică a raporturilor de m uncă abordează cercetarea m uncii ca şi ac tiv ita te tip ic um ană în d im ensiunea o m u lu i drept homo faber, activ ita te de transform are a n a tu rii, activ ita te prin in te rm ed iu l căre ia s-au d ezvo lta t facu ltă ţile in te lectuale ale o m u lu i, s-a produs d ife ren ţie rea com portam en tu lu i um an v is -â -v is de com portam en tu l an im al şi prin in term ed iu l cărora (a raportu rilo r de m uncă) se d e term ină v iito ru l cu ltural şi istoric al f iin ţe i um ane. A b o rd area antropolog ică a rap o rtu rilo r de m uncă este strâns legată de v iz iu n e a creaţionistă sau evo lu ţion istă asupra o rig in ii f iin ţe i um ane, astfel co n c lu z iile a n tro p o lo g ilo r spec ia liza ţi în d om en iu sunt, adesea, co ntrad icto rii. Ş tiin ţa an tropo log ie i m u n c ii se ocupă in c lus iv cu studierea ro lu lu i m unc ii în ap ariţia unor trăsături fundam enta le ale o m u lu i care îl deosebesc de lu m ea an im ală , cum sunt lim b a ju l, existenţa în societate, capacitatea de a stăpâni natura, precum şi ro lu l m uncii în fo rm area particu la rită ţilo r a n a to m o -fiz io lo g ice d is tinctive a le o m u lu i.

Dimensiunea etică a m unc ii constă în studiu l setului de va lo ri obţinute ca rezu lta t al procesului m uncii, credinţei că re la ţiile de m uncă produc un b enefic iu m oral persoanei şi au capacitatea de a în tă ri caracteru l persoanei, incluzând in iţia tiv a şi m enţinerea ap titu d in ilo r sociale ale o m u lu i.106 C e l m ai cunoscut studiu asupra e tic ii m unc ii se consideră a fi opera fundam entală a econom istului politic şi sociologului germ an M a x W eb er „ Die protestantische Ethik und der Geist des Kapitalismus”, 107 lucrare care a servit drept p iatră de tem elie în studiile sale de sociologie a re lig iilo r şi, totodată, f iin d p rim a lucrare ştiin ţifică care abordează conceptul de etică a m u n cii. în această lucrare W e b e r a sublin iat im portanţa protestantism ului ascetic care a condus la naşterea capita lism ulu i, a b irocraţie i şi a statului ra ţional-legal din V est.

Abordarea intradisciplinară a raporturilor juridice de muncă se efectuează în cadrul intern al ş tiin ţe lo r d rep tu lu i. In trad isc ip lin a rita tea este specifică oricăru i dom eniu al ş tiin ţe lo r socia l-um ane, in c lus iv şi d o m en iu lu i

106 Pentru detalii vezi: Robert Somerville, Ca penlni Domnul. O perspectivă creştină asupra eticii muncii, - Cluj, editura „Logos”, 1999.

107 Max Weber, Etica protestantă U/ spiritul capitalismului, - Bucureşti, editura „Humanitas”, 2007.

ş tiin ţe lo r ju r id ic e . C a şi institu ţie fundam enta lă a ş tiin ţe i dreptu lu i m u n c ii, raportu rile ju r id ic e de m uncă nu poartă un caracter o b iectiv ; acestea, ca şi orice altă in stitu ţie a d rep tu lu i, pot f i abordate ş tiin ţific num ai în mod subiectiv , având im p rim ate pe ele pecetea spaţiu lu i so c ia l-p o litic şi econom ic în in terio ru l căruia se dezvo ltă . în acest context abordarea raportu lu i ju r id ic de m uncă în cadrul închis al spaţiu lu i de operare al ş tiin ţe i d reptu lu i m uncii este im posib ilă . A tâ t câm pul ep istem ic al rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă, cât şi câm pul p rax io lo g ic al acestora este unul foarte f le x ib il, fară a avea hotare f ix e şi strict determ inate. Putem cu siguranţă a firm a că nu există, eo ipso, nici un raport ju r id ic de m uncă, in c lus iv n ic i un raport t ip ic , care să nu aibă tangenţe d irecte sau in d irecte cu a lte raporturi ju r id ic e care fac obiectu l a ltor do m en ii de cercetare (ram u ri de drept) d in cadrul ş tiin ţe lo r ju r id ic e .

C eea ce ne interesează, în p rim u l rând, nu este im pactu l e lem ente lo r raportu lu i ju r id ic de m uncă (ca şi institu ţie a dreptu lu i m u n c ii) asupra rap o rtu rilo r ju r id ic e , care fac obiectu l de cercetare al a lto r ram uri de drept, ci invers - im pactu l e lem en te lo r constitu tive ale a lto r raportu ri ju r id ic e , afla te în afara câm pulu i ep istem ic al dreptu lu i m u n c ii, asupra raportu lu i ju r id ic de m uncă, ca şi entitate cercetab ilă prin in term ed iu l m ecanism elor u tiliza te în m ateria ep istem olog ică a ş tiin ţe lo r ju r id ic e . A lt fe l spus, este im portant ca în cadrul abordării in trad isc ip lin are a raportu lu i ju r id ic de m uncă să fie determ inat im pactu l pe care î l au asupra raportu lu i în cauză alte raporturi care au ca şi ob iect in d irect m unca, în ca lita te de activ ita te socială conştientă a o m u lu i care urm ăreşte un an u m it scop fin a l, ch iar dacă aceasta nu reprezintă fa ţe ta p rim ară a ob iec tu lu i respectiv. în acest sens este necesar de a cerceta şi alte d im ensiun i ale raportu lu i ju r id ic de m uncă, în afară de d im ensiunea in trinsecă a acestuia - cea de institu ţie clasică, fundam enta lă şi fo rm atoare ca atare a dreptu lu i m o d em al m u n c ii.

O p rim ă d im ensiune o b lig a to rie pentru abordare constituie dimensiunea de drept constituţional a raportu lu i ju r id ic de m uncă. Sub aspectul dreptulu i constitu ţional, d reptu l la m uncă, garantat la n iv e lu l le g ii suprem e prin in tre rm ed iu l a rt.43 din C o n s titu ţiie ,108 poate fi rea liza t prin in term ed iu l a va ria m o d a lită ţi, în m ajo rita tea cazu rilo r prin in term ed iu l unor raporturi de natură ju r id ic ă d ife rită : de drept al m u n c ii, de drept c iv il, de drept com erc ia l, de drept ad m in is tra tiv , de drept m ilita r , de drept poliţienesc etc. A stfe l dim ensiunea constitu ţională a raportu lu i ju r id ic de m uncă este una fundam enta lă pentru abordarea ep istem olog ică , dar şi p rax io lo g ică a institu ţie i raportu lu i de m uncă, deoarece p rin in term ed iu l C onstitu ţie i se oferă suport p rim a r e lem entar so c ia liză rii persoanei sub d ife rite aspecte, inclusiv

Potrivit prevederilor art.43 alin.(l) din Constituţie, orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

62

sub aspectul re la ţio n ării acesteia cu alte persoane în procesul prestării unei m unci, în calitate de activ ita te socială conştientă.

Dimensiunea de drept civil a raportu lu i ju r id ic de m uncă se m anifestă prin in term ed iu l unor raporturi ju r id ic e care au drept ob iect m unca, dar care nu cad sub incidenţa d irectă a no rm elo r de drept al m u n c ii, ci sub in c idenţa no rm elo r conţinute în C odul c iv il. A s tfe l, p o triv it p re v e d rilo r art.2 a lin .(2 ) din C odu l C iv il, „ rap o rtu rile fa m ilia le , lo cative , raporturile de muncă, de exploatare a resurselor naturale şi de protecţie a m e d iu lu i în con ju ră to r, ce corespund p reved erilo r a l in . ( l ) , sunt reglem entate de prezentul C od şi de alte le g i.” L eg is la ţia c iv ilă are drept ob iect de reg lem entare raportu rile c iv ile clasice - cele patrim oniale şi cele personal nepatrim oniale dintre persoane fiz ice şi ju rid ice , - dar şi un şir de raporturi de natură ju rid ic ă „transfrontalieră” , cum ar fi cazul unui segment aparte al raporturilor de m uncă, reglem entate de către C o d u l c iv il. P o tr iv it lo g ic ii leg iu ito ru lu i, leg is la ţia c iv ilă se ap lică acestor raporturi de m uncă d irect, ia r nu în m od subsidiar. P riv ite d in această prism ă, în categoria dată de raporturi se includ diverse ca tegorii, cum ar f i cele generate de contractele de m andat, cele generate de contractele de prestări serv ic ii, de contractele de an trepriză etc. D a r aşa cum se m e n ţio n a şi în literatu ra de specia litate , în cazul în care în C o d u l m u n c ii sau în alte acte no rm ative destinate reg lem entării rap o rtu rilo r de m uncă sunt stab ilite regu li speciale în raport cu norm ele d in C odu l c iv il, în co n form itate cu adagiu l lex specialis derogat generalis se v o r ap lica p revederile C o d u lu i m uncii şi a a lto r leg i în m aterie de drept al m u n c ii care apar, în raport cu p revederile art.2 d in C odul c iv il, drept acte n o rm ative spec ia le .109

L a fe l ca şi în cazul d im ensiun ii c iv ilis tic e , dimensiunea de drept administrativ a ra p o rtu rilo r de m uncă este una destul de extinsă, f iin d exprim ată prin in term ediu l unor raporturi de m uncă reglem entate de leg is la ţia adm in is tra tivă şi care cad atât sub incidenţa d rep tu lu i ad m in is tra tiv , cât şi sub incidenţa dreptu lu i m u n c ii. C e le m ai m u lte raporturi ju r id ic e de m uncă de acest gen sunt raportu rile care apar în legătură cu exerc itarea unei fu n cţii publice (d a r nu n u m ai) şi care sunt reg lem entate de un act norm ativ special - Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.I58 din 04.07.2008."° P o triv it p reved erilo r art. 30 din L eg e , în baza actului adm in is tra tiv de num ire în fu n c ţia publică, em is în co n d iţiile leg ii, apar raporturi de servic iu . D iscutate aprig şi uneori cu argum ente care nu se prea încadrează în spaţiul d ezbaterilo r academ ice, raportu rile respective nu cunosc o interpretare u n ifo rm ă în d octrin a ju rid ic ă . în tr-o o p in ie doctrin ară se m enţionează că natura ju r id ic ă a raportu lu i de servic iu este cea a unui raport ju r id ic de m uncă, născut în urm a re a liză rii acordulu i de v o in ţă în tre

109 Nicolae Eşanu, art. 2, în Comentariul Codului civil a! Republicii Moldova, vol.l, - Chişinău, Î.S.F.E.-P. „Tipografia Centrală”, 2006, p.26.

110 Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.230-232 din 23.12.2008.

autoritatea sau institu ţia p u b lică şi funcţionaru l p ub lic , p rin tr-un contract ad m in is tra tiv , ia r ana liza acestui raport ju r id ic face parte d in dreptul a d m in is tra tiv ." 1

Dimensiunea de drept militar a raportu lu i ju r id ic de m uncă este exprim ată , la rân d u -i, p rin in term ed iu l unor raporturi de m uncă generate de activ ita tea socială a m ilta r ilo r şi este reg lem entată prin in term ed iu l unor acte n o rm ative speciale, cel m a i im portan t act în dom eniu fiin d Legea cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei nr.1245 din 18.07.2002.112 P o triv it p reved erilo r art.4 d in L eg e , serv ic iu l m il ita r este o fo rm ă specială a serv ic iu lu i p ub lic ce rez id ă în în d ep lin irea de către cetăţeni a datoriei constitu ţionale p riv in d p regătirea pentru apărarea P atriei exc lu s iv în cadrul F o rţe lo r A rm a te ale R e p u b lic ii M o ld o v a . în acest context, în cadrul litera turii de specialitate se insistă asupra caracteru lu i special al rap o rtu rilo r de serviciu ale m ilita r ilo r , pe de o p arte ,113 ia r pe de lată parte - a caracteru lu i de raporturi de m uncă, reg lem entate p rin leg i spec ia le .114 în o rice caz, ne a flăm în fa ţa existenţei unui raport de m uncă reg lem entat p rim ar de către o altă ram ură de drept - dreptu l m ilita r , şi care nu poartă trăsături tip ice ale unui raport ju r id ic de m uncă, generat de un contract in d iv id u a l de m uncă reg lem entat de C odu l m u n c ii.

Dimensiunea de drept poliţienesc a raportu lu i ju r id ic de m uncă este e xp rim ată p rin in te rm ed iu l unor raporturi ju r id ic e de m uncă de o rd in special, apărute în rezu lta tu l satisfacerii serv ic iu lu i în cadul organelor de p o liţie din R ep u b lica M o ld o v a . A c tiv ita te a prestată de către p o liţiş ti în calita te de activ ita te socială u tilă şi conştientă este reglem entată prin in term ed iu l unor acte no rm ative speciale, locul cel m a i im portant f iin d acordat Legii cu privire la poliţie nr.416 din 18.12.1990.us P o tr iv it p reved rilo r a rt.18 şi art.20 din L eg e , personalu l p o liţ ie i este com pus d in co laboratori ai p o liţ ie i, funcţionari publici şi personal contractual, care desfăşoară activ ităţi auxiliare, iar angajarea, transferarea şi concedierea d in po liţie se efectuează în conform itate cu Legea cu p riv ire la po liţie , C odul m uncii şi alte acte legislative aplicându-se doar în m ăsura în care nu contrav in leg ii în cauză. în acest context se poate a firm a că servic iu l în cadrul o rgane lor p o liţ ie i are natura unui raport ju r id ic de m uncă co m plex, in c lus iv de ord in ju rid ic o -a d m in is tra tiv . D in aceste considerente dim ensiunea raportu lu i ju r id ic de m uncă al p o liţiş tilo r este plasată în afara câm pulu i de acţiune a leg is la ţie i m u n c ii, deşi aceasta, şi în p rim u l rând p reved erile C o d u lu i m u n c ii, pot f i ap licate p o tr iv it acelu iaşi adagiu lex

111 Răzvan Viorescu, Reglementarea juridică a funcţiei publice în slalele europene, autoreferatul tezei de doctor îndrept, - Chişinău, 2009, publicat pe pagina web:http://www.cnaa.md/files/theses/2010/14917/razvan_viorescu_abstract.pdf (accesat la 08.04.2011).

112 Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 137-138 din 10.10.2002.113 Xenofon Ulianovschi, Gheorghe Ulianovschi, Vitalie Bucatari, Dreptul militar in Republica Moldova, -

Chişinău, editura „Prut Internaţional”, 2003, p.56-57.114 Nicolai Romandaş, Eduard Boişteanu, Dreptul muncii. Manual, p.67-68.115 Republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 17-19 din 31.01.2002.

64

http://www.cnaa.md/files/theses/2010/14917/razvan_viorescu_abstract.pdf

specialis derogat generalis. C a şi în cazu l raportu lu i de servic iu al fu n c ţio n arilo r p u b lic i, reg lem entat prin in te rm ed iu l unei leg i speciale, natura ju r id ic ă a raportu lu i de m uncă al p o liţiş tilo r este una de raport ju r id ic de m uncă, dar care este reg lem entat atât p rin in te rm ed iu l d rep tu lu i po liţienesc, cât şi al dreptu lu i m uncii.

Dimensiunea de drept vamal a raportului juridic de muncă este exprim ată prin in term ed iu l unor raporturi ju r id ic e de m uncă de o rd in special, apărute în urm a angajării persoanei în cadrul organelor vam a le şi o b ţin e rii statutului de co laborator vam a l. A c tiv ita te a de m uncă prestată de către co laborato rii v a m a li este reg lem entată p rin in term ed iu l unei leg i speciale - Legea serviciului în organele vamale nr.l 150 din 20.07.2000.116 P o tr iv it a r t .l din Legea în cauză, serv ic iu l în organele vam a le este un gen special de activ ita te în servic iu l pub lic prin care se exercită fu n c ţiile , d rep turile şi o b lig a ţiile o rgane lo r vam a le , incluse în sistem ul o rganelo r de drept şi al organelor securităţii statului. Este interesantă fo rm u la rea conţinută în art.3 din L eg e , p o triv it căre ia în cadrul o rganelo r vam ale ac tivează fu n cţio n ari pu b lic i, supuşi reg lem en tărilo r L e g ii cu p riv ire la fu n cţia p u b lică şi statutul fu n cţionaru lu i p u b lic , şi personal contractual, care desfăşoară ac tiv ită ţi a u x ilia re , supus reg lem en tărilo r leg is la ţie i m u n c ii. L a o p rim ă vedere, s-ar putea trage conc luz ia , că doar personalu l a u x ilia r d in cadrul o rganelor vam a le se a flă în raporturi ju r id ic e de m uncă, supuse reg lem en tă rilo r leg is la ţie i m u n c ii, ce ila lţi angajaţi - co labora torii v a m a li - a flându-se în alte raporturi ju r id ic e cu organele vam ale , care nu poartă caracter de raporturi ju r id ic e de m uncă. O astfel de concluzie însă nu este susţinută de a lte norm e d in Lege, inclusiv de către norm a din conţinutu l art.5 , p o triv it căreia angajarea în servic iu în organele vam ale este benevolă şi se face în bază de contract in d iv id u a l de m uncă. N a tu ra ju r id ic ă a ra p o rtu rilo r de servic iu ale co labora torilo r v a m a li este cea a unui raport ju r id ic de m uncă, născut în urm a re a liză rii acordulu i de v o in ţă în tre organul vam al şi co laboratoru l vam a l, prin tr-un contract in d iv id u a l de m uncă, ia r an a liza acestui raport ju r id ic face parte atât d in dreptul vam al, cât şi d in dreptul m uncii.

Dimensiunea de drept penitenciar a raportu lu i ju r id ic de m uncă este, la fe l ca şi în cazurile m enţionate m ai sus, una specială, raportu l de servic iu al co labora torilo r s istem ului pen iten ciar f iin d generat de satisfacerea serv ic iu lu i special în cadrul sistem ului o rgane lor penitenciare din R ep u b lica M o ld o v a . R aportu l de servic iu m enţionat a ic i este reg lem entat de o lege specială - Legea cu privire la sistemul penitenciar nr.1036 din 17.12.1996. P o tr iv it preved erilo r a rt.19 (1 8 3) d in L eg e , încadrarea în serv ic iu , atestarea, detaşarea, transferarea şi concedierea d in sistem ul pen itenciar se efectuează în

116 Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 106-108 din 24.08.2002.117 Republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 183-185 din 10.10.2008.

65

co n fo rm ita te cu L eg ea cu p riv ire la sistem ul pen iten ciar şi cu regulam entu l special aprobat de G u vern , şi n u m ai în partea în care exercitarea serv ic iu lu i în cadrul s istem ulu i pen iten ciar nu este reg lem entată p rin acte norm ative speciale, se aplică p revederile C o d u lu i m u n cii. în acest sens se poate concluziona că natura ju r id ic ă a rap o rtu rilo r de servic iu ale co labora torilo r sistem ulu i p en iten c iar este cea a unui raport ju r id ic de m uncă, născut în urm a re a liză rii acordu lu i de v o in ţă în tre organele speciale ale sistem ului p en iten ciar şi co laboratoru l s istem ulu i pen itenciar, iar încadrarea acestui raport ju r id ic face parte, în p rim u l rând, din dreptul pen itenciar, aplicându-se subsidiar şi n orm ele dreptu lu i m u n c ii.

Dimensiunea de drept comercial a raportu lu i ju r id ic de m uncă este exp rim ată prin in term ed iu l unor raporturi ju r id ic e de ordin special, apărute în rezu lta tu l prestării unei ac tiv ită ţi de natură m anageria lă în cadrul unor societăţi co m erc ia le . R ap o rtu rile ju r id ic e respective sunt reg lem entate de m ai m u lte leg i, in c lus iv de C odu l c iv il, Legea privind societăţile pe acţiuni nr.l 134 din 02.04.1997, 118 Legea privind societăţile cu răspundere limitată nr.135 din 14.06.2007u9 şi a lte leg i. P o triv it p reved erilo r art. 61 din C odul c iv il, persoana ju r id ic ă îşi exerc ită de la data co nstitu irii d repturile şi îşi execută o b lig a ţiile p rin adm in is tra to r, aceasta fiin d persoană f iz ic ă care, prin lege sau p rin actul de constitu ire , este desem nată să acţioneze, în raporturile cu te rţii, in d iv id u a l sau co lectiv , în num ele şi pe seam a persoanei ju r id ic e , iar raportu rile d intre persoana ju r id ic ă şi cei care alcătuiesc organele sale executive sunt supuse p rin analog ie reg u lilo r m andatu lu i cu co n d iţia că legea sau actul de constitu ire nu prevede a ltfe l.

în cazul socie tăţilo r pe acţiun i, p o tr iv it p reved erilo r a rt.5 0 , 69 şi 70 din L eg e , m odul de n u m ire a conducătoru lu i o rganu lu i execu tiv al societăţii (d irec to r, m anager e tc .), se stabileşte p rin in te rm ed iu l acte lor societare in terne a le societăţii, adică prin statutul acesteia, sau de către adunarea generală a ac ţionarilo r. O rganu l executiv al societăţii poate fi co leg ia l (co m ite t de conducere, d irec ţie ) sau unipersonal (d irec to r general, d irector), ia r funcţionarea acestuia se face în baza leg is la ţie i, statutului societăţii şi regu lam en tu lu i organu lu i executiv al societăţii, ceea ce denotă în m od clar caracteru l corporativ is t (societar) al rap o rtu rilo r ju r id ic e care apar în tre m anagerul societăţii pe acţiuni şi societate.

O m o d a lita te s im ila ră de determ inare a adm in is tra to ru lu i societăţii funcţionează şi în cazul societăţilo r cu răspundere lim ita tă , ca şi în cazul societă ţilo r pe acţiun i, dar cu unele m ic i d ife ren ţie ri. A s tfe l, p o triv it p reved erilo r a rt.49 şi 70 d in L e g e , dacă actul de constituire (act societar in tern ) nu prevede a ltfe l, desem narea şi e liberarea îna in te de term en a

118 Republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1-4 din 01.01.2008.119 Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.127-130 din 17.08.2007.

66

adm in istra to ru lu i ţine de com petenţa adunării generale a asociaţilo r sau de cea a co ns iliu lu i societăţii. P o tr iv it p reved erilo r a rt.69 a L e g ii în cauză, poate avea ca lita tea de adm in istra to r (m an ag er) num ai o persoană f iz ic ă m ajoră , cu capacitate d ep lină de exerc iţiu , iar leg is la ţia m u n c ii se extinde asupra re la ţiilo r d intre adm in is tra to r şi societate num ai în m ăsura în care nu este în contrad icţie cu Leg ea p riv in d societăţile cu răspundere lim ita tă . D in aceste considerente raporturile ju r id ic e de m uncă d in tre adm in istra toru l societăţii şi societate sunt de natură com erc ia lă , raport născut în urm a re a liză rii acordulu i de vo in ţă în tre societate şi adm in istra tor, m a teria liza te , de regulă, p rin tr-un contract de m andat, iar ana liza acestui raport ju r id ic face parte, în o p in ia noastră, atât din dreptul com erc ia l, cât şi d in dreptul m u n c ii.

Dimensiunea de drept confesional a ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă de asem eni este una de natură ju rid ic ă specială - de drept necom ercia l şi neguvernam ental, - fiin d guvernată de legi speciale şi m ateria liza tă prin in term ediul unor raporturi ju r id ic e speciale apărute în tre s lu jito rii (deservenţii) cu lte lor relig ioase şi o rgan izaţia confesională, în calitate de persoană ju rid ic ă necom ercială. R aporturile ju r id ic e respective sunt reglem entate de către o lege specială în dom eniu — Legea privind cultele religioase şi părţile lor componente nr.125 din 11 . 05 . 2007.'20 P o triv it p revederilor art.34 şi 35 din Lege, părţile com ponente ale cu lte lo r re lig ioase, in stitu ţiile şi în treprinderile în fiin ţa te de ele pot angaja lucrători în conform itate cu leg is laţia m u n c ii, angajarea deservenţilor şi sa la ria ţilo r cu lte lo r re lig ioase putând fi e fectuată în baza unui contract in d iv id u a l de m uncă în ch e ia t în fo rm ă scrisă. C h ia r dacă sunt grefate pe un contract in d iv idua l de m uncă, raportu rile ju r id ic e de deservire cu ltică nu pot f i supuse în tota lita te , în o p in ia noastră, reg lem en tărilo r generale ale leg is la ţie i m u n c ii, fa ră a ţine cont de specificu l unei sau alte i confesiuni re lig ioase. D u p ă cum s-a m enţionat de către cercetătorii d o m en iu lu i respectiv, obiectu l raportu lu i ju r id ic este unul specific şi ţine de com portam entu l confesional, re lig io s al deserventulu i cu ltu lu i, care nu poate fi în to tdeauna şi în to ta lita te co n fo rm iza t p reved erilo r leg is la ţie i m u n c ii.121 R aportu l ju r id ic în cauză este un raport de drept confesional, de natura raportu lu i ju r id ic de m uncă cu e lem ente atip ice, generat în urm a re a liză rii acordulu i de v o in ţă d intre o rg an iza ţia de cu lt şi deserventul (sa la ria tu l) cu ltu lu i respectiv şi m a te ria liza t, de regulă, prin in term ed iu l în ch e ie rii unui contract in d iv id u a l de m uncă guvernat în m od d irect de norm ele dreptu lu i confesional şi subsidiar de cele ale dreptu lu i m uncii.

Dimensiunea de drept maritim a ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă este exp rim ată prin in term ed iu l unor raporturi ju r id ic e de m uncă de o rd in special, apărute în rezu lta tu l prestării unei m unci de către personalul am barcat în

120 Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 127-130 din 17.08.2007.121 O.B.CTapicoB, .UeMiitH no maiie «Pe.iu?uo3Hoe n KomfieccuoHaibHoe npmo», - CraBponoju>, îKypHaji

«PoCCHHCKHH KpHMHHOJIOrHHeCKHH B 3 n jlţ0 » JVs>3/2009 i \ , p .237-245.67

urm a în c h e ie rii, de regulă, a unui contract de am barcare, în calitate de varie ta te a contractu lu i in d iv id u a l de m u n că .122 A c tiv ita te a prestată de către personalul am barcat este reg lem entată p rin in te rm ed iu l unui act norm ativ special - Legea pentru aprobarea Codului navigaţiei maritime comerciale a! Republicii Moldova nr.599 din 30.09.1999.'2} P o triv it p reved rilo r a rt.54 şi art.58 d in C o d , rap o rtu rile d in tre m em b rii ech ipa ju lu i şi arm ator sunt reglem entate de leg is la ţia statului al cărui p av ilio n î l poartă nava, dacă contractu l ce reg lem entează astfel de raporturi nu prevede a ltfe l, iar m odul de în ro lare şi de concediere a m em b ru lu i de ech ipaj, d rep turile şi o b lig a ţiile lu i, co n d iţiile de m uncă şi de re tribu ţie sunt stab ilite de leg is laţia R ep u b lic ii M o ld o v a , in c lus iv de C odu l în cauză, de regu lam en tu l serv ic iu lu i pe nave m a ritim e , de acordurile (contracte le ) co lective şi in d iv id u a le de m uncă. R aportu l ju r id ic de m uncă al personalu lu i am barcat, generat de către contractul de am barcare, ia naştere în tre personalul am barcat pe o navă co m erc ia lă şi arm atoru l n avei, ca urm are a prestării unei m unci ca lificate specifice de către personalul în cauză în fo losu l a rm atoru lu i, acesta fiind ob lig a t să rem unereze m unca respectivă şi să creeze c o n d iţiile necesare prestării acestei m unci specifice la bordul navei.

N a tru ra ju r id ic ă a raportu lu i de am barcare este una specială nu num ai datorită contractu lu i care se încheie în tre personalul am barcat şi arm ator, dar şi m o d u lu i ex tra te rito ria l (ex tran a ţio n a l) de prestare a m uncii respective de către personalu l navei. D a to r ită fap tu lu i că R ep u b lica M o ld o v a nu este o ţară m a ritim ă , în m ajo rita tea absolută a cazu rilo r prestarea m u n c ii de către personalul navei se face în afara h o tare lo r ţă rii şi, din aceste considerente, în anum ite cazuri in te rv in e necesitatea de ap licare şi respectare in c lus iv a no rm e lo r ju r id ic e în m aterie a le statelor, în ale căror ape te rito ria le n av ighează nava respectivă. O b lig a ţia dată este m enţionată în m od expres prin in term ed iu l norm ei conţinute în a r t .l 1 din C od , p o triv it căreia includerea în contractele prevăzute de C odul nav igaţie i m a ritim e com ercia le de clauze p riv in d ap licarea leg is la ţie i străine şi a uzan ţe lo r n avigaţie i m aritim e com ercia le se adm ite în cazul în care părţile sunt în drept să deroge de la d is p o z iţiile C o d u lu i.

122 Bogdan Mitric Marian, Raporturile juridice de muncă ale personalului ambarcat, autoreferatul tezei de doctor în drept, - Chişinău, 2009, publicat pe pagina web:http://www.cnaa.md/files/theses/2009/14544/marian_bogdan_-mitric_abstract.pdf (accesat la 08.04.2011).

123 Publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1-4 din 11.01.2001.

http://www.cnaa.md/files/theses/2009/14544/marian_bogdan_-mitric_abstract.pdf

SECŢIUNEA II

DIHOTOMIA TIPICULUI ŞI ATIPICULUI ÎN RAPORTURILE JURIDICE DE MUNCĂ

69

Capitolul III.RAPORTUL JURIDIC DE MUNCĂ TIPIC

§1. Abordarea dihotomică a raportului juridic de muncă: raportul tipic şi raportul atipic

Ş tiin ţa d reptu lu i m u n c ii a abordat raportu l ju r id ic de m uncă în totdeauna cu m ax im interes epistem olog ic . îndeosebi a excelat în această p riv in ţă doctrina sovietică a dreptu lu i m u n c ii, ch iar dacă în literatura de specialitate rusă (postsovietică) a a n ilo r '90 ai secolului trecut unii autori ş i-au exp rim at şi alte puncte de vedere , retractându-şi p o z iţia in iţia lă , in c lu s iv până la faptu l neabord ării şi exc lu derii d in conţinutu l cursurilo r de drept al m uncii a institu ţie i raportu lu i ju r id ic de m uncă. A s tfe l, A le x e i Paşkov, în conţinutu l m anualu lu i Tpydoeoe npaeo Poccuu, ed ita t în anul 1994 , nu abordează în general raportu l ju r id ic de m uncă, la fe l şi E vg h en ii H o h lo v în cadrul lu crării Kypc poccuucKozo mpydoeozo npaea, ed itat în anul 1 9 9 6 .124 Totuş i, m ajo rita tea a u to rilo r ruşi, m ai ales începând cu anii 2 0 0 0 , rev in atât asupra in c luderii institu ţie i raportu lu i ju r id ic de m uncă în conceptul clasic al unui tra ta t com plet de drept al m u n c ii,125 cât şi asupra d iscu ţiilo r doctrinare p riv ind conceptul general al unui raport ju r id ic de m uncă, precum şi p riv ind extensiun ile acestu ia .126 D e la o p in ia exp rim ată de către cercetătorul sovietic rus N ik o la i A le x a n d ro v p riv in d natura un itară şi in d iv iz ib ilă a raportu lu i ju r id ic de m uncă s-a ajuns - treptat, în urm a unor dezbateri doctrinare, - la poluri d iam etra l opuse: de la includerea în cadrul conceptulu i clasic al raportu lu i ju r id ic de m uncă a tu tu ro r ra p o rtu rilo r ju r id ic e care au drept obiect direct sau in d irect a c tiv ită ţile in d iv id u a le sau co lective de m uncă, până la negarea şi excluderea generală şi necond iţionată a conceptulu i raportu lu i ju r id ic de m uncă, ca şi institu ţie autonom ă a s istem ului dreptu lu i m u n c ii, din abordările ep istem olog ice şi p rax io lo g ice în m aterie de drept al m uncii.

C onceptu l de raport ju r id ic de m uncă este, in iţia lm en te , o idee rezu ltată din procesul de abstractizare, f iin d un concept de natură pur epistem ologică, însă concom itent cu abordarea teoretică respectivă este necesar de a ţin e cont de fap tu l, că raportu l ju r id ic este to todată şi un raport real şi concret, o relaţie

124 Tpydoaoc npaao Poccuu, y rrennHK, n ofl pefl. npo4). A.C.riamKOBa, - CaHKT-rieTep6ypr, ux'iaTejn.cTHO CaHKT- flcTcpSyprcKoro yHUBcpciTrcTa, 1994 r.; K ypc poccuucKozo m pydoeozo npaea: nacmb 06114ah, b 3-x TOMax, t.I , nofl o6m. pe,u. C.TI.MaBpHHa, A.C.TTamKOBa, E.B.XoxjiOBa, - CaHicr-neTcpoypr, H3jiaTejibcrBo CarncT- rieTep6yprcKoro yHHBepcHTeTa, 1996 r.

123 A.M.JlyraHKKOB, M .B . JlymHHKOBa, Kypc mpydoeozo npaea, y ie o H H K , b 2-x T O M a x , t . 1, 2 -e m ^ a H H e , n ep e p ao . h .aon. - MocKBa, H3flaTenbCTBO « C n n y r » , 2 0 0 9 r .; Tpydoeoe npaeo Poccuu, n o s peji. npocj). K ypeiiH oro A .M ., - MocKBa, H3flaTejibcTBo «IOpHCTb», 2 004 r.; K .H Jy c o B , B.H.TojiKVHOBa, Tpydoeoe npaeo Poccuu, - MocKBa, H-î^aTenbCTBO «FIpocnexT», 2 0 0 4 r .; E .A .E pm oB a, Tpy<)oeoe npaeo e Poccuu, - MocKBa, H3flaTejibCTBo «CTaTVT», 2 0 0 7 r.

126 Vezi în acest sens: E .B .X o x jio b , Henomopute aicmyajibHbie npooneMbi meopuu u npaKmmu coepe.uenuopo poccuucKoao m pydoeozo npaea, p.50-67; E.A.ropoxoB, C.H.MaBpnH, E .B .X o x jio b , H cm ownm t mpydoeozo npaea u ucmouuuKU npaeoeozo pezynupoeamm ooufecmeenuo-mpydoehi.x omuouieuuu, - M ocK B a, îK ypH an «TTpaBOBefleHHe» Xs6/2003 r., p.38-39.

70

socială determ inată şi sub iectiv izată în tre un angajato r şi un salariat care sunt in vestiţi cu drepturi şi o b lig a ţii, reprezentând o legătură con d u ctivă şi co m unicaţională în tre aceştia. M o d e la re a raportu lu i respectiv se efectuează prin in term ediu l n o rm elo r de drept al m u n c ii, însă com portam entu l social concret şi subiectiv al p artic ip an ţilo r la re la ţia în cauză deseori nu corespunde m odelu lu i prestabilit, de aceea cu regularitate in tervine prob lem a perfecţionării continue a n orm elo r de drept al m u n c ii în încercarea de a în g lo b a to t spectrul va lo ric posib il al re la ţiilo r de m uncă. în cercarea dată este, de fap t, im pos ib ilă , deoarece în totdeauna re la ţiile sociale de m uncă v o r f i cel puţin cu un pas în faţa norm ei ju r id ic e m enite să le reglem enteze; ad ică în perm anenţă vom avea de a face cu două m odele la fe l de reale, adevărate şi „pa lpab ile” ale raportului ju r id ic de m uncă: un m odel de raport m ajoritar, t ip iza t şi p re v iz ib il, şi un alt m odel - m in o rita r, n e tip iza t şi im p re v iz ib il, de factu ra unui „ reb e l” care nu doreşte sau poate că n ic i nu poate să se încadreze în cadrul m o d e lu lu i t ip iza t şi p re v iz ib il. D acă c ircu la ţia , deplasarea m o d e lu lu i tip ic al rap o rtu lu i ju r id ic de m uncă este, sub aspect pur ep istem olog ic , conservatoare şi uşor co ntro lab ilă , m odelu l a tip ic al raportu lu i respectiv este cu m u lt m ai libera l, uneori ch ia r cu nuanţe de „ lib e rtin a j ju r id ic ” , deplasându-se adesea b row n ian şi destul de haotic, departe de o rb ita p re v iz ib ilă a raportu lu i ju r id ic de m uncă t ip ic . Este im portant de m eţionat că d evierea acestuia poate f î atât una benefică partic ip an ţilo r la raportu l ju r id ic de m uncă, de factu ră practică p o zitivă , cât şi una m ai puţin benefică , uneori ch iar em inam ente negativă pentru aceştia, de o factură ju r id ic ă m ai m u lt sau m ai puţin nuanţată. A s tfe l, din sfera perfectă a m o d e lu lu i-e ta lo n a l raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic , creat în cadrul tih n it al laboratoare lor de tehn ică leg is la tivă , trebu ie să ne deplasăm către sfera m o d elu lu i real şi deseori a tip ic al raportu lu i de m uncă, care n ic i pe departe nu este dorn ic de a se m enţine închistat în cadrul propus de către leg iu ito r p rin in term ed iu l norm elo r ju r id ic e de drept al m u n c ii. C a şi construcţie ju r id ic ă , raportu l de m uncă este un concept po liva len t, iar abordarea ep istem olog ică a conceptu lu i în cauză nu poate f i co m pletă fa ră conştien tizarea n a tu rii d iho tom ice a acestuia. T ru n c h iu l conceptual al raportu lu i ju r id ic de m uncă fiin d unic, tu lp in a p rax io lo g ică se dezvo ltă bifurcat, producând o m u ltitu d in e de „fruc te” , unele încadrându-se în lim ite le prescrise norm ativ , a lte le - nu, f iin d d ife rite atât extrinsec, în com paraţie cu cele care se în cadrează în m odelu l tip ic , cât şi in trinsec - unele cu a lte le , - singura coardă care le ţine îm p reu n ă fiin d fap tu l apartenenţei la acelaşi produs atip ic al tu lp in ii-m a m e .

In calitate de fo rm ă de rea lizare practică a reg lem entării ju r id ic e a re la ţiilo r sociale de m uncă, raportu l ju r id ic de m uncă determ ină atât unitatea internă şi in terdependenţa e lem en te lo r sale constitu tive , cât şi covalen ţe le pe care le deţine cu alte categorii so c ia l-ju rid ice . In d ife re n t de m o d e lu l tip ic sau

71

atip ic de care ţine , raportu l de m uncă în cauză reprez in tă fo rm a ju r id ic ă de rea lizare fap tică a re la ţ iilo r sociale de m uncă, re la ţii interdependente şi p lu rip artic ip a tive ; este fo rm a pe care o capătă raportu rile în cauză prin in te rm ed iu l reg lem entării de către n orm ele ju r id ic e atât de drept al m u n c ii, cât şi prin in term ed iu l unor norm e ju r id ic e d in cadrul a lto r dom en ii ale drep tu lu i. D u p ă cum a firm a cu m ai m u lţi ani în urm ă Serghei B ratusi (1 9 6 8 ), dacă fo rm a ţine de structura unui bun, atunci conţinutu l şi fo rm a acestuia nu sunt o b lig a to riu entităţi d ife rite ; fo rm a este inseparabil legată de co n ţin u t.127

A m b iţia noastră teoretică - de a aborda sub aspect d iho tom ic raportul ju r id ic de m uncă, - are o m iz ă ep istem olog ică im portantă. D ih o to m ia este separarea unui în treg în două părţi care nu se suprapun, în sensul că n im ic nu poate aparţine am b e lo r părţi s im ultan , ia r d iv iz iu n ea d iho tom ică este u tiliza tă pe larg în cadrul f ilo s o fie i, a ş tiin ţe lo r m atem atice precum şi în cadrul lo g ic ii. D iv iz iu n e a d ih o to m ică presupune îm p ă rţire a unui concept - în cazul nostru a conceptulu i de raport ju r id ic de m uncă, - în două p ărţi, cu e lem ente de contrad ic to ria lita te în tre e le . în studiu l de fa ţă d ih o to m ia raportu lu i ju r id ic de m uncă este abordată în ca lita te de instrum ent de cercetare deoarece, în op in ia noastră, anum e abordarea d iho tom ică - prin in term ed iu l diviziunii dihotomice a raportului juridic de muncă, - este m ai corectă d in punct de vedere epistem olog ic , astfel reuşindu-se păstrarea scopului in iţia l. U tiliza re a instrum entelo r clasice de îm p ărţire a rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă în raporturi tip ice şi a tip ice n i se pare in sufic ien tă şi ire levantă scopului propus, deoarece este d if ic il de a alege un criteriu de c las ificare , care să corespundă în tru totu l ex ig en ţe lo r unei cercetări cu adevărat ş tiin ţifice . M a i m u lt ca atât: dacă aspirăm la respectarea r ig o rilo r ş tiin ţifice de cercetare, atunci considerăm im p o s ib ilă determ inarea unui c rite riu e locvent pentru c lasificarea ra p o rtu rilo r ju r id ic e în raporturi tip ice şi raporturi atip ice. însăşi term enu l atipic presupune lipsa esenţei ( în cadrul conceptulu i de raport ju r id ic de m uncă a tip ic ) a ceea ce este considerat drept tipic în cadrul a ltu i concept - a celu i de raport ju r id ic de m uncă tip ic . A tip ic ita te a rec lam ă lipsa com pletă a tip ic ită ţ ii , ceea ce este - cel puţin în o p in ia noastră, - perfect v a la b il în cadrul abordării conceptuale a raportu lu i ju r id ic de m uncă. în lite ra tu ra de specialitate d in R o m ân ia , de exem p lu , m a jo rita tea cercetătorilo r nu c las ifică rap o rtu rile ju r id ic e de m uncă în tip ice şi a tip ice , ci abordează tip ic ita tea şi a tip ic ita tea ra p o rtu rilo r de m uncă drept fo rm e ale ra p o rtu rilo r în cauză.

D iv iz iu n e a d ih o to m ică a conceptu lu i de raport ju r id ic de m uncă este u tiliza tă în calitate de c rite riu a u x ilia r pentru fracţionarea raportu rilo r ju r id ic e de m uncă. în cazul când există un concept c la r şi prestab ilit a l raportu lu i ju r id ic de m uncă, deven it deja c lasic, şi care este fundam entat în exc lu s iv ita te

127 C.H. E p a T y c b , CoOep.wumte u (fiop.ua npaea, - MocKBa, «Y H eH b ie 3anncKn BHHHC3. BunycK XIV», 1968 r.,

pe un contract in d iv id u a l de m uncă, ce le la lte raporturi care nu corespund conceptulu i clasic, f iin d foarte diverse şi pestriţe atât ca şi en tităţi cercetabile pur epistem olog ic , cât şi ca entităţi de ordin practic, necesită a f i , la rândul lo r, reunite în cadrul unui a lt concept ş tiin ţific . C e le m ai m u lte raporturi ju r id ic e de m uncă abordate şi considerate de către no i, în prezentul studiu m onogra fic , drept raporturi a tip ice , fac ob iectu l de cercetare, dar şi de in tegrare, m ai m u lt sau m ai puţin argum entată lo g ic , şi al a lto r ram uri ale ep is tem olog ie i, dar şi ale p rax io lo g ie i d rep tu lu i. în m od evident, acest fapt presupune şi existenţa unei anum ite o p o z iţii, cu argum ente m ai m u lt sau m ai puţin p lau z ib ile , faţă de plasarea (considerată de o p o z iţia în cauză drept incorectă) acestor raporturi în cadrul m aterie i de drept al m u n c ii. Pentru a păstra sp iritu l c o le g ia lită ţii - pe care î l considerăm , de a ltfe l, foarte im portan t pentru noi în cadrul unei cercetării ş tiin ţifice , - nu contestăm fap tu l că o anum ită parte din raporturile ju r id ic e de m uncă atip ice pot f i , pe bună dreptate, plasate ca şi com ponente integrante a le a lto r ram u ri a le ş tiin ţe i drep tu lu i, ceea ce, însă, nu presupune absolut deloc că acestea nu sunt concom itent şi raporturi ju r id ic e de m uncă care, p riv ite prin prism a o b iectu lu i şi m etodei ş tiin ţe i d rep tu lu i m u n c ii, poartă ha ina ju r id ic ă a unor entităţi atip ice , dar im portante şi in tegratorii dreptu lu i m uncii.

Eo ipso, f iin d abordate d iho to m ic ca şi entitate co lec tivă unică, raportu rile ju r id ic e de m uncă a tip ice au un singur lucru în com un care le uneşte - nu sunt raporturi de m uncă tip ice , - toate ce le la lte e lem ente produc o d iferen ţiere netă în in terioru l g rupu lu i extrem de pestriţ al rap o rtu rilo r atip ice. D iv iza re a d ih o to m ică este a trac tivă datorită pos ib iltă ţii pe care o o fe ră da a s im p lifica abordarea unui concept atunci când acest lucru pare, la p rim a vedere, a f i im posib il datorită com plex ităţii conceptului. în acest sens d iv izarea dihotom ică a conceptului de raport ju r id ic de m uncă în două categorii - raporturi tip ice şi raporturi atip ice, - este consum ată, deoarece astfel se epuizează tot spaţiul d im ensional ocupat de către entitatea în cauză, cea a raportu lu i ju r id ic de m uncă. C e le două secţiuni - raportul ju r id ic de m uncă tip ic şi, respectiv, cel atip ic , - ocupă tot spaţiul predestinat conceptului dat, nefiind posibilă apariţia unei noi secţiuni, celei de a treia, operab ilă în paralel cu cele două. Fiecare raport ju r id ic de m uncă, d in m u ltitud inea p luralistă a celor existente, va face parte sau din categoria raportu rilo r tip ice , sau din categoria raporturilo r atipice; fiecare raport în parte excluzându-1, astfel, pe celăla lt şi făcând im posib ilă unirea forţată a acestora în cadrul unui singur concept general cu trăsături caracteristice com une. R aportu l respectiv v a fi sau tip ic , sau non-tipic, adică atipic, procedându-se, de fiecare dată, la excluderea din cadrul conceptului general al raportu lu i ju r id ic de m uncă a unei părţi com ponente - a raportului ju r id ic de m uncă tip ic , - cealaltă com ponentă va reuni sub aceiaşi um brelă „surplusul” rămas: raporturile ju rid ic e de m uncă atipice.

73

Totodată , recunoaştem fap tu l că d iv iza rea d iho tom ică a raportu lu i ju r id ic de m uncă în tip ic şi a tip ic are şi un dezavanta j, deoarece, procedând astfel, devine foarte vag ă şi oarecum obscură cea de a doua com ponentă structurală astfel ob ţin u tă - raportu l ju r id ic de m uncă atip ic . S inguru l lucru c lar şi cunoscut despre acest raport este acela că nu este un raport t ip ic , ceea ce însă este de departe in su fic ien t pentru a putea opera m etod o log ic corect cu entitatea astfel obţinută. D a c ă procedăm , în continuare, la d iv izarea d ih o to m ică a raportu lu i ju r id ic de m uncă a tip ic , atunci lu cru rile devin şi m ai puţin c lare, în com paraţie cu p rim a d iv iza re d iho tom ică efectuată. A stfe l raportu rile a tip ice pot f i, de exem p lu , d iv iza te d iho tom ic - la rândul lor, - în două categorii aparte: raportu ri ju r id ic e de m uncă ale fu n c ţio n arilo r p ub lic i şi raporturi ju r id ic e de m uncă ale n o n -fu n c ţio n arilo r pub lic i; cea de a doua categorie iarăşi poate f i d iv iza tă în continuare etc., pe când p rim a categorie obţin ută în rezu lta tu l p rim e i d iv iză ri d iho tom ice - cea a ra p o rtu rilo r de m uncă ale fu n c ţio n arilo r p u b lic i - nu m ai poate fi d iv iza tă d ihotom ic în continuare. R ap o rtu rile ju r id ic e de m uncă ale fu n c ţio n arilo r public i - raporturi a tip ice , - pot f i pur şi s im plu c las ificate , u tilizându-se crite riile clasice, operab ile în cazu l o p era ţiu n ilo r log ice a unei c las ificări.

A b o rd area d ih o to m ică a rap o rtu rilo r de m uncă a ju tă , aşa cum am m ai m enţionat, la ev id en ţie rea conceptu lu i tip ic al raportu lu i în cauză, separarea u lterioară a acestuia d in cadrul conceptu lu i general al ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă, şi operarea u lterioară cu cealată com ponentă răm asă - cea a rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă atip ice. A cest lucru a ju tă m u lt cercetătorul la id en tifica rea m ai c lară a e lem en te lo r tip ice şi a tip ice , precum şi la cercetarea m ai aprofundată a structurii şi con ţin u tu lu i ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă în general. Totodată , acest lucru nu înseam nă nic idecum s im p lificarea conceptulu i de raport ju r id ic de m uncă tip ic şi transferarea acestuia pe plan secund în d om eniu l epis tem olog ie i rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă. U n ireg u la rita tea raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic , în calitate de instituţie ju r id ic ă rig id ă , statică, este o abordare greşită şi cu siguranţă că pe parcurs conceptul de raport ju r id ic de m uncă tip ic se va schim ba, incluzându-se în conţinutu l acestuia şi un ş ir de e lem ente , astăzi considerate a f i a tip ice.

R ap o rtu rile ju r id ic e de m uncă a tip ice nu pot f i abordate în acelaşi m od ca şi raportu rile ju r id ic e de m uncă tip ice . R aportu l tip ic ocupă locul central în contextu l general al ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă atât prin v o lu m u l său, cât şi prin in flu en ţa pe care o are in c lus iv asupra rap o rtu rilo r de m uncă atip ice.

R ap o rtu rile ju r id ic e de m uncă a tip ice nu trebu ie , totodată, confundate cu raportu rile ju r id ic e conexe ce lo r de m uncă, adică acele raporturi care nu pot să existe fară rap o rtu rile ju r id ic e de m uncă in d iv id u a le . în teo ria dreptulu i m u n cii respectivele raporturi sunt considerate drept raporturi de deservire, deoarece scopul p rim a r al acestora constă în deservirea rap o rtu rilo r ju rid ic e

74

de m uncă d irecte - adică a ce lo r in d iv id u a le . To todată aceste raportu ri sunt, sub aspect can tita tiv , cu m u lt m ai puţine decât raportu rile ju r id ic e d irecte - atât tip ice , cât şi atip ice. M a jo rita te a absolută a ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă sunt raporturi directe.

Sub aspectul d ih o to m ie i t ip ic u lu i şi a tip icu lu i, raportu rile ju r id ic e de m uncă atip ice ar putea f i considerate fo rm a l drept anomalii de la regu la tip ic u lu i, p rom ovată şi susţinută la n ive l n o rm ativ (reg u la to riu ). U n e le raportu rile atip ice au, sub aspect com para tiv cu raportu rile ju r id ic e de m uncă t ip ice , conţinuturi fragm entare, a lte le - invers; raportu rile tip ice putând fi considerate drept raporturi cu conţin u t fragm en tar. In d ife re n t de acest fapt, şi raportu rile tip ice , şi rap o rtu rile a tip ice , sunt facto ri m ed ia to ri în tre m uncă şi homo socialis.

§2. Noţiunea şi premisele raportului juridic de muncă tipicNoţiunea raportului juridic de muncă tipic. D acă în cadrul abordării

conceptuale a raportu lu i ju r id ic de m uncă a tip ic ita tea rec lam ă lipsa com pletă a tip ic ită ţii, atunci este necesară d e fin irea c lară şi concisă a conceptulu i de raport tip ic , ca şi e lem ent p rim ar o b lig a to riu obţin ut în u rm a d iv iz ă r ii diho tom ice a raportu lu i de m uncă. Eo ipso, este în ţeleasă pretenţia determ in ării cadru lu i noţional şi d e fin ito riu expres şi precis al en tită ţii tip iza te , adică a raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic . însă doctrin a în m aterie de drept al m uncii nu defineşte aparte raportu l ju r id ic de m uncă tip ic , separat de conceptul general de raport ju r id ic de m uncă. U tiliz a re a , în acest sens, în cadrul lite ra tu rii de specialitate a expresiei generale de raport juridic de muncă presupune - doctrinar, - acelaşi lucru cu u tiliza rea expresiei de raport juridic de muncă tipic. D in aceste considerente cercetătorii care ad m it existenţa rap o rtu rilo r tip ice şi a ce lo r a tip ice în m aterie de drept al m u n c ii, definesc, de regulă, doar conceptul general de raport ju r id ic de m uncă.

C h ia r dacă riscăm să f im acuzaţi de subiectiv ism exagerat, considerăm , totuşi, că aceste două entităţi - cea de raport juridic de muncă şi cea de raport juridic de muncă tipic, - nu sunt id entice , f iin d două concepte care se corelează după fo rm u la „ în treg - parte” . A şadar, este im perios necesară, după d efin irea pe care am dat-o în cadrul acestui studiu conceptulu i de raportju r id ic de m uncă, să d e fin im şi partea com ponentă p rim ară a acestuia, ad icăraportu l ju r id ic de m uncă tip ic . T ab lo u l conturat al institu ţie i ju r id ic e a raportu lu i ju r id ic de m uncă necesită propunerea a tre i d e fin iţ ii aparte: ad e fin iţie i conceptulu i general de raport ju r id ic de m uncă, a d e fin iţie iconceptulu i de raport ju r id ic de m uncă tip ic şi a d e fin iţie i conceptu lu i de raport ju r id ic de m uncă atip ic . P orn ind de la e lem entele-standard a le unei n oţiu n i, u tiliza te în ep is tem olog ia d rep tu lu i, considerăm că raportul juridic de muncă tipic reprezintă forma juridică de exprimare a relaţiilor sociale de

75

muncă, aflate sub incidenţa directă a normelor de drept al muncii, care ia naştere pe piaţa forţei de muncă în rezultatul încheierii unui contract individual de muncă între o persoană fizică, pe de o parte, şi o persoană juridică sau fizică, pe de altă parte, ca urmare a prestării, în condiţii legale de securitate şi sănătate, a unei munci subordonate, de către prima persoană în folosul celei de a doua, şi care este remunerată pentru munca prestată sub formă de salariu.

Premisele raportului juridic de muncă tipic. R aportu l ju r id ic de m uncă tip ic reprezin tă un cadru conturat d in tre i prem ise constitutive: norm a ju r id ic ă de drept al m u n c ii, p artic ip an ţii (an tesu b iec ţii) raportu lu i şi fap te le ju r id ic e generatoare ale raportu lu i în cauză. în lipsa uneia d in aceste prem ise raportul respectiv nu va f i unul funcţiona l şi n ic i nu v a putea f i considerat ca şi entitate ju r id ic ă . în ansam blu l p rem ise lo r care condiţionează apariţia raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic ro lu l fundam enta l este exerc ita t de către n o rm a de drept al m u n c ii, p artic ip an ţii (an tesu b iecţii) şi fap te le ju r id ic e aflându-se în strânsă interdependenţă de aceasta.

Norma de drept al muncii în calitate de premisă a raportului juridic de muncă tipic. N o rm e le de drept al m u n c ii reprezin tă e lem entu l fundam ental pentru ap ariţia unui raport ju r id ic de m uncă tip ic şi definesc dom eniu l co m portării posib ile sau datorate a p artic ip an ţilo r la raportu l în cauză. N o rm a ju r id ic a de m uncă (de drept al m u n c ii) poate fi d e fin ită drept regula de condu ită cu caracter general si im personal în m aterie de drept al m uncii, em isă de organele de stat com petente sau de către alte organism e, in c lus iv de natură ju r id ic ă p riva tă , ab ilita te cu acest drept, nerespectarea căre ia poate fi sancţionată p rin constrângere.

N o rm e le ju r id ic e de drept al m unc ii nu reprezin tă un scop în sine, ele urm ăresc drept fin a lita te m odelarea com portam en te lo r sub iecţilo r raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic . U n raport social, apărut în urm a prestării unei m unci de către o persoană în fo losu l a lte ia , poate deveni raport ju r id ic de m uncă t ip ic num ai dacă este reg lem entat în m od direct de către n orm ele ju r id ic e în m ateria d reptu lu i m u n c ii. D eşi m unca, în calitate de activ ita te socială um ană conştientă, de cele m ai m u lte o ri poate fi e fectuată num ai prin in term ediu l unei re la ţii sociale, nu putem a firm a că respectiva re la ţie socială de m uncă este deja un raport ju r id ic de m uncă tip ic . N u avem a ic i în vedere cazurile când se în calcă prevederile n o rm e lo r ju r id ic e care in terz ic anum ite practic i în m aterie de m uncă, cum ar f i m unca forţată , ro b ia etc., ci tre i categorii de ac tiv ită ţi sociale, u tile şi legale , aparte: a) a c tiv ită ţile sociale u tile şi neinterzise de lege, dar care nu fac ob iectu l reg lem en tărilo r prin in term ediu l n o rm elo r ju r id ic e , statul ne im punând o conduită anum e subiecţilo r a fla ţi în raportu rile respective; b ) ac tiv ită ţile sociale u tile care fac obiectu l reg lem en tă rilo r ju r id ic e d irecte sau indirecte în m aterie de drept al m uncii

sau în m aterie de drept m ix t, cuprinse în cadrul conceptulu i de raport ju r id ic de m uncă atip ic ; c) a c tiv ită ţile sociale u tile care fac ob iectu l reg lem etă rilo r ju r id ic e ale a lto r ram uri de drept şi care nu cad, sub n ic i o fo rm ă, sub in c idenţa dreptulu i m uncii. Proiectând a firm a ţia S o fie i Popescu (2 0 0 0 ), p o triv it căre ia separarea ra p o rtu rilo r ju r id ic e de alte raporturi sociale este determ inată de faptu l ca raportul ju r id ic este reg lem entat de către o norm ă de d rep t,128 putem a firm a că raportu l ju r id ic de m uncă tip ic poate fi în m od ex p lic it separat de un raport social de m uncă prin faprtu l in te rm ed ie rii d irecte şi o b lig a to rii a p rim u lu i de către o norm ă de drept al m u n c ii. N o rm a de drept al m unc ii o feră energie necesară raportu riloe ju r id ic e de m uncă tip ice , acestea f iin d propulsate p rax io log ic de către n orm ele respective. T reb u ie să m enţionăm , totodată, că a ic i există şi un fenom en rec ip roc, în sensul că deseori anum ite raporturi sociale de m uncă existente de facto, dar fară acoperire n orm ativă , generează în cele d in u rm ă ap ariţia unei norm e ju rid ic e , care perm ite încadrarea legală a raportu rilo r respective - de cele m ai m u lte ori sub aspect de perm is ib ilita te , - dar în unele cazuri şi sub aspect de in terzicere a raportu rilo r respective de m uncă.

F iin d e lem entu l de bază al acte lor n o rm ative în m aterie , n orm ele de drept al m unc ii sunt extrem de varia te , ocupând to t spaţiul no rm ativ existent, începând de la norm ele contractuale şi f in a lizâ n d cu norm ele absolut im pera tive . C odu l m uncii prevede, eo ipso, că n orm ele de drept al m u n c ii se conţin în toate categoriile de acte n orm ative , raportu rile de m uncă (a tâ t cele tip ice cât şi cele a tip ice ) f iin d reglem entate de:

S C onstitu ţia R ep u b lic ii M o ld o v a ;■S C odu l m uncii;S leg i ce conţin norm e de drept al m uncii;■S hotărâri ale P arlam entu lu i;■S decrete a le P reşed intelu i R ep u b lic ii M o ld o v a ;S h o tărîri şi d ispoziţii ale G u vern u lu i;v'' acte em ise de M in is te ru l M u n c ii, P rotecţie i Socia le şi F a m ilie i;S acte em ise de alte autorită ţi centra le de specialitate, în lim ita

îm p u te rn ic ir ilo r delegate de G uvern;■S acte em ise de au to rită ţilo r publice locale;S acte n o rm ative em ise la n iv e l de unitate;■S contracte co lective de m uncă;■S convenţii co lective;■S tratate, acorduri, convenţii şi alte acte in ternaţionale la care R ep u b lica

M o ld o v a este p arte .129

128 Sofia Popescu, Teoria generală a dreptului, - Bucureşti, editura “Lumina Lex”, 2000, p.226.129 Art.4 din Codul muncii.

77

L o cu l central în m ate ria reg lem en tării ra p o rtu rilo r de m uncă tip ice este ocupat de către n o rm ele C o d u lu i m u n c ii, acestea având caracter de norm e- cadru în d om eniu l d reptu lu i m u n c ii. C o n c lu z ia dată o putem trage din conţinutu l art.2 d in C od , p o tr iv it căru ia n orm ele sale reglem entează to ta lita tea ra p o rtu rilo r in d iv id u a le şi co lective de m uncă, contro lu l ap licării reg lem en tă rilo r din d o m en iu l ra p o rtu rilo r de m uncă, ju ris d ic ţia m uncii, precum şi a lte raporturi legate n e m ijlo c it de rap o rtu rile ju r id ic e de m uncă, acestea aplicându-se şi ra p o rtu rilo r de m uncă reglem entate prin legi organice şi p rin a lte acte n orm ative . Sub aspect p rax io lo g ic instanţele de ju d eca tă sunt obligate , în cazul în care se constată că p rin tr-u n contract c iv il sereg lem entează de fapt raporturi de m uncă d intre salariat şi angajator, să ap lice acestor raporturi p revederile n o rm e lo r de drept al m uncii.

N o rm e le ju r id ic e de drept al m u n c ii care se conţin în legea-cadru în m ateria d rep tu lu i m u n c ii - C o d u l m u n c ii, - servesc drept sursă p rim ară şi o b lig a to rie de apariţie a unui raport ju r id ic de m uncă tip ic , f iin d im posib ilă existenţa unui astfel de raport care să nu cadă sub incidenţa n orm elo r conţinute în C od . C ontractu l in d iv id u a l de m uncă, servind în calitate de sursă p rim ară o b lig a to rie pentru apariţia unui raport ju r id ic de m uncă tip ic , estereg lem entat prin in te rm ed iu l a rtic o le lo r 45 - 88 din C od , astfel norm elerespective având caracter sine qua non pentru apariţia , derularea,m o d ificarea , suspendarea şi stingerea unui raport de m uncă tip ic .

N o rm e le cod ificate ale m uncii se ap lică tu tu ror rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă tip ice . D o m e n iu l de ap licare a acestora cuprinde toate raportu rile tip ice cu partic iparea sa la ria ţilo r şi an gajato rilo r, persoane fiz ic e sau ju rid ic e din sectorul p ub lic , p riva t sau m ix t al econom ie i R e p u b lic ii M o ld o v a , dar nu în to tdeauna s-a ap licat această regulă. A s tfe l, istoria reg lem en tărilo r în m aterie de drept al m u n c ii d in R ep u b lica M o ld o v a a perioadei cuprinse între anii de după A c tu l U n ir i i cu R o m ân ia d in anul 1918 şi până în anul 2 003 - anul adoptării p r im u lu i C od al m u n c ii naţion al, - cunoaşte m ai m ulte m o d alită ţi de acţiune a n o rm e lo r de drept al m uncii asupra rap o rtu rilo r de m uncă. In tr-o p rim ă perioadă, cea a ap lică rii Legii României din 1929 asupra contractelor de muncă, 130 n o rm ele de drept al m u n c ii ale acestei leg i se ap licau ra p o rtu rilo r de m uncă ale d ife r ito r categorii de salariaţi: lucrători, lu crători la d o m ic iliu , şefi de echipă, suraveghetori, p azn ic i, p ortari, oam eni de servic iu , v iz it i i , h am a li, fr iz e r i, chelneri, serv ito ri, m eseriaşi, m em bri ai ech ip a ju lu i, funcţionari p articu la ri, personal d in b iro u ri, p rofesionişti lib eri, v o ia jo ri com erc ia li, vân zăto ri, tip o g ra fi, lucrători ai că ilo r ferate, personal al z ia re lo r, lău tari, o fiţe r i d in m a rin a co m erc ia lă , d irec to ri de societăţi, salariaţi ai in d u s triilo r agrico le etc., cuprinzând aproape în to ta lita te segem entul celo r care prestau o m uncă (contra cost) unei alte persoane, m ai puţin

130 Publicată în Monitorul Oficial al României nr.74 din 5 aprilie 1929.78

fu n c ţio n arilo r p u b lic i.131 A ceastă lege denotă faptu l a p lic a b ilită ţii extinse a no rm elo r leg is la ţie i m u n c ii în perioada respectivă, norm e care se extindeau asupra unui d om en iu vast de raporturi de m uncă.

U lte r io r, în perioada sovietică, norm ele leg is la ţie i m unc ii au început să- şi restrângă sfera de ap licare, lim itându-se num ai asupra rap o rtu rilo r de m uncă ale m u n c ito rilo r şi fu n c ţio n arilo r (s liu jb a ş ilo r). D u p ă cum se cunoaşte d in doctrina d reptu lu i sovietic al m u n c ii, ideea a p lic a b ilită ţii restrânse a n o rm e lo r ju r id ic e de m uncă num ai asupra acestor categorii de salariaţi a fost in iţia tă şi susţinută de către N ik o la i A le x a n d ro v în anul 1 9 5 9 .132 D u p ă o largă dezbatere ş tiin ţifică , care a avu t loc la începutu l an ilo r '70 ai secolul trecut, în conţinutu l B a ze lo r leg is la ţie i m unc ii a U n iu n ii R .S .S . şi a rep u b lic ilo r unionale, precum şi în conţinutu l co d u rilo r m unc ii ale rep u b lic ilo r din com ponenţa U .R .S .S ., a fost inclusă sfera de acţiune restrânsă a leg is la ţie i m uncii, redusă doar la reg lem entarea rap o rtu rilo r jr id ic e de m uncă ale m u n c ito rilo r şi fu n cţio n arilo r. A s tfe l, a r t .l d in C odul m u n c ii al R .S .S .M o ld o ven eş ti din 25 m ai 1973 m enţiona că acesta “reglementează raporturile de muncă ale tuturor muncitorilor şi slujbaşilor, contribuie la creşterea productivităţii muncii, la sporirea eficienţei producţiei sociale şi la ridicarea pe această bază a nivelului material şi cultural de viaţă al oamneilor muncii, la întărirea disciplinei muncii şi la transformarea treptată a muncii spre binele societăţii in prima necessitate vitală a fiecărui om capabil de muncă", iar m unca m em b rilo r gospodăriilo r co lective (co lh o zu rilo r), p o triv it p reved erilo r art.3 d in C o d , “este reglementată de statutele colhozurilor, care se adoptă pe baza Statutului model al colhozului şi în conformitate cu el, precum şi de legislaţia Uniunii R.S.S. şi a R.S.S.Moldoveneşti, care se referă la colhozuri”. Şi num ai începând cu perioada de după declararea independenţei R ep u b lic ii M o ld o v a (anu l 1 9 91 ), s-a reven it treptat la ideea de reglem entare a ra p o rtu rilo r de m uncă ale tu tu ror sa la ria ţilo r, in c lus iv şi a celo r angajaţi în cadrul unor un ită ţi d in sectorul agrico l. Este norm al că no ile rea lită ţi de pe p ia ţa econom ică a fo rţe i de m uncă nu se m ai pot d e zvo lta în sfera restrânsă şi intrinsecă a d reptu lu i m u n c ii sovietic clasic, în acest sens, toate raporturile ju r id ic e de m uncă - atât cele tip ice , cât şi cele a tip ice , - trebu ie să se regăsească sub u m brela protectoare a m ecan ism elor ab ilita te ale statu lu i, în scopul p ro te jă rii e lem entu lu i m ai slab al oricăror re la ţii sociale din sfera prestării unei m uncii dependente - p ro te jă rii sa la ria tu lu i, - in d ife ren t de

„în principiu, între funcţionarii publici şi particulari există incumatibilitate: funcţionarii publici aparţin domeniului dreptului public şi se încadrează în legile de organizare ale administraţiunilor sloiului din care fac parte, pe când funcţionarii particulari din întreprinderile industriale sau comerciale, din instituţiile şi organizaţiile particulare, aparţin materiilor de drept privat ţ i raporturile dintre ei şi patroni sunt supuse Jie regalelor din dreptul privat (comercial sau civil), Jie legii contractelor de muncă. Funcţionar public este după definiţiunea statutului (art.l), orice cetăţean român care îndeplineşte un serviciu public permanent (civil şi eclesiasticj la stat, judeţ, comună sau la instituţiile al căror buget este supus aprobării parlamentului, guvernului sau consiliilor judeţene şi comunale” (ECristoforeanu, Teoria generală a contractului individual de muncă, p.48).

1,2 H. T.AjieKcaHjipoB, Coeemcxoe mpvdottoe npano, - MocKBa. HaaaTenbCTBo «FocK)pn3flaT», 1959 r.79

natura m ai m u lt sau m ai puţin tip ic ă a raportu lu i ju r id ic , în cadrul căruia are loc prestarea m u n cii respective.

In litera tu ra ju r id ic ă de specialitate p rob lem a sferei de aplicare a dreptu lu i m u n c ii este supusă d ezb aterilo r deja o lungă perioadă de tim p , dar încă nu şi-a p ie rd u t re levan ţa . N u există în că un consens cu p riv ire la dom eniu l rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă ce fac parte d in sfera de aplicare directă a n o rm e lo r de drept al m u n c ii şi a ce lo r ce nu fac parte com ponentă din sfera respectivă, raportu rile în cauză aflându-se sub “ autoritatea” a ltor ram uri ale s istem ulu i dreptu lu i. în m ed iile academ ice de p ro fil, precum şi în cele te rţia re spaţiu lu i ep is tem olg ic al dreptu lu i în că se m ai discută despre aşa- zisele d om en ii de ap licare lato sensu şi dom en ii de ap licare stricto sensu a n o rm e lo r de drept al m u n c ii.

S fera de ap licare a no rm elo r de drept al m u n c ii constă în schiţarea lim ite lo r in te rven ţie i posib ile a norm elo r în cauză asupra ra p o rtu rilo r de m uncă de pe p iaţa fo rţe i de m uncă. Sub aspect epistem olog ic , determ inarea sferei respective n ic iodată nu va reprezenta o p ro iecţie fid e lă a s itu a ţiilo r p rax io lo g ice în d om en iu , deoarece în sfera ş tiin ţe i dreptu lu i în general şi a dreptu lu i m u n c ii în special rea lită ţile practice sunt cu m u lt m ai f le x ib ile decât abordările ep istem olog ice , care depind în to tdeauna de sub iectiv ism ul cercetătoru lu i ca şi fac to r um an, îndeosebi de in fluen ţa “ m o n ştrilo r sacri” în m aterie ş tiin ţific ă care deseori reacţionează exagerat de sensibil la alte v iz iu n i în m aterie , cu care nu sunt de acord. E v id e n t că o astfel de reacţie nu este benefică a m b iţiilo r sănătoase ale unui cercetător în m aterie ş tiin ţifică .

Este interesantă p o z iţia savantulu i rus Iu rii O rlo v s k ii (2 0 0 5 ) care consideră că chestiun ile ce ţin de raportu rile ju r id ic e de m uncă nu trebuie să f ie reg lem entate de n orm ele de drept c iv il, dar care, totodată, nu a firm ă că toate raportu rile de m uncă t r e b u ie să f ie reglem entate de n orm ele de drept al m u n c ii, c i pur şi s im p lu le d e lim itează după obiectu l acestora.113 « C tf ie p a

d e u c m e iiH epaoK daH C K ozo 3 a K 0 H 0 d a m eJ ib cm ea — VM)’U {ecm eeH H bie u c6H3dHHbie

c h u m u H e m iyu iecm eeH H b ie o tn H o iu eH m , ocH oeaH H bie Ha p a e e n c m e e , aemoHOMUU b o jiu u w iyu iecm eeH H O U c a u o e m o fim e jib H O c m u ux yn acm H U K oe;

a f i e p a d e u c m e u x mpydoeozo 3 a K o n o d a m e n b c m e a - m p y d o e b ie u H en o cp ed cm ee H H o cen saH H bie c h u m u o m H o u ie m m » , 134 - astfel a firm ă savantul rus, deşi a firm a ţia în cauză, la p rim a vedere absolut corectă, pare m ai puţin sigură ca şi construcţie ep is tem olog ică , dacă abordăm prax io lo g ic raporturile de m uncă, m ai ales p rin p rism a d ih o to m ie i t ip ic u lu i şi a tip icu lu i al acestora, în o p in ia noastră, dom eniu l de ap licare al n o rm e lo r de drept al m u n c ii - în co n d iţiile m o d em e de coabitare a unor fo rm e şi t ip u ri m u ltip le de proprietate, precum şi a d ife r ite lo r fo rm e o rg an iza to rico -ju rid ice de activ ita te econom ică,

133 KoMMenmapuu k T p yd o ea w K o d e tccy P o c c u u c k o u 0edepaijnti, 2 - e r a a a H H e , n cn p a B jie H H o e , ao n o jiH e H H o e h n e p e p a 6 o ra H H o e , o t b . pe ,a . npcuj). K D T I .O p jio b c k h h , p .4 6 .

134 Ibiclem, p.46.

- ar trebu i extins în tr-o fo rm ă care să asigure concom itent şi f le x ib ilita te sufic ientă, dar şi siguranţă, pentru o acoperire m a x im po s ib ilă a tu tu ror raportu rilo r sociale de m uncă prestată contra cost. Scopul constă în o ferirea unui m in im garantat de protecţie socială persoanelor care prestează m unca respectivă, in d ife ren t de caracterul fo rm a l-ju rid ic al statutu lu i acestora - salariaţi sau non-sa laria ţi, - deoarece o p ia ţă lib e ră care este generatoare de prosperitate econom ică la n ive l m acrosocial, poate distruge sistem atic şi fără scrupule v ie ţi şi destine um ane la n ive l m icrosocial.

L e g iu ito rii d in diverse ţări abordează în m od d ife r it sfera de acţiune a n o rm elo r de drept al m unc ii asupra rap o rtu rilo r sociale de m uncă. D acă ar fi să luăm drept exem p lu raportu rile ju r id ic e de m uncă ale fu n c ţio n a rilo r p u b lic i, d iversitatea de abordare n o rm ativă a acestora este foarte m are, acoperind practic o bună parte a p erim etru lu i de in terven ţie a leg iu ito ru lu i în m ateria dată. In R ep u b lica M o ld o v a , p o triv it p reved erilo r Legii cu privire Ia funcţia publică şi statutul funcţionarului public, reg im u l general al fu n cţie i publice, statutul funcţionaru lu i p u b lic , raportu rile ju r id ic e d in tre funcţionarii public i şi au to rită ţile pub lice (d en u m ite generic drept raporturi de serv ic iu ), precum şi alte raporturi ce decurg d in acestea, fac ob iectu l de reglem entare a leg ii în cauză, ia r p revederile leg is la ţie i m u n c ii se ap lică co m plem entar, şi num ai în m ăsura în care nu contravin leg is la ţie i speciale care reg lem entează activ ita tea fu n c ţio n arilo r p ub lic i - cu a lte cuvin te , norm ele de drept al m uncii se ap lică subsidiar norm elo r de drept ad m in is tra tiv care reg lem entează raportu rile de m uncă ale fu n c ţio n arilo r p u b lic i.135 în F ed era ţia R usă, p o triv it p reved erilo r a r t . l l din C odul m u n c ii, specificu l raportu rilo r ju r id ic e de m uncă ale fu n c ţio n arilo r p u b lic i se stabileşte de către C odu l m u n c ii şi a lte leg i federa le , ad ică se ap lică regu la exact opusă ce le i ap licate în R ep u b lica M o ld o v a ; ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă ale fu n c ţio n arilo r respectiv i f iin d aplicate în m od subsidiar n orm ele ju r id ic e extrinseci, dar nu cele in trinseci dreptu lu i m uncii.

în Rom ânia, potriv it p revedrilor a rt.l şi a rt.l 17 din Legea privind Statutul funcţionarilor publici nr. 1 8 8 /1 9 9 9 , regim ul general al raporturilor ju rid ic e dintre funcţionarii public i şi stat sau adm inistraţia publică locală (denum ite generic, ca şi în cazul R epublic ii M o ld o va , raporturi de serviciu), fac obiectul leg ii în cauză - lege specială, - d ispoziţiile căreia se com pletează cu prevederile legislaţiei m uncii, precum şi cu reglem entările de drept com un c iv ile , adm inistrative sau penale, după caz, în m ăsura în care nu contravin legislaţiei specifice funcţiei publice. A stfe l, şi în R om ânia, la fe l ca şi în R epublica M o ld o v a , norm ele de drept al m uncii se aplică subsidiar norm elor de drept adm inistrativ care reglem entează raporturile de m uncă ale funcţionarilo r publici.

Art. I.. att.76 din Legea privind Statutul funcţionarilor publici (România). 136 Republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 365 din 29.05.2007.

D ată fiin d d ivers ita tea extinsă a n o rm elo r de drept al m u n c ii, este necesar de a m enţiona fap tu l, că ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă tip ice li se ap lică doar n o rm ele de drept, conţinute în actele n o rm ative care fac parte din leg is la ţia m u n c ii, cu m ic i excep ţii f iin d posib ilă şi ap licarea no rm elo r de drept extrinseci leg is la ţie i m u n c ii, acestea d in urm ă fiin d ap licab ile doar în m od subsidiar. în cazul m a jo rită ţii rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă atip ice - spre deosebire de raporturile de m uncă tip ice , - are loc o inversare a ap licării norm elor: în cazul acestora locul p rim ar este ocupat (de regu lă) de către norm ele de drept din cadrul a lto r leg is laţii, cum ar fi norm ele de drept adm in is tra tiv , norm ele de drept c iv il, norm ele de drept necom ercial şi cele de drept com ercia l etc., care sunt intrinseci raporturilor ju r id ic e de m uncă atipice, iar norm ele d in leg is laţia m unc ii f iin d aplicate, de regulă, în m od subsidiar.

Antesubiecţii în calitate de premisă a raportului juridic de muncă tipic. P o triv it reg u lii general acceptate, subiecţi ai o ricăror raporturi ju r id ic e sunt p artic ip an ţii la aceste raportu ri, in vestiţi cu drepturi şi o b lig a ţii de natură ju r id ic ă . P rin in term ed iu l raportu lu i ju r id ic la care partic ipă, aceştia urm ăresc satisfacerea unor interese - sau de ordin personal, sau de ordin social. D rep tu l m u n c ii, în calitate de ram ură d is tinctă a sistem ului d reptu lu i R ep u b lic ii M o ld o v a , operează cu o p lu ra lita te de subiecţi partic ipan ţi la raportu rile de m uncă, dar nu to ţi sub iecţii respectiv i sunt şi subiecţi ai unui raport ju r id ic de m uncă tip ic .

O b iec tu l dreptu lu i m unc ii îl constituie raportu rile ju r id ic e de m uncă, acestea reprezentând esenţa dreptu lu i m unc ii atât ca şi ram ură a sistem ului d rep tu lu i, cât şi ca dom eniu al ş tiin ţe lo r ju r id ic e . In acest sens, în cadrul ştiin ţe i d reptu lu i m u n c ii se operează cu două categorii (n o ţiu n i) aparte: subiecţi ai d reptu lu i m uncii şi subiecţi ai raportu lu i ju r id ic de m uncă. D eşi sunt adesea confundate, aceste două categorii sunt totuşi d istincte, ch iar dacă în ceea ce ţine de “ju c ă to r ii” cei m ai im portan ţi în m ateria d reptu lu i m uncii - salaria ţii şi an g a ja to rii, - aceştia sunt şi subiecţi ai d reptu lu i m uncii, şi subiecţi ai ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă tip ice .

P ornind de la p rim atu l ra p o rtu rilo r ju r id ic e în cadrul dreptu lu i m unc ii ca şi ram ură a s istem ului d rep tu lu i, este necesar să determ inăm subiecţii rap o rtu rilo r respective în calitate de prem isă constitu tivă , necesară apariţie i raportu lu i respectiv , separându-i în acelaşi tim p de statutul de subiecţi ca şi elem ent constitu tiv al structurii raportu lu i ju r id ic de m uncă. în cadrul structurii rap o rtu lu i sub iecţii deja partic ipă , adică sunt im p lica ţi post-prem isă în raportu l respectiv; în cazul abordării sub iecţilo r în calitate de prem isă a apariţie i raportu lu i ju r id ic de m uncă aceştia, de rând cu norm a ju r id ic ă şi fap tu l ju r id ic , fac p os ib ilă naşterea (generarea) raportu lu i în cauză. D acă în cazu l ce lo rla lte două prem ise - a norm ei ju r id ic e şi a fap te lo r ju r id ic e , - are loc “ m etam o rfo zarea” u lterioară a p rem iselo r date sub aspect p rax io lo g ic ,

82

subiecţii nu dispar, m enţinându-se existenţa şi im p lica rea acestora în raport pe toată durata d eru lării acestuia, de la apariţie şi până la stingere. în acest context, considerăm că trebu ie efectuată d is tin c ţia necesară în tre subiecţii raportu lu i ju r id ic de m uncă drept e lem ent al structurii raportu lu i, şi subiecţii raportu lu i drept prem isă o b liga to rie pentru apariţia unui raport ju r id ic de m uncă - deşi nu a firm ăm că ar exista o contrad icţie in e lu ctab ilă în tre en tită ţile respective. In cazul abordării sub iecţilo r prin prism a structurii raportu lu i aceştia sunt, în m od incontestabil, e lem ent gen sine qua non pentru existenţa raportu lu i respectiv. S ituaţia este însă puţin m ai d ife rită în cazul abordării sub iecţilo r ca şi prem isă a apariţie i raportu lu i, deoarece aceştia, de regulă, în că nu au calitatea de subiect al raportu lu i ju r id ic de m uncă, ci doar îş i m anifestă dorin ţa de a deveni partic ipan ţi ai raportu lu i în cauză. D in aceste considerente este m ai corectă - cel puţin sub aspect epis tem olog ic , - abordarea en tită ţilo r rerspective nu în calita te de subiecţi ai raportu lu i, ci în calitate de antesubiecţi, ad ică entităţi care se a flă în “ antecam era” raportu lu i şi aşteaptă încadrarea în structura acestuia.

D e asem enea, nu sunt identice n ic i n o ţiu n ile de subiect al raportului juridic de muncă tipic şi subiect al dreptului muncii, cea de a doua fiin d o noţiune cu m u lt m a i largă (ex tin să ) decât p rim a , cuprinzând o p lu ra lita te de entităţi ju r id ic e care au statut de subiecţi ai dreptu lu i m u n c ii, dar nu au şi statut de subiecţi ai unui raport de m uncă tip ic . D acă abordăm subiecţii raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic p rin in term ed iu l c rite riu lu i de s in gu lar sau p lu ra l, atunci, p r iv iţi prin p rism a p rem ize lo r apariţie i raportu lu i ju r id ic , în calitate de antesubiecţi ai raportu lu i tip ic apar doar po ten ţia lu l salariat - antesalariatul, şi potenţia lu l angajato r - anteangajatorul. Spre deosebire de aceştia, în calitate de subiecţi ai d rep tu lu i m u n c ii apar salariatul şi angajatorul, dar şi o m u ltitu d in e vastă de a lţi subiecţi, cum ar fi subiecţii reprezentativ i (s ind icate le şi patronate le ), o rgane lle de ju ris d ic ţie a m u n c ii, organele de supraveghere şi contro l asupra respectării leg is la ţie i m u n c ii, organele de adm in istrare a rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă etc.

Antesalariatul. P r iv it prin in term ed iu l prem isei apariţie i raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic , antesalariatul este persoana fizică potenţială de a obţine statut juridic de salariat, în cazul când îşi va manifesta deschis criteriul volitiv de a contracta cu un potenţial angajator. A n tesa laria tu l trebu ie, astfel, să corespundă în tru totu l cerin ţe lo r legale necesare o b ţin erii (d e ja e fective , dar nu po ten ţia le ) statutului de salariat, adică să a ib ă capacitate ju r id ic ă de m uncă, drepturi şi o b lig a ţii, garanţii a le exerc ită rii d rep tu rilo r, dar şi posib ilitate de a fi atras la răspundere ju r id ic ă pentru neexecutarea sau executarea neconform ă a o b lig a ţiilo r asumate. In calitate de antesalariat poate apărea num ai o persoană f iz ic ă aptă, care a atins vârsta legală pentru a contracta în cadrul unui raport ju r id ic de m uncă tip ic , prin in term ediu l căruia

să-şi asume drepturi şi o b lig a ţii, susţinute prin in term ediul garan ţiilo r şi p os ib ilită ţii de a fi atrasă la răspundere ju r id ic ă în caz de neexecutare a o b lig a ţiilo r asum ate. N u pot deţine statut de antesalariaţi persoanele fiz ice care nu corespund cerin ţe lor m enţionate; acestea nu vo r putea obţine n ic i calitatea de subiect al unui raport ju r id ic de m uncă atip ic , po triv it reg u lii generale.

Anteangajatorul. C a şi în cazu l antesalaria tu lu i, anteangajatorul ete o persoană fizică sau juridică potenţială de a obţine statutul juridic de angajator, în cazul când îşi va manifesta deschis criteriul volitiv de a contracta cu un potenţial salariat. Spre deosebire de antesalariaţi, anteangajatorii sunt de două categorii: an teangajatori cu statut de persoană ju r id ic ă şi anteangaj atori cu statut de persoană f iz ic ă . In d ife re n t de statutul respectiv deţinu t - cel de persoană f iz ic ă sau cel de persoană ju r id ic ă - şi anteangajatorul trebu ie să corespundă în tru totu l cerin ţe lo r legale necesare ob ţin erii statutului de angajator. în cazul an teangajatoru lu i cu statut de persoană f iz ic ă , aceasta trebu ie să a ibă capacitate dep lină de exerc iţiu , drepturi şi o b lig a ţii, garanţii ale exerc ită rii d rep tu rilo r şi p os ib ilita tea de a fi atras e fectiv la răspundere ju r id ic ă pentru nexecutarea sau executarea neconform ă a o b lig a ţiilo r asum ate. în cazul angajatorulu i cu statut de persoană ju r id ic ă , acesta trebuie să aibă capacitate ju r id ic ă de posibil angajator, drepturi şi o b lig a ţii, garanţii ale exerc itării d rep turilo r şi posib ilitatea e fectivă de a fi atras la răspundere ju r id ic ă pentru neexecutarea sau executarea neconform ă a obligaţiilo r asumate. Totodată, spre deosebire de statutul ju rid ic al antesalariatului în calitate de posibil salariat, de cele m ai m ulte ori anteangajatorul este deja copartic ipant al unor raporturi ju r id ic e de m uncă atât tip ice , cât şi a tip ice şi, în sensul a trib u it a firm a ţie i noastre puţin m ai sus, concom itent se a flă atât în “ antecam era” raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic , cât şi în “ o fic iu l” intern al a lto r raporturi ju r id ic e de m uncă la care deja partic ipă.

Faptul juridic în calitate de premisă a raportului juridic de muncă tipic. C a şi p rem isă constitu tivă a unui raport ju r id ic de m uncă tip ic , fap tu l ju r id ic reprez in tă o c ircum stanţă care duce la apariţia raportu lu i ju r id ic m enţionat, îm preună cu celelalte prem ise constitutive ale acestuia - norm a de drept al m uncii şi antesubiecţii raportului în cauză. D eşi faptele ju rid ice sunt entităţi necesare nu num ai apariţiei, ci şi m od ificării, suspendării sau stingerii unui raport ju rid ic de m uncă, inclusiv tip ic, acestea nu servesc drept premisă constitutivă a m o d ific ă rii, suspendării şi s tingerii raportu lu i, deoarece în toate aceste s ituaţii este vorba despre un raport deja constitu it. A s tfe l sub aspectul abordat în acest com partim ent al s tudiu lu i de faţă , fap tu l ju r id ic are calitatea de prem isă constitu tivă a raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic care încă nu este constituit.

D eşi teo ria d reptu lu i cunoaşte v a ria fapte ju r id ic e , în calitate de prem isă constitu tivă a unui raport ju r id ic de m uncă t ip ic apare doar o singură categorie de fapte ju r id ic e . P o triv it re g u lii generale care nu cunoaşte careva

84

excepţii, orice raport ju r id ic , in c lus iv raportu l de m uncă tip ic , se deru lează în tim p , ad ică are un m om en t de apariţie şi, respectiv , de stingere. în in terva lu l cuprins d intre generarea şi stingerea raportu lu i ju r id ic de m uncă, pe parcursul d eru lării acestuia pot in terven i o sum edenie de c ircum stanţe cunoscute drept fapte ju r id ic e , în v irtu tea cărora se aduce atingere raportu lu i, el m o d ificân d u - şi - adeseori în m od card inal, - substanţa in iţia lă . Spre deosebire de toate aceste circum stanţe, drept prem isă exc lu s ivă pentru ap ariţia unui raport ju r id ic de m uncă tip ic serveşte num ai o singură categorie de fapte ju r id ic e - acţiun ile , - în ca lita tea acestora de fapte sociale ex terio riza te prin in term ed iu l m an ifes tărilo r de vo in ţă ale antesubiecţilo r raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic , adică ale antesalariatu lu i şi ale anteangajatorulu i.

Şi fap tu l ju r id ic care serveşte drept prem isă constitu tivă a raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic , la fe l ca şi cele m ai m ulte fapte ju rid ic e constitutive ale unor raporturi ju r id ic e cu elem ente de drept p rivat, necesită a fi m ateria liza t prin in term ediul unui act ju r id ic . A c tu l ju r id ic m ateria liza t serveşte, în cazul nostru, în calitate de iz v o r al apariţie i raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic concret, ad ică se in tegrează în conceptul lato sensu al fap tu lu i ju r id ic . D u p ă cum m enţiona G heorghe B e le iu (1 9 9 2 ), d ife ren ţa de sferă în tre în ţe lesu l lato sensu şi stricto sensu al fap te lo r ju r id ic e o reprezin tă actele ju r id ic e .137 C alita tea respectivă de fap t ju r id ic constitu tiv şi m a te ria liza t al raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic o deţine în exc lu s iv ita te num ai contractul individual de muncă. P r iv it prin prism a fap tu lu i ju r id ic d e fin itiv m ate ria liza t, contractu l în cauză reprezin tă o acţiune b ila te ra lă lic ită a antesub iecţilo r raportu lu i care, în m od conştient şi n ev ic ia t, prevăd şi doresc surven irea e fec te lo r ju r id ic e ale în ch e ierii actu lu i ju r id ic în cauză.

A c ţiu n ile în calitate de fapte ju r id ic e constitu tive ale raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic reprezin tă fapte um ane co m is ive efectuate cu in tenţia de a produce efecte ju r id ic e în m ateria rap o rtu rilo r sociale de m uncă, p revăzu te de norm ele de drept al m u n c ii. P riv ite sub acest aspect, ac ţiu n ile , ca şi prem isă constitu tivă a raportu lu i t ip ic , sunt în to tdeauna vo lun tare , autonom e şi dorite . C ontractu l in d iv id u a l de m uncă în ch e ia t de către un salariat şi un angajator este concom itent - în calitate de act ju r id ic , - şi vo luntar, şi in tenţionat, şi dorit de către aceştia. Sub aspectul in tenţie i, acţiun ile respective sunt efectuate de către subiecţi cu scopul de a produce efecte ju rid ic e . C a şi prem isă constitutivă a raportului ju r id ic de m uncă tip ic , acţiun ile antesubiecţilor urm ăresc apariţia unui raport de m uncă concret şi subiectiv - şi n im ic a ltceva în plus, - dorind survenirea e fec te lo r actu lu i ju r id ic în cauză. P riv ite din ex terio r, ac ţiun ile antesubiecţilo r raportu lu i în cauză presupun exp rim area ex terio riza tă o b liga to rie a vo in ţe i b ila tera le a acestora. V o in ţa an tesalariatu lu i constă în

137 Gheorghe Beleiu, Drept civil român. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil, - Bucureşti. Casa de Editură şi Presă „Şansa”-S.R.L., 1992, p.99.

85

dorin ţa de a se produce naşterea raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic , m ateria liza tă n o n -ju rid ic p rin dorin ţa de a presta o m uncă pentru potenţia lu l său angajator; v o in ţa an teangajatoru lu i constă de asem enea în dezideratu l de a genera un raport ju r id ic de m uncă tip ic , dar m ate ria liza t prin dorin ţa de a o feri un loc de m uncă pentru po ten ţia lu l său salariat.

F iin d de factură in iţia lă psihologică, v o in ţa este un fenom en co m plex ce constă în procesul psih ic de conducere a a c tiv ită ţii u m an e .138 Trăsăturile psihologice ale vo in ţe i sunt scopul propus conştient, efortu l specific , ca lifica t ca vo lu n ta r şi com portam en tu l de b iru ire a obstacolelor. Sub aspectul dat v o in ţa an tesalariatu lu i constă în n evo ia s im ţită de f iin ţa um ană aptă de a m unci, necesitate pe care aceasta doreşte să o satisfacă, ea fiin d re flecta tă în m intea antesa laria tu lu i. Pe parcursul re flec tă rii respective persoana ajunge la reflectarea m o d a lită ţii, a m ijlo c u lu i p rin in term ed iu l căruia n evo ia de a m unci poate f i satisfăcută. Eo ipso, p rin in term ed iu l re flec tă rii persoana percepe că nu poate să-şi satisfacă în m od in d iv idual nevo ia respectivă, ci este constrânsă să apeleze la un alt subiect care la fe l sim te o nevoie de alt gen - necesitatea de a se fo losi de m unca prestată de către o p rim a persoană. U lte r io r în m intea am belor personae începe procesul d e liberării, am bele cântărind toate avanta je le şi dezavanta je le pe care le prez in tă dorin ţe le , dar şi m ijlo ace le de satisfacere a acestora: antesalariatul - avantajele şi dezavantajele de a m unci pentru cea de a doua persoană, ia r anteangajatorul - avanta je le şi dezavanta je le de a o fe ri un loc de m uncă pentru p rim a persoană. Prin urm are, în cazul p reva lă rii concom itente la am b ii subiecţi a avan ta je lo r m ateria liza te p rin tr-u n m o tiv determ inant şi pentru antesalariat, şi pentru anteangajator, aceştia trec la adoptarea d ec izie i de a în ch e ia un contract in d iv id u a l de m uncă, în ca lita te de act ju r id ic , ca urm are a unui fapt ju r id ic com plex m a te ria liza t, şi care serveşte u lte rio r drept prem isă constitu tivă a raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic .

P riv ită sub aspect pur ju r id ic v o in ţa este d iho tom ică , constând din două elem ente - consim ţăm ânt şi cauză. C onsim ţăm ân tu l este cond iţia esenţială a actulu i ju r id ic de m uncă, drept subcategorie a acte lor ju r id ic e de drept privat, ce constă în hotărârea ex te rio riza tă a an tesalariatu lu i şi anteangajatorulu i de a în ch e ia contractul in d iv id u a l de m uncă. N u m a i astfel faptu l social - acţiunea vo lun tară b ila te ra lă lic ită a antesalariatu lu i şi anteangajatoru lu i, - se poate transfo rm a în fapt ju r id ic com plet, servind drept prem isă constitu tivă a raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic .

în unele cazuri consim ţăm ântu l antesubiecţilo r raportu lu i de m uncă tip ic - dar cel m a i adesea al unu ia d intre e i, - nu în truneşte toate c o n d iţiile de v a lab ilita te ale consim ţăm ântu lu i, necesare pentru generarea unui raport ju r id ic de m uncă v a lid . în astfel de cazuri contractul in d iv id u a l de m uncă

138 Paul Popescu-Neveanu, Dicţionar de psihologie, - Bucureşti, editura „Albatros’', 1978, p.777.86

în cheiat de către salariat şi angajator poate genera un raport ju r id ic de m uncă in-valid, ad ică lo v it de nu lita te . C o d u l m u n c ii, p rin in term ed iu l a rt.84 , statuează faptu l că nerescpectarea o rică re ia d in tre c o n d iţiile stab ilite pentru încheierea contractu lu i in d iv id u a l de m uncă atrage n u lita tea acestuia, care produce efecte pentru v iito r. în cazul când este p osib il, nu lita tea contractu lu i poate f i în lă tu ra tă prin în d ep lin irea c o n d iţiilo r corespunzătoare im puse de lege, dar în caz când aceste cond iţii nu pot f i în d ep lin ite , raportu l ju r id ic respectiv se v a stinge în urm a constatării n u lită ţii contractu lu i de către instanţa de ju decată .

C aracteru l ad validitatem al faptu lu i ju r id ic - al acţiun ii vo luntare b ila te ra le lic ite a antesalariatu lu i şi anteangajatoru lu i, - în calitate de prem isă constitu tivă a unui raport ju r id ic de m uncă tip ic , are o im portan ţă m u ltip lă . C ele m ai im portante aspecte pentru salariat se exp rim ă , în p rim u l rând, prin fap tu l că acestea determ ină pentru v iito r fu n c ţia (specia lita tea , ca lifica rea ) concretă a antesalariatu lu i şi, în al d o ilea rând, d e term ină salariu l v iito r al antesalariatu lu i în cauză. D a c ă faptu l ju r id ic sub anum ite aspecte este afectat, acesta nu m ai poate f i considerat drept v a lid în d ep linu l sens al cuvântu lu i, ch iar dacă c lauzele nu vo r f i, în m od ob lig a to riu , lo v ite de nu lita te . In orice caz, în s ituaţia posib ilă de afectare a acestuia, raportu l ju r id ic generat de către un astfel de fapt ju r id ic nu va m ai putea f i considerat unul t ip ic , p robab il că un astfel de fap t ju r id ic v a genera, f iin d în so ţit de n o rm a ju r id ic ă şi de subiecţi, un raport ju r id ic de m uncă a tip ic , ch iar dacă acesta v a avea în calitate de iz v o r de apariţie un contract in d iv id u a l de m uncă. A s tfe l de s ituaţii sunt posib ile , de exem p lu , în cazul apariţie i rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă ale acelor categorii de salariaţi care, deşi nu au statut de funcţionari p u b lic i, sunt as im ila ţi acestora. C u atât m ai m u lt în cazul rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă atip ice, cum ar f i cel al rap o rtu rilo r corporative generate în cadrul exerc ită rii unor profesiuni libera le - raportu rile corporative de m uncă ale avo caţilo r şi notarilo r pu b lic i, - care, ca şi în cazul o ricăru i raport ju r id ic de m uncă, presupune existenţa o b ligato rie a unor fapte ju r id ic e în ca lita te de prem isă constitu tivă a raportu lu i respectiv.

§3. Trăsăturile caracteristice ale raportului juridic de muncă tipicGeneralităţi. R aportu l ju r id ic de m uncă tip ic are un ş ir de trăsături

caracteristice p roprii şi determ inante , în v irtu tea cărora raportu l respectiv poate f i in d iv id u a liza t şi separat atât de a lte raporturi ju r id ic e care fac obiectu l unor alte ram uri ale s istem ului d rep tu lu i, cât şi de raportu rile ju r id ic e de m uncă atip ice . A ceste trăsături coabitează contextual şi fo rm ează un tot în treg cu trăsăturile fundam enta le , specifice o ricăru i raport ju r id ic , care se m enţin pentru în treaga perioadă funcţiona lă a raportu lu i respectiv şi d ispar num ai odată cu stingerea raportu lu i ju r id ic de m uncă subiectiv izat.

87

T răsătu rile fundam enta le ale raportu lu i t ip ic nu pot f i a fectate de careva s ituaţii extrinseci raportu lu i respectiv, f ie de o rd in um an, fie de ordin independent de v o in ţa o m u lu i. F iin d prezente şi în cazul a lto r raporturi ju r id ic e , au ca lita tea de trăsături fundam enta le a le raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic u rm ăto are le atribute: caracteru l social, suprastructuralitatea, caracterul v o liţ io n a l, caracteru l va lo ric , caracterul in te lectual ideatic , caracterul p o z itiv is t, caracteru l tem po ra l, caracterul antropolog ic şi caracterul subiectiv.

Totodată , ca şi orice a lt raport ju r id ic de natură p rivată , p u b lică sau p riva to -p u b lică , şi raportu l ju r id ic de m uncă tip ic are p ro p riile sale trăsături, prin in term ed iu l cărora se produce separarea acestuia d in cadrul m u ltip le lo r raporturi ju r id ic e care operează pe o rb ita vastă a dreptulu i s ib iectiv . S tab ilirea , re levarea şi investigarea acestora este extrem de im portantă, ţinând cont de contextu l abordării d iho tom ice a raportu lu i ju r id ic de m uncă prin prism a tip icu lu i şi a tip icu lu i. Im p o rtan ţa respectivă are conotaţii m ix te - atât de o rd in ep istem olog ic , cât şi p rax io lo g ic , - prevalând, totuşi, im portanţa p rax io lo g ică deoarece, p o triv it p reved erilo r leg ii-cadru în m aterie - C odul m uncii, - instanţa de judecată este obligată să acorde prioritate aspectului faptic - de facto - al conţinutu lui unui raport de m uncă, dar nu aspectului fo rm al- ju r id ic - de jure.™ A şa cum se m enţionează (pe bună dreptate) în literatura de specialitate, în cadrul abordării p rax ilo log ice a raporturilor ju rid ic e de m uncă se aplică princip iu l suprem aţiei fap te lo r,140dar nu m odalitatea u tiliza tă de către subiecţii acestora pentru a fo rm a liz a ju r id ic raportu rile în cauză.

T răsăturile caracteristice ale raportu lu i ju r id ic de m uncă au fost şi sunt în continuare abordate de către m ajo rita tea absolută a cercetăto rilo r în m ateria dreptu lu i m u n c ii, dar în a fara d iho tom ie i raportu lu i, ad ică trăsăturile respective sunt considerate a fi specifice - cu m ic i excep ţii, - o ricăru i raport ju r id ic de m uncă. P o tr iv it au to ru lu i A le x a n d ru Ţ ic le a , raportul ju r id ic in d iv idua l de m uncă are urm ătoarele trăsături caracteristice: naşterea, de regulă, prin in term ediul unui contract in d iv idual de m uncă, b ilateralitatea, caracterul intuitu persome, subordonarea salariatului faţă de angajator, rem unerarea m uncii şi protecţia m u ltila te ra lă a sa laria ţilo r.141 A celeaşi trăsături caracteristice ale raportu lu i ju r id ic in d iv idua l de m uncă se regăsesc şi în cadrul unor lucrări elaborate în com un de către A lexan d ru Ţ ic le a şi Constantin Tu fan (2 0 0 1 ) .142 A cest punct de vedere a fost susţinut şi anterior e laborării s tudiilo r respective, de către Sanda G h im p u şi A lexan d ru Ţ ic lea , în cursurile de drept al m uncii editate în anul 19 9 4 143 şi reeditate u lterio r în anii 1995 şi 1 9 9 7 .144

139 Art.2 alin.(3) din Codul muncii stipulează următoarele: „în cazul in care instanţa de judecată stabileşte că, printr-un contract civil, se reglementează de Japt raporturile de muncă dintre salariat şi angajator, acestor raporturi li se aplică prevederile legislaţiei muncii ”

140 Nicolai Romandaş, Eduard Boişteanu, Dreptul muncii. Manual, p.62-63.141 Alexandru Ţiclea, Tratat de dreptul muncii, ediţia a IlI-a, p. 13-14.142 A lexandru Ţiclea, Constantin Tufan, Dreptul muncii. Curs pentru uzul studenţilor, p. 12-15.143 Sanda Ghimpu, Alexandru Ţiclea, Dreptul muncii, p. 12-14.144 Sanda Ghimpu, Alexandru Ţiclea, Dreptul muncii, ediţia a IIl-a, p. 14-16.

în lite ra tu ra de specialitate d in R e p u b lic a M o ld o v a trăsăturile caracteristice ale rap o rtu rilo r ju rd id ic e de m uncă au fost abordate, dar în m od d ife rit. A s tfce l, p o triv it cercetătoru lu i T eo d o r N e g ru (1 9 9 5 ), raportu l ju r id ic de m uncă tip ic are urm ătoarele trăsături: ia naştere în baza unui contract in d iv id u a l de m uncă; este b ila tera l; este personal; are un caracter continuu, de luncă durată; părţile sunt egale la m om en tu l în c h e ie rii con tractu lu i, u lte rio r in tervenind subordonarea salariatului fa ţă de angajator; salarizarea angajatu lu i, precum şi asigurarea co n d iţiilo r de m uncă prevăzute de leg e .145 U lte r io r, T eo d o r N e g ru şi C ă tă lin a Scorţescu, în tr-o lucrare editată în anul 2 0 0 4 , consideră drept trăsături caracteristice ale raportu lu i ju r id ic in d iv id u a l de m uncă urm ătoarele: caracterul personal, b ila te ra lita tea , caracterul oneros şi contin u ita tea.146 O p in ia dată este susţinută de către au torii respectiv i, f iin d preluată şi inclusă în conţinutu l m an u a lu lu i de drept al m u n c ii, ed itat în anul 20 1 0 . 147 C ercetătoarea E len a M o can u (1 9 9 7 ) consideră drept trăsături caracteristice ale raportu lu i ju r id ic de m uncă caracterul b ila te ra l, naşterea prin in term ed iu l în ch e ierii unui contract in d iv id u a l de m uncă, caracterul personal, ac tiv ita tea generică a sa laria tu lu i, egalita tea p ărţilo r la m om entu l apariţie i raportu lu i şi subordonarea u lte rioară a salariatu lu i anga ja to ru lu i, rem unerarea m u n c ii, p recum şi pro tecţia m u ltila te ra lă a s a la ria tu lu i.148 B oris Sosna şi N ic o la i G o re lko (2 0 0 1 ), deşi nu abordează sistem ic trăsăturile caracteristice ale raportu lu i ju r id ic de m uncă, m enţionează caracterul personal al acestora, subordonarea salariatu lu i regu lam en tu lu i in tern, o b lig a tiv ita tea as igurării de către angajato r a unor condiţii securizate şi sănătoase de prestare a m u n c ii, precum şi caracteru l oneros al raportu lu i resp ectiv .i4Q D octrinaru l N ic o la i Rom andaş, în cursul de prelegeri ed itat în anul 1997, m enţionează urm ătoarele p a rticu la rită ţi a le raportu lu i în cauză: includerea cetăţen ilo r în co lectivu l de m uncă, exerc itarea de către lucrător a unui an u m it fe l de m uncă, subordonarea a m b ilo r subiecţi regu lam entu lu i in tern al u n ită ţii, caracterul personal, caracteru l oneros, caracterul de extindere şi caracterul de co n tin u ita te .150 C ercetăto ru l Eduard Boişteanu (2 0 0 5 ) m enţionează, la rându-i, urm ătoare le însuşiri a le raportu lu i ju r id ic de m uncă: acesta apare drept rezu lta t al reg lem en tării in d iv id u a le a re la ţiilo r sociale de m uncă; caracterul continuu; caracteru l intuitu personae; re la ţia de subordonare a salaria tu lu i fa ţă de an g a ja to r.151 A u to r ii N ic o la i R om andaş şi E d u ard B oişteanu, în m anualu l de drept al m u n c ii ed itat în anul 2 0 0 7 ,m enţionează drept însuşiri p roprii a le raportu lu i ju r id ic de m uncă urm ătoare le

145 Teodor Negru, Dreptul muncii, p. 14.146 Teodor Negru, Cătălina Scorţescu, Dreptul muncii (partea generală), p.83-84.147 Teodor Negru, Cătălina Scorţescu, Dreptul muncii. Curs universitar, p.62-63.148 Elena Mocanu, Curs de prelegeri la dreptul muncii (partea generală), p.48-49.149 E.H.CocHa, H.ATopejiKo, Tpydoaoe npaeo PecnydmtKii Mondoea. Hayuuo-npaKrnuuecKoe nocooue (c

KO.uMenmapwL\m omdejibHbix nop.it K3oTa PM), p.25.150 Nicolae Romandaş, Dreptul muncii. Curs de prelegeri, p.82-84.151 Eduard Boişteanu, Dreptul muncii. Partea generală, p.61 -65.

caracteristici: ap ariţia raportu lu i ca rezu lta t al reg lem entării in d iv id u a le a re la ţiilo r sociale de m uncă, caracterul continuu, caracterul intuim personae şi re la ţia de subordonare a salaria tu lu i fa ţă de an g a ja to r.152

în ceea ce ţine de aspectul abordat - cel al a trib u te lo r (trăsă turilo r) caracteristice a le raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic , - subscriem în parte la o p in iile expuse de către cercetătorii în m aterie p riv in d trăsăturile în cauză ale raportu lu i ju r id ic de m uncă, dar, to todată, considerăm necesar de a reproiecta trăsăturile respective p rin prism a abordării d iho tom ice a rap o rtu rilo r de m uncă, ev id en ţiin d astfel num ai acele atribute care sunt reprezentative pentru raportu l tip ic . N u insistăm asupra certitu d in ii in d u b itab ile a o p in ie i noastre - evid en t, este una subiectivă, - dar to todată considerăm că ea este consolidată prin in te rm ed iu l aceloraşi cerin ţe convenţionale de va lid ita te şi so lid itate , despre care am m en ţio n at de ja în acest studiu. în sensul ce lo r m enţionate a ic i, considerăm că un raport ju r id ic de m uncă tip ic are urm ătoarele p articu larită ţi: ia naştere num ai p rin în cheierea unui contract in d iv id u a l de m uncă; are caracter personal; raportu l d in tre salariat şi angajato r este g refat pe o subordonare specifică; are caracter b ila te ra l; rem unerarea m unc ii prestate de către salariat se efectuează num ai prin p la ta unui salariu d eterm inat sau d eterm in ab il; caracterul continuu al raportu lu i; precum şi caracterul protecţionist specific al raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic .

Naşterea unui raport juridic de muncă tipic are loc numai prin încheierea unui contract individual de muncă. U n raport ju r id ic de m uncă tip ic , la fe l ca şi orice alt raport ju r id ic , se derulează în tim p ceea ce presupune, ob ligatoriu , un m om en t de apariţie a raportu lu i respectiv. E xistenţa atem porală a raportu lu i ju r id ic de m uncă, atât a ce lu i t ip ic cât şi a celu i a tip ic , este im p o s ib ilă în afara spaţiului tem p o ra l, ia r în acest sens raportul ju r id ic de m uncă - raportat la t im p ca şi entitate ne ju rid ică , - se naşte, se derulează, se m o d ific ă , se suspendă şi se stinge în in te rio ru l t im p u lu i.

T im p u l ca şi entitate este greu d e fin ib il, deşi d into tdeauna a servit drept subiect im portant atât al f ilo s o fie i, cât şi al ş tiin ţe i. E x is tă m ulte d ivergenţe în legătură cu însem nătatea lu i, d in acest m o tiv este d ific il de o fe rit o de fin iţie a tim p u lu i care să nu ducă la controvese. M u lte do m en ii folosesc o de fin iţie opera tivă în care un ită ţile t im p u lu i sunt de fin ite . D in m u ltitu d in ea de d e fin iţii ale tim p u lu i, cunoscute în cadrul ştiin ţe i şi filo s o fie i, una d in cele m ai scurte este cea conţinută în Encyclopaedia Britannica, p o triv it căreia tim p u l este un „ continuum care nu are dimensiuni spaţiale ” .153 Dicţionarul Oxford defineşte tim pu l ca fiin d procesul indefin it şi continuu al existenţei evenim entelor în trecut, prezent şi v iito r, p riv it ca o unitate. Foarte controversat ca şi entitate cercetabilă, tim p u l este de asem enea o prob lem ă de o m are im portanţă socială, având

152 Nicolai Romandaş, Eduard Boişteanu, Dreptul muncii. Manual, p.59-64.153 Enciclopedia Universală Britannica, voi. 15, - Bucureşti, editura „Litera”, 2010, p.216.

90

valoare econom ică, precum şi o va lo are personală datorită percepţie i um ane a lim ite lo r tim p u lu i. în acest sens şi raportu l ju r id ic de m uncă este perceput ca şi even im ent care se desfăşoară în tim p , în ca lita tea aceasta f iin d gândit în term eni de trecut, prezent şi v iito r , term eni care sunt independenţi de percepţia in te lectu a lă um ană şi reprezin tă caracteristic i ob iec tive a le lu m ii.

A p a riţia raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic se produce, astfe l, în tim p , şi drept sursă unică de apariţie a acestuia serveşte fap tu l ju r id ic m a te ria liza t în cadru convenţional - contractul in d iv id u a l de m uncă. A b o rd a t prin prism a generală ned iho tom ică a raportu lu i ju r id ic de m uncă, contractul in d iv id u a l de m uncă serveşte în calita te de iz v o r principal al apariţie i ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m u n c ă ,134 ceea ce presupune existenţa posib ilă şi a a lto r surse generatoare ale raportu lu i respectiv, care au caracter de izvo are secundare. însă p riv ită prin prism a abordării d iho tom ice a raportu lu i, regu la u n ic ită ţii sursei de apariţie a unui raport ju r id ic tip ic nu cunoaşte n ic i o excepţie , spre deosebire de ap ariţia raportu lu i ju r id ic de m uncă atip ic , sursa m ate ria liza tă de apariţie a căruia este d ife rită , de la caz la caz. T o ţi sa la ria ţii a fla ţi în raporturi ju r id ic e de m uncă tip ice îş i desfăşoară ac tiv ita tea în tem e iu l unui contract in d iv id u a l de m uncă în cheia t p o triv it p reved erilo r legale în m aterie , în cadraţi în m uncă în cadrul u n ită ţilo r d in sectorul p rivat, public sau m ix t.

T ra ta t în calitate de fapt ju r id ic m ate ria liza t, contractu l in d iv id u a l de m uncă serveşte atât în calitate de fo rţă m otrice a raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic , cât şi în calitate de condiţie generatoare a subiecţilo r raportu lu i, deoarece până la încheierea contractu lu i şi ap ariţia raportu lu i respectiv subiecţii v iito ru lu i raport au calitatea, aşa cum am m enţionat deja, de antesubiecţi care se a flă în „antecam era” raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic . M e c a n is m u l ju r id ic de funcţionare a raportu lu i de m uncă tip ic nu poate fi pus în m işcare, nem aivorb ind de faptu l fu n cţio n ării continue şi n orm ale pe parcurs, dacă nu începe in iţia l să funcţioneze un a lt m ecanism ju r id ic - contractu l in d iv id u a l de m uncă, - în calita te de „scânteie ju r id ic ă generatoare” a acestuia.

în ştiin ţa dreptu lu i m unc ii d in R ep u b lica M o ld o v a fap te le ju r id ic e au fost foarte rar cercetate, de regulă, doar în contextu l abordării unor institu ţii com plexe, cum ar fi in stitu ţia contractu lu i in d iv id u a l de m u n c ă .'” Totodată, nu există o abordare a fap te lo r ju r id ic e în conţinutu l leg is la ţie i m uncii d in R epub lica M o ld o v a . C odu l m u n c ii, în ca lita te de lege-cadru în dom eniu , nu conţine n ic i o norm ă cu re ferin ţă la te m e iu rile ap ariţie i, m o d ific ă rii, suspendării şi stingerii rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă, spre deosebire de acelaşi C od al m uncii d in Federaţia Rusă care conţine un capito l destinat raporturilo r ju rid ic e de m uncă şi un articol aparte destinat apariţie i raportu rilo r

IW Nicolai Romaiidaş, Contractul individual de muncă, - Chişinău. Centrul Editorial al USM. 2001, p.20.IS5 Nicolai Romandaş, Contractul individual de muncă, p. 17; Cocna E.H., TpyOoahie rto.'onopbi ( K O H m p a t c n m ) e

Pecnyâmnce M o.idoea u « Poccuitctcoit (Pedepcnjim e yaioaioLX pbiHouHoii okohomuku: meopun u npaKtnwia, - KHuiHHeB, H3aaTejibCTBo „Reclama”, 2001 r., p.26-27.

respective. A s tfe l, p o triv it p reved erilo r a rt.16 din C odu l m unc ii rusesc, «mpydoebie omnoiuenua eo3HUKaiom Meotcdy pa6ommiKo.M u paâomodameneM Ha ocHoeaHuu mpydoeozo dozoeopa, laKjHonaeMoeo mm e coomeemcmeuu c H acinom ifU M K o d eK c o M » .156 C o d u l m u n cii al R e p u b lic ii M o ld o v a defineşte doar contractu l in d iv idua l de m uncă, însă nu conţine vreo norm ă care ar m enţiona faptu l că acesta serveşte drept sursă ( iz v o r ) de apariţie a raportu lu i ju r id ic de m uncă. P o triv it p re ved erilo r art.45 d in C od , contractul in d iv id u a l de m uncă este în ţe legerea d in tre salariat şi angajator, p rin care salariatul se o b lig ă să presteze o m uncă în tr-o anum ită specia litate , ca lifica re sau funcţie , să respecte regu lam en tu l in tern al u n ită ţii, ia r angajatorul se o b lig ă să-i asigure co n d iţiile de m uncă prevăzute de C odul m u n c ii, de alte acte n o rm ative ce conţin norm e ale d reptu lu i m u n c ii, de contractu l co lectiv de m uncă, precum şi să-i achite la tim p şi in tegral salariu l. N o ţiu n e a citată a ic i nu o feră p o sib ilita te de a face o legătură d irectă d intre raportu l ju r id ic de m uncă şi contractu l de m uncă, în dub la calitate a acestuia de generator, dar şi de fo rţă m otrice a raportu lu i în cauză.

C ontractu l in d iv id u a l de m uncă - atât în calitate de act ju r id ic , cât şi în calitate de fapt ju r id ic m ate ria liza t, - trebuie să corespundă fo rm ei cerute de lege. Fo rm a contractu lu i in d iv id u a l de m uncă reprezin tă m o dalita tea de ex terio rizare a m an ifes tării de v o in ţă a antesalariatu lu i şi, respectiv, a anteangajatoru lu i de a da naştere unui raport ju r id ic de m uncă tip ic în tre părţi. Pentru a putea servi drept sursă de apariţie a raportu lu i, contractul in d iv id u a l de m uncă trebuie să f ie în che ia t în fo rm a prescrisă de lege, iar p o triv it preved erilo r legale în cheierea contractu lu i in d iv id u a l de m uncă în fo rm a prescrisă - cea scrisă - este o b lig a to rie .157 O b lig a tiv ita tea elaborării proiectu lui şi în ch e ie rii contractu lu i in d iv id u a l de m uncă cade în sarcina angajato ru lu i şi, în m od norm al, ea trebu ie în d ep lin ită an terio r d eru lă rii rap o rtu rilo r de m uncă. Prin Convenţia colectivă (nivel naţional) cu privire la modelul Contractului individual de muncă nr.4 din 25.07.2005158 a fost aprobat de către partenerii sociali modelul contractu lu i in d iv id u a l de m uncă. F iin d un contract cu tit lu de m odel, acesta (m o d e lu l) nu este ob lig a to riu pentru a f î u tiliza t în cadrul perfectării ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă tip ice . P ărţile raportu lu i ju r id ic sunt în drept să u tilizeze un m odel p ropriu , elaborat în cadrul u n ită ţii, cu condiţia ca acesta să conţină acel m in im de c lau ze o b lig a to rii m enţionate în art. 4 9 din

156 Tpydoeou Kodenc P occuuckou <Pedepatfuu, Oe^cpajTbHbifi 3aKOH o t 30 jxeKa6px 2001 r. N*?197-(î>3 (publicat în C i PO. 2002. Jfsl (m.1). Ct.3).

157 Art.58 alin.(l) din Codul muncii stipulează următoarea regulă: "Contractul individual de muncă se încheie inform ă scrisă. Contractul individual de muncă încheiat până la data intrării in vigoare a prezentului Cod poate Ji perfectat in form ă scrisă mimai cu acordul părţilor. Propunerea angajatorului privind perfectarea contractului individual de muncă in formă scrisă se aduce la cunoştinţa salariatului, sub semnătură, prin ordimil (dispoziţia, decizia, hotărîrea) angajatorului. Propunerea salariatului privind perfectarea contractului individual de muncă în form ă scrisă se aduce la cunoştinţa angajatorului prin depunerea şi înregistrarea cererii lui scrise. Refuzul motivat al uneia dintre părţi privind perfectarea contractului individual de muncă in formă scrisă se comunică celeilalte părţi prin răspunsul său scris in decurs de 5 zile lucrătoare

158 Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 101-103 din 29.07.2005.92

C o d u l m u n c ii şi să nu contrav in ă p reved erilo r generale a le leg is la ţie i m unc ii p riv in d perfectarea raportu rilo r ju r id ic e de m uncă.

M o d e le aparte de contracte in d iv id u a le de m uncă au fost aprobate şi recom andate pentru a f i ap licate de către partenerii socia li la n ive l de ram ură. A s tfe l, un m odel recom andat de contract in d iv id u a l de m uncă se conţine şi în Convenţia colectivă (nivel de ramură) pe anii 2008 - 2010 din 14.02.2007, încheiată între Ministerul Educaţiei şi Tineretului şi Consiliul Republican al Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei, care a fost recom andat pentru a fi ap licat de către toţi angajato rii d in d om eniu l educaţiei şi tin ere tu lu i.

C ontracte le in d iv id u a le de m uncă încheiate până la data de 1 octom brie 2003 (data in tră rii în v ig oare a C o du lu i m u n c ii) pot fi perfectate în fo rm ă scrisă num ai cu acordul p ă rţilo r - al sa laria tu lu i şi al anga ja to ru lu i, care se a flă deja în raporturi ju r id ic e de m uncă. Se p rezum ă că raportu rile respective erau grefate pe un contract in d iv id u a l de m uncă în che ia t în fo rm ă verbală , fo rm ă care era perfect v a lab ilă , sub aspectul leg a lită ţii acesteia, la m om en tu l anga jării salariatu lu i în cauză (până la 1 o c to m b rie 2 0 0 3 ).

P o triv it reg u lii generale , contractul in d iv id u a l de m uncă îşi produce efectele din z iu a sem nării, ceea ce presupune că d in m om en tu l respectiv persoana angajată devine salariat, iar cel care l-a angajat devine pentru persoana angajată, angajator, ad ică raportu l ju r id ic de m uncă tip ic apare d in m om en tu l sem nării contractu lu i în ca lita tea acestuia de fapt ju r id ic m ateria liza t. R egu la respectivă poate avea şi anum ite excepţii, când z iu a sem nării contractu lu i in d iv id u a l de m uncă nu co inc ide cu z iu a când acesta începe să-şi producă efectele ju r id ic e . P o tr iv it p reved erilo r art. 85 d in C o d u l m u n cii, salariatu l care a depus o cerere de dem isie este în drept oricând, până la exp irarea term enu lu i legal de p reav iz, să-şi retragă cererea sau să depună o nouă cerere, p rin care să o anuleze pe p rim a. In acest caz angajato ru l este în drept să-l e libereze pe salariat num ai dacă până la retragerea (anu larea) cererii depuse a fost în cheiat un contract in d iv id u a l de m uncă cu un alt salariat. S alaria tu l respectiv cu care a fost de ja în cheiat contractul nu se bucură de efectele scontate prin în cheierea acestuia, deoarece contractul in d iv id u a l de m uncă îşi va produce efectele num ai după exp irarea perioadei legale de p reav iz, în u rm a cererii de dem isie depuse de către p rim u l salariat şi aprobare de către angajator. C u alte cuvin te, raportu l ju r id ic de m uncă tip ic nu se va considera generat deşi contractul in d iv id u a l de m uncă, în ca lita te de iz v o r de apariţie a acestuia a fost în che ia t de către părţi.

Raportul ju r id ic de m uncă tip ic apare, astfel, după încheierea contractului in d iv idua l de m uncă în fo rm ă scrisă. C are v a f i s ituaţia raportu lu i ju r id ic apărut în cazul când contractul nu a fost în che ia t în fo rm ă scrisă, ci doar verbală? N eperfec ta rea contractu lu i in d iv id u a l de m uncă în fo rm a scrisă cerută de lege atrage după sine un şir de consecinţe - de regu lă n egative , -

93

pentru angajator. C ea m ai im portan tă d intre acestea constă în faptu l că raportu l ju r id ic de m uncă apărut în urm a în ch e ie rii contractu lu i în fo rm ă verb a lă se consideră de jure a f i un raport pe o durată nedeterm inată, ch iar dacă de facto pă rţile s-au în ţe les asupra duratei determ inate a raportu lu i respectiv , în cond iţii absolut legale .

C ontractu l in d iv id u a l de m uncă în fo rm ă verba lă îşi produce efectele din z iu a în care salariatu l a fost adm is la m uncă de către angajato r sau de către o altă persoană cu funcţie de răspundere din unitate, ab ilita tă cu angajarea personalu lu i. D e te rm in area ca lită ţii (statutu lu i ju r id ic ) a persoanei ab ilita te cu dreptul de angajare a personalu lu i se efectuează prin in term ediu l consultării actelor in terne ale u n ită ţii în cauză, cum ar f i statutul (regu lam entu l de funcţionare ) al u n ită ţii, o rgan ig ram a şi repartizarea fu n c ţiilo r de adm inistrare din cadrul u n ită ţii, regu lam en tu l in tern , statelor de personal (fu n c ţiu n i), fişei posturilor, regu lam en te lo r s u b d iv iz iu n ilo r etc. D u p ă cum m enţionează T u d o r C apşa (2 0 1 0 ), fap tu l ad m ite rii persoanei la m uncă poate f i do ved it pe două căi: în procesul n eg o c ierilo r d irecte d intre salariat şi angajato r sau, în caz dacă nu s-a ajuns la un acord recip roc, - pe cale ju d ic ia ră .159

D acă salariatu l dovedeşte faptu l ad m ite rii la m uncă, perfectarea în fo rm a scrisă v a f i efectuată de angajato r u lte rio r, în m od o b liga to riu . In acest sens, Plenul C u rţii Suprem e de Justiţie, prin in te rm ed iu l pc t.10 d in Hotărârea nr. 12 din 03.10.2005 „ Cu privire la practica judiciară a examinării litigiilor care apar în cadrul încheierii, modificării şi încetării contractului individual de muncă”,'61' m enţionează fap tu l, că dacă n -a fost în che ia t un contract în fo rm ă scrisă şi nu a fost em is un ordin scris în p riv in ţa an g a jării, începutul în d e p lin ir ii a tr ib u ţiilo r de servic iu se va considera d in z iua adm ite rii de fapt la lucru a salaria tu lu i de către persoana responsabilă de angajare a personalu lu i în unitate sau prestării a c tiv ită ţii de m uncă cu acceptul e i. în acest caz dovada în ch e ie rii contractu lu i in d iv id u a l de m uncă se poate face p rin o rice m ijlo c de probă. In cazul în care salariatu l dovedeşte faptu l ad m iterii la m uncă, perfectarea scrisă a contractu lu i devine o b liga torie pentru angajato r, astfel că raportu l ju r id ic de m uncă tip ic se va considera, atât în cazu l în ch e ie rii contractu lu i în fo rm ă scrisă, cât şi în cazul în ch e ie rii acestuia în fo rm ă verba lă , apărut. D a c ă d in anum ite considerente angajarea nu s-a efectuat cu respectarea p rocedu rilo r legale p riv in d o b lig a tiv ita tea în cheierii contractu lu i in d iv id u a l de m uncă în fo rm ă scrisă, în sarcina u lterioară a angajato ru lu i rev in e o b lig a tiv ita tea perfec tării acestuia în fo rm a cerută de lege. Totodată , în conţinutu l contractu lu i se v a m en ţio n a , că z iu a în cheierii este z iua când a început de facto deru larea ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă, adică z iu a când salariatu l a fost adm is în fap t la m uncă, dar nu z iu a perfec tării

159 Tudor Capşa, Comentariu şiiinţifico-practic la Codul muncii al Republicii Moldova, - Chişinău, revista „Dreptulmuncii”, nr. 10-14/2009, p.47.

160 Publicată în Buletinul Curţii Supreme de Justiţie, nr.6/4, 2006.

acestuia în fo rm ă scrisă, deşi în registrul respectiv al u n ită ţii destinat în reg istrării contractelor in d iv id u a le de m uncă, contractu l va fi în reg istrat cu data când a avut loc perfectarea ac te lo r în fo rm ă scrisă.

în cazul când nu s-au respectat prevederile legale în acest sens, o b lig a tiv ita tea perfec tării contractu lu i în fo rm ă scrisă rev in e în sarcina angajato ru lu i în baza p rocesu lu i-verbal de contro l al inspectorulu i de m uncă. Aceasta presupune fap tu l, că salariatu l respectiv a depus o petiţie , în acest sens, în adresa Inspectoratu lu i T e rito ria l de M u n c ă , sau fap tu l că încălcarea de către angajator a ob lig a ţie i de a în ch e ia toate contractele in d iv id u a le de m uncă num ai în fo rm ă scrisă a fost depistată în urm a efectuării unu i contro l ord in ar de către Inspecţia M u n c ii. P o tr iv it p reved erilo r art.8 d in Legea privind Inspecţia Muncii nr.140 din 10.05.2001,161 Inspectoru l de M u n c ă , afla t în exerc iţiu l fu n c ţiu n ii, este în drept să ceară lich idarea im ediată sau în tr-un anum it term en a ab aterilo r constatate de la d is p o z iţiile acte lor leg is la tive şi ale a lto r acte n o rm ative re feritoare la c o n d iţiile de m uncă şi la protecţia sa laria ţilo r în exercitarea a tr ib u ţiilo r lo r. D acă, în urm a unui control repetat efectuat de către Inspectorul de M u n c ă se va stabili că s-a produs neexecutarea intenţionată a p rescrip ţiilo r anterioare p riv in d în lă tu rarea în c ă lc ă rilo r leg is laţie i m unc ii în ceea ce ţine de perfectarea contractu lu i in d iv id u a l de m uncă în fo rm ă scrisă, atunci acesta este în drept să solic ite retragerea de către autorită ţile adm inistraţie i publice com petente a autorizaţie i ( lic e n ţe i) de activ ita te a angajato ru lu i pentru neexecutarea in tenţionată a prescrip ţiilo r în cauză.

Caracterul personal (intuitu personae) al raportului juridic de muncă. O altă trăsătură caracteristică a raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic este caracterul intuitu personae al acestui raport. Intuitu personae presupune caracterul personal al raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic în considerarea unor anum ite persoane strict determ inate. C a şi adagiu latin , el defineşte actele ju r id ic e la încheierea cărora e lem entu l determ inant îl constitu ie ap titu d in ile , ca lită ţile sau p regătirea profes ională a unei persoane, cum ar f i cazul sa laria tu lu i, dar se ap lică şi în cazul angajato ru lu i, in c lus iv a angajato ru lu i cu statut de persoană ju r id ic ă . F iin d o trăsătură c lasică atât a rap o rtu lu i ju r id ic de m uncă, cât şi a contractu lu i in d iv id u a l de m uncă, caracterul personal se întâ lneşte şi în cazul unor alte acte ju r id ic e , cum a r f i anum ite contracte de natură ju r id ic ă c iv ilă : contractu l de editare, contractul pentru executarea unei p ic tu ri, a unei sculpturi etc. D a to rită acestei caracteristic i o b lig a ţiile asum ate de către p artic ip an ţii raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic nu pot f i în d ep lin ite prin reprezentant şi nu sunt transm is ib ile unor terţi. F iin d exclusă reprezentarea şi transm iterea pentru cauză de m oarte, raportu l ju r id ic de m uncă se stinge în cazul decesului salaria tu lu i sau al angaja to ru lu i persoană f iz ic ă ori al în ce tării

161 Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.68-71 din 29.06.2001.95

ac tiv ită ţii angajato ru lu i cu statut de persoană ju r id ic ă (a u n ită ţii). A şa cum a firm a cercetătoru l A . Barabaş (2 0 0 3 ) , raportu l ju r id ic de m ju n că , în calitatea acestuia de tip aparte de raport ju r id ic d in cadrul sistem ului d rep tu lu i, are un şir de trăsături caracteristice p rin in term ed iu l cărora el se in d iv id u a lizează în cadrul a lto r raportu ri ju r id ic e s im ila re , prin te acestea un ro l foarte im portant fiin d a trib u it caracteru lu i personal al raportu lu i în cauză, character care se re flec tă în toate in s titu ţiile dreptu lu i m u n c ii.162

C aracteru l personal al ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă nu este reglem entat în m od d irect de către leg is la ţia m u n c ii, C odu l m u n c ii nu conţine careva norm e ju r id ic e d irecte în m ate ria intuitu personae. A s tfe l, p o triv it preved erilo r art.45 d in C odu l m u n c ii, p rin in term ed iu l în ch e ie rii contractu lu i individual de m uncă, “ ...salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii, iar angajatorul se obligă să-i asigure... ” , caracterul personal al raportu lu i ju r id ic care apare în urm a în ch e ierii contractu lu i respectiv n e fiin d m enţionat. Spre deosebire de no rm ele de drept al m unc ii în v ig o are , p revederile vechiu lu i C od al m u n c ii din 25 m ai 1973 specificau caracterul intuitu personae a m u n c ii prestate de către salariat prin in te rm ed iu l a rt.28 din C od, care prevedea că “muncitorul sau slujbaşul trebuie să îndeplinească p e r s o n a l munca ce i s-a încredinţat şi nu are dreptul să reîncredinţeze îndeplinirea ei unei alte personae, dacă legea nu prevede altfel. ” D u p ă cum m enţionau autorii com entariu lu i C o d u lu i m u n cii d in 1973 , dreptul la m uncă al persoanei fiz ic e se rea lizează personal, p rin in te rm ed iu l în ch e ie rii contractu lu i in d iv id u a l de m uncă; astfel toate drepturile şi o b lig a ţiile asum ate în rezultatu l apariţie i raportu lu i ju r id ic de m uncă au un caracter strict p erso n a l.163 E vident, că în sensul c o n ţin u tu rilo r c itate , salariatu l nu este în drept să transm ită unui terţ executarea o b lig a ţiilo r de m uncă, in d ife ren t de faptu l dacă te rţu l respectiv se a flă sau nu în raportu ri ju r id ic e de m uncă cu unitatea în cauză. în acest context, m enţionăm că leg iu ito ru l rus, spre deoasebire de cel autohton, a specificat în conţinutu l art.15 d in C odu l m uncii al Federaţie i Ruse caracterul personal al raportu lu i ju r id ic de m uncă, p o triv it căru ia raportu rile ju r id ic e de m uncă sunt raporturi fundam entate pe acordul d intre salariat şi angajato r de executare personală de către salariat a o b lig a ţiilo r de m uncă asum ate .11’4 C odu l m u n c ii al R e p u b lic ii M o ld o v a în v ig oare , deşi conţine două artico le aparte m en ite reg lem en tării d rep tu rilo r şi o b lig a ţiilo r salaria tu lu i şi angajato ru lu i în cadru l rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă - art.9 şi a rt.10 d in C od, - nu conţine, totuşi, n ic i o norm ă directă care ar consacra caracterul intuitu

162 Bapaoam A ., O HeKomopbix cnnucim ax m p yd m m o npmonm uouieuufi, - MocKBa, a cypH an « F o c y /ia p c T R o h n p a B o » , Ns> 12/2003 r , p.21.

163 KoMMeumapuu k KodeKcy j c i k o h o s o mpyde Mo:iduncKou CCP, O T B .p e j . Herpy O .F I . , r i e T p o B B.H ., - Khuihhcb, H3jiaTejibCTBo «Kapnc MojmoBeH*cio», 1989 r., p.45.

164 Tpydoeou Kodetcc Pocchuckou (Pedepaijuu, <t>e,aepajibHbiH 3aKOH o t 30 .aeKaop» 2001 r. _Nţ?197-<t>3 (publicat în C3 Pd>. 2002. Nul (h.I). C t.3).

96

personae ale rap o rtu rilo r în cauză. O posib ilita te practică de rea lizare a caracteru lu i personal al raportu lu i de m uncă tip ic constă în ap licarea in term ediată a art.9 a lin .(2 ) lit .c ) d in C odu l m u n c ii, p o tr iv it conţinutu lu i căru ia salariatu l este o b lig a t să respecte regulam en tu l in tern al u n ită ţii. în acest caz, angajatorul ar trebui să insereze în conţinutu l regu lam en tu lu i respectiv o c lauză p o triv it căreia salariatu l este o b liga t să îndeplinească personal m unca asum ată p rin in term ed iu l contractu lu i în cheiat cu angajato ru l.

Spre deosebire de m ajorita tea rap o rtu rilo r ju r id ic e de drept c iv il în care, p o triv it le g ii, se adm ite posib ilita tea ca o persoană să în cheie acte ju r id ic e prin in term ediul reprezen tan tu lu i M în raporturile de m uncă acest lucru nu este posibil de facto, deşi, aşa cum am m enţionat, nu există de jure im pedim ente directe în acest sens. P rin c ip iu l re la tiv ită ţii acte lor ju r id ic e res inter alios acta aliis neque nocere neque prodesse potest nu este ap licab il contractu lu i in d iv id u a l de m uncă şi, im p lic it, n ic i raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic în calitate de produs al contractu lu i respectiv.

C aracteru l intuitu personae a l raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic este ap licab il şi angajato ru lu i. A şa cum s-a m enţionat în literatu ra de specialitate, persoana fiz ic ă , devenind subiect al raportu lu i ju r id ic de m uncă, obţin e , de regulă, şi ca lita tea de m em bru al co lec tivu lu i de m uncă d in unitate. S pec ificu l a c tiv ită ţii acesteia, coeziunea, capacitatea şi prestig iu l co lec tivu lu i în cauză sunt e lem ente de o deosebită im portanţă, determ inând persoana fiz ic ă în cauză să in tre în raportul respectiv în ca lita te de sa la ria t.166 D e a ltfe l şi C o d u l m uncii, deşi în m od ind irect, sub lin iază caracterul personal al raportu lu i ju r id ic de m uncă în cazul angajato ru lu i. A s rtfe l, p rin in term ed iu l in terpretării prevederilo r a rt.86 a l in . ( l ) li t .v ) d in C od se poate concluz iona, că salariatul este în drept să re fuze de a continua m unca în legătură cu schim barea proprie taru lu i un ităţii sau reorganizarea acesteia, precum şi a transferării u n ită ţii în subordinea unui a lt organ, ceea ce presupune că, în acest caz, se afectează de facto caracterul de jure a l trăsăturii intuitu personae, specifice raporu lu i ju r id ic de m uncă tip ic , sub aspectul celu i care are ca lita tea de angajator. Totodată , existenţa unor c o lec tiv ită ţi în calitate de subiecţi în cadrul dreptulu i m unc ii şi a p rem iselo r co lectiv is te în cadrul prestării m uncii nu afectează însuşirea intuitu personae a raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic , acesta păstrându-şi caracterul b ila tera l şi servind drept punte in term ediară în tre angajato r şi personalitatea salaria tu lu i în contextu l prestării de către acesta din urm ă a m uncii.

A b o rd area ep istem olog ică a conceptu lu i intuitu personae în cadrul raportu rilo r ju r id ic e de m uncă tip ice necesită şi abordarea personalizării in extensio a raportu rilo r respective. Sub acest aspect o im portanţă foarte m are o

1,0 Potrivit prevederilor art.242 alin.(l) din Codul civil, un act juridic poate fi inclieiat personal sau prin reprezentant, împuternicirile reprezentantului rezultând din lege, din act juridic sau din împrejurările în care acţionează.

166 Alexandru Ţiclea, Tratat de dreptul muncii, ediţia a IlI-a, p. 14.9 7

are şi acea latură a perso n a lizării rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă, ce constă în crearea unui astfel de c lim a t în societate în cadrul căru ia şi salariatu l, şi angajatorul să f ie p ro tejaţi; p rim u l - de b ru ta liză rile posib ile a le angajato ru lu i, din n e feric ire foarte des în tâ ln ite , ia r cel de-al do ilea - de team a de a apela la m etode ileg a le sau, m ai b ine zis, ne ju rid ice , de reglem entare şi soluţionare a eventua le lo r lit ig ii apărute în tre el şi salariatul său. D in păcate, în R epublica M o ld o v a dreptul m u n cii continuă să reprezinte în sine acea ram ură de drept în care există cele m ai m ulte încălcări ale unor drepturi şi libertăţi constituţionale ale persoanelor, răm ase nesancţionate de către lege. A cest fenom en continuă să ia am ploare şi, în loc de o personalizare e fic ien tă a re la ţiilo r de m uncă, ele continuă să fie depersonalizate , m a i ales în sectorul privat. In ac tiv ita tea şi pasivitatea s ind icate lor, lipsa aproape to ta lă a contracte lor co lective de m uncă în sectorul p riva t, in e fic ien ţa reg lem en tă rilo r legale în v ig oare p riv ind p ro tec ţia ju r id ic ă specială a sa laria tu lu i generează o atitud ine n e lo ia lă , ia r foarte des ch iar ostilă d in partea an g a ja to rilo r fa ţă de leg is la ţia m uncii şi, p ara le l, un com portam ent psiho log ic caracterizat p rin tr-un co m p lex de in fe rio rita te d in partea salaria tu lu i fa ţă de angajato ru l său .167 D e asem enea, necesitatea persona lizării ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă este in fluenţată n egativ şi de in e fic ien ţa m ecan ism elor de supraveghere şi contro l în m aterie - în p rim u l rând a Inspecţie i M u n c ii , - asupra respectării în teren a n orm elo r leg is la ţie i m uncii.

Este necesar să ne debarasăm de unele stereotipuri care m ai persistă în tratarea ş tiin ţifică a ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă, cum ar f i tratam entu l re la ţie i salariat - angajato r drept o re la ţie de colaborare reciprocă. R aportu rile ju r id ic e de m uncă m ai sunt în că tratate ca având în com ponenţa lo r un elem ent special, cel al p artic ip ă rii salaria tu lu i la conducerea u n ită ţii prin in te rm ed iu l in c luderii lu i în com ponenţa co lec tivu lu i de m uncă. A m b e le construcţii sunt greşite. R e la ţia angajator - salariat nu a fost şi n ic iodată nu va fi o re la ţie de “ co laborare” , datorită , în p rim u l rând, in ega lită ţii sociale a acestor doi subiecţi: angajatorul are banul, deci el va com anda, şi nu invers. In ceea ce priveşte partic iparea salaria tu lu i la conducerea un ită ţii - este o fic ţiu n e , deoarece includerea salariatu lu i în cadrul unui co lectiv de m uncă are drept scop p rim o rd ia l con trariu l, şi anum e o p o sib ilita te m ai e fic ien tă pentru angajato r de a ţine sub contro l un anum it grup de persoane, decât acelaşi n u m ăr de in d iv iz i, dar separaţi. Este necesar de a vedea în raportu rile ju rid ic e de m uncă ceea ce în realitate acestea reprezintă: nişte re la ţii de locaţiune a fo rţe i de m uncă. C a şi locaţiune a fo rţe i de m uncă, raportu rile de m uncă reprez in tă o celu lă , unul d in tre e lem ente le com ponente ale re la ţiilo r post- industria le în tr-o societate m odernă, poate ch iar unul d in e lem entele p rim are

167 Nicolae Sadovei. Specificul contractului individual de muncii în sectorul privat din Republica Moldova, Chişinău, revista “ Legea şi viata”, nr. 4/1998, p.29-30.

98

ale acestor re la ţii. In această ce lu lă pot f i observate în stare em brionară toate co n trad ic ţiile care in fluen ţează d ezvo lta rea societăţii în ansam blu. R aporturile de m uncă includ în sine, pe de o parte, com unita tea de interese a partic ip an ţilo r, deoarece de regulă atât salariatu l cât şi angajatorul sunt interesaţi în m enţinerea pe durată a lor. Pe de a ltă parte, aceste raporturi conţin şi interese contrad ictorii: angajato ru l, în ca lita tea sa de proprie tar, este interesat - în p rim u l rând, - în satisfacerea cerin ţe lo r p ieţe i şi astfel în creşterea ven itu lu i său. S a la ria tu l, pe de a ltă parte, este interesat de creşterea salariu lu i său şi de îm b u n ătă ţirea c o n d iţiilo r de m uncă. A s tfe l in teresele angajato ru lu i, ale proprie taru lu i sunt im plantate în com ponenta produ ctivă a raportu lu i de m uncă, pe când interesele salaria tu lu i sunt im plantate în com ponenta socială a acestor raportu ri. C o n trad ic ţia d in tre e lem entu l social şi cel productiv reprezin tă o contrad icţie in ev itab ilă , care este cuprinsă în însăşi natura raportu lu i de m uncă, în "codul genetic" al acestor re la ţ i i.168 A s tfe l, raportu rile ju r id ic e de m uncă - în special cele tip ice , - v o r f i c la r determ inate şi cel m ai im portant este că v o r putea fi personalizate.

Natura juridică a subordonării în cadrul raportului juridic de muncă. In s titu ţia raportu lu i ju r id ic este destul de m inuţios supusă s tu d iilo r respective. A tâ t în doctrina rusă, cât şi în cea rom ânească cea m ai m are contrib u ţie în dom eniu a fost adusă de către reprezentanţii şcolii de drept p riva t, care se ocupă de studiu l rap o rtu rilo r ju r id ic e de drept c iv i l .169 Esenţa raportu lu i ju r id ic depinde de natura acele i re la ţii sociale pe care respectiva norm ă ju r id ic ă o reg lem entează. A s tfe l, raportu l ju r id ic c iv il de sorginte socia l- p atrim o n ia lă sau socia l-n ep atrim o n ia lă (personală), reg lem entat de o norm ă de drept, are câteva particu larită ţi caracteristice, esenţiale fiin d trei din acestea:

• raportu l ju r id ic c iv il, ca orice raport ju r id ic , reprezin tă o re la ţie socială ( in terum ană);

• raportu l ju r id ic c iv il are un caracter dublu v o litiv ;• raportu l ju r id ic c iv il se caracterizează prin p o z iţia de egalitate ju r id ic ă a

p ărţilo r p a rtic ip an te .170P rim ele două caracteristici sunt specifice şi o ricăru i raport ju r id ic de

m uncă tip ic , fundam entat pe un contract in d iv id u a l de m uncă. C hestiunea devine însă m ai d ific ilă când se purcede la analiza în esenţă a poziţie i participanţilor la acest raport, adică la poziţia ocupată de salariat faţă de angajator. Reţinem că nu apar confuzii în p riv in ţa poziţie i de egalitate a părţilo r

168 BeKya H., Tpydoeoii k<mm pa Km « cotipe.\iewmx vcjiosiixc, - E h u ik c k , 1999 r., p. 17.169 A se vedea: Hofjifjie O.C., ripanoamnouteHusi no c m t e m c K O M y ? • p a .u r d a u c K O M y npuny. - J le H H H rp a n , 1949 r.;

Gheorghe Beleiu Drept civil român. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil, p .61-108; N.Popa. Le rapport juridique (notion el traits), - Bucureşti, Analele Universităţii Bucureşti, seria Drept, 1986, p.25-34.

170 Sergiu Baeş, Drept civil. Partea generală, - Chişinău, editura “Toner”, 1994, p. 36; Gheorghe Beleiu, Drept civil român. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil, p. 61-62.

contractante în fa ţa leg ii, fiindcă în acest caz este vorba de un princip iu , dar nu de o caracteristică, am bii subiecţi subordonându-se, evident, leg ii.

In ceea ce priveşte p o z iţia p ă rţilo r în cadru l raportu lu i salariat — angajato r, in iţia l în d octrin a de specialitate s-au fo rm at două curente. P rim u l curent, reprezentat de cei m ai m u lţi aderenţi, susţinea şi continuă să susţină fap tu l că salariatu l se a flă în tr-o p o z iţie de subordonare fa ţă de angajator; reprezentanţii celu i d e-a l d o ilea curent insistă asupra p o z iţie i de egalitate ju r id ic ă a p ă rţilo r în cadrul exerc ită rii raportu lu i ju r id ic de m uncă. Ţ in e m să m enţionăm fap tu l, că e lem ente ra ţionale cu caracter evident de probaţiune ep istem olog ică se regăsesc în am bele curente, ceea ce face uneori destul de d ific ilă subscrierea sigură la unul din ele. D in m om en tu l apariţie i institu ţie i ju r id ic e m o dem e a contractu lu i in d iv id u a l de m uncă, d ilem a subordonare — nesubordonare a generat dispute serioase. A s tfe l, doctrina ju rid ic ă rom ânească din perioada in terbelică reprezintă un exem plu clasic în acest sens. Pe m arginea acestei prob lem e s-au expus E . Cristoforeanu (1 9 3 7 ), M a rc o I. Barasch (1 9 3 2 ), G heorg he G . G heorg h iu (1 9 3 5 ) şi a lţ ii.

P o tr iv it lu i E . C ris to foreanu (1 9 3 7 ), c rite riu l d is tinctiv al contractu lu i in d iv id u a l de m uncă este ra p o rtu l de su b o rd o n a re existent în tre salariat şi angajato r în to t t im p u l executării co n trac tu lu i.171 C u m am m enţionat deja, acest e lem ent de subordonare este v ă zu t de către autor ca unul de natură pur ju r id ic ă şi nu econom ică; subordonarea nu trebu ie înţeleasă, în op in ia au toru lu i, în sensul aserv irii vo in ţe i salariatu lu i vo in ţe i anga ja to ru lu i, ci în sensul u n e i dependenţe ierarh ice cu caracter d isc ip linar. M a rc o I . Barasch (1 9 3 2 ) m enţionează - în m od in d irect, - subordonarea salariatu lu i fa ţă de angajator, aducând drept exem plu regulam ente le de a te lier, pe care le consideră drept o derogare de la liberta tea c o n v e n ţiilo r .172 A te n ţia asupra reg u lam en te lo r de a te lie r este atrasă, în perioada respectivă, şi de către G heorghe G . G heorg h iu ( 1 9 3 5 ) .173

L iberta tea convenţiilo r, sau m ai b ine zis libertatea de a contracta, re flectă ro lu l pe care î l are v o in ţa p ă rţilo r contractante la apariţia raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic . In doctrina m odernă liberta tea de a contracta a fost absolutizată un anum it tim p şi desprinsă în m are m ăsură de realitate . Insă datorită in fluenţei leg islaţiei internaţionale referitoare la drepturile o m ulu i, în dreptul contem poran s-a ajuns la o concepţie realistă şi practică, în conform itate cu care libertatea contractuală reprezintă o parte com ponentă a libertăţii indiv iduale, un drept subiectiv de a contracta în conform itate cu dreptul obiectiv şi în lim ite le prevăzute de acesta.174 Toate aceste m om ente se reflectă, im p lic it, şi în oglinda

171 E.Cristoforeanu, Teoria geanerală a contractului individual de muncă, p.33-35.172 Marco I. Barasch, Principii de legislaţia muncii, p.39.173 Gheorghe I. Gheorghiu, Studiu asupra contractului individual de muncă, p.46-47.174 Ioan Albu, Drept civil. Contractul .şi răspunderea contractuală, - Cluj-Napoca, editura „Dacia”, 1994, p.23.

100

"naturală" a raportu rilo r ju r id ic e de m uncă tip ice , fundam entate de asem eni pe o convenţie - contractul in d iv idua l de m uncă.

D o c tr in a sovietică de specia litate , până prin an ii '70 ai seco lu lu i trecut, nu m enţiona în fo rm ă deschisă existenţa subordonării salaria tu lu i fa ţă de angajator d in cauza unor înch istări de o rd in id eo log ic , care în m od categoric nu aveau n im ic în com un cu rea lita tea ju r id ic ă a acestor raporturi; se accepta doar subordonarea salaria tu lu i fa ţă de regu lam ente le de ord ine in terioară a m uncii (regu lam ente le in terne, p o triv it lim b a ju lu i ju r id ic m odern ). A s tfe l, raportu l ju r id ic de m uncă era d e fin it drept o "colaborare tovărăşească a unor oam eni liberi de exp loatare , o re la ţie ju r id ic ă co n firm căre ia om ul m u n cii este o b liga t să în deplinească o anum ită m uncă fiin d inclus în com ponenţa în trep rin d erii (in s titu ţie i, o rg a n iza ţie i) socialiste şi partic ipând la adm in istrarea e i, ia r în treprinderea (in s titu ţia , o rg an iza ţia ) este o b liga tă să-i rem unereze m unca prin p rism a ca lită ţii şi can tită ţii acesteia, să-i asigure cond iţii de securitate a m unc ii în scopul o b ţin erii unei p rodu ctiv ită ţi în a lte şi să m anifeste g rija necesară fa ţă de necesităţile m ateria le , sociale si cu lturale ale s a la ria tu lu i" .175 Dicţionarul enciclopedic de drept a! muncii (e d iţia sovietică d in anul 1979), deşi definea m u lt m ai laconic raportu l ju r id ic de m uncă, prezentându-1 drept acea fo rm ă ju r id ic ă a leg ăturii care apare în tre o în treprindere (in s titu ţie , o rg an iza ţie ), pe de o parte, şi o persoană (m u n c ito r sau fu n cţio n ar), pe de a ltă parte, în legătură cu prestarea unei m u n c i,176 era de asem eni trib u ta r reg im u lu i po litic . D u p ă cum se poate observa, n ic i o d e fin iţie nu m enţionează fap tu l subordonării salaria tu lu i fa ţă de angajato r deoarece, conform id eo log ie i com uniste, în cadrul socia lism ulu i dezvo lta t oam enii m u n c ii sunt lib eri de orice exp lo a ta re ,177 ia r subordonarea evident im p lică , deşi în tr-o fo rm ă m ai voalată , existenţa unei exp loatări.

E cte in teresantă şi evo lu ţia p o z iţie i leg iu ito ru lu i pe parcursul perioadei de la adoptarea C o d u lu i m uncii al R .S .S .M o ld o v e n e ş ti d in 1973 până la adoptarea C o d u lu i m uncii d in 2 0 0 3 , ap licab il la m om ent în m ateria rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă. A s tfe l, p o triv it p reved erilo r a rt.16 din C odul m uncii an terio r, contractul de muncă este înţelegerea între lucrător şi întreprindere, instituţie, organizaţie, prin care lucrătorul se obligă să presteze o muncă după o anumită specialitate, calificare sau la un anumit post, subordonăndu-se ordinei interioare de muncă, iar întreprinderea, instituţia, organizaţia se obligă să plătească lucrătorului salariul şi să-i asigure condiţiile de muncă, prevăzute de legislaţia muncii, de contractul colectiv şi de înţelegerea părţilor, ia r p o tr iv it p re v e d rilo r art.45 d in C odu l m uncii d in 2 0 0 3 , contractul individual de muncă este înţelegerea dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-

l7 i Tpydoeoe npaeo, ncu pea. npocf). HX.AjicKcaHApoBa, p. 140.176 Tpydoeoe npaeo. 3miUKionediwecKini cioeapb, ncw pea. npotţ)- lUaHOBa C.A., p.462.177 Teopm eocydapcmea u npatia, rio;i pe;t npo(|> KopojreBa A.H., npo$. JlBHia JI-C-, p. 176-180.

101

o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii, iar angajatorul se obligă să-i asigure condiţiile de muncă prevăzute de prezentul cod, de alte acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii, de contractul colectiv de muncă, precum şi să achite la timp şi integral salariul. D acă e lim in ă m din conţinutu l p rim ei noţiu n i e lem entele ideolog ice tributare epocii respective, în tre acestea aproape că nu există careva d iferenţe esenţiale ca şi construcţie ju r id ic ă , cu excepţia , destul de im portantă ca atare, a fap tu lu i, că în vechea noţiune a contractu lu i in d iv id u a l de m uncă era m enţionată subordonarea salariatu lu i regu lam en tu lu i in tern al un ită ţii ( im p lic it an g a ja to ru lu i), fap t care nu a m ai fost re flectat în noţiunea cuprinsă în noul C od . C u vân tu l subordonare nu se conţine în general în C odul m uncii din anul 2 0 0 3 .

D o c tr in a contem porană în m ateria ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă recunoaşte, aproape în u n an im ita te , existenţa subordonării salariatu lu i angajato ru lu i său în cadrul d eru lă rii raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic . Totuşi, în acest sens raportu l dat este ana liza t sub două aspecte:

• raportu l ju r id ic care apare în m om en tu l în ch e ierii contractu lu i in d iv idual de m uncă;

• raportu l ju r id ic care apare în urm a în ch e ie rii contractu lu i in d iv id u a l de m uncă.In p riv in ţa n atu rii ju r id ic e a raportu lu i care apare în m om en tu l în cheierii

contractu lu i in d iv id u a l de m uncă acesta se caracterizează, fo rm a l, p rin p o z iţia de egalita te ju r id ic ă a p ă rţilo r contractante. Şi angajato ru l, şi salariatu l sunt egali şi, cel puţin la n iv e l teoretic , se conform ează com plet cerin ţe lor conceptulu i de liberta te contractuală. P ur teoretic , am bele părţi negociază la această etapă toate co n d iţiile v iito ru lu i contract, posedând autonom ia deplină de vo in ţă , garantată de lege. Recunoaştem , to tuşi, că această p o z iţie de egalitate ju r id ic ă a p ă rţilo r contractante este una ideală; în rea lita te ea este afectată de p o z iţia socială d ife rită a contractan ţilo r şi ca atare nu există nici la m om en tu l apariţie i raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic egalitate de fascto în tre p ărţile raportu lu i.

In urm a în ch e ierii contractu lu i natura ju r id ic ă a raportu lu i se schim bă, acesta fiin d caracterizată p rin tr-o d iferen ţiere faţă de natura ju r id ic ă a raportu lu i, care apare în m om en tu l în c h e ie rii contractu lu i. Se consideră, că după în che ierea contractu lu i raportu l apărut se caracterizează p rin tr-o subordonare a sa laria tu lu i fa ţă de angajator, ceea ce este specific raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic . A n g a ja to ru l stabileşte p rogram ul, locul concret de m uncă, re g im u l de m uncă, d isc ip lin a m u n c ii ( în co n d iţiile le g ii, desigur) pentru salariat şi, sub acest aspect, salariatul se subordonează de jure

102

angajato ru lu i său.178 D e cele m ai m u lte ori subordonarea este caracterizată şi prin fap tu l, că salariatul se încadrează în tr-u n co lec tiv de m uncă, în m ajo rita tea cazu rilo r deja fo rm at. D e la această regulă există şi excep ţii, caracteristice, de a ltfe l, num ai angajării în dom eniu l p riva t, când o persoană f iz ic ă în cheie un contract in d iv id u a l de m uncă în calitate de salariat cu o altă persoană fiz ic ă în calitate de angajator (exceptând persoanele f iz ic e cu statut de com erc ian t) pentru în d ep lin irea unui anum it lucru (angajarea unui secretar, de exem p lu ) şi când alţi salariaţi nu sunt; b ineîn ţeles, în acest caz nu m ai există n ic i co lec tivu l de m uncă în care să se încadreze salariatu l.

In urm a an alize i celo r expuse se iscă, însă, o în trebare: există oare două raporturi ju r id ic e , separate şi autonom e, în cazul în ch e ie rii unui contract in d iv id u a l de m uncă? în doctrina ju r id ic ă d in fosta U n iu n e S o v ie tică , dar şi din R usia postsovietică, unii autori răspund a firm a tiv Ia această în trebare, susţinând tend in ţa existenţei autonom e a două raporturi ju r id ic e de m u n c ă .179 In doctrina ju r id ic ă d in R o m â n ia - d im p o trivă ; m a jo rita tea spec ia liş tilo r nu au încercat să disece acest raport ju r id ic în două raporturi separate, această tend in ţă pro liferându-se im ed ia t după even im ente le d in decem brie 1 9 8 9 .180 N e ra liem acestui punct de vedere, deoarece pentru existenţa unor raporturi ju r id ic e separate, autonom e, este nevoie de existenţa separată a sub iecţilo r, obiectu lu i şi con ţin u tu lu i acestor raporturi; ch iar dacă am adm ite posib ilita tea d isocierii raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic în două rap o rtu ri, am avea nevoie de elem ente autonom e pentru fiecare raport, ceea ce nu este posib il n ic i de jure, n ic i de fa d o . In acest sens, este foarte im portan t de m enţionat fap tu l că în m om en tu l tra ta tive lo r p riv in d v iito ru l contract am b ele părţi subscriu aceloraşi efecte pe care el le va produce (exceptân d, b ineîn ţeles, existenţa unor posib ile v ic ii de consim ţăm ânt la în che ierea co ntractu lu i). In absoluta m ajorita te a s tu d iilo r rom âneşti de specialitate post-decem briste se m enţionează, că raportu l ju r id ic g re fa t pe un contract in d iv id u a l de m uncă se caracterizează p rin tr-un m od specific de subordonare a persoanei f iz ic e faţă de ce lă la lt subiect, în fo losu l căruia se prestează m u n c a .181 D eş i în cadrul unor raporturi ju r id ic e c iv ile există un m od specific de re la ţii ale subiectelor care conţin şi e lem ente ale subordonării, cum ar fi cazul m andataru lu i care, conform art. 1040 d in C odu l c iv il, este o b lig a t să îndeplinească in d ica ţiile m andantu lu i, ad ică să acţioneze în lim ite le în sărc in ărilo r p rim ite de la m andant, în cadrul rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă tip ice sa laria tu l, în m ajo rita tea absolută a cazurilo r, se încadrează în com ponenţa unui co lectiv

" Sanda Ghimpu. loan Traian Ştefanescu, Şerban Beligrădeanu, Gheorhe Mohanu, Drcplul muncii. Tratai, vul.I, p.83.

179 A se vedea pentru dezvoltări: HflaHOB C.A.. JIhriiimu P.3., 0|xiobckhh K).n., CuHcmt'Koe mpyckmoe npano:(tonpocbi meopvti, - Mocnsa, n3^aTejibCTBo «HayKa», 1978 r„ p. 180.

180 în acest sens a se vedea: Gheorghe Brehoi, Andrei Popescu. Ion Traian Ştefanescu, Drcplul muncii. Elemente fundamentale, p.47.

181 Alexandru Ticlea. Constantin Tufan. Drcplul muncii. Curs pentru uzul studenţilor, p. 10-26; Dumitru V. Firoiu.Dreptul muncii .ţi securităţii sociale, Vol.l, - laşi, editura “Junimea”, 1996. p.60-91.

103

de m uncă existent în tr-o unitate , care presupune în m od o b lig a to riu o anum ită structură o rgan izato rică şi un anum it reg im de ierarh ie funcţională . A s tfe l, salariatu l nu este în drept să a leagă în tre a fi sau a nu f i m em bru al co lec tivu lu i de m uncă, cum ar fi, de exem plu , în cazul a f il ie r ii sau n e a filie rii la un sindicat; el devine în m od autom at m em bru al co lec tivu lu i de m uncă. în acest cadru o rgan iza to ric prestab ilit va avea loc şi prestarea m u n cii, spre deosebire de anum ite contracte c iv ile — cum ar f i cel de prestări serv ic ii, de an trepriză etc; — în baza cărora cel care se o b lig ă să desfăşoare ac tiv ita tea în fo losu l a ltu ia îşi organ izează de unul singur m unca, fă ră a se încadra în tr-un co lec tiv de m uncă şi fară a se subordona celu i cu care a contractat. Incontestab il, că subordonarea im p lică o b lig a ţia salariatu lu i de a respecta d isc ip lina m u n c ii, ceea ce o feră angajato ru lu i dreptul de a ap lica anum ite sancţiuni d isc ip lin are sa laria tu lu i său în cazul în că lcă rii o b lig a ţiilo r asumate prin contract. D eoarece în cele m ai m u lte cazuri regu lam ente le interne ale u n ită ţilo r de fa d o sunt elaborate şi adoptate de către angajato r în m od un ila te ra l, putem a firm a cu siguranţă existenţa în cadrul rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă tip ice a unui factor, de regulă inexistent în m ajo rita tea absolută a ce lo rla lte raporturi ju r id ic e de natură priva tă priva tă (c iv ilă ) — factoru l puterii patronale, aplicat de către angajator în cadrul deru lării raporturilor ju r id ic e de m uncă tip ice . Executarea contractului ind iv idual de m uncă presupune însă nu doar subordonare, ci, cum s-a m enţionat în literatura de specialitate, un d ia log perm anent în tre salariaţi şi anga ja to r.'82 C ert este, că derularea norm ală a unui raport ju r id ic de m uncă tip ic înseam nă m ai m ult decât s im pla prestare a m uncii de către salariat şi p la ta salariului de către angajator; ea trebuie să însem ne un d ia log n em ijlo c it în cadrul unităţii spre a se rezo lva toate (sau aproape toate) problem ele care apar, în spiritul legislaţiei m u n cii, fară a se apela frecvent la factorul puterii patronale de către angajator, sau la ce lă la lt fa c to r— cel al puterii s indicale — de către colectivul de m uncă.

C e lă la lt curent, reprezentanţii căru ia susţin ideea de egalitate ju r id ic ă a p ă rţilo r m enţinută pe tot parcursul d eru lării raportu lu i ju r id ic de muncă, apelează la esenţa priva tă a acestui raport. D eoarece în cadrul unei econom ii libera le fo rţa de m uncă reprezin tă o m arfa , evident că se m acină acel perete despărţitor care separă raportu l ju r id ic de m uncă de raportu l de drept c iv il şi pe parcurs to t m ai m u lte e lem ente constitutive ale dreptu lu i c iv il sunt u tiliza te în cadrul rap o rtu rilo r de m u n c ă .183 Interdependenţa practică dintre norm ele dreptu lu i m uncii şi norm ele de drept c iv il în cadrul reg lem entării ra p o rtu rilo r de m uncă vorbeşte despre tend in ţe le tot m ai evidente de creştere a ro lu lu i n o rm e lo r de drept c iv il în ca lita te de regulato r al rap o rtu rilo r de m uncă. Deşi raporturile care apar în tre salariat şi angajato r în cadrul prestării

lx‘ loan Traian Ştefanescu. Contractul individual dc muncă, - Bucureşti, editura “Lumina Lex". 1997. p.67.IW rptlurtitlilCMte npattn, H.I. no;i pe;i npo(J). Toncroro (O.K., npo(j). CepreeBa A.H., - CaHKT-rieTep6ypr,

H3aaTejibCTBO «TeHC», 1996 r., p. 13.104

m uncii sunt considerate în m od trad iţio nal de către m ajo rita tea specia liş tilo r drept raporturi de subordonare, nu există nici un tem e i, în o p in ia adepţilo r acestui curent, de a le id en tifica drept raporturi de genul «ejiacmb nodvuHeHue», adică de a le considera drept raporturi adm in istra tive , deoarece ele se nasc num ai în urm a încheierii unui contract, ceea ce presupune existenţa unor subiecţi cu drepturi absolut e g a le .184 D e asem enea, susţinătorii acestui curent operează cu ideea că existenţa an u m ito r a tribu ţii patronale de partea angajato ru lu i în procesul u tiliz ă rii m unc ii salariatu lu i nu in fluen ţează egalitatea p ărţilo r contractante, ci doar aduce anum ite restric ţii au tonom ie i de v o in ţă a salariatu lu i. A s tfe l, lim ite le autonom ie i de vo in ţă a salariatu lu i d ife ren ţiază de la caz la caz în funcţie de sfera de ap licare a m u n c ii acestuia: cu cât m a i m are şi m a i com plexă este unitatea în cadrul căreia activează salariatu l, cu atât m ai m ari sunt şi res tric ţiile cărora le este supusă au tonom ia de v o in ţă a salaria tu lu i de către regu lam en te le in terne ale u n ită ţilo r şi invers.

D eş i abordarea d ile m e i subordonare/nesubordonare p rin prism a autonom ie i de vo in ţă a salaria tu lu i este destul de interesantă şi benefică teoretic , exprim ăm anum ite rezerve în ceea ce priveşte acest punct de vedere, deoarece p rin c ip iu l e g a lită ţii p ă rţilo r contractante, preluat d in concepţia c iv ilis tic ă a contractu lu i, nu atât de jure, cât de fac to nu corespunde, cum am m enţionat deja în a lt studiu , re a lită ţilo r sociale de m uncă p ra x io lo g ic e .185 Chestiunea egalită ţii părţilo r contractante în cadrul raportu rilo r ju r id ic e de m uncă a făcut obiectu l unor dezbateri, inclusiv în cadrul O rgan izaţie i In ternaţionale a M u n c ii, ia r un înalt funcţionar al acestui prestigios şi in fluent organism internaţional a ţinut să m enţioneze d irect şi fară echivoc că dezvoltarea continuă a leg is laţie i m uncii şi a re la ţiilo r de m uncă pe parcursul a m ai m ulţi ani a im pus recunoaşterea eşecului teoriei preluate din dreptul c iv il al secolului al X lX - le a conform căreia părţile contractului ind iv idual de m uncă se a flă pe p ic io r de egalitate, deoarece în fond această teorie nu reprezintă, în cadrul raportu rilo r de m uncă, n im ic m ai m u lc t decât o fic ţiu n e .186

Caracterul bilateral al raportului juridic de muncă tipic. C a şi orice alt raport ju r id ic , raportu l ju r id ic de m uncă tip ic reprezin tă o entitate co m pletă şi in tegră, in d ife ren t că este vo rb a despre un raport ju r id ic s im plu sau unul co m p lex , n e fiin d posib ile careva excepţii de la ragu la în cauză. Pe de altă parte însă, orice raport ju r id ic presupune o p lu ra lita te de subiecţi, în sensul că este im p o s ib ilă ap ariţia unui raport ju r id ic doar cu partic iparea unui singur subiect: în acest sens o rice raport ju r id ic are caracter p lu rip a rtic ip a tiv . Sub aspect general p lu ra lita tea presupune partic iparea la raportu l ju r id ic a cel puţin doi subiecţi, n e fiin d lim ita t n um ăru l to ta l posib il al partic ip an ţilo r.

w CaimM KOBa JT.B., Uorottop noima mpv<)a » Poccuu. - M ocK B a. ircaaT ejltC T B O «MT-npecc». 1999 r.. p.71.183 Nicolae Sadovei. Unele consideraliuni priv ind căile de dezvoltare a dreptului muncii in Republica Moldova.

Chisinău. "Revista de Drept Privat", nr.î/2001. d.50.M eiim o m u u cu m u p tn p vd a : r:iannbie npoo.ie.ubi oyOyuţero. JţoK iac) I'eH epa.ihuopo o u p ek in o p a M E Tna 72-ii c eccu u M O T, - }KeHeBa. 1986 r., p.56.

105

R aportu l ju r id ic de m uncă tip ic este, în acest sens, un raport p lu rip a rtic ip a tiv m in im , adică un raport cu caracter b ila te ra l, f iin d exclusă posib ilitatea p lu rip a rtic ip a tivă d ezvo lta tă în cadrul oricăru i raport ju r id ic de m uncă tip ic . A şa cum m enţionau Sanda G h im p u şi A lexan d ru Ţ ic le a (1 9 9 4 ), raportul ju r id ic de m uncă se poate stabili în tre o persoană fiz ic ă şi o persoană ju rid ic ă , sau în tre două persoane fiz ic e , dar n ic iodată în tre două personae ju r id ic e .187

în ca lita te de părţi ale raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic apare, pe de o parte, o singură persoană f iz ic ă - salariatu l, - şi, pe de altă parte, o singură persoană ju r id ic ă , de regulă, sau f iz ic ă - angajatorul. B ila tera lita tea în calitate de trăsătură specific separă raportul ju r id ic de m uncă tip ic atât in tradiscip linar, cât şi in terd isc ip lin ar. R aportu rile ju r id ic e c iv ile , de exem plu , pot avea uneori o p lu ra lita te de partic ipan ţi, cum ar fi cazul rap o rtu rilo r o b liga ţiona le cu o p lu ra lita te de deb ito ri (în cazul când m ai m u lţi debitori datorează aceiaşi prestaţie unui singur cred ito r) sau cu o p lura lita te de creditori ( în cazul când m ai m u lţi c red itori au dreptul la aceiaşi prestaţie). Şi în cazul unor raporturi ju r id ic e în m aterie de m uncă, cum ar fi raportu rile ju r id ic e conexe, există posib ilitatea unei p lu ripartic ipa tiv ită ţi extinse: raporturile ju r id ic e co lective de muncă, raporturile ju r id ic e de adm inistrare publică a re la ţiilo r de m uncă etc.

B ila tera lita tea nu este consacrată în m od direct, ca şi trăsătură caracteristică a raportului ju r id ic de m uncă, în C odul m uncii. în acest sens, este interesantă abordarea com parată a unor norm e cu conţinut identic, dar cu aspect de fo rm alizare ju rid ic ă d ife rită din C odul m uncii al R epublic ii M o ld o v a şi C odu l m unc ii al Federaţie i Ruse. A s tfe l, p o triv it p reved erilo r art. 46 din C odu l m unc ii al R M , salariatul şi angajatorul sunt părţi ale contractu lu i in d iv idua l de m uncă, iar p o triv it a rt.20 din C odul m uncii al Federaţie i Ruse, salariatul şi angajato ru l sunt părţi a le raportului ju r id ic de m u n că .188 D in aceste considerente a firm ăm că b ila tera lita tea raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic este consacrată de către leg iu ito ru l m o ldav în m od indirect, ia r de către respectivul leg iu ito r al Federaţiei R u s e - în m od direct. Totodată, b ilateralitatea raportu lu i t ip ic presupune şi un a lt aspect im portant - cel al rep artizării u n ifo rm e a d rep tu rilo r şi o b lig a ţiilo r p ă rţilo r raportu lu i în cauză. Sub aspect general, o rice raport ju r id ic se încadrează în unul din cele trei tipuri: cel al ra p o rtu rilo r ju r id ic e un ila tera le , al ce lo r b ila tera le sau al celo r m u ltila te ra le . S pecificu l b ila te ra lită ţii raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic constă în faptu l că am bele părţi a le raportu lu i - şi salariatu l, şi angajato ru l, - au drepturi şi o b lig a ţii core la tive reciproce. A spectu l dat al b ila te ra lită ţii izvorăşte d irect din s in a lagm atic ita tea un icu lu i izv o r de apariţie a unui raport ju r id ic de m uncă tip ic - cea a contractu lu i in d iv id u a l de m uncă. Prin natura sa s in a lagm atic ita tea presupune fap tu l, că fiecare d in tre cele două părţi ale

IH7 Sanda Gimpu, Alexandru Ţiclea. Dreptul muncii, p. 12.I!w Tpyttottoit K o d e K C PwaiiicKnii (Penepaifliu, 3aK O H o t 30 .aeKaops 2001 r . JsTl» 197-03 (publicat î n

C3 P0>. 2002. Mii (h.I). Ct.3).106

raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic se o b lig ă reciproc astfe l, încât o b lig a ţia f iecăre ia din ele este core la tivă ob lig a ţie i ce le ila lte părţi. Sub acest aspect b ila te ra lita tea raportu lu i ju r id ic de m uncă corespunde ce lo r două cond iţii esenţiale: rec ip ro c ită ţii şi in terdep endenţe i.189 Şi salariatu l, şi angajato ru l, în calitate de subiecţi ai raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic , au în acelaşi t im p şi calitatea de cred itor, şi calitatea de deb ito r, ad ică au şi d repturi, şi o b lig a ţ i i.190 In terdependenţa se m anifestă p rin aceea că o b lig a ţia uneia d intre părţile raportu lu i ju r id ic de m uncă este cauza ob lig a ţie i ce le ila lte părţi, şi invers.

Şi în perioada in terbelică raportul ju r id ic de m uncă fundam entat pe un contract in d iv id u a l de m uncă era considerat a fi un raport ju r id ic b ila te ra l, în am bele în ţe lesuri ale te rm enu lu i în cauză. P reved erile a rt.37 d in Legea asupra contractelor de muncă din 1929, p o triv it cărora „contractu l in d iv id u a l de m uncă este convenţiunea prin care una din părţi, denumită salariat, se o b lig ă să presteze m unca... unei alte părţi denumită patron care, la rândul său, se o b lig ă ...” ev id enţiază b ila te ra lita tea raportu lu i generat de contractu l în cauză. în acest context este im portan t de m enţionat fap tu l, că şi în perioada respectivă nu orice prestare a m uncii de către o persoană în fo losu l a lte ia cădea autom at sub c a lif ic a tiv u l de raport ju r id ic de m uncă. E .C ris to foreanu (1 9 3 7 ) m enţiona că Legea asupra contractelor de muncă a tr ib u ia c a lif ic a tiv u l de patron num ai persoanei căre ia salariatul î i presta m unca sau serv ic iile sale, se în ţe legea în co n d iţiile prevăzute de lege, deoarece „nu orice serviciu prestat de o persoane altei persoane generează un raport de muncă în sensul l e g i i ’'™ '

In literatu ra de specia litae, in c lus iv cea d in R ep u b lica M o ld o v a , s-au exp rim at op in ii p riv in d caracterul p lu rip a rtic ip a tiv extins al unor raporturi ju r id ic e de m uncă. A s tfe l, p o triv it cercetăto rilo r N ic o la i Rom andaş şi Eduard Boişteanu (2 0 0 7 ), raportul ju r id ic de m uncă apărut în cazul detaşării salaria tu lu i la o a ltă unitate, în c o n d iţiile art.71 - 72 d in C odu l m uncii precum şi raportu l apărut în cazul antrenării şo m erilo r la lucrări pub lice , sunt raporturi ju r id ic e de natură tr iu n g h iu la ră .192 N u contestăm aic i ve rid ic ita tea celo r expuse de către aceştia p riv in d natura ju r id ic ă p lu rip a rtic ip a tiv ă a rap o rtu rilo r m enţionate , deoarece, u tilizând instrum entele ep istem olog ice şi prax io log ice necesare, în contextu l nostru este abordat exclusivus caracterul b ila tera l incontestabil al raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic , tra ta t prin prism a d ih o to m ie i tip ic u lu i şi a tip icu lu i în cadrul re la ţiilo r de m uncă. în acest sens, atât raportu rile ju r id ic e de m uncă apărute în cazul detaşării sa la ria ţilo r, cât şi raportu rile ju r id ic e de m uncă ale şom erilo r antrenaţi la lucrări pub lice nu se

189 Nicolae Eşanu, „Dispoziţii generale cu privire la contractul sinalagmatic", Cartea a 111-a, Titlul II, art.704, în Comentariul Codului ch’il al Republicii Moldova, voi.11. ediţia all-a, - Chişinău. editura „Arc”, 2006, p.263.

190 A se vedea în acest sens art.9 „Drepturile şi obligaţiile de bază ale salariatului” şi art. 10 „Drepturile şi obligaţiileangajatorului” din Codul muncii.

191 E.Cristoforeanu, Teoria ceneralâ a contractului individual de muncă, p.38.192 Nicolai Romandaş. Eduard Boişteanu, Dreptul muncii. Manual, p.61-62.

107

în cad rează în conceptul unui raport ju r id ic de m uncă tip ic , în în ţe lesu l nostru, ci în conceptul unui raport ju r id ic de m uncâ atip ic .

Remunerarea muncii sub formă de salariu in cadrul raportului juridic de muncă tipic. In m ateria raportu rilo r ju r id ic e de drept p rivat părţile raportu lu i urm ăresc, de regulă, procurarea unui avantaj în urm a in tră rii în raportu rile respective, astfe l, raportu rile în cauză având un caracter oneros. C ontractu l in d iv id u a l de m uncă, în ca lita te de sursă d irectă şi unică a raportu lu i de m uncă tip ic , este prin natura sa oneros. A cest aspect a fost consem nat în literatura de specialitate încă în perioada in terbelică, când E .C ris to fo rean u (1 9 3 7 ) m enţiona, în studiu l său asupra contractu lu i de m uncă, faptu l că “ ...chiar dacă părţile au omis a stipula remuneraţia cuvenită lucrătorului sau funcţionarului, din moment ce contractul a fost pus în executare (ad ică a generat un raport ju r id ic de m uncă - n .n .), patronul va f i obligat a plăti o remuneraţie a! căreia quantum, in lipsă de convenţie, se va stabili după modul de salarizare a! personalului de aceiaşi categorie, conform uzului local sau condiţiunilor curente şi obişnuite de salarizare în aceiaşi ramură de activitate (industrie, comerţ), la alte întreprinderi similare, etc. 193 A n u m e această trăsătură caracteristică - rem unerarea m u n c ii, - este cea care, cu o p eriod ic ita te m ai m u lt sau m ai puţin stabilă, generează conflic te în tre salariat şi angaja to r în ca lita tea acestora de subiecţi ai raportu lu i ju r id ic , a căror soluţionare adeseori cere in te rven ţia o rganelo r de supraveghere şi contro l, ab ilita te în m ateria rap o rtu rilo r de m uncă, dar şi a organelor de ju ris d ic ţie a m u n c ii, în p rim u l rând a instanţelor judecătoreşti. C e le la lte trăsături specifice ale raportu lu i ju r id ic de m uncă, deşi sub aspect epistem olog ic sunt cu m u lt m ai com plexe, nu generează, p rax io lo g ic , atâtea neîn ţe legeri în tre părţile raportu lu i şi, în special, nu produc atâta suferinţă şi frustare salariatu lu i.

în d e p lin ire a gra tu ită de către salariat a unor ac tiv ită ţi în cadrul unui raport ju r id ic de m uncă tip ic nu poate avea loc. R egu la dată trece ca un f ir roşu prin to t conţinutu l C o d u lu i m uncii; o b lig a tiv ita tea rem unerării m unc ii în cadrul raportu lu i de m uncă fiin d una din puţinele reguli în m ateria reg lem entării ra p o rtu rilo r de m uncă care nu conţine absolut n ic i o excepţie. A rt. I din C odul m uncii, defin ind salariatul în calitate de subiect al raporturilor ju r id ic e de m uncă, s tipu lează că acesta este o persoană care prestează o m uncă în sch im bu l unui salariu. A rt.3 9 0 d in C odul m uncii - u ltim u l artico l din C o d care conţine norm e de drept m ateria l în dom en iu l raportu rilo r ju r id ic e de m uncă (a rt.391 şi a rt.3 9 2 conţin norm e tra n z ito rii), - stipulează, cu re ferin ţă la sa laria ţii s ind icalişti, fap tu l că re tribu irea m uncii conducătoru lu i organu lu i sindical al cărui contract in d iv id u a l de m uncă a fost suspendat în legătură cu alegerea în fu n cţia e lec tivă se efectuează d in contul m ijlo ace lo r

193 E.Cristoforeanu, Teoria ceneralâ a contractului individual de muncâ, p.90.

u n ită ţii, m ărim ea salariului acestuia stabilindu-se prin negocieri. Ia r norrna- cadru în m ateria sa larizării este cea stipulată în a rt.128 din C od , p o triv it căreia salariu l reprezin tă orice recom pensă sau cîştig eva lu at în bani, p lătit salariatu lu i de către angajator în tem eiu l contractu lu i in d iv id u a l de m uncă, pentru m unca prestată sau care urm ează a f i prestată. Este regretab il fap tu l că leg iu ito ru l n -a considerat necesar, la m om en tu l ra tif ic ă rii parţia le a Cartei Europene Sociale Revizuite, să ra tifice com pletam ente şi art.4 d in conţinutu l C arte i, care garantează tu tu ror sa laria ţilo r dreptul la o salarizare e c h ita b ilă .194

C a şi entitate de ordin ju r id ic conceptul de salariu a început, po triv it au to rilo r francezi G erard L yo n -C a e n , Jean P elissier şi A la in S upio t (1 9 9 6 ), ca un drept de creanţă pentru m unca depusă în tem eiu l unei convenţii sinalagm atice, f iin d plasat in iţia l în dreptul c iv il com un al o b lig a ţiilo r .195 Respectiva concepţie, una de natură ju r id ic ă pur privatistă şi libera lă sub acest aspect, stabilea un raport de cauzalita te în tre m unca prestată şi dreptul la p rim irea sa lariu lu i, ia r apariţia dreptu lu i de creanţă era supusă condiţie i preventive de prestare a m u n cii în calitate de contraprestaţie. E v id en t că în acest context, deşi se presta m unca şi se p lătea rem uneraţia respectivă, raportul ju r id ic apărut în tre părţi nu era un raport ju r id ic de m uncă în sensul conceptului m odern , ci un o rd inar raport ju r id ic de natură c iv ilă . în epoca m odernă dreptul la salariu este, p o triv it lui V a ie r D orneanu (1 9 9 9 ), corolaru l dreptulu i la m u n c ă ,19,3 devenind unul din d rep turile cele m ai im portante ale o m ulu i, consacrat în m ajoritatea actelor constituţionale ale ţă rilo r dem ocratice, precum şi în leg ile -cadru în m ateria rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă. D e aceea şi urm ărirea sa lariu lu i în calitate de obiect al executării s ilite este adm isă - aşa cum , pe bună dreptate, m enţionează profesorul A lexan d ru C o ju h ari (2 0 0 9 ), - num ai în cazurile şi în cuantum ul s tab ilit de lege, ţinând cont de funcţia socială şi econom ică fundam enta lă a acestu ia .197

S alariu l m in im , ca şi concept în m aterie de reglem entare a m u n c ii, a apărut pentru p rim a dată în A u s tra lia şi N o u a Zee landă , p rin an ii 1890 , în contextu l m e d ie rii asistate a c o n flic te lo r de m uncă. In anul 1909 A n g lia a

194 Art.4 „Dreptul la o salarizare echitabilă” are următorul conţinut: „în vedera asigurării efective u dreptului la o salarizare echitabilă, Păr file se angajează: l. să recunoască dreptul lucrătorilor la o salarizare suficientă care să le asigure acestora, precum ţ i familiilor lor, un nivel de trai decent; 2. să recunoască dreptul lucrătorilor la o rată majorată a salarizării pentru orele suplimentare de muncă, cu excepţia unor cazuri particulare; 3. Să recunoască dreptul lucrătorilor ţ i lucrătoarelor la salarizare egală pentru muncă de valoare egală; 4. să recunoască dreptul tuturor lucrătorilor la o perioadă de preaviz rezonabilă în cazul încetării angajării; 5. să nu autorizeze reţineri din salarii decât in condiţiile şi limitele prescrise de legislaţia sau reglementarea naţională ori fixate prin onvenţii colective ori sentinţe de arbitraj. Exercitarea acestor drepturi trebuie să fie asigurată fie prin intermediul convenţiilor colective încheiate în mod liber, fie prin orice altă modalitate adecvată condiţiilor naţionale". Republica Moldova, prin Legea pentru ratificarea parţială a Cartei Sociale Europene revizuite nr.4H4 din 28.09.2001 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.130 din 26.10.2001), a ratificat şi s-a declarat legată doar de prevederile paragrafelor 3-5 din art.4, cele mai importante şi vitale paragrafe - 1 şi 2 - nefiind ratificate.

195 Gerard Lyon-Caen, Jean Pelissier, Alain Supiot. Droit du travail, 18-eme edition, - Paris, Dalloz, 1996, p.823- 827.

196 Vaier Dorneanu, Sistemul de salarizare în România. - Bucureşti, editura „Lumina Lex”. 1999, p. 12.197 Drept procesual civil. Partea specială, curs universitar, redactor ştiinţific prof. Cojuhari Alexandru, - Chişinău,

F.-E.P. „Tipografia centrală”, 2009, p.387.109

institu it com is ii pentru stab ilirea cuantum ulu i salariu lu i m in im pe grupe de profesii şi ram uri in dustria le , iar în S U A salariul m in im a fost introdus in iţia l în statul Massachusetts în anul 1912 şi se ap lica num ai pentru fe m e i.198 D rep tu l la un salariu m in im este consacrat şi în C onstitu ţia R ep u b lic ii M o ld o v a . P o triv ite p reved erilo r art.43 a lin .(2 ) d in legea fundam entală , salaria ţii au dreptul la protecţia m u n cii, iar m ăsurile de protecţie trebu ie să privească in c lus iv instituirea unui salariu minim pe economie.

Caracterul continuu a! raportului juridic de muncă tipic. R aportu rile ju r id ic e de m uncă tip ice , ca şi orice raport ju r id ic de m uncă, se derulează în t im p şi sub acest aspect sunt entită ţi f in ite . C ontracte le in d iv id u a le de m uncă în calitate de izvoare de apariţie ale raportu rilo r respective, de asem enea sunt, sub aspectul t im p u lu i, entităţi fin ite şi este log ic , că şi raportu rile generate de către actele ju r id ic e respective au o fin a lita te în tim p . T o tuş i, deşi este fin it, raportul ju r id ic de m uncă tip ic este un raport continuu, în sensul că are o durată nedeterm inată. C o ntinu ita tea , ca şi trăsăturaă caracteristică a raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic , constă în deru larea acestuia pe durata unei perioade nedeterm inate şi necunoscute de către părţile raportu lu i - salariat şi angajator, - la m om en tu l apariţie i acestuia. D eşi contractul in d iv id u a l de m uncă generator este un act ju r id ic în cheiat cu respectarea autonom ie i de vo in ţă a părţilo r contractante, au tonom ie fundam entată pe prevederile a rt.56 din C odul m u n c ii p o triv it cărora regula ap licab ilă în ch e ie rii contractu lu i este negocierea d in tre salariat şi angajator, negocierea respectivă trebu ie să se încadreze în perim etru l legal. în acest sens a rt.49 din C od stabileşte, că deşi conţinutu l contractu lu i se stabileşte prin acordul părţilo r, acestea sunt ob ligate să ţin ă cont de p revederile leg is la ţie i în v igoare. în ceea ce ţine de durata contractu lu i şi, im p lic it, a raportu lu i ju r id ic generat de către acesta, se ap lică p rin c ip iu l regu lii şi excepţie i ca şi forţe cata liza toare ale raportu lu i apărut. In terpretând p reved rile a rt.54 şi art.55 d in C o d u l m unc ii putem a firm a că raportu l ju r id ic de m uncă are, de regulă , o durată nedeterm inată şi num ai cu titlu de excepţie poate avea şi o durată determ inată. încadrându-ne în logica jo c u lu i propus de către leg iu ito r, putem a firm a cu siguranţă: contractele in d iv id u a le de m uncă pot genera, de la caz la caz, două categorii de raporturi ju r id ic e de m uncă: rap o rtu ri-reg u lâ şi raporturi-excepţie . E v id en t că aplicarea regu lii naşte entităţi tip iza te , ia r aplicarea excepţie i - en tităţi care nu corespunt t ip ic u lu i, ad ică sunt atip ice . A stfe l raportu l ju r id ic de m uncă tip ic este rezu lta tu l ap lică rii reg u lii în ceea ce ţine de durata raportu lu i respectiv - duratei nedeterm inate, adică continue. în acest context m enţionăm , că regula dată nu a fost ap licab ilă în c o n d iţiile vech iu lu i C od al m uncii al R .S .S .M o ld o ven eş ti din anul 1973 care, prin in term ediu l art. 18, stipula că aceste contracte de m uncă pot fi încheiate pe o durată nedeterm inată,

1,8 Enciclopedia l Jniversală Brilannica, voi. 13, p.321.110

pe un anum it term en de cel m u lt tre i ani sau pe tim p u l în d e p lin ir ii unei lucrări dterm inate, fără a stabili te rm ene-regu lă şi term ene-excepţie .

R egu la duratei continue a raportu lu i ju r id ic de m uncă nu era a p licab ilă în perioada in terbelică. P o triv it p revedrilo r art. 37 din Legea asupra contractelor de muncă din 1929, „...salariatul se obligă să presteze munca sau serviciile sale pentru un timp determinat, sau pentru o lucrare determinată...”, iar n o rm a conţinută în art.41 d in legea v iza tă este şi m ai categorică: „ nimeni nu poate angaja munca sau serviciile sale decât pentru o durată sau o întreprindere determinată". N o rm e le în cauză au suscitat d iscuţii în literatura de specialitate d in perioada respectivă, deoarece în conţinutu l aceleiaşi legi erau şi alte norm e care o fereau o a ltă tra tare a duratei contractu lu i in d iv id u a l de m uncă. A s tfe l, po triv it p revederilo r art. 78 din Lege, „contractul individual de muncă cu durată nedeterminată poate fi denunţat prin voinţa oricăreia din părţi, cu îndatorirea de a preveni pe cealaltă de data încetării obligaţiunilor contractuale”', in terpretarea norm ei date ne face să concluzionăm , că era posib ilă şi existenţa unor raporturi ju r id ic e de m uncă pe durată nedeterm inată (co n tin u e). E .C ris to feoreanu (1 9 3 7 ) m enţiona fap tu l, că în genere contractele de m uncă se în cheie fară determ inarea duratei lor, f iin d supuse reg im u lu i special afectat de leg iu ito r acestor contracte cu totu l deosebit de reg im ul contracte lor cu term en, de a ic i ven ind şi interesul m ax im de a şti când un contract este cu sau fară te rm e n .199 în o p in ia tranşantă a acestui ilustru cercetător al raportu rilo r de m uncă, raportu l ju r id ic de m uncă este considerat fa ră durată dacă părţile nu au stipulat în m od expres durata raportu lu i sau dacă, în ipoteza existenţei unui raport ju r id ic fundam entat pe un contract verbal, p ă rţile nu au convenit asupra te rm enu lu i şi (s ic !) „ oricât de categorice ar f i prezumţiunile care ar rezulta în sens contrar din celelalte clauze sau condiţiuni ale convenţiei ”.~00

U n a lt aspect al con tin u ită ţii în ca lita te de trăsătură caracteristică a raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic constă în fap tu l, că raportu l d in tre angajator şi salariat nu se stinge după încetarea fiecăre i z ile de m uncă, ci are loc doar suspendarea ob lig a ţie i salariatu lu i de a-şi în d ep lin i sarcin ile asum ate prin contract - de a presta m unca; precum şi suspendarea ob lig a ţie i angaja to ru lu i de a o fe ri, în m od practic şi e fec tiv , un loc de m uncă securizat sub aspectul v ie ţii şi sănătăţii sa laria tu lu i. Şi aici iarăşi ne în toarcem la regula enunţată m ai sus: leg is la ţia m uncii o fe ră salariatu lu i dreptul de a se s im ţi în siguranţă p riv in d derularea în continuare a raportu lu i de m uncă pe care îl are cu angajatorul ch iar şi atunci când nu prestează în m od e fec tiv m unca, deoarece regu la in terzice în cheierea contractu lu i pe o durată determ inată care afectează stab ilitatea rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă, cu titlu de princ ip iu fundam ental

199 E.Cristoforeanu. Teoria generală a contractului individual de muncă, p.85.200 Ibidem, p.86.

111

al d rep tu lu i m u n c ii. A şa cum a firm a A .B arabaş (2 0 0 3 ), leg is la ţia m u n c ii are drept scop să asigure salariatu lu i raporturi ju r id ic e de m uncă cu o durată cât m ai extinsă p o s ib ilă .201

T reb u ie să m enţionăm că, în o p in ia unor doctrinari, caracterul continuu al ra p o rtu rilo r de m uncă (în cel d e-a l do ilea sens, m enţionat de către noi a ic i) este m ultiaspectual şi nu poate fi raportat în exc lu s iv ita te num ai la raporturile ju r id ic e de m uncă tip ice . P o triv it p o ziţie i susţinute de O . S m im o v (1 9 9 7 ), caracteru l continuu al rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă este determ inat de conţinutu l specific al acestora, adică de drepturile şi ob lig a ţiile părţilo r, dar nu de durata raportu rilo r.202 în acest sens, au caracter continuu toate raporturile ju rid ic e de m uncă, izvorâte atât d in contractele in d iv iduale de m uncă încheiate pe o durată nedeterm inată, cât şi cele izvorâte d in contractele încheiate pe o durată de term inată .203

T ra ta t prin prism a continu ită ţii ca şi trăsătură caracteristică a unui raport ju r id ic de m uncă tip ic , este necesar de a m enţiona şi faptu l că, în anum ite cond iţii, un raport ju r id ic de m uncă atip ic se poate transform a în raport ju r id ic de m uncă tip ic . P o triv it p revederilor art.83 din C odul m uncii, în cazul în care la exp irarea term enului contractului ind iv idual de m uncă pe durată determ inată nici una d intre părţi nu a cerut încetarea acestuia şi raporturile de m uncă continuă de fapt, contractul se consideră prelungit pe durată nedeterm inată, adică raportul ju r id ic de m uncă atip ic se transform ă, în s ituaţia dată, în raport ju r id ic de m uncă tip ic . în acest caz suntem în fa ţa continuării raporturilor ju r id ic e de m uncă prin in term ediul tacitei reconducţiuni.2'14 A ceastă regulă era ap licab ilă şi în co n d iţiile vech iu lu i C od al m unc ii d in 1973 care stabilea, prin in te rm ed iu l a rt.3 5 , regu la p o tr iv it căre ia dacă la exp irarea term enu lu i contractu lu i in d iv id u a l de m uncă n ic i una din părţi nu cerea încetarea lu i şi raportu l ju r id ic de m uncă continua de facto, contractu l respectiv se considera p re lung it pe o durată nedeterm inată.

Caracterul protecţionist a! raportului juridic de muncă tipic. D reptul m uncii este, par excellence, un drept social. în această calitate dreptul m uncii are m enirea de a reglem enta acel spectru de relaţii sociale inegale, care iau naştere în procesul prestării m uncii, realaţii apărute în tre angajator şi salariat. în opin ia noastră, una d in cele m ai bune defin iţii non-jurid ice a raportului ju rid ic de m uncă este cea expusă de către autorul englez R .M c C re e d y (1 9 8 7 ) în cadrul unei conferinţe in ternaţionale, potriv it căruia raporturile ju rid ice de m uncă pot fi caracterizate drept o căsătorie forţată în tre doi parteneri sociali inegali.

201 Bapa6am A., O Henomopitx csoucnmax mpyOoaoro npasoomuoiuemm, p.21-27.202 TpytUmoe npann. V^efmuK, rioj pcj. npotj). O.B.CMHpHcma. p. 108.20'' Nicolae Romandaş. Dreptul muncii, p.84.204 Nicolai Romandaş. Eduard Boişteanu, Dreptul muncii. Manual, p.60.205 MaKKpM.au P„ HeooccncHeunocinb juunniocmu « BesiHKoopumauuu. în culegerea «CpaBHHTejibHoe TpvaoBoc

npuHo: iio M arepnajiaM coBcrcKO -opm aHCKoro cHMH03HVMa», o tb . peii. HBaHOB C.A., - MocKBa. 1987 r.,

D in a m ic a rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă cel m ai bine poate fi caracterizată prin conceptul de putere şi subordonare, dar nu prin conceptul de egalita te şi consens, a firm a în acelaşi loc şi cu aceiaşi ocazie , cercetătorul en g lez c itat de către noi anterior.

Dreptul social presupune o altă abordare epistem ologică a dreptului, diferită de cea tradiţională care este axată, de regulă, pe poziţia subiecţilor în cadrul raportului ju rid ic ; în abordarea dreptului social este nevoie de o schimbare cardinal a accentelor şi fixare a acestora pe necesitatea de a proteja subiectul m ai slab al raportului respectiv. Drepturile sociale, dintre care face parte şi dreptul la muncă, nu pot fi garantate şi nici asigurate în calitatea lor de drepturi subiective ale persoanei, doar prin intermediul unor instrumente jurid ice. Pentru exercitarea reală a acestor drepturi este necesar de a fi create, în prim ul rând, anum ite condiţii economice. D in aceste considerente drepturile şi libertăţile sociale, inclusiv dreptul la muncă, nu sunt doar nişte drepturi subiective ale persoanei, ci, în prim ul rând, acestea reprezintă o categorie foarte importantă de obligaţii ale statului. Statul, în calitatea sa de legiuitor, este chemat să intervină în dom eniul relaţiilor care apar în procesul exercitării acestui drept, reglementându-le. Pentru raporturile respective esenţa problemei constă în determinarea cât m ai corectă a m odalităţii de intervenţie a statului în reglementarea acestor relaţii, axate preponderent pe dom eniul privatului, dar şi cu suficient de consistente elemente de drept public.

Prob lem a determ inării m o d a lită ţii de in terven ţie a statului în cadrul reg lem entării raportu rilo r de drept al m uncii este destul de d ific ilă , dar nu şi im p o s ib ilă , dacă se respectă alegerea corectă a c rite riu lu i de in gerin ţă . U n a din fa ţete le acestui criteriu constituie recunoaşterea caracteru lu i determ inant care trebu ie să fie unul pur social, protecfionist ( în sensul bun al cu vân tu lu i), al reg lem entării re la ţ iilo r respective de către stat. O portun ita tea ce lo r a firm ate constă în aceea că ştiin ţa dreptu lu i m u n c ii este m en ită să abordeze reg lem entarea unor re la ţii sociale, in ech itab ile d in ch iar m om en tu l apariţie i acestora, d intre doi subiecţi in egali d in punct de vedere social. P rotecţia reală a exerc ită rii d reptu lu i constituţional la m uncă necesită a fi aprobată şi ap licată de către leg iu ito r în calitate de p rio rita te a p o lit ic ii sociale a statu lu i, în care elem entu l social trebu ie pus pe p ic io r de egalita te cu garantarea dreptu lu i persoanei la o afacere privată şi u tiliza rea , în acest scop, a forţei de m uncă dispon ib ile pe p iaţă. Prestarea socia lizată a m unc ii nu presupune num ai existenţa unor raporturi ju r id ic e specifice - a rap o rtu rilo r de m uncă, - ci lum ea m unc ii este, aşa cum a firm ă şi R obert S o m erv ille (1 9 9 9 ), o lu m e şi a re la ţiilo r ierarh ice .206 A şa după cum am m enţionat deja , raportu l ju r id ic de m uncă tip ic presupune p rin d e fin iţie şi subordonarea sa laria tu lu i fa ţă de angajator; sublin iem că acolo unde există putere şi subordonare există şi un

206 Robert Somerville, Ca pentru Domnul. O perspectivă creştină asupra eticii muncii, p.87.113

m are risc de abuz de putere şi de transform are a subordonării în supunere ind iscutab ilă a celu i lip s it de putere. Supunerea foarte rar se produce în m od firesc şi uşor, deoarece ea se loveşte în salariat de o anum ită rezistenţă in ternă, de o rd in psiho log ic, şi în acest context exercitarea puterii este şi m ai riscantă, ea fiin d pasib ilă de a se transform a pentru salariat şi angajator în tr- un iz v o r de co n flic te , care deseori generează apariţia unor lit ig ii de m uncă. Sub acest aspect raportu rile ju r id ic e de m uncă pot f i asem ănate cu o m in ă cu efect în tâ rz ia t, care, cu trecerea tim p u lu i, riscă să se transform e în tr-un m icro fo car de războ i social în urm a producerii exp lo zie i necontro late a m in e i respective. D in aceste considerente statul trebu ie să-şi asume un rol specific de “ genist” pentru a dezam orsa câm pul m in a t al rap o rtu rilo r de m uncă şi pentru a proteja , pe în treaga durată de derulare a unui raport ju r id ic de m uncă tip ic (d a r nu n u m ai), d rep turile şi interesele celui care riscă cel m ai m u lt să fie răn it în urm a producerii exp lo z ie i respective - a sa laria tu lu i.207 Caracteru l protecţionist ca şi trăsătură caracteristică a rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă este recunoscut în literatu ra de specia litate . A s tfe l, p o triv it lu i A le x a n d ru Ţ ic le a (2 0 0 9 ), deşi toate n o rm ele ju r id ic e îndeplinesc şi funcţia de protecţie a unor interese leg itim e , abordarea acestui p rinc ip iu general dobândeşte în cadrul raportu lu i ju r id ic de m uncă un accent specific , deoarece legea acordă o protecţie specială sa la ria tu lu i.“

U nul din aspectele-cheie care consacră caracterul protecţionist al raporturilor ju r id ic e de m uncă este conţinut în cadrul unui p rinc ip iu foarte re levan t al reglem entării raporturilor de m uncă - princip iu l in favorem, care este consacrat prin interm ediul a rt.l 1 şi 12 din C odul m uncii.209 P otriv it p rinc ip iu lu i în cauză, actele ju r id ic e în m ate ria raportu rilo r de m uncă, atât cele in d iv id u a le , cât şi cele co lec tive (acte le de parteneriat socia l) nu pot să defavorizeze situaţia sa laria ţilo r în com paraţie cu prevederile leg is la ţie i m u n c ii, ci invers - să o favo rizeze . T o todată , este necesar de a m enţiona că acest p rin c ip iu im portant al dreptu lu i m unc ii are un caracter un iversal, f iin d ap licab il şi în cadrul corelaţie i tu turor izvo are lo r dreptu lu i m uncii. M a i m ult ca atât, leg is laţia m uncii d in R ep u b lica M o ld o v a stipulează în a rt.64 din C odu l m u n cii, că salaria ţii nu pot renunţa la d rep turile ce le sînt recunoscute prin in term ediu l

207 „Sclavia amică a cedai locul muncii salariate la fe l de grea uneori ca ■>■/ cea a sclavilor, cu deosebire in scatiul al XlX-lea. Asiâzi, din ce in ce mai mult. organizarea muncii este sistematizată, încadrată de legi. Această organizare presupune un contract intre cel care angajaează şi angaja iii săi, fiin d insă, in acelaşi timp, supusă imperativelor economice. Locul de muncă nu mai este in familie sau in micul atelier, ci, de cele mai multe ori, in mari întreprinderi, concerne internaţionale chiar, unde distanţa dintre patroni şi angajaţi este atât de mare încât cele două părţi nu se întâlnesc niciodată" (R.Somerville, Ca pentru Domnul. O perspectivă creştină asupra eticii muncii, p. 102).

208 Alexandru Ţiclea. Tratat de dreptul muncii, ediţia a III-a, p. 14.209 Potrivit prevederilor articolelor respective din Codul muncii, nivelul minim al drepturilor şi garanţiilor de m uncă

pentru salariaţi se stabileşte de Codul muncii şi de alte acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii, prin intermediul contractelor individuale de m uncă, contractelor colective de muncă şi convenţiilor colective putând fi stabilite pentru salariaţi drepturi şi garanţii de m uncă suplimentare la cele prevăzute de legislaţia muncii. Mai mult ca atât: clauzele din contractele individuale de m uncă, din contractele colective de muncă şi din convenţiile colective sau din actele juridice emise de autorităţile administraţiei publice, care înrăutăţesc situaţia salariaţilor în comparaţie cu legislaţia muncii, sunt nule şi nu produc efecte juridice.

114

C o d u lu i respectiv , ia r orice în ţe legere p rin care se urm ăreşte renunţarea la d repturile recunoscute sa la ria ţilo r sau lim ita rea acestora este lo v ită de nu lita te . A s tfe l, in terd ic ţia u tiliz ă rii în cadrul rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă a p rin c ip iu lu i in penis este consacrată în R epub lica M o ld o v a la n ive l de lege.

In te rd ic ţia de a renunţa în to t sau în parte la d rep turile prevăzute de C odul m unc ii în favoarea sa laria ţilo r, este o m ăsură care are drept scop protecţia reală a sa laria ţilo r, m en ită să asigure exerc iţiu l ne în g răd it al d rep tu rilo r şi al in tereselor leg itim e ce li se cuvin în cadrul rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă, pentru a -i fe ri de consecinţele unor eventuale abuzuri sau posib ile am eninţări d in partea an g ajato rilo r. M ă s u ra dată nu rep rezin tă un p riv ile g iu o fe rit sa la ria ţilo r în detrim entu l anga ja to rilo r, deoarece este pe deplin ju s tific a tă în considerarea situaţiei reale a sa la ria ţilo r raportată la situaţia , la fe l de reală, a m a jo rită ţii absolute a an g ajato rilo r; situaţie care so lic ită , în m od tacit, o protecţie m ai m are o ferită sa la ria ţilo r în raport cu respectiva protecţie o ferită angajato rilo r. S alaria ţii sunt p ro te ja ţi, în acest sens, în tr-u n m od m ai extins, deoarece atât de jure cât şi de fado , e i nu pot renunţa nu num ai la drepturile stabilite în C odu l m u n c ii, dar şi la ce le la lte drepturi, care sunt stabilite p rin acte subordonate le g ii, in c lus iv p rin acte de parteneriat social (co n ven ţii co lective şi contracte co lective de m uncă). C o n c lu z ia dată este fo rm u la tă în baza a rt.10 a l in . ( l ) li t .r ) d in C o d u l m u n c ii, p o triv it p reved erilo r căruia în sarcina angajato ru lu i cade şi o b lig a ţia de a în d ep lin i şi a lte o b lig a ţii s tab ilite atât de C odu l m u n c ii, cât şi de alte acte n o rm ative , de con ven ţiile co lec tive , de contractul co lec tiv şi de contractul in d iv id u a l de m uncă. C onsecin ţa ju r id ic ă a renunţării sa la ria ţilo r la d rep turile care le sunt garantate prin in te rm ed iu l C o d u lu i m u n c ii, în orice fo rm ă ar f i ea expusă, constă în lo v irea de nu lita te absolută a ren u n ţă rilo r respective. Expuse atât pe cale un ila tera lă de către salariat, cum ar f i, de exem p lu , cererea salaria tu lu i de a nu i se acorda concediu anual p lă tit, dar de a fi în lo c u it acesta cu p lata unei in d em n iza ţii suplim entare la salariu , sau expuse pe cale b ila tera lă , în urm a unui acord încheiat în tre salariat şi angajato r, cum ar f i, de exem plu , acordul prin care salariatul re fu ză la dreptul său garantat de lege de a se asocia în vederea fo rm ă rii unui sindicat sau de a se a f il ia unui sindicat existent deja la unitate , sau în a fara u n ită ţii.

C e le m ai im portante drepturi la care nu pot renunţa sa la ria ţii, a fla ţi în raporturi ju r id ic e de m uncă tip ice , sunt d rep turile de natură im p era tivă , reglem entate prin in term ed iu l C o d u lu i m u n c ii, cum ar fi dreptul salaria tu lu i la încheierea unui contract in d iv id u a l de m uncă în fo rm ă scrisă (a rt.5 6 , art.58 din C odul m u n c ii) , dreptul la prestarea m u n c ii în schim bul unui salariu , care nu poate f i sub n ic i o fo rm ă m ai m ic decât salariu l m in im garantat (art.131 din C odul m u n c ii), dreptul la respectarea duratei norm ale a tim p u lu i de m uncă (a rt.95 din C odu l m u n c ii) , dreptul la acordarea unui concediu anual

p lătit cu o durată stab ilită legal (a rt.113 d in C odul m u n c ii), dreptul salaria tu lu i la o m uncă care să corespundă no rm elo r de protecţie a m uncii (a rt.2 2 7 d in C odul m u n c ii), dreptu l co lec tiv al sa la ria ţilo r la declararea unei greve (a rt.3 6 2 d in C odul m u n c ii) etc.

§4. Elementele structurale ale raportului juridic de muncă tipicSub aspect general, în cadrul doctrinei de drept al m uncii nu se tratează

separat fo rm a socia l-p rax io log ică şi cea ju rid ico -ep is tem o lo g ică a raportului de m uncă, acestea fiin d abordate ca şi un concept com un. A stfe l raportul ju r id ic de m uncă este p riv it ca şi o entitate unitară şi com plexă, dar care necesită - sub aspect epistem ologic, - o d iv izare re lativă pe com ponente fo rm ative , denum ite elem ente ale raportului ju r id ic de m uncă. A ceste aspecte sunt im portante atât epistem ologic, cât şi praxio log ic, m ai ales în contextul apariţie i situaţiilo r conflic tua le în tre subiecţii raportului şi exam in ării con flic tu lu i respectiv, sub fo rm ă de litig iu de m uncă, de către instanţa de judecată.

Problematica subiecţilor raportului juridic de muncă tipic. P o triv it teorie i generale a d reptu lu i orice raport ju r id ic este fo rm at d in tre i elem ente constitutive: subiecţii raportu lu i, ad ică partic ipan ţii la raportu l respectiv; conţinutu l raportu lu i ( ju r id ic şi m ateria l); obiectu l raportu lu i.210 T ouş i, în doctrina de specialitate s-a considerat, sub aspectul abordării ep istem olog ice a conceptulu i raportu lu i ju r id ic de m uncă, că subiecţii nu fac parte din structura unui raport ju r id ic de m uncă. P o triv it o p in ie i exprim ate în că în anul 1948 de către N ik o la i A le x a n d ro v în m onum enta la sa lucrare “Tpydoeoe npaeoomHOUiemie”, nu este logic ca subiecţii raportu lu i ju r id ic de m uncă să fie consideraţi drept e lem ent constitu tiv al raportu lu i respectiv, deoarece raportu l ju r id ic apare în tre subiecţi, dar nu subiecţii apar în calitate de elem ent al raportu lu i dat. Subscriem acestei o p in ii, deoarece nu este vorba de o abordare m etod o log ică exclu s iv is tă pură a raportu lu i ju r id ic de m uncă, atât tip ic , cât şi a tip ic , ci de respectarea unei con tin u ită ţi logice in trinseci a raportu lu i în cauză, p o triv it căre ia subiecţii pot f i trataţi ca şi in iţia to ri ai raportu lu i respectiv, adică în calita te de prem isă, dar nu de e lem ent constitu tiv al raportu lu i. L a etapa respectivă - cea a tra tării p rem iselor raportu lu i ju r id ic de m uncă, - aceştia au statut de antesubiecţi ai raportu lu i, iar d in m om en tu l generării raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic ei obţin calitatea de partic ipanţi ac tiv i şi gestionari ai raportu lu i, ad ică se a flă în ex te rio ru l, dar nu în in terio ru l (co n ţin u tu l) raportu lu i.

Obiectul raportului juridic de muncă tipic. în ceea ce ţine de obiectu l unui raport ju r id ic de m uncă tip ic , conceptul o b iec tu lu i respectiv este şi m ai d if ic il , deoarece acesta necesită a fi abordat lato sensu, dar nu stricto sensu, adică drept ansam blu de drepturi subiective şi o b lig a ţii ju r id ic e , generate de

210 Gheorghe A vornic, Tratai de teoria genera/â a stalului şi dreptului. Volumul II, p, 134-135.116

către n orm ele de drept al m u n c ii. D acă am aborda ob iectu l raportu lu i stricto sensu, a tunci ne-am putea lim ita la considerarea conduite i m a te ria le faptice drept obiect, însă, f iin d abordat prin prism a lato sensu, şi ob iectu l raportu lu i m ateria l necesită a fi legat de obiectu l raportu lu i ju r id ic . R aportu l ju r id ic de m uncă tip ic nu poate fi considerat un raport ju r id ic clasic de natură p a trim o n ia lă deoarece conţine, pe lângă e lem entu l p a trim o n ia l, şi e lem ente de natură personal n epatrim on ia lă . în co n d iţiile în care caracterul oneros al raportu lu i ju r id ic de m uncă în calitate de trăsătură caracteristică a acestuia ne ghidează, în p rim u l rând, către ob iectu l m a te ria l, suntem o b lig a ţi să ţinem cont şi de e lem entele neoneroase ale raportu lu i respectiv , care operează autonom , cum ar fi cazurile când angajato ru l nu este o b lig a t să rem unereze salariatul în caz de în tâ rz ie re la tură , neprestare a m u n c ii d in a lte m o tive n eîn tem eiate etc., s ituaţii când raportu l ju r id ic de m uncă nu se suspendă, ci continuă să se deruleze. A s tfe l, L e v G h in ţb u rg (1 9 7 7 ) m enţionează că subiecţii unui raport ju r id ic de m uncă sunt subiecţi atât ai unui raport ju r id ic p a trim o n ia l, cât şi ai unui raport ju r id ic n ep a trim o n ia l,2" fap t abordat în perm anenţă în literatura rusă de specia litate , in c lus iv prin in term ed iu l unor studii recente asupra e lem en te lo r personal n epatrim on ia le ale rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă.212

R aportu l ju r id ic de m uncă nu este un raport ju r id ic pa trim o n ia l clasic; elem entu l personal nepatrim on ia l nu este un concept pur ep istem olog ic , deşi este c la r fap tu l că în c o n d iţiile unei econom ii de p iaţă anum e aspectul patrim o n ia l al ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă prim ează . E lem entu l p atrim on ia l se ex terio rizează prin in term ed iu l abordării raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic ca şi rezu lta t al în ch e ie rii unui contract de vânzare -cum ărare a forţe i de m uncă pe piaţa m u n c ii, când persoana f iz ic ă îşi v in de fo rţa de m uncă în schim bul unui salariu. D a r anum e a ic i, în tr-u n m od paradoxal, se ev id en ţiază cel m ai b ine şi caracterul personal nepatrim on ia l al raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic , deoarece fo rţa de m uncă, în calitate de obiect vandab il, este o entitate pur n ep atrim o n ia lă , inseparabilă de persoana f iz ic ă în calitate de purtător al acesteia şi care se exp rim ă prin c a lită ţile n epatrim on ia le pur personale ale titu la ru lu i: capacită ţile , ta len tu l, a b ilită ţile , o b ice iu rile etc. E lem entu l patrim on ia l al ob iectu lu i unui raport ju r id ic de m uncă tip ic este in operab il în lipsa e lem entu lu i personal nepatrim on ia l, deoarece anum e elem entu l personal nepatrim on ia l din cadrul ob iectu lu i raportu lu i se a flă la te m e lia pe care se ţine obiectu l p lu rid im ensional fo rm at din cele două elem ente. A cest fapt d ic tează , ca atere, abordarea unitară şi posib iltatea d ife ren ţie rii ob iectu lu i com plex al raportu lu i ju r id ic de m uncă. C onsiderăm

~11 JI.fl.FHHiioypr, Cotfua.'iucmu'iccKoe mpydoaoc npaaoontuoiuciiue, - MocKBa. 1977 r., p.71.212 BacaprHH H . H ., JItMHbie HeiLUVuiecnteemibie npcma h mpviUxioM npatiooînnouteinni, j h c c . K aH ;i. îop. HavK.

12.00.05, - EKaTepHH6ypi\ 2002 r„ 214 c. PrE O#, 61:03-12/928-4.

117

că num ai cu aceste m enţiun i obiectu l raportu lu i ju r id ic de m uncă poate fi încadrat în structura c lasică a unui raport ju r id ic de m uncă tip ic , f iin d una din cele m ai d ific ile entităţi ale d reptu lu i m u n c ii.

Conţinutul raportului juridic de muncă tipic. In ceea ce ţine de conţinut, raportul ju r id ic de m uncă tip ic este fo rm at din o b lig a ţii şi d repturi corelative: o b lig a ţii ale sa laria tu lu i, cărora le corespund anum ite drepturi ale angajato ru lu i şi, respectiv, ob lig a ţii ale angajato ru lu i, cărora le corespund anum ite drepturi ale sa laria tu lu i. Sub aspectul conţinutu lu i există un spectru aparte de e lem ente, în cadrul cărora angajatorul are statut de persoană o b liga tă şi a ltu l, în cadrul cărora salariatul deţine statutul de persoană ob ligată . S avantul sovietic rus N ik o la i A le x a n d ro v (1 9 4 8 ) a d iv iza t elem ente le con ţin u tu lu i raportu lu i ju r id ic de m uncă în două categorii, în cadrul cărora angajato ru l apare drept persoană ob ligată: din p rim a categorie fac parte d rep turile salariatu lu i la co n d iţii de m uncă sănătoase şi securizate, iar d in cea de a doua categorie - d rep turile salaria le ale persoanei angajate şi alte drepturi de natură p a trim on ia lă .

118

Capitolul IV.RAPORTUL JURIDIC DE MUNCĂ ATIPIC

§1. Cadrul genera! a! problemeiEste foarte probab il faptu l că m u lţi se v o r în treba care este re levan ţa

abordării d iho tom ice, în acest cadru noţional, a raportu lu i ju r id ic de m uncă. D in punctul nostru de vedere, această îm p ărţire , care poate părea a rtif ic ia lă şi fo rm a liza tă ( la p rim a ved ere ) pur ju r id ic , re flectă în tr-o m are m ăsură d ih o to m ia s istem ului social fap tic al re la ţiilo r de m uncă. A bordat ep istem o lo g ico -p rax io lo g ic , raportul ju r id ic de m uncă este o construcţie p o liva len tă , încadrată în in terio ru l d ih o to m ie i t ip ic u lu i şi a tip icu lu i. Sub acest aspect, raportu l ju r id ic de m uncă tip ic reprezin tă o construcţie ju r id ic ă solidă şi conservatoare, care se pare că nu prea este afectată de f lu x u r ile şi re flu x u rile re la ţiilo r sociale, fiin d destul de statică pentru a putea fi rem odelată conceptual, deşi pe parcursul scurgerii t im p u lu i se schim bă şi ea ca şi entitate ju r id ic ă , dar cu m ult m ai lent şi m ai puţin tum ultos, fa ră ca să afecteze fundam entu l pe care este constituit - cel al institu ţie i contractu lu i in d iv id u a l de m uncă.

O pozant pe fa ţă al arhetipu lu i reprezentat de către raportu l ju r id ic de m uncă tip ic , raportu l a tip ic se aseam ănă cu un „copil rebe l” al dreptu lu i m uncii, ca şi ram ură autonom ă a sistem ului dreptu lu i, nesim ţindu-se confortabil în fa m ilia silenţioasă a dreptulu i m uncii şi căutând noi şi in term in ab ile „aven tu ri” ex tra fam ilia le , dând în perm anenţă târcoale a lto r com ponente ale fa m ilie i extinse a sistem ului dreptulu i, de parcă a r căuta parteneri de jo acă cu care s-ar sim ţi m ai com od şi m ai Ia el acasă. însă, ca şi în cadrul unei m işcări centrifuge, acesta to tuna v a fi atras, după fiecare ”raită prin vec in i” , de către propria-i fa m ilie - cea a dreptului m u n c ii, - în care îşi poate găsi, până la urm ă, sprijinul şi lin iştea necesară, adică suportul fundam ental norm ativ , ep istem ologic şi prax io log ic . In contextul ce lo r m enţionate, considerăm că este evidentă cel puţin o chestiune: raporturile ju r id ic e de m uncă atip ice nu pot f i abordate integral în acelaşi m od ca şi raporturile ju r id ic e de m uncă tip ice . R ap o rtu rile tip ice ocupă - în R ep u b lica M o ld o v a , - locul central în cadrul d o m en iu lu i general al ra p o rtu rilo r de m uncă, atât prin cuantum ul lo r, cât şi p rin in flu en ţa pe care o au asupra a lto r raporturi ju r id ic e conexe dreptulu i m u n c ii, dar şi asupra ra p o rtu rilo r de m uncă atip ice.

In contextu l tra tării d iho tom ice a ra p o rtu rilo r de m uncă, raportu l ju r id ic de m uncă a tip ic se ţine pe partea care-1 deosebeşte net de un raport ju r id ic de m uncă tip ic , dar care, totodată, n u -i conferă careva trăsături caracteristice p ro p rii, deoarece abordarea acestora în calitate de ansam blu u n itar este d ific ilă , dacă nu ch iar im pos ib ilă , d in cauza neputinţe i de a găsi careva trăsături com une caracteristice absolut tu tu ror ca teg o riilo r de raporturi

119

ju r id ic e de m uncă a tip ice cunoscute. Aceste raporturi, p riv ite prin prism a ep istem olog ică a dreptu lu i m u n c ii, servesc drept exem plu clasic al fo rm u le i u n i ta te p r i n d i v e r s i t a t e , deoarece singurul aspect com un care-1 au este cel al a - t i p i c u lu i , adică al necorespunderii cu m odelu l o rig in a l şi care nu le poate servi în nici un caz în calitate de posib il etalon.

C u vân tu l a t i p i c este un ad jec tiv şi caracterizează un lucru sau un obiect care se abate de la caracteristic ile ob işnu ite , de la tip u l com un, şi p rovine din o rig in a lu l francez a t y p i q u e ? n Prin d e fin iţie , atip icu l nu poate avea trăsături caracteristice, obişnuite şi ap licab ile tip u lu i com un, deoarece reprezin tă o abatere adm isă de la tipu l com un respectiv, în cazul nostru - de la raportu l ju r id ic de m uncă tip ic . A b o rd a t în contextu l rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă, cuvântul respectiv are corespondenţe parale le şi în alte lim b i, având, de regulă, aceiaşi rădăcină com ună: r a p p o r t d e t r a v a i l a ty p iq u e (franceză), a t y p i c a l w o r k r e la t io n s h ip s (eng leză ), a ty p i s c h e a r b e i t s v e r h ă l tn i s s e (germ ană), a m u n m H b ie m p y d o e b ie o n iH o u ieH M (rusă) a m u n i'm i m p y d o e i eidH ocuH U

(u cra inean ă) etc.A tip ic ita te a nu este specifică şi operab ilă doar în cadrul unor raporturi

ju r id ic e de m uncă. In cadrul ep istem olg ie i d reptu lu i c iv il, în că d in perioada sovietică s-a abordat a tip ic ita tea unor raporturi ju r id ic e c iv ile ,214 cea m ai cunoscută lucrare în dom eniu considerându-se a f i suportul didactic „ H em u n u H H b ie d o z o e o p u b ie o m n o iu e n iM e zpaD tcdan cK O M n p a e e ”, e laborat de către cercetătorul V .O ig h e n z ih t (1 9 8 4 ) .215 P o tr iv it p revederilo r a rt.667 a lin .(3 ) d in C odu l c iv il, partic ipan ţii la raporturile ju r id ic e c iv ile pot în cheia contracte care nu sunt prevăzute de lege, pe care leg iu ito ru l le num eşte, în o p o z iţie cu contractele reglem entate d irect de leg is la ţia c iv ilă , c o n t r a c t e

n e n u m ite . E vid en t, că aceste contracte v o r genera raporturi ju r id ic e c iv ile care nu sunt raporturi t ip iza te , izvorâ te d in c o n t r a c t e n u m ite , adică raporturi ju r id ic e c iv ile a tip ice , în cazul cărora se vo r aplica , aşa cum s-a m enţionat în doctrina ju r id ic ă de drept c iv il, d irect norm ele care reg lem entează o b lig a ţiile , deci norm ele cu caracter general din C odul c iv il.216 D upă cum se m enţionează în literatu ra de specia litate , in fluen ţa determ inantă pentru form area institu ţie i rasportu rilo r contractuale a tip ice au avu t-o rea lită ţile sociale p rax io log ice şi necesitatea de reg lem entare a acestora, ch iar şi în tr-u n m od in d irec t.217

Doina Cobeţ. Eugenia Dirna. Florin Faifer ş.a.. Dicţionar Enciclopedic, ediţia a V-a, - Chişinău, editura “Cartier”, 2004, p.70.

214 C î w i i k o b O.H., H e n i u n t m r i h i e i m c i n w n y n i M « c o s e m c K O M e p c u tc d a n c K O .M n p a n e , - MocKBa, acypHaji «Co- b c t c k o c rocyaapcTBo h npaBo». Nii2/1979 r., p.32-39; OHreHTHXT B.A., ( 'n e i i i i ( f ) U K u p e < y n u p o « u n u n

HCKonwphix .'•pa)K<kincKiLx npaeoomnouienufi, - MocKBa, >KvpHajr «CoBeTCKoe rocyjapcTBo ii npaBo», .NL’3/1978 r., p.44-52.

215 OfircH3nxT B.A., UcnmnuHiihie doroHopiihie omnoweinvi « epcotcdancKo.M npaae. V^ennoe nocoâue, - /lyiuaH-oe, HuiaTejihCTBo Ta-iHCHKCKoro Toc>'AapcTBeHHoro YHHBepcHTeTa, 1984 r.

216 Nicolae Eşanu, „Libertatea contractului". Cartea a IlI-a, Titlul II. art.667, în Comentariul Codului civil al Republicii Moldova, voi.II, ediţia al l-a, - Chişinău, editura „Arc”, 2006, p.213.

217 HmouiHHa M .H ., TJomimue, nptmiaKii u .uecmo npednpunit.uanie:ibCKia ()monopon n cucme.ue spajicdancxo- npaHOHhix ooroHopoa. articol, publicat pe pagina web:http://100dogovorov.ru/index.plip?option=coin_content&task=view&id=735&Itemid=72

120

http://100dogovorov.ru/index.plip?option=coin_content&task=view&id=735&Itemid=72

Şi în dreptul adm in is tra tiv sunt situaţii ju r id ic e care poartă caractere evidente de a tip ic ita te . A s tfe l, p revedrile art.2 din Legea contenciosului administrativ nr.793 din I0.02.200d2'3 dau o d e fin iţie extensivă n o ţiu n ii de act adm in is tra tiv , in troducând în sfera acestei n o ţiu n i, a lă tu ri de m anifestarea ju r id ic ă unilaterală de vo in ţă a autorităţii publice - actul administrativ tipic, - şi contractul adm in istra tiv , asim ilându-l pe acesta din urm ă actu lu i adm in istra tiv , care devine astfel act adm in istrativ atip ic . Considerăm că un act adm in istrativ atip ic , cum este contractul adm in istra tiv , generează raporturi ju r id ic e adm in is tra tive atip ice.

G lo b a liza re a şi progresele tehno log ice rapide au provocat restructurări econom ice p rofunde, dând naştere unor schim bări în ceea ce priveşte raportu rile ju r id ic e de m uncă şi conţinutu l o b lig a ţiilo r anga ja to rilo r, dar cel m ai m u lt ale sa laria ţilo r. T o a te acestea au dus la n evo ia de red e fin ire a conceptulu i clasic al ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă, în scopul de a ev ita denaturările posib ile odată cu apariţia unor m o d a lită ţi de ocupare a forţe i de m uncă ce nu m ai corespund standardelor în uz, tip iza te , şi care so lic ită ap ariţia unor noi fo rm e ale rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă cu conţinut a tip ic . R aportu l ju r id ic atip ic este un raport fară arhetip şi nu poate fi d e fin it prin in term ed iu l c r ite r iilo r ep istem olog ice clasice operab ile în cadrul ş tiin ţe lo r ju r id ic e , datorită lipsei e lem en te lo r structurale specifice unui arhetip p rim ar, în cazul unei încercări de d e fin iţie a raportu lu i ju r id ic a tip ic , abordarea acestuia ar putea fi e fectuată num ai prin in term ed iu l m etodei inverse, adică prin ev id en ţie rea e lem ente lo r lipsă d in cadrul conceptulu i clasic al unui raport ju r id ic de m uncă tip ic .

în litera tu ra de specialitate raportu rile ju r id ic e de m uncă atip ice sunt tratate în m od d ife r it, cercetătorii în m aterie exprim ând şi susţinând, prin argum ente m ai m u lt sau m ai puţin forte, argum ente diverse (uneori divergente ) pentru care optează. A b o rd area d iho tom ică a ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă - ch iar dacă în doctrină nu a fost considerată, ca atare, drept una d iho tom ică, - nu este nouă pentru ep istem olog ia dreptu lu i m u n c ii, dar n ic i nu are o vech im e considerabilă în com paraţie cu a lte entităţi de interes doctrinar din dom eniu l ştiin ţei ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă. A s tfe l, reputatu l profesor francez G .H . C am e rly n c k în v o lu m u l I „Contrat de Travail” al m onum enta lu lu i „Trăite de Droit du Travail", editat la Paris în anul 1968 , deşi tratează un şir de contracte in d iv id u a le de m uncă care nu se încadrează în tip a ru l general conceptualizat, nu c a lif ic ă raportu rile generate de către aceste contracte drept raporturi a tip ice .219 Totodată , cercetătoarea canadiană D ia n e B e llem are (2 0 0 5 ) m enţionează fap tu l, că “le travail atypique a cru

(accesat la 08.04.2011).218 Publicată în Monitorul Oficial al republicii Moldova nr.57-58 din 18.05.2000.219 Trăite de Droi! du Travail, Tonic I, Contrat de Travail, par G.H.Camerlynck. Professeur a la Faculte de Droit et

des Sciences economique de Paris - Paris, Librairie Dalloz, 1968.

enormement depuis 30 ans”220, ceea ce p rezum ă, în m od ind irect, fap tu l, că raporturile ju r id ic e de m uncâ a tip ice sunt cunoscute ca atare de peste tre izec i de ani, iar po triv it Rezoluţiei Parlamentului European referitoare la contractele atipice, securizarea parcursului profesional, flexisecuritate şi noile forme de dialog social (2009/2220(lNl)), m unca atip ică s-a d ezvo lta t sem n ifica tiv în cadrul ţă r ilo r m em bre ale U E de la începutu l a n ilo r 1990 .221

D o c tr in a rom ânească a dreptu lu i m uncii tratează raportu rile ju r id ic e de m uncă a tip ice în că din anii '70 ai secolului trecut, considerându-le drept raporturi ju r id ic e de m uncă im p erfec te .222 A le x a n d ru Ţ ic le a (2 0 1 0 ) este unul dintre cercetătorii constanţi în susţinerea p o z iţie i p o triv it căreia raporturile ju r id ic e de m uncă se prezin tă în două fo rm e, inclusiv în fo rm ă a tip ică .223 A b o rd area ra p o rtu rilo r de m uncă sub fo rm a unor raporturi tip ice şi atip ice este d e ja una consacrată în doctrina dreptu lu i m uncii din R om ân ia , necunoscându-se careva devieri serioase în tra tarea respectivă a acestor raporturi, deşi există şi anum ite d ivergenţe p riv in d categoriile raportu rilo r ju r id ic e care fac parte d in cadrul rap o rtu rilo r atip ice . A s tfe l, Şerban B elig rădeanu şi Ion T ra ian Ştefănescu (1 9 9 7 ) consideră că raporturi ju r id ic e de m uncă există în cazul persoanelor care sunt parte în tr-u n contract in d iv id u a l de m uncă, în cazul m ilita r ilo r profesioniştişi, precum şi în cazul celo r care prestează m unca în cadrul coop era tive lo r meşteşugăreşti, m enţionând totodată fap tu l, că raportu rile de m uncă ale cooperatorilor respectiv i sunt raporturi îngemănate şi se desfăşoară concom itent cu alte categorii de raporturi ju r id ic e apărute în tre m em b rii cooperatori şi coopera tivă .224 A lt fe l spus, raportu rile de m uncă ale m em b rilo r cooperatori sunt raporturi atip ice deoarece, p o triv it a f irm a ţiilo r reputaţilo r cercetători, num ai raportu rile ju r id ic e de m uncă în tem eia te pe contractele in d iv id u a le de m uncă se in tegrează în obiectu l d reptu lu i m uncii."- '

D eşi doctrina sovietică de drept al m uncii a abordat m inuţios raporturile de m uncă, in c lus iv prin in term ed iu l câtorva studii m onografice de m are valo are , cum ar fi cele e laborate de către N ik o la i A lexan d ro v (1 9 4 8 ) şi Lev G in ţb u rg (1 9 7 7 ), ale căror lucrări au fost deja citate în cadrul prezentulu i studiu , nu cunoaşte d iv iz iu n ea d iho tom ică a rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă în raporturi tip ice şi a tip ice . P o triv it lite ra tu rii de specialitate d in epoca respectivă, raportu rile ju r id ic e generate de către persoanele care prestau o

220 Diane Belleinare, Lcs lois ilu iravail au (Jnehcc c7 le travai! atypique, articol, publicat pe pagina web: http://cpq.qc.ca/assets/files/dossiers/2005/05_aout_travailatypiquenouvmonde.pdf (accesat la o8.04.2011).

221 Publicată pe pagina web: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P7-TA- 2010-0263+0+DOC+XML+VO//RO (accesat la 08.04.2011).

222 Sanda Ghimpu, Ion Traian Ştefănescu. Şerban Beligrădeanu, Gheorghe Mohanu, Dreptul muncii. Tratai. vol.I, p.85.

223 Poziţia dată este susţinută de către prof.univ.dr. Alexandru Ţiclea încă din momentul apariţiei, în anul 1994, a volumului de Drept al muncii. elaborat împreună cu regretata şi distinsa doamnă prof.univ.dr.Sanda Ghimpu, şi finalizând cu ultima ediţie a Tratatului de drept al muncii, editat în anul 2010.

224 Şerban Beligrădeanu. Ion Traian Ştefănescu, Dicţionar de drept al muncii, op.cit., p. 135.225 Ibidem, p. 135.

122

http://cpq.qc.ca/assets/files/dossiers/2005/05_aout_travailatypiquenouvmonde.pdf

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P7-TA-

m uncă în cadrul gospo dăriilo r agrico le co lective (c o lh o zu ri), erau considerate drept o varie ta te de raporturi ju r id ic e cu conţinut m ix t. A cest aspect este m enţionat şi în d ic ţionaru l academ ic Tpydoeoe npaeo. SmfUHJionedmecKuu cjoeapb, editat sub egida A cad em ie i de Ş tiin ţe a U .R .S .S . în anul 1979 .22(’ în lite ra tu ra de specialitate rusă (postsovietică), raportu rile ju r id ic e de m uncă atip ice au început să fie deja abordate, im b o ld u l ven ind d in dom eniu l p rax io lo g ic al prestării m uncii atip ice. T o todată , în cadrul şcolii ruse de drept al m uncii au început serioase d iscuţii p riv in d necesitatea “ d ed o g m atiză rii” dreptu lu i m unc ii ca şi dom eniu al ş tiin ţe lo r ju r id ic e şi separării dogm ei ju r id ic e , ca şi aspect norm al în dom eniu l ş tiin ţe lo r d rep tu lu i, de dogm atism ul ş tiin ţific general, ca şi factor em inam ente n egativ care frânează dezvo lta rea ştiin ţe lo r. U n şir de aspecte ale unor fo rm e atip ice ale ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă, cum ar fi m unca prin agent de m uncă tem poarară , au fost abordate în lite ra tu ra de specialitate rusă încă de la fin e le secolului X X , odată cu ap ariţia aşa-zise lor âupsKeeue apmejiu.221 Se abordează şi se studiază cu interes practica reg lem entării şi s tudierii rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă a tip ice din alte state prin in te rm ed iu l d ife r ito r studii de cercetrare în dom eniu , com unicări şi p u b licaţii în reviste le de specia litate .228 Şi în U c ra in a se m anifestă un interes sporit fa ţă de n o ile m o d a lită ţi de reglem entare a rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă cu caracter a tip ic . A s tfe l, acest dom eniu a fost abordat de d ife r iţi au tori, în p rim u l rând d in sectorul practic , deoarece este evid en t că raportu rile ju r id ic e de m uncă a tip ice nu sunt opere create în cadrul laboratoare lor de cercetare în m aterie ju r id ic ă , ci invers.229

226 « Tpyt)o»h ie npaennmuomeuuH pa u o 'iu x u c:iy.)Kwtiirx cjiedyem onu u w n ih mdKMce om HnynipuKnxxmiihtxmpydvHbtx npunuvmnuuieuuu, m:iHKnnuxcn o:ie.Menrno.u c:iojkho<'o onmouietuiM no neiicmsy. Tunue eaMCHeiiuwe sneMeumhi oppaumaifuu tnpyda, kuk onpeoe.ienue .uepbt mpyoa, pacnpeOe.nenue ooxochw MeMcdy ‘nena.Mii ko:ixo3u, no(k)ep.)K w;aiiue mpydoaou âucifumunbi, opruninuifiiH omObixa ti dpyciie pccy:mpymmcn ycmaeoMU Kojixosoe e coomeemcmbHuu c îlpuuepnbLU ycmatiaw, a ntuK.uce npamuawi Hitympennero pacnopuOKa ko:ixo3o«» ( Tpydoaoc npaao. 3miiiKJianeoiiHecKuii c.ioeapb, maBiibiH pe^aicrop C. A. HBaHOB. HeTBepToe jn .n a H n e . p.462-463).

“ 7 E.E.Xoxjiob, HcKomophtc aumvasibubic npoujieMM mcopuu u npuKmuKH coapc.ucnnoi'o poccuUcKWo mpydoeovo npatiti, p.50-67.

‘ "8 A se vedea, în acest sens: 3vh Coo-Mw, Boioeiicmmie 3cikohu o nenocmowinou (non-regiilar) junamocmu na pbuioK inpyda, cGopHHK «CouHanbHo-TpyaoBbie nccneaoBaHHa», - M o c K B a . H M 3 M 0 PAH, 2009 r . , p.105- 116; E.B.CaBHHa, OcoOennocniu npauonoi'o peiy:iupmunnn amumwnitix mpydottNX omnomenuu h npoHwn\uu Keeoen (KanaOa), - MocKBa, acypHaji «H3bccthh bucium* yneoHbix 3aBe,aeHHH. IlpaBOBeaeHHe», Ki'5/2008 r., p.227-236; JI.C.MnpHbix, 3aeMHbiu mpyd. PoccuucKue ncpcncKnumbi, - MocKBa. xcypHan «OreHecTBeHHbie sanHCKH», M4(36)/2007 r.; M.JIyuiHHKOBa. A.JIyuiHHKOB. 3ae.wihiu mpyd u mpcncKmmbt npanonoro pe.y.iupoaamoi, - MocKBa. /Kypnan «Hcjiobck h rpyji», Nl'7/2004 r.; E.CaaoBaa. Honuc niemicmfun uxuenentia xapaKtnapa coijuaibuo-mpyOoHbix omnoweiiuii h coapeMcnnhix vciohuhx, cuopHMK «CouHajibHO-ipyjOBbie hccJie^oBaHHJi» , - MocKBa, H M 3M O PAH, 2008 r.; A.TypKOB. Htwbic (fntpwhi opranu3ai{uu mpv<)oHbix omnomenuu, - MocKBa, /KypHan «MejioBen h T p y a » , Kl'9/2007 r.; A.B.I yTHHK, Avmcopcuur a luipone u nepcneh-niutibi tvo painumm « Pocct/u, c6opmnc «ComiajibHo-TpynoBbie HccneaoBaHm». - MocKBa, HM 3M O PAH, 2009 r.. p.54-64; H.M.K(nnHa. Tpvo no :iu3un?y, cfiopHHK «CouHajibHO-TpyaoBbie HccJiejioBaHHJi», - MocKBa, H M 3M O PAH, 2009 r., p.65-75; T.KopuiyHOBa, Ilpanonoe pe,y:iuponanue omnouiunuii, ctui3anuhix c uanpae.ieuueM paoomnuKoe d:m ubino.inenioi paoom a dpypux opmiiU3atfusLX (3ae.wibtu mpyd), - MocKBa. >KypHaji «TpyaoBoe n p a B o » , JVL’6/2005 r., p.7-30; B.r.CoH(j)ep. Tpydonoe u rpa.MikmcKoe 3UKouo<kinie:ibamo fi pery.nupoaanuu mpyooahix omnowenuu, - MocKBa, /K pnaji «3aK0H0AaTenbCTB0 h i k o h o m h k 3 » , W®9/2005 r.. etc.

229 O.PvGhhhhk, M.Py6HHMHK, Aymcopcnm mu nepe«edeiuifi na mtcuiacoey pooomy h xapvoniu npoMuc.umocmi ina npoMiicionocmi 3 anpooiniuima nanoin: 3a?po3a npaiiiuniiKOM i cn kiK a u m a anpam eri.» npo(fx:ni:ioK, publicat pe pagina web: http://www.iuf.org/drupal/files/IUF_Outsourcing_Ukrainian.pdf (accesat la08.04.2011).

http://www.iuf.org/drupal/files/IUF_Outsourcing_Ukrainian.pdf

A u to rii d in R ep u b lica M o ld o v a , cu m ic i excepţii, nu au tratat aparte raportu rile ju r id ic e de m uncă atip ice, doar m enţionând existenţa acestora ca şi o fo rm ă aparte a rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă. T eo d o r N eg ru (1 9 9 5 ), în cadrul unei lucrări care conţine o expunere sum ară a celo r m ai im portante elem ente ale dreptului m uncii, atribuie regim ju r id ic de raporturi atipice raporturilo r ju r id ic e de m uncă ale m ilita r ilo r , raporturilo r ju r id ic e de m uncă ale m em b rilo r cooperativelor şi raporturilor ju rid ic e de m uncă ale avocaţilo r.230 N ic o la i Rom andaş (1 9 9 7 ) în cadrul p rim u lu i m anual integral de drept al m uncii, ed itat în R epublica M o ld o v a după declararea independenţei ţării, nu m enţionează o astfel de categorie de raporturi ju r id ic e .231 Sunt abordate succint raporturile ju r id ic e de m uncă atip ice, ca şi categorie specială de raporturi de m uncă (în dependenţă de conţinutu l acestora), în cadrul cursului de prelegeri la dreptul m uncii e laborat de către E lena M ocan u (1 9 9 7 ). P o triv it autoarei, fo rm ele atip ice ale raportu rilo r ju r id ic e de m uncă cuprind num ai o parte din trăsăturile caracteristice raporturilor tip ice , cercetătoarea considerând, la fel ca şi Teodo r N eg ru (1 9 9 5 ), că din această categorie fac parte raporturile ju rid ic e de m uncă ale m ilita r ilo r , cele ale m em b rilo r cooperativelor şi raporturile ju r id ic e de m uncă ale avocaţilo r.232 T eo d o r N eg ru şi C ătă lin a Scorţescu (2 0 0 0 ), în cadrul unei lucrări care conţine o expunere succintă ( în tabele), a conţin u tu lu i in tegral al cursului de drept al m uncii, nu abordează raportu rilo r ju r id ic e de m uncă a tip ice ;233 în alte două lu crări, editate în an ii 2 0 0 4 şi 2 0 1 0 , deşi tra tează re la tiv de ta lia t in stitu ţia rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă, nu abordează raportu rile respective prin prism a tip icu lu i şi a tip ic u lu i.234 N ic o la i R om andaş şi E duard B oişteanu (2 0 0 3 ), în cadrul unui curs special de drept co lectiv şi in d iv idual al m uncii, nu abordează raporturile ju r id ic e de m uncă,235 de asemenea, n ic i autorii B oris Sosna şi N ic o la i G orelco (2 0 0 1 ), în cadrul unui curs de drept al m unc ii ed itat în lim b a rusă, nu abordează raporturile ju rid ic e de m uncă atip ice .236 Cercetătorul Eduard Boişteanu (2 0 0 5 ) abordează, în cadrul unui curs care conţine institu ţiile părţii generale a dreptulu i m uncii, raporturile atip ice de m uncă, drept fo rm ă im perfectă a raporturilor ju rid ic e de m uncă. în o p in ia au toru lu i, fac parte d in cadrul ra p o rtu rilo r a tip ice raporturile de m uncă izvorâte d in contractul de ucenicie, po lem izân d totodată cu leg iu ito ru l p riv in d natura ju r id ic ă a contractu lu i de ucen ic ie .- ’7 O a ltă lucrare

230 Teodor Negru, Dreptul muncii, p. 13-15.231 Nicolae Romandaş. Dreptul muncii. Curs de prelegeri. p.79-96.1,2 Elena Mocanu. ( 'urs de prelegeri la dreptul muncii (partea generală), p.50-53.233 Teodor Negru, Cătălina Scorţescu. Dreptul muncii (in tabele),- Chişinău, complexul editorial-poligrafic al

UL1M. 2000. p.7-8.234 Teodor Negru, Cătălina Scorţescu, Dreptul muncii (parte generală), p.80-95; Teodor Negru, Cătălina Scorţescu,

Dreptul muncii. Curs universitar, p.61-69.235 Nicolae Romandaş, Eduard Boişteanu. Dreptul colectiv şi individual al muncii, C.E.P. „Tipografia centrală”,

Chişinău, 2003.236 CocHa E.H., Topcjino H.A., Tpydonoe npano l'ecnyo.iiiKU Mo:u)ona. Hayvuo-npaKmuHecKoe nocooue (c

K<tM.\tetmiapii>iMU nmr)e:ihHhix nopM K3oTu PM), p.24-28.237 Eduard Boişteanu, Dreptul muncii. Partea generală, p.67-72.

124

în m aterie - m anualu l com plet de drept al m unc ii e laborat de către N ic o la i Rom andaş şi E duard B oişteanu în anu l 2 0 0 7 , - abordează rap o rtu rile ju r id ic e de m uncă a tip ice în aceiaşi fo rm u lă ca şi cea susţinută în precedenta lucrare m enţionată de către noi a ic i, autorii m anua lu lu i considerând drept a tip ice raporturile de m uncă generate de contractele de ucen ic ie ." '8

A şadar, deşi în cadrul doctrinei de drept al m u n c ii d in R ep u b lica M o ld o v a nu există un punct de vedere communis opinio doctorum asupra ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă atip ice , acestea sunt abordate - ch ia r dacă în tr- o m ăsură puţin m ai rezervată, - şi de către cercetătorii autohtoni în m ateria epistem olog ie i dreptu lu i m u n c ii. T reb u ie , to tuşi, de m enţionat faptu l că, ch iar dacă abordează raportu rile ju r id ic e de m uncă prin prism a tip ic u lu i şi a tip ic u lu i, n ic i unul din autori nu defineşte raportu l ju r id ic de m uncă a tip ic , specificând doar fap tu l, că acesta nu întruneşte toate e lem ente le (c o n d iţiile ) unui raport ju r id ic de m uncă tip ic , ad ică raportu l în cauză este abordat în exclusiv itate num ai prin prism a raportu lu i tip ic , care este plasat ep istem ologic în fa ţa raportu lu i atip ic . Plasarea respectivă este absolut logică şi corespunde unei tratări d ihotom ice a raportului ju r id ic de m uncă drept entitate supusă cercetării ş tiin ţifice . în lipsa unei abordări pregnante a naturii ju r id ic e a raportu lu i tip ic este im p o s ib ilă şi lips ită de sens şi o abordare seerioasă a n aturii ju r id ic e a raportu lu i de m uncă atip ic .

D e ş i în do ctrin a de specia lita te d in R o m ân ia şi tan g en ţia l în cea din R e p u b lic a M o ld o v a se operează aproape în exc lu s iv ita te cu conceptu l de raporturi atipice sau, u neori, cu cel de raporturi imperfecte, m a te ria drep tu lu i m u n c ii d in a lte ţă ri, în special cele fran co fo n e şi an g lo fo n e , u tiliz e z ă te rm en i d ife r iţi pentru d e fin ire a en tită ţii în cauză. A s tfe l, în lite ra tu ra de specia lita te de lim b ă franceză, pe lângă te rm en u l de rapport de travail atypique se m ai folosesc şi n o ţiu n ile de travail atypique,239 emploi atypique240 şi salarie atypique;241 în lite ra tu ra de lim b ă eng leză - te rm e n ii atypical work relationships242 atypical work243 şi atypical w orker244 în lite ra tu ra de specia lita te de lim b ă rusă - te rm e n ii amununHvie mpydoebie

245 246npaeoomHouieHiiH, iiemunuluibie mpvooebie npaeoomHouieHun şi247amunuHHOH 'jcammocmb.

238 Nicolai Romandaş, Eduard Boişteanu, Dreptul muncii. Manual, p.65-69.239 A se vedea pagina web: http://www.ftu-namur.org/fichiers/CSC-travailatypique.pdf (accesat la 08.04.2011).24(1 A se vedea pagina web: http://fr.wikipedia.org/wiki/Emploi_atypique (accesat la 08.04.2011).241 A se vedea pagina web: http://www.unifr.ch/rho/agrh2007/Articles/pages/papers/Papier89.pdf

(accesat la 08.04.2011).242 A se vedea pagina web:

http://heinonline.org/HOL/LandingPage?collection=joumals&handle=hein.joumals/mulrl9&div= 27&id=&page= (accesat la 08.04.2011).

243 A se vedea pagina web:http://www.eurofound.europa.eu/areas/industrialrelations/dictionary/definitions/atypicalwork.htm (accesat la

08.04.2011).244 A se vedea pagina web: http://www.gla.ac.uk/humanresources/policies/a-g/atypical_work/

(accesat la 08.04.2011).245 E.B.CaBHHa, Ocimeuuocmu npuamopo pe.yiuponaiimi amunuwih/x rnpyfkwhix omuouieHiiii h npoHunifuu Kw-oen

(Kauada), - MocKBa, 5KypHan «H3BecTHji b m c u jh x yMe6Hbix 'jaBenenHu. FIpaBOBeneHHe», >r«5/2008 r., p.227-236.125

http://www.ftu-namur.org/fichiers/CSC-travailatypique.pdf

http://fr.wikipedia.org/wiki/Emploi_atypique

http://www.unifr.ch/rho/agrh2007/Articles/pages/papers/Papier89.pdf

http://heinonline.org/HOL/LandingPage?collection=joumals&handle=hein.joumals/mulrl9&div=

http://www.eurofound.europa.eu/areas/industrialrelations/dictionary/definitions/atypicalwork.htm

http://www.gla.ac.uk/humanresources/policies/a-g/atypical_work/

Pentru foarte m u lte state, în special pentru cele din U n iu n ea Europeană, raporturile de m uncă atip ice prez in tă un v iu interes atât sub aspectul reglem entării ju r id ic e a acestora, cât şi sub aspectul abordărilo r epistem ologice şi p rax io lo g ice . Foarte active în sensul acesta sunt au torită ţile publice naţionale ale statelor, dar şi organ ism ele in ternaţionale , inclusiv O rg an izaţia In te rnaţiona lă a M u n c ii. D e asem enea foarte activ se im p lică în raporturile ju r id ic e de m uncă atip ice , în special în cele ce ţin de m unca incom pletă, m unca prin agent de m uncă tem porară etc., şi organele reprezentative ale sa lria ţilo r - s indicatele , dar şi cele a le anga ja to rilo r care u tilize a ză m unca salariată a tip ică - patronatele . A s tfe l, O rg a n iza ţia In te rn aţio n a lă a M u n c ii , în urm a unor d iscuţii pub lice, a e laborat şi adoptat acte speciale în m aterie , cum ar f i Convenţia nr. 177/1996 privind munca la domiciliu şi Convenţia nr. 181/1997 privind agenţiile private de ocupare a forţei de muncă.

E xceptând raportu rile de servic iu ale fu n c ţio n arilo r p ub lic i şi raporturile ju r id ic e de m uncă corporative , raportu rile ju r id ic e de m uncă atip ice aduc atingere unui p rin c ip iu im portan t al dreptu lu i m u n c ii - p rin c ip iu lu i s tab ilită ţii în m uncă. Pentru a putea satisface, cel puţin re la tiv , in teresele p ă rţilo r unui raport a tip ic , în special atunci când este vorba despre prestarea unei m uncii atip ice sau în co n d iţii a tip ice, a fost propus conceptul de flexisecuritate. D eş i flex isecu rita tea este o entitate nouă, aceasta este deja larg u tiliza tă , îndeosebi în ţă rile m em bre a le U n iu n ii E uropene, reprezentând îm b in area parteneria lă a n e vo ilo r de fle x ib ilita te ale angajato ru lu i cu nevo ile respective de securitate ale salaria tu lu i si crearea unui ech ilib ru intern în tre aceste două d im ensiun i. P arlam entu l European a atenţionat organele leg iu ito are ale s tate lor-m em bre asupra fap tu lu i, că evaluarea flex isecu rită ţii este com plexă şi abordarea holis tică este esenţială, în special în lu m in a m o d ific ă rilo r pe care criza econom ică le poate induce şi în com portam entul angajato rilor, condiţionându-i pe salariaţi să se angajeze în raporturi ju r id ic e de m uncă d in ce în ce m ai

i 248puţin protejate şi uneori extrem de p recare.'D a to rită aspectulu i insecurităţii care adesea le însoţeşte, raporturile

ju r id ic e de m uncă atip ice necesită a fi poziţionate pe un fundam ent legal şi regu lato riu re la tiv stabil, în v irtu tea căruia orice persoană angajată în raporturi de acest gen să se poată bucura de un n ive l m in im garantat de securitate şi să b enefic ieze de un set de drepturi de bază. In ceea ce ţine de contractele in d iv id u a le de m uncă, dreptul com unitar al m uncii u tilizează două noţiuni d ife rite : contracte standard şi contracte atipice. R aportu rile ju rid ic e de m uncă ale sa la ria ţilo r cu contracte atip ice fac obiectu l d irec tive lo r com unitare existente care v izează categoriile de salariaţi d in cadrul U n iu n ii

24(1 LLIabaHOBa M . A ., Ocooeuuocmu npa»oamo pery.iupoaumiu nenwnimnhix mpyr)onhL\ dmoeopo», ;uiccepTauna KanjHaaTa jophahmcckhx HayK: 12.00.05 - flpoenaB.Tb. 2008 r. -211 c. P rE Qfl, 61:08-12/685

247 FHMncnbcoH B., HecmandapmnuH ja n m n o c m h , - MocKBa, >KypHaji «Bonpocbi okohomhkh», X" 1/2006 r.2JX Rezoluţia Parlamentului European din 6 iulie 2010 referitoare la contractele atipice, securizarea parcursului

profesional, flexisecuritate i noile fonne de dialog social (2009/2220(1NI)).126

E uropene, in c lus iv Directiva privind timpul de lucru (1993/104/CE) , 249 Directiva privind munca prin agent de muncă temporară (2008/104/EC) , 250 Directiva privind munca pe fracţiune de normă (1997/8l/EC)2' ' şi Directiva Consiliului privind acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată (1999/70/CE).252 P o triv it no rm elo r de drept c o m u n ita r al m u n c ii, se recom andă leg iu ito ru lu i să se concentreze asupra unor aspecte ale reg lem entării rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă atip ice , aşa cum propune şi O rg a n iza ţia In tern aţio n a lă a M u n c ii în recom andările sale din 2 0 0 6 , deoarece este v ita l ca salariaţii angajaţi în astfel de raporturi să a ib ă garantate un set de drepturi m in im e şi să f ie pro te ja ţi de exp loatare prin: 1) extinderea urgentă a p rotecţie i sa la ria ţilo r angrenaţi în raporturi ju r id ic e de m uncă atip ice; 2 ) gruparea tu tu ror contractelor a tip ice (de m uncă şi nu n u m a i), în scopul s im p lific ă rii, în calitate de izvoare ale rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă atip ice , în aceeaşi clasă; 3 ) crearea durab ilă de raporturi ju r id ic e de m uncă norm ale; 4 ) c la rificarea situaţiei m u n c ii dependente, incluzând m ăsuri p reventive în ceea ce priveşte sănătatea şi siguranţa sa la ria ţilo r a tip ic i; 5 ) adoptarea urgentă a unor m ăsuri îm p o triv a m u n c ii nedeclarate ( la negru); 6 ) sp rijin u l în favoarea creării de noi locuri de m uncă, in c lus iv locuri de m uncă pentru salaria ţii angajaţi cu contracte in d iv id u a le de m uncă atip ice şi fac ilita rea tran ziţie i în tre d ife rite situaţii de ocupare a forţe i de m uncă şi de şom aj prin prom ovarea unor p o lit ic i precum in d em n iza ţii speciale de m uncă, în văţarea continuă, reconversia profesională şi form area profesională la locul de m uncă; 7 ) încurajarea m ăsurilor pentru c larificarea situaţiei m uncii dependente.

Este im portan t de m en ţio n at fap tu l, că organele leg iu ito are a le U n iu n ii Europene fac d istincţie în tre raporturi ju r id ic e de m uncă atipice şi raporturi ju r id ic e de m uncă foarte atipice, d istincţie făcută in iţia l de către European Foundation fo r the lmprovement o f Living and Working (EUROFOUND).25* A stfe l, Parlam entul Europena consideră că m ulte fo rm e de raporturi ju r id ic e de m uncă atip ice sunt opţiuni im portante pentru persoanele care au responsabilităţi de în g rijire , pentru studenţi şi a lte persoane care se bazează pe

249 Publicată în Official Journal L 307, 13.12.1993, p. 18-24.250 Publicată în Official Journal L 32 7, 15.12.2008, p.9-14.251 Publicată în Official Journal L 14, 20.02.1998, p.9-14.252 Publicată în Official Journal L 175, 10.7.1999, p.43-48.253 Fundaţia Europeană pcmru îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă (EUROh'UND), cu sediul la Dub

lin, este un organism al Uniunii Europene înfiinţat în 1975, în scopul de a contribui la planificarea şi instituirea unor condiţii de viaţă şi de muncă mai bune în Europa. Ea pune la dispoziţia guvernelor, angajatorilor, sindicatelor şi Comisiei Europene date, cunoştinţe şi avize rezultate din studii independente şi comparative. Fundaţia îşi desfaşoară activitatea în trei domenii centrale de expertiză, concentrându-se pe următoarele chestiuni: a) condiţii de muncă: inclusiv organizarea muncii, planificarea timpului la locul de muncă, flexibilitatea, monitorizarea schimbărilor asociate condiţiilor de muncă; b; condiţiile de viaţă, chestiuni care afectează viaţa cotidiană a cetăţenilor europeni, inclusiv echilibrul între viaţa profesională şi cea de familie, punerea la dispoziţie de servicii publice şi promovarea integrării profesionale: c) relaţii industriale: modificările industriale şi restructurarea întreprinderilor mari. participarea salariaţilor la luarea deciziilor, europenizarea relaţiilor industriale. Fundaţia este condusă de către un consiliu de administraţie tripartit, format din reprezentanţi ai autorităţilor publice (guveme şi Comisia Europeană), ai organizaţiilor patronale şi ai sindicatelor.

127

contracte in d iv id u a le de m uncă pe term en scurt şi pe m unca cu fracţiune de norm ă, de exem p lu , pentru a câştiga un v en it suplim entar. R aportu rile ju rid ice de m uncă atipice (cu excepţia raporturilor ju rid ice de m uncă atipice ale funcţionarilo r publici şi a raporturilor ju rid ic e de m uncă atipice corporative), în calitate de fo rm e de angajare instabile , pot să constituie o oportunitate , dacă sunt protejate în m od corespunzător şi includ un sprijin în dom eniu l as ig urărilo r sociale, al d rep tu rilo r sa la ria ţilo r şi al tran ziţie i acestora către un loc de m uncă stabil şi protejat. In m od norm al, recurgerea la fo rm e de angajare a tip ice ar trebui să fie o alegere personală şi nu o im punere dictată de bariere d in ce în ce m ai num eroase în calea accesului pe p ia ţa forţe i de m uncă al an u m ito r grupuri sau de lipsa de locuri de m uncă de în a ltă calitate, în acest sens, în special pentru salariaţii d e favo riza ţi din m ai m ulte puncte de vedere, în p rim u l rând, cei fără o experienţă de m uncă practică, raportu rile de m uncă atip ice (adaptate in d iv id u a l) pot f i o opţiune v ia b ilă , deoarece asigură rea lizarea unui prim pas în câm pul m u n c ii. N u toate raporturile ju r id ic e de m uncă a tip ice conduc neapărat la o activ ita te p rofesională instabilă, nesigură, ocazion ală , caracterizată de n ive lu ri m ai scăzute de protecţie socială, de salarii m ai m ic i şi de un acces lim ita t la fo rm area şi la în văţarea continue - şi un prim exem plu opus ar putea servi angajarea în tr-o funcţie pub lică sau în tr- o fu n cţia as im ila tă funcţie i publice, care, în contextu l studiu lui de faţă , sunt de asem enea raporturi ju r id ic e de m uncă atip ice, sub aspect strict ju r id ic o - epistem olog ic . în acest sens, raportu rile ju r id ic e de m uncă atip ice ocupă tot spectrul posib il al p ieţe i fo rţe i de m uncă, fară a f i vre-un dom eniu al econom ie i în care să nu existe, m ai m u lt sau m ai puţin stabile, d ife rite form e de angajare atip ice. A şa cum s-a sub lin iat şi în conţinutu l Rezoluţiei Parlamentului European referitoare la contractele atipice, securizarea parcursului profesional, flexisecuritate şi noile forme de dialog social (2009/2220(INI)), contractele in d iv id u a le de m uncă pe durată nedeterm inată trebuie să răm ână principala fo rm ă de ocupare a forţei de m uncă şi de apariţie a raportu rilo r ju r id ic e de m uncă, dar, în contextul organ izării m odem e a m uncii, ar trebui să se prevadă contracte care să fie f le x ib ile în ceea ce priveşte m odalită ţile de lucru, dar sigure în ceea ce priveşte protecţia lo curilor de m uncă şi drepturile aferente. în acest sens, de fin irea cadrului ju r id ic pentru contractele in d iv iduale de m uncă pe durată nedeterm inată şi m odul în care acestea sunt orientate către conceptul de flexisecuritate în dreptul naţional al m uncii sunt extrem de im portante pentru acceptarea lo r şi de către angajatori, şi de către salariaţi. în locu irea contractelor in d iv iduale de m uncă obişnuite cu fo rm e contractuale atip ice, care contribuie la condiţii de m uncă m ai precare şi m ai nesigure decât co n d iţiile de m uncă obişnuite şi care sunt în detrim entul salariaţilo r, sunt considerate de către Parlam entul European drept practici abuzive care încalcă şi destabilizează m odelu l social european.

128

C o n fo rm p rac tic ilo r în m aterie leg iu ito are ale U n iu n ii E uropene, raportu rile ju r id ic e de m uncă cu una sau m ai m u lte d in tre urm ătoarele caracteristici sunt considerate raporturi atip ice: raportu rile ju r id ic e de m uncă cu fracţiune de norm ă, raportu rile de m uncă ocazion ală , cele de m uncă tem porară, de m uncă pe durată determ inată, de m uncă la d o m ic iliu şi de m uncă la distanţă, de m uncă cu o norm ă p arţia lă de cel m u lt 20 de ore pe săptăm ână. P o triv it unei o p in ii doctrinare, ce aparţine cercetătoarei canadiene D ia n e B e llem are (2 0 0 5 ), tout ce qui n'est pas un travail ă temps plein, regulier, salarie et â horaire non standard est qtialifie de travail atypique,2:>4 adică sunt considerate drept raporturi ju r id ic e de m uncă atip ice raportu rile apărute în legătură cu prestarea unei m unci care nu este o m uncă cu tim p regulat, nu este o m uncă cu norm ă în treagă şi nu este o m uncă prestată cu ore-standart.

în co n fo rm ita te cu reg u lile ap licab ile în U n iu n ea Europeană, m unca atip ică se referă la raporturile de m uncă ce nu respectă caracteris tic ile tip u lu i standard de angajare: cu no rm ă în treagă, regu lată , pe durată nedeterm inată, cu un singur angajato r d e-a lungul unei perioade lungi de tim p . în statele m em bre raporturile ju r id ic e de m uncă atip ice generate de contracte f le x ib ile reprezin tă unul d in tre instrum entele p o lit ic ilo r p riv in d ocuparea forţe i de m uncă care i-au a ju tat pe şom eri să-şi găsească un loc de m uncă. A şa cum am m enţionat a ic i, au apărut şi fo rm e foarte atipice de angajare, cum a r fi contractul in d iv id u a l de m uncă cu o durată m ai m ică de şase lun i, cu un program de m uncă sub zece ore şi contractele de m uncă nescrise. A ceste fo rm e de ocupare a fo rţe i de m uncă sunt în tâ ln ite m ai cu seam ă în rândul sa laria ţilo r tin e ri cu vârsta cuprinsă în tre 19 şi 2 9 de ani sau al ce lo r trecuţi de 50 de an i, al fe m e ilo r şi al lu cră to rilo r slabi c a lific a ţi. P o triv it unui raport prezentat de către Pascale G runy (2 0 1 0 ), sa laria ţii angrenaţi în fo rm e le de angajare foarte a tip ice au parte de m ai p u ţin ă fo rm are profes io nală , au perspective profesionale m ai lim ita te şi un v en it m a i m ic în com paraţie cu alte categorii de salariaţi, având astfel un statut de angajare m ai precar.25'

O altă categorie de raporturi ju r id ic e de m uncă atip ice , dar care, de regulă, nu sunt afectate în m od direct de insecuritate, cum sunt raportu rile atip ice d in ca tegoriile expuse m ai sus, o constitue rap o rtu rile ju r id ic e de m uncă ale persoanelor care profesează o pro fesiune considerată a f i libera lă , adică raportu rile ju r id ic e ale lib e rilo r-p ro fes io n iş ti. L ib e rii p ro fesion işti sunt, p o triv it lu i M ă d ă lin N icu leasa (2 0 0 6 ), persoanele care practică o profesie libera lă , adică “o activitate profesională a cărei prestare este restricţionată

254 Diane Bellemare. /.ev h is du ircn-ail au Qitebec el Iu iravail atypique, articol, publicat pe pagina web: http://cpq.qc.ca/assets/files/dossiers/2005/05_aout_travailatypiquenouvmonde.pdf (accesat la 08.04.2011).

255 Pascale Gruny, Raport referitor la contractele atipice, securizarea parcursului profesional, jlexisecuritate i noile form e de dialog social (2009 2220(1NI)) (raportoare din partea Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale), publicat pe pagina web: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do7pubRef— //EP//TEXT+REPORT+A7-2010-0193+O+DOC+XML+VO//RO (accesat la 08.04.2011).

129

http://cpq.qc.ca/assets/files/dossiers/2005/05_aout_travailatypiquenouvmonde.pdf

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do7pubRef%e2%80%94

de efectuarea dovezii privind pregătirea profesională necesară unei astfel de activităţi”,2ib ia r profes ia lib era lă este, în o p in ia aceluiaşi autor, "acea profesie reglementată care se exercită în mod independent de către persoanele fizice (individual sau colectiv - în corpuri) care au dobândit în prealabil o pregătire profesională adecvată" 251 C onstantin T u fa n considera drept profesiune libera lă acea profesie dobândită de o persoană fiz ic ă prin pregătirea profes ională în cadrul s istem ului de în vă ţăm ânt, exprim ată prin specialitatea însuşită şi care ar urm a să fie exercitată , în m od lib e r şi independent, p rin orice fo rm ă de organ izare fiecare (in d iv id u a l sau prin birouri particu lare).

§2. Categoriile raporturilor juridice de muncă atipice R ap o rtu rile ju r id ic e de m unca atip ice sunt raporturi de m uncă ce nu

posedă toate trăsăturile unui raport de m uncă tip ic şi, cel m ai adesea, nu sunt fundam entate pe un contract in d iv id u a l de m uncă. D ife r ite , în com paraţie cu raportu rile tip ice , sunt destul de varia te şi în in terio ru l grupu lu i in trinsec al rap o rtu rilo r a tip ice , f iin d d ific ilă o c las ificare a acestora u tilizându-se c rite riile ob işnuite de c las ificare a rap o rtu rilo r ju r id ic e . C u toate acestea, raportu rile ju r id ic e de m uncă a tip ice au un şir de trăsături com une, care le id en tifică ca atare. C ea m ai im portantă trăsătură, abordată strict în contextu l epistem olog ic al s tudiu lu i de faţă, constă în faptu l că toate raportu rile ju r id ic e de m uncă atip ice sunt re la ţii sociale, care apar în legătură cu prestarea unei m unci, ceea ce ne o fe ră dreptul de a considera raporturile în cauză drept raporturi de m uncă nestandardizate. C e l m ai adesea, acestor raporturi li se aplică în m od direct p revederile cuprinse în reg lem entări speciale, iar leg is laţia generală a m uncii - inclusiv C odul m uncii, - se aplică doar com plem entar. R aporturile respective sunt num ite în m od d ife rit, inclusiv în literatura de drept al m uncii, în dependenţa de practica de aplicare a acestora şi de m odul de reglem entare generală a raporturilo r de m uncă de către autorităţile ab ilita te cu acest drept. P o triv it cercetătorilor canadieni R obert P .G agnon, Louis L eB e l şi P ierre V erg e (1 9 9 1 ), există practică contractuală uzuală (pratiques contractuelles usuelles) şi practică contractuală atip ică (pratiques contractuelles atypiques)'25i po triv it op in ie i doctrin arilor ruşi M a rin a Lu şn iko va şi A n d re i L uşn ikov (2 0 0 4 ) există form e atipice, nestandardizate, de ocupare a fo rţe i de m uncă (HemunuuHbie, HecmandapmHbie cpopMbi 3aHfim ocm u);259 dintre care cea m ai cunoscută fo rm ă este m unca extem alizată .

256 Mădălin Niculeasa. Profesiile liberale: reglementare, doctrină, jurispmdenfă, - Bucureşti, editura „Universul Juridic”. 2006. p. 18.

257 Ibidem. p.38.25K Robeit P. Gagnon. Louis LeBel, Pierre Verge. Droit du Travail, deuxieme edition, Laval, Les Presses de

rU niversite Laval. 1991. p.55-65.M.JTyuuiHKOBa, A.JTvuihhkob. SaeMiibiu mpyd: ucmopiwecKirii ornam u nepcneKmunhi npaeoeo?oper):mp(MatniH, - MocKBa, acyptiaji «MejiOBeK n Tpya», -Nb7/2004 r.

M o d a lită ţile a tip ice de prestare a m u n cii sunt foarte varia te şi pestriţe, existând o m u ltitu d in e de fo rm e de raporturi ju r id ic e a tip ice apărute în urm a prestării m u n c ii atip ice respective. U n e le din aceste fo rm e reprezin tă opera leg iu ito ru lu i, care a ex tirp a t o serie de raporturi ju r id ic e de m uncă tip ice şi le- a plasat în tr-o categorie aparte, acestea devenind astfel raporturi ju r id ic e de m uncă atip ice, cel m ai proaspăt exem plu fiin d raportu rile de m uncă ale fu n c ţio n arilo r pub lic i; a lte fo rm e de ocupare a fo rţe i de m uncă sunt opera p rax io lo g ică în dom eniu , drept iz v o r de apariţie a acestora servind practica z iln ic ă de u tiliza re a forţei de m uncă. C el m ai adesea raportu rile a tip ice de sorginte p rax io lo g ică se încadrează în una din urm ătoarele două stări: sau nu sunt în general reglem entate de leg is la ţie , sau sunt reg lem entate ca şi raporturi nestandardizate de m uncă. O a ltă categorie de raporturi a tip ice o fo rm ează, aşa cum am m enţionat deja m ai sus, raportu rile ju r id ic e de m uncă corporative a le lib e rilo r profes ion işti, pentru care există leg i aparte ce reg lem entează en detail m odu l de prestare a m u n c ilo r respective. Sub aspectul abordat în studiul de fa ţă , în fa m ilia ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă atip ice m ai poate fi încadrată şi o a ltă categorie de raporturi - rap o rtu rile care apar în legătură cu prestarea unei m unci vo luntare şi gratu ite , de interes p ub lic , dar fundam entată pe un suport regu lato riu p restab ilit.260

A şadar, pentru m om en t în literatura de specialitate nu există o poziţie doctrinară, config urată şi precisă, în ceea ce ţine de raportu rile de m uncă atip ice. P o triv it lui Ig o ri K is e lio v (2 0 0 6 ), raportu rile ju r id ic e de m uncă atip ice sunt rap o rtu rile apărute în urm a prestării unei m unci în baza unui contract in d iv id u a l de m uncă pe o perioadă determ inată, a unei m unci prestate în cadrul unui regim de m uncă incom plet, te lem unca şi m unca externai izată;261 cercetătoarea N . Podşibeakina (2 0 0 9 ) consideră că din categoria raporturilo r atip ice fac parte raporturile apărute în legătură cu leasing-ul personalului, oittstaffing-u\, outsourcing-u l şi raporturile freelancer-i lo r ; '6" O .M o ţn a ia (2 0 0 9 ) m enţionează că din categoria raporturilor ju r id ic e de m uncă atip ice fac parte raporturile grefate pe un contract ind iv idual de m uncă cu o durată determ inată, cele cu un reg im de m uncă in com p let, cele grefate pe un contract in d iv id u a l de m uncă cu c lauză de prestare a m u n c ii în a fara adresei angajato ru lu i, precum şi cele grefate pe un contract, în che ia t cu partic iparea a g en ţiilo r priva te de ocupare a forţe i de m uncă,263 etc. în urm a studiu lu i

260 Potrivit prevederilor art.4 din Legea voluntariatul ini nr.121 din 18.06.2010 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 179-181 din 24.09.2010), voluntariatul se poate desfăşura pe baza unui contract încheiat în formă scrisă între voluntar şi instituţia gazdă. în condiţii de libertate contractuală a părţilor şi cu respectarea dispoziţiilor legii, instituţia gazdă fiind obligată să încheie cu voluntarul un contract de voluntariat dacă acesta este implicat în activitatea de voluntariat mai mult de 20 de ore lunar.

201 H.fl.KncejieB, Tpydounc npano Pnccuu u lapyoe.wiibix anpuu. Me.wrniiapoâime nnpuN mpyda, - MocKBa. H3flaTejibCTBo « 3 k c m o » , 2006 r., p.329-343.

262 riofluiHOJiKHHa Jlpoâie.ui>i mpydonbix omuouienuu: armmuwihie (fjop.uu jaiiumocmu, - MocKBa, w<ypHan «Tpya h co u H an b H b ie oT H ou ieH H a» . K» 1/2009 r.

263 O.MouHaa, Tlpaeoeoe pepy:\upommie rnpydonbix omnouienuii npu nemiiniiUHbix rf)op\uix 3unstmocmu, - MocKBa, îKvpHaji "KaapoBHK. TpvaoBoe npaBo KaapoBHk-a", .Nl>6/2009 r.

131

leg is la ţie i, ep is tem olog ie i şi p rax io lo g ie i în m ateria ş tiin ţe i dreptu lu i m uncii, considerăm că sunt raporturi juridice de muncă atipice raporturile care apar în urma prestării unei munci de către persoanele fizice în folosul sau sub autoritatea altei persoane fizice sau juridice, în cadrul cărora lipsesc sau sunt modificate una sau mai multe trăsături caracteristice esenţiale ale raportului juridic de muncă tipic, standartizat, din categoria raporturilor personale, organizaţionale sau patrimoniale.

R ap o rtu rile ju r id ic e tip ice , standardizate, care fo rm ează obiectu l clasic al drep tu lu i m u n c ii, p ierd , cu fiecare z i care trece, to t m ai m u lt teren din spaţiul vast al ra p o rtu rilo r sociale de m uncă, ocupat anterior aproape com pletam ente de către acestea, cedându-1 rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă atip ice. în ceea ce ţine de R ep u b lica M o ld o v a , raportu rile de m uncă tip ice prevalează în cadul în tre p rin d e rilo r de stat, m un ic ip a le , in s titu ţiilo r publice (cu excepţia a u to rită ţilo r p u b lice ), precum şi în cadrul în trep rin d erilo r m ari din sectorul industria l p riva t, unde există co lec tiv ită ţi m ari de persoane angajate. în ceea ce ţine de sectorul econom ie i care se ocupă cu prestarea s e rv ic iilo r de d ife rit gen, in c lus iv cel al s e rv ic iilo r prestate de către au torită ţile publice ale statului sau cele locale , care so lic it o specia lizare m ai f le x ib ilă şi unde este n evo ie de o m an evrab ilita te rapidă, f ia b ilita te şi reacţie de gen i n s ta n t , în prim plan apar fo rm e le a tip ice de angajare care generează raporturi ju r id ic e de m uncă atip ice. A şa cum s-a m enţionat în literatura rusă de specia litate , „ p a s e u m u e

H e m u m m H o ii m p y d o e o u 3 a H f im o c m u H a o c H o e e m p y d o e o z o n p a e o o m u o u i e n u n

H c a n e m c n o d h U M 113 n p o n e j ie H u u m e n d e H if u u o â b e K m u e u o u d u t ţ x p e p e m i u a i f u u

e npaeoeo.M p e z y n u p o e a H u u m p y d a . Tlpu 3 m o M o c h o b h u m u ( f ia i< m o p a \ iu

m a K o î i d u ( p ( p e p e H n u a i j u u e u c m y n a m m d n u m e j ih H o c m b m p y d o e o z o

n p a e o o m H o iu e m t n , M e c m o e b w o n u e m m p a â o m b i , p e o t c m t m p y d a m u

o c o â e H H O c m u p e a n m a i \ u u m p y d o e o u (p yH K ifu u p a 6 o m n u K a , e p e 3 y j i b m a m e

n e z o u 3 M e n n io m c j i o m d e J ib i ib ie c v u t e c m e c u i i b i c n p u 3 i ia K U m p y d o e o z o„ 264npaeoomHouieHusi.

§3. Raporturile juridice de muncă flexibileGeneralităţi. D acă ar fi să interpretăm datele statistice, în R epublica

M o ld o v a raporturile atipice (cu excepţia raporturilor de serviciu ale funcţionarilo r public i) ocupă un loc in firm în vo lum ul total al raporturilor ju rid ic e de m uncă, deşi în realitate num ărul acestor raporturi este considerabil m ai m are. D ificu lta tea cu care se ciocnesc angajatorii, dar şi salariaţii, constă în aceea că în cele m ai m ulte cazuri raporturile ju rid ice de m uncă atipice nu au suport regulatoriu la n ivel de lege, astfel încât orice încercare a participanţilor raporturilor de a legaliza re laţiile respective se loveşte, cel m ai adesea, de

O.MouHa», Flpwtotioe pery.iupomiime mpyrtosbix omnoiuemni npu HemumwHbtx <pop.\tax lannmocmn, - MocKBa. JKvpHan "KajpoBHK. TpyjioBoe npaBo /ina KaapoBHKa", >f»6/2009 r.

132

rig id ita tea no rm elo r care se conţin în C odul m uncii şi care sancţionează dur orice abatere fo rm ală de la litera leg ii. Sub acest aspect, totuşi, se observă o tendin ţă de creştere a num ărulu i raporturilor atipice, fundam entate pe contracte atip ice de m uncă. N u m ă ru l persoanelor angajate în tem eiu l unui contract ind iv idual de m uncă clasic, trad iţional şi standardizat, este în scădere lentă, dar sigură. R aportul ju r id ic de m uncă trad iţio nal, tip ic , se transform ă - lent, - în tr- o excepţie de la regulă; excepţie care se va aplica doar unui num ăr d in ce în ce m ai restrâns de persoane care vo r face parte din cadrul unui grup p riv ileg ia t de salariaţi. A ceştia v o r fo rm a, în fond, nucleul co lec tivu lu i de m uncă, ce ila lţi angajaţi vo r avea statut de salariaţi cu raporturi ju r id ic e de m uncă a tip ice şi extrem de fle x ib ile .

A şa cum s-a m enţionat în litera tu ra de specialitate, contractu l in d iv idua l de m uncă tip ic , încheiat pe o durată nedeterm inatâ, cu un program de lucru fix , corespunde intereselor m u lto r categorii de angajatori şi salariaţi, dar, cu siguranţă, nu satisface nevo ile tuturor p artic ipan ţilo r la raporturile de m uncă.265 L u m ea liberală m odernă, în care cererea şi o ferta dictează reg u lile jo c u lu i pe p iaţă, form ează un c ircu it închis care include şi p iaţa forţe i de m uncă. P ia ţa în cauză este fundam entată pe princ ip iu l m am on ism ulu i, care cel m ai adesea se ghidează după regula scopul scuză mijloacele. în cadrul acestei pieţi supravieţuieşte şi prosperă num ai cel m ai tare şi care, de regulă, jo a c ă la lim ite le acceptabile ale reg u lii, riscând în o rice m om en t sau să fie depăşit de către concurenţi sau să fie e lim in a t prin in term ed iu l sancţiun ilo r ap licate de către stat. D atorită acestui fapt se cere o m ob ilita te extrem ă şi o fle x ib ilita te în toate dom eniile: cel al afacerilor, al finanţelor, al educaţiei, dar şi cel al re la ţiilo r de m uncă. F le x ib ilita te a rap o rtu rilo r de m uncă presupune o p iaţă a forţei de m uncă extrem de adaptabilă , care necesită şi un suport n orm ativ adecvat.

în scopul m odern izării re la ţiilo r de m uncă, U n iu n ea Europeană a lansat, pe lângă conceptul de flex isecu rita te a m u n c ii, un docum ent cunoscut drept Cartea Verde a Dreptului Muncii, denum it o fic ia l ( în lim b a fran ceză), „ Moderniser le Droit du Travail pour relever Ies defis du XXI-e siecle ” .266 D o cu m en tu l în cauză u tilize ză o serie de concepte no i, in c lus iv cel re fe rito r la un nou în ţe les al no ţiu n ii clasice de raport de muncă. în cadrul Cărţii Verzi a Dreptului Muncii se u tilizează atât s intagm a contract de muncă, cât şi cea de raport de muncă. A s tfe l, o persoană poate presta o m uncă fie în baza unui contract in d iv id u a l de m uncă, f ie în baza unei re la ţii de m uncă, f iin d posib ile , în acest sens, anum ite c o n fu z ii, în contextu l perceperii trad iţio n a le a conceptulu i de raport de m uncă. D upă cum m enţionează cercetătorul A n d re i Popescu (2 0 0 8 ), este evident că nu se au în vedere num ai sa laria ţii care

265 Raluca Dimitriu, Tendinţe de flexibilitate a raporturilor de muncă. - Bucureşti, revista „Studii de drept românesc”, an 20(53), nr. 1-2/2008, p.241.

266 Livre veri Moderniser le droit du travail pour relever Ies defis du XXl-e siecle, Document COM (2006), 444 final, publicată pe pagina web:http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2007:0627:FlN:ro:PDF (accesat la 08.04.2011).

133

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2007:0627:FlN:ro:PDF

lucrează în tem eiu l unor contracte in d iv id u a le de m uncă, care generează raporturi ju r id ic e de m uncă tip ice , ci şi alţi sa laria ţi, ce se a flă în raporturi de m uncă în baza a lto r tem e iu ri de drept, decât contractul in d iv id u a l de m uncă tip ic , cum ar fi fu n cţio n arii p u b lic i, m ilita r ii, cooperatorii, agricu lto rii e tc .267 C o m is ia Europeană a m enţionat cu acest prile j că, datorită p ieţei de m uncă fragm entate, dacă nu v o r fi luate un ş ir de m ăsuri pentru adaptarea contractelor in d iv iduale de m uncă tip ice la tendin ţa în creştere de flex ib ilita te a m uncii, atât din punctul de vedere al salariaţilo r, cât şi al angajato rilor, există un risc destul de serios pentru dezvo lta rea în continuare a practic ii de recurgere la alte fo rm e de m uncă decât cele uzuale, încurajându-se, astfel, nu doar încheierea d ife rito r contracte a tip ice , dar şi m unca deghizată.

R ap o rtu rile ju r id ic e de m uncă f le x ib ile o b lig ă la m odern izarea leg is la ţie i m uncii R ep u b lic ii M o ld o v a , care trebu ie să cuprindă posib ilita tea legală de f le x ib iliz a re a contracte lor in d iv id u a le de m uncă, f le x ib iliz a re care trebu ie să aibă o m ai m are p o sib ilita te de m anevră în ceea ce ţine de posib ilita tea de a in troduce clauze non-standart în conţinutu l contractelor in d iv idua le de m uncă (a rt.4 9 C odu l m u n c ii); o rgan izarea b ila te ra lă a procesului de m uncă atât de către angajato r, cât şi de către salariat; durata m uncii z iln ice , cât şi trecerea de la regu la angajării fu ll time la dreptul de alegere în tre fu ll time si part time; m o b ilita tea rapidă a sa laria ţilo r şi fară costuri suplim entare m ajorate în exces etc. A ceste lucruri ar perm ite sa la ria ţilo r să răm ână o perioadă pre lung ită pe piaţa fo rţe i de m uncă, dar şi să evo lueze constant pe p iaţa respectivă, fă ră a fi afectaţi prea m ult de fluctuaţiile acesteia. Este evident că şi Republica M o ld o v a este afectată de intensificarea concurenţei în cadrul g lobalizării pieţei, de creşterea cu v iteza u ltrasunetulu i a proceselor tehnolog ice , m o d ificare a produsului intern brut în sensul creşterii com ponentei sectorului se rv ic iilo r şi m icşorării sigure şi constante a com ponentei industria le , dar şi a celei agricole , care până de curând a fost com ponenta dom inantă a P IB -u lu i naţional. Aceste lucruri duc, in ev itab il, la f le x ib ilita tea raporturilor ju rid ic e de m uncă şi la organizarea întreprinderilor suple (s intagm ă devenită deja uzuală în dom eniu l dreptulu i com unitar al m u n c ii), care să le perm ită posib ilitatea de a reacţiona prom pt la m odificarea cerin ţe lor pieţei: reoorganizarea internă im ediată , m anevrab ilita tea fără rig id ită ţi cu tim pu l de m uncă al salariaţilor, cuantum ul salariilo r, m o d ificarea statelor de personal etc. A ceste m om ente atrag după sine şi d ivers ificarea rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă, generând o m u ltitu d in e de raporturi atip ice necunoscute anterior.

în acest scop este necesar de a reglem enta la n ive l de C od al m uncii, contractele in d iv iduale de m uncă atip ice, în calitate de una din sursele posibile de apariţie a rap o rtu rilo r de m uncă atip ice şi, to todată, un ica sursă de apariţie

~'>7 Andrei Popescu. Modernizarea dreptului nimicii şi flexisecurilaiea muncii in viziunea Uniunii Europene. Impactul asupra legislaţiei române, - Bucureşti, revista „Buletin de informare legislativă” nr.2/2008, p.6.

134

a ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă f le x ib ile , în ca lita te de varie ta te a rap o rtu rilo r atip ice . P o triv it d e fin iţie i, contractele in d iv id u a le de m uncă atip ice sunt acele contracte, a lte le decât cele bazate pe contractul in d iv id u a l de m uncă pe durată nedeterm inată cu tim p de lucru in tegral. în această categorie se încadrează contractele pe durată determ inată , contractele cu tim p parţia l, contractele de m uncă prin agent de m uncă tem porară, contractele de m uncă in term itente (când se lucrează, d in d ife rite ra ţiu n i, num ai o parte din săptăm ână, spre exem plu , sâm băta şi d u m in ica ), contractele „zero ore” (când salariatu l răm âne la d ispoziţia angajato ru lu i, urm ând a fi so lic itat la m uncă, în caz de necesitate), şi ch iar contractele lu c ră to rilo r independenţi.268 în acest context considerăm că A n d re i Popescu (2 0 0 8 ) are în vedere num ai contractele de m uncă fle x ib ile , dar nu toate contractele in d iv id u a le de m uncă atip ice , cum ar f i , de exem p lu , contractele de m uncă ale m ilita r ilo r , care de asem enea sunt, cel puţin în op in ia noastră, contracte a tip ice , dar nu pot f i considerate contracte f le x ib ile . în acest sens, putem d e fin i raportul juridic de muncă flexibil drept raportul de muncă, generat de regulă de către un contract individual de muncă, care este diferit de raportul juridic generat de către un contract individual de muncă tipic pe durată nedeterminată şi cu timp de lucru normal şi complet. în o p in ia R alucăi D im itr iu (2 0 0 8 ), apar în ca lita te de instrum ente de f le x ib iliz a re a rap o rtu rilo r de m uncă contractul de m uncă pe durată determ inată, contractul de m uncă tem po rară , contractul de m uncă cu tim p p arţia l, contractul de m uncă la d o m ic iliu , contractul de m uncă on call, precum şi contractul de job-sharing,26q iar, prin in terpretarea o p in ie i exprim ate de către A lexan d ru Ţ ic le a (2 0 0 9 ) p riv in d contractele in d iv id u a le de m uncă speciale, au ca lita tea de izvoare de apariţie a ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă f le x ib ile contractul in d iv id u a l de m uncă p rin agent de m uncă tem porară, contractual in d iv id u a l de m uncă cu tim p parţia l, contractul in d iv id u a l de m uncă la d o m ic iliu şi te le m u n c a .'70

D u p ă cum s-a m enţionat deja , un concept foarte im portan t în contextu l raportu rilo r de m uncă f le x ib ile îl constituie flexisecuritatea. P o triv it n o rm e lo r ap licab ile în cadrul U n iu n ii E uropene, conceptul p riv in d flex isecu rita tea necesită a fi abordat sub cele două com ponente ale sale: f le x ib ilita te a şi securitatea. F lex isecurita tea este d e fin ită în docum entele U n iu n ii E uropene drept o strategie integrantă de consolidare simultană a flexibilităţii şi securităţii pe piaţa forţei de m uncă21' F le x ib ilita te a , concept constitu tiv al flex isecu rită ţii, se m an ifestă p rin p os ib ilita tea de e lastic izare a abordării raportu lu i ju r id ic de m uncă, acordarea unei m a i m ari lib ertă ţi de acţiune pentru angajato ri, m anifestată prin libe ra liza rea p rocedu rilo r de stingere a

268 Andrei Popescu, Ibidem , p.8.269 Raluca Dimitriu, Tendinţe de flexibilitate a raporturilor de muncă, p.242-255.270 Alexandru Ţiclea, Tratat de dreptul muncii, ediţia a IU -a. p.590-603._7! Pentru detalii vezi pagina web:

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri-COM:2007:0627:FlN:en:PDF (accesat la 08.04.2011).135

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri-COM:2007:0627:FlN:en:PDF

raportu lu i ju r id ic de m uncă f le x ib il, reducerea sau excluderea costurilor aferente stingerii raportu lu i, m icşorarea Ia m ax im posib il a cazu rilo r de încetare a raporturilor de m uncă, care cad sub incidenţa sintagm ei de concediere abuzivă, prioritatea contractelor indiv iduale de m uncă atipice în calitate de izvoare de apariţie a raporturilor ju rid ice de m uncă flex ib ile : contracte pe durată determ inată, contracte de m uncă prin agent de m uncă tem porară, contracte de m uncă cu regim de m uncă parţial, contracte de telem uncă etc.

R aportu l ju r id ic de m uncă f le x ib il, în calitate de m odel a tip ic al ra p o rtu rilo r de m uncă, in tensifică in ega lită ţile econom ice şi sociale inerente ra p o rtu rilo r de m uncă şi d im in u ează n ive lu l de protecţie al salaria ţilo r. U n raport f le x ib il este bazat pe un şir de p rin c ip ii, care operează cu m u la tiv sau în parte: existenţa unui loc de m uncă tem porar; reg im de m uncă cu tim p parţia l; re la ţie de m uncă guvernată doar parţial de norm ele clasice ale dreptu lu i m uncii; trecerea contractu lu i in d iv idual de m uncă tip ic pe plan secund sau în lo cu irea acestuia cu un a lt act ju r id ic de drept privat; transferul răspunderii un ila te ra le a angajato ru lu i pentru încetarea raportu lu i asupra am b elo r părţi în egală m ăsură - atât asupra anga ja to ru lu i, cât şi asupra sa laria tu lu i, sau transferu l com ple t al acesteia asupra salariatu lu i şi absolvirea angajato ru lu i de răspundere; consacrarea p rin c ip iu lu i work instability în detrim entu l p rin c ip iu lu i work stability, ap licab il în cadrul raportu lu i de m uncă tip ic etc. D in aceste considerente sa laria ţii a fla ţi în raporturi ju r id ic e de m uncă f le x ib ile sunt consideraţi, d in punct de vedere al d reptu lu i com unitar al m u n cii, salariaţi vulnerabili, în princ ipa l ca urm are a fap tu lu i că, în tim p , se pot a fla în locuri de m uncă succesive de slabă calitate , pe durate determ inate foarte scurte şi cu o protecţie socială scăzută.

Raporturile juridice de muncă apărute în urma încheierii contractelor de punere la dispoziţie (raporturile de leasing a personalului). R ap o rtu rile ju r id ic e de punere la d ispoziţie , denum ite în literatura de specialitate (în special în cea d in dom eniu l ş tiin ţe lo r econom ice) şi raporturi de leasing a personalului,212 sunt unele din cele m ai uzuale fo rm e de raporturi ju r id ic e de m uncă f le x ib ile . Spre deosebire de m ajorita tea ce lo rla lte raporturi de m uncă f le x ib ile , leasingul personalu lu i nu este - în cazul R ep u b lic ii M o ld o v a , - o creaţie a le g iu ito ru lu i, ci un concept doctrinar, care dă expresie unor îm p re ju ră ri existente de fado . Leasingul personalu lu i constă în punerea la d ispoziţie a sa laria ţilo r, angajaţi de către o agenţie de m uncă tem porară, pentru o altă parte - unitatea u tilizatoare, care Ie determ ină acestora o b liga ţiile de m uncă şi e fectuează contro lu l asupra în d e p lin ir ii acestor o b lig a ţii de către salaria ţii respectiv i. R aportu rile ju r id ic e de leasing a personalu lu i sunt

272 M h p o h o b A iieK ceH , ,'hnwir nepcoHU.no a Poccuu: npouuioe, Haammuee, oydyufee, articol, publicat pe pagina web: http://www.lir-portal.ru/article/lizing-personala-v-rossii-proshloe-nastoyaslichee-budushchee (accesat la 08.04.2011).

136

http://www.lir-portal.ru/article/lizing-personala-v-rossii-proshloe-nastoyaslichee-budushchee

raporturi de m uncă triu n g h iu la re , apărute în rezu lta tu l p lasării în m uncă a sa laria ţilo r, cu caracter tem po rar, prin agenţii de m uncă tem porară. A ceste raporturi se stabilesc în tre agenţie, salariat şi în treprinderea u tiliza to are , re la ţia de m uncă devenind , astfe l, un raport ju r id ic co m plex . în tre agenţia de m uncă tem po rară şi u tiliza to r se în cheie un contract de natură com erc ia lă .

D in punct de vedere al te rm in o lo g ie i ju r id ic e , strict ş tiin ţifice , u tiliza rea sin tagm ei de leasing de personal este incorectă, aceasta fiin d m ai apropiată de dom eniu l stâng-ului profes ional, decât de cel al ep is tem olog ie i d rep tu lu i, şi d in această cauză în anum ite lim b a je ju r id ic e sin tagm a este o entitate u zuală şi în cetăţen ită , ia r în a lte le - nu. L ite ra tu ra rom ână de specia litate nu operează cu această sintagm ă; fiin d o institu ţie reg lem entată la n ive l de lege, se u tilizează sin tagm a de raporturi juridice prin agent de muncă temporară. T e rm in o lo g ia eng leză a o rig in a lu lu i institu ţie i respective, îndeosebi cea p rax io lo g ică , operează cu d ife rite noţiu n i, care toate pot f i cuprinse în conţinutu l sin tagm ei generale de raporturi ju r id ic e prin agent de m uncă tem po rară , dar cu un şir de e lem ente p ro p rii, care p e rm it d iferenţierea acestora în cadrul general al conceptului: raporturi de sta ff leasing, raporturi de temporary staffing, raporturi de outstaffing şi raporturi de outsourcing.

Raportul de sta ff leasing este acea varietate in ternă a ra p o rtu rilo r de m uncă prin agent de m uncă tem po rară , care inc lude toată gam a de raporturi ju r id ic e generate de contractele in d iv id u a le de m uncă tem po rară , încheiate de către un salariat cu un agent de m uncă tem po rară din num e pro p riu , fară im p lica rea u tiliza to ru lu i fin a l al m uncii care va f i prestată, şi repartizarea ulterioară a acestuia la o unitate pentru a presta m unca pentru o perioadă re la tiv lungă - de la tre i luni (de regu lă ) până la câţiva an i. Este varie ta tea cea m ai apropiată de fo rm e le de leasing a personalu lu i care au început d e ja să fie practicate şi în R ep u b lica M o ld o v a .

Raportul de temporary staffing este acea varie ta te in ternă a ra p o rtu rilo r de m uncă prin agent de m uncă tem porară, care inc lude toată gam a de raporturi ju r id ic e generate de contractele in d iv id u a le de m uncă tem po rară , identice schem ei ap licate şi în cazul rap o rtu rilo r de staff leasing, dar cu o perioadă foarte scurtă de prestare a m unc ii - de la câteva z ile până la tre i lun i. Este m o d alita tea de angajare a personalu lu i în cadrul d eru lă rii unor pro iecte de scurtă durată, conferin ţe , ex p o z iţii, precum şi în cazul în lo c u ir ii sa la ria ţilo r ale căror contracte in d iv id u a le de m uncă au fost suspendate pentru o perioadă scurtă de tim p .

Raportul de outstaffing este acea varie ta te in ternă a ra p o rtu rilo r de m uncă prin agent de m uncă tem porară, care reprezin tă m o d a lita tea cea m ai efec tivă de externa lizare a personalu lu i, adică de scoatere a unei părţi din statele de personal a le u n ită ţii în a fara spaţiu lu i fo rm al ju r id ic de ac tiv ita te al un ită ţii (sub aspectul raportu rilo r de m uncă). In situaţia dată agentul de m uncă

137

tem porară nu alege salariaţi pentru angajato ru l-u tiliza to r, ci fo rm alizează ju r id ic angajarea sa laria ţilo r care de ja lucrează în cadrul angajato ru lu i- u tiliza to r, în statele de personal a le agentulu i de m uncă tem porară, deşi în fap t sa laria ţii îş i continuă m unca la vech iu l loc de m uncă, cu aceleaşi o b lig a ţii funcţionale .

Raportul de outsourcing este acea varie ta te in ternă a rap o rtu rilo r de m uncă prin agent de m uncă tem porară, care reprezin tă m o dalita tea de transfer a unor fu n cţii ale un ită ţii către o unitate d in ex terio r, care poate efectua anum ite ac tiv ită ţi prin in term ed iu l a două m oda lită ţi: sau prin in term ediu l sa laria ţilo r p ro p rii, sau prin in term ed iu l transferu lu i fo rm a liza t al sa laria ţilo r de la un ita tea care a so lic itat prestarea s e rv ic iilo r de outsoucing Ia unitatea care a pre luat fu n c ţiile respective, adică la unitatea cu statut de agent de m uncă tem porară. R ap o rtu rile de outsourcing au, astfel, m a i m u lte m odalită ţi in terne de rea lizare şi, sub aspect ju r id ic , reprezin tă o entitate com plexă în com paraţie cu alte varie tă ţi ale rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă prin agent de m uncă tem porară. In com paraţie cu raportu rile de ou tstaffing , raportu rile de outsourcing se ev id en ţiază prin m o d alită ţile de colaborare d intre agentul de m uncă şi salariaţi. O u ts ta ffin g -u l presupune num ai fo rm a liza rea de jure a rap o rtu rilo r de m uncă ale sa laria ţilo r, fa ră m o n ito rizarea com pletă a procesului de m uncă al sa la ria ţilo r, deoarece această m on ito rizare (care include contro lu l procesului de prestare a m u n c ii, a g ra ficu lu i de m uncă, a conţin u tu lu i procesului de m uncă etc .) se e fectuează de către angajatorul utiliza to r. în cadrul rap o rtu rilo r de outsoucing, însă, agentul de m uncă preia absolut toate fu n c ţiile de m o n ito rizare a raportu rilo r de m uncă, specifice prestării m uncii în cadrul unui raport ju r id ic de m uncă tip ic .

L eg is la ţia m uncii din R epub lica M o ld o v a nu reglem entează raporturile ju r id ic e de leasing a personalu lu i, spre deosebire de leg is la ţia în m aterie din alte state, inclusiv cea din R om ân ia . C onceptul de leasing a personalului este preluat d in dreptul eng lez şi cel am erican în m aterie .273 în leg is la ţia rom ână leasingul personalului este reglem entat prin in term ediul art. 8 7 -1 0 0 din Codul m uncii, defin indu-se m unca tem porară274, salariatul tem porar275, u tiliza to ru l,276 agentul de m uncă tem po rară27' şi, im p lic it, contractul de m uncă tem porară.~7S

21i Jean Pellisier. Alain Supiot Antoine Jeammaud. Droil du Travail, edition 23-e, - Paris, Editions Dalloz, 2006, p.397. 274 Munca prin agent de munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care a încheiat un contract de

munca temporara cu un agent de munca temporara si care este pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma. (art.87 alin.(l) Codul muncii al României).

:7? Salariatul temporar este persoana care a încheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara, in vederea punerii sale la dispoziţia unui utilizator pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma. (art.87 alin.(2) Codul muncii al României).

276 Utilizatorul este persoana Jizica sau juridica pentru care si sub supravegherea si conducerea careia munceşte temporar un salariat temporar pus ia dispoziţie de agentul de munca temporara, (art.87 alin.(4) Codul muncii al României).

277 Agentul de munca temporara este persoana juridica, autorizata de Ministerul Muncii, Familiei si Proiecţiei Sociale, care încheie contracte de munca temporara cu salariaţi temporari, pentru a-i pune la dispoziţia utilizatorului, pentru a lucra pe perioada stabilita de contractul de punere la dispoziţie sub supravegherea si conducerea acestuia. Condiţiile de funcţionare a agentului de munca temporara, cat si procedura de autorizare se stabilesc prin hotarare a Guvernului, (art.87 alin.(3) Codul muncii al României).

138

R aportu l ju r id ic apărut în tre agenţia de m uncă tem po rară şi u tiliza to t este un raport ju r id ic de natură co m erc ia lă , apărut în baza contractu lu i de punere la d ispoziţie . P rin in term ed iu l contractu lu i respectiv se stabileşte m o tivu l pentru care este necesară u tiliza rea unui salariat tem po rar, term enu l m is iu n ii şi, dacă este cazu l, p os ib ilita tea m o d ific ă rii acestui te rm en , caracteris tic ile specifice postului ( în special ca lifica rea necesara), locul executării m is iu n ii şi program ul de lucru, co n d iţiile concrete de m uncă, ech ipam ente le in d iv id u a le de protecţie şi de m uncă pe care salariatu l tem p o rar trebu ie să le u tilize ze , orice alte serv ic ii şi fa c ilită ţi în favoarea salaria tu lu i tem po rar, va loarea contractu lu i de care b en efic iază agentul de m uncă tem po rară , precum şi rem uneraţia la care are dreptul salariatu l.

C ontractu l de punere la d ispoziţie nu este reg lem entat n ic i de leg is la ţia m u n cii, n ic i de leg is la ţia c iv ilă din R epublica M o ld o v a . Totodată , însă, considerăm că leg is la ţia c iv ilă p erm ite în cheierea acestor contracte, prin in term ed iu l a rt.667 din C odul c iv il, care garantează libertatea contracte lor în calitate de p rinc ip iu fundam enta l, a fla t la baza dreptu lu i c iv i l .2™ A s tfe l, p o triv it no rm elo r în v igoare părţile contractante pot în cheia în m od lib e r (în lim ite le spaţiu lu i leg a l) d ife rite contracte, in c lus iv contracte care nu sunt prevăzute de lege - contracte nenum ite , s tabilind de com un acord conţinutu l acestora. G h id ân d u -n e de p rinc ip iu l lib ertă ţii contractuale şi inspirându-ne din leg is la ţia , precum şi din ep istem olog ia şi p ra x io lo g ia în m aterie existentă în afara spaţiului R ep u b lic ii M o ld o v a , în p rim u l rând d in cel al două ţă ri- m em bre ale U n iu n ii E uropene - F ran ţa şi R o m ân ia , putem să determ inăm specificu l, natura ju r id ic ă şi caracterele necesare unui contract de punere la dispoziţie . în acest sens, contractu l de punere la d ispoziţie poate f i considerat drept o varietate a contractu lu i c iv il de prestări serv ic ii,280 cu t it lu oneros, com utativ , consensual, s inalagm atic şi cu executare succesivă.281 în calitate de părţi contractante apar agentul de m uncă tem porară şi u tiliza to ru l; în urm a în ch e ie rii contractu lu i respectiv în tre părţi va apărea un raport ju r id ic c iv il clasic, dar nu un raport ju r id ic de m uncă a tip ic , ch iar dacă obiectu l contractu lu i în cauză îl constituie punerea la d isp o z iţia u tiliza to ru lu i, contra plată, a unor salariaţi tem porari pentru prestarea unei anum ite m u n ci. Şi o parte, şi cealaltă parte a raportu lu i ju r id ic respectiv trebu ie să dispună de capacitate ju r id ic ă ; dacă în cazul capacită ţii ju r id ic e a agentu lu i de m uncă tem porară, p r iv it în exc lu s iv ita te num ai prin prism a contractu lu i de punere la dispoziţie , dar nu şi a contractu lu i in d iv id u a l de m uncă în cheiat cu salariatul

278 Corn radul de munca temporara e.sle un contract individual de munca ce .se incheie in scris intre agentul de munca temporara si salariatul temporar, pe durata unei misiuni, (art.93 alin.( 1) Codul muncii al României).

279 Nicolae Eşanu, art.667 „Libertatea contractului”, în Comentariul Codului civil al Republicii Moldova, voi.II. ediţia a 11-a, - Chişinâu, editura „Arc”, 2006, p.211-213.

280 Ion Traian Ştefanescu, Tratat de dreptul muncii, - Bucureşti, editura „Wolters Kluwer”, 2007. p .415.281 Giorgiu Coman, Laura Georgescu, Contractul de punere la dispoziţie, - Bucureşti. „Revista română de dreptul

muncii”, nr.4/2007, p.50.139

tem porar, se ap lică p revederile generale c iv ile p riv in d capacitatea ju r id ic ă c iv ilă , atunci în cazul u tiliza to ru lu i este necesară respectarea atât a cerin ţe lo r legale p riv in d capacitatea ju r id ic ă c iv ilă tip ică , cât şi a celo r p riv in d capacitatea ju r id ic ă de m uncă. în acest sens u tiliza to ru l trebu ie să corespundă c erin ţe lo r stabilite de C odu l m uncii p riv in d capacitatea ju r id ic ă de m uncă a angajato ru lu i persoană ju r id ic ă sau a angajato ru lu i persoană fiz ică .

P o triv it p reved erilo r a rt.46 d in C odul m u n c ii, angajato ru l persoană ju r id ic ă obţine capacitate ju r id ic ă de m uncă d in m om entu l dobân d irii p ersonalităţii ju r id ic e , personalitatea respectivă dobândindu-se, po triv it p reved erilo r a rt.60 d in C odu l c iv il, de la data în reg is trării de stat. A şa cum s- a m enţionat în doctrina de drept c iv il, capacitatea de fo los in ţă a persoanei ju r id ic e se dobândeşte concom itent cu obţinerea ca lită ţii de persoană ju rid ic ă , adică de la data în reg is tră rii şi in c luderii în reg istru l de stat respectiv, ia r în calitate de act co n firm ato r serveşte certifica tu l de înregistrare e liberat de organul de stat care e fectuează în reg istrarea .282 în ceea ce ţine de angajato rii cu statut de persoană fiz ic ă , aceştia obţin capacitate ju r id ic ă de m uncă în m od d ife r it de posib ilita tea o b ţin erii capacită ţii ju r id ic e de m uncă în calitate de salariaţi. C o n fo rm s tip u lă rilo r a rt.46 a lin .(7 ) d in C odu l m u n c ii, angajatorul persoană f iz ic ă obţine capacitate ju r id ic ă de m uncă din m om en tu l dobândirii capacităţii dep line de exerc iţiu . M e n ţio n ă m , totodată, că norm a în cauză se ap lică s itu a ţiilo r când este vorba despre angajatori persoane f iz ic e care nu au statut de com erc iant, ad ică nu se ocupă cu o ac tiv ita te co m erc ia lă fă ră a obţine personalitate ju r id ic ă , deoarece, p o triv it p revederilo r a rt.26 din C odul c iv il, asupra a c tiv ită ţii de în trep rin ză to r desfaşurate de către o persoană fiz ic ă fa ră constitu irea de persoană ju r id ic ă , se ap lică reg u lile care reglem entează activ ita tea persoanelor ju r id ic e cu scop lucrative, dacă d in lege sau din esenţa rap o rtu rilo r ju r id ic e nu rezu ltă a ltfe l. în acest sens leg iu ito ru l egalează capacitatea de fo los in ţă a în trep rin ză to ru lu i in d iv id u a l cu capacitatea de fo los in ţă a persoanelor ju r id ic e cu scop lu crativ . C apacitatea de exerciţiu constă în p os ib ilita tea persoanei de a dobândi şi de a exerc ita drepturi de natură c iv ilă prin p ro p riile fapte, de a-şi asum a o b lig a ţii c iv ile şi de a le executa ,281 şi începe, p o triv it regu lii generale , de la data când persoana fiz ic ă atinge vârsta cerută de a rt.20 d in C o d u l c iv il - cea de 18 ani, cu cele două excepţii de dobândire a capacită ţii dep line de exerc iţiu până la atingerea vârstei de 18 ani: căsătoria m in o ru lu i până la atingerea vârstei de 18 ani, precum şi a trib u irea capacităţii dep line de exerc iţiu unui m in o r prin em ancipare.

Nicolae Roşea, art.60 „Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice”, în Comentariul Codului civil al Republicii Moldova, vol.I, - Chişinău. Firma Editorial-Poligrafică „Tipografia Centrală”, 2006. p. 110.

283 Tatiana Tabuncic. art.20 „Capacitatea deplină de exerciţiu a persoanei fizice”, în ( ’omentariul Codului civil al Republicii Moldova, vol.I. - Chişinău, Firma Editorial-Poligrafică „Tipografia Centrală”. 2006, p.59.

140

Raportul ju rid ic de leasing a personalului poate fi generat num ai de contractul de m uncă prin agent de m uncă tem porară, încheiat în form ă scrisă, fo rm ă care reprezintă, aşa cum s-a m enţionat în tr-un studiu destinat leasingului personalului, o condiţie ad validitatem pentru apariţia raportului respectiv.284 D e a ltfe l, şi contractul de punere la dispoziţie, generator al unui raport ju r id ic de natură com ercială, este supus cerinţei ad validitatem, v is-â-v is de obligativ itatea încheierii acestuia în fo rm ă scrisă.283 Deşi raportul ju r id ic de punere la dispoziţie este un raport b ilateral, relaţia ce se stabileşte în tre unitatea in iţia lă (unitatea angajatoare) şi unitatea subcontractantâ (unitatea u tilizatoare) are şi caracter triung iu lar, deoarece, în m od norm al, responsabilitatea celo r doi contractori este com ună şi solidară, în cazul ne îndeplin irii ob lig a ţiilo r de către subcontractant, inclusiv în ce priveşte obligaţiile ce decurg din contractul de punere la dispoziţie, în calitate de varietate atipică a contractului individual de m uncă clasic.

D octrina de specialitate este foarte d ife rită în ceea ce ţine de tratarea raportu rilo r ju r id ic e de leasing a personalu lu i, o p in iile exprim ate plasându-se adesea la poli opuşi - de la acceptarea fară nici o rezervă a conceptului de m uncă prin agent de m uncă tem porară, până la respingerea categorică şi absolută a leasingului de personal. C onceptul de leasing a personalului a apărut in iţia l şi s-a dezvo ltat rapid în anii 60 - 70 ai secolului X X în S U A , ca răspuns la tendin ţa de fle x ib ilza re a procesului de organizare şi adm inistrare a m u n c ii, iar statutul de părin te-fondator al sistem ului de leasing al personalului î l deţine W illia m Russel K e lly , fondatorul uneia din cele m ai m ari agenţii p rivate de ocupare a forţei de m uncă din lum e - „ K e lly Services” , - transform ată d e ja în com panie transnaţională. Sub aspectul dreptului in ternaţional al m uncii, raporturile ju rid ice de leasing a personalului au fost recunoscute prin in term ediu l adoptării de către O rgan izaţia In ternaţională a M u n c ii a Convenţiei nr.181 din 19.07.1997 privind agenţiile private de ocupare a forţei de muncă, m enţionată deja în prezentul studiu,286 şi a Recomandării nr. 188/1997 privind agenţiile private de ocupare a forţei de muncă. R aporturile de leasing a personalului reprezintă, deopotrivă cu raporturile de m uncă cu tim p parţia l, raporturile de m uncă la d o m ic iliu şi raporturile de te lem uncă, cele m ai cunoscute varietăţi ale raporturilor ju r id ic e de m uncă fle x ib ile . R aporturile de leasing ale personalului m ai sunt considerate în literatura de specialitate drept raporturi de arendă financiară a salariaţilor, po triv it cărora arendatorul achită com paniei de leasing a personalului o anum ită sumă pentru deţinerea şi u tilizarea tem porară a serv ic iilo r acordate de personalul arendat.287

2W Alexandru Ambrozie, Ştefan Naubauer, Organizarea muncii prin agent de muncă temporară conform noului Cod al muncii, - Bucureşti, „Revista română de dreptul muncii”, nr. 1/2003. p.95-96.

285 Vlad Barbu. Dreptul muncii, - Bucureşti, editura ..Naţional”. 2003, p. 115-116.286 Ratificată prin Legea nr.482 din 28.09.2001 pentru ratificarea ( 'onvenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii

nr. 1X1 privind agenţiile private de ocupare a forţei de muncă (publicată în Monitorul Oficial nr.130 din 26.10.2001).

' x7 H.M.Ko3HHa, 3ae.Miihiu mpyd: cotiuaibUbie acneKnm, - MocKBa, wvpHaji «C ouHOJioniHeKCHe HccneAOBaHH*», m 1/2008 r .,p .3 -12.

141

R ap o rtu rile de leasing a personalu lu i sunt raporturi de natură a lternativă , com para tiv cu raportu rile ju r id ic e de m uncă tip ice , iar ap licarea schem elor de u tiliza re a m uncii tem porare schim bă în fin a l şi configurarea structurii sociale a u n ită ţii u tiliza toare a m uncii p rin agent de m uncă tem porară. în c o n d iţiile tran sfo rm ării continue şi rapide a raportu rilo r de m uncă în s im ple raporturi de gen cu m p ărare-vân zare , in ev itab il se produce şi transform area m o d e lu lu i trad iţio nal al raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic . A cesta poate fi considerat drept un raport p a tem alis t v is -â -v is de raportu rile de leasing a personalu lu i, deoarece sa laria ţii care m uncesc de facto la o anum ită unitate nu se m ai consideră legaţi de unitatea respectivă, dat f iin d faptu l câ după exp irarea perioadei de “ leasing” ei vor f i transm işi altei un ităţi u tiliza to are , şi aşa m ai departe. T o ate aceste aspecte, abordate cu m u la tiv , afectează destul de serios conceptul raportu lu i ju r id ic de m uncă tip ic , deoarece salariatul riscă şi m ai m u lt să se transform e din subiect al rap o rtu rilo r în tr-un s im plu obiect, transm is d in m ână în m ână la in iţia tiv a unor te rţi, fă ră ca aceştia m ăcar să-l în trebe - cel puţin fo rm a l, - dacă este sau nu de accord cu acest lucru.

U n a lt aspect al rap o rtu rilo r de leasing a personalu lu i constă în fragm en tarea lo cu rilo r de m uncă d in cadrul u n ită ţilo r în locuri de m uncă de bază, ocupate de salariaţi a fla ţi în raporturi ju r id ic e de m uncă tip ice , şi locuri de m uncă perife rice , ocupate de salariaţi a fla ţi în raporturi de m uncă f le x ib ile şi, deci, vu ln erab ile . L o cu rile de m uncă periferice au un a lt conţinut ca lita tiv , care se a flă sub lim ita acceptată pentru lo curile de m uncă de bază, deoarece raportu rile ju r id ic e de leasing a personalu lu i sunt p rv iv ite atât de către angajato ri, cât şi de sa laria ţii a fla ţi în raporturi tip ice , drept locuri de m uncă de gen “secondhand", cu salarii m a i m ic i, fa ră garanţii sociale o b lig a to rii în cadrul pachetulu i social (as igurări sociale şi asigurări o b lig a to rii de asistenţă m edica lă ) etc. S alaria ţii preluaţi p rin in term ed iu l raportu rilo r de leasing sunt p riv iţi adesea drept persoane destinate să ocupe locuri de m uncă precare, ceea ce riscă să atragă după sine noi fo rm e de inegalitate socială în rândul sa laria ţilo r. Pe de altă parte, este aproape im posib il de o p rit procesul respectiv de transform are ca lita tivă a raportu rilo r ju r id ic e de m uncă şi cu atât m ai m u lt de a le e lim in a , datorită procesului de g lo b a lizare agresivă, dezvo lta re u ltrarap idă a teh n o lo g iilo r in fo rm aţio n a le , transfo rm ării unor genuri de ocupaţii d in categoria ce lo r industria le , “ p a lpab ile” , în ocupaţii din categoria s e rv ic iilo r la distanţă, şi deci oarecum “ v irtu a le” , etc. în acest context, raportu rile ju r id ic e de leasing a personalu lu i se apropie cu paşi rap iz i - dar num ai sub aspect strict cantita tiv ! - de raporturile ju r id ic e de m uncă tip ice , ceea ce poate conduce la faptu l că aceste raporturi, considerate f le x ib ile şi atip ice, vo r ocupa locul raportu rilo r de m uncă tip ice , iar cele considerate a fi astăzi tip ice , fundam entate pe p rin c ip iu l s tab ilită ţii lo culu i de m uncă, riscă să dev in ă raporturi m in o rita re num eric şi, în consecinţă, să

142

ocupe locul ocupat astăzi de raportu rile de m uncă atip ice . C u atât m ai m u lt, cu cât pe p ia ţa fo rţe i de m uncă există şi varie tă ţi m ai rad icale ale rap o rtu rilo r de leasing a personalu lu i, care sunt şi m ai f le x ib ile , şi m ai puţin securizate social, cum ar f i raportu rile ju r id ic e de outsourcing şi rap o rtu rile ju r id ic e de outstaffing. A s tfe l, raportu rile ju r id ic e de m uncă tip ice se pare că nu m ai corespund ten d in ţe lo r m odei econom ice în m ateria forţe i de m uncă, care caută no i m odele care să corespundă so lic ită rilo r c lie n ţilo r, în cazul nostru - so lic ită rii angajato rilo r.

R aportu l ju r id ic de m uncă tip ic , clasic, este un raport b ila te ra l, f iin d cercetat en detail în cadrul ş tiin ţe i dreptu lu i m u n c ii. în cadrul ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă p rin agent de m uncă tem po rară com ponenţa sub iecţilo r este d ife rită , deoarece de facto angajatorul este reprezentat de către doi subiecţi: agentul de m uncă tem porară şi u tiliza to ru l. în situaţia dată avem de-a face, aşa cum s-a m enţionat şi în doctrină, cu faptu l că drepturile şi o b lig a ţiile salariatului sunt în dep lin ite atât la angajatorul nom in al, care este agentul de m uncă tem porară, cât şi la angajatorul real, care este u tiliza to ru l, dar în vo lum d ife r it.288

C ercetătorii în m aterie de drept al m unc ii au atras atenţia specia liş tilo r asupra fap tu lu i că raportu rile ju r id ic e de leasing a personalu lu i se aseam ănă cu specificu l ra p o rtu rilo r apărute în urm a detaşării sa la ria ţilo r, deoarece în am bele cazuri sa laria ţii prestează m unca în favoarea unor terţi (a lţi anga ja to ri) d in d ispoziţia an g a ja to rilo r lo r in iţia li. M a i m u lt ca atât; p o triv it lui A lexan d ru Ţ ic le a (2 0 0 9 ), m unca prin agent de m uncă tem po rară , adică - im p lic it, - raportu rile ju r id ic e de leasing a personalu lu i, poate fi considerată drept detaşare cu caracter specia l.280 Spre deosebire de leasingul personalu lu i, detaşarea reprezin tă o m oda lita te de m o d ifica re tem porară a contractu lu i in d iv id u a l de m uncă al unui salariat, reg lem entată de n orm ele C odu l m u n c ii, care constă în prestarea tem porară a m uncii de către salariat, în urm a o b ţin e rii de către angajator a acordulu i p reven tiv scris al sa laria tu lu i, în fo losu l unui a lt angajato r, a fla tă atât pe te rito riu l R e p u b lic ii M o ld o v a , cât şi în afara te rito riu lu i ţă rii, în tem e iu l unui contract in d iv id u a l de m uncă d istinct, în cheiat pe o durată d e term in ată .">0 C o n fo rm prevederilo r art. 76 lit. e ) din C odul m u n c ii, pe perioada e fectuării detaşării contractu l in d iv id u a l de m uncă de bază al salariatu lu i detaşat se suspendă eo ipso, ceea ce presupune că în acest caz v o r in terven i, în m od autom at, e fectele cele m ai im portante ale suspendării, prevăzute în art. 75 a lin . (2 ) d in C o d u l m u n c ii - suspendarea prestării m unc ii de către salariat în fo losu l angajato ru lu i său, precum şi suspendarea p lă ţii d rep tu rilo r salaria le (sa lariu , sporuri, a lte p lă ţi) de către

~xx r o j i o b h h q C., Codep.ncanue mpydoeoeo dopoaopu npu iucmiiom mpyde, - MocKBa, >KypHan «X o3h hctb o h n p a B o » , Ns 10/2004 r.

289 Alexandru Ţiclea, Treaial de dreptul muncii, ediţia a III-a, p.499,290 Art.71,72 şi 76 din Codul muncii.

143

angajato r în fo losu l sa laria tu lu i. Este im portant de m enţionat faptu l că, pe toată durata detaşării sa laria tu lu i, ce le la lte drepturi şi o b lig a ţii ale p ărţilo r, prevăzute de leg is la ţia m uncii în v igoare, precum şi de contractul in d iv idual de m uncă în che ia t în tre părţi, continuă să se m enţină, cu excepţia cazu rilo r când contractu l co lec tiv de m uncă sau cel in d iv id u a l nu conţin alte prevederi.

A s tfe l, în cazu l detaşării avem de a face, sub aspect ju r id ic , cu o cesiune temporară a contractului individual de muncă al sa laria tu lu i, a fla t în detaşare, de la angajatorul său de bază, la în treprinderea unde el a fost detaşat şi care astfel dev ine , la rându-i, angajator temporar pentru salariatul respectiv, în tem eiu l unui a lt contract in d iv id u a l de m uncă pe durată determ inată , d is tinct de p rim u l contract. Şi în cazul leasingulu i de personal, de a ltfe l, se în cheie două contracte distincte: contractul de muncă temporară, în che ia t în tre agentul de m uncă tem porară şi salariat, şi contractul de punere la dispoziţie, care este o varie ta te a contractu lu i c iv il (co m erc ia l) de prestări serv ic ii, şi care se în cheie în tre agentul de m uncă tem porară şi u tiliza to ru l acestei m u n c ii. A n u m e faptu l în ch e ierii unui a lt contract in d iv idua l de m uncă reprezin tă d ife ren ţa cea m ai im portantă d in tre detaşare şi deplasarea în interes de serviciu, deoarece detaşarea presupune, în plus fa ţă de deplasare, atât schim barea tem po rară a angajato ru lu i la care m unca este prestată şi salarizată , cât şi - atunci când este cazu l, - schim barea sp ecificu lu i (fe lu lu i) m u n cii, dar num ai cu acordul scris şi preventiv al sa la ria tu lu i.291

L eg is la ţia naţion ală a R ep u b lic ii M o ld o v a pentru p rim a dată a introdus în uz noţiu nea de detaşare, în sensul descris de către noi m a i sus, în anul 2 0 0 3 , odată cu punerea în ap licare a noulu i C od al m u n c ii. A n te r io r C odu l m uncii din anul 1973 nu reglem enta sub nici o fo rm ă detaşarea, în conţinutu l acestuia reflectându-se (şi aceea în m od in d irec t), doar deplasarea de

• • 292serviciu.

A se vedea, în acest sens, prevederile art. 71 alin. (5) din Codul muncii. Totodată, este necesar de menţionat că cele menţionate mai sus, precum şi în cele ce vor urma. nu se referă la detaşarea persoanelor angajate în funcţii diplomatice, administrativ-tehnice sau de serviciu în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în privinţa cărora se aplică reglementări speciale.

y>2 Este necesar de a menţiona şi existenţa unei confuzii în legătură cu neînţelegerea corectă şi aplicarea deseori incorectă a sintagmelor leasing de personal, detaşare şi deplasare in interes de serviciu. în ceea ce ţine de leasingul de personal acesta nu este reglementat de legislaţia în vigoare, spre deosebire de dataşare şi deplasarea în interes de serviciu. Deplasarea în interes de serviciu este reglementată prin intermediul Hotărârii Guvernului din 24.06.2002 nr.836 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la detaşarea angajaţilor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din Republica Moldova". Regulamentul vizat reglementează în fapt deplasarea de serviciu, şi nu detaşarea ca atare. Mai mult ca atât. deşi în conţinutul Regulamentului menţionat se utilizează destul de des termenul de detaşare, sub această noţiune se are în vedere în fapt deplasarea de serviciu. în acest sens Regulamentul respectiv oferă doar noţiunea deplasării in interes de serviciu, prin care se înţelege, conform pct. I din Regulament, ' delegarea salariatului, conform ordinului (dispoziţiei, hotărârii) angajatorului, pe un anumit termen, pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu in afara locului de muncă permanent", definiţia detaşării nefiind expusă. De asemenea, acest lucru se poate observa şi prin intermediul comparării termenilor utilizaţi în limbile română şi rusă: astfel, detaşarea este denumită în varianta rusă a Codului muncii drept omKOMUudupoeaHuc; pe când în hotărârea respectivă a Guvernului aceşti termeni sună în felul următor: în limba română - detaşare; iar în limba rusă - K O M a H d u p o e a n u e (denumirea regulamentului respectiv: „flo.io.nceuue o koitaudupoaauuu paoommiKos npeonpmmuU, yvpejtcdenuu u op.'aumaifuu l'ecnvoniKu Mojidona").

144

U n şir de exp lica ţii re fe rito r la detaşare se conţin şi în Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 12 din 3 octombrie 2005 „ Cu privire la practica judiciară a examinării litigiilor care apar în cadrul încheierii, modificării şi încetării contractului individual de muncă” 293 A s tfe l, po triv it pct. 22 din H otărârea v izată , „detaşarea constă în schimbarea temporară a locului de muncă cu acordul în scris al salariatului, prin dispoziţia conducerii unităţii, pentru o perioadă maximă de 1 an, care poate f i prelungită cu acordul scris al salariatului cu cel mult 1 an, urmată de încadrarea persoanei la o altă unitate la care este trimisă în scopul executării unor lucrări în interesul acesteia. La examinarea litigiilor apărute în legătură cu detaşarea se vor lua în consideraţie următoarele: detaşatul dispune de anumite măsuri de protecţie (garanţii) în privinţa menţinerii funcţiei şi salarizarea în conformitate cu art. 72 din Codul muncii; se va acorda o diferenţă de salariu dacă în calitate de detaşat acesta beneficiază de o încadrare superioară; se vor acorda aceleaşi drepturi pecuniare subsecvente, analogic cu cazul delegării; salariul şi concediul de odihnă se va acorda de către unitatea la care este detaşat, dacă dreptul la concediu survine în perioada detaşării; în caz de imposibilitate de plată a unităţii la care a fost detaşat salariatul, obligaţia de retribuire a muncii prestate va reveni unităţii care a dispus detaşarea; răspunderea materială se va stabili de către unitatea la care este detaşat, în cazul în care prejudiciul a fost cauzat în perioada detaşării. Puterea disciplinară faţă de salariat se exercită, de regulă, de către unitatea la care acesta este detaşat, cu excepţia încetării contractului individual de muncă. ” E xp lic a ţii suplim entare cu re ferin ţă la detaşare se conţin şi în altă hotărâre a P len u lu i C u rţii - Hotărârea nr. 11 din 3 octombrie 2005 „Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei ce reglementează obligaţia uneia dintre părţile contractului individual de muncă de a repara prejudiciul cauzat celeilalte părţi.”294 P o triv it pct. 14 a lin .3 şi a lin .4 d in H otărârea v izată , „salariatul, cu acordul scris a! acestuia, poate f i detaşat, pentru executarea obligaţiilor de serviciu, ta o altă unitate pentru o perioadă de cel mult un an cu posibilitatea prelungirii perioadei de detaşare, prin acordul părţilor, cu încă cel mult un an. In condiţia cauzării de prejudiciu unităţii, salariatul va purta răspundere materială faţă de unitatea de unde a fost detaşat, nefiind răspunzător faţă de unitatea la care este angajat”.

în ceea ce ţin e de dom eniu l detaşării sa la ria ţilo r, există anum ite reg lem entări în m aterie şi la n ive lu l dreptu lu i co m u n ita r al U n iu n ii E uropene, care se conţin în Directiva 96/71/CE a Parlamentului European din 16 decembrie 1996 privind detaşarea lucrătorilor efectuată în cadru! unei prestări de servicii.29* C o n fo rm p reved erilo r de drept co m u n itar cu p riv ire la

293 Publicată în Buletinul C 'urţii Supreme de Justiţie nr. 6/2006.294 Publicată în Buletinul Curţii Supreme de Justitie nr.2/2006.295 Publicată în Official Journal L 018 . 21 01 1997 , p. 0001 - 0006.

145

detaşarea unui lucrător în alt stat d in U n iu n ea Europeană, se aplică norm ele de asigurări sociale d in tr-un singur stat m em bru , în m ăsura în care nu este prevăzuta expres o excepţie de la această regulă. C u caracter general, toate persoanele care se deplasează în a lt stat m em bru în scopul desfăşurării unei a c tiv ită ţi, fac ob iectu l s istem ului de asigurări sociale din noul stat în care îşi desfăşoară activ itatea.

U n salariat este considerat detaşat, dacă unitatea la care prestează activ ita te în m od curent şi care îşi desfăşoară activ ita tea în tr-u n stat m em bru , î l detaşează pe acesta în tr-u n a lt stat m em bru , pentru a efectua în contul său o activ ita te . In sensul d irec tive i m enţionate, prestarea de serv ic ii poate consta f ie în executarea de lucrări de către o în treprindere , în num ele său şi sub conducerea sa, în cadrul unui contract în che ia t în tre această în treprindere şi destinatarul p restărilo r de s e rv ic ii, fie prin punerea la d ispoziţie de salariaţi pentru u tiliza rea de către o în treprindere , în cadrul unei p ieţe publice sau private . C o n fo rm d irec tive i respective, contractul este supus leg ii ţării în care salariatu l, în executarea contractu lu i său, îşi desfăşoară în m od obişnuit m unca, ch iar dacă este detaşat cu titlu tem po rar în tr-o a ltă ţară. D acă salariatul nu-şi desfăşoară în m od obişnuit ac tiv ita tea în aceiaşi ţară - de către legea unde se găseşte în treprinderea care a angajat salariatu l, dacă nu rezu ltă din ansam blul c ircum stanţe lor pe care contractul in d iv id u a l de m uncă le p rezin tă legături m ai strânse cu a ltă ţară, caz în care este ap licab ilă legea acesteia d in urm ă.

D ire c tiv a ş i-a propus stab ilirea unui set m in im de reguli im pera tive de protecţie pe care trebu ie să le respecte în ţara de p rim ire angajato rii care detaşează salariaţii în vederea e fectuării unei m unci cu t it lu tem porar pe te rito riu l statului în care se prestează m unca. P o triv it d ire c tiv e i, statele m em bre trebu ie să vegheze ca în trep rin d erile v iza te să garanteze sa laria ţilo r detaşaţi pe te rito riu l lo r co n d iţiile de m uncă prevăzute în d isp o ziţiile leg is la tive , regulam entare sau ad m in is tra tive , sau de contractele co lective ori d ec iz iile arb itra le declarate de ap licare generală în statul în care se desfăşoară m unca în ceea ce priveşte: durata m a x im ă de lucru şi durata m in im ă de odihnă; durata m in im ă a conced iilo r anuale plătite; n ive lu rile salariului m in im , inclusiv cele m ajorate pentru orele de m uncă suplim entară; securitatea, sănătatea şi ig iena la locul de muncă; m ăsurile de protecţie ap licab ile co n d iţiilo r de m uncă şi ocupare ale fe m e ilo r însărcinate, lăuze, co p iilo r şi tinerilo r; egalitatea de tratament între bărbaţi şi fem ei, precum şi alte dispoziţii în materia nediscriminării.

M e n ţin e re a raportu lu i ju r id ic de m uncă în tre angajatorul care rea lizează detaşarea si salariatul detaşat depinde în special de m enţinerea raportu lu i în tre aceleaşi persoane care au în che ia t contractul in d iv id u a l de m unca, în baza căru ia s-a rea liza t angajarea. C e l care dispune detaşarea are dreptul să pună capăt contractu lu i prin in term ediu l re z ilie r ii; unitatea care rea lizează

146

detaşarea determ ină în continuare natura a c tiv ită ţii care urm ează a fi desfăşurată de către salariatul detaşat, iar unitatea care a în cheiat contractul in d iv id u a l de m unca v a răspunde pentru p la ta rem uneraţie i, in d ife ren t de persoana care efectuează e fec tiv p lata . D e asem enea, d irec tiva m enţionează şi tre i s ituaţii în care se pot ap lica excepţii de la aplicarea e i, şi anum e în s ituaţia lu c ră rilo r de m ontaj şi de p rim ă instalare (care nu depăşesc opt z ile ), în cazul detaşării ce nu depăşeşte o lună, precum şi în cazul lu c ră rilo r de m ic ă am ploare.

Natura juridică a raporturilor dintre subiecţii detaşării. Drepturi şi obligaţii. în cadrul detaşării apar raporturi ju r id ic e în tre angajatorul care a dispus detaşarea şi salariatul detaşat, în tre angajato ru l la care salariatu l a fost detaşat şi salariatul detaşat, precum şi în tre angajatorul care a dispus detaşarea şi angajatorul la care salariatul a fost detaşat. în tre angajato ru l care a dispus detaşarea şi salariatul detaşat există raporturi ju r id ic e de m uncă, ce se m enţin şi pe perioada detaşării sa la ria tu lu i, însă în tr-o stare suspendată, „îngh eţată” . A ltfe l spus. pe perioada detaşării contractul in d iv id u a l de m uncă este în v igoare; acesta nu încetează, pur şi s im plu nu se produc toate e fectele contractu lu i respectiv care s-ar produce în tr-o s ituaţie norm ală , adică în situaţia când salariatu l nu ar fi detaşat.

Detaşarea se va efectua p rin tr-un act ju r id ic în fo rm ă scrisă - un contract in d iv id u a l de m uncă d istinct pe o durată determ inată. A co rd u l salaria tu lu i de asem enea necesită a fi în fo rm ă scrisă şi trebu ie obţin u t în p rea lab il de la salariat, ad ică până la em iterea actu lu i de detaşare. M o d e lu l acordulu i nu este specificat de lege, deci acesta poate fi perfectat în fo rm ă liberă , im portan t este să f ie în fo rm ă scrisă. în urm a raportu lu i ju r id ic de detaşare, apar un şir de drepturi şi o b lig a ţii pentru părţile raportu lu i, specifice detaşării. C e le m ai im portante ob lig a ţii a le angajato ru lu i care a dispus detaşarea sunt: obţinerea p reven tivă a acordulu i de la salariat; em iterea în com un cu salariatul a actu lu i de detaşare - sem narea contractu lu i in d iv id u a l de m uncă distinct pe o durată determ inată; m enţinerea lo culu i de m uncă şi a funcţie i salaria tu lu i pe toată perioada detaşării, precum şi a ce lo rla lte drepturi a le sa la ria tu lu i, cu excepţia d rep tu rilo r salariale; determ inarea duratei detaşării; asigurarea com pensării ch e ltu ie lilo r de transport şi a ce lo r de cazare, precum şi a unei in d em n iza ţii speciale extrasa laria le conform leg is la ţie i în v ig oare , contractu lu i co lec tiv sau contractului in d iv idual de m uncă; ob ligaţia ca, în caz de im posib ilita te de plată a angajatorulu i la care s-a efectuat detaşarea, să efectueze plata salariu lu i. D rep tu rile cele m ai im portante ale angajatorulu i constau în posib ilitatea desfacerii contractului cu salariatul detaşat, atragerea acestuia la răspundere (inc lus iv m aterială, dacă a prejudiciat angajatorul său de bază), precum şi dreptul de a dispune încetarea detaşării înainte de expirarea term enului acesteia.

147

S alaria tu l detaşat, la rândul său, de asem enea benefic iază de un şir de drepturi, cele m ai im portante fiin d : dreptul de a re fu za detaşarea dacă nu şi-a dat p reven tiv acordul în fo rm ă scrisă şi nu a sem nat contractul; dreptul la m enţinerea locu lu i de m uncă pe toată perioada detaşării, precum şi a ce lo rla lte drepturi, cu excepţia d rep tu rilo r salariale; dreptul la asigurarea com pensării c h e ltu ie lilo r de transport şi a celo r de cazare, precum şi a unei in dem n iza ţii speciale extrasalariale conform legislaţiei în vigoare, contractului co lec tiv sau contractu lu i in d iv id u a l de m uncă; dreptul de a cere, în caz de im p o s ib ilita te de p lată a angajato ru lu i la care s-a efectuat detaşarea, p lata salariu lu i de către angajatorul care a dispus detaşarea; dreptul de a cere desfacerea, în condiţiile leg ii, a contractului cu angajatorul care a dispus detaşarea; dreptul de atragere a angajatorului care a dispus detaşarea la răspundere m aterială, dacă acesta nu-şi execută ob ligaţiile pecuniare (m ateria le) faţă de salariatul detaşat; dreptul de a cere aplicarea condiţiilo r celor mai favorab ile , dacă la noul loc de m uncă condiţiile de salarizare şi tim p u l de odihnă sunt d iferite de cele de care acesta beneficia la angajatorul care a dispus detaşarea. O b lig a ţiile cele mai im portante ale salariatului detaşat constau în respectarea o b lig a ţiilo r contractuale cu angajatorul care a dispus detaşarea, în condiţia în care aceasta să fi fost efectuată în conform itate cu prevederile leg ii.

Natura juridică a raportului apărut între salariatul detaşat şi unitatea la care s-a efectuat detaşarea. Drepturi şi obligaţii. C onsiderăm că în tre angajatorul la care s-a efectuat detaşarea şi salariatu l detaşat de asemenea există raporturi de muncă, ce au apărut în urm a cesiunii tem porare a contractu lu i in d iv id u a l de m uncă de bază al sa laria tu lu i, a fla t în detaşare, de la angajatorul său de bază, la unitatea, unde el a fost detaşat şi care astfel devine, la rân d u -i, angajato r tem p o rar pentru salariatul respectiv. în acest sens, angajato ru l care a dispus detaşarea este angajator-cedent, iar cel care a preluat detaşarea este angajator-cesionar. Totodată , m enţionăm că în tre salariatul detaşat şi noul său angajato r nu se v a în cheia un nou contract in d iv idua l de m uncă, ci se v o r ap lica c lauzele (c o n d iţiile ) stab ilite în actul de detaşare - contractul in d iv id u a l de m uncă distinct pe o perioadă determ inată, în che ia t de către salariat cu angajato rul-cedent.

în u rm a raportu lu i ju r id ic de detaşare apare un şir de drepturi şi ob lig a ţii noi pentru salariatul detaşat şi angajato ru l-cesionar, specifice detaşării. A stfe l, cele m ai im portante ob lig a ţii ale angajatorulu i-cesionar sunt: preluarea raportului de m uncă al salariatului detaşat; acordarea loculu i de m uncă şi a funcţie i conform c o n d iţiilo r detaşării, m odificarea specificu lu i m uncii fiind efectuată doar cu acordul preventiv scris al salariatului; efectuarea p lăţii salariului şi a a lto r drepturi salariale (pecuniare); încadrarea salariatului detaşat în noul co lectiv de m uncă; dispunerea m ăsurilor de protecţie a m uncii necesare şi a g a ran ţiilo r stabilite de lege; acordarea tim p u lu i de odihnă

148

necesar salaria tu lu i conform leg ii; acordarea concediu lu i de od ihnă, dacă dreptul la concediu survine în perioada detaşării; respectarea ce lo rla lte drepturi a le sa laria tu lu i, prevăzute de leg is la ţia m u n c ii şi/sau stab ilite în contractul in d iv id u a l de m uncă d istinct. D re p tu rile cele m ai im portante ale angajato ru lu i-ces ionar constau în posib ilita tea atragerii la răspundere d isc ip linară a salaria tu lu i detaşat, cu excepţia conced ierii sa la ria tu lu i. D e asem enea, angajato ru l-ces ion ar este în drept să d ispună atragerea la răspundere m ateria lă a salaria tu lu i detaşat, în cazul în care p re ju d ic iu l a fost cauzat în tim p u l detaşării salariatu lu i.

S alariatu l detaşat se bucură, la rân d u -i, de un şir de drepturi pe care trebu ie să i le o fere angajato ru l-cesionar, cele m ai im portante fiin d : dreptul de a cere încadrarea în postul (fu n c ţia ) conform actu lu i de detaşare; dreptul de a cere p la ta sa lariu lu i şi a a ltor drepturi salaria le (pecun iare); dreptu l de a cere acordarea co n d iţiilo r de m uncă securizate ig ien ic şi con form e re g u lilo r de protecţie a m uncii; dreptul de a cere respectarea leg is laţie i p riv in d durata m a x im ă a tim p u lu i de m uncă; dreptul de a cere acordarea tim p u lu i de odihnă z iln ic , săptăm ânal precum şi a concediilo r; dreptul de a cere respectarea ce lo rla lte drepturi ale sale, p revăzute de leg is laţia m uncii şi/sau stab ilite în contractu l in d iv id u a l de m uncă. O b lig a ţia cea m ai im portantă a salariatu lu i detaşat fa ţă de angajato ru l-cesionar constă în respectarea d isc ip lin e i m uncii de la noul său angajator, subordonându-se acestuia, care are dreptul lim ita t de exercitare a p u terii d isc ip linare (patro nale) fa ţă de salariatu l detaşat, ca şi faţă de sa laria ţii săi t itu la ri. D e asem enea, salariatul respectiv este o b lig a t să respecte şi toate cele la lte ob lig a ţii asum ate p rin contractul in d iv id u a l de m uncă în cheiat în acest scop cu angajato rul-cedent.

Natura juridică a raportului apărut între angajatorul-cedent şi angajatorul-cesionar. în tre angajatorul care a dispus detaşarea (an g a ja to ru l- cedent) şi angajatorul la care salariatu l a fost detaşat (anga ja to ru l-ces ionar), de asem enea apar raporturi ju r id ic e , dar care nu sunt g refate pe leg is la ţia m u n c ii. Iz v o ru l acestor raporturi ju r id ic e este, de regu lă, un act ju r id ic c iv il, cum ar fi contractul de colaborare, contractul de prestări serv ic ii, contractul p riv in d efectuarea unor lucrări de m ontaj (in s ta la re ) etc. In conţinutu l acestor contracte, p rin c lauze aparte, se specifică şi co n d iţiile de efectuare a detaşării unor salariaţi de către angajato ru l-cedent la angajato ru l-cesionar, m enţionându-se toate co n d iţiile detaşării sa la ria ţilo r, in c lus iv durata detaşării, lo cu rile de m uncă şi fu n c ţiile sa la ria ţilo r detaşaţi, c o n d iţiile de salarizare, acordarea spaţiu lu i lo cativ pe durata detaşării etc. C ons id erăm , to tuşi, că în conţinutu l acestor contracte nu v o r putea f i m enţionate num ele sa laria ţilo r detaşaţi, deoarece salaria ţii, in c lus iv cei detaşaţi, nu v o r putea să devină obiect al unor raporturi ju r id ic e , in d ife ren t de natura acestora.

149

C onstitu in d o m ăsură care trebu ie dispusă în cadrul şi în co n d iţiile stab ilite de lege, orice încălcare a n o rm elo r legale în m ateria detaşării poate atrage după sine declararea n u lită ţii acesteia. R ap o rtu rile ju r id ic e de detaşare încetează, de regu lă, în urm ătoarele cazuri: în u rm a exp iră rii te rm enu lu i pentru care a fost dispusă detaşarea; prin revocarea detaşării de către angajato rul-cedent; prin concedierea salaria tu lu i pentru orice m o tiv prevăzut de lege de către angajatorul care a dispus detaşarea; prin dem isia salariatu lu i: în acest caz cererea respectivă de dem is ie va trebu i adresată angajato ru lu i care a dispus detaşarea, adică cu care s-a în che ia t contractul in d iv id u a l de m uncă distinct; la exp ira rea te rm en u lu i p revăzut în actul de detaşare - contractu l in d iv id u a l de m uncă d istinct, în che ia t pe o durată determ inată. în legătură cu încetarea detaşării ca urm are a stingerii raportu rilo r de m uncă din tre angajatorul cedent şi salariatul detaşat, în doctrină s-a p rec izat fap tu l, că „ m cazul în care contractul individual de muncă urmează a înceta pentru motive subiective, salariatul detaşat poate încheia cu angajatorul unde lucrează efectiv un nou contract; când salariatul nu acceptă o asemenea rezolvare a situaţiei sale, angajatorul de care aparţine este obligat să-i ofere o altă muncă corespunzătoare pregătirii sale profesionale ori să ia măsuri pentru recalificarea sa. ”' q6

Raporturile juridice de telemuncă. O a ltă varie ta te a rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă atip ice f le x ib ile o fo rm ează raporturile ju r id ic e de te lem uncă, una din cele m ai m oderne fo rm e a rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă care, datorită d ezvo ltă rii te h n o lo g iilo r in fo rm aţio n a le , capătă o ap licare extrem de rapidă şi extinsă. L e g is la ţia m uncii d in R ep u b lica M o ld o v a reg lem entează prestarea m uncii la d o m ic iliu , o a ltă fo rm ă a rap o rtu rilo r de m uncă atip ice şi f le x ib ile , care nu trebu ie , însă, confundate cu raportu rile de te lem uncă. P o triv it preved erilo r a rt.2 9 0 d in C odu l m u n c ii, salariaţi cu m unca la d o m ic iliu sînt considerate persoanele care au încheiat un contract in d iv id u a l de m uncă p riv in d prestarea m uncii la d o m ic iliu cu fo los irea m ateria le lo r, instrum entelo r şi m ecan ism elor puse la d ispoziţie de angajator sau procurate din m ijlo ace p ro p rii. A s tfe l, raportu rile ju r id ic e de m uncă la d o m ic iliu sunt acele raportu ri, care apar în urm a în ch e ie rii unui contract in d iv id u a l de m uncă la d o m ic iliu , în urm a căru ia salariatul prestează m unca u tilizând patrim on iu lu i angajatorulu i sau u tilizând propriu l patrim oniu . Cercetătorul T u d o r Capşa (2 0 1 0 ) nu m enţionează în cadrul com entariu lu i asupra c a p .IX “ M u n c a la d o m ic iliu ” d in C odul m uncii nici d irect, dar nici indirect, afin itatea raporturilo r de m uncă la d o m ic iliu cu raporturile ju r id ic e de telem uncă." '7 A şa cum m enţionează autorul com entariu lu i, po triv it Regulamentului cu privire la condiţiile de activitate ale salariaţilor cu munca la domiciliu, adoptat în că în

296 Alexandru Ţiclea, TrataI de dreptul muncii. p.503.";7 Tudor Capşa, Comentariu şlimlifico-praclic la Codul muncii al Republicii Moldova, - Chişinău, revista „Dreptul

muncii”, nr.5-6/2010, p.20-24.150

cadrul fostei U .R .S .S ., în anul 1981, dreptul preferenţia l de a fi în raporturi de m uncâ la d o m ic iliu se acordă unopr categorii aparte de sa laria ţi, cum ar fi m am ele cu copii m ic i, pensionarii, persoanele cu d isab ilită ţi, persoanele care au în în g rijire o persoană cu d isab ilită ţi sau o persoană bo lnavă, studenţii cu frecven ţă la z i etc. L e g iu ito ru l recom andă m unca la d o m ic iliu , de regulă , în dependenţă de statutul specific al sa laria tu lu i, statut care nu are de a face cu specialitatera şi funcţia pe care o ocupă, pe când în cazu l rap o rtu rilo r de te lem uncă c rite riile recom andabile pentru antrenarea persoanelor la te lem uncă nu ţine de statutul specific al persoanei, ci de caracterul şi specificu l m unc ii prestate. Pentru com paraţie m enţionăm că a rt.105 din C odul m unc ii al R om ân ie i consideră drept salariaţi cu m unca la d o m ic iliu acele persoane care îndeplinesc la d o m ic iliu l lo r a trib u ţii specifice fu n cţie i pe care o deţin la angajator, ia r a rt.310 din C o d u l m unc ii al Federaţie i Ruse consideră drept salariaţi cu m uncă la d o m ic iliu persoanele, care au în cheiat un contract de m uncă p riv in d prestarea unei m unci la d o m ic iliu cu u tiliza rea m a teria le lo r şi in strum ente lo r şi m ecan ism elor ang jato ru lu i sau procurate din cont propriu de către salariatul cu m unca la d o m ic iliu . L eg is la ţia m u n c ii d in R ep u b lica M o ld o v a se extinde asupra rap o rtu rilo r de m uncă la d o m ic iliu cu un şir de p articu la rită ţi s tab ilite atât prin in term ed iu l C o d u lu i m u n c ii,298 cât şi prin in term ed iu l a lto r acte n o rm ative , in c lus iv la n ive l in te rn aţio n a l.:Ql> A şadar, deşi sunt foarte apropiate ca esenţă, rap o rtu rile ju r id ic e de te lem uncă nu sunt identice cu raportu rile ju r id ic e de m uncă la d o m ic iliu ,’00 deşi în doctrina dreptulu i m u n c ii au fost expuse şi o p in ii p riv in d “ gradul de ruden ie” m ai m u lt decât aprop iat d in tre te lem uncă şi m unca la d o m ic iliu . A s tfe l, C onstantin B ratu (2 0 0 8 ) consideră, că ‘ munca la domiciliu este din ce în ce mai prezentă în zilele noastre în mai toate ţările, mai ales datorită utilizării eficiente, la scară tot mai mare, a informaticii aplicate în procesul muncii. Tot mai multe persoane din Statele Unite ale Americii, şi, mai recent, din Europa, lucrează online, fără să mai fie nevoie să se deplaseze la locul de muncă. Acesta este şi motivul pentru care ne găsim în prezenţa unui concept novator, acela de "telemuncă" (teleworking), denumire generică dată acestei actuale forme de muncă”,301 ia r A n a C io ric iu Ştefanescu (2 0 0 9 ) consideră că, în cazul

298 Codul muncii reglementează raporturile juridice de muncă la domiciliu prin intermediul unui capitol aparte (cap.lX) din cadrul titlului IX din Codul muncii „Particlularităţile de reglementare a muncii unor categorii de salariaţi” .Astfel, OIM a elaborat şi adopta şi o convenţie specială în materia muncii la domiciliu - Convenţia nr.I77 1996 privind munca la domiciliu. Potrivit art. 1 din Convenţie, munca la domiciliu este acea muncă pe care o persoană o efectuează la domiciliul ori în alt local la alegerea sa. altul decât locurile de muncă ale angajatorului, cu condiţia remuneraţiei, în vederea realizării unui produs ori a unui serviciu răspunzând cerinţelor angajatorului, oricare ar fi provenienţa echipamentelor, materialelor utilizate în acest scop, cu condiţia ca această persoană să nu dispună de un grad de autonomie şi independenţă economică necesară pentru a fi considerată ca lucrător independent. în virtutea legislaţiei naţionale sau a hotărârilor judecătoreşti.

300 Pentru detalii privind diferenţele dintra telemuncă şi munca la domiciliu a se vedea Alexandru Ţiclea. Tratai de dreptul muncii, p.599-603.

,HI Constantin Bratu. Consideraţii privind munca la domiciliu, - Bucureşti, „Revista română de dreptul muncii”, nr.6/2008, p.79.

151

contractu lu i de te lem uncă, ne a flăm în prezenţa unui contract n u m it, g refat pe contractul in d iv id u a l de m uncă la d o m ic iliu . în o p in ia cercetătoarei, "se poate spune chiar că reprezintă o formă avansată a acestuia, urmare a globalizării şi tendinţei tot mai accentuate de dezvoltare informaţională şi trhnico-ştiinţifică. ”302

P o triv it Acordului-cadru privind telemuncă S/2002/206.01.02, încheiat la 16.07.2002 între Uniunea Industriaşilor din Comunitatea Europeană, Uniunea Europeană a Artizanilor şi a întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Centrul European al Întreprinderilor cu Participare Publică şi a întreprinderilor cu Interes Economic General şi Confederaţia Europeană a Sindicatelor, te lem uncă este de fin ită drept “formă de organizare şi de realizare a muncii, utilizând tehnologiile informatice în cadrul unui contract sau a unei relaţii de muncă, în care munca - ce ar putea fi realizată, în egală măsură în localurile angajatorului - este efectuată în afara acestora, în mod regulat ”.303

în do ctrin a de specialitate d in R ep u b lica M o ld o v a te lem uncă nu a făcut obiectu l unei abordări doctrinare serioase, careva cercetări de esenţă în acest dom eniu lips ind . T o todată , însă, raportu rile ju r id ic e de te lem uncă v o r prinde, cu siguranţă, contur d in ce în ce m ai c la r şi în R ep u b lica M o ld o v a , m ai ales că în p rax ilo lo g ia rap o rtu rilo r de m uncă de pe p iaţa forţe i de m uncă sunt cunoscute deja raporturi de acest gen. E xtinderea num ăru lu i u n ită ţilo r care u tilizează intens d ife rite tehno log ii in fo rm aţion a le şi de com unicare, u tiliza rea d in ce în ce m ai largă a reţe le i de com unicare v irtu a le In ternet, nive lu l rid ica t al societăţii in fo rm aţion a le din R ep u b lica M o ld o v a (recunoscut in c lus iv pe plan ex tern ), vo r condiţiona leg iu ito ru l să in te rv in ă pentru reg lem entarea d o m en iu lu i dat deoarece, aşa cum am a firm a t m ai sus, existenţa de facto a unor raporturi ju r id ic e de m uncă serveşte drept sursă de apariţie a unor noi norm e de drept al m u n c ii. C h ia r dacă nu sunt reglem entate direct de leg is la ţia m u n c ii, raportu rile ju r id ic e de te lem uncă pot f i u tiliza te legal şi în R ep u b lica M o ld o v a , prin in term ed iu l în ch e ie rii contractelor in d iv id u a le de te lem uncă, în baza leg is la ţie i de drept com un al m uncii, utilizându-se în acest sens p rin c ip iu l lib ertă ţii contractuale în calitate de p rinc ip iu in terram ural al dreptu lu i m u n c ii. în literatu ra de specialitate s-au m enţionat interesele anga ja to rilo r de a lua în considerare te lem uncă. P o triv it lui C .M a n (2 0 0 7 ), există patru categorii p rinc ipa le de m o tive pentru care te lem uncă este luată în consideraţie de către angajatori: com petiv ita tea m ai rid icată , exp rim ată prin reducerea costurilor, precum şi a unor in vestiţii de capita l m ai reduse; o v ia ţă m ai bună pentru te lesa laria ţi, exprim ată prin f le x ib ilita te m ai m are, reducere a stresului, ech ilib ru în tre v ia ţa personală şi v ia ţa legată de prestarea m uncii; im pact m ai redus asupra m ed iu lu i, exprim at

102 AnaCioriciu Ştefanescu. Telemuncă, - Bucureşti. „Revista română de dreptul muncii”, nr, 1/2009, p.72,101 A se vedea pagina web: htrp:/ec.europa.eu/employment_social/news/2002/jul/telework_iT.pdf (accesat la

08.04.2011).152

prin u tiliza rea m ai redusă a transportu lu i, a spaţiului pentru b iro u ri, o fic ii ete., şi îm b u n ătă ţirea teh n o lo g ie i, exprim ată p rin u tiliza rea In ternetu lu i şi a a lto r reţe le le de te leco m u n ica ţii de calita te şi v iteză to t m ai rid ica tă .304

în doctrina de specialitate te lem unca a făcut şi continuă să facă obiectu l unei cercetări în creştere, m ai m u lţi cercetători străini expunându-şi p ro p riile v iz iu n i în dom eniu , printre aceştia fiin d şi cercetătorii rom âni Radu Şerban, Io n T ra ian Ştefanescu, A n a C io ric iu Ş tefanescu, O v id iu Ţ in ea , A le x a n d ru Ţ ic le a , C onstantin B ratu , B rinduşa V a rto lo m e i, R a luca D im itr iu şi a lţ ii, deşi n ic i în C odu l m u n c ii rom ânesc conceptul de te lem uncă nu este consacrat le g a l.305 D in această cauză şi conceptul de te lem uncă este d e fin it în doctrină în m od d ife rit, deşi se observă o abordare conceptuală generală în acest sens. A s fe l, R a lu ca D im itr iu (2 0 0 8 ) defineşte te lem u n ca drept "o formă flexibilă de organizare a activităţii, salriatul îndeplinindu-şi atribuţiile de serviciu prin utiulizarea de tehnologii informatice";306 B rînduşa V a rto lo m e i (2 0 0 8 ) consideră că “telemunca presupune încheierea intre unitate şi salariat a unui contract individual de muncă având ca obiect prestarea unei munci cu mijloace informatice în afara locului de muncă din interiorul unităţii”;307 A n d re i Popescu (2 0 0 8 ) consideră că te lem unca este “o form ă juridică de organizare şi/sau de prestare a muncii în condiţiile tehnologiilor moderne ale informaţiei, pe baza unui contract sau a unei relaţii de muncă, în care munca se desfăşoară - de regulă - în afara înteprinderii ": ]UH p o triv it lu i Ion Tra ian Ştefanescu (2 0 0 7 ) te lem unca se caractzerizează prin faptu l că “activitatea - comparabilă cu cea realizată de către un salariat la sediu! angajatorului - se prestează, cu regularitate, în afara acestui sediu, utilizându-se tehnologiile informatice aflate în legătrură cu reţeaua informatică a angajatorului”;309 ia r A lexan d ru Ţ ic le a (2 0 0 9 ) consideră că te lem unca este o fo rm ă de organizare a m u n c ii, id en tifica tă uneori cu m unca la d o m ic iliu , presupunând încheierea unui c im , activ ita tea rea lizându-se , ca regulă, în afara sediu lu i angajato ru lu i, ia r ob iectu l acesteia constă în prestarea unei m unci cu m ijlo ace in fo rm atice .310

T e lem u n ca are cel puţin două ech ivalente în lim b a engleză: teleworking (te rm enu l cel m ai uzu a l) şi telecommuting. T e rm en u l de teleworking este cel

304 C.Man, Teleworking: lelelucni, teleaclivilăţi sau muncă la distanţă. - Oradea, editura „Grafnet". 2007, p.80.305 Radu Şerban. Munca la distanţă - Bucureşti, revista „Raporturi de muncă", nr.4/2005, p.61-64; ion Traian

Ştefanescu, Tratai de dreptul muncii, - Bucureşti, editura Wolters Kluwer. 2007. p.265-266; Ana Cioriciu Ştefanescu. Forme de prestare a muncii la domiciliu. - Bucureşti.Revista română de dreptul muncii", nr.3/2008. p.76; Ana Cioriciu Ştefanescu, Telemunca, - Bucureşti.Revista română de dreptul muncii”, nr. 1/2009. p.60-105; Ovidiu Ţinea, Preocupări pentru amplificarea dialogului social in Uniunea Europenaă. Acordul Cadru asupra telemuncii, - Bucureşti. „Revista română de drept comercial", nr.5/2003, p.64; Alexandru Ţiclea, Tratat de dreptul muncii, p.601-603; Constantin Bratu, Consideraţii privind munca la domiciliu, p.79-83; Brinduşa Vartolomei. Telemunca o nouă formă de organizare a muncii, - Bucureşti, revista „Dreptul", nr.2/2008, p.62- 69; Raluca Dimitriu. Tendinţe de flexibilitate a raporturilor de muncă, p.250.

306 Raluca Dimitriu, Tendinţe de flexibilitate a raporturilor de muncă, p.250.307 Brînduşa Vartolomei, Telemunca o nouă formă de organizare a muncii. p.62.308 Andrei Popescu, Dreptul internaţional al muncii, ediţia a 1 l-a, - Bucureşti, editura C.H.Beck. 2008, p.403.309 Ion Traian Ştefanescu. Tratat de dreptul muncii, - Bucureşti, editura Wolters Kluwer, 2007, p.265.310 Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii, p.601.

153

u tiliz a t în actele U n iu n ii E uropene, ia r term enu l de telecommuting este u tiliz a t în leg is la ţia şi p rax io lo g ia te lem u n cii d in S U A . în ca lita te de in ven tator al conceptulu i de te lem uncă este considerat, unan im , cercetătorul Jack N ille s de la U n ivers ita tea d in C a ro lin a de Sud, care a sugerat că m unca se poate presta şi de la distanţă, tehnologia in form aţie i având capacitatea de a în locui deplasarea fiz ic ă prin in term ediul sistem elor de com unicare electronică. D u p ă cum m enţionează cercetătoarea A n a C io ric iu Ştefânescu (2 0 0 9 ), Jack N illes face, totuşi, o distincţie în tre teleworking şi telecommuting,311 în acest sens Jack N ille s percepea teleworking-u\ drept acel fenom en care se produce atunci când acţiunea m uncii im p lică o rice fo rm ă de în locuire a trasnsportului către locul de muncă cu folosirea tehnologiei inform aţiei sub fo rm a te le c o m u n ic a ţiilo r şi/sau a calcu latoare lor. Telecommutingul, la rându-i, este o fo rm ă a teleworking-u lu i, care constă în prestarea unei m unci în afara b iro u lu i, f ie acasă, f ie la sediul c lien tu lu i sau în tr-u n centru dotat cu aparatură specifică te le in fo rm a ţiilo r (telecottage sau telecentre), una sau m ai m u lte z ile pe săptăm ână, sau în lo cu irea to ta lă sau în parte a transportu lu i la sau de la locul de m uncă u tilizân d în acest scop teh n o lo g iile in fo rm aţion a le . în anul 1979 un a lt cercetător A m erican , F ran k S k iff, contiună d ezvo ltarea id e ilo r susţinute de către Jack N ille s şi propune un nou concept - flexiplace, cu sem nifica ţie de loc de m uncă fle x ib il.

T erm en u l francez pentru te lem uncă este, practic, identic cu cel u tiliza t în lim b a rom ână - teletravail, de a ltfe l ca şi term enu l germ an telearbeit, precum şi cel rus mejiepaâoma. în literatura rusă se m ai u tilizează şi term enu l de ducmamfuoHHcm 'iaiimnocmb. P o triv it d e fin iţie i din E ncic lopedia L iberă W ik ip e d ia , «le teletravail designe de maniere generale toutes Ies formes de «travail ă distance», c'est-ă-dire Ies formes d'organisation et/ou de realisation du travail rendues possibles hors de la classique unite de temps et de lieu, par Ies moyens de telecommunication et VInternet dans le cadre d'une prestation de service ou d'une relation d'emploi».312 în literatura rusă de specialitate te lem uncă este abordată m ultiaspectual, f iin d elaborate şi teze de doctorat în m aterie , cum ar fi cea susţinută de către M a r in a L ib o (2 0 0 3 ) «Komfenifw mejtepaâonibi kok hobox 4>0P ^a ynpaeneHun nepcouaiOM e opzaHmaiţuxx eupmyaibHozo muna e Poccuu».m în concepţia lui Ig or K ise liov (2 0 0 5 ), telem uncă reprezintă „paiHoeudHOcmb mpydoeoii denmejibHocmu, Komopan Gbino.iHxemoi e wecme, ydcuteHHOM om tfeHmpaibHozo ocfiuca, nmo ucKJirouaem 603M03tcn0cmb o6uieHun paâomHUKa c pyKoeodcmeoM u c cocJiyjtcmifaMu” ? u

Ana Cioriciu Ştefânescu. Telemuncă, p.61.112 tinciclopeclia l.iheru Wikipedia. pagina web: http://fr.wikipedia.org/wiki/T%C3%A9l%C3%A9travaii

(accesat la 08.04.2011).111 J T h o o M.r„ K o m te n it ia m eitepaâom iA k u k noaax tjw p.uu ynpu<i:iemtn n ep c o iia m M n op?uiunuiitiHX

mipnivaibuoco muna n Voccim, /iHcccprauH» k;ihh. 3koh. HavK : 08.00.05: CaHKT-rieTep6vpr, 2003 r., 279 c. PFB 0^,61:04-8/1815.

" J KwcejieB H.51., ( 'putwume.ihiioe mpvdoHoe npauo, m c o h h k . - MocKBa, 2005 r.154

http://fr.wikipedia.org/wiki/T%C3%A9l%C3%A9travaii

ia r I.B o ro d in (2 0 0 8 ) d efinea te lem unca drept "npoiţecc ebinoiiHCinui padom w compydHUKOM ene mpaduyaoHHoeo ocjmca nocpedcmeo.M meneKOMMvuuxa- tfUOHHbix cpedcm e cen3u"Mi

In doctrină s-au expus o p in ii, po triv it cărora raporturile ju r id ic e de te lem uncă pot f i generate atât de contractele in d iv iduale de m uncă, cât şi de contractele c iv ile în m aterie. M a i m u lt ca atât: po triv it cercetătoarei M . B eleaeva (2 0 0 8 ), raporturile ju r id ic e de te lem uncă pot f i fundam entate inclusiv pe un „acord virtual”.316 în acest context O .M o ţn a ia consideră, pe bună dreptate, că raportu rile ju r id ic e de te lem uncă nu sunt id en tice cu rap o rtu riu le ju rid ic e de m uncă la d om ic iliu , deoarece m unca la d o m ic iliu este fundam entată regu la to riu pe leg is la ţia m u n c ii, spre deosebire de te lem u n că .317

P o triv it p reved erilo r Acordului-cadru comunitar privind telemuncă, rap o rtu rile ju r id ic e de te lem uncă pot purta un caracter autonom , în sensul că pot face obiectu l unui contract in d iv id u a l de te lem uncă (contract de m uncă a tip ic ), care are drept obiect prestarea unei m unci cu m ijlo ace in fo rm atice la d o m ic iliu sau în a lt loc (cu excepţia lo c a ţiilo r an g a ja to ru lu i), sau pot avea un caracter dependent, în sensul că sunt generate de o c lauză de te lem uncă d in tr- un contract in d iv idual de m unca tip ic , având drept obiect prestarea unei m unci cu m ijlo ace in fo rm atice la d o m ic iliu sau în a lt loc (cu excepţia lo ca ţiilo r ang a ja to ru lu i). D ife re n ţie re a d in tre un raport ju r id ic de te lem uncă autonom şi un raport ju r id ic de te lem uncă dependent constă, aşa cum s-a m enţionat re la tiv recent în tr-u n artico l sem nat de A n a C io ric iu Ş tefanescu (2 0 1 0 ), în „preponderenţa prestării activităţii la domiciliul salariatului cu ajutorul tehnologiei informaţiei în raport cu norma de muncă convenită in contractul individual de muncă 318

Subiecţii raportului juridic de telemuncă. In calitate de subiecţi ai raportului ju r id ic de telem uncă apar, la fel ca şi în cazul unui raport ju r id ic tip ic, salariatul şi angajato ru l, cu anum ite p rec izări necesare pentru salariat. A s tfe l, p o triv it p reved erilo r art.2 a lin .2 din Acordul-cadru comunitar privind

315 Bopo.lHH H .H ., riputiiMtoit cniamyc meJiepaoomi/UKa (h noputiKe nocmanotiKii luiMi'iu), - MocKBa. îKypHaji „TpyaoBoc n p a B o ” . JV«5/2008 r.

<lfl EejifleBa M.r., Ocoveunocniu mpyOoebtx omnouienuu s vchjhiolx Oucnianuuonnou 3uuynnocinu, - MocKBa. >KypHaji „TpynoBoe n p a B o ” , -Ni'5/2008 r. Cercetătoarea în cauză menţionează următoarele, în contextul unui „acord virtual” privind telemunca: „Tlpu muKou âo?onopeunocmu n3uuMO()eucimue paoomodame:m u paoomuuKa npoucxooum n nenpationo.M none. Ochohhov npuvwtou nence.ianun paoomodamejiH otfjinfua/ibiio u(pop.uifWib omuouioiuH c pauomuuKOM HU-iHcmot cmpeMienue coKparnunib usdepjKKU, c«Hsunubie c iiuumom paooneii am a . He saK.'uovaH mpydoeoii do toeop c paoomnuKOM, paoomotkwie.ih ne necent nuk-aKux (K)H3ame.ibcma nepeâ npwneuemtbiu compydnuKo.11. V nero ne pacmem yuciemiocmh paoomnuKon, unw seâem k lamuKemno <f><»n)a onuantbt mpytia u naio.'ooâ.iaraeMou oa3N d w onpeoe.'iemtfi uetcomopiiix naioi'oe u coopou. Panii n ny.no u inOepjKKU, cuHiaiuibie c pucmopjtceiiue.u donw opa c paoomnuKOM. Paoomodamenb oKouo.uum maK.we v na Kaoponoii panom e orfiopM.ieuuu mpydonhix ()oronopon, pacueme 11 uumtc.teuuu jupuoomnou inumbt u dpyrux ubinunn, uedeuuu aceii doKy.uenmatfUU u m .ă " Articolul este publicat pe pagina web: http://otd-lab.ru/spravochnik/stati/pravovoe-regulirovanie/osobennosti-trudovykh- otnoshenii-v-usloviyakh-distantsionno (accesat la 08.04.2011).

,|7 O.MouHa», TlpanoHoe pery.mponanue tnpydo«btx oniiiouieinni npu nemunwubix (fopMax lamm ocmu, MocKBa.- JKvpHaji "KaapoBHK. TpynoBoe npaBo ajih KaapoBHKa". ^.*6/2009 r.

318 Ana Cioriciu Ştefanescu. Contractul individual p riv ind telemunca si clauza de telemuncă, articol, publicat pe pagina web: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_20647/Contractul-individual-privind-telemunca-si- clauza-de-telemunca.html#ixzzlGemlgXD4 (accesat la 08.04.2011).

155

http://otd-lab.ru/spravochnik/stati/pravovoe-regulirovanie/osobennosti-trudovykh-

http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_20647/Contractul-individual-privind-telemunca-si-

telemunca, partea care prestează m unca în cadrul unui raport ju r id ic de te lem uncă , poartă denum irea de telesalariat, iar pentru a obţine statutul ju r id ic respectiv trebuie să facă faţă unor condiţii speciale, pe lângă cele generale cerute de lege, fap t m enţionat şi în acordul-cadru. U n telesalariat trebu ie să corespundă, in iţia l, cerin ţe lor p riv ind obţinerea calităţii de salariat p o triv it n orm elo r leg islaţiei naţionale. C o n d iţiile speciale solicitate sunt: existenţa unui contract in d iv idual de m uncă ce nu are un caracter ocazional; desfăşurarea ac tiv ită ţii de te lem uncă prin in term ediul tehn o lo g iilo r in form atice cu regularitate, ia r nu incidental; m unca să se desfăşoare în afara un ită ţii, la d o m ic iliu l salariatului sau în tr-un a lt loc, d ife rit de locaţiile angajatorulu i.

Obiectul raportului ju r id ic de telem uncă constă în prestarea unei m unci cu m ijlo ace in form atice în a fara lo cu rilo r de m uncă din in terioru l unităţii angajatoare, m unca putând f i prestată atât în reg im on-line, cât şi în regim off- line. în acest sens, obiectu l unui raport ju r id ic de te lem uncă este m ai restrâns în com paraţie cu obiectu l posibil al unui raport de m uncă tip ic , deoarece num ai activ ită ţile de m uncă specifice pot face obiectu l te lem uncii, activ ită ţi care ţin de procesarea, m anipu larea, transform area şi transm iterea in fo rm aţie i, şi care sunt efectuate, de regulă, de către program atori şi analişti ai tehno log iilo r in fo rm aţion ale , dar nu num ai. Este destul de dezvoltată te lem unca efectuată de către telesalariaţi care se ocupă cu activ ită ţi de plasare a pub lic ită ţii electronice, de banere sau m edia, serv ic iile prestate de către unele categorii de freelanceri, cum ar fi translatori, ju rn a liş ti, contabili au torizaţi, copyw rite ri, rew rite ri, w eb-designeri, precum şi alţi „v irtu a li” te lesalariaţi. O condiţie sine qua non pentru prestarea unei te lem unci de către un telesalariat constă în cunoaşterea avansată a tehn o lo g iilo r in form aţionale şi posibilitatea de u tilizare a m ijlo ace lo r m oderne de com unicare, cel m ai im portant f iin d calcu latorul.

Conţinutul raportului juridic de telemuncă. C a şi în cazul unui raport ju r id ic de m uncă tip ic , conţinutu l raportului ju r id ic de telem uncă este form at din drepturile şi o b liga ţiile subiective ale părţilor raportului, adică ale angajatorului şi ale telesalariatului. P otriv it p revederilor art.3 şi art.4 din conţinutul Acordului- cadra comunitar privind telemunca, telesalariaţii beneficiază de aceleaşi drepturi şi ob ligaţii ca şi ceilalţi salariaţi ai angajatorului, inclusiv dreptul de a participa activ la desfăşurarea raporturilor colective de m uncă din unitate, drepturi de acces la calitatea de m em bru de sindicat etc. A ngajatorul, la rându-i, este pasibil de a fi atras la răspundere pentru nerespectarea norm elor şi instrucţiunilor priv ind organizarea, sănătatea şi securitatea în m uncă, fiind obligat să in form eze telesalariatul despre politica proprie în m ateria sănătăţii şi securităţii în m uncă, în special privind cerinţele de utilizare a ecranelor de v izualizare (m onitoare etc.).

156

§4. Raporturile juridice de muncă corporative ale liberilor profesionişti (raporturile juridice profesional-corporative)

O categorie aparte, cu trăsături specifice p roprii care le rem arcă în cadrul decorulu i m u ltic o lo r al raportu rilo r atip ice, o fo rm ează raportu rile ju r id ic e de m uncă ale lib e rilo r profesion işti - raportu rile ju r id ic e de m uncă pro fes io nal- corporative. R aportu rile respective sunt g refate pe exerc itarea unor profesii autonom e şi libere , cunoscute în teo ria dreptulu i ca şi profesii liberale. A tâ t doctrina p riv ind p ro fes iile libera le , cât şi leg is la ţia care reg lem entează raportu rile corporative ale lib e rilo r profesionişti nu este una unitară, existând o m u ltitu d in e varia tă de abordări şi tra tă ri, in c lus iv la n ive l de lege, atât a p ro fe s iilo r libera le , cât şi a ra p o rtu rilo r respective. C u toate acestea, în R ep u b lica M o ld o v a lipsesc careva studii fundam enta le p riv in d natura ju r id ic ă a p ro fes iilo r lib e ra le şi cea p riv in d statutul ju r id ic al lib e rilo r profes ion işti. în acest sens, este im portantă, în o p in ia noastră, c la rifica rea urm ăto are lo r trei aspecte: determ inarea reg im u lu i ju r id ic al p ro fes iilo r libera le , deterem inarea statutului ju r id ic al lib e rilo r profes ion işti, precum şi determ inarea naturii ju r id ic e a rap o rtu rilo r corporative ale lib e rilo r p ro fesion işti.

Regimul juridic al profesiilor liberale. In R ep u b lica M o ld o v a leg iu ito ru l nici nu defineşte, nici nu reg lem entează reg im ul ju r id ic general al p ro fes iilo r libera le . D e fin iţ ii n o rm ative ale profesie i libera le pot f i id en tifica te doar la n ive l in ternaţional, adică acele d e fin iţii o fe rite în cadrul reg lem en tă rilo r extranaţionale ale d o m en iu lu i vast şi extrem de pestriţ a l p ro fes iilo r liberale , în ceea ce ţine de leg is la ţia naţională , există num ai d e fin iţia servicilor profesionale, dar nu şi cea a p ro fe s iilo r libera le , care, totuşi, nu sunt identice. A s tfe l, p o triv it p reved erilo r art.5 d in Codul fiscal al Republicii Moldova nr.1163 din 24.04.1997,319 prin servicii profesionale se în ţe leg ac tiv ită ţile independente de ord in ş tiin ţific , lite ra r, artis tic , educativ sau pedagogic, precum şi a c tiv ită ţile independente ale m e d ic ilo r, ju r iş t ilo r , in g in erilo r, arh itec ţilo r, dentiş tilo r, a u d ito rilo r şi co n tab ililo r, desfăşurate în co n fo rm ita te cu leg is la ţia în v ig oare . în sensul norm ei legale respective, există două subcategorii de servic ii profesionale: 1) serv ic ii pro fesionale care in c lud ac tiv ită ţile independente ale persoanelor în d om eniu l ş tiin ţif ic , literar, artis tic , educaţional şi pedagogic; 2 ) serv ic ii p ro fesionale care includ a c tiv ită ţile independente efectuate de către m e d ic i, ju r iş t i, in g in eri, arh itecţi, dentişti, auditori şi co n tab ili. In terpretând prevederile legale c itate, am putea a firm a că, din punct de vedere al leg is la ţie i fiscale , sunt considerate profesii independente şapte profesii: cele de m edic , ju r is t , in g iner, arh itect, dentist, audito r şi con tab il. în o p in ia cercetătoru lu i M ih a i Taşcă (1 9 9 8 ), pot exerc ita o profesiune lib e ra lă m e d ic ii, pro fesorii ( în v ă ţă to r ii), avo caţii, n o tarii p u b lic i,

319 Republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 08.02.2007 (ediţie specială).157

in g in erii, a rh itec ţii, scu lp torii, con tab ili, asistenţii m ed ica li, artiştii etc.320 D eşi este pasib ilă de critică serioasă p o z iţia leg iu ito ru lu i în m ateria citată aic i, ne vom opri doar asupra fa p tu lu i, că abordarea d ife r ită a unei pro fesii din punct de vedere fiscal, c iv il, penal, al m u n c ii etc. este una defectuoasă şi generatoare de co n flic te , in c lus iv de lit ig ii care necesită in terven ţia organelor ju ris d ic ţio n a le în m aterie . A s tfe l, în R epub lica M o ld o v a nu există un cadru n o rm ativ autonom care să definească în m od c lar pro fes iile liberale; putem a firm a că există num ai un cadru legal la n ive l de lege al unor profesii aparte, pe care le putem d efin i drept profesii reglem entate, dar nu profesii liberale . Pentru fiecare profesie reglem entată există câte o lege specială de organizare si exerc itare a profesie i respective, uneori reg lem entarea în cauză fiin d încadrată în contextu l exerc itării unei anum ite a c tiv ită ţi.321

1 Mihai Taşcâ, Consideraţii privind profesiunile liberale. Avocatura regina profesiunilor liberale. Organizarea avocaturii in Republica Moldova in viziunea proiectelor de lege al Comisiei Juridice a Parlamentului şi cel al Prezidiului ( 'olegiului A vocalilor, - Chişinău, revista „Avocatul Poporului”, nr. 10/1998, p.6-7.

1:1 Potrivit prevederilor art. 1 din Legea cu privire la avocatură nr.1260 din 19.07.2002 (publicată în Monitorul Oficial nr. 159 din 04.09.2010/ profesia de avocat este exercitata de persoane calificate .fi abilitate, conform legii, sâ pledeze şi să acţioneze in numele clienţilor lor, să practice dreptul, să apară in fa ţa unei instanţe judecătoreşti sau să consulte şi să reprezinte in materie juridică clienţii lor, fiind liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonomă, iar activitatea avocatului nu este activitate de 'întreprinzător. Potrivit prevederilor art.8 din Legea cu privire la notariat nr.!453 din 08.11.2002 (publicată în Monitorul Oficial nr. 154-157 din 21.11.2002). notarul este persoana autorizată de stat să presteze in numele acestuia servicii publice prin desfăşurarea activităţii notariale in baza licenţei eliberate de Ministerul .Justiţiei, suportând toate cheltuielile pentru exercitarea activităţii sale, fiind independent in activitatea sa şi supunăndu-se numai legii, fiind interzisă orice imixtiune in activitatea sa. Potrivit prevederilor art.6, ait.7 şi ait. 13 din Legea cu privire la mediere nr.134 din 14.06.2007(publicată în Monitorul Oficial nr. 188-191 din 07.12.2007), mediatorul este persoana care asistă părţile in procesul de mediere in vederea soluţionării conflictului dintre acestea, având dreptul la onorariu, absolventă a cursurilor de pregătire iniţială a mediatorilor şi atestată de către Consiliul de mediere. Potrivit prevederilor art.2 din Legea privind executorii judecătoreşti nr.113 din 17.06.2010 (publicată în Monitorul Oficial nr. 126-128 din 23.07.2010), executorul judecătoresc este persoană fizică licenţiată in domeniu, investită de stat cu competenţa de a 'îndeplini activităţi de interes public, fiind exponentul puterii de stat, iar activitatea sa nu este activitate de 'întreprinzător, executorul judecătoresc ne fiind in drept de a refuza executarea unui act dat in competenţa sa, decit in cazurile şi in condiţiile stabilite de lege. Potrivit prevederilor art. 4 şi din Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic nr.264 din 27.10.2005 (publicată în Monitorul Oficial nr. 172-175 din 23.12.2005), profesiunea de medicare un caracter uman, poate fi exercitată de orice persoană care este cetăţean al Republicii Moldova; are domiciliu sau drept de reşedinţă in Republica Moldova; are studii superioare medicale complete; işi perfecţionează, pe parcursul întregii sale activităţi profesionale, cunoştinţele teoretice şi deprinderile practice utilizind in acest scop toate posibilităţile accesibile; este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiunii şi nu cade sub incidenţa restricţiilor şi incompatibilităţi/or prevăzute de lege, fiind obligat să manifeste disponibilitate, corectitudine, devotament şi respect fa ţă de fiinţa umană. Totodată, potrivit prevederilor art.8 şi 9 din Legea ocrotirii sănătăţii n r.4 ll din 2S.03.I995 (publicată în Monitorul Oficial nr.34 din 22.06.1995), exerciţiul profesiunii medico-sanitare poate fi independent (libera practică) sau dependent, şi exercitat numai in bază de licenţă. Potrivit prevederilor art.27 din Legeaai privire la activitatea farmaceutică nr. 1456 din 25.05.1993 (republicată în Monitorul Oficial nr.59-61 din 15.04.2005), personalul farmaceutic este compus din farmacişti - specialişti cu studii farmaceutice superioare şi laboranţi-farmacişti specialişti cu studii farmaceutice medii. Activitatea farmaceutică poate fi exercitată, potrivit prevederilor art.8 şi 9 din Legea ocrotirii sănătăţii n r.4 ll din 2fi.03.1995 (publicată în Monitorul Oficial nr.34 din 22.06.1995), la fel ca şi activitatea medico-sanitarâ, in nuni independent (libera practică) sau dependent şi numai in bază de licenţă. Potrivit prevederilor art.2, 5, 11 şi 13 din Legea privin activitatea de audit nr.6l din 16.03.2007 (publicată în Monitorul Oficial nr. 117-126 din 10.08.2007), auditorul este persoana fizică care deţine certificat de calificare al auditorului, putând desfăşura activitate de audit in calitate de salariat al societăţii de audit sau de auditor întreprinzător individual, in exercitarea profesiei fiind independent, obligat să respecte confidenţialitatea informaţiei referitoare la businessiil entităţii auditate, obţinute in timpul exercitării serviciilor profesionale. Potrivit prevederilor art. 18 din Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază nr. 2X3 din 04.07.2003 (publicată în Monitorul Oficial nr.200-203 din 19.09.2003), este detectiv particular persoana fizică, cetăţean al Republicii Moldova, cu studii juridice sau pregătire specială in domeniu, care prestează se m e ii prevăzute de lege, şi care poate activa in cadrul unei organizaţii sau in mod independent, putându-se asocia, in condiţiile legii, in uniuni cu statui de persoană juridică. Potrivit prevederilor art.8 din Legea cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale nr. 1086 din 23.06.200 (publicată în Monitorulo Oficial nr. 144-145 din

158

în general se consideră că persoanele care practică o profesiune libera lă - la fe l ca şi ac tiv ita tea acestora, - sunt exterioare acte lor de com erţ, ch iar dacă sunt organ izate în tr-o anum ită fo rm ă o rg an iza to rico -ju rid ică , cerută de lege şi care poate avea, uneori, nuanţe de reg lem entări com erc ia le . T o tuş i, legătura acestor profesii cu ac tiv ita tea co m erc ia lă produce o "co n tam in are” a lo r cu specificu lu i com erţu lu i, producându-se, astfel, un adio concrescere a acte lor necom ercia le , specifice p ro fes iilo r lib e ra le , cu actele pur co m erc ia le , deoarece şi p ro fes iile libera le sunt guvernate de aceleaşi leg i ale econom iei de p iaţă care sunt, de regulă, m ai puternice şi m ai in flu en te decât leg ile p o z itive , „produse” de către au torită ţile statu lu i. Se poate vo rb i, în contextu l abordării raporturilor ju rid ic e de m uncă atip ice (în special a celo r corporative şi a celor de servic iu ), de existenţa unei tendin ţe de desocializare a raporturilor ju r id ic e de m uncă şi de com erc ia lizare a acestora. A s tfe l, dreptul m uncii este afectat direct prin in term ediul ingerinţei e lem ente lor de drept public , cum ar fi cazul raporturilor ju r id ic e atip ice de servic iu , şi al e lem ente lor de drept com ercia l, cum ar fi cazul p rofes iun ilor liberale . E p is tem olog ia dreptului com ercial cuprinde m otive le pentru care atât faptu l de com erţ, cât şi com erciantu l, cele două crite rii de com erc ia lita te a unui raport ju r id ic , tind a f i în locu ite de conceptul de afacere, adică de activ itate organ izată de o persoană, pe risc econom ic propriu , în in tenţia de a obţine p ro fit. N o ţiu n ea de afacere include, în sensul expus a ic i, orice activ ita te ce presupune asum area unui risc în vederea obţin erii de profit si nu num ai activ ita tea com ercială clasică. D reptul in tervine, m ai în tâ i, pentru a stabili un m in im de ordine, onestitate si securitate în re la ţiile dintre liberii profesionişti şi c lien ţii acestora.

L a n ive l com unitar, p ro fes iile libera le sunt reg lem entate de către U n iu n ea E uropeană prin in te rm ed iu l Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 07.09.2005 „Privind recunoaşterea calificărilor profesionale",3" P o triv it norm elo r com unitare , «la profession liberale designe toute profession exercee sur la base de qualification appropriees, ă titre personnel, sous sa propre responsabilite et de faşon professionnellement independante, en offrant des services intellectuels et conceptuel dans l'interet du client et du public».

16.11.2000), expertul judiciar esle persoana fizică care are capac Halea de a acţiona cti discernămini, are studii superioare universitare, pregătire respectivă intr-un anumit domeniu al expertizei judiciare şi a obţinut calificare de expert judiciar, este atestată în calitate de expert judiciar intr-un anumit domeniu, se bucură de o bună reputaţie profesională şi activează într-o instituţie statală de expertiză judiciară sau a fo s t atestată, in modul stabilit, ca expert particular ş/' este indusă în Registrul de stal al experţilor judiciari atestaţi. Prin interpretarea prevedrilor pct. 16 din Regulamentul privind organizarea activităţii interpreţilor şi traducătorilor antrenaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, de organele procuraturii, organele de urmărire penală, instanţele judecătoreşti, de notari, avocaţi şi de executorii judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea guvernului nr.459 din 05.08.2009 (publicat în Monitorul Oficial nr. 124-126 din 14.08.2009), interpret traducător autorizat este persoana fizică autorizată potrivit prevederilor normative in vigoare, deţinătoare a diplomei de licenţă ori echivalentă din care rezultă specializarea in limba sau limbile străine şi Jură antecedente penale.

322 Publicată în Official Journal L 255, 30.9.2005, p.22-142.159

P ro fes iile libera le , f iin d abordate prin prism a respectivei d e fin iţii a s e rv ic iilo r profesionale (în sensul dreptu lu i fisca l), sunt considerate de către Eduard Boişteanu (2 0 0 5 , 2 0 1 1 ) drept ac tiv ită ţi care nu cad sub incidenţa leg is la ţie i m u n c ii,323 deoarece nu sunt ac tiv ită ţi subordonate (dependente) şi supuse reg im u lu i ju r id ic al sa la rizării. Şi în doctrina rom ână de drept al m uncii m a jo rita tea cercetătorilo r consideră că exercitarea unei profesii libera le nu cade sub in c idenţa reg lem en tărilo r de drept al m u n c ii.324 Totodată, începând cu anul 2 0 0 0 , se rem arcă o tend in ţă ep istem olog ică destul de ciudată: deşi m ajo rita tea cercetătorilo r exclud raportu rile corporative ale lib e rilo r profesionişti de sub a ria de acoperire a dreptu lu i m u n c ii, aceştia exam inează aceste raporturi - uneori destul de en detail325 - în cadrul s tud iilo r în m aterie de drept al m u n c ii, in c lus iv în cadrul m anua le lo r universitare destinate studenţilor, ch iar dacă susţiun că raporturile respective fac obiectu l unor alte ram uri ale s istem ulu i d rep tu lu i.326

P o triv it a lto r o p in ii, cum ar fi cea exp rim ată de către M ă d ă lin N icu leasa (2 0 0 6 ), institu ţia p ro fes iiilo r liberale aparţine, de princip iu , dreptului m u n c ii,327 acesta a firm ân d , pe bună dreptate, că se im pune cu prisosinţă necesitatea reaşezării o b iectu lu i dreptu lu i m u n c ii, prin în g lob area în cadrul acestuia şi a rap o rtu rilo r ju r id ic e de gran iţă , in c lus iv a rap o rtu rilo r ju r id ic e ale lib e rilo r p ro fes io n iş ti,3' 8 cu atât m ai m u lt că la n ivel com unitar se discută nu doar despre raportu rile ju r id ic e de m uncă atip ice , ci şi despre raporturile ju r id ic e de m uncă foarte a tip ice .329 C a te g o riile de salariaţi antrenaţi în raporturi ju rid ic e de m uncă foarte atip ice au tendin ţa de a fi foarte variate , de la salariaţi foarte puţin ca lifica ţi cu contracte de m uncă tem porară, la liber-profesion işti în a lt ca lifica ţi, solicitaţi pe perioadă ultra-scurte, raporturi bazate pe atribuţii specifice. In m od clar, s ituaţia acestor două categorii de persoane antrenate în raporturi foarte atipice d iferă radical în ceea ce priveşte natura raportului ju r id ic , deşi şi salariaţii foarte puţin ca lifica ţi, şi liber-profesion iştii înalt ca lifica ţi prestează o m uncă.

P o triv it d e fin iţ ii lo r encic lopedice, sub aspectul d reptu lu i m u n c ii profesia reprezin tă «coeoKymocmb npuo6pemenHbix paoommiKOM cneifiiaiibHbix mpydoebix HaeuKoe, oâheduHxeMbix o b itfUM na3eaHue.\i».m P o triv it unei alte

331 Eduard Boişteanu, Dreptul muncii. Partea generală, p.9-10; Eduard Boişteanu, Consideraţii generate privind profesiunile liberale din Republica Moldova, articol nepublicat oficial.

324 Sanda Gliimpu, Alexandru Ţiclea, Dreptul muncii, ediţia a IU-a, p.5-6; Alexandru Ţiclea, Constantin Tufan, Dreptul muncii. Curs pentru uzul studenţilor, p.8; Ion Traian Ştefanescu, Dreptul muncii, - Bucureşti, editura „Lumina Lex’\ 2000. p.21; Alexandru Ţiclea. Tratat de dreptul muncii, ediţia a l/I-a. p.6-8.

323 Ion Traian Ştefanescu, Dreptul muncii, p. 17-21.326 Potrivit lui Ion Traian Ştefanescu. ar fi justificată o ramură aparte, autonomă. în cadrul sitemului general al

dreptului, care să integreze toate raporturile juridice care implică prestarea unei munci - dreptul profesional (a se vedea pentru detalii: Ion Traian Ştefanescu, Dreptul muncii, p.24-25).

327 Mădălin Niculeasa. Profesiile liberale: reglementare, doctrină, jurisprudenţă, p.10.'2X Ibidem, p.38.329 A se vedea în acest sens Raportul Eurofmnd “Very atypical Jorms o f work", publicat pe pagina web::

http://www.eurofound.europa.eu/publications/htinlfiles/eflb091 .htm (accesat la 08.04.2011).330 Tpv()ont>e npano.3miUKJone<)twecKtm c.ioaapb, p.364.

160

http://www.eurofound.europa.eu/publications/htinlfiles/eflb091

d e fin iţii enciclopedice, profesia reprezintă o „ activitate cu caracter permanent pe care o desfăşoară cineva pe baza linei calificări; complex de cunoştinţe teoretice şi de deprinderi practice de un anumit gen şi de un anumit grad care definesc pregătirea cuiva pentru exercitarea unei ocupaţii”,33' iar po triv it Noului dicţionar explicativ al limbii române (NODEX), profesiunea liberă este o profesie bazată pe m unca in te lectu ală şi exerc ita tă de persoane neafla te în servic iu p lă tit (sc riito ri, p ic tori e tc .).332

D o c tr in a defineşte d ife rit p ro fes iile libera le . U n a din cele m ai e locvente, concise şi, to todată, frum oase noţiu n i a p ro fes iilo r libera le , este cea a ju r is tu lu i francez Jean S avatier (1 9 4 7 ), care a d e fin it pro fes iunea libera lă drept ,, line activite intellectuelle, independante et desinteressee ”,333 autorul ev id en ţiin d astfel tre i c rite rii im portnate care caracterizează o profesiune liberală: in te lec tu a lism ul, independenţa şi desinteresul. C onstantin T u fan defineşte, aşa cum s-a m enţionat în acest studiu , pro fes ia libera lă drept profesia obţinută de o persoană f iz ic ă prin pregătirea profes ională în cadrul sistem ului de învă ţăm ânt exprim ată prin specia litatea însuşită şi care ar urm a să fie exercitată, în m od liber şi independent, prin orice fo rm ă de organizare fiecare (în m od in d iv id u a l sau p rin b irouri p articu lare ), ia r M ă d ă lin N icu leasa (2 0 0 6 ) defineşte p ro fes iile lib era le drept profesii reg lem entate care se exerc ită în m od independent de către persoane f iz ic e (în m od in d iv id u a l sau în co lec tiv - în corpuri) şi care au obţinut în prealab il o pregătire profesională adecvată.334 P o triv it Enciclopediei Libere Wikipedia, p ro fes ia libera lă desem nează o ocupaţie in te lectuală , exercitată de o persoană pe cont propriu - un lib er-p ro fes io n is t - care face parte, în m od o b lig a to riu , d in tr-un ordin pro fes io nal.335

în literatura de specialitate se foloseşte atât sin tagm a profesie liberală, cât şi cea de profesie liberă. U tiliza re a sintagm ei de profesie liberă este criticab ilă , deoarece, a contrario, sugerează şi posib ilitatea existenţei unor profesii care nu sunt libere, ceea ce ar reprezenta muncă forţată sau muncă obligatorie, cu v io la rea art. 4 d in Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale din 04. II. I95(f'}<) şi dreptu lu i constituţional la m uncă, care in terzic m unca forţată. P o triv it art. 1.5 d in Statutul U n iu n ii M o n d ia le a Profesiun ilor L ib era le , „ Ies Professions Liberales constituent, au niveau internaţional et naţional, un secteur economique et

331 Cobeţ Doina, Dima Eugenia. Faifer Florin ş.a.. Dicţionar enciclopedic, p.739.333 Noul dicţionar explicativ al limbii române, editura „Litera Internaţional’’, 2002, publicat pe pagina web:

http://dexonline.ro/definitie/profesiune (accesat la 08.04.2011).333 A se vedea pagina web: http://www.pme.gouv.fr/mission-profession-liberale/contribition_CIPAV_def_PL.pdf

(accesat la 08.04.2011).334 Mădălin Niculeasa, Profesiile liberale: reglementare, doctrină, jurisprudentă, p.38.335 A se vedea pagina web: http://ro.wikipedia.org/wiki/Profesie_liberal%C4%83 (accesat la 08.04.2011).336 Ratificată prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 1298 din 24.07.1997 privind ratificarea

Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului ţi a libertăţilor fundamentale, precum .fi a unor protocoale adiţionale la această (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.054 din 21.08.1999).

161

http://dexonline.ro/definitie/profesiune

http://www.pme.gouv.fr/mission-profession-liberale/contribition_CIPAV_def_PL.pdf

http://ro.wikipedia.org/wiki/Profesie_liberal%C4%83

social specifiqite”,337 ev id en ţiin du-se astfel şi specificu l social al p ro fes iu n ilo r liberale .

P ro fes iile libera le sunt guvernate de un şir de p rin c ip ii, cele m ai im portante f iin d , în o p in ia noastră, urm ătoarele:

a)Sunt profesii independente. Independenţa, ca şi trăsăturaă caracteristică a p ro fes iu n ilo r libera le , se m anifestă prin in term ediu l p rin c ip iilo r au to n o m ie i, a c tiv ită ţii personale, p rin c ip iu lu i o b ţin erii unui ven it non- salaria l (de regulă o n o rariu ), precum şi ţinerii unei contab ilită ţi p ro p rii. In acest sens, datorită reg im ulu i ju r id ic special, pro fes iun ile libera le sunt opozab ile atât p ro fes iu n ilo r salarizate , cât şi p ro fes iu n ilo r exercitate prin in term ediu l fu n c ţiilo r publice;

b)Sunt profesii aflate sub un regim de drept privat special. R eg im u l ju r id ic de drept p riva t al p ro fes iu n ilo r libera le se m anifestă prin in term ed iu l fap tu lu i că ele au o natură ju r id ic ă m ix tă , atât de drept c iv il, cât şi de drept al m u n c ii, dar nu sunt prin esenţă de natură ju r id ic ă pur co m erc ia lă , deşi - aşa cum am m enţionat, - se observă o tend in ţă de contam inare cu e lem ente de drept com erc ia l a acestora. A s tfe l, sub aspectul naturii ju r id ic e , pro fes iu n ile libera le sunt o p o zab ile p ro fes iu n ilo r clasice prin care statul îş i exerc ită puterea publică, în p rim u l rând, p ro fes iu n ii de funcţionar p ub lic , dar şi p ro fes iu n ilo r pur com erc ia le , cum ar f i p ro fes iu n ile d in dom eniul a facerilo r;

c )Sunt profesii eminamente de natură intelectuală. In cadrul exerc itării p ro fes iu n ilo r lib era le , lib erii profesionişti sunt în perm anentă activ itate in te lectuală , adesea ch iar de natură cerceto log ică (savantă), elaborare, propunere şi o fe rire pentru cei interesaţi (c lie n ţi) a unor servic ii conceptualizate , de o m anieră in te lectu ală proprie . în acest sens, activ ita tea t itu la r ilo r unei profesiuni liberale este opozab ilă titu la r ilo r pro fes iu n ilo r non-in te lectuale: industriale, agrico le , artizanale etc.;

d ) Sunt profesii guvernate de principiul maximalismului. E xerc ita rea uneiprofesiuni libera le presupune m ax im e com petenţe, m ax im e cunoştinţe şi m a x im e ca lită ţi p ro fesionale, f iin d lim ita te pos ib ilită ţile de aplicare a p rin c ip iilo r clasice ale liberei concurenţe, în special în ceea ce ţine de posib ilita tea ap licării m ecan ism elor de creştere a preţu lu i s e rv ic iilo r o fe rite c lie n ţilo r prin in term ediu l pu b lic ită ţii. în acest sens, pro fes iu n ile libera le sunt opozab ile o cu p aţiilo r din sfera com erc ia lă tip ică , guvernată de leg ită ţile libere i concurenţe, care au drept scop f ina l o cât m ai bună vandab ilitate a se rv ic iilo r şi produselor propuse pe piaţă;

m Slaluls de tlniun Mondiale des Professions I.iberales flexle a jour au 2H Septembre 2009). publicat pe pagina web: http://www.umpl.com/contents/docs/statuts_fr.pdf, (acesat la 08.04.2011).

http://www.umpl.com/contents/docs/statuts_fr.pdf

e) Sunt profesii care urmăresc finalmente interesul social general. în acest sens, leg is la ţia regu lato rie în m ate ria p ro fes iu n ilo r liberale so lic ită uneori t itu la r ilo r p ro fes iu n ilo r respective prestarea unei a c tiv ită ţii dezinteresate, in c lus iv gratu ite (în anum ite c a zu ri), respectarea unor regu li n o n -ju rid ice , de o rd in etic şi deonto log ic, o calitate în a ltă a se rv ic iilo r prestate, p rim atu l in tereselor c lien tu lu i în raport cu alte interese leg ale , precum şi respectarea strictă a co n fid en ţia lită ţii. Sub acest aspect, p ro fes iu n ile libera le sunt o pozab ile p ro fes iu n ilo r gen business, precum şi p ro fes iu n ilo r gen funcţie publică.

P rofes iile libera le au şi un ş ir de trăsături specifice care, în o p in ia lui M ă d ă lin N icu leasa (2 0 0 6 ), sunt urm ătoarele:

a) P ro fes iile libera le sunt em inam ente ac tiv ită ţi p ro fesionale reg lem entate,adică ac tiv ită ţi p ro fesionale, prestarea cărora este restric tionată de efectuarea d o vezii p riv in d p regătirea pro fes ională necesară exerc itării profesie i respective;

b )P ro fe s iile liberale u tilizează cunoştinţele şi ap titu d in ile dobândite în urm a educaţiei sau la locul de m uncă, prin pregătire si experienţă în dom eniu;

c) P ro fes iile lib era le folosesc o pregătire reg lem entată, adică o educaţie şi pregătire efectuată în scopul practicării unei p ro fes ii, a le cărei cursuri de ord in teoretic sunt com pletate de pregătirea şi practica profes io nală necesară;

d ) P ro fes iile libera le necesită o perioada de adaptare, în sensul că practicarea acestor profesii este însoţită de continuarea p reg ătirii şi educaţiei p rax io lo g ice , cunoscute drept stagiere profesională;

e ) P ro fes iile libera le constituie o specialitate (c a lific a re ) deţinu tă de opersoană prin studii;

f ) P ro fes iile lib e ra le sunt profesii exercitate de către m e m b rii aso c ia ţiilo rpriva te /p u b lice legalizate;

g )P ro fes iile liberale beneficiază de o recunoaştere profesională (ca lificativă), adică d ip lom ele şi certificate le profesionale care atestă ca lificarea în tr-o anum ită profesie sunt recunoscute de către o autoritate ad m in is tra tivă a statului, în colaborare cu o rg an iza ţiile profesionale şi sunt urm ate de em iterea unor licenţe pentru exercitarea profesie i respective;

h ) P rofes iile libera le sunt supuse testu lu i de ap titu d in i, adică testuluipentru evaluarea com petenţei profesionale a so lic itan tu lu i, deru la t sub auspic iile au to rită ţilo r com petente în m ate rie .” s

Statutul juridic al liberilor profesionişti. T itu la r ii p ro fes iu n ilo r libera le sunt liberii profesionişti, adică persoanele fiz ice care exercită o profesie liberală.

3,8 Mădălin Niculeasa, Profesiile liberale: reglementare, doarmă, iurisprndenţu, p. 18-19.163

direct sau in d irect reglem entată de lege, şi care desfăşoară o activ itate specializată creatoare de va lo are in te lectu ală , şi care sunt, de regulă, constitu iţi în corpuri pro fesionale distincte. C a şi în cazul oricăru i a lt subiect, statutul ju r id ic al lib e rilo r profesionişti este fo rm a t din to ta lita tea atribu te lo r şi c a lită ţilo r prin care liberu l profesionist este in d iv id u a liza t în cadrul societăţii, d in punct de vedere al no rm elo r ju r id ic e . A nsam b lu l norm elor ju r id ic e care reg lem entează statutul ju r id ic al lib e ru lu i profesionist are drept scop exp rim area a trib u te lo r specifice a le liberu lu i profesionist în calitate de t itu la r al unei profesiuni d in categoria p ro fes iilo r libera le . D eterm in area corectă a statutului ju r id ic al liberu lu i profesionist im p lică re lie fa rea tuturor a trib u te lo r ju r id ic e specifice acestuia, cele m ai im portante fiin d capacitatea ju r id ic ă de m uncă, d rep turile şi o b lig a ţiile , garantarea exerc itării d rep turilo r şi executării o b lig a ţiiilo r , precum şi răspunderea lib eru lu i profesionist.

C apacita tea ju r id ic ă de m uncă a lib eru lu i profesionist, în calitate de atribut al statutului ju r id ic , constă în aptitud inea acestuia de a dobândi şi exerc ita drepturi în practicarea profesie i libera le a cărei titu la r este, precum şi de a-ş i asum a şi executa o b lig a ţii în cadrul exerc ită rii p rofesie i respective, prin în cheierea d ife r ito r acte ju rid ic e . în acest sens capacitatea ju r id ic ă de m uncă a lib e ru lu i profesionist nu este o capacitate un iversală, ci una specială, f iin d în g răd ită de cadrul legal care reglem entează profesia libera lă titu la ră . L eg is la ţia în v igoare lim ite a ză posib ilita tea lib e ru lu i profesionist de a partic ipa la raporturi ju r id ic e în contextu l exerc ită rii profesiei lib era le prin stab ilirea m o d a lită ţii de dobândire a statului de lib e r profesionist care presupune şi o au to lim ita re a acestuia în anum ite posib ilită ţi care sunt, de fapt, neinterzise persoanelor care nu deţin statutul respectiv. N o rm e le legale care reg lem entează reg im ul ju r id ic al p ro fes iilo r liberale stabilesc, de regulă, c o n d iţiile de bază şi m odul de practicare a profesie i libera le respective, d eterm ină fo rm e le de organizare a a c tiv ită ţii p rofesionale, stabilesc lim ita tiv g enurile de ac tiv ită ţi care pot f i practicate de către lib eru l profesionist, stabilesc garanţii pentru practicarea profesiei respective, precum şi determ ină m odul de adm itere în profesie.

In unele cazuri, cum ar f i, de exem p lu , practicarea profesiei liberale de avocat, legea stabileşte şi p rin c ip iile pe care trebu ie să se bazeze liberul profesionist în practicarea profesiei respective, unul din acestea constând în apartenenţa la corpurile profesionale care reunesc to ţi t itu la r ii p rofesiunii liberale în cauză. A s tfe l, p o triv it p reved erilo r art. 10 şi a rt.l I d in Legea cu privire la avocatură, poate obţine statut ju r id ic de avocat liber-profes ion ist persoana care are cetăţenia R ep u b lic ii M o ld o v a , are capacitate dep lin ă de exerc iţiu , are d ip lo m ă de licen ţia t în drept sau ech iva lentu l acesteia, se bucură de o reputaţie ireproşab ilă şi a fost adm isă în profes ia de avocat după susţinerea exam enu lu i de ca lificare . Pe de altă parte, exercitarea ac tiv ită ţii

164

avocatu lu i liber-p ro fes ion is t este in co m p atib ilă cu un şir de a c tiv ită ţi, cum ar fi deţinerea oricăre i fu n cţii re trib u ite (cu excepţia fu n c ţiilo r legate de activ ita tea ş tiin ţifică şi d idactică, precum şi de ac tiv ita tea în ca lita te de arb itru al ju decăţii arbitrale (a rb itra ju lu i), cu activitatea de întreprinzător, cu activitatea de notar, precum şi cu oricare alte ac tiv ită ţi ce lezează dem nita tea şi independenţa profesie i de avocat sau bunele m o ravu ri.

C apacitatea ju r id ic ă de m uncă a lib e ru lu i profesionist are şi d iferenţe intraspecie, f iin d d ife rită de la o profesie libera lă la alta, n e fiind identice, de exem plu , co n d iţiile de adm itere şi de exercitare a profes ie i de avocat cu profesia de m edic. Totodată, un ş ir de condiţii fundam entale necesare obţinerii statutului ju r id ic de liber profesionist sunt identice pentru capacitatea ju r id ic ă de m uncă a m ai m u lto r categorii de liberi profesionişti, cum ar fi reputaţia ireproşabilă a aspirantu lu i la statutul ju r id ic de lib e r profesionist. în orice caz, capacitatea ju r id ic ă a lib eru lu i profesionist este, cu siguranţă, o capacitate ju r id ic ă de m uncă, în sensul că persoana t itu la ră a unei profesii libera le urmăreşte prin aspirarea la obţinerea statutului ju r id ic de liber profesionist, posib ilitatea de a presta o anum ită m uncă specifică, în co n d iţiile leg ii. Totodată, este c lar că nu putem a firm a faptu l că m unca respectivă va fi prestată în ben efic iu l d irect al unei alte persoane în ca lita te de angajator, deoarece în cazul tu tu ro r ca teg o riilo r de liberi profesionişti m unca prestată de către aceştia nu are caracteristic ile m u n c ii prestate în cadrul unui raport ju r id ic de m uncă tip ic , fundam entat pe un contract in d iv id u a l de m uncă.

în calitate de atribut al statutului ju r id ic , capacitatea ju r id ic ă de m uncă a liberu lu i profesionist serveşte în calitate de prem isă e lem entară pentru a-i atribui acestuia acele drepturi subiective şi o b lig a ţii, care decurg d irect din conţinutu l leg ii şi nu au tangenţe cu efectuarea de către acesta a unor acţiuni subiective.

Drepturile şi obligaţiile subiective ale liberului profesionist. P rintre pro fes iile lib era le se înscrie şi cea de m ed ic , u tilita tea socială a căre ia este indiscutabilă . P rin practicarea m ed ic in ii în calitate de profesiune libera lă se în ţe lege practicarea unei profesii dobândite de o persoană f iz ic ă prin pregătirea pro fes ională în cadrul unei institu ţii superioare de învăţăm ânt m ed ica l, exprim ată prin însuşirea specia lită ţii de m edic şi care să fie exercitată în m od liber şi independent prin fo rm ă in d iv id u a lă de organ izare. M e d ic ii - liberi profesionişti pot să se constituie în corpuri profesionale distincte, să aibă un statut propriu, în virtutea caruia să fie răspunzători de acel act profesional pe care îl îndeplinesc - acordarea asistenţei m edica le (prestarea s e rv ic iilo r m ed ica le ). în treaga lo r activ ita te trebu ie să f ie pusă în servic iu l o cro tir ii sănătăţii pub lice , prin acordarea s e rv ic iilo r de sănătate c lie n ţilo r în schim bul unui onorariu .

165

P rin c ip a la trăsătură a d rep tu rilo r şi o b lig a ţiilo r unui lib e r profesionist, in c lus iv şi a unui m ed ic cu statut de lib e r profesionist, constă în faptu l că acesta nu-şi indeplineşte anum ite o b lig a ţiu n i în calita te de salariat, nu incheie cu nici un angajato r pub lic sau p riva t un contract in d iv id u a l de rnuncă, lipsind, în acest caz, un raport de subordonare clasic, necesar atunci când există un angajator şi un salariat, dar aceasta nu exclude un alt gen de subordonare, specific ra p o rtu rilo r ju r id ic e corporative ale lib e r ilo r profesionişti. Spre deosebire de aceiaşi avocaţi, consideraţi a avea statutum rex în tre lib e rii profes ion işti, m en ţio n ăm , totuşi, că m e d ic ii, în ca lita te de liberi profesionişti pot avea în acelaşi tim p atât statut ju r id ic de persoane care exercită o profesiune libera lă , cât şi statut ju r id ic de salariaţi în cadrul unui raport ju r id ic de m uncă tip ic . M e d ic ii pot fi salariaţi în reţeaua in s titu ţiilo r m edico-san itare publice sau p rivate , ceea ce în prezent fo rm ează regula, dar în acelaşi t im p pot să-şi exerc ite profesiunea în cadrul unui cab inet m edical particu lar, in d iv idua l.

M o d u l general de exercitare a profes iu n ii de m edic este reglem entat de d isp o z iţiile a două legi în m aterie: Legea ocrotirii sănătăţii şi Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic. P revederile am b elo r leg i se aplică deopo trivă m e d ic ilo r de toate specia lităţile : salariaţi ai in s titu tiilo r m ed ico - sanitare publice, ai ce lo r priva te şi m e d ic ilo r care îşi exerc ită profesiunea pe cont propriu , în calitate de liberi profesionişti. B aza le g a lă p r im a ră a exerc ită rii p ro fes iu n ii m ed ica le în calita te de profesiune libera lă o constituie art.8 a lin .(2 ) din Legea o cro tir ii sănătăţii, care stipulează că exerc iţiu l oricărei profesiun i m ed ica le poate fi independent ( lib e ra p ractică) sau dependent. P rin c ip iile m e d ic in ii, ca şi profesiune libera lă , sunt reglem entate tot in această lege, num ai că sunt incluse in d ife rite a rtico le ale e i. A s tfe l, aceste p rin c ip ii sunt: lib era alegere de către m edic a lo cu lu i şi m odu lu i de practică m edicală; lib era alegere a m ed icu lu i de către pacient; libertatea e fectuării actulu i m edical în a fara oricărei constrângeri adm in istra tive sau de a ltă natură. M e d ic u l-Iib e r profesionist, ca şi m ed icu l-sala ria t, nu este în drept să rea lizeze acte de com erţ cu produse farm aceutice; in caz contrar, el devine in co m p atib il cu exerc itiu i p ro fes iu n ii respective.

Spre deosebire de m ed icu l-salaria t, m edical liber-p ro fes ion is t este m ai puţin supus ac te lo r de contro l d irect, fiin d că îşi exerc ită profesiunea în m od independent şi pe propria sa răspundere. D in această cauză există o necesitate acută în adoptarea unei legi speciale în m ateria p ro fes iu n ilo r libera le , care ar reg lem enta concret, spre deosebire de prevederile generale a le leg is la ţie i în v ig oare , o rgan izarea şi supravegherea exerc iţiu lu i p ro fes iu n ilo r liberale în R ep u b lica M o ld o v a . A tr ib u ţiile în acest dom en iu ar trebu i să fie descentralizate şi date în com petenţa unor structuri pro fesionale speciale - co rp u rilo r profesionale ale lib e rilo r profesionişti pe dom enii profesionale aparte. Aceste structuri ar trebui să fie organizaţii profesionale, cu personalitate

166

ju r id ic ă , ap o litice şi fără scop pa trim o n ia l, care ar reprezenta interesele generale ale lib e r ilo r profesionişti pe dom en ii pro fes ionale aparte. A parten enţa tu turor lib e rilo r profes ion iş ti d in R ep u b lica M o ld o v a la aceste corpuri pro fesionale ar trebui să fie de drept, adică din ea a r trebui să facă parte to ţi p racticanţii p ro fes iu n ilo r libera le , au toriza ţi în m od legal să practice o profesie libera lă . In m od special este necesar de a insista asupra fap tu lu i ca nici un lib e r profesionist să nu f ie autorizat cu dreptul de liberă practică dacă nu doreşte să fie m em bru al corpu lu i profesional respectiv, cu statut special, cu to tu l şi cu to tu l d ife r it de acel al o rg a n iza ţiilo r de tip asociativ , reglem entate de Legea cu privire la asociaţiile obşteşti nr.837 din 17.05.1996.^ A ceste corpuri p ro fesionale trebu ie sa fie investite cu dreptul de aprobare a unor coduri de deonto log ie, care ar trebui sa prevadă o b lig a ţiile m orale specifice a le lib e ru lu i profesionist.

Raporturile juridice de muncă profesional-corporative. In legătură cu statutul ju r id ic al liberu lu i profesionist, considerăm că exerc itarea unei profesiuni liberale dă naştere unor raporturi ju r id ic e com plexe, de d ife rit gen, cum ar f i rap o rtu rile d intre lib erii profesionişti si c lie n iii lo r, care nu in tră în sfera dreptu lu i m u n c ii, ci au un caracter de raporturi ju r id ic e c iv ile , pentru că izvorăsc d in d ife rite contracte de prestări serv ic ii; raportu rile ju r id ic e ale corpu lu i profesional respectiv al lib e rilo r profesionişti şi o rganele statului, precum şi cu d ife rite organism e profesionale in ternaţionale în m aterie , raporturi care, de asem enea, nu fac ob iectu l d reptu lu i m u n c ii. L o cu l central, abordat în contextu l ob iectu lu i studiu lu i de fa ţă , îl ocupă, însă, raportu rile dintre lib e rii p rofesionişti şi corpul profesional d in care aceştia fac parte, raporturi care nu se încadrează în dom eniu l ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă t ip ice , n e fiin d reglem entate de către C odu l m unc ii în calita te de lege-cadru în m ateria ra p o rtu rilo r de m uncă tip ice , dar care sunt raporturi ju r id ic e de m uncă corporative , adică atip ice . C o n c lu zia respectivă este fundam entată pe m ai m u lte e lem ente, unele d intre acestea regăsindu-şi tratarea in c lus iv la n ive l de lege. E lem en tu l cel m ai v iz ib il , cu nuanţe nucleice specifice oricăru i raport ju r id ic corporativ al lib e rilo r profes ion iş ti, î l constituie exercitarea de către corpul profesional a unor a trib u ţii de putere patronală lim ita tă fa ţă de lib e rii p ro fesion işti care fac parte d in corpul profesional respectiv , a tribu ţii m anifestate prin posib ilita tea atragerii la răspundere disciplinară a m e m b rilo r corpora tiv i. A s tfe l, p o tr iv it p reved erilo r a rt.56 a l in . ( l ) din Legea cu privire la avocatură, avocaţii sunt pasib ili de atragere la răspundere d isc ip linară pentru ac ţiun ile p rin care se în calcă p revederile leg ii în cauză, n orm ele C o d u lu i deonto log ic al avocatu lu i şi p reved erile a lto r acte n o rm ative ce reglem entează activ ita tea avocaţilo r. Răspunderea d isc ip linară este una din fo rm ele răspunderii ju r id ic e şi este o răspundere tip ică şi ap licab ilă în m ateria

339 Republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 153-156B1S din 02.10.2007.167

rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă,140 lucru m enţionat de către toţi doctrin arii în m ateria ra p o rtu rilo r de m uncă.141 P o triv it no rm elo r legale care reglem entează raportu rile ju r id ic e corporative a le avocaţilo r, in fo rm aţia cu p riv ire la abaterile disciplinare com ise de avocat în tim p u l exerc itării a trib u ţiilo r profesionale, se exam inează de către C o m is ia pentru etică şi d isc ip lină , care este o com is ie d in cadrul U n iu n ii A v o c a ţilo r , în ca lita tea acesteia de organ de autoadm in istrare al avo caţilo r, d in care fac parte toţi m em b rii baro u rilo r din ţară. In cazul existenţei unor tem eiuri sufic iente, com is ia dispune efectuarea unui contro l, care se e fectuează de către m em b rii com is ie i sau se pune în sarcina barou lu i. C o m is ia pentru etică şi d isc ip lină trebu ie să solicite avocatu lu i căruia i-a fost intentată procedura disciplinară, în m od o b lig a to riu , in c lus iv explicaţii în formă scrisă. C o m is ia pentru etică şi disc ip lină poate adopta d ec iz ia de ap licarea a unei sancţiuni disciplinare. Legea în cauză enum era exhaustiv toate sancţiun ile d isc ip linare , care pot fi aplicate avocatu lu i - liber profesionist: a) avertizarea; b) m ustrarea; c) am enda; d ) suspendarea a c tiv ită ţii de avocat; e) retragerea licenţei. Răspunderea d isc ip linară a lib eru lu i profesionist este un atribut fundam ental al unui raport ju r id ic de m uncă corporativ , deoarece pro fes iu n ile liberale sunt, aşa cum s-a m enţionat de ja în doctrina de specia litate , profesii d isp o n ib ile , responsabile, independente, libere, de p ro x im ita te si de contact um an d irect. C a şi a tribu t al raportu lu i respectiv, răspunderea este una specifică, in d iv id u a lă , d irectă si perm anentă a lib eru lu i profesionist, fiin d ev id entia tă în cadrul rap o rtu rilo r d intre lib erii profesionişti si corpul profes ional, şi este in fluenţată d irect de com petenţa, ca lita tea p restaţiilo r si m ora lita tea m e m b rilo r corpu lu i profesional al lib e rilo r profesionişti.

R aportu rile ju r id ic e de m uncă pro fes io nal-corporative sunt raporturi atip ice care apar în tre o persoană f iz ic ă cu statut de liber profesionist şi corpul profesional asociativ , care reuneşte toţi lib e rii profesionişti practicanţi în tr-u n anum it d om en iu , în legătură cu prestarea m uncii de către liberu l profesionist, sub autoritatea, contro lu l şi tu tela corpu lu i profesional respectiv.

u" Potrivit lui Gheorghe Avomic (2010), „răspunderea disciplinara este reglementată de normele dreptului muncii (in special, de normele C ’odului muncii, precum .ţi de statutele disciplinare sau alte acte normative pentru unele categorii de angajaţi), care se aplică tuturor categoriilor de angajaţi (muncitori, slujbaşi, funcţionari publici ele.), indiferent de statutul juridic .şi forma de proprietate a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor (unităţi), pentru încălcarea disciplinei muncii (comiterii unei abateri disciplinare), pentru care administraţia întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei aplică una din sancţiunile disciplinare prevăzute de legislaţia muncii pentru acea categorie de angajaţi care a comis abaterea disciplinară. " (Gheorghe Avomic, Tratat de teoria generală a statului şi dreptului. Volumul II, p.302-303).

în literatura juridică de drept al muncii răspunderea disciplinară este definită în mod diferit, însă autorii menţionează că această formă de răspundere juridică este una specifică dreptului muncii. A se vedea în acest sens. Alexandru Ţiclea. Tratat de dreptul muncii,ediţia a IIl-a. p.748; Şerban Beligrădeanu. Ion Traian Ştefănescu. Dicţionar de drept al muncii, p. 135-139; Nicolai Romandaş. Eduard Boişteanu, Dreptul muncii, p.345-347. Mai mult ca atât: Sanda Ghimpu şi Alexandru Ţiclea s-au expus foarte tranşant şi categoric sub acest aspect, menţionând următoarele: „caracterisitca cea mai importantă, care este conformă atât răspunderii disciplinare, cât şi răspunderii materiale, constă in faptul că ambele sunt specifice dreptului muncii, aplicându-se numai in cadrul raportului juridic de muncă. ” (Sanda Ghimpu, Alexandru Ţiclea. Dreptul muncii, ediţia a IIl-a. op.cit., p.391).

D rep tu rile şi ob lig a ţiile de m uncă ale lib e rilo r profesionişti sunt, în acest context, drepturi şi ob ligaţii de natură corporativă necom ercială, fundam entate pe ca lita tea de m em bru al lib e ru lu i profesionist în cadrul corpu lu i profesional din care acesta face parte. D eşi nu prestează o m uncă în fo losu l d irect al corpulu i profesional - spre deosebire de raportu rile ju r id ic e de m uncă tip ice , - activ ita tea de m uncă prestată de către liberu l profesion ist este supusă contro lu lu i şi au to rită ţii corpu lu i profesional respectiv, care este în drept să aplice m ăsurile lega le operab ile , de regu lă , în m ateria rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă tip ice , în s ituaţia când liberu l profesion ist în ca lcă o b lig a ţiile sale, ale căror titu la r este în v irtu tea statutului său ju r id ic .

R ap o rtu rile ju r id ic e de m uncă pro fes io na l-corpora tive nu sunt raporturi ju r id ic e societare (corpora tive co m erc ia le ), care apar în tem eiu l p artic ip ării subiecţilo r în cadrul unor entită ţi o rg an iza to rico -ju rid ice de drept com ercia l cu statut de persoană ju r id ic ă .34 R aportu rile ju r id ic e societare au în com ponenţa lo r drepturi şi o b lig a ţii ju r id ic e de natură co m erc ia lă , fin a lita tea cărora constă în obţinerea unui p ro fit de către m em b rii societăţii com ercia le respective. R ea lizarea d rep tu rilo r societare urm ăreşte d irect sau ind irect satisfacerea inereselor p a trim on ia le ale t itu la r ilo r - ale m e m b rilo r societăţii com ercia le în cauză. D in aceste considerente raportu rile ju r id ic e societare sunt, în totdeauna, raporturi de natură com ercia lă , spre deosebire de raporturile ju r id ic e de m uncă corporative ale lib e rilo r profesionişti, elem entru l patrim onia l al cărora nu este prim ar; în cadrul re la ţie i liberul profesionist - corpul profesional trebuie să prim eze în prim ul rând com ponenta socială şi num ai m ai apoi com ponenta econom ică.343 R aporturile ju r id ic e de m uncă corporative ale lib e rilo r profesion işti urm ăresc, ca şi f in a lita te , stab ilita tea şi m enţinerea statutului lib eru lu i profesionist, p rin in term ed iu l au torită ţii exercitate de către corpul profesional respectiv al lib e rilo r profesionişti asupra exerc ită rii a c tiv ită ţii - care nu este a ltceva decât o prestare a unei m unci, - de către lib e rii p rofesionişti care fac parte din cadrul corpulu i profesional. A u to rita tea în cauză urm ăreşte m odul în care corpul profesional este ab ilita t să adm ită o persoană în rândul m e m b rilo r corpu lu i p ro fes io na l, să ţin ă ev id enţa m e m b rilo r, să gestioneze p regătirea şi perfecţionarea profesională a lin b e rilo r profes ion iş ti, in c lus iv fo rm area in iţia lă pentru so lic itan ţii de obţinere a statului ju r id ic de lib e r profesionist, să asigure m o dalita tea de susţinere a probelor pentru adm itere , să e laboreze bunele practic i pro fes ionale pentru lib e rii p ro fesion işti şi să contro leze respectarea

342 Despre raporturile juridice societare a se vedea mai mult în JIom ukuh //. B ., «Kopnopamuenbie npcMoonmowe- h u b : Ooiifcin meopun u npaKmuKa ee npuuenenuH h xmniicimemibix ooniecnwax», - MocKBa. H*vurrejik c t r o

«CTaiyr», 2008 r.; 3lypaoMt Apm yp Akohohim, «KopnopamuHUbte npanoomiumienuu kuk kw) ppajmkmcKux npuHoornuouieHuu», ^ h c c . k .k î .h . : 12.00.03, - MocKBa, 2008 r . , 219 c., P r E O /I .

343 Trebuie să recunoaştem, totuşi, că în contextul mamonizârii valorilor ne lovim de o inversare a priorităţilor,inclusiv în rândul liberilor profesionişti, în sensul că aceştia îşi fundamentează din ce în ce mai mult prezenţa în mediul economic, micşorând sau eliminând chiar prezenţa în mediul social.

acestora, precum şi să sancţioneze d isc ip lin ar lib e rii profesionişti care nu respectă p revederile legale şi corporative în dom eniu , inclusiv să le retragă statutul de lib e r profesionist şi să-i exc lu dă din rândul corpu lu i profesional respectiv , ceea ce duce şi la stingerea ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă corporative a le lib e r ilio r p rofesion işti.

§5. Raporturile juridice de muncă ale funcţionarilor şi demnitarilor publici

O categorie extinsă de raporturi ju r id ic e de m uncă atip ice o fo rm ează raporturile de servic iu ale fu n c ţio n arilo r public i şi raporturile de exercitare a funcţie i ale persoanelor care deţin fu n cţii de dem nita te publică. R aportu rile în cauză au făcut şi continuă să facă obiectul unor dezbateri interesante în literatura de specialitate din dom eniul dreptului m uncii, precum şi din dom eniul dreptului adm inistrativ, dar şi sub aspectul aplicabilităţii praxiologice a n o rm e lo r ju r id ic e , care reg lem entează raportu rile respective de prestare a m u n cii de către fu n cţio n arii şi d em n ita rii p ub lic i.

Sub aspectul istoricu lu i rege lem entârilo r în m ateria reg im u lu i ju r id ic al funcţie i pub lice şi cel al statutului ju r id ic al t itu la ru lu i funcţie i în cauză - a funcţionaru lu i public , - abordarea raportu rilo r respective a cunosciut tre i m o d a lită ţi, începând cu declararea independenţei R ep u b lic ii M o ld o v a . în tr-o p rim ă abordare, raportu rile ju r id ic e de prestare a m uncii de către funcţionarii p ub lic i erau raporturi ju r id ic e de m uncă clasice, tip ice , n ed ifiren ţiindu-se sub nic i un fel de raportu rile ju r id ic e de m uncă ale ce lo rla lţi salariaţi. U lte r io r raportu rile de prestare a m uncii de către fu ncţionarii pub lic i au fost, odată cu adoptarea Legii serviciului public nr.443 din 04.05.1995,344 - care a fost, ca atare, p rim a reg lem entare specială în m aterie de funcţie pub lică din R ep u b lica M o ld o v a , - considerate drept raporturi de m uncă, generate de contractele in d iv id u a le de m uncă încheia te cu fu n cţio n arii p u b lic i, dar care aveau unele sem ne particu lare , cunoscute drept trăsături caracteristice ale ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă ale fu n c ţio n arilo r pu b lic i. în fin e , la m om ent raportu rile ju r id ic e de prestare a m uncii de către fu n cţio n arii p ub lic i sunt considerate de către leg iu ito r - în urm a adoptării Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.158 din 04.07.2008 şi a Legii cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică nr.199 din 16.07.2010,^ drept raporturi de servic iu , care nu sunt grefate pe un contract in d iv id u a l de m uncă.

I. P rim a etapă - cea de abordare de către leg iu ito r a rap o rtu rilo r de m uncă ale fu n c ţio n arilo r p ub lic i drept raporturi ju r id ic e de m uncă clasice, - a durat de la adoptarea Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova din

w Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.61 din 02.11.1995.145 Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 194-196 din 05.10.2010.

170

2 7 august 1991, aprobată prin Legea nr.691 d in 2 7 .0 8 .1 9 9 1 şi până la 1 ianuarie 1996 , odată cu in trarea în v ig oare a L e g ii serv ic iu lu i pu b lic nr.443 din 0 4 .0 5 .1 9 9 5 . In cadrul acestei perioade raportu rile ju r id ic e de m uncă ale persoanelor angajate în cadrul au to rită ţilo r pu b lice cădeau sub incidenţa com pletă a leg ii-cadru în m ateria rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă - a C o du lu i m uncii al R .S .S .M o ld o ven eş ti din 25 m ai 1973, n e fîind cunoscute nici de către leg iu ito r, n ic i de către d octrin a autohtonă şi n ic i de către practica ju d ic ia ră în dom eniu s in tagm ele dt funcţie publică şi de funcţionar public, leg is la ţia m u n c ii u tilizân d în perioada respectivă o noţiune aparte - cea de slujbaş. Insă conceptul de slujbaş nu includea num ai persoanele angajate în tr-o funcţie publică, ci to ţi sa laria ţii, cu excepţia m u n c ito rilo r şi m e m b rilo r g osp o d ăriilo r agrico le co lec tive , cunoscuţi drept colhoznici.146 P o triv it p reved erilo r a rt.l din vech iu l C od al m u n c ii, codul respectiv reg lem enta raportu rile de m uncă ale tu tu ror m u n c ito rilo r şi s lu jbaş ilor, având m en irea să apere d rep turile în m aterie de m uncă ale tu turor m u n c ito rilo r şi s lu jbaşio lr, deci şi ale fu n c ţio n arilo r din adm in is tra ţia pub lică , iar rea lizarea d rep tu lu i la m uncă atât al m u n c ito rilo r, cât şi al s lu jbaş ilo r se rea liza , p o triv it p reved erilo r art.2 d in C od , prin in te rm ed iu l în ch e ie rii contractelor de m uncă cu o în treprindere , institu ţie sau o rgan izaţie . Şi m u n c ito rii, şi s lu jbaşii erau consideraţi, în v irtu tea a r t . l6 din C odu l m u n c ii, drept lucrători, cu aceştia încheindu-se un contract in d iv id u a l de m uncă în fo rm ă ve rb a lă .347 A şa cum m enţionau şi autorii Comentariului asupra Codului muncii al R.S.S.Moldoveneşti, sarcina C o du lu i respectiv consta în reg lem entarea ju r id ic ă a rap o rtu rilo r de m uncă ale tu tu ror m u n c ito rilo r şi s lu jbaşilor, independent de faptu l dacă aceştia se a flă în raporturi ju r id ic e de m uncă cu în trep rin d eri, institu ţii şi o rgan izaţii de stat, cooperative sau obşteşti.348 Deşi în anul 1993 în C odu l m u n cii au fost in troduse, prin in term ed iu l Legii nr.1315 din 02.04.1993, ’4° o serie de m o d ific ă ri esenţiale, leg is la ţia m u n c ii a continuat să reg lem enteze - po triv it art.3 în redacţie nouă d in C od , - re la ţiile de m uncă ale sa laria ţilo r angajaţi la în trep rin d erile , in s titu ţiile şi o rg an iza ţiile de pe te rito riu l R ep u b lic ii M o ld o v a , in d ife ren t de tip u l de proprie ta te şi fo rm a de gospodărire, in c lus iv re la ţiile de m uncă d in gospo dăriile ţărăneşti (de fe rm ie r). L eg is la ţia m unc ii (cu excepţia n o rm e lo r şi reg u lilo r priv ind protecţia m u n c ii) nu se extindea num ai asupra persoanelor care

w6 în perioada respectivă, până la desfiinţarea oficială a gospodăriilor agricole colectiva -a colhozurilor. - munca membrilor gospodăriilor respective era reglementată, potrivit prevederilor art.3 din Codul muncii din 25.05.1973, de către statutele colhozurilor, care se adoptau pe baza Statutului model al colhozurilor şi în conformitate cu el.

347 Contractul de muncă este înţelegerea între lucrător şi întreprindere, instituţie, organizaţie, prin care lucrătorul se obligă să presteze o muncă după o anumită specialitate, calificare sau la un anumit post, suhordonându-se ordinii interioare de muncă, iar întreprinderea, instituţia, organizaţia se obligă să plătească lucrătorului salariul şi să-i asigure condiţiile de muncă, prevăzute de legislaţia muncii, de contractul colectiv şi de înţelegerea părţilor (ari. 16 din Codul muncii din 25.05.1973).

348 KoMMeHmapuu k Kodency 3u k o h o h o mpyde MojidaecKoii (X l \ OTB.pe.zi- Herpy FleTpoB B.H.. p.8.349 Publicată în Monitorul Oficial nr.005 din 01.05.1993.

171

desfăşurau ac tiv ita te particu lară de antreprenoriat fară a fo losi m unca salariată. în acest sens, leg islaţia m uncii din R epublica M o ld o v a , din perioada care a urm at im ediat după declararea independenţei statului, a continuat să aplice aceiaşi regu lă unitară (d in perioada fostei U .R .S .S .) , în ceea ce ţine de reg lem entarea raportu rilo r ju rid ic e de m uncă ale tuturor persoanelor angajate, inclusiv şi a celor angajate în cadrul autorită ţilo r publice.

In perioada sovietică regula era id en tică cele i ap licate şi în an ii 1991 — 1996 în R ep u b lica M o ld o v a , de unde aceasta a fost, de a ltfe l, şi preluată. Insă în perioada in terbe lică , când B asarabia era parte com ponentă a R egatu lu i R o m ân ie i, regu la ap licată în m ateria ra p o rtu rilo r de m uncă ale fu n c ţio n arilo r public i era d ife rită de cea din perioada sovietică. A s tfe l, prevederile Legii asupra contractelor de muncă din 1929 nu se aplicau rap o rtu rilo r de m uncă ale fu n c ţio n a rilo r p u b lic i, m unca acestora fiin d reglem entată prin in term ediu l unor acte speciale. A şa cum m enţiona E .C ris to fo reanu (1 9 3 7 ), „...legea se aplică tuturor întreprinderilor comerciale sau industriale, fie că au caracter public, fie că au caracter particular, exceptându-se numai salariaţii publici, care deţin o parte din suveranitatea statului şi al căror regim este fixat prin statutul funcţionarilor publici".350 în litera tu ra rom ânească in terbelică de drept ad m in is tra tiv funcţionaru l public a fost d e fin it de către A n ib a l Teodorescu (1 9 2 9 ) drept acea persoană care în schim bul unei rem uneraţii îndep lineşte sau co laborează la în d ep lin irea unui serviciu public de pe lângă o adm in istra ţie publică. M e n ţio n ă m , că p o triv it leg is laţie i in terbe lice care reg lem enta statutul fu n c ţio n arilo r pu b lic i, era considerat funcţionar public era orice cetăţean rom ân care în d ep lin ea un servic iu public perm anent (c iv il şi eclesiastic) la stat, ju d e ţ, com ună sau la in s titu ţiile a căror buget era supus aprobării de către P arlam ent, G u vern , co n s iliile ju d eţen e sau consiliile com unale , angajat în funcţie pe baza unui act de numire, care era considerat în doctrina din perioada respectivă drept fundam ent al funcţie i publice. în lite ratura de specialitate in terbelică abordarea ad m in is tra tiv is tă , p o triv it căreia un funcţionar public îndeplinea, prin d e fin iţie , un serviciu public şi prin urm are trebuiau excluşi din categoria acestora funcţionarii care „muncesc num ai cu braţele” , a fost vehem ent com bătută. A celaş i E .C ris to fo reanu (1 9 3 7 ) m enţiona că o astfel de abordare este „ totalmente greşită, bazată pe o eronată interpretare a noţiunii de serviciu public ” .351

I I . C ea de a doua etapă de reglem entare a m uncii prestate de către fu ncţionarii p ub lic i se încadrează în in terioru l perioadei cuprinse în tre 1 ianuarie 2 0 0 6 , de la z iu a punerii în ap licare a L e g ii serv ic iu lu i public , şi până la data de 1 ianuarie 2 0 0 9 - data de punere în aplicare a u ltim e i legi în m aterie de servic iu p ub lic , - a L e g ii cu p riv ire la fu n cţia p ub lică şi statutul

,5° E.Cristoforeanu, Teoria generală a contractului individual de muncă. p.47. 331 Ihidem, p.49.

fu ncţionaru lu i p u b lic . R eg lem en tările cuprinse în Legea 4 4 3 /1 9 9 5 au fost prim ele reg lem entări speciale în m aterie de funcţie p ub lică din istoria contem porană a R ep u b lic ii M o ld o v a . Legea d e fin ea m ai m u lte entităţi noi pentru leg is la ţia , dar şi pentru doctrina în m aterie din R ep u b lica M o ld o v a , cum ar f i serviciul public, funcţia publică, funcţia de demnitate publică, persoana cu funcţie de răspundere şi, abordată în contextu l studiu lu i de faţă, cea m ai im portantă entitate - cea de funcţionar public. A s tfe l, p o triv it p reved erilo r a r t .l din Lege, serv ic iu l public reprezenta to ta lita tea au to rită ţilo r publice şi ac tiv ita tea persoanelor ce ocupau posturi în aparatul acestor organe, îndreptată spre rea lizarea îm p u te rn ic irilo r acestor autorită ţi în scopul dezvo ltă rii econom ie i, cu ltu rii, sferei sociale, p ro m o vării p o lit ic ii externe, apărării o rd in ii de drept şi as ig urării securităţii n aţion ale , oc ro tirii drepturilo r, lib ertă ţilo r şi intereselor leg itim e ale cetăţenilor, iar funcţionaru l public reprezenta persoana f iz ic ă care ocupa o funcţie de stat rem unerată şi care dispunea de ranguri şi grade, stab ilite în co n fo rm ita te cu legea. Funcţia p ub lică însem na unitatea prim ară a au torită ţii pub lice , care d e term ina locul şi ro lu l cetăţeanului în m unca socială în sistem ul serv ic iu lu i p ub lic , d rep turile şi o b lig a ţiile , precum şi ex ig en ţe le fa ţă de pregătirea lu i profesională.

A bordate prin prism a p reved erilo r L e g ii 4 4 3 /1 9 9 5 , persoanele care deţineau fu n cţii cu caracter public erau d iv iza te în trei categorii: persoane cu statut de funcţionari pu b lic i, asupra cărora se extindeau com pletam ente prevederile leg ii; persoane parţia l as im ila te fu n c ţio n a rilo r p u b lic i, asupra cărora prevederile leg ii se extindeau în parte şi num ai în m ăsura în care activitatea acestora nu era reglementată prin acte legislative special p riv in d statutul lo r ju r id ic ; persoane care deţineau un şir de fu n cţii în cadrul d ife rito r autorită ţi a le statului, asupra cărora p revederile leg ii nu se extindeau . D in p rim a categorie facea parte un cerc extrem de vast de persoane, p revederile leg ii extinzându-se asupra persoanelor fiz ic e care deţineau funcţii publice în cadrul au to rită ţilo r, şi anum e în cadrul aparatu lu i P arlam entu lu i, aparatu lu ii Preşedintelu i R ep u b lic ii M o ld o v a , C ance larie i de Stat, Secretariatu lu i C u rţii C o nstitu ţionale , C en tru lu i pentru D rep tu rile O m u lu i, aparatu lu i şi u n ită ţilo r C u rţii de C o n tu ri, aparatu lu i C o n s iliu lu i S uperio r al M a g is tra tu rii, aparatelor au to rită ţilo r publice centrale constitu ite de către Preşedintele R epublic ii M o ld o v a , Parlam ent sau G uvern , conducerii A cadem ie i de Ş tiin ţe a M o ld o v e i, aparatulu i C o n s iliu lu i Suprem pentru Ş tiin ţă şi D ezvo lta re Tehno log ică şi celu i al A g en ţie i pentru Inovare şi T ransfer Tehno log ic , conducerii şi aparatulu i C o nsiliu lu i N aţio n a l pentru A cred ita re şi Atestare, A cadem ie i de A dm in is tra re P ublică de pe lîngă Preşedintele R e p u b lic ii M o ld o v a , s tructu rilo r reprezen tative ale R e p u b lic ii M o ld o v a în organism ele in ternaţionale la care R ep u b lica M o ld o v a este parte, aparatelor centrale şi u n ită ţilo r te rito riae ale m in is tere lo r, departam ente lo r şi a le a ltor

autorită ţi pub lice centrale de specia litate , aparatelor şi u n ită ţilo r te rito ria le ale departam ente lor şi ale a lto r organe ale adm in istra ţie i pub lice din subordinea au to rită ţilo r publice centrale de specialitate, organelor centrale şi u n ită ţilo r te rito ria le ale S erv ic iu lu i de Stat de arh ivă , au to rită ţilo r adm in is tra ţie i publice locale, d ire c ţiilo r şi sec ţiilo r lo r autonom e, o rganelo r instanţelor ju decăto reşti, p ro curatu rii, serv ic iu lu i d ip lo m atic , serv ic iu lu i fisca l, C en tru lu i pentru C om b aterea C r im e lo r E co nom ice şi C o ru p ţie i, inspectoratelor de stat, controlului vam al, securităţii statului, organelor de interne, organelor apărării, precum şi asupra persoanelor care deţineau fu n c ţii pub lice în autorităţile publice respective, a căror activ ita te nu era reg lem entată p rin acte leg is la tive speciale p riv in d statutul ju r id ic al acestor autorită ţi pub lice. D in cea de a doua categorie - a persoanelor parţia l as im ila te fu n c ţio n arilo r pu b lic i, - faceau parte ju d e c ă to rii, p rocuro rii, lo c ţiito r ii şi a ju to rii acestora, o fiţe r ii de urm ărire penală, co laboratorii serv ic iu lu i d ip lo m atic , serv ic iu lu i fisca l, g ărz ii financ iare , d in organele con tro lu lu i vam a l, securităţii s tatului, d in organele de in terne, precum şi m ilita r ii. D in cea de a tre ia categorie de persoane, asupra cărora prevederile L e g ii 4 4 3 /1 9 9 5 nu se extindeau , faceau parte Preşedintele R ep u b lic ii M o ld o v a , deputaţii în P arlam ent, m em b rii G u vern u lu i, ju d ecăto rii C u rţii C o nstitu ţiona le , m em b rii C u rţii S uprem e de Justiţie, m em b rii C o n s iliu lu i S uperio r al M a g is tra tu rii, co nsilierii au to rită ţilo r adm in istraţie i publice locale şi p rim a rii. S tatutul ju r id ic al acestora era s tab ilit de C onstitu ţie şi de alte leg i.

O cuparea unei funcţii pub lice se efectua p rin in term ed iu l angajării, n u m irii, a leg erii sau concursu lu i, care se efectuau de autoritatea p ub lică în cadrul căre ia persoana urm a, aşa cum m enţionau prevederile a rt.14 a lin .(5 ) din Lege, să lucreze, ad ică să presteze o m uncă în fo losu l au torită ţii publice angajatoare, încadrarea efectuându-se prin in term ed iu l în ch e ierii unui acord individual de muncă, prin em ite rea unei hotărîri (d e c iz ii, d isp o z iţii) sau prin em iterea unui ord in de angajare.332 Prevederea ce v izează în cheierea aşa- z isu lu i “ acord in d iv id u a l de m uncă” era una defic ita ră , cu atât m ai m u lt cu cât a lte prevederi d in Legea 4 4 3 /1 9 9 5 u tilizau deja fo rm u larea ju r id ic ă adecvată şi corectă, şi anum e sin tagm a contract individual de muncă,353

,52 „încadrarea in serviciu! public se efectuează prin încheierea unui acord individual de muncă, prin emiterea unei hotarîri (decizii, dispoziţii) sau a unui ordin ” (art. 17 din Legea serviciului public).

w Astfel, potrivit prevederilor art.25 alin.(6), “ funcţionarilor publici al căror contract individual de muncă a fost desfăcut în condiţiile art.28 alin.(l) lit.h) li se păstrează garanţiile sociale şi compensaţiile prevăzute în prezentul articol”, iar potrivit prevederilor art.28 ‘Temeiurile încetării serviciului public”, “(1) Încetarea serviciului public are loc in temeiul .fi in modul stabilit de legislaţia muncii. Serviciul public încetează ţ i in cazul: a) neexecutării obligaţiilor prevăzute la art. 10 alin. (2); b) încălcării restricţiilor prevăzute la art. II alin. (3); c) comiterii încălcărilor enumerate la art. 30 alin. (4); d) nerespectârii exigentelor speciale prevăzute la an. 12; e) refuzului de a depune jurămintul, prevăzut la art. 15; J) pierderii cetăţeniei Republicii Moldova; g) expirării împuternicirilor în funcţia publică; h) desfacerii contractului individual de muncă in legătură cu schimbarea conducătorilor autorităţii publice, a persoanelor care deţin funcţiile prevăzute la art. 14 alin. (fi). (2) încetarea serviciului public in cazurile prevăzute la alin.(I) lit. a), b), c), d), e), J), g) ţi h) are loc prin desfacerea contractului individual de muncă, la iniţiativa autorităţii publice. (3) Desfacerea contractului individual de muncă in cazurile prevăzute la alin. (2) se efectuează de autoritatea publică de a cărei competenţă ţine încadrarea funcţionarului in serviciul public. ”

174

P o triv it art.2 din Legea 4 4 3 /1 9 9 5 , raporturile de m uncă ale funcţionarilo r p u b lic i, nereglem entate p rin p revederile L e g ii serv ic iu lu i p ub lic , cădeau sub in c idenţa reg lem en tă rilo r conţinute în leg is la ţia m u n c ii, in c lus iv în C odul m u n c ii, în calitatea acestuia de lege-cadru în m ateria rap o rtu rilo r de m uncă, în acest sens leg iu ito ru l a s tab ilit o regulă im portantă p riv in d co re la ţia d intre p revederile L e g ii 4 4 3 /1 9 9 5 (leg e specială în m ateria ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă ale fu n c ţio n arilo r p u b lic i), şi p revederile generale ale leg is la ţie i m u n c ii, şi anum e regula ap lică rii subsidiare a leg is laţie i m u n c ii în m ateria rap o rtu rilo r de m uncă ale fu n c ţio n arilo r p u b lic i. Este ev id ent, că natura rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă ale fu n c ţio n arilo r p u b lic i, care cădeau sub incidenţa prevederilo r L e g ii serv ic iu lu i p ub lic , nu era identică cu natura raportu lu i ju r id c de m uncă al unui salariat fară statut special, ad ică fară statut de funcţionar p ub lic sau de fu n cţio n ar as im ila t statutului ju r id ic al funcţionaru lu i public .

în doctrina dreptulu i ad m in is tra tiv , precum şi în doctrina de contencios ad m in is tra tiv , raportu rile ju r id ic e apărute în u rm a în cadrării în m uncă a unui funcţionar p ub lic erau considerate raporturi de drept ad m in is tra tiv , dar nu raporturi ju r id ic e de m uncă. O p in ia dată era fundam entată pe prevederile unei leg i speciale în m aterie de contencios ad m in is tra tiv - Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10.02.2000,354 care pentru p rim a dată în istoria R ep u b lic ii M o ld o v a a de fin it conceptul de contract administrativ. P o triv it p reved erilo r art.2 d in Legea 7 9 3 /2 0 0 0 , contractul adm in is tra tiv reprezin tă contractul încheiat de autoritatea publică, în v irtu tea p re ro g a tive lo r de putere pub lică , având ca obiect adm in istrarea şi fo lo s irea b u n u rilo r proprietate pub lică , executarea lu c ră rilo r de interes public , prestarea de serv ic ii pub lice , precum şi activitatea funcţionarilor publici care reiese din relaţiile de muncă reglem entate de statutul ju r id ic al acestora. în v irtu tea d e fin iţie i în cauză în doctrina de contencios adm in is tra tiv s-a m enţionat, cu p riv ire la contractele in d iv id u a le de m uncă ale fu n c ţio n arilo r p u b lic i, că acestea sunt as im ila te contractelor a d m in is tra tive .’35 C h ia r dacă nu putem fi de acord cu o astfel de opin ie , m enţionăm totuşi fap tu l, că au torii nu consideră contractul in d iv id u a l de m uncă al fu ncţionaru lu i public drept un contract ad m in is tra tiv , ci asim ilează contractul în cauză celu i ad m in is tra tiv , ceea ce ne face să tragem concluzia că însăşi au to rii în cauză recunosc faptu l că acest contract - p r iv it exclusiv prin p rism a dreptu lu i ad m in is tra tiv , - poate fi considerat, în cel m ai bun caz, un contract adm in is tra tiv a tip ic , n ic idecum unul t ip ic . Totodată, considerăm absolut nefondată şi lips ită de suport ju r id ic te m e in ic o p in ia C u rţii S uprem e de Justiţie a R ep u b lic ii M o ld o v a , p o triv it căreia a tin g erile aduse unor drepturi la m uncă ale fu n c ţio n arilo r p u b lic i, d repturi care rezu ltă

3S1 Publicată in Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.57-58 din 18.05.2000.155 Valeriu Zubco. Anastasia Pascari. Gheorghe Cretu. Conlenciusul administrativ. - Chişinău, editura ..Cartier".

2004, p.93.175

din re la ţiile lo r de m uncă ( ! ) , nu derivă d in tr-u n contract in d iv id u a l de m uncă ( ! ! ) , c i d in tr-un act em is de căptre o autoritate pub lică , în v irtu tea reg lem en tărilo r conţinute în art.5 d in Legea contenciosulu i adm in istra tiv , p o triv it cărora pot f i subiecţi cu drept de sesizare în contenciosul adm in is tra tiv in c lus iv fu ncţionarii p ub lic i care se consideră vătăm aţi în tr-u n drept al lor, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, prin tr-un act a d m in is tra tiv .’50 C h ia r dacă abordăm contractul in d iv id u a l de m uncă al funcţionaru lu i public prin p rism a exclus iv is tă a L e g ii contenciosului ad m in is tra tiv , p o triv it n o rm e lo r căre ia contractu l in d iv id u a l de m uncă este as im ila t contractu lu i ad m in is tra tiv , acest fap t nu transfo rm ă contractul respectiv în actum desuetus. N u m a i natura rap o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă generate de contractul în cauză conferă raportu lu i respectiv ca lita tea de raport de m uncă a tip ic , dar nu raport de m uncă tip ic . C u atât m ai m u lt, cu cât în conţin u tu l Contractului-inodel individual de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.345 din 23.03.2005,357 se m enţiona în m od direct faptu l că acest contract se în cheie de către autoritatea pub lică şi funcţionaru l respectiv, conducîndu-se atât de p revederile L e g ii serv ic iu lu i public , cât şi de cele ale artico le lo r 4 5 -9 4 d in C odul m uncii.

I I I . C ea de a tre ia etapă de regu larizare a m u n c ii prestate de către fu ncţionarii p ub lic i şi persoanele as im ila te acestora, este etapa raporturilor de serviciu, reg lem entate prin in term ed iu l L e g ii cu p riv ire la funcţia pub lică şi statutul fu ncţionaru lu i pu b lic n r.158 d in 0 4 .0 7 .2 0 0 8 , care a fost pusă în ap licare cu începere de la 1 ianuarie 2 0 0 9 . Şi Legea 1 5 8 /2 0 0 8 , ca şi actul leg is la tiv precedent în m aterie de funcţie p ub lică (L eg ea 4 4 3 /1 9 9 5 ) , definesc serviciu! public, funcţia publică şi funcţionarul public. A s tfe l, servic iu l p u b lic , p o triv it p reved erilo r a rt.2 d in Lege, este o ac tiv ita te de interes public , o rgan iza tă şi desfăşurată de către o autoritate publică. Spre deosebire de vech ile reg lem entări în m aterie , au torită ţile publice nu m ai sunt încadrate ju r id ic în conceptul de servic iu public , legea separând astfel entitatea de autoritate p ub lică de cea de servic iu public . In o p in ia noastră, abordarea respectivă este, sub aspect conceptual, o abordare corectă, deoarece orice serv ic iu , in c lus iv serv ic iu l p ub lic , presupune o activ ita te - dar nu o structură o rg an izatorică (o rg an ), - constând în acţiunea de a servi, a presta o m uncă în fo losu l sau în interesul cuiva . Funcţia pub lică constă, p o triv it leg ii, în ansam blu l a tr ib u ţiilo r şi o b lig a ţiilo r stabilite în tem eiu l leg ii în scopul re a liză rii p re ro g a tive lo r de putere pub lică. A s tfe l, conceptul de funcţie p ub lică se deosebeşte de d e fin iţia anterioară. P o triv it ve c h ilo r reg lem entări în m aterie , sensul funcţie i p ub lice consta în unitatea prim ară a au torită ţii

A se vedea pct.23 din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.27 din 24.12.2001 „Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Legii Contenciosului administrativ" (publicată în Buletinul Curţii Supreme de Justiţie nr.4-5/2002).

,57 Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.55-58 din 08.04.2005

publice. Funcţionaru l public , p o triv it p revederilo r noii leg i, reprezin tă o persoană f iz ic ă num ită , în c o n d iţiile L e g ii cu p riv ire la fu n cţia p u b lică şi statutul funcţionaru lu i pub lic , în tr-o funcţie pu b lică , d e fin iţie care nu a suferit careva schim bări conceptuale în com paraţie cu d e fin iţia fu n cţio n aru lu i pub lic din Legea 4 4 3 /1 9 9 5 , deja abrogată.

L a fel ca şi în cazul vech ilo r reg lem entări în m aterie , persoanele care deţin fu n c ţii cu caracter public pot f i d iv iza te , prin prism a L e g ii 1 5 8 /2 0 0 8 , în tre i categorii: funcţionari p u b lic i, asupra cărora se extind p reved erile L e g ii 1 5 8 /2 0 0 8 ; funcţionari p ub lic i cu statut special, asupra cărora prevederile leg ii v iza te se ap lică co m plem entar şi num ai în partea în care statutul lo r nu este reg lem entată p rin legi speciale; persoane care exerc ită fu n c ţii de dem nitate publică, statutul ju r id ic al cărora este reg lem entat prin in term ed iu l unei legi speciale - Legea cu p riv ire la statutul persoanelor cu fu n c ţii de dem nita te pub lică n r.1 9 9 d in 1 6 .0 7 .2 0 1 0 , - şi asupra cărora p reved erile L e g ii 1 5 8 /2 0 0 8 nu se extind.

D e ţin statut ju r id ic de funcţionar public tip ic fu n cţio n arii p ub lic i din cadrul a 24 autorită ţi pu b lice .351' D in cea de a doua categorie de funcţionari p u b lic i - funcţionari cu statut special - fac parte co laboratorii serv ic iu lu i d ip lo m atic , serv ic iu lu i vam al, ai organelor ap ărării, securităţii naţionale şi o rd in ii p ub lice , precum şi ai a lto r categorii de serv ic ii şi organe speciale, stab ilite p rin legi speciale. Spre deosebire de fu n cţio n arii p u b lic i, în cazul persoanelor cu fu n cţii de dem nitate pub lică legea num eşte d irect categoriile de dem nitari p u b lic i, fară specificarea au to rită ţilo r respective .359

158 Este vorba despre funcţionarii angajaţi de către Secretariatul Parlamentului; aparatul Preşedintelui Republicii Moldova; Cancelaria de Stat; aparatul Consiliului Superior al Magistraturii; secretariatul Curţii Constituţionale; aparatul Curţii Supreme de Justiţie; Centrul pentru Drepturile Omului; aparatul şi unităţile Curţii de Conturi; aparatul Comisiei Electorale Centrale; aparatul Academiei de Ştiinţe a Moldovei; aparatul Consiliului Naţional de Acreditare şi Atestare; aparatele altor autorităţi publice instituite de către Parlament, Preşedintele Republicii Moldova sau Guvern; autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate şi alte autorităţi administrative (aparatele centrale, serviciile publice desconcentrate. alte organe ale administraţiei publice din subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate); aparatele autorităţilor administraţiei publice locale, ale unităţii teritoriale autonome cu statut special şi serviciile descentralizate ale acestora; aparatele instanţelor judecătoreşti, procuraturii, organele serviciului diplomatic, vamal, organele apărării, securităţii naţionale şi ordinii publice (persoanele care deţin funcţii publice în autorităţile publice enumerate, a căror activitate nu este reglementată prin acte legislative speciale).

359 Au statut juridic de persoane cu funcţii de demnitate publică Preşedintele Republicii Moldova; Preşedintele Parlamentului; Prim-ministrul; Prim-vicepreşedintele Parlamentului; Vicepreşedintele Parlamentului; Priin- viceprim-ministrul; Vicepriin-ministrul; preşedinţii comisiilor permanente ale Parlamentului; vicepreşedinţii comisiilor permanente ale Parlamentului; preşedinţii fracţiunilor parlamentare; membrii Biroului permanent al Parlamentului; secretarii comisiilor permanente ale Parlamentului; deputaţii în Parlament; miniştrii; viceminiştrii; Guvernatorul (Başcanul) Unităţii teritoriale autonome Găgăuzia; Preşedintele Adunării Populare a Unităţii teritoriale autonome Găgăuzia; vicepreşedinţii Adunării Populare a Unităţii teritoriale autonome Găgăuzia; preşedinţii comisiilor permanente ale Adunării Populare a Unităţii teritoriale autonome Găgăuzia; Prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii Comitetului Executiv al Unităţii teritoriale autonome Găgăuzia; Primarul General al municipiului Chişinău; primarii; viceprimarii; Preşedintele Consiliului municipal Chişinău; preşedinţii şi vicepreşedinţii raioanelor; ambasadorii extraordinari şi plenipotenţiari; reprezentanţii permanenţi sau delegaţii pe lîngă organismele internaţionale; consulii generali; directorii generali (directorii) autorităţilor administrative centrale; Preşedintele, judecătorii, judecătorii asistenţi ai Curţii Constituţionale; Preşedintele, membrii ai Consiliului Suprem al Magistraturii cu activitatea de bază în Consiliu; Preşedintele, vicepreşedinţii, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie; preşedinţii, vicepreşedinţii, judecătorii curţilor de apel; Preşedinte, vicepreşedinţii, judecătorii Curţiii de Apel Economice; preşedinţii, vicepreşedinţii, judecătorii judecătoriilor; Procurorul General, prim-adjunctul Procurorului General, adjuncţii Procurorului General, procurori de toate nivelurile; Directorul Centrului pentru Drepturile Omului; avocaţii parlamentari;

177

A s tfe l, după num ăru l total al sub iecţilo r, t itu la rii s ta tu tu lu ii ju r id ic de funcţionar public tip ic sunt cei m ai num eroşi, deoarece în categoria dată sunt încadrate toate persoanele care prestează o m uncă (exerc ită o ac tiv ita te ) de natura fu n cţie i pub lice , aşa cum este d e fin ită aceasta prin in term ed iu l leg ii. P o triv it a rt.30 d in Legea 1 5 8 /2 0 0 8 , toţi fu ncţionarii pub lic i se a flă în raporturi de servic iu cu autoritatea publică angajatoare, raporturi generate de actul ad m in is tra tiv de num ire în fu n cţia publică. A cesta are fo rm ă scrisă şi conţine tem eiu l legal al n u m irii, re ferin ţa la una din m o d a lită ţile de ocupare a funcţie i pub lice , num ele fu ncţionaru lu i p ub lic , fu n cţia publică, data de la care acesta urm ează să exercite funcţia publică, d rep turile salaria le , perioada de probă, după caz, a lte com ponente necesare, stab ilite de leg is la ţie . C ea de a doua categorie de subiecţi - fu n cţio n arii pub lic i cu statut special, - fo rm ează to talita tea persoanelor angajate în fu n cţii pub lice speciale, statutul ju r id ic al fu n c ţio n a rilo r respectiv i, la fe l ca şi reg im u l ju r id ic al fun c ţie i, f iin d reg lem entat prin in term ed iu l unor legi speciale. în acest sens, dacă urm ăm logica stab ilită de către leg iu ito r, raporturile ju r id ic e apărute în tre funcţionaru l respectiv şi autoritatea publică specială angajatoare, nu sunt raporturi g refa te pe un act ad m in is tra tiv , de natura celu i m enţionat în art.30 din Leg ea 1 5 8 /2 0 0 8 , ci raporturi ju r id ic e grefate pe un act ju r id ic d ife r it de actul ad m in is tra tiv clasic. în m ajo rita tea cazu rilo r este vorba despre un izv o r general, generator al ra p o rtu rilo r respective - contractul in d iv id u a l de m uncă, aşa cum stipu lează reg lem entările speciale în m aterie . A s tfe l, p o triv it L e g ii serv ic iu lu i în organele vam ale n r.1 1 5 0 d in 2 0 .0 7 .2 0 0 0 , angajarea în servic iu în o rganele vam a le este benevolă şi se face în bază de contract individual de muncă (a rt.5 a lin .(2 ); p o triv it p revederilo r L e g ii cu p riv ire la p o liţie nr.416 din 1 8 .1 2 .1 9 9 0 , angajarea, transferarea şi concedierea din p o liţie se efectuează în co n fo rm ita te cu Legea cu p riv ire la po liţie , C odu l m uncii şi alte acte leg is la tive se ap lică în m ăsura în care nu contravin leg ii în cauză; p o triv it p revederilo r Legii privind Serviciul de Informaţii şi Securitate a! Republicii Moldova nr.753 din 23.I2.2009,}bo personalul S erv ic iu lu i este încadrat, în bază de contract, cu m ilita r i care îndeplinesc serv ic iu l m ilita r şi

Preşedintele, vicepreşedinţii, membrii Curţii de Conturi; Directorul, directorii adjuncţi ai Serviciului de Informaţii şi Securitate; Preşedintele, vicepreşedinţii, secretarul Comisiei Electorale Centrale; Preşedintele, membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului; Preşedintele, vicepreşedinţii, membrii Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare; Guvernatorul, prim-viceguvematorul. viceguvernatorii Băncii Naţionale a Moldovei; Directorul general, directoi ai Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică; Directorul, directorii adjuncţi ai Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei; Directorul general, directorii generali adjuncţi ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei; şefii, şefii adjuncţi ai oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat; Directorul, directorii adjuncţi ai Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat; Directorul, directorii adjuncţi ai Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal; Şeful Centrului Serviciului Civil; Preşedintele, prim-vicepreşedintele, vicepreşedinţii. Secretarul ştiinţific general al Academiei de Ştiinţe a Moldovei; Preşedintele, vicepreşedinţii. Secretarul ştiinţific al Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare; Şeful Serviciului de Stat de Curieri Speciali; Directorul general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină; Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări Sociale; Directorul Serviciului de Stat de Arhivă, precum şi Agentul guvernamental - reprezentant al Guvernului Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

v’° Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 156 din 31.12.2009.178

cu salariaţi c iv ili (a rt.1 4 a l in . ( l ) ; p o triv it p reved erilo r Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului specia! în cadrul Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, aprobat prin hotărârea guvernu lu i nr.461 din 2 4 .0 3 .2 0 0 8 ,361 angajarea în cadrul S erv ic iu lu i se efectuează în bază de contract individual de muncă, în cheia t în con form ita te cu leg is la ţia în v ig o are (p c t.3 6 ); p o triv it p reved erilo r Legii cu privire la statutul militarilor nr.162 din 22.07.2005,362 to ţi cetăţenii R ep u b lic ii M o ld o v a care au îm p lin it v îrs ta de 18 ani au drepturi egale la în cadrare în serv ic iu l m ilita r prin contract; p o triv it p re v e d rilo r L e g ii cu p riv ire la sistem ul pen iten ciar n r.1 0 3 6 d in 1 7 .1 2 .1 9 9 6 , în sistem ul pen iten ciar pot fi an g a ja ţi, pe bază de contract, cetăţeni ai R ep u b lic ii M o ld o v a care au îm p lin it v îrs ta de 18 ani, nu au fost an terio r condam naţi, cu un com portam ent dem n în societate, apţi conform c a lită ţilo r personale, s tu d iilo r şi stării de sănătate să îndeplinească sarcin ile de servic iu (a rt.1 8 a l in . ( l ) .

R aportu rile ju r id ic e de prestare a m uncii a le persoanelor cu fu n cţii de d em nitate pub lică sunt, p o triv it p reved erilo r art.6 din Legea 1 9 9 /2 0 1 0 , raporturi de exercitare a funcţiei. R ap o rtu rile în cauză sunt generate, în cazul în care ocuparea funcţie i are loc prin in term ediu l m ecan ism elor e lectora le , de către m andatul va lid a t de către autoritatea com petentă în m aterie , ia r în cazul în care ocuparea funcţie i are loc prin num ire , în calitate de iz v o r al apariţie i raportu lu i apare actul de num ire . în am bele s ituaţii, p o triv it p reved erilo r legale în m aterie , izvoru l de ap ariţie a raportu lu i ju r id ic de prestare a m uncii de către d em n ita rii p u b lic i este noncontractual, în sensul, că actul ju r id ic generator al raportu lu i respectiv este un act de natură un ila tera lă , em anat de către un subiect cu autoritate pub lică , care îşi asum ă astfel ca lita tea de autoritate angajatoare a dem n ita ru lu i p ub lic respectiv . în s ituaţia dată raportu l ju r id ic de exercitare a funcţie i de dem nita te p ub lică este un raport ju r id ic de m uncă, deoarece fin a lita tea urm ărită de către am b ii partic ipanţi la raportul respectiv - atât de către dem nitaru l p u b lic , cât şi de autoritatea angajatoare, - im p lică prestarea unei m unci specifice de către persoana aleasă sau n u m ită în fu n cţia de dem nitate pub lică , în folosu l d irect sau in d irect al au to rită ţii angajatoare.

N e fiin d , to tuşi, generat de către un contract in d iv id u a l de m uncă, raportu l de m uncă al dem nitaru lu i public nu este un raport ju r id ic de m uncă tip ic , g refa t pe un contract in d iv id u a l de m uncă, ci un raport ju r id ic de m uncă a tip ic , sursa acestuia fiin d extracontractuală . C a lific a re a raportu lu i de exerc itare a funcţie i de dem nita te p ub lică drept raport ju r id ic de m uncă atip ic este fundam entată pe un şir de prevederi a le L e g ii 1 9 9 /2 0 1 0 , care reglem entează tim p u l de m uncă, salarizarea, tim p u l de od ihnă, suspendarea

161 Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.66-68 din 01.04.2008.162 Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 129-130 din 30.09.2005.

m andatu lu i şi răspunderea dem n ita ru lu i public . A s tfe l, p o triv it norm elor legale în m aterie , durata tim p u lu i de m uncă al dem nitaru lu i, inclusiv a tim p u lu i lucrat peste durata norm ală, este supusă reg lem entărilor corespunzătoare din leg islaţia m uncii referitoare la tim pu l de m uncă, în partea în care aceste raporturi nu sunt stabilite în legea specială ce reglem entează activ itatea acestui dem nitar (art.9 a lin .(2 ) din Lege); salarizarea persoanelor cu funcţii de dem nitate publică se efectuează în m odul, în co n d iţiile şi în m ărim ile prevăzute de Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr.355 din 23.12.20053°J sau de Legea salarizării nr.847 din 14.02.2002,364 care sunt leg i speciale în m ateria raporturilor ju rid ic e de m uncă şi care reglem entează m odul de salarizare a persoanelor angajate în m uncă (a rt.14 din Lege); persoanele cu funcţii de dem nitate publică pot beneficia, pe lângă concediul de odihnă anual p lă tit cu o durată de 35 z ile calendaristice, şi de alte tipuri de concedii, conform legislaţiei m uncii, dacă legea specială nu prevede altfe l (a rt.15 a lin .(2 ) din Lege); exercitarea m andatulu i dem nitaru lu i se suspendă în tem eiu l p revederilo r leg islaţiei m u n c ii, reg lem entărilor de drept com un c iv ile , adm in istra tive sau penale, al leg ilo r speciale ce reglem entează activ ita tea d em n ita ru lu i, precum şi în tem eiu l p artic ipării dem n itaru lu i în cam pan ia e lectora lă sau al desfăşurării anchetei de servic iu în legătură cu săvîrş irea de către dem nita r a fap te lo r im putab ile acestuia (art,21 a lin .(2 ) din Lege); în că lcă rile com ise în exerc iţiu l m andatu lu i atrag răspunderea d isc ip linară , c iv ilă , con traven ţion ală sau penală în co n d iţiile leg ii (a rt.23 a lin .(2 ) d in L ege). D e asem enea, legea consacră regu la ap licării subsidiare a leg is la ţie i m uncii asupra ra p o rtu rilo r de exercitare a funcţie i de dem nitate publică, stab ilind , prin in term ediu l d is p o z iţiilo r fin a le şi tra n z ito rii, că d isp o z iţiile acesteia se com pletează cu p revederile leg is la ţie i m u n c ii, cu reg lem entările de drept com un c iv ile , adm in is tra tive sau penale, după caz, în m ăsura în care nu contravin leg ilo r ce reg lem entează ac tiv ita tea persoanei cu funcţie de dem nita te p ub lică (a rt.2 4 d in Lege).

S tab ilirea n atu rii ju r id ic e a raportu lu i ju r id ic presupune id en tificarea categorie i fundam enta le a d rep tu lu i, prin in term ed iu l căreia poate f i evocată esenţa raportu lu i ju r id ic al fu ncţionaru lu i p ub lic în calitate de realitate ju r id ic ă ce serveşte drept obiect de re fe rin ţa ep istem olog ică, precum şi stab ilirea corectă a reg im u lu i ju r id ic ap licab il. L ite ra tu ra de specialitate în m ateria raporturilor ju r id ic e ale funcţionarilo r public i şi ale persoanelor asim ila te fu n c ţio n a rilo r p ub lic i nu este un ivocă în ceea ce ţine de caracterizarea naturii ju r id ic e a rap o rtu rilo r generate de exercitarea unei fu n cţii publice, observându-se un anum it partizanat, uneori exclusivist, în tratarea rap o rtu rilo r respective în dependenţă de „tabăra” din care face parte.

Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.35-38 din 03.03.2006. 164 Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.50-52 din 11.04.2002.

180

Se ev id en ţiază , pe de o parte, abordările adm in is tra tiv is te , susţinute de teo re tic ien ii în m ateria ş tiin ţe lo r de drept ad m in is tra tiv , şi, pe de altă parte, abordările contractualiste ju r id ic e clasice, susţinute de specia liştii în m ateria ştiin ţe lo r de drept p rivat, şi în p rim u l rând ale expo n en ţilo r ştiin ţe i dreptu lu i m uncii. A s tfe l, sub aspectul naturii ju r id ic e a raportu lu i de servic iu al funcţionarilor publici, continuă disputa între concepţia axată pe natura ju rid ică de drept public a raportului respectiv, generat de către un act adm in istra tiv , şi concepţia axată pe natura contractuală a raportu lu i dat, generat de către un contract de m uncă, sau de către un a lt tip de contract de reg im ju r id ic p riva t. T otuş i, în u ltim u l tim p se observă o ten tin ţă de re la tivă co n c ilie re în tre aceste două tabere, ceea ce va servi, în m od ev id ent, num ai în ben efic iu l atât al abo rd ărilo r epistem olog ice ale rap o rtu rilo r respective, cât şi al abo rd ărilo r de natură p rax io log ică . C el puţin tratarea intinsecă a raportu lu i ju r id ic în cauză, in d ife ren t din ce parte şi d in care tabără nu ar ven i ea, este una de fic ita ră , de aceea este necesară abordarea interdiscip linară, publico-privatistă, a raportului respectiv , pentru o pos ib ilita te de determ inare a esenţei n a tu rii ju r id ic e a acestui raport.

P o triv it doctrinei rom âneşti de drept ad m in is tra tiv atât funcţia publică, cât şi raportu l ju r id ic generat în urm a exerc ită rii unei fu n cţii pub lice , aparţin institu ţional dreptu lu i ad m in is tra tiv . C onform o p in ie i lui A n to n ie Io rgovan (2 0 0 1 ), desprinderea conceptuală a funcţiue i publice de raportu l ju r id ic de m uncă deja s-a rea liza t, drept argum ent al doctrin aru lu i servind fap tu l că toate lit ig iile legate de funcţie ale fu n c ţio n arilo r p ub lic i sunt soluţionate de către instanţele de contencios ad m in is tra tiv , şi nu de către instanţele c iv ile .16' U n alt cercetător în m ateria dreptu lu i adm in is tra tiv - V a le n tin Prisacaru (2 0 0 4 ), - consideră că raportu rile de servic iu ale fu n c ţio n arilo r p u b lic i nu au n im ic în com un cu raportu rile ju r id ic e de m uncă, fundam entate pe un contract in d iv id u a l de m uncă, deoarece raportu rile de servic iu iau naştere din actul adm in is tra tiv de autoritate de n u m ire a unei persoane fiz ic e în tr-o funcţie p u b lică .366 N ic u la e N eag u (2 0 0 6 ), la rându-i, consideră că extensia de la raportul ju r id ic de servic iu al fu n c ţio n a rilo r p u b lic i la raportu l ju r id ic de m uncă este una forţată , care nu poate fi susţinută.367 în lite ra tu ra rom ânească in te rbe lică de drept ad m in is tra tiv de asem enea se susţinea p o z iţia pre luată de către doctrina postcom unistă în m ateria de drept ad m in is tra tiv p riv in d natura ju r id ic ă a raportu lu i d in tre funcţionaru l public şi autorita tea p ub lică .368

365 Antonie Iorgovan, Tratai de drept administrativ, voii, ediţia a Jll-a, - Bucureşti, editura „AII Beck”, 2001,p.558.

366 Valentin I. Prisacaru. Funcţionarii publici, - Bucureşti, editura ,.A11 Beck”, 2004, p. 102.367 Niculae Neagu, Natura juridicii şi etica funcţiei publice, - Bucureşti, editura „Bren". 2006, p. 125.m în ceea ce ţine de natura juridică a raportului respectiv. Anibal Teodorescu (1929) considera câ funcţia nu este

un contract ci o situaţie legală, obiectivă, creată de către stat în interesul său exclusiv şi generatoare de un complex de drepturi totdeauna variabil pentru stat şi de un minim de drepturi pentru funcţionar (Anibal Teodorescu. Tratat de Drept administrativ, ediţia a IIl-a, vol.l, - Bucureşti. 1929. p.297), iar Paul Negulescu (1934) considera că nu se poate face nici o apropiere între raporturile ce există între administraţie şi funcţionar şi între raporturile existente între un funcţionar privat şi patronul său. deoarece numirea funcţionarului este un

181

în literatu ra ju r id ic ă de drept al m uncii s-a conturat o altă p o ziţie v is -a - vis de raportu rile ju r id ic e respective, deşi nu este atât de un ila tera lă ca cea expusă în doctrin a de drept adm in is tra tiv . A s tfe l, în literatura m oldovenească de drept al m unc ii m a jo rita tea au to rilo r care s-au expus asupra naturii ju r id ic e a rap o rtu rilo r ju r id ic e d intre fu ncţionarii pub lic i şi autoritatea publică, consideră că raportu rile ju r id ic e de m uncă ale acestor funcţionari sunt raporturi ju r id ic e de m uncă tip ice , grefate pe un contract in d iv id u a l de m uncă. P o triv it lui Eduard B oişteanu (2 0 0 5 ), au o fo rm ă tip ic ă raporturile ju r id ic e de m uncă în care sunt im p lica ţi fu ncţionarii p u b lic i, m agistra ţii şi m ilita r ii ,1"'1 p o z iţie susţinută şi în m anualu l de drept al m uncii ed itat în anul 2 0 0 7 de către au torii N ic o la i Rom andaş şi Eduard B oişteanu.370 în literatura rusă (postsovietc ică) de drept al m uncii apartenenţa raportu rilo r ju r id ic e d in tre fu ncţionarii p ub lic i şi au to rită ţile publice la raportu rile de m uncă este m ai puţin d iscutab ilă, datorită reg lem entării acestora inclusiv de către C odul m uncii al Federaţie i Ruse. P o triv it p reved erilo r a rt.19 d in C odul respectiv, « m pydoabie owHoiuemm HOJHUKamm na ocHouamiu m p ydoeozo d o zo so p a s p e iy .ib m a m e Ha3HaneHun Ha dojiMcnocnib unu y m eep ycd em m e donotcHocmu e aiynafix, npedycMompeHHbix 3aKOHOM, uhhm hnp.MamusHbiM npaaonbi.M axmoM unu ycm aeoM (nojio3iccnue.\i) opzanm anuu». 371 Totuşi, există suficiente abordări conceptuale d ife rite şi în doctrina ju r id ic ă rusă priv ind natura ju r id ic ă a raportului d intre funcţionaru l public şi autoritatea publică angajatoare. A s tfe l, po triv it lui S. E. C ianno v (2 0 0 9 ), «KownpaKm o npoxoDtcdeHuu zocydapcmeeHHou cnywcfibi np iaean no 6ojibiueu nacmu He onpede.nxmb undueitdyanbHbie y a io e m npoxojKdeHun zocydapcmeeHHou cjiyowGbi, a 3U(JjUKcnpo8amb (JjctKm doSpoeoiibHozo deyxcmopoHHezo eo.ieu3hfi8.neHm o ee npoxoMcdemut. B om nm ue om m pydoeozo d o zoeopa KoumpaKm o npoxoDwdeHuu zocydapcmeeHHou cjiyjKâbi ocHoebieaemcx Ha no.noDicenwx ne mpy’doeozo, a cncifuanbiiozo cnyoiceouozo 3aKonodamejibcmea. n o ceomi npu3HaKCLM KOHtnpaKm o npoxooKdem m zocydapcmeeHHou CM’OKâbi Bmixce ne k mpydoeoMy, a k ad.vuhucm pam uenOMy d o zoeopy» .37“ C u toate o p in iile dis idente, în doctrina de drept al m unc ii din Federaţia Rusă s-a în cetăţen it p o ziţia , fundam entată pe norm ele leg is laţie i m u n c ii, p o triv it căreia

act de putere publică încadrându-se într-un procedeu de drept public, înfăptuit printr-un act de autoritate (a se vedea P.Negulescu. Tralal ile Drept administrativ, ediţia a IV-a, - Bucureşti. 1934. p.541-543). Mihai Văraru (1928), un alt doctrinar interbelic în materie de drept administrativ, considera, la rându-i, că raporturile ce se nasc între stat şi funcţionarii săi sunt raporturi de drept public, funcţionarii respectivi nedeţinând nici o putere şi nici un drept de la autoritatea care i-a numit, sursa competenţei lor fiind legea organică a funcţiunii (M. Văraru, Tratat de Drept administrativ român. - Bucureşti. 1928, p. 148).

m Eduard Boişteanu. Dreptul muncii, p.67.370 Nicolai Romandaş, Eduard Boişteanu, Dreptul muncii, p.65.171 Tpyâofiou Kodewc P o c c u Î i c k o u <I>edepaiţuu, cDe/ieparihHhrH 'SaKOH o t 30 ^eK afipa 2001 r. JNTsl 97-03 (publicat în

C3 pa». 2002. m (m.I). Ct.3). m MaHHOB C.E., HeKomopbie aonpochi orncpauunemui rnpydonoro doronopa om KOHmpaKmoa c

eocyâapcnmeiuibLMii uMytiuifiina.ihiihLmi c j iv - h c u iu u m u , articol, publicate pe pagina web: http://otd-lab.ru/spravochnik/stati/nekotoi-ye-voprosy-otgranicheniya-trudovogo-dogovora-ot-kontraktov-s-

gosudarstvenny (accesat la 08.04.2011).182

http://otd-lab.ru/spravochnik/stati/nekotoi-ye-voprosy-otgranicheniya-trudovogo-dogovora-ot-kontraktov-s-

în cazul celo r m ai m u lte categorii de funcţionari p ub lic i raportu rile ju r id ic e de m uncă sunt generate de către fapte ju r id ic e com lexe , care au drept com ponente actul adm in is tra tiv de num ire sau alegere în funcţie şi contractul in d iv id u a l de m uncă, în cheiat în urm a em ite rii actu lu i adm in is tra tiv respectiv. Totodată , şi leg iu ito ru l, şi doctrina rusă de specialitate în m aterie de funcţie pu b lică fac o d ife ren ţie re în tre statutul ju r id ic al fu n c ţio n arilo r p u b lic i şi statutul ju r id ic al fu n c ţio n arilo r m u n c ic ip a li, care constă în aceea că încadrarea în tr-o funcţie p ub lică a unui funcţionar m u n ic ip a l se e fectuează în baza unui contract de m uncă, pe când încadrarea în m uncă a unui fu n cţio n ar pu b lic se efectuează în baza în ch e ie rii unui contract de serv ic iu .373

Aspecte concluzive. în literatu ra rom ânească de drept al m u n c ii s-a fo rm at o o p in ie foarte consistentă, p o triv it căre ia raportu rile de servic iu ale fu n c ţio n arilo r p ub lic i sunt raporturi ju r id ic e de m uncă tip ice , ch iar dacă acestea nu sunt fundam entate pe un contract in d iv id u a l de m uncă. D in această perspectivă una d in cele m ai argum entate tra tări a le ra p o rtu rilo r respective d in această a fost efectuată de către Şerban B elig rădeanu (2 0 0 0 ), în tr-un studiu pub licat im ed ia t după adoptarea L eg ii n r. 1 8 8 /1 9 9 9 p riv ind statutul fu n c ţio n arilo r p u b lic i,374 re luată de către reputatu l cercetător în m ai m ulte studii u lterioare .375 P o tr iv it m a jo rită ţii cercetătorilo r, în cazul t itu la r ilo r unei funcţii pub lice raportu l ju r id ic de m uncă al fu n c ţio n arilo r respectivi are drept tem ei - exact ca şi în cazul ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă clasice, - tot un acord de vo in ţă ; raportul în cauză având, astfe l, natură contractuală. Sursa o p in ie i date o constituie o dec izie a în a lte i C u rţi de C asaţie şi Justiţie a R o m â n ie i.37b C onsiderăm foarte corectă o astfel de abordare p riv ind natura contractuală a raportu lu i ju r id ic de servic iu al fu ncţionaru lu i p u b lic , ceea ce conferă acestuia sufic iente trăsături pentru a fi plasat, cel puţin în parte, în aria de acoperire a d reptu lu i m u n c ii, deoarece însăşi necesitatea, absolut lo g ică şi norm ală , de acceptare de către v iito ru l fu n cţio n ar p ub lic a actu lu i de n u m ire sau - în cazul dem nitaru lu i p ub lic , - de alegere sau n um ire în fu n cţia publică, o feră expresie unui raport ju r id ic de natură contractuală , ch iar şi dacă ap ariţia rsaportu lu i de facto este condiţionată de em iterea actu lu i adm in is tra tiv de către autoritatea p ub lică angajatoare. C u p rec iză rile de rigoare care se im pun în ceea ce ţine de raportu rile ju r id ic e de m uncă ale d e m n ita rilo r pu b lic i: peroanele f iz ic e care deţin fu n cţii de dem nita te pub lică îş i desfăşoară activ ita tea în tem e iu l unei a lte fo rm e a raportu lu i ju r id ic de

173 C.H.EpaTaHOBCKHH, ('oomuvweuue oouţux u cnequaibHMx ocmmuniu npeKpauţemot Aiyiiuifunutbiio-cjiy.MceO- Hbix omuouiemtii, - Mocraa, vKypHan «rocyaapcTBO h npaBo». Ne 10/2010 r.. p.49.

374 Şerban Beligrădeanu, Consideraţii teoretice yi practice în legătură cu Legea nr. IH8 1999 privind statutul funcţionarilor publici, - Bucureşti, revista „Dreptul", nr.2/2000, p.6-14.

375 „...raportul de serviciu al funcţionarului public constituie una dintre formele tipice ale raportului juridic demuncă, alături de cel bazat pe contractul individual de muncă" (Şerban Beligrădeanu, Natura raportului juridic de muncă al membrilor corpului diplomatic şi consular al României in lumina Legii nr.269 2003, - Bucureşti, revista „Dreptul", nr. 10/2003, p.33).

376 Şerban Beligrădeanu, Ion Traian Ştefanescu, Răspunderea civilă reciprocă intre părţile raportului contractualde serviciu al funcţionarului public, - Bucureşti, revista „Dreptul", nr.4/2009, p.78-79.

183

m uncă, cu anum ite deosebiri fa ţă de raportu l ju r id ic de servic iu - raport ju r id ic de m uncă atip ic , - al fu n c ţio n arilo r pub lic i. în cazul unor dem nitari p u b lic i, cum ar f i, de exem plu , ju d e c ă to rii, legea specială care reglem entează statutul ju r id ic al acestora - Legea cu privire la statutul judecătorului nr.544 din 20.07.1995,377 - nu conţine n ic i un fe l de m enţiuni cu re ferire la natura raportu lu i ju r id ic de m uncă al ju d ecă to rilo r. Totodată , m enţionăm că în cadrul doctrinei franceze în m aterie s-a conturat o ram ură re la tiv autonom ă de drept, denum ită Droit de la fonction publique.'7'

N a tu ra ju r id ic ă a raportu lu i de serviciu al fu n c ţio n arilo r public i depinde in c lus iv de d term inarea naturii ju r id ic e a funcţie i pub lice. Sub acest aspect, doctrina contem porană a funcţie i publice cunoaşte, de regulă, două tip u ri de abordări: abordarea statutar contractuală şi abordarea statutar legală. T e o ria statutului contractual al funcţie i publice este fundam antată pe ideea p o triv it căreia esenţa fu n c ţiilo r pub lice este fundam antată pe un contract (de regulă ad m in is tra tiv ), o p in ie care este susţinută şi de către unii teoretic ien i în m ateria dreptulu i adm inistrativ şi al contenciosului adm in istrativ din R epublica M o ld o v a . N a tu ra contractuală a raporturilor de serviciu ale funcţionarilo r public i este ferm susţinută şi de către teoretic ien ii dreptului m uncii în m aterie, num ai că de pe alte p o ziţii şi cu alte argum ente epistem ologice.

T e o ria statutului legal al funcţie i pub lice consideră funcţia publică drept un statut legal, deoarece actul de institu ire a oricărei funcţii publice em ană de la stat. în acest sens, raportu l ju r id ic generat în urm na o cupării de către o persoană a unei fu n c ţii publice urm ează, în m od logic, lin ia determ inată de către natura ju r id ic ă a funcţie i publice. în ceea ce ne priveşte, considerăm că atât funcţia publică, cât şi raportu l generat în urm a ocupării acesteia este de natură contractuală , deoarece entitatea de funcţie publică nu poate fi abordată separat de subiecţii im p lica ţi în punerea în m işcare a funcţie i respective, adică separat de încadrarea unei persoane în fu n cţia dată, încadrare care se efectuează, o ricum nu am p riv i-o , p rin in term ediu l unui act de natură v o lit iv ă b ila te ra lă - a unui acord de vo in ţă a p ă rţilo r im p licate în procedura de ocupare a funcţie i publice: a unei persoane fiz ic e , aspirante la funcţia publică şi, respectiv, a unei autorităţi publice în cadrul căreia este inclusă funcţia în cauză. în caz contrar se poate a junge la o concluzie greşită p o tr iv it căreia orice funcţie d in cadrul unei un ită ţi cu capita l de stat, cum ar f i, de exem plu , in s titu ţiile pub lice , sunt fu n c ţii de natură ju r id ic ă legală, care au drept sursă generatoare p rim ară vo in ţa statului de a institu i funcţia respectivă. A m b e le situaţii presupun, până la urm ă, existenţa - d irectă sau indirectă, - a unui act

177 Republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 117-119 din 15.08.2002.17s Jean-Marie Auby, Jean-Beinaid Auby, Didier Jean-Pieire. Antony Taillefait, Droil de la Fonction Publique, -

Paris, editeur Dalloz. collection Precis Dai Io: Droil Public, 2005. Potrivit autorilor în cauză, „le droil de la fonction publique comporte quatre elemenis: - Ies regles generales applicables â la fonction publique, - le statut de la Function publique - celui de la fonction publique territoriale - celui de la fonction publique hospitaliere

184

de natură adm in is tra tivă , deşi n im en i nu pune la în d o ia lă caracterul de drept al m u n c ii al raportu lu i care apare în tre in stitu ţia p ub lică şi salaria tu la angajat de către aceasta.

N a tu ra ju r id ic ă a raportu lu i de servic iu al fu n c ţio n arilo r p u b lic i este, o ricum nu s-ar încerca abordarea raportu lu i respectiv , una com plexă , cu im p lică ri ju r id ic e in trad isc ip linare , situându-se atât în sfera dreptu lu i m u n c ii, cât şi în sfera dreptu lu i adm in is tra tiv . R aportu l generat în urm a ocupării fu n cţie i pub lice de către o persoană f iz ic ă are drept ob iect prestarea unei ac tiv ită ţi de natură publică, care a fost, este şi cu siguranţă că va fi o muncă prestată p o tr iv it unui reg im prestab ilit, atât de m uncă cât şi de odihnă; o m uncă supusă aspectelor d isc ip linare şi, to todată, o m uncă, prestarea căreia poate oricând înceta , în c o n d iţiile leg ii. T o todată , există sufic iente e lem ente în cadrul acestui raport care ne fac să a firm ăm că de la „ocupantu l” funcţie publice em ană puterea publică a statului, ceea ce este specific unui raport ju r id ic ad m in is tra tiv . A s tfe l, şi sub aspect de drept al m u n c ii, şi sub aspect de drept adm in is tra tiv , raportul generat este un raport juridic atipic. D u p ă cum susţinea şi V e g in ia V erd inaş (1 9 9 8 ), funcţionaru l pub lic are un statut ju r id ic generator al unei institu ţii com plexe, afla te la hotarul d intre dreptul ad m in is tra tiv şi dreptu l m u n c ii.371’

Putem concluziona cu certitud ine că este im p o s ib il de separat com ponenta ad m in istra tivă de com ponenta de drept al m unc ii în cadrul raportu lu i ju r id ic al fu ncţionaru lu i pub lic cu autoritatea p ub lică angajatoare, în tre acestea existând, p rax io lo g ic , o unitate d ia lectică in d iv iz ib ilă . A b o rd area separată a com ponentei de drept al m unc ii de cea adm in is tra tivă în conţinutu l rap o rtu lu i respectiv este posib ilă num ai strict ep is tem olog ic , în contextu l tra tă rii teoretice a raportu lu i de servic iu în cauză. D in aceste considerente (d ar nu n u m ai) raportu l ju r id ic de servic iu al fu n c ţio n a rilo r p u b lic i poate fi abordat atât drept un raport ju r id ic ad m in is tra tiv , cât şi un raport ju r id ic de m uncă, dar, în am bele cazuri şi s ituaţii, acesta nu este un raport tip ic nici pentru dreptul ad m in is tra tiv , n ic i pentru dreptul m u n c ii. A s tfe l, în cazul dat avem de a face cu un raport ju r id ic non-standard care, abordat prin prism a dreptu lu i m u n c ii, este un raport ju r id ic de m uncă a tip ic . D u p ă cum a firm a cercetătorul A lexan d ru Ţ ic le a (2 0 0 9 ), abordarea „cantonată” a dreptulu i m u n c ii, doar la studiuI relaţiilor de muncă in sectorul privat şi cu totul incidental al celor din sectorul public,380 este incorectă şi sterilă , care nu re flec tă absolut deloc s ituaţia p rax io log ică în m ateria rap o rtu rilo r de m uncă. In acest sens, raportu rile ju r id ic e de m uncă ale fu n c ţio n arilo r p ub lic i - raporturi de servic iu , p o triv it leg ii, - sunt raporturi ju r id ic e de m uncă tipice, dacă acceptăm ideea existenţei unui drept public al muncii, in d ife ren t de

379 Verginia Verdinaş. Slatlultil fimcţionantlui public, - Bucureşti, editura „Nemira”, 1998. p.41-42.380 Alexandm Ţiclea, Opinii privitul dreptul public al muncii subramuru a dreptului muncii, - Bucureşti.

„Revista română de dreptul muncii”, nr.4/2009, p. 16.185

m odul de abordare - ram ură autonom ă a s istem ului dreptu lu i sau subram ură a dreptu lu i m unc ii clasic. T o tu ş i, până la statuarea şi fundam entarea ep istem olog ică şi d e fin itiv conceptualizată ş tiin ţific , f iin d p riv ite prin prism a re g lem n tă rilo r actuale în m aterie , cât şi prin prism a doctrine i clasice a dreptu lu i m u n c ii, raporturile de servic iu sunt raporturi de m uncă atip ice, apărute în tre două părţi: în tre benefic iaru l a c tiv ită ţii de m uncă subordonată - autoritatea publică, şi prestatorul ac tiv ită ţii (m u n c ii) respective - funcţionaru l p ublic sau, după caz, dem nitaru l public . F uncţionarii pu b lic i, în calitate de prestatori ai unor anum ite genuri de activ ita te , specifice fu n c ţiilo r publice, sunt, p o triv it te rm in o lo g ie i com unitare , precum şi conform doctrinei dreptu lu i m unc ii d in spaţiul com unitar, lucrători,381 A d ic ă salariaţi, po triv it te rm in o lo g ie i uzuale în m aterie din R ep u b lica M o ld o v a , noţiunea de funcţionar pub lic fiin d una derogatorie de la noţiunea de salariat,38’ iar în m aterie de raporturi ju r id ic e de m unca, tip ice sau atip ice, legea-cadru (dreptu l co m u n ) este C odu l m u n c ii.383

,KI Nicolas Font, Le iravail subordonne entre droit prive el droit public, preface de Jean-Marie Ponlier, - Paris, edition Dalloz, collection Nouvelle bibliolheque de theses, 2009, p.23.

3X2 Alexandru Ţiclea, Opinii privind dreptul public al muncii subramură a dreptului muncii, - Bucureşti.„Revista română de dreptul muncii", p.27.

m După cum afirmă, pe bună dreptate, autorii lucrării Dreptul public al muncii, atunci când este cazul, completarea legislaţiei privind funcţia publică se efectueaza, în primul rand (si in principal), cu prevederile Codului muncii şi cu celelalte acte normative incluse în legislaţia muncii, şi în al doilea rând (în subsidiar), cu reglementările de drept civile, administrative sau penale (Alexandru Ticlea, Laura Georgescu, Ana Cioriciu Stefanescu, Barbu Vlad, Dreptul public al muncii, - Bucureşti, editura Wolters kluvver, 2010, p.32).

SCURTĂ POSTFAŢĂR ap o rtu rile ju r id ic e de m uncă sunt entită ţi p lu rid im en s io n a le , v a riab ile

şi f le x ib ile , după cum se poate observa din conţinutu l s tud iu lu i m o n o g ra fic de fa ţă . T ra ta te prin prism ă d iho tom ică, acestea dem onstrează pregnant fap tu l, că re la ţiile sociale de m uncă, in d ife ren t de atitud inea activă sau pasivă, abordată de către leg iu ito r, au caracter fluctuant, f iin d im p o sib ilă elaborarea unei en tită ţi-e ta lon în dom eniu . D eşi se vrea tip iza tă , parad igm a raportu lu i, propusă de către leg iu ito r prin in term ed iu l norm elo r-cadru din C odu l m u n c ii, este în m are parte depăşită de tim p şi constituie un m odel m ai m u lt teoretic , decât ap licab il în practica cotid iană a re la ţiilo r de m uncă.

în an ii '70 ai secolului trecut şcoala sovietică de drept al m u n c ii, reprezentată de către cercetătorii L e v G h in ţb u rg , R om an L iv ş iţ, Iu rie O rlo v s k ii şi a lţ ii, a elaborat şi propus un m odel b ifurcat al raportu lu i ju r id ic de m uncă, constitu it d in raportu l in d iv id u a l de m uncă şi, respectiv , raportul colectiv de m uncă. F iin d u lte rio r preluat de către m ajo rita tea cercetăto rilo r în dom en iu l ştiin ţei de drept al m u n c ii, m odelu l respectiv continuă să fie susţinut şi astăzi în cadrul doctrinei de drept al m u n c ii d in spaţiul postsovietic, in c lus iv în cadrul doctrinei în m aterie din R ep u b lica M o ld o v a . Fixarea r ig id ă pe acest m odel este, în op in ia noastră, depăşită, şi nu num ai sub aspect pur ep istem olog ic , ci, ceea ce este şi m a i im portant, sub aspectul re a lită ţilo r practice. M o d e lu l în cauză com bin ă (p u r teoretic , desigur) două entităţi care conţin e lem ente structurale d ife rite şi obiectu l cărora n ic i pe departe nu este identic , pentru a le putea în g lo b a în cadrul unei entităţi com une - cea a raportu lu i ju r id ic de m uncă. C eea ce se consideră a fi raport in d iv id u a l de m uncă este, de fapt, singura entita te care are de a face cu obiectul direct al oricărui raport ju r id ic de m uncă, m ateria liza t prin prestarea şi rem unerarea m uncii. Raportul co lectiv are cu totul şi cu totul a lt obiect, esenţa căruia constă în d ia logul social în tre partenerii care reprezintă co lective le de m uncă, pe de o parte, şi angajato rii, pe cea la ltă parte. în acest sens este necesară, în o p in ia noastră, separarea raportu lu i co lec tiv de m uncă, care este, de fapt, raport de d ia log social, de tu lp in a en tită ţii com une - cea a raportu lu i ju r id ic de m uncă. D in aceste considerente şi au to rită ţile leg iu ito are ar trebui să dem areze procesul de elaborare a unui act norm ativ co d ificat autonom , separat de C odul m u n cii, - eventual, un Cod de d ia log social, - care să includă toată gam a vastă şi extrem de im portantă a re la ţiilo r care apar în cadrul parteneria tu lu ii social. în acest caz şi raportul ju r id ic de m uncă clasic, care ţine exclusivus de prestarea m u n c ii, va putea f i abordat în tr-o m an ieră m ai f le x ib ilă , fără ca să fie bătut în ţin te le dogm atice ale unui concept care este deja depăşit.

A c tu a liza re a conceptuală a institu ţie i raportu lu i ju r id ic de m uncă nu reprezin tă o sarcină uşoară nici pentru legu itor, dar nici pentru cercetătorii

187

interesaţi în m aterie. O ricum nu s-ar încerca, m odelu l praxio log ic al raportului ju r id ic de m uncă - fie tip ic , fie atip ic , - va fi d ife rit de cel fo rm a liza t ju r id ic , şi cel puţin cu un pas m ai în a in te fa ţă de m odelu l încadrat în spaţiul regulatoriu . Şi pentru a avea o perspectivă pe tim p m ed iu asupra d ezvo ltă rii raportu rilo r ju r id ic e de m uncă, este necesară inclusiv cunoaşterea reperelor istorice a d ezvo ltă rii conceptu lu i, repere care necesită a fi coroborate cu e lem entele in terd iscip linare în m ateria re la ţiilo r de m uncă, care figurează în cadrul a ltor ştiin ţe sociale, şi în p rim u l rând în cadrul so cio log ie i, econom ie i şi psiholg ie i m u n c ii, dar şi în cadrul tra tă rilo r antropolog ice ale d im ensiun ii m uncii. Separarea şi segregarea conceptuală a raportu lu i de m uncă, înch istat în cadrul dim ensional al c o n ţin u tu rilo r ju r id ic e este, în o p in ia noastră, lips ită de o v iz iu n e de perspectivă. C e l puţin o faţetă im portantă a raportu lu i - atip ic ita tea, - nu poate fi abordată în s tilu l m ecanicist al teh n ic ii ju r id ic e , fară a ţine cont de m ultiaspectualitatea conceptului. O ricu m , atât tip icitatea, cât şi atipicitatea raportului, este abordată ca atare nu de către persoanele participante la aceste raporturi - salariaţi şi angajato ri, - dar de către te rţi, din rândul cărora fac parte, în v irtu tea statutului pe care-1 au, toţi cercetătorii interesaţi de m ateria re la ţiilo r de m uncă.

în cheiem această scurtă postfaţă cu speranţa că cei in teresaţi au găsit în conţinutu l s tud iu lu i m o nogra fic „ D ih o to m ia raportu lu i ju r id ic de m uncă” m ai m ulte sau m ai puţine repere, care să le fie u tile în cadrul unor cercetări în m ateria rap o rtu rilo r de m uncă. D e la ei se aşteaptă, totodată, şi un ochi c ritic care să sesizeze acele carenţe care, oricum nu am încerca, sunt inseparabile de orice încercare de abordare ep istem olog ică a unor concepte ş tiin ţifice , din cadrul cărora face parte şi institu ţia raportu lu i ju r id ic de m uncă.

188

SUPORT NORMATIV ŞI PRACTICĂ JUDICIARĂ

1. ACTE NORMATIVE NAŢIONALE1. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994 (publicată în Monitorul Oficial

al Republicii M oldova nr.l din 18.08.1994).2. Codul muncii al Republicii Moldova nr.l54 din 28.03.2003 (publicat în

Monitorul O ficial al Republicii Moldova nr. 159-162 din 29.07.2003).3. Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107 din 06.06.2002 (publicat în

Monitorul O ficial al Republicii Moldova nr.82-86 din 22.06.2002).4. Codul fiscal al Republicii Moldova nr.l 163 din24.04.1997 (republicat în

Monitorul O ficial al Republicii M oldova din 08.02.2007) (ediţie specială).5. Legea pentru aprobarea Codului navigaţiei maritime comerciale al Republicii

Moldova nr.599 din 30.09.1999 (publicată în M onitorul Oficial al Republicii M oldova nr. 1 -4 din 11.01.2001).

6. Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică nr. 199 din 16.07.2010 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii M oldova n r.l 94- 196 din 05.10.2010).

7. Legea voluntariatuliui nr.121 din 18.06.2010 (publicată în Monitorul O ficial al Republicii Moldova nr. 179-181 din 24.09.2010).

8. Legea privind executorii judecătoreşti nr.113 din 17.06.2010 (publicată în Monitorul O ficial al Republicii M oldova nr. 126-128 din 23.07.2010).

9. Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.l58 din 04.07.2008 (publicată în Monitorul O ficial al Republicii M oldova nr.230- 232 din 23.12.2008).

10.Legea privind societăţile cu răspundere limitată nr.l35 din 14.06.2007 (publicată în Monitorul O ficial al Republicii M oldova nr.127-130 din 17.08.2007).

11. Legea cu privire la mediere nr.l34 din 14.06.2007 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 188-191 din 07.12.2007).

12. Legea privind cultele religioase şi părţile lor componente nr.l25 din 11.05.2007 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii M oldova nr.127-130 din 17.08.2007).

13. Legea privind activitatea de audit nr.61 din 16.03.2007 (publicată în Monitorul Oficial nr.l 17-126 din 10.08.2007).

14. Legea cu privire la statutul militarilor nr.162 din 22.07.2005 (publicată în Monitorul O ficial al Republicii M oldova nr.129-130 din 30.09.2005).

15. Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic nr.264 din 27.10.2005 (publicată în Monitorul O ficial al Republicii M oldova n r . l72-175 din23.12.2005).

16. Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr.355 din 23.12.2005 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii M oldova nr.35-38 din03.03.2006).

189

17. Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază nr.283 din 04.07.2003 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.200-203 din 19.09.2003).

18. Legea salarizării nr.847 din 14.02.2002 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.50-52 din 11.04.2002).

19. Legea cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei nr.1245 din 18.07.2002 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.137-138 din 10.10.2002).

20. Legea cu privire la avocatură nr.1260 din 19.07.2002 (publicată în Monitorul Oficial nr.159 din 04.09.2010).

21. Legea cu privire la notariat nr.1453 din 08.11.2002 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 154-157 din 21.11.2002).

22. Legea privind Inspecţia Muncii nr.140 din 10.05.2001 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.68-71 din 29.06.2001).

23. Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10.02.2000 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.57-58 din 18.05.2000).

24. Legea cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale nr.1086 din 23.06.2000 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 144-145 din 16.11.2000).

25. Legea serviciului în organele vamale nr.l 150 din 20.07.2000 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 106-108 din 24.08.2000).

26. Legea privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova nr.753 din 23.12.1999 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 156 din 31.12.1999)

27. Legea privind societăţile pe acţiuni nr.l 134 din 02.04.1997 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova n r.l-4 din 01.01.2008).

28. Legea cu privire la asociaţiile obşteşti nr.837 din 17.05.1996 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova n r.l53-156 BIS din 02.10.2007).

29. Legea cu privire la sistemul penitenciar nr.l036 din 17.12.1996 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova n r.l83-185 din 10.10.2008).

30. Legea ocrotirii sănătăţii nr.411 din 28.03.1995 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.34 din 22.06.1995).

31. Legea cu privire la activitatea farmaceutică nr.l456 din 25.05.1993 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.59-61 din 15.04.2005).

32. Legea cu privire la poliţie nr.416 din 18.12.1990 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 17-19 din 31.01.2002).

33. Regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a serviciului special în cadrul Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.461 din 24.03.2008 (publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.66-68 din 01.04.2008).

34. Regulamentul privind organizarea activităţii interpreţilor şi traducătorilor antrenaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministend Justiţiei, de organele procuraturii, organele de urmărire penală, instanţele judecătoreşti, de

190

notari, avocaţi şi de executorii judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.459 din 05.08.2009 (publicat în M onitorul O ficial nr.124-126 din 14.08.2009).

35. Convenţia colectivă (nivel naţional) cu privire la modelul Contractului individual de muncă nr.4 din 25.07.2005 (publicată în M onitorul O ficial al Republicii Moldova nr. 101-103 din 29.07.2005).

36. Codul Muncii al R.S.S.Moldoveneşti din 25.05.1973 (publicat în Veştile Sovietului Suprem al R.S.S. Moldoveneşti nr.5/1973). A ct abrogat.

37. Legea serviciului public nr.443 din 04.05.1995 (publicată în M onitorul Oficial al Republicii Moldova nr.61 din 02.11.1995). A ct abrogat.

II. HOTĂRÂRI EXPLICATIVE ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

1. Hotărârea Plenului CSJ nr.Il din 3 octombrie 2005 „Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei ce reglementează obligaţia uneia dintre părţile contractului individual de muncă de a repara prejudiciul cauzat celeilalte părţi” (publicată în Buletinul Curţii Supreme de Justiţie nr. 2/2006).

2. Hotărârea Plenului CSJ nr.12 din 3 octombrie 2005 „Cu privire la practica judiciară a examinării litigiilor care apar în cadru! încheierii, modificării şi încetării contractului individual de muncă” (publicată în Buletinul Curţii Supreme de Justiţie nr. 6/2006).

3. Hotărârea Plenului CSJ nr.27 din 24.12.2001 „ Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ” (publicată în Buletinul Curţii Supreme de Justiţie nr.4-5/2002).

III. ACTE NORMATIVE ALE ALTOR STATE1. Constituţia României (republicată în Monitorul Oficial al României. Partea I,

nr. 767/29 octombrie 2003).2. K oH cm um yiţun Poccuuckoh 0 e d e p a t ţu u (publicată în «Poccuuckosi ? a3em a»

d in 2 5 d e c e m b r ie 1993).3. Koucmumytţm Vicpaimt (publicată în «BidoMocmi R epxoB H oi Padu yKpaimi»,

nr.30/1996).4. Tpydoeou KodeKC Poccmickou (fredepaiiuu om 30A2.200h. (publicat în C3

P®. 2002. N°1 (h.I). Cm. 3).5. Legea României privind Statutul funcţionarilor publici nr. 188/1999

(republicată în Monitorul O ficial al României. Partea 1, nr. 365 din 29.05.2007).

6. Legea României din 1929 asupra contractelor de muncă (publicată în Monitorul Oficial al României nr.74 din 5 aprilie 1929). Act abrogat.

191

IV. ACTE INTERNAŢIONALE ŞI REGIONALE1. Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.177/1996 privind munca la

domiciliu.2. Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.181/1997 privind agenţiile

private de ocupare a forţei de muncă.3. Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor

Fundamentale, adopată la Roma de către ţările membre ale CE în data de 04.11.1950.

4. Carta Socială Europeană revizuită, adoptată la Strasbourg în data de 03.05.1996.

5. Rezoluţia 2009/2220(INI) referitoare la contractele atipice, securizarea parcursului profesional, flexisecuritate şi noile forme de dialog social (publicată pe pagina web:http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//E P //T E X T + T A + P 7 -T A -2 0 10 -0 2 6 3 + 0 + D 0 c+ X M L + V 0 //R 0 (accesat la08.04.2011).

6. Directiva 2008/104/EC privind munca prin agent de muncă temporară (publicatăîn Oficial Journal L 327, 5.12.2008, p.9-14).

7. Directiva 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale (publicatăîn Officia! Journal L 255, 30.9.2005, p.22-142).

8. Acordul-cadru S/2002/206.01.02 privind telemunca, încheiat între Uniunea Industriaşilor din Comunitatea Europeană, Uniunea Europeană a Artizanilor şi a întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Centrul European al întreprinderilor cu Participare Publică şi a întreprinderilor cu Interes Economic General şi Confederaţia Europeană a Sindicatelor (publicat pe pagina web: http:/ec.europa.eu/employment_social/news/2002/jul/telework_fr.pdf (accesat la 08.04.2011).

9. Directiva 1999/70/CE privind acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată (publicată în Oficial Journal L 175, 10.7.1999, p.43-48).

10. Directiva 1997/81/EC privind munca pe fracţiune de normă (publicată în Oficial Journal L 14, 20.1.1998, p.9-14).

11. Directiva 1996/71/CE privind detaşarea lucrătorilor efectuată în cadrul unei prestări de servicii, (publicatăîn Oficial Journal L 18, 21.1.1997, p.1-6).

12. Directiva 1993/104/CEprivind timpul de lucru (publicată în Official Journal L 307, 13.12.1993, p. 18-24).

13. Livre vert - Moderniser le droit du travail pour relever Ies defis du XXI-esiecle, act adoptat de către Comisia Comunităţilor Europene (C O M /2006/0708 final) (publicat pe pagina web: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM :2007:0627:FlN:ro:PDF (accesat la 08 .04 .2011).

14. Statutul Uniunii Mondiale a Profesiilor Liberale (text oficial de la data de28.09.2009) (publicat pe pagina web: http://www.um pl.com /contents/docs/statuts fr.pdf (acesat la 08.04.2011).

192

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-

http://eur-

http://www.umpl.com/

BIBLIOGRAFIE DE REFERINŢĂ (tratate, studii monografice, manuale, articole,

dicţionare, enciclopedii, rapoarte, surse internet)

1. A L B U IO A N , Drept civil. Contractul şi răspunderea contractuală, - C lu j- Napoca. editura „Dacia", 1994.

2. A U B Y J E A N -M A R IE , A U B Y J E A N -B E R N A R D , D ID IE R JE A N - P IE R R E , T A IL L E F A IT A N T O N Y , Droit de la Fonction Publique, - Paris. Editeur D alloz, collection Precis Dallo: Droit Public, 2005.

3. A V O R N IC G H E O R G H E , A R A M Ă E L E N A , N E G R U B O R IS , C O S T A Ş R U S L A N , Teoria generaă a dreptului. Manual, - Chişinău. editura ‘‘Cartier", 2004.

4. A V O R N IC G H E O R G H E , Tratat de teoria generală a statului şi dreptului. Volumul II, - Chişinău, F .E .-P .'T ip o g ra fia Centrală", 2010.

5. B A E Ş SERG1U, Drept civil. Partea generală, - Chişinău, editura “ Toner” , 1994.

6. B A R A S C H M A R C O I., Principii de legislaţia muncii, - Bucureşti, editura tipografiei „M işcarea”, 1932.

7. B E L E IU G H E O R G H E , Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, - Bucureşti, Casa de Editură şi Presă „Şansa”- S .R .L ., 1992.

8. B E L 1 G R Ă D E A N U Ş E R B A N , Ş T E F Ă N E S C U IO N T R A 1 A N . Dicţionar de drept al muncii, - Bucureşti, editura “ Lum ina Lex”, 1997.

9. B E L IG R Ă D E A N U Ş E R B A N , Consideraţii - teoretice şi practice - în legătură cu Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, - Bucureşti, revista „Dreptul", nr.2/2000.

10. B E L IG R Ă D E A N U Ş E R B A N , Natura raportului juridic de muncă al membrilor corpului diplomatic şi consular al României în lumina Legii nr.269/2003, - Bucureşti, revista „Dreptul” , nr. 10/2003.

11. B E L IG R Ă D E A N U Ş E R B A N . Ş TE F Ă N E S C U IO N T R A IA N , Răspunderea civilă reciprocă între părţile raportului - contractual - de serviciu al funcţionarului public, - Bucureşti, revista „Dreptul”, nr.4/2009.

12. B E L L E M A R E D IA N E , Les lois du travail au Quebec et le travail atypique, - articol, publicat pe pagina web: http://cpq.qc.ca/assets/files/dossiers/2005/05 aout travailatypiquenouvmonde.pdf (accesat la 08.04.2011).

13. B O G A T H Y Z O L T A N , Obiectul, sarcinile şi istoria psihologiei muncii şi organizaţionale, în „Manual de psihologia muncii şi organizaţională”, volum coordonat de Zoltan Bogathy, - Iaşi, editura „Polirom ”, 2004.

14. B O IŞ T E N U E D U A R D , Dreptul muncii. Partea generală, - Chişinău, editura „Pontos”, 2005.

15. B O IŞ T E A N U E D U A R D . Consideraţii generate privind profesiunile liberale din Republica Moldova (articol nepublicat oficial).

193

http://cpq.qc.ca/assets/files/dossiers/2005/05

16. B O T N A R U S T E L A . ŞA V G A A L IN A ,. G R O SU V L A D IM IR . G R A M A M A R IA N A . Drept penai Partea generală. Volumul /. - Chişinău, editura ..Cartier” , 2005.

17. B R A T U C O N S T A N T IN , Consideraţii privind munca la domiciliu, - Bucureşti, „ Revista română de dreptul muncii”, nr.6/2008.

18. B R E H O I G H E O R G H E , PO PESCU A N D R E I. Ş TE FĂ N E S C U IO N T R A IA N . Dreptul muncii. Elemente fundamentale, - Bucureşti, editura Fundaţiei ..România de M âine”, 1994.

19. Trăite de Droit du Travail, Tome /, Contrat de Travail, par G .H .C A M E R L Y N C K . Professeur a la Faculte de D roit et des Sciences economique de Paris - Paris, Librairie Dalloz, 1968.

20. C A P Ş A T U D O R , Comentariu ştiinţifico-practic la Codul muncii al Republicii Moldova, - Chişinău, revista „Dreptul muncii” , n r.l 0-14/2009.

21. C A P Ş A T U D O R , Comentariu ştiinţifico-practic la Codul muncii al Republicii Moldova, - Chişinău, revista „Dreptul muncii”, nr.5-6/2010.

22. C E T E R C H I IO A N , L U B U R IC I M O M C IL O , Teoria generală a statului şi dreptului, - Bucureşti, Tipografia Universităţii din Bucureşti, 1989.

- 23. C H A L M E L P A T R IC K , Le nouveau droit du licenciement apres la Loi de 1989, - Paris, Les Editions d'Organisation. 1990.

24. C IO R IC IU Ş T E F Ă N E S C U A N A , Forme de prestare a muncii la domiciliu, - Bucureşti.,. Revista română de dreptul muncii” , nr.3/2008.

25. C IO R IC IU Ş TE FĂ N E S C U A N A . Telemunca, - B ucureşti,R ev is ta română de dreptul muncii”, nr. 1/2009.

26. C IO R IC IU Ş TE FĂ N E S C U A N A . Contractul individual privind telemunca si clauza de telemuncă, - articol, publicat pe pagina web: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_20647/Contractul-individual- privind-telemunca-si-clauza-de-telemunca.html#ixzzl Gem 1 g X D 4 (accesat la 08.04.2011).

27. C O B E Ţ D O IN A D IM A E U G E N IA . F A IF E R F L O R IN ş.a., Dicţionar Enciclopedic, ediţia a V-a, - Chişinău. editura "Cartier”, 2004.

28. Drept procesual civil. Partea specială, curs universitar, redactor ştiinţific prof. C O JU H A R I A L E X A N D R U , - Chişinău, F.-E.P. „Tipografia centrală” . 2009.

29. C O M A N G IO R G IU , G E O R G E S C U L A U R A , Contractul de punere la dispoziţie, - Bucureşti. „Revista română de dreptul muncii”, nr.4/2007.

30. C O T E A N U IO N , S E C H E L U IZ A , S EC H E M IR C E A ş.a.. Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, Ediţia a Il-a, - Bucureşti, editura “Univers Enciclopedic” , 1996.

31. C R IS T O F O R E A N U E„ Teoria generală a contractului individual de muncă, - Bucureşti, editura “Curierul Judiciar” , 1937.

32. D J U V A R A M IR C E A , Eseuri de filosofte a dreptului, - Bucureşti, editura „Trei”, 1997.

33. D IM IT R IU R A L U C A , Tendinţe de flexibilitate a raporturilor de muncă, - Bucureşti, revista „Studii de drept românesc” , an 20 (53), nr. 1 -2/2008.

34. D O N O S E V L A M P IE , Dreptul muncii (Volumul I), - Chişinău, A S E M , 2005.

http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_20647/Contractul-individual-

35. D O R N E A N U V A L E R . Sistemul de salarizare in România. - Bucureşti, editura „Lum ina Lex” , 1999.

36. Enciclopedia Liberă Wikipedia, - articol, publicată pe pagina web a enciclopediei: h ttp://fr.w ikipedia.org/w iki/T% C3% A91% C3% A9travail (accesa la 08.04.2011).

37. Enciclopedia Universală Britannica, voi. 15, - Bucureşti, editura „Litera” , 2010.38. E N Ă C H E S C U C O N S T A N T IN . Tratat de teoria cercetării ştiinţifice, ed.a 2 -a

revizuită, - Iaşi, editura “ Polirom”, 2007.39. E Ş A N U N IC O L A E , art.2, in Comentariu! Codului civil al Republicii Moldova,

vol.I, - Chişinău. Î.S.F.E.-P. „Tipografia Centrală” . 2006.40. E Ş A N U N IC O L A E , „Libertatea contractului", Cartea a Ill-a, Titlul II,

art.667, în Comentariul Codului civil al Republicii Moldova, vol.II, ediţia aliaj - Chişinău, editura „Arc” , 2006.

41. E Ş A N U N IC O L A E , „Dispoziţii generale cu privire la contractul sinalagmatic ", Cartea a IlI-a, Titlul II, art.704, în Comentariul Codului civil al Republicii Moldova, voi.II, ediţia a Il-a, - Chişinău. editura „Arc” , 2006.

42. F IR O IU D U M IT R U V ., Dreptul muncii şi securităţii sociale, vol.I, - laşi, editura “Junimea” , 1996.

43. F O N T N IC O L A S , Le travail subordonne entre droit prive et droit public. Preface de Jean-Marie Pontier, - Paris, edition Dalloz, collection Nouvelle bibliotheque de theses, 2009.

44. G A G N O N R O B E R T P„ L E B E L L O U IS . V E R G E P1ERRE. Droit du Travail, deuxieme edition, - Laval, Les Presses de T’Universite Laval, 1991.

45. G H E O R G H 1U G H E O R G H E 1.. Studiu asupra contractului individual de muncă, - Bucureşti, tipografia ziarului „Universul” , 1935.

46. G H IM P U S A N D A . Ş TE FĂ N E S C U IO N T R A IA N , B E L IG R Ă D E A N U Ş E R B A N , M O H A N U G H E O R G H E . Dreptul muncii. Tratat, vol.I. - Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 1978.

47. G H IM P U S A N D A . Ţ IC L E A A L E X A N D R U , Dreptul muncii, - Bucureşti, Casa de Editură şi Presă „Şansa” S.R.L.. 1994.

48. G H IM P U S A N D A . Ţ IC L E A A L E X A N D R U , Dreptul muncii, ediţie revăzută şi adăugită. - Bucureşti. Casa de Editură şi Presă „Şansa” S .R .L., 1995.

49. G H IM P U S A N D A . Ţ IC L E A A L E X A N D R U . Dreptul muncii, ediţia a IIl-a. - Bucureşti, Casa de Editură şi Presă „Şansa” S .R .L., 1997.

50. G IO R G IO D E L V E C C H IO , Lecţii de filosofte juridică, - Bucureşti, editura „Europa Nova” , 1995.

51. G R U N Y P A S C A LE . Raport referitor la contractele atipice, securizarea parcursului profesional, flexisecuritate şi noile forme de dialog social (2009/2220(lNI)) (raportoare din partea Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale), - raport, publicat pe pagina web:

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//E P //T E X T + R E P O R T + A 7 -2 0 10-019 3 + 0 + D O C + X M L + V O //R O (accesat la 08.04.2011).

195

http://fr.wikipedia.org/wiki/T%C3%A91%C3%A9travail

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-

52. IO R G O V A N A N T O N IE , Tratat de drept administrativ, vol.l, ediţia a IlI-a , - Bucureşti, editura „AU Beck”, 2001.

53. L A R D E L L IE R P AS C A L. Teoria legăturii ritualice, - Bucureşti, editura „Tritonic”, 2009.

54. LEIK. A D R IA N . M A N T A L E M IH A I. F IL IP G H E O R G H E . Dreptul muncii şi securităţii sociale, - Iaşi, editura „Graphix” , 1997.

55. L Y O N -C A E N G E R A R D . P ELISS IE R JEAN. S U P IO T A L A IN , Droit du travail, 18-eme edition. - Paris. Dalloz, 1996.

56. M A N C „ Teleworking: telelucru, teleactivităţi sau muncă la distanţă, - Oradea, editura „Grafnet” , 2007.

57. M A R IA N B O G D A N M IT R IC , Raporturile juridice de muncă ale personalului ambarcat, autoreferatul tezei de doctor în drept, - Chişinâu, 2009, publicat pe pagina web: http://vv\vw.cnaa.md/files/theses/2009/14544/marian bogdan - mitric abstract.ndt'( accesat la 08.04.2011).

58. M A Z IL U D U M IT R U , Teoria generală a dreptului. - Bucureşti, editura „AU Beck" 1999.

59. M O C A N U E L E N A , Curs de prelegeri la dreptul muncii (partea generală), - Chişinău. 1997.

60. N E A G U N IC U L A E , Natura juridică şi etica funcţiei publice, - Bucureşti, editura „Bren". 2006.

61. N E G R U A N D R E I. Z A H A R IA V IC T O R , Teoria generală a dreptului şi statului în definiţii şi scheme, - Chişinâu, 2009.

62. N E G R U B O R IS , N E G R U A L IN A , Teoria generală a dreptului şi statului, - Chişinău. editura ..Bons Offices”. 2006.

63. N E G R U T E O D O R . Dreptul muncii, - Chişinău, U L IM , tipografia „Reclama”, 1995.

64. N E G R U T E O D O R , S C O R ŢE SC U C Ă T Ă L IN A . Dreptul muncii (in tabele). - Chişinău. complexul editorial-poligrafic al U L IM . 2000.

65. N E G R U T E O D O R , S C O R ŢE SC U C Ă T Ă L IN A , Dreptul muncii (partea generală), - Chişinău, U L IM , 2004.

66. N E G R U T E O D O R , S C O R ŢE SC U C Ă T Ă L IN A . Dreptul muncii. Curs universitar. - Chişinău. editura „Labirint” , 2010.

67. N E G U L E S C U P A U L . Tratat de Drept administrativ, ediţia a IV -a , - Bucureşti, 1934.

68. N IC U L E A S A M Ă D Ă L IN , Profesiile liberale: reglementare, doctrină, jurisprudenţă, - Bucureşti, editura „Universul Juridic” , 2006.

69. Noul dicţionar explicativ al limbii române, publicat pe pagina web: http://dexonline.ro/definitie/profesiune (accesat la 08.04.2011).

70. P E L L IS IE R JEA N . S U P IO T A L A IN , J E A M M A U D A N T O IN E , Droit du Travail, edition 23-e. - Paris. Editions Dalloz. 2006.

71. PO PA N „ Le rapport juridique (notion et traits), - Bucureşti, Analele Universităţii Bucureşti, seria Drept, 1986.

72. PO PA N IC O L A E , Teoria generală a dreptului, - Bucureşti, editura „A II Beck”, 2002.

196

http://vv/vw.cnaa.md/files/theses/2009/14544/marian

http://dexonline.ro/definitie/profesiune

73. POPESCU A N D R E I, Modernizarea dreptului muncii şi flexisecuritatea muncii în viziunea Uniunii Europene. Impactul asupra legislaţiei române, - Bucureşti, revista „Buletin de informare legislativă” nr.2/2008.

74. PO PESCU A N D R E I, Dreptul internaţional al muncii, ediţia a Il-a , - Bucureşti, editura C .H .Beck. 2008.

75. PO PESCU S O FIA . Teoria generală a dreptului, - Bucureşti, editura "Lum ina Lex”, 2000.

76. P O P E S C U -N E V E A N U P A U L , Dicţionar de psihologie, - Bucureşti, editura „Albatros", 1978.

77. PR1SACARU V A L E N T IN 1., Funcţionarii publici, - Bucureşti, editura „A II Beck” , 2004.

78. Raportul Eurofound "Very atypicalforms o f work”, - publicat pe pagina web: http://www.eurofound.europa.eu/publications/htmlfiles/efl0091.htm (accesat la

08.04.2011).79. R O M A N D A Ş N 1C O LA E . Dreptul muncii. Curs de prelegeri, - Chişinâu.

editura „S.A. Reclama", 1997.80. R O M A N D A Ş N IC O L A 1 , Contractul individual de muncă, - Chişinâu, Centrul

Editorial al U S M , 2001.81. R O M A N D A Ş N IC O L A E . B O IŞ T E A N U E D U A R D , Dreptul colectiv şi

individual al muncii, - Chişinâu, C.E.P. „Tipografia centrală", 2003.82. R O M A N D A Ş N IC O L A I, B O IŞ T E A N U E D U A R D , Dreptul muncii. Manual, -

Chişinău. editura „Reclama". 2007.83. R O Ş C A N IC O L A E , art.60 „ Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice ”, în

Comentariul Codului civil al Republicii Moldova, vol.I, - Chişinău, Firma Editorial-Poligrafică „Tipografia Centrală". 2006.

84. S A D O V E I N IC O L A E , Încheierea şi desfacerea contractului de muncă în sectorul privat. Privire comparativă în dreptul muncii din România şi Republica Moldova. Teză de doctorat, - Bucureşti. Universitatea din Bucureşti. 1997 (nepublicată).

85. S A D O V E I N IC O L A E , Specificul contractului individual de muncă în sectorul privat din Republica Moldova, - Chişinău, revista "Legea şi viaţa", nr. 4/1998.

86. S A D O V E I N IC O L A E , Unele consideraţiuni privind căile de dezvoltare a dreptului muncii în Republica Moldova, - Chişinău. "Revista de Drept Privat", nr. 1/2001.

87. S A D O V E I N J IC O L A E , Dimensiuni comunicative în cadrul instruirii juridice.- Chişinău, „Revista Naţională de Drept" nr. 10-12/2009.

88. S O M E R V IL L E R O B E R T, Ca pentru Domnul. O perspectivă creştină asupra eticii muncii, - C luj, editura „Logos", 1999.

89. Ş C H IO P O IU B U R L E A A D R IA N A . B O C E A N C L A U D IA , Economia muncii,- Craiova. editura „Universitaria", 2005.

90. ŞERB A N R A D U , Munca la distanţă - Bucureşti, revista „Raporturi de muncă”, nr.4/2005.

91. Ş TE FĂ N E S C U IO N T R A IA N , Contractul individual de muncă, - Bucureşti, editura "Lum ina Lex” , 1997.

197

http://www.eurofound.europa.eu/publications/htmlfiles/efl0091.htm

92. Ş T E F Â N E S C U IO N T R A IA N , Dreptul muncii, - Bucureşti, editura „Lum ina Lex”, 2000.

91 Ş T E F Â N E S C U IO N T R A IA N . Tratat de dreptul muncii. - Bucureşti, editura ..Wolters Kluwer", 2007.

94. T A Ş C A M I H A I, Consideraţii privind profesiunile liberale. Avocatura - regina profesiunilor liberale. Organizarea avocaturii In Republica Moldova în viziunea proiectelor de lege al Comisiei Juridice a Parlamentului şi cel al Prezidiului Colegiului Avocaţilor. - Chişinău, revista „Avocatul Poporului”, nr. 10/1998.

95. T E O D O R E S C U A N IB A L . Tratat de Drept administrativ, ediţia a IlI-a , vol.I, - Bucureşti, 1929.

96. Ţ IC L E A A L E X A N D R U , Opinii in legătură cu "neingrădirea dreptului la muncă şi libertatea muncii"— principiu al dreptului muncii, - Chişinău, revista "Buletinul Asociaţiei Tinerilor Jurişti", nr. 4/1999.

97. Ţ IC L E A A L E X A N D R U , T U F A N C O N S T A N T IN , Dreptul muncii. Curs pentru uzul studenţilor, - Bucureşti, editura „Global lex”, 2001.

98. Ţ IC L E A A L E X A N D R U , Opinii privind dreptul public al muncii - subramură a dreptului muncii, - Bucureşti, „Revista română de dreptul muncii”, nr.4/2009.

99. Ţ IC L E A A L E X A N D R U , Tratat de dreptul muncii, ediţia a IlI-a, - Bucureşti, editura „Universul Juridic” , 2009.

100. T IC L E A A L E X A N D R U , G E O R G E S C U L A U R A . C IO R IC IU S T E F Ă N E S C U A N A , V L A D B A R B U , Dreptul public al muncii. Bucureşti, editura Wolters Kluwer, 2010.

101. Ţ IN C A O V ID IU . Preocupări pentru amplificarea dialogului social în Uniunea Europenaă. Acordul Cadru asupra telemuncii, - Bucureşti, „Revista română de drept comercial”, nr.5/2003.

102. U L IA N O V S C H I X E N O F O N . U L IA N O V S C H I G H E O R G H E , B U C A T A R I V IT A L IE , Dreptul militar în Republica Moldova, - Chişinău, editura „Prut Internaţional” , 2003.

103. V A R T O L O M E I B R ÎN D U Ş A , Telemunca - o nouă formă de organizare a muncii, - Bucureşti, revista „Dreptul” , nr.2/2008.

104. V Ă R A R U M IH A I, Tratat de Drept administrativ român, - Bucureşti, 1928.105. V E R D IN A Ş V E R G IN IA , Stattutul funcţionarului public, - Bucureşti, editura

„Nem ira” , 1998.106. V IO R E S C U R A Z V A N , Reglementarea juridică a funcţiei publice în statele

europene. Autoreferatul tezei de doctor în drept, - Chişinău, 2009, publicat pe pagina vveb: http://www.cnaa.md/files/theses/2010/14917/razvan viorescu

abstract.ndf (accesat la 0 8 .04 .2011).107. W E B E R M A X , Etica protestantă şi spiritul capitalismului, - Bucureşti, editura

„Humanitas”, 2007.108. Z U B C O V A L E R IU , P A S C A R I A N A S T A S IA . C R E Ţ U G H E O R G H E .

Contenciosul administrativ, - Chişinău. editura „Cartier” , 2004.

198

http://www.cnaa.md/files/theses/2010/14917/razvan

109. Tpydoeoe u coifuanbHoe npaeo Poccuu, iio;i pc;i. npocj). AHHCHMOBA JT.H., - MocKBa, r) MaHHTapHbiH H3âTejibCKHH ueHTp «B ;ia joc». 1999 r.

110. AJ1EKCAH/JPOB H.r., CoeemcKoe mpydoeoe npaeo, - Mocraa.M3 iaTejibCTBo «FocK)pH3flaT», 1959 r.

111. Tpydoeoe npaeo, noji pc;i. fl.io.n.. npocj). AJIEKCAHflPOBA H. F., - MocKBa, H3jiaTejibCTBo «lOpHflHMecKaH jiHTeparypa», 1966 r.

112. AJIEKCAI 1/XPOB H.r.. Tpydoeoe npaeoomuouieuue. - Mockbo, H3,iaTe:ii,CTUO «ripocneKT», 2009 r.

113. AJIEKCEEB C.C., Oâuim meopim npaea, - MocKBa, H3;iaTe;n,cTno «ripocneKT», 2008 r.

114. EAPAEAIU A., O ueKomopbix ceoucmeax mpyOoeoao npaeoomHouieHm. - MocKBa, 5K) pnaji «rocyTiapcTBO h npaBo». Nel 2/2003 r.

115. EACAPTOH W. H., Jlimubie HeitMyufecmeeHHbie npaea e mpydoeoM npaeoomHoiuemm, - ;ihcc. kuh . wp. HayK, 12.00.05, EKaicpunGypi'. 2002 r., 214 c. PrE Ofl, 61:03-12/928-4.

116. BEJIHEBA M.r., Oco6eHHOcmu mpyooebix omnouteiiuii e ycnoeimx ducmaHifiioHHoii 'iannmocmu. - MocKBa, >Kypnaji „TpyjtoBoc npaBo", Ks5/2008 r., articol publicat pe pagina web: http://otd-lab.ru/spravochnik/stati/pravovoe- regulirovanie/osobennosti-trudovykh-otnoshenii-v-usloviyakh-distantsionno (accesat la 08.04.2011).

117. EOPO^HH H.H., llpaeoeoii cmamyc mejiepaâoniHUKa (e nopudKe nocmanoem 3a0auu). - MocKBa, >KypHa.i „TpyôBoe npaBo” , N25/2008 r.

118. EPATAI IOBCKHH C.M, Coonmouienue oun /ia it cneiiuajibHbix ocitoaaindi npeKpaufeHM MyHuifunajibHo-aiyjKeOHbix omnoiuenuu, - MocKBa, >KypHaji « r o c ) flapcTBO h n paB o», JVe 10/2010 r.

119. EPATYCE C.H., Codepmcaiiue u (popAia npaea, - MocKBa, «Yîenue 3anncKH BHHHC3. BbinycK X IV », 1968 r.

120. BEKYA H.. Tpydoeou KonmpaKm e coope.\iewibixycjioeunx, - Ehiur-ck. 1999 r.121. FFHH H.B., Tpydoeou KoâeKC P occuuckou <t>edepaifiiu. rTpotpeccuoHanbHbiii

KOMMeumapuii dnx dvxcajimepoe, - MocKBa, roaaiejiLCTBo «fle .io h Cepiinc», 2002 r.

122. rHMnEJIECOH B.. HecmanOapirtiicm jai/nmocmb, - MocKBa, >KvpHaji «Bonpocbi 3KOHOMHKH», JVgl/2006 r.

123. FMI II [HYI’ f JT.M.. C.omianucmimecKoe mpydoeoe npaeoomHoiuemie, - MocKBa, 1977 r.

124. rOJIOBHHA C., Codep.yKamie mpydoeoeo âozoeopa npu 3(teMH0M nipyde, - MocKBa, >KypHajr «Xo3«hctbo h npaBo», N»10/2004 r.

125. FOPOXOB E.A., MABPHH C.H., XOXJIOB E.E.. M cm om um mpydoeozo npaea u ucmoHHwai npaeoeozo pezynupoeamin oouiecmeeHHo-mpydoebix omHomemiii, - MocKBa. >KypHaji «I IpaBOBefleHHe» _Ns6/2003 r.

126. Tpydoeoe npaeo. TIpaKmuKyM, no/i pevi. npotj). rYC O B A K.H., - MocKBa, H3;[aTCjit.cTBO «ripocneKT». 1997 r.

127. ryC O B K.H., TOJIKYHOBA B.H., Tpydoeoe npaeo Poccuu, - MocKBa. H3flaTejihCTBO «ripocneKT», 2004 r.

199

http://otd-lab.ru/spravochnik/stati/pravovoe-

128. FYTHHK A.B., AymcopcuHZ e Eepone u nepcueKmuebi ezo pcaeumun e Poccttu, c6opHHi< «CouHaJibHO-TpyflOBbie HCCJiefloBaHHH», - MocKBa, H M 3M 0 PAH. 2009 r.

129. MeHfuoiifuucu Mup mpyda: zjiaeHbie npo6ne.\tbi 6ydyufezo, JloKjiadrenepajibiioeo dupcKmopa MET na 72-u ceccuu MOT, - >Keneea, 1986 r.

130. EPUIOBA E.A., Tpydoeoe npaeo e Poccuu, - Mockbeu H3,aaTejn>CTBC «CraTyr», 2007 r.

131. 3YPABAH A.A. «KopnopamueHbie npaeoomHouienm kqk eud zpa>KdancKUX npaeooiriHouieHuu», ane. k.io.ii.: 12.00.03, - MocKBa, 2008 r., 219 c., PrE OJI.

132. HBAHOB C.A., fvlemooouozunecKue npoâjieMbi cpaemimejibHbix uccjiedoeamrii e mpydoeoM npaee u mpydoeux omHouieHunx, în culegerea «Comparative Labour Law - CpartHHieJibHoe ipvôBoe npaBo», - MocKBa, 1987 r.

133. HBAHOB C.A.. J1HBII1HU P.3.. OPJIOBCKHH lO .n., CoeemcKoe mpydoeoe npaeo: eonpocbi meopuu, - MocKBa, H3aaTC-ibCTBo «Hayna», 1978 r.

134. Tpydoeoe npaeo. 3mţuKj\oneOuHecKuit cnoeapb, rjiaBHbifi peâicrop HBAHOB C.A., HeTBcpToe H3;ianMc. - MocKBa. H3flaTcjibCTBo «Cobctcroh 3HiiHKjioneflHa», 1979 r.

135. H3MEPOB ll.O ., KAC11APOB A.A.. Meriui/itua mpyda. Beedemte e cneuuanbHOcmb. - MocKBa. H3,aaTe.nbCTBo «MeflHUHHa». 2002 r.

136. HJIIOUIHIIA M .l[.. 11oHHinue, npu3naiat u Mecmo npednpuHMtamejibCKUXdozoeopoe e cucme.ve zpavcdaHCKo-npaeoebix dozoeopoe, - articol, publicat pe pagina web: http://100dogovorov.ru/index.php?option=com content&task=view&id:=735&ltemid=72 (accesat la 08.04.2011).

137. HOc|)ct>E O.C., npaeoomHoiueHUH no coeemcKOMy zpa.vcdaHCKOMy npaey, - Jleiimirpaji. 1949 r.

138. KHCEJ1EB H.>I„ Tpydoeoe npaeo Poccuu u japyoe.iicnbix cmpaH. Me.iicdynapodnbie nopMbi mpyda, - MocKBa, H3flaTejibcTBO «3kcmo», 2006 r.

139. KHCEJTEB H.M., CpaeHumeiibHoe mpydoeoe npaeo. Vnedum, - MocKBa, 2005 r.

140. K03HHA H.M., 3aeMHbiu mpyd: coifuajtbHbie acneumu, - MocKBa, >Kypnaji «CouHOJiorpmeKcne HccjieôBaHH»», _N"11/2008 r.

141.K03HHA H.M., Tpyd no mauuzy. CdopmtK «CoiiuanbHO-mpydoebie itccjiedoeuHiiH», - MocKBa, H M 3M 0 PAH, 2009 r.

142. Teopm zocydapcmea u npaea. WeouuK. noii pe;i. npo(|i. KOPOJIEBA A.H. h

npo(j). 51BH4A JI.C., - JleHHHrpa/t, n3,uaTejibcTBo JleHHHrpaacKoro yHHBepeHTeTa, 1987 r.

143. KOPUIYHOBA T., Tlpaeoeoe pezynupoeanue omHowemiu, c6H3aHHbix c HanpaeJieuueM pa6onniUKoe dnn eunomemist pa6om e dpyzux opzamaamiax (3aeMUbiii mpyd), - MocKBa, *ypHan «Tpyaoaoe npaBo», N26/2005 r.

144. Tpydoeoe npaeo Poccuu, noji pe;i. npotţ). KYPEHHOI O A.M., - MocKBa, H3flaTejibCTB0 «lOpucTb», 2004 r.

145. JTEKEJIEB B.M.. «CouuoitozuHecKaa uinona mpydoeozo npaea Poccuu», - MocKBa, VKypHa.1 «npaBOBe,aeHne», JV»4/2006 r.

http://100dogovorov.ru/index.php?option=com

146. JIJFEO M.F., Komfenyux menepa6ombi kcik hobcm (pop.va ynpaeneHunnepcoHanoM e opzanu3atiutix eupmyajibHozo muna e Poccuu, ,uhc. KaHfl. 3koh. HayK: 08.00.05: - CaHKT-neTep6vpr. 2003 r.. 279 c. PFE Ofl, 61:04-8/1815. publicată pe pagina web: http://www.lib.ua-ru.net/diss/cont/79058.html(accesat la 08.04.2011).

147. JTHBIIIHIJ P.3., Tpydoeoe 3aKOHodamejibcmeo: Hacmomifee ti oydyufee, - MocKBa. H3flaTejibcxBo «HayKa», 1989 r.

148. JTHTBHHOB h-fbAJIMHCKMM B.n.. &a6piwHoe 3aKoutx)anie.ibcnieo u (paopumiasi uHcnexiiiH m, Pocciu, H3^anie BTopoe, HcnpaBjremioe h „lono.iHeHiioe. - C.-neTep6yprc>. ™norpa<}>ifl A.C. CvBepHHa. 1904 r.

149. JTOMAKHH «KopnopamiwHbie npaeoonmouieHun: Oâuicw meopun u n paK m m a ee npuMemuuH e xo3HiicmeeHHbix oOu/ecmeax», - MocKBa, H3jiaTeJTbCTBo «CTaiyT», 2008 r.

150. JIYIIIIIHKOB A.M.. JIYIUHHKOBA M.B., Kypc mpydoeozo npaea. 3 ueomiK. b 2-x TOMax, t . I, 2-c M3,aannc, ncpcpao. h ;ion. — MocKBa, n3,aaTejibCTBo «CTaTyT». 2009 r.

151. J iy iU H M K O B A M .. JIYIJII1M KOB A .. 3aeMHbiu m p yd : u c m o p m e c K u u o n u m u n epcn exm u eb i n p a e o e o zo p e zy m p o e a H im , - MocKBa, wypHaji «H cjiob ck h Tpya», N°7/2004 r.

152. Tpydoeoe npaeo Poccuu. V ' i e o n u K . no;i pe;i. npotj). MABPHHA C.l I. h npo(j). XOXJIOBA E.B., - MocKBa. H3jiaTejibCTBO «l()pncn>», 2002 r.

153. Kypc poccuucxozo mpyâoeozo npaea: nacrni, oouian. b 3- x TOMax, t.I, nofl o6m. pe.a. MABPHHA C.M., riAIlIKOBA A.C.. XOXJTOBA E.K.. - Camcr- neTep6ypr, HS/iuTejibcmo CaHKT-neTep6yprcKoro YHHBepcHTeTa, 1996 r.

154. MAKKPH.QH P., Heo6ecneHemocmb 3ammocmu e BejiUKo6pwnaHUU, în culegerea «CpaBHHTejibHoe TpyaoBoe npaBo: no MaTepnajiaM coBeTCKo- SpuTaHcKoro CHMiiosHVMa». otb. pefl. HBAHOB C.A., - MocKBa, 1987 r.

155. MAPMEHKO M.H., IIcmomiuKU npaea, - MocKBa, H3flaTenbCTBo «ITpocneKT», 2008 r.

156. M 0P 030B A JT.A., JJozooop e nyditmHOM npaee: iopu0mecKO}i npupoda, ocoOeHHOcmu, miaccutpiiKaiiim, - MocKBa, «ypHaji «FocyjiapcTBO h npaBo»,

1/2009 r.157. MOI II IA>1 O., Tlpaeoeoe pezyjiupoeantie mpyduebix omiiouiemiii npu

HemunuHHbix cpopMctx 3ammocmu, - MocKBa. wypHan "KaapoBHK. TpyaoBoe npaBo ana KaapoBHKa". JV“6/2009 r.

158. KoMMeHmapuu k Kodexcy saxonoe o mpyde MojidaecKou CCP, OTB.pcfl.H ErPY <t>.TL, nETPOB B.n., - KmiiHHeB, H3jtaTeJTbCTB0 «KapTflMojuobchhcio», 1989 r.

159. OHFEH3HXT B.A., CneifUfpm a pezynupoeamm HeKomopbix zpajtcoaiicKiix npaeoom nom euuu , - MocKBa, ^Kypnaji «CoBeTCKoe rocyaapcTBo u npaBo». N23/1978 r.

160. OHFF.TI3WXT B.A., Hewunmnbie ânzoeopHhie onwomeHUR e zpamâaHCKOM npaee. Vnednoe nocooue. - .flyuiaiiGe. H3,TuvrejibciBO FaiPKHKCKoro FocyaapcTBeHHoro Y HHBepcjrreTa, 1984 r.

http://www.lib.ua-ru.net/diss/cont/79058.html

161. K o M M e H m a p u u k T p y d o e o M y K o d e K c y P o c c u u c k o u @ e d e p a if i iu , 2-e H 3,naHiie,

HcnpaBJieHHoe, .nonojiHeHHoe h nepepa6oTaHHoe. o tb . pea. npocţi. OPJIOBCKMW FO.n., - MocKBa. H3aaTejibCKHH floM «HHOPA-M», 2005 r.

162. ITAHHHA A.B., Tpydoeoe npaeo. CxeMbi u KOMMenmapuu, - MocKBa, H3flaTeJibCTBo «HoBbiti IOpncT», 1998 r.

163. FIA Pi (RAHMJI B.B., OnviyncOemie nenoeeKa e nepcnexrmiee zno6cuiu3auuu Mupa. CoopmtK cmameii. BbinycK I (noa peflarameH MAPKOBA E.B., COJTOHHHA lO.H., ITAPI(BAI IHM B.B.), - H3aaTejibCTBO "FleTponojiHe", CaiiKT-rieTep6ypr, 2001 r.

164. Tpydoeoe npaeo Poccmi. yue6miK, noa pefl. npocţ). rfAIUKOBA A.C., - CaHKT-rTeTep6ypr, H3/iaTejibCTBo CaHKT-neTep6yprcKoro YHHBepcHTexa, 1994 r.

165. I IOiiIIIHB>1KHHA H.fl., TIpo6jieMbi mpydoebix onmomenuu: amumiHHbie i/iopMbi 3aiUTOCTH, - MocKBa, w y p H a ji « T p v j h e o u H a jib H b ie OTHOiueHHfl»,

JVs1/2009 r.166. FIO nO B lO.H.. LOEBMYK A.B., Coepe.weHHax skohomuko u coyuojiozwi

rnpyda, - MocKBa, H3flaTejibcxBo «3K0H-MH<j)0pM», 2003 r.167. nPOKOFIEHKO B.I.. Tpydoee npaeo, - KhTb. TOB «BeHTvpi», 1996 p.168. PyBMIIMHK ()., PYBMIIMMK M., Aymcopcimz ma nepeeeriemix na

muMHacoey poâomy e xapuoeiu npoMiicnoeocmi ma npoMiicjioeocmi 3 eupo6mnfmea nanoie: 3azpo3a npaifiemiKOM i cnijiKaM ma cmpamezin npo(f)cnijioK, - articol, publicat pe pagina web: http:/Avww.iuf.org/drupal/files/ IUF Outsourcing Ukrainian.pdf (accesat la 08.04.2011).

169. CABHHA E.B., OcodeHHOcnni npaeoeozo pezynupoeamtH amunuHHux mpydoebix onwomeHuu e npoeuHtfutt KeeâeK (Kanada), - MocKBa, wypHan «H3BecTH» BbiciuHX yneSHbix 3aBeaeHHH. ripaBOBeaeHHe». N°5/2008 r.

170. CA/JMKOB O.H., Hemimunuue uucmwnymu e coeemcmM zpa>icdancKOM npaee, - MocKBa. >KypnajT «CoBeTCKoe rocy,napcTBO h npaBO», N °2/l979 r.

171. CAflOBAM E„ Hoebie meHdeHifiiu u3Me»enm xapaKmepa coiiuanbHo- mpydoebix ommuiemm e coepeMeHHbtx ycjioeiixx, cSopiWK «CoiwaJibHO- TpyaoBbie HccjieflOBaHHfl», - MocKBa, H M 3M 0 PAH, 2008 r.

172. CAHHHKOBA JI.B., /Jozoeop HaiiMa mpyda e Poccuu, - MocKBa, H3iiarejibci BO «M T-IIpeec». 1999 r.

173. Tpydoeoe npaeo. VvedmiK, noa pe;i. npocj). CM HPHOBA O.B., - MocKBa, H3^aTeJibcTBo «ripocneicr», 1997 r.

174. CMHPHBIX JI.. SaeM H biii m p y d . P o c c n u c n i e n e p c n e K m u e b i, - MocKBa, /KypnaJT «OTenecTBeHHbie 3anncKH». JV>i4(36)/2007 r.

175. COHOEP B.F., Tpydoeoe u zpamdancKoe 3aKouodamejibcmeo e pezyjiupoeamiu mpydoebix omnoiuenuu, - MocKBa. >KvpHan «3aK0H0aaTejrbCTB0 h 3KOHOMHKa». ^ “9/2005 r.

176. COO-M H 3Y H . Bo3deiicmeue 3aKOHa o iienocmoHiuioii (non-regular) iaiixmocimi Ha phiHOK mpyâa, cfiopiwK «('onnaibiio-Tpy;ioBbre Hccjic.TOBaiiHsi». - MocKBa, H M 3 M 0 PAH, 2009 r.

202

177. COCHA E.H., rOPEJTKO H.A., Tpydoeoe npaeo Pecny6.nuKU Mondoea. IlayHHo-npaKnnmecKoe noco6ue (c KOMMeumapuHMU omâe.ibHbix nopM K3oTa PM), - KniuHHeB. H3^aTejrtcTBo «Reclam a» S.A., 2001 r.

178. COCHA E.H., Tpydoebie dozoeopu (KonmpaKnibi) e Pecny6siuKe Mondoea u e Poccuuckou 0eâepatfuu e ycjioewix pbinomiou -moiiomuku: rneopm u npaKmuKa, - KmuHHeB, n3,naTejTi>cTBo ..Reclama", 2001 r.

179. CTAPKOB O.B., Jle ta m n n o m eM e « P e jiu e iio sn o e u KO iKpeccuoiiajibiioe n pa eo » , - C'raBponorn,, acypHaji «Pocchmckhh KpHMHHOJTOrmecKHH B3rjiafl» W°3/2009 r.

180. FparHcdaHCKoe npaeo, m.I, nou pe;i. npoij). TOJTCTOrO fO.K.. ripocj). CEPrEEBA A.H., - Caii kt- I leTepovpr. raaaTemcTBO «Tenc», 1996 r.

181. TYPKOB A., Hoebie ipopMbi opaaHUsai/uu mpydoebix omHouiemm, - Mockbo. >KypHaji «HenoBeK h rpyjj», W»9/2007 r.

182. XOXJTOB E.B., « H en om u pb ie aKmyanbHbie npoăneM bi m eo p u n u npuKmiiKU co ep e M em io zo p o ccu u cK o zo m p y d o e o zo n p a e a » , - MocKBa, acypHaji «IIpaBOBefleHHe», JV«4/2006 r.

183. HAHMIBEBA 1.1., BOJIOTIHA H.B.. flO/UHA T.M., OJIEHHIKOB O.J1., T p yd o e e n p a e o \i< pa iiiu . TIpaKmuKyM, - KhTb, CU «lOpiHKOM Im ep», 1999 p.

184. 4A1IHOB C.E., H eK om opb ie e o n p o c b i o rm paH m em tH m p y d o e o zo d o zo n o p a om KonmpaKmoa c aocyâapcmeeHHbLMU u MyHnifunajibHbiMU c jn o tca iq m iu , - articol, publicat pe pagina web: http://otd-Iab.ru/spravochnik/stati/nekotorye- voprosy-otgranicheniya-trudovogo-dogovora-ot-kontraktov-s-gosudarstvenny (accesat la 08.04.2011).

185. MEPHHJ10BCKHH 3.M., JleKi^uu no piiMCKOMy nacmnoMy npaey, - MocKBa, n3flaTejn>cTBo «lOpRUHHecKafl jTirrepaTypa», 1991 z.

186. IHABAHOBA M.A., Ocoâeiinocmu npaeoeoeo pepyiupoeanm nemwnimibix mpydoebix dozoeopoe, jmc. icatm. rop. HayK: 12.00.05 - JlpocjiaBjib. 2008 r. 211 c .P rB 0^,61:08-12/685.

187. http://www.ftu-namur.org/fichiers/CSC-travailatypique.pdf (accesat la 08.04.2011).

188. http://fr.wikipedia.org/wiki/Emploi_atypique (accesat la 08.04.2011).189. http://www.unifr.ch/rho/agrh2007/Articles/pages/papers/Papier89.pdf

(accesat la 08.04.2011).190. http://heinonline.org/HOL/LandingPage?collection=joumals&hand!e=hein.jour

nals/mulrl 9&div=27&id=&page= (accesat la 08.04.2011).191. http://www.eurofound.europa.eu/areas/industrialrelations/dictionary/definitions

/atypicalwork.htm (accesat la 08.04.2011).192. http://www.gla.ac.uk/humanresources/policies/a-g/atypieal_work/

(accesat la 08.04.2011).193. http://www.pme.gouv.fr/mission-profession-

liberale/contribition CIPAV_def_PL.pdf (accesat la 08.04.2011).194. http://ro.wikipedia.org/wiki/Profesie_liberal%C4%83 (accesat la 08.04.2011).

http://otd-Iab.ru/spravochnik/stati/nekotorye-

http://www.ftu-namur.org/fichiers/CSC-travailatypique.pdf

http://fr.wikipedia.org/wiki/Emploi_atypique

http://www.unifr.ch/rho/agrh2007/Articles/pages/papers/Papier89.pdf

http://heinonline.org/HOL/LandingPage?collection=joumals&hand!e=hein.jour

http://www.eurofound.europa.eu/areas/industrialrelations/dictionary/definitions

http://www.gla.ac.uk/humanresources/policies/a-g/atypieal_work/

http://www.pme.gouv.fr/mission-profession-

http://ro.wikipedia.org/wiki/Profesie_liberal%C4%83

a DIHOTOMIA - USM · suscită, raportul juridic de muncă prezintă, astăzi, numeroase elemente de...

Documents

Transcript of a DIHOTOMIA - USM · suscită, raportul juridic de muncă prezintă, astăzi, numeroase elemente de...