A ABSOLVENŢILOR DE...4.3. Condiţii de muncă p. 43 4.4. Gradul de adecvare a calificării...

Investeşte în oameni ! Proiect cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 2 ”Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii” Domeniul major de intervenţie 2.1. ”Tranziţia de la şcoală la viaţa activă” Numărul de identificare al contractului: POSDRU/90/2.1/S/56514

MONINSERT – Monitorizarea inserției profesionale a absolvenților de învățământ tehnic și profesional, nivel 1 și nivel 2 http://isjolt.ot.edu.ro/moninsert/

B u c u r e ş t i , 2 0 1 3

JUDEŢUL OLT

INSERŢIA PROFESIONALĂ

A ABSOLVENŢILOR DE

ŞCOALĂ DE ARTE ŞI

MESERII ŞI AN DE

COMPLETARE

RAPORT FINAL


MONINSERT – Monitorizarea inserției profesionale a absolvenților de învățământ tehnic și profesional, nivel 1 și nivel 2

http://isjolt.ot.edu.ro/moninsert/

INSERŢIA PROFESIONALĂ A ABSOLVENŢILOR DE

ŞCOALĂ DE ARTE ŞI MESERII ŞI AN DE COMPLETARE

- RAPORT FINAL -

PROMOŢIA 2009/2010-PROMOŢIA 2010/2011

JUDEŢUL OLT

Raport elaborat de Partener 2, INCSMPS

Coordonator raport: Dr. Bertha Sănduleasa


2 MONINSERT – Monitorizarea inserției profesionale a absolvenților de învățământ tehnic și profesional, nivel 1 și nivel 2


CUPRINS:

LISTĂ FIGURI ŞI TABELE p. 4

1. INTRODUCERE p. 7

1.1. Obiectivele studiului p. 7

1.2. Grupul ţintă p. 9

1.3. Aspecte referitoare la metodologia de cercetare p. 16

1.4. Verificare, validarea, prelucrarea şi valorificarea rezultatelor p. 17

1.5. Limite metodologice p. 18

2. CARACTERISTICI ALE GRUPULUI ŢINTĂ p. 19

2.1. Caracteristici socio-demografice p. 19

2.2. Mobilitate intergeneraţională p. 22

2.3. Nivelul de bunăstare al familiei în raport cu comunitatea p. 23

3. PARTICIPARE ŞI PERFORMANŢE ŞCOLARE p. 25

3.1. Profilul şi motivaţiile celor care nu îşi continuă studiile p. 25

3.2. Profilul şi motivaţiile celor care îşi continuă/intenţionează să-şi continue studiile

p. 27

3.3. Aprecierea duratei studiilor prin ruta progresivă p. 30

3.4. Motivarea opţiunii pentru învăţământul profesional şi tehnic p. 31

3.5. Procesul de formare profesională continuă p. 32

4. TRANZIŢIA DE LA ŞCOALĂ LA MUNCĂ p. 35

4.1. Şomaj şi comportament de căutare a unui loc de muncă p. 35

4.2. Statut ocupațional la momentul anchetei p. 41




4.3. Condiţii de muncă p. 43

4.4. Gradul de adecvare a calificării deţinute la ocupaţia practicată la locul de muncă

p. 48

4.5. Percepţii asupra oportunităţilor economice generate de piaţa muncii locală p. 50

4.6. Discriminare/tratament diferit la angajare p. 51

5. PERCEPŢIA ASUPRA PERSPECTIVELOR DE PE PIAŢA MUNCII p. 53

5.1. Percepţii asupra şanselor de a fi ocupat în perspectiva următorului an p. 53

5.2. Intenţiile de migraţie în următorul an p. 54

6. INSERŢIA DE „SUCCES” ÎN RÂNDUL ABSOLVENŢILOR DE ÎPT, NIVEL 1 ŞI 2 DE CALIFICARE

p. 56

7. CONCLUZII p. 58




LISTA TABELELOR

Tabel 1: Absolvenţi de SAM/AC, nivel 1 şi 2 de calificare, promoţia 2009-2010,

judeţul Olt, după domeniul de calificare absolvit / 11

Tabel 2: Absolvenţi de AC, nivel 2 de calificare, promoţia 2010-2011, judeţul Olt,

după domeniul de calificare absolvit / 14

Tabel 3: Tabel 3. Rata inserţiei de succes la 6 luni de la absolvire, promoţiile 2009-2010 şi

2010- 2011, după sexe şi medii de rezidenţă (%) / 57

Tabel 4: Rata inserţiei de succes la 12 luni de la absolvire, promoţiile 2009-2010 şi

2010-2011, după sexe şi medii de rezidenţă (%) / 57

LISTA FIGURILOR

Grafic 1: Distribuţia numerică a chestionarelor completate absolvenţilor de SAM/AC, judeţul

Olt, la 6 luni de la absolvire, promoţia 2009-2010 / 12

Grafic 2: Distribuţia numerică a chestionarelor completate absolvenţilor de SAM/AC, judeţul

Olt, la 12 luni de la absolvire, promoţia 2009-2010 / 13

Grafic 3: Distribuţia numerică a chestionarelor completate absolvenţilor de AC, judeţul Olt,

la 6 luni de la absolvire, promoţia 2010-2011 / 15

Grafic 4: Distribuţia numerică a chestionarelor completate absolvenţilor de AC, judeţul Olt,

la 12 luni de la absolvire, promoţia 2010-2011 / 16

Grafic 5: Vârsta medie a absolvenţilor de SAM/AC investigaţi la nivelul judeţului Olt / 19

Grafic 6: Distribuţia absolvenţilor de SAM/AC după variabila sex (%) / 20

Grafic 7: Distribuţia absolvenţilor de SAM/AC după variabila mediu de rezidenţă (%) / 20

Grafic 8: Distribuţia absolvenţilor de SAM/AC după variabila starea civilă (%) / 21

Grafic 9: Distribuţia absolvenţilor după indicatorul mobilitate intergeneraţională (%) / 22

Grafic 10: Percepţia absolvenţilor referitor la bunăstarea familiei acestora (%) / 23




Grafic 11: Distribuţia absolvenţilor după decizia de continuare a studiilor în anul şcolar

imediat următor (%) / 25

Grafic 12: Motivaţiile absolvenţilor care nu îşi continuă studiile (%) / 26

Grafic 13: Distribuţia absolvenţilor care îşi continuă studiile după domeniul de studiu (%) /

27

Grafic 14: Motivaţiile absolvenţilor care îşi continuă studiile la seral (%) / 28

Grafic 15: Distribuţia absolvenţilor după intenţia de a-şi relua studiile în următorul an şcolar

(%) / 29

Grafic 16: Opiniile absolvenţilor cu privire la durata cursurilor urmate prin ruta progresivă

de calificare (%) / 30

Grafic 17: Motivaţiile absolvenţilor cu privire la opţiunea de a urma o formă de învăţământ

profesional şi tehnic (%) / 31

Grafic 18: Accesarea cursurilor de formare profesională (%) / 33

Grafic 19: Distribuţia absolvenţilor care au apelat la serviciul public de ocupare în vederea

obţinerii indemnizaţiei de şomaj (%) / 35

Grafic 20: Motivaţia absolvenţilor care nu au apelat la serviciul public de ocupare în vederea

obţinerii indemnizaţiei de şomaj (%) / 36

Grafic 21: Distribuţia absolvenţilor după comportamentul de căutare a unui loc de muncă

(%) / 37

Grafic 22: Distribuţia absolvenţilor după principala modalitate de căutare a unui loc de

muncă (%) / 38

Grafic 23: Motivaţia absolvenţilor care nu au căutat un loc de muncă în luna precedentă

realizării valului de anchetă (%) / 39

Grafic 24: Distribuţia absolvenţilor după tipul meseriei/ocupaţiei căutate în vederea

angajării, în luna precedentă realizării valurilor de anchetă (%) / 40

Grafic 25: Statutul ocupațional al absolvenţilor la momentul realizării valurilor de anchetă

(%) / 42

Grafic 26: Sectorul de activitate al absolvenţilor ocupaţi la momentul realizării valurilor de

anchetă (%) / 43

Grafic 27: Distribuţia absolvenţilor salariaţi după grupele ocupaţionale în care se încadrează

meseriile practicate de aceştia (%) / 44




Grafic 28: Distribuţia absolvenţilor ocupaţi după vechimea la locul de muncă deţinut la

momentul valurilor de anchetă (%) / 45

Grafic 29: Valoarea veniturilor absolvenţilor ocupaţi la momentul realizării valurilor de

anchetă prin raportare la salariul minim net pe conomie (%) / 46

Grafic 30: Veniturile absolvenţilor ocupaţi la momentul realizării valurilor de anchetă / 47

Grafic 31: Satisfacţia absolvenţilor ocupaţi faţă de locul de muncă deţinut la momentul

valurilor de anchetă (%) / 48

Grafic 32: Distribuţia absolvenţilor ocupaţi momentul realizării valurilor de anchetă după

gradul de adecvare a calificării deţinute la ocupaţia practicată (%) / 49

Grafic 33: Percepţia absolvenţilor asupra gradului de căutare a meseriei dobândite pe piaţa

muncii locală (%) / 50

Grafic 34: Incidenţa discriminării la angajare (%) / 52

Grafic 35: Statutul ocupaţional aşteptat în perspectiva următorului an (%) / 53

Grafic 36: Intenţia de a emigra pentru muncă a absolvenţilor, în perspectiva următorului an

(%) / 55




1. INTRODUCERE

1.1. Obiectivele studiului

La nivelul Uniunii Europene cunoaşterea procesului de intrare pe piaţa muncii a tinerilor absolvenţi precum şi caracteristicile/determinanţii acestui proces au devenit o prioritate atât în formularea politicilor de ocupare, cât şi a celor educaţionale. Pe baza metodologiilor de evaluare a gradului de inserţie socio-profesională a tinerilor absolvenţi (cu diferite specializări şi nivele de calificare) obţinem pe de o parte o imagine a tranziţiei tinerilor de la şcoală la muncă, a gradului de concordanţă între cererea şi oferta existente la un moment dat pe piaţa muncii, iar, pe de altă parte, informaţii esenţiale cu privire la eficacitatea actului educaţional.

Acest studiu comparativ a fost elaborat în cadrul proiectului „MONINSERT - Monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor de învăţământ tehnic şi profesional, nivel 1 şi nivel2” şi respectă prevederile O.M.E.C.T. 6011/2008 cu privire la monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic nivel 1 şi 2 care nu continuă studiile în învăţământul de zi1. În cadrul proiectului au fost investigate două promoţii de absolvenţi de IPT nivel 1 şi 2 de calificare: promoţia 2009-2010 (cuprinzînd atît absolvenţi de Şcoală de Arte şi Meserii, cât şi absolvenţi de An de Completare) şi promoţia 2010-2011 (cuprinzând doar absolvenţi de An de Completare), la nivelul judeţelor Olt şi Dâmboviţa.

Obiectivul general al proiectului: Creşterea ratei de continuare a studiilor şi a şanselor de ocupare a unui loc de muncă în calificarea dobândită, prin corelarea ofertei educaţionale din ÎPT cu aspiraţiile individului şi cu cerinţele de pe piaţa muncii.

Studiul de faţă cuprinde analiza unor indicatori relevanți privind caracteristicile absolvenţilor investigaţi în cadrul proiectului la nivelul judeţului Olt, inserția socio-profesională a acestor absolvenți și percepțiile lor cu privire la perspectivele de pe piața muncii. Indicatorii vor fi analizaţi comparând rezultatele culese pentru cele 2 promoţii 6 luni de la absolvire şi, ulterior, la 12 luni de la absolvire. În cazul promoţiei de absolvenţi 2009-2010, vor fi realizate pe alocuri trimiteri şi la tipul şcolii absolvire (Şcoală de Arte şi Meserii/An de Completare).

1 Anexa 1 la O.M.E.C.T. 6011/2008 - Ordinul privind aprobarea metodologiilor pentru monitorizarea inserţiei socio-profesionale a absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic




Indicatorii utilizați în cadrul raportului vizează următoarele aspecte:

1. Caracteristicile grupului ţintă

2. Participare şi performanţe şcolare

3. Tranziţia de la şcoală la muncă

4. Percepţii asupra perspectivelor de pe piaţa muncii

5. Inserţia de „succes” În ceea ce priveşte caracteristicile grupului ţintă, analiza a avut în vedere următoarele elemente:

a) Caracteristici socio-demografice; b) Mobilitate intergeneraţională; c) Nivelul de bunăstare al familiei.

Pentru aspectele legate de participare şi performanţe şcolare au fost reținuți spre prezentare în cadrul prezentului studiu indicatorii privind:

a) Profilul şi motivaţiile celor care nu îşi continuă studiile; b) Profilul şi motivaţiile celor care îşi continuă/intenţionează să-şi continue

studiile; c) Aprecierea duratei studiilor prin ruta progresivă; d) Motivarea opţiunii pentru învăţământul profesional şi tehnic; e) Procesul de formare profesională continuă.

Tranziţia de la şcoală la muncă a fost analizată prin intermediul următorilor indicatori:

a) Şomaj şi comportament de căutare a unui loc de muncă; b) Statut ocupațional la momentul anchetei; c) Condiţii de muncă d) Gradul de adecvare a calificării deţinute la ocupaţia practicată la locul de

muncă; e) Percepţii asupra oportunităţilor economice generate de piaţa muncii locală; f) Discriminare/tratament diferit la angajare.

Măsurarea percepțiilor referitoare la perspectivele de pe piața muncii a fost realizată prin intermediul următorilor indicatori:




a) Percepţii asupra şanselor de a fi ocupat în perspectiva următorului an; b) Intenții de migrație în următorul an.

1.2. Grupul ţintă

Începând cu anul şcolar 2003-2004, învăţământul profesional şi tehnic a fost restructurat ca urmare a unei noi viziuni a Ministerului Educaţiei şi Cercetării asupra finalităţilor educaţiei şi formării profesionale, prin raportare la concluziile Consiliului European de la Lisabona din 2000, reafirmate la Consiliul European de la Feira din 2001. Obiectivul general stabilit de către Consiliul European a fost ca Uniunea Europeană să devină în orizontul de timp 2010 „cea mai competitivă şi mai dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de creştere economică durabilă, cu locuri de muncă mai multe şi mai bune şi o mai mare coeziune socială”2. Ulterior, Consiliul European de la Barcelona din 2002 a ratificat planul detaliat de lucru pentru implementarea obiectivelor sistemelor educaţionale şi de formare profesională din Europa pentru perioada 2001-20103. Chiar dacă România nu era stat membru la acel moment, Guvernul României a decis implementarea, alături de statele membre, a planului detaliat de lucru aprobat la Barcelona, la invitaţia adresată de către Comisia Europeană statelor candidate. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a fost cel ce şi-a asumat public decizia implementării planului detaliat de lucru aprobat la Barcelona, cu ocazia celei de a 6-a Conferinţă a Miniştrilor Europeni ai Educaţiei (Bratislava, 2002). Astfel, din anul şcolar 2003-2004, durata învăţământului obligatoriu s-a extins cu doi ani după ciclul educaţiei secundare inferioare generale, elevii putând opta să continue să înveţe fie în ciclul inferior al liceului, care oferă educaţie generală şi include elemente de pre-specializare necesare pentru orientarea către continuarea studiilor la nivelul secundar superior, fie într-o Şcoală de Arte şi Meserii, care oferă educaţie profesională, corespunzătoare diferitelor domenii ocupaţionale, în vederea angajării după absolvire; în acest caz, pentru a putea trece la nivelul secundar superior absolvenţii erau obligaţi să urmeze un an de completare înainte.

2 Concluziile Consiliului European de la Lisabona, 23-24.03.2000 3 Programul de lucru detaliat – follow-up al Raportului privind obiectivele sistemelor educaţionale şi de formare profesională în Europa – Consiliul Uniunii Europene, Bruxelles, 20 Februarie 2002; COM (2001) 501 final




Cu alte cuvinte, până în anul şcolar 2008-2009 inclusiv, pregătirea profesională de care beneficiau elevii din învăţământul profesional şi tehnic se realiza prin două rute: învăţământ liceal, filiera tehnologică, care includea:

- ciclul inferior al liceului (clasele a IX-a – a X-a) - ciclul superior al liceului, (clasele a XI-a – a XII-a)

ruta progresivă de profesionalizare, care includea: - Şcoala de Arte şi Meserii, permiţând obţinerea certificatului de

calificare de nivel 1; - clasa a XI-a, Anul de Completare, permiţând obţinerea certificatului

de calificare de nivel 2; - clasele a XII-a – a XIII-a, organizate în Liceele Tehnologice,

permiţând obţinerea certificatului de calificare de nivel 3. Practic, Şcoala de Arte şi Meserii reprezenta pentru învăţământul profesional şi tehnic, o parte din învăţământul secundar inferior constituind, la fel ca şi ciclul inferior al liceului, un traseu educaţional pe care elevii îl puteau urma pentru finalizarea învăţământului obligatoriu, în situaţia în care nu promovau examenul de capacitate/testul naţional susţinut la finalul clasei a VIII-a, sau atunci când nu doreau finalizarea studiilor liceale, preferând să se califice într-o anumită meserie. În situaţia în care elevii care optau pentru acest traseu doreau să finalizeze liceul tehnologic, aveau posibilitatea să facă acest lucru urmând anul de completare (clasa a XI-a) şi apoi ciclul superior al învăţământului liceal (clasele a XII-a – a XIII-a), nivel ce permitea susţinerea examenului de bacalaureat şi obţinerea certificatului de calificare de nivel 3 (nivelul 3 ISCED). Începând cu anul şcolar 2009-2010, învăţământul profesional şi tehnic a fost din nou restructurat, ocazie cu care ruta progresivă de profesionalizare a intrat în lichidare. Aşa se face că, urmare a restructurării învăţământului profesional şi tehnic, în anul şcolar 2010-2011 Şcoala de Arte şi Meserii era deja lichidată, promoţia anului şcolar 2010-2011 care a constituit grupul ţintă al anchetei de teren constând doar din absolvenţi ai nivelului 2 de calificare, respectiv absolvenţi ai Anului de Completare.

Promoția 2009-2010

Pentru promoția 2009–2010, grupul ţintă a fost constituit din absolvenţii de Şcoală de Arte şi Meserii (SAM) şi An de Completare (AC), care nu şi-au continuat studiile în învăţământul de zi, potrivit statisticilor Inspectoratului Şcolar Judeţean Olt. Astfel la sfârşitul anului şcolar 2009-2010, 251 de absolvenţi ai Şcolilor de Arte




şi Meserii (nivel 1 de calificare) şi An de Completare (nivel 2 de calificare) nu-şi mai continuau studiile în învăţământul de zi. Dintre aceştia, 72,9% erau absolvenţi de Şcoală de Arte şi Meserii (SAM), în vreme ce restul de 27,1% erau absolvenţi de An de Completare (AC). Referitor la domeniul de formare profesională absolvit, putem spune faptul că majoritatea absolvenţilor de SAM au obţinut calificări din cadrul domeniilor de formare profesională „Industrie textilă şi pielărie”, „Construcţii, instalaţii şi lucrări publice” şi „Industrie alimentară”, în vreme ce absolvenţii de AC investigaţi sunt în general absolvenţi cu calificări din domeniul „Mecanică”, după cum se poate vedea şi în Tabelul 1. Tabel 1. Absolvenţi de SAM/AC, nivel 1 şi 2 de calificare, promoţia 2009-2010, judeţul Olt, după domeniul de calificare absolvit

Domeniul de formare profesională Absolvenţi SAM Absolvenţi

AC TOTAL

Mecanică 5 39 44 Electromecanică 1 1 Electronică automatizări 5 5 Chimie industrială 1 2 3 Electric 5 5 Construcţii, instalaţii şi lucrări publice

58 58

Agricultură 6 1 7 Comerţ 2 2 4 Turism şi alimentaţie 2 3 5 Industrie alimentară 25 2 27 Fabricarea produselor din lemn 9 9 Industrie textilă şi pielărie 74 7 81 Estetica şi igiena corpului omenesc 2 2 TOTAL 183 68 251 Ancheta la 6 luni de la absolvire - promoția 2009/2010 Numărul total al chestionarelor completate de operatorii Universităţii din Piteşti cu absolvenţi de SAM/AC promoţia 2009-2010 a fost de 251. Dintre aceştia, 52 de absolvenţi, la momentul realizării primului val de anchetă, îşi continuau studiile în învăţământul de zi, declarând că s-au înscris pentru continuarea studiilor la zi în




sesiunea de admitere din anul şcolar 2010-2011. Numărul chestionarelor completate integral a fost de 94 (72 de chestionare complete cu răspunsurile absolvenţilor de SAM şi 22 de chestionare complete cu răspunsurile absolvenţilor de AC). Numărul total de refuzuri a fost de 12; 4 adrese erau nelocuite, iar la 89 de adrese nu a răspuns nimeni la nici una dintre cele 3 vizite efectuate de operatori. Grafic 1. Distribuţia numerică a chestionarelor completate absolvenţilor de SAM/AC, judeţul Olt, la 6 luni de la absolvire, promoţia 2009-2010

Interviuri complete; 94

Interviuri parţial realizate

(continuă studiile la zi); 52

Interviuri nerealizate

Refuzuri; 12

Adrese nelocuite; 4

Adrese la care nu a raspuns nimeni

(3 vizite efectuate); 89

Interviuri nerealizate; 105

Ancheta la 12 luni de la absolvire - promoția 2009/2010 Numărul total al chestionarelor completate de operatorii Universităţii din Piteşti cu absolvenţi de SAM/AC promoţia 2009-2010 a fost de 251. Dintre aceştia, a fost identificat în teren un număr de 47 de absolvenţi care, la momentul realizării celui de-al doilea val de anchetă, îşi continuau studiile în învăţământul de zi, declarând că s-au înscris pentru continuarea studiilor la zi în sesiunea de admitere din anul şcolar 2010-2011 şi că nu au abandonat studiile pe parcursul anului şcolar. Numărul chestionarelor completate integral a fost de 86 (66 de chestionare complete cu răspunsurile absolveniţilor de SAM şi 20 de chestionare complete cu răspunsurile




absolvenţilor de AC). Numărul total de refuzuri a fost de 20; la 7 adrese nu a răspuns nimeni, la 16 dintre adrese nu a fost găsit respondentul la nici una dintre cele 3 vizite efectuate, 27 dintre absolvenţii grupului ţintă erau plecaţi la muncă în străinătate, iar alţi 48 de absolvenţi se mutaseră la alte adrese din judeţ/ţară.

Grafic 2. Distribuţia numerică a chestionarelor completate absolvenţilor de SAM/AC, judeţul Olt, la 12 luni de la absolvire, promoţia 2009-2010


Interviuri parţial realizate

(continuă studiile la zi); 47

Refuzuri ; 20

Adrese la care nu a răspuns nimeni;

7

Adrese la care nu a fost găsit

respondentul (3 vizite efectuate);

16

Respondent mutat la altă adresă în judeţ/ţară; 48

Respondentul lucrează în

străinătate; 27

Interviuri nerealizate, 118

Promoția 2010-2011 Pentru promoția 2010–2011, grupul ţintă a fost constituit din absolvenţii de an de completare (AC), care nu şi-au continuat studiile în învăţământul de zi, potrivit statisticilor Inspectoratului Şcolar Judeţean Olt. Astfel, la sfârşitul anului şcolar 2010-2011, au fost identificaţi 73 de absolvenţi ai Anului de Completare (nivel 2 de calificare) la nivelul judeţului Olt, care nu-şi mai continuau studiile în învăţământul de zi. Raportat la domeniul de formare profesională absolvit, putem spune faptul că majoritatea absolvenţilor de An de Completare au obţinut calificări din cadrul domeniilor de formare profesională „Mecanică”, „Construcţii, instalaţii şi lucrări publice” şi „Electric”, după cum se poate vedea în Tabelul de mai jos.




Tabel 2. Absolvenţi de AC, nivel 2 de calificare, promoţia 2010-2011, judeţul Olt, după domeniul de calificare absolvit

Domeniul de formare profesională Absolvenţi AC Mecanică 27 Electromecanică 2 Electronică automatizări 1 Electric 13 Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 11 Agricultură 6 Comerţ 7 Turism şi alimentaţie 1 Industrie alimentară 1 Industrie textilă şi pielărie 1 Estetica şi igiena corpului omenesc 3 TOTAL 73

Ancheta la 6 luni de la absolvire - promoția 2010/2011 Numărul total al chestionarelor completate de operatorii Universităţii din Piteşti cu absolvenţi de An de Completare promoţia 2010-2011 a fost de 73. Dintre aceştia, 4 absolvenţi îşi continuau studiile în învăţământul de zi la momentul realizării valului al treilea de anchetă, declarând că s-au înscris pentru continuarea studiilor la zi în sesiunea de admitere din anul şcolar 2011-2012. Numărul chestionarelor completate integral a fost de 41. Numai 2 adrese nu au putut fi identificate, iar la 11 de adrese nu a putut fi găsit respondentul la nici una dintre cele 3 vizite efectuate de operatori. De remarcat faptul că o parte dintre absolvenţii din grupul ţintă al anchetei erau plecaţi la muncă în străinătate (7 absolvenţi). Nu a fost înregistrat nici un refuz de participare la procesul de monitorizare a inserţiei profesionale în acest val de anchetă.




Grafic 3. Distribuţia numerică a chestionarelor completate absolvenţilor de AC, judeţul Olt, la 6 luni de la absolvire, promoţia 2010-2011


Interviuri parţial realizate (continuă

studiile la zi); 4

Adrese la care nu a putut fi gasit

respondentul (3 vizite efectuate); 11

Respondent mutat la altă adresă în judeţ/ţară; 8 Respondentul

lucrează în străinătate; 7

Adrese neidentificate; 2


Ancheta la 12 luni de la absolvire - promoția 2010/2011 Numărul total al chestionarelor completate de operatorii Universităţii din Piteşti cu absolvenţi de An de Completare promoţia 2010-2011 a fost de 73. Dintre aceştia, un singur absolvent a fost identificat că îşi continua studiile în învăţământul de zi la 12 luni de la absolvirea Anului de Completare, declarând că s-a înscris pentru continuarea studiilor la zi în sesiunea de admitere din anul şcolar 2011-2012 şi că nu şi-a abandonat studiile pe parcursul anului şcolar. Numărul chestionarelor completate integral a fost de 49. Un număr de 6 adrese nu au putut fi identificate la 12 luni de la absolvire, iar la 5 adrese nu a putut fi găsit respondentul la nici una dintre cele 3 vizite efectuate de operatori. De remarcat faptul că o parte dintre absolvenţii din grupul ţintă al anchetei erau plecaţi la muncă în străinătate (6 absolvenţi). A fost înregistrat un singur refuz de participare la procesul de monitorizare a inserţiei profesionale în acest val de anchetă.




Grafic 4. Distribuţia numerică a chestionarelor completate absolvenţilor de AC, judeţul Olt, la 12 luni de la absolvire, promoţia 2010-2011


Interviuri parţial realizate (continuă

studiile la zi); 1

Refuzuri ; 1Adrese la care nu a raspuns nimeni (3 vizite efectuate); 5

Respondent mutat la altă adresă în

judeţ/ţară; 5

Respondentul lucrează în

străinătate; 6

Adrese neidentificate,;6


1.3. Aspecte referitoare la metodologia de cercetare

Metodă şi instrument de cercetare: Ancheta pe bază de chestionar aplicat faţă în faţă cu ajutorul operatorilor de teren (potrivit O.M.E.C.T. 6011/2008) reprezentaţi de studenţi ai Universităţii din Piteşti. Studiul a fost unul exhaustiv, fiind incluşi în ancheta de teren toţi absolvenţii grupului ţintă. Chestionarul a fost structurat astfel: Secţiunea 1. Informaţii despre participarea şcolară. Conţine informaţii despre performanţele şcolare, calificarea obţinută, motivaţia deciziei de a nu continua studiile, intenţii pe termen scurt cu privire la posibilitatea continuării pregătirii şcolare, participarea la cursuri de formare profesională. Secţiunea 2. Date legate de relaţia cu piaţa muncii. Conţine informaţii cu privire la statutul ocupaţional actual, condiţii de muncă, adecvarea între calificarea deţinută şi




ocupaţia practicată, satisfacţie faţă de locul de muncă, cunoştinţe şi competenţe utilizate la locul de muncă, rolul serviciilor publice de ocupare în facilitarea accesului pe piaţa muncii, participarea la măsuri active de ocupare, comportament de căutare a unui loc de muncă, intenţii pe termen scurt şi lung cu privire la statutul ocupaţional, situaţii discriminatorii în procesul de căutare a unui loc de muncă. Secţiunea 3. Date de identificare pentru respondent. S-au cules datele socio-demografice standard (vârstă, sex, etnie, mediu de rezidenţă), precum şi nivelul de educaţie al tatălui/capului de familie, situaţia materială percepută a familiei de origine, situaţia locativă şi statutul civil şi parental al absolvenţilor investigaţi. De la un val de anchetă la altul, au fost introduse şi testate şi întrebări noi, cu scopul de a culege informaţii suplimentare despre grupul ţintă investigat şi de a perfecţiona metodologia de cercetare aprobată prin O.M.E.C.T. 6011/2008. O parte dintre informaţiile culese prin intermediul acestor întrebări sunt prezentate şi în cadrul acestui studiu. Perioada de colectare a informaţiilor: lunile ianuarie-februarie 2011 şi respectiv 2012 (în cazul anchetelor realizate la 6 luni de la absolvire în rândul celor două promoţii de absolvenţi) şi lunile iulie-august 2011 şi respectiv 2012 (în cazul anchetelor realizate la 12 luni de la absolvire în rândul celor două promoţii de absolvenţi). A fost respectată perioada de culegere a datelor recomandată în cadrul O.M.E.C.T. 6011/2008. 1.4. Verificarea, validarea, prelucrarea şi valorificarea rezultatelor

În cadrul fiecărui val de anchetă a fost realizat controlul calităţii datelor culese din teren, cu scopul de a verifica respectarea procedurilor de aplicare a chestionarului şi de a corecta erorile de culegere a datelor, acolo unde a fost cazul. Chestionarele completate, verificate şi validate au fost pregătite pentru prelucrarea statistică prin postcodificarea şi/sau recodificarea variabilelor sau a răspunsurilor care au necesitat acest demers. Datele au fost încărcate într-o bază de date definită prin programul statistic Statistics Program for Social Sciences (SPSS). După încărcare, s-au realizat proceduri de curăţare şi validare a datelor prin utilizarea multiplelor chei de control. Metodele de analiză utilizate au cuprins cu precădere tehnici de analiză descriptivă (univariată, bivariată, multivariată).




1.5. Limite metodologice

Principalele limite metodologice ale studiului comparativ țin de prevederile ordinului O.M.E.C.T. 6011/2008 pe baza căruia au fost investigate cele două promoţii de absolvenţi de ÎPT nivel 1 şi 2. Ordinul în cauză obligă chestionarea tuturor absolvenților din grupul ţintă, atât la 6 luni cât şi la 12 luni de la absolvire, fapt ce face ca la 12 luni de la absolvire să fie monitorizaţi, din diverse motive (refuzul respondenţilor de a participa şi la al doilea val de anchetă, indisponibilitatea respondenţilor, etc.), absolvenţi care nu au fost monitorizaţi la 6 luni de la absolvire (din motive similare). Prin urmare, datele sunt prezentate comparativ per total promoții, dar nu pot surprinde variațiile individuale, posibil de cuantificat, spre exemplu, prin proceduri statistice de schimbare de status pe variabile de referință în cazul unei populații identice nominal atât la 6 luni, cât și la 12 luni de la absolvire. O altă modalitate de înlăturare a bias-urilor apărute ca urmare a investigării întregii populaţii de absolvenţi este ca monitorizarea să fie realizată pe baza unui eşantion de absolvenţi, reprezentativ din punct de vedere statistic după anumite variabile ce caracterizează populaţia de bază, adică populaţia reprezentând absolvenţii promoţiei despre care se doreşte a se culege informaţii. În acest fel, atunci când un absolvent care nu poate fi introdus şi în valul de anchetă realizat la 12 luni de la absolvire, poate fi cu uşurinţă înlocuit cu un alt absolvent care, deşi nu a participat la valul de anchetă realizat la 6 luni de la absolvire, întruneşte aceleaşi caracteristici în baza cărora a fost selectat în eşantion absolventul pe care îl înlocuieşte (ex.: absolvent de sex masculin, provenind din mediul de rezidenţă rural şi fiind absolvent al domeniului de calificare Mecanică).




2. CARACTERISTICI ALE GRUPULUI ŢINTĂ

2.1. Caracteristici socio-demografice Distribuţia absolvenţilor după variabila vârstă arată faptul că atât în cazul promoţiei 2009-2010 cât şi în cazul promoţiei 2010-2011, marea majoritate a absolvenţilor au urmat un curs educaţional normal, fără a întrerupe sau a repeta vreun an şcolar. Grafic 5. Vârsta medie a absolvenţilor de SAM/AC investigaţi la nivelul judeţului Olt

Analiza datelor după variabila sex arată faptul că marea majoritate a absolvenţilor de SAM/AC investigaţi este constituită din absolvenţi de sex masculin (aproximativ trei sferturi din populaţia de absolvenţi care a răspuns integral la chestionarul aplicat), atât în cazul promoţiei 2009-2010, cât şi în cazul promoţiei 2010-2011, pentru toate valurile de anchetă realizate.




Grafic 6. Distribuţia absolvenţilor de SAM/AC după variabila sex (%)

Grafic 7. Distribuţia absolvenţilor de SAM/AC după variabila mediu de rezidenţă (%)




Mediul de rezidenţă repezintă o altă variabilă importantă de analiză, care arată faptul că majoritatea absolvenţilor investigaţi care nu continuă studiile în învăţământul de zi provin din mediul de rezidenţă rural, atât atât în cazul promoţiei 2009-2010, cât şi în cazul promoţiei 2010-2011, după cum se poate vedea în graficul de mai sus. În ciuda vârstei fragede, o parte dintre absolvenţii de SAM/AC au deja familii întemeiate, fie că sunt căsătoriţi oficial, fie că trăiesc în concubinaj. Există şi absolvenţi care sunt părinţi, dar numărul acestora este redus. După cum se poate observa în graficul de mai jos, ponderea absolvenţilor care şi-au întemeiat o familie este mai mare în cazul promoţiei 2010-2011 care este formată doar din absolvenţi de An de Completare. Grafic 8. Distribuţia absolvenţilor de SAM/AC după variabila starea civilă (%)




2.2. Mobilitatea intergeneraţională Definim mobilitatea intergeneraţională ca fiind ponderea absolvenţilor care au nivel de educaţie mai ridicat decât nivelul de educaţie al tatălui/capului de familie. Alegerea ca variabilă proxy în cadrul metodologiei a variabilei „ultima şcoală absolvită a tatălui/capului de gospodărie” a avut la bază modelul cultural românesc conform căruia în familie tatăl are nivelul educaţional cel puţin egal cu nivelul de educaţie al mamei. Pornind de la nivelul educaţional al absolvenţilor investigaţi, nivelele de educaţie ale taţilor/capilor de familie au fost grupate astfel: mai puţin decât Şcoală de Arte şi Meserii şi/sau An de Completare (< SAM/AC), nivel de educaţie similar (= SAM/AC), nivel de educaţie mai ridicat (> SAM/AC). Majoritatea absolvenţilor din judeţul Olt au un nivel educaţional similar cu cel al tatălui/capului de familie în cazul promoţiei 2010-2011, în vreme ce în cazul promoţiei 2009-2010 ponderea absolvenţilor cu nivel educaţional superior celui deţinut de capul familiei este mult mai mare. În cazul ambelor promoţii, indiferent de valul de anchetă, ponderea absolvenţilor ai căror capi de familie au un nivel de studii superior absolvenţilor este extrem de scăzută. Grafic 9. Distribuţia absolvenţilor după indicatorul mobilitate intergeneraţională (%)4

4 Distribuţia absolvenţilor este prezentată în grafic prin raportare la nivelul de educaţie al tatălui/capului de familie.




Indicatorul mobilitate intergeneraţională reprezintă un indicator important în analiza informaţiilor culese despre absolvenţii de ÎPT nivel 1 şi 2 întrucât, procesarea datelor ne arată faptul că există o relaţie pozitivă între probabilitatea ca un absolvent de Şcoală de Arte şi Meserii să-şi continue studiile la următorul nivel de calificare şi indicatorul „mobilitate educaţională intergeneraţională”. Astfel, în familiile în care tatăl/capul familiei are nivel de educaţie egal („=SAM/AC”) sau mai înalt („>SAM/AC”) creşte şi probabilitatea ca după încheierea nivelului 1 de calificare, absolventul să aplice pentru continuarea studiilor cu nivelul 2.

2.3. Nivelul de bunăstare al familiei în raport cu comunitatea Majoritatea absolvenţilor investigaţi, indiferent de promoţie, consideră că familiile din care fac parte au acelaşi nivel de bunăstare pe care îl au şi celelalte familii din comunitate. Totuşi, în cazul promoţiei 2009-2010 se poate remarca faptul că, atât la 6 luni cât şi la 12 luni de la absolvire, aproape 20% dintre absolvenţii investigaţi consideră că fac parte din familii mai sărace decât majoritatea familiilor din comunitate. Grafic 10. Percepţia absolvenţilor referitor la bunăstarea familiei acestora (%)




Şi bunăstarea familiei în raport cu comunitatea este un indicator important în decizia absolvenţilor de a continua sau nu studiile. Astfel, analiza datelor culese în cadrul anchetelor de teren a relevat faptul că există o relaţie pozitivă între tendinţa de continuare a studiilor (ne referim la continuarea Şcolii de Arte şi Meserii cu Anul de Completare) şi bunăstarea propriilor familii, aşa cum o percep respondenţii prin comparaţie cu bunăstarea celorlalte familii din comunitate. Cu cât bunăstarea familiei creşte, cu atât creşte şi probabilitatea ca un absolvent din aceste familii să-şi continue studiile.




3. PARTICIPARE ŞI PERFORMANŢE ŞCOLARE

3.1. Profilul şi motivaţiile celor care nu îşi continuă studiile Care este profilul absolvenţilor de nivel 1 şi 2 de calificare care nu-şi mai continuă studiile în cazul celor două promoţii monitorizate? Din totalul de absolvenţi de SAM/AC ai promoţiei 2009-2010 din judeţul Olt investigaţi la 6 luni de la absolvire, doar 12,8% au declarat că îşi continuă studiile la seral, spre deosebire de absolvenţii promoţiei 2010-2011 care, la 6 luni de la absolvire au declarat în proporţie de 31,7% că îşi continuau studiile prin învăţământul seral. În cazul promoţiei 2009-2010, peste 80% dintre absolvenţii investigaţi la 6 luni de la absolvire şi care nu şi-au mai continuat studiile în anul şcolar 2010-2011 sunt absolvenţi de Şcoală de Arte şi Meserii. Grafic 11. Distribuţia absolvenţilor după decizia de continuare a studiilor în anul şcolar imediat următor (%)

La 12 luni de la absolvire, se menţine aceeaşi tendinţă, în sensul în care ponderea absolvenţilor promoţiei 2009-2010 care continuă studiile este net inferioară prin comparaţie cu ponderea absolvenţilor promoţiei 2010-2011: 14% faţă de 42,9%.




Analiza realizată după tipul şcolii absolvite în cazul promoţiei 2009-2010 arată că aproape 90% dintre absolvenţii investigaţi la 12 luni de la absolvire şi care nu şi-au mai continuat studiile în anul şcolar 2010-2011 sunt absolvenţi de Şcoală de Arte şi Meserii. Absolvenţii care au declarat că nu şi-au continuat studiile imediat după absolvirea şcolii de nivel 1 sau 2, au fost rugaţi să precizeze care a fost motivul principal pentru care au ales să nu mai continue studiile în anul şcolar 2010-2011, respectiv 2011-2012.

Astfel, la 6 luni de la absolvire, atât absolvenţii promoţiei 2009-2010 cât şi cei ai promoţiei 2010-2011 invocă în cea mai mare pondere motivul lipsei resurselor financiare: 51,2% dintre absolvenţii promoţiei 2009-2010 şi 53,6% dintre absolvenţii promoţiei 2010-2011. De remarcat şi ponderea ridicată a absolvenţilor care au motivat decizia de a nu mai continua studiile spunând că îşi doresc să muncească: 18,3% dintre absolvenţii promoţiei 2009-2010 şi 35,7% dintre absolvenţii promoţiei 2010-2011. Grafic 12. Motivaţiile absolvenţilor care nu îşi continuă studiile (%)




La 12 luni de la absolvire se menţine tendinţa absolvenţilor de a invoca aspecte legate de lipsa resurselor financiare în decizia de a nu continua studiile, în cazul ambelor promoţii de absolvenţi de învăţământ profesional şi tehnic de nivel 1 şi 2 de calificare: 44,3% dintre absolvenţii promoţiei 2009-2010 şi 37,5% dintre absolvenţii promoţiei 2010-2011. Şi ponderea absolvenţilor care motivează prin decizia de a munci este ridicată la 12 luni de la absolvire, atât în cazul absolvenţilor promoţiei 2009-2010, cât şi în cazul promoţiei 2010-2011: 30% dintre absolvenţii promoţiei 2009-2010 şi 33,3% dintre absolvenţii promoţiei 2010-2011 motivează prin faptul că şi-au dorit să îşi găsească un loc de muncă.

3.2. Profilul şi motivaţiile celor care îşi continuă/intenţionează să-şi continue studiile Absolvenţii care au declarat că au continuat studiile prin învăţământul seral, au optat în general pentru acelaşi profil/domeniu în cazul promoţiei 2010-2011, în vreme ce în cazul promoţiei 2009-2010 ponderea absolvenţilor care au optat pentru schimbarea profilului este mai mare, atât la 6 cât şi la 12 luni de la absolvire. Grafic 13. Distribuţia absolvenţilor care îşi continuă studiile după domeniul de studiu (%)




Principalul motiv pentru care absolvenţii au decis continuarea studiilor prin învăţământul seral a fost că şi-au dorit să muncească în paralel cu studiul. Acest motiv a fost invocat de majoritatea absolvenţilor, în cazul ambelor promoţii investigate, indiferent de momentul la care s-a realizat ancheta de teren (6 luni de la absolvire, 12 luni de la absolvire). Grafic 14. Motivaţiile absolvenţilor care îşi continuă studiile la seral (%)

Absolvenţii de SAM/AC ai promoţiei 2009-2010 şi 2010-2011 din judeţul Olt care nu şi-au continuat studiile în anul şcolar imediat următor (2010-2011, respectiv 2011-2012) au fost întrebaţi cu privire la intenţia de a-şi relua totuşi studiile în următorul an şcolar (2011-2012, respectiv 2012-2013). Astfel, la 6 luni de la absolvire 27,5% dintre absolvenţii promoţiei 2009-2010 care nu-şi continuaseră studiile şi respectiv 39,3% dintre absolvenţii promoţiei 2010-2011 au răspuns afirmativ. La 12 luni de la absolvire, întrebarea referitoare la intenţia de a relua studiile adresată absolvenţilor care nu-şi continuaseră studiile în anul şcolar imediat următor a fost reformulată,




întrucât momentul desfăşurării anchetei de teren se suprapunea cu perioada de depunere a dosarelor în vederea continuării studiilor. După cum se poate vedea şi în graficul de mai jos, la 12 luni de la absolvire puţini absolvenţi îşi depuseseră dosarele în vederea continuării studiilor (în ciuda dorinţei exprimate la 6 luni de la absolvire de a-şi relua studiile în următorul an şcolar), cei mai mulţi absolvenţi declarând că nu s-au înscris încă în vederea continării studiilor, dar că o vor face în termenul legal. O anchetă realizată la 18 luni de la absolvire ar fi putut surprinde dacă intenţiile de reluare a studiilor au fost puse în practică sau nu de către absolvenţii fiecărei promoţii în parte. Grafic 15. Distribuţia absolvenţilor după intenţia de a-şi relua studiile în următorul an şcolar (%)




3.3. Aprecierea duratei studiilor prin ruta progresivă În cadrul chestionarului adresat promoţiei 2010-2011 a fost introdusă în cadrul componentei dinamice a chestionarului o întrebare nouă prin intermediul căreia absolvenţii au fost rugaţi să se pronunţe cu privire la numărul anilor de studiu necesari în vederea finalizării liceului tehnologic prin rută progresivă (5 ani prin învăţământul de zi şi 6 ani prin învăţământul seral), indiferent dacă absolvenţii investigaţi au optat pentru continuarea studiilor sau nu. Motivul pentru care le-a fost adresată această întrebare a fost legat de faptul că pentru a finaliza un liceu pe filieră tehnologică prin ruta progresivă de calificare sunt necesari 5 ani prin învăţământul de zi şi 6 ani prin învăţământul seral. Cu alte cuvinte, absolvenţii de SAM/AC care au decis să finalizeze studiile liceale (prin ruta progresivă de calificare) ajung să acceseze piaţa muncii la o vârstă aproape egală cu cea a absolvenţilor de învăţământ universitar care au urmat un liceu teoretic sau un liceu tehnologic prin ruta directă de calificare. Grafic 16. Opiniile absolvenţilor cu privire la durata cursurilor urmate prin ruta progresivă de calificare (%)




Graficul de mai sus arată faptul că aproximativ trei sferturi dintre absolvenţii promoţiei 2010-2011 consideră că absolvirea unui liceu tehnologic prin ruta progresivă de calificare necesită un număr prea mare de ani de studiu, atât în cazul absolvenţilor investigaţi la 6 luni de la absolvire, cât şi în cazul absolvenţilor investigaţi la 12 luni de la absolvire. O explicaţie a numărului mare de absolvenţi care consideră că trebuie să studieze prea mulţi ani pentru a finaliza liceul prin rută progresivă ar putea fi situaţia financiară a familiilor din care provin aceştia. Mulţi dintre absolvenţii investigaţi au motivat necontinuarea studiilor prin lipsa posibilităţilor financiare, iar numărul de ani de studiu ar putea fi perceput ca fiind mare tocmai ca urmare a faptului că părinţii nu îşi permit să-şi sprijine financiar copiii un număr de 5-6 ani pentru a obţine diploma de bacalaureat.

3.4. Motivarea opţiunii pentru învăţământul profesional şi tehnic Tot în cadrul chestionarului adresat promoţiei 2010-2011 a fost introdusă, în cadrul componentei dinamice a chestionarului, o întrebare prin intermediul căreia absolvenţilor li s-a solicitat să motiveze de ce au optat pentru o formă de învăţământ profesional şi tehnic după absolvirea gimnaziului. Grafic 17. Motivaţiile absolvenţilor cu privire la opţiunea de a urma o formă de învăţământ profesional şi tehnic (%)




Graficul de mai sus arată faptul că cei mai mulţi dintre absolvenţi nu şi-au dorit ca după finalizarea gimnaziului să urmeze o formă de învăţământ profesional/tehnic (SAM/AC) şi au spus că au fost repartizaţi de computer să urmeze această filieră, în urma rezultatelor obţinute la testele naţionale, mai ales în cazul absolvenţilor investigaţi la 12 luni de la absolvire. 3.5. Procesul de formare profesională continuă Absolvenţii ambelor promoţii de ÎPT, nivel 1 şi 2 de calificare din judeţul Olt, au fost chestionaţi şi cu privire absolvirea unor cursuri de formare profesională în intervalul scurs de la terminarea şcolii până la realizarea valurilor de anchetă. Datele înregistrate arată că, la 6 luni de la absolvire, absolvenții promoției 2010-2011 au urmat într-un procent mai ridicat comparativ cu absolvenții promoției 2009-2010 cursuri de formare profesională care să-i ajute în vederea inserției pe piața forței de muncă: 1,1% în cazul promoţiei 2009-2010, comparativ cu 7,3% în cazul promoţiei 2010-2011. În cazul promoţiei 2009-2010 este vorba despre un singur absolvent, din cei investigaţi la 6 luni de la absolvire, care a urmat un curs de formare profesională. Cursul urmat a fost finanţat de Agenţia locală pentru ocuparea forţei de muncă. Calificarea obţinută în urma absolvirii cursului de formare profesională a fost în domeniul instalaţiilor, în condiţiile în care absolventul obţinuse prin absolvirea Şcolii de Arte şi Meserii calificarea de „Lucrător în tricotaje-confecţii”. Statutul absolventului care a absolvit cursul de recalificare era, la momentul anchetei, de şomer indemnizat. În ceea ce priveşte absolvenţii promoţiei 2010-2011 investigaţi la 6 luni de la absolvire, 3 absolvenţi au urmat cursuri de formare profesională în intervalul de 6 luni scurs de la absolvirea şcolii. Unul dintre cei trei absolvenţi declară că finanţarea cursului a fost asigurată din resurse financiare proprii, în vreme ce restul absolvenţilor declară că finanţarea a fost asigurată în cadrul unor proiecte finanţate din Fonduri Europene. Calificările obţinute în urma absolvirii cursurilor de formare profesională au fost: operator PC, lăcătuş confecţii metalice şi vulcanizator. Toţi cei 3 absolvenţi care au absolvit cursuri de formare profesională aveau, la 6 luni de la absolvire, statutul de elev (continuau studiile la seral şi nu aveau un loc de muncă). La 12 luni de la absolvire, ponderea absolvenţilor care au declarat că au urmat cursuri de calificare profesională a crescut, în special în cazul promoţiei 2009-2010, dat fiind faptul că şi perioada de raportare a fost mai mare – 12 luni de zile: 11,6% dintre absolvenţii promoţiei 2009-2010 au urmat un curs de calificare în cele 12 luni de la




absolvire, comparativ cu numai 8,2% în cazul promoţiei 2010-2011. La 12 luni de la absolvire, 10 absolvenţi ai promoţiei 2009-2010 declară că au urmat cursuri de formare profesională, iar jumătate dintre aceştia au fost finanţaţi de Agenţia locală pentru ocuparea forţei de muncă; doi dintre absolvenţi au suportat contravaloarea cursurilor de formare profesională din resursele financiare proprii, în vreme ce alţi 3 absolvenţi nu declară modalitatea de finanţare a cursurilor absolvite. Calificările obţinute în urma absolvirii cursurilor de formare profesională au fost în domenii precum: bucătar (2 absolvenţi), ospătar (2 absolvenţi), lucrător în comerţ (3 absolvenţi), instalator sanitar (1 absolvent), tranşator măcelar (1 absolvent) şi agent de pază (1 absolvent). Cu toate acestea, numai 2 dintre absolvenţii care au absolvit cursuri de formare profesională după terminarea şcolii erau salariaţi la momentul realizării celui de-al doilea val de anchetă, restul fiind şomeri indemnizaţi (6 absolvenţi) sau persoane casnice (2 absolvenţi). Grafic 18. Accesarea cursurilor de formare profesională (%)




În ceea ce priveşte promoţia 2010-2011, doar 4 absolvenţi declară că au urmat un curs de formare profesională în intervalul celor 12 luni scurse de la absolvirea şcolii. Dintre cei patru, un singur absolvent a urmat un curs de formare profesională finanţat de Agenţia locală pentru ocuparea forţei de muncă, doi dintre absolvenţi au urmat cursuri de formare profesională finanţate din Fonduri Structurale Europene, în vreme ce un alt absolvent a declarat că angajatorul/patronul său a fost cel care i-a finanţat cursul de formare profesională. Calificările obţinute în urma absolvirii cursurilor de formare profesională au fost în domeniile: vulcanizator, operator PC, lăcătuş confecţii metalice şi agent de pază. Cu toate acestea, numai 2 dintre absolvenţii care au absolvit cursuri de formare profesională după terminarea şcolii erau salariaţi la 12 luni de la absolvire, ceilalţi 2 fiind elevi.




4. TRANZIŢIA DE LA ŞCOALĂ LA MUNCĂ

4.1. Şomaj şi comportament de căutare a unui loc de muncă Rolul serviciul public de ocupare local în procesul de tranziție de la școală la muncă Datele culese arată că, la un 6 luni de la absolvire, aproximativ jumătate dintre absolvenţii promoţiei 2009-2010 (54,5%) apelaseră la Agenţia locală pentru ocuparea forţei de muncă în vederea obţinerii indemnizaţiei de şomaj, în vreme ce numai 12,9% dintre absolvenţii promoţiei 2010-2011 investigaţi la 12 luni de la absolvire solicitaseră indemnizaţie de şomaj. La 12 luni de la absolvire se menţine aceeaşi tendinţă, în sensul în care ponderea absolvenţilor promoţiei 2010-2011 care au solicitat indemnizaţie de şomaj este scăzută (16,7%) prin comparaţie cu ponderea absolvenţilor care au solicitat indemnizaţie de şomaj în cazul promoţiei de absolvenţi 2009-2010 (50,6%). Grafic 19. Distribuţia absolvenţilor care au apelat la serviciul public de ocupare în vederea obţinerii indemnizaţiei de şomaj (%)




Absolvenţii care nu s-au adresat Agenţiilor locale pentru ocuparea forţei de muncă în vederea obţinerii indemnizaţiei de şomaj au fost rugaţi să-şi motiveze decizia. În cazul anchetelor realizate la 6 luni de la absolvire, cel mai des invocat motiv a fost necunoaşterea acestei posibilităţi în cazul absolvenţilor promoţiei 2009-2010 (35% dintre absolvenţii care nu au solicitat indemnizaţie de şomaj au motivat că nu s-au adresat Agenţiilor locale pentru ocuparea forţei de muncă pentru că nu au ştiut că au dreptul să beneficizeze de indemnizaţie de şomaj în calitate de şomeri asimilaţi), în vreme ce în cazul promoţiei 2010-2011 cel mai des invocat motiv a fost lipsa certificatului de absolvire pe care şcoala îl eliberează fiecărui elev absolvent (37%). Grafic 20. Motivaţia absolvenţilor care nu au apelat la serviciul public de ocupare în vederea obţinerii indemnizaţiei de şomaj (%)

La 12 luni de la absolvire, atât absolvenţii promoţiei 2009-2010 (37,5%), cât şi absolvenţii promoţiei 2010-2011 (60%) au invocat cel mai des faptul că nu au ştiut că, în calitate de şomer asimilat, au dreptul să fie luaţi în evidenţele Agenţiilor locale pentru ocuparea forţei de muncă şi să beneficieze totodată de indemnizaţia de şomaj.




Comportamentul de căutare al unui loc de muncă Absolvenţii celor două promoţii investigate au fost rugaţi să precizeze dacă în luna anterioară realizării valurilor de anchetă au încercat să-şi găsească un loc de muncă. La 6 luni de la absolvire, promoţia 2009-2010 din judeţul Olt părea să fie mai dornică de a găsi un loc de muncă, 24,5% dintre absolvenţii acestei promoţii declarând că au întreprins acţiuni de căutare a unui loc de muncă, prin comparaţie cu numai 17,1% dintre absolvenţii promoţiei 2010-2011. La 12 luni de la absolvire, situaţia se inversează, în sensul în care ponderea absolvenţilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă a fost mult mai mare în cazul promoţiei de absolvenţi 2010-2011 (42,9%), comparativ cu absolvenţii promoţiei 2009-2010 (17,4%). Grafic 21. Distribuţia absolvenţilor după comportamentul de căutare a unui loc de muncă (%)




Absolvenţii aflaţi în căutarea unui loc de muncă au fost rugaţi să specifice care au fost modalităţile prin care au căutat locuri de muncă. Astfel, rudele/cunoştinţele/prietenii au constituit principala metodă de căutare a unui loc de muncă utilizată la 6 luni de la absolvire atât în cazul promoţiei 2009-2010 (60,9%), cât şi în cazul promoţiei 2010-2011 (71,4%). Agenţia locală pentru ocuparea forţei de muncă a fost utilizată de puţini absolvenţi ca metodă de căutare a unui loc de muncă, în cazul ambelor promoţii investigate la 6 luni de la absolvire. La 12 luni de la absolvire, modalităţile informale de căutare a unui loc de muncă au fost utilizate într-o măsură mai mică, în special în cazul promoţiei de absolvenţi 2009-2010 (numai 42,9% dintre absolvenţii acestei promoţii au apelat la rude/cunoştinţe/prieteni ca modalitate de căutate a unui loc de muncă). Promoţia 2010-2011 se remarcă, la 12 luni de la absolvire, prin faptul că nici un absolvent dintre cei investigaţi nu a apelat la Agenţia locală pentru ocuparea forţei de muncă în vederea găsirii unui loc de muncă. Grafic 22. Distribuţia absolvenţilor după principala modalitate de căutare a unui loc de muncă (%)




Absolvenţii care nu şi-au căutat un loc de muncă în luna precedentă realizării valurilor de anchetă au fost rugaţi să motiveze lipsa căutării. Graficul de mai jos arată că absolvenţii au avut motive dintre cele mai diverse, indiferent de promoţia investigată şi indiferent de momentul la care a fost realizat valul de anchetă. Astfel, la 6 luni de la absolvire, cei mai mulţi absolvenţi ai promoţiei 2009-2010 au motivat alegerea de a nu căuta un loc de muncă prin faptul că se consideră prea tineri pentru a munci sau pur şi simplu nu sunt interesaţi să muncească (28,6%) sau prin lipsa locurilor de muncă pe piaţa muncii locală (22,9%). Absolvenţii promoţiei 2010-2011 au motivat în general prin lipsa resurselor financiare necesare în vederea deplasării de la sat la oraş pentru a căuta un loc de muncă (14,7%), prin condiţiile meteo nevaforabile – ancheta la 6 luni desfăşurându-se în perioada de iarnă (11,8%) sau prin faptul că aşteaptă un copil sau au deja în îngrijire un copil (11,8%). În cazul ambelor promoţii au existat situaţii în care absolvenţii nu şi-au căutat un loc de muncă întrucât erau deja angajaţi, însă ponderea acestor absolvenţi a fost scăzută în cazul ambelor promoţii. Grafic 23. Motivaţia absolvenţilor care nu au căutat un loc de muncă în luna precedentă realizării valului de anchetă (%)




La 12 luni de la absolvire, ponderea absolvenţilor care au motivat că nu au căutat un loc de muncă prin faptul că erau deja angajaţi a crescut, atât în cazul promoţiei 2009-2010 (16,9%), cât şi în cazul promoţiei 2010-2011 (29,6%), ca urmare a creşterii numărului de absolvenţi care erau angajaţi, prin comparaţie cu momentul 6 luni de la absolvire. De remarcat faptul că a scăzut ponderea absolvenţilor care nu erau interesaţi să se angajeze în cazul promoţiei 2009-2010, faţă de momentul 6 luni de la absolvire. A crescut, în schimb, ponderea absolvenţilor care motivează necăutarea unui loc de muncă prin lipsa resurselor financiare necesare să se deplaseze de la sat la oraş în vederea găsirii unui loc de muncă, dar şi ponderea absolvenţilor care declară că preferă să muncească în gospodăriile proprii sau ale părinţilor lor. În ceea ce priveşte absolvenţii promoţiei 2010-2011, aceştia invocă în general lipsa locurilor de muncă (14,8%) sau faptul că aşteaptă un copil/au un copil în îngrijire (18,5%) la 12 luni de la absolvire. Grafic 24. Distribuţia absolvenţilor după tipul meseriei/ocupaţiei căutate în vederea angajării, în luna precedentă realizării valurilor de anchetă (%)




Printre absolvenţii aflaţi în căutarea unui loc de muncă se află atât absolvenţi interesaţi de practicarea unei meserii diferite de calificarea dobândită prin şcoală, cât şi absolvenţi care au urmărit meserii/ocupaţii apropiate de/conforme cu calificarea dobândită prin şcoală în luna precedentă realizării valurilor de anchetă. La 6 luni de la absolvire se remarcă promoţia 2010-2011 în cazul căreia 71,4% dintre absolvenţii aflaţi în căutarea unui loc de muncă au declarat că au urmărit meserii/ocupaţii diferite de calificările lor. Şi la 12 luni de la absolvire cea mai mare pondere de absolvenţi interesaţi de locuri de muncă în domenii de calificare diferite de cele dobândite prin şcoală a fost înregistrată tot în cazul promoţiei 2010-2011. 4.2. Statut ocupațional la momentul anchetei Inserția pe piața muncii a tinerilor absolvenți de ÎPT, nivel 1 şi 2 de calificare din județul Olt reprezintă un proces de durată. Comparând modul de inserție pe piața muncii al celor două serii de absolvenți investigați se constată o inserție pe piața muncii favorabilă absolvenților promoției 2009-2010 la 6 luni de la absolvire: absolvenții promoției 2009-2010 erau inserați pe piața forței de muncă în procent de 8,5% (cu statut de salariat), iar absolvenții promoției 2010-2011 erau inserați pe piața forței de muncă în procent de 7,3% (cu statut de salariat).

Statut doar de elev (fără a avea şi un loc de muncă în paralel) aveau la 6 luni de la absolvire în procentul cel mai ridicat absolvenții promoției 2010-2011: 24,4% dintre aceștia, în vreme ce absolvenții promoției 2009-2010 aveau statut de elev în procent de 6,4% la 6 luni de la absolvire. Dacă promoţia 2009-2010 se remarcă prin ponderea mare a şomerilor indemnizaţi la 6 luni de la absolvire (50%), promoţia 2010-2011 se remarcă prin ponderea ridicată a persoanelor casnice (51,2%).

În cazul promoţiei 2009-2010, la 6 luni de la absolvire, distribuţia absolvenţilor după statutul ocupaţional actual şi tipul de învăţământ absolvit arată importanţa nivelului de calificare pentru intrarea pe piaţa muncii. Astfel, absolvenţii de An de Completare sunt mai bine reprezentaţi în categoria salariaţilor, în vreme ce absolvenţii de Şcoală de Arte şi Meserii sunt mai prezenţi printre şomerii indemnizaţi şi printre persoanele casnice. Aşadar, absolvenţii nivelului 1 de calificare par că se află într-o poziţie mai vulnerabilă la părăsirea sistemului de învăţământ faţă de cei care termină nivelul 2 de calificare, la 6 luni de la absolvire.




La 12 luni de la absolvire, inserția pe piața muncii este mult mai ridicată în rândul absolvenților promoției 2010-2011, cei care aveau statut de salariat având o pondere de 24,5%, comparativ cu numai 11,7% în cazul absolvenților promoției 2009-2010. Statut doar de elev aveau și la 12 luni de la absolvire în procentul cel mai ridicat tot absolvenții promoției 2010-2011 (26,5%), în vreme ce absolvenții promoției 2009-2010 aveau statut de elev în procent de numai 5,8% la 12 luni de la absolvire.

Dacă promoţia 2009-2010 se remarcă la 12 luni de la absolvire prin ponderea ridicată a şomerilor neindemnizaţi (61,6%), promoţia 2010-2011 se remarcă la 12 luni de la absolvire prin ponderea ridicată a persoanelor casnice (28,6%). Şi la 12 luni de la absolvire nivelul de calificare îşi dovedeşte importanţa pentru intrarea pe piaţa muncii, în cazul promoţiei 2009-2010. Astfel, ponderea salariaţilor este mai mare în rândul absolvenţilor de An de Completare, în vreme ce ponderea şomerilor şi a persoanelor casnice este mai mare în rândul absolvenţilor de Şcoală de Arte şi Meserii. Grafic 25. Statutul ocupațional al absolvenţilor la momentul realizării valurilor de anchetă (%)




4.3. Condiţii de muncă Industria prelucrătoare este sectorul de activitate care absoarbe cea mai mare pondere dintre absolvenţii investigaţi la 6 luni de la absolvire, atât în cazul promoţiei 2009-2010 (62,5%), cât şi în cazul promoţiei 2010-2011 (66,7%). În ceea ce priveşte promoţia 2010-2011, un alt sector de activitate care a inserat o mare parte dintre absolvenţii investigaţi la 6 luni de la absolvire este sectorul Construcţii. La 12 luni de la absolvire se menţine aceeaşi tendinţă, în sensul în care absolvenţii promoţiei 2009-2010 investigaţi la acel moment se inseraseră în cea mai mare pondere în sectorul de activitate Industrie prelucrătoare (55,6%), în vreme ce sectoarele Industrie prelucrătoare şi Construcţii sunt cele care au asimilat cei mai mulţi dintre absolvenţii promoţiei 2010-2011 la 12 luni de la absolvire, după cum se poate vedea din graficul de mai jos. Grafic 26. Sectorul de activitate al absolvenţilor ocupaţi la momentul real

A ABSOLVENŢILOR DE...4.3. Condiţii de muncă p. 43 4.4. Gradul de adecvare a calificării...

Documents

Transcript of A ABSOLVENŢILOR DE...4.3. Condiţii de muncă p. 43 4.4. Gradul de adecvare a calificării...