~

ZECHARIA SITCHIN

ENIGME

..~.

colecthl fenomenelor stranii . ,

A DOUASPREZECEA..

colecfia i~t.mplirilor

en.igmatice

PLANETA

.

ow

colecfia realului ingemanat cu fantasticul colectia frontierelor cunoasterii '. ,.

I t [

ALDO PRESS

I.

r I,.

;. II

!r,

L.

~~,:

'~"'''.:;.':'

..,' ,: .'!.,

"0

OJ'

I

THE TWELFTHPLANET by Zecharia Sitchin

Editor ALDO PRESS s.r.t, Bucure~ti

Multumiri ,Autorul dore~tesa-~iexprime multumirile celor care, mai bine de un secol, au descoperit, descifrat, tradus ~iexplicat textele ~irelicvele Orientului Antic ~i, de asemenea, numeroaselor institutii, precum ~ipersonalului acestora, care au pus la dispozitia autorului textele ~iilustratiile ce stau la baza acestei dirti. Autorul dore~tesa multumeasca in mod special urmatoarelor institutii: New York Public Library (Oriental Division);I

Copyright J1976 by Zecharia SitchinTraducere Cristian Banu Descrierea CIP a ]J~b"otecii Naponale SITCHIN,.ZECIIARIA. ' ., A douasprezecea planetii

i ZechariaSitchin Bucure~ti: \

AIdo Press, 1999 . . 448 p.: il.; 20 cm-{Zona) Bibliogr. ISBN 973-97079-9-8 573.5

I

I ~!

Research Library (Reading Room ~i Oriental Students Room) a British Museum; Research. Library, de la Jewish Theological Seminary din New York; lucratorilor ~i custodelui. British Museum, pentru asistenta acordata la procUrarea fotografiilor ~i imaginilor reproduse in aceasta carte; directoru.lui Vordera-siatisches Museum, Staatliche Museen, din Berlinul de Est; Muzel!lui Universitalii Philadelphia; Reunion des Musees Nationaux, France (Musee du Louvre); curatorului Muzeului Ant~chi~ talilor din Aleppo; U.S. National Aeronautics and Space Administration (NASA). .

.

Informalii ~i comen~i ramburs: C. P. 76-161, Bucure~ti, 77450, Romania.

cf qiUpJ osocietateButanG~V draqaprril fed print saB-dJI Tudor VladmJrescu; nr. 31, sector 5; BiJcure$1i, ROMANIA . Telelon: 335.93.18; 335.97.47 , . . Fax: 337.33.77

,. I I f r t

'.- -

_._-

...'.. -

' ,.

"

-

I

I

t 1 t

I.

CuprinsNota autoruluiProlog: Geneza;.:... ~;

9~ ..11

Capitolul I. Ve~nictiltnceput ~

:

1527 67103 . 141 185 217

Capitolul2. Civilizapanepreviizutii Capitolul3. ZeiidinCer ~ide pe PiimantCapitolul4. Sumer: Tiirfunulzeilor Capitolul5. Nefilimii:.Oameniicu rachete de foe Capitolul6. A DouiisprezeceaPlanetii Capitolul 7; Epopeea creatiei

Capitolul8. tmpiiriitia erurilor c.

:

249 "271

Capitolul9. Aterizarea pe planeta Piimant

CapiiolullO.Ora~ele zeilorCapitoluili. Revolta anunnakilor Capitolul12. Facerea omului ...: Caoitolul13. Sffirsituloiimantenilor Cappolul14. Cand zeii pleacii de pe Piimant ,'

297325 351 379 405 "'".433 ,445

!

j I

Capitolul15. Regatul de pe Piimant Bibliografie

I .1~ -_' "_'.,,,._ ,,0.'.--" ----._----._--

-~

-...--

1_-

Nota autoruluip ..

Sursa primara pentru versetele biblice din Vechiul Testament, pe _ care Ie-am utilizat in aceasta carte, este textul original evreiesc: Trebuie spus de .Ia 'bun .inceput ca toate traducerile consultate- principalele fiind mentionate la sf'ar~itul caqii sunt doar atat, simple traduceri sau interpretari. Ceea ce conteaza pentru concluzia finaHi este ce spune originalul. , . Pentru. versiunea finala, cea care este utilizata: in 'cartea de fata, am comparat traducerile pe care Ie-am awt la indemana ~i apoi cu textul original, utilizand ~i textele/pove~tile sumeriene ~i acadiene asemanatoare, pentru a obpne ceea ce eu consider a fi cea mai fidela varianta. Analiza textelor sumeriene, asiriene, babiloniene ~i hitite a angajat 0 ~ata intreaga de savanti, timp de'mai bine de un secol. Descifrarea scrisului ~i a limbii a fost urmata de transcriere, transliteratie~i abia apoi de traducere. in multe cazuri, am putut alege intre diferitele traduceri ~i interpretari numai verificand unele mult anterioare. in alte cazuri, cercetarile modeme au fost cele care au adus 0 lumina noua asupra variante~or ma~

vechi.

.

'

...

I

D~ci lista textelor Orientului Antic care apare la s~itul acestei cfu1:i ontine amt versiunile cele mai vechi, cat ~i pe cele, c mal nOl,aHitun de 0 llsttl a pUOllcaJlllorsnmpnce m care au fost publicate cele ma~ interesante contnbutii la intelegereaacestor texte.

Autorul

L

12

ZECHARIA SITCHIN

A DouisprezeceaPlaneti

13

Toti oamenii din vechime credeau in zei care au coborat pe Pamdnt ~i care se vor ridica II!ceruridupa ce i~i vor incheia menirea. Dar nu a fost acordata' niciodata credibilitate acestor texte, Bind taxate de oamenii de ~tiinta, inca de la inceput" ca 'fiinddoar legende. ''

Scrierile Orientuluianti~, incluzand aici ~i numeroase texte astronomice, vorbesc in mod explicit despre 0 planeta de pe care au venit pe Pamant ace~ti astronauti sau "zei". Totu~i, cand oamenii de ~tiinta au descoperit, desciftat ~i transcris 0 lisHi antica a corpurilor cere~ti, planeta Plutonu fusese inca descoperita (ea a fost localizata abia in 1930). Cum s~ accepte ei atunci dovada existentei a inca unui membru al sistemului nostru solar? Dar acum noi, care la fel ca cei din vech~me, cunoa~tern ca mai exista planete ~i dupa Saturn, de ce sa hu acceptam antica dovada a existentei celei de-a douasprezecea planete? Pe masura ce ne aventuram in spatiu, 0 privire proaspata

mentelor 'din vechime. A Douasprezecea Planeta W propune deci sa ofere cititorului 0 poveste care sa raspunda la itlttebarile de mai sus..Dovezile aduse de mine consista, in primul rand, chiar din inse~itextele ~i'deseneleantice. , Am incercat in aceaSta carte sa descifrez 0 cosmogonie sofisticata care explica, poate la fel de bine ca ~iteoriile ~tiintifice modeme, cum s-ar fi putut forma sistemul nostru solar: 0 planeta invadatoare a fost prinsa pe' orbita solara, iar Pamantul~i alte paTti ale sist~mului solar au fost' create. '. ' ,

~i 0 accejJtarea vechilor scripturi este mai mult decat actuaIa. Acum, ca astronautii no~triau aterizat peLuna, iar navele noastre spatiale teleghidate exploreaza ~i alte planete, nu mai este chiar atat de imposibil de crezut ca 0 alta civilizatie, de pe 0 alta planeta, mult mai avansata decat a noastra, a fost capabila sa-~itrimita astronautii,pePamant;candva, in trecut.. ' tittr-adevar, 0 serie de scriitori au speculat ideea ca unele monumente antice, cum ar fi piramidele sau sculpturile gigantice, trebuie sa fi fost facute de reprezentantiiunei alte civilizatii, mult mai avansate, care au'vizitat planeta noastra.,.. caci,

"

Dovezile prezentate de mine includ ~i 0 harta celesta a - unui zbor spatial catre Pamant de pe aceasta planeta, a douasprezecea. A urmat apoi dramatica infiintare a primelor colonii pamante~ti ale nefilimilor. Sunt date chiar ~i'numele liderilor lor, sunt descrise sentimentele lor:'iubirea, gelozia, acumul1irile ~iluptele lor, este explicata natura lor ,,nemuritoare". Dar, mai presus de toate, A Douasprezecea Planeta i~i propune sa descdpere succesiunea evenimentelor care au dus la facerea omului ~imetodele avansate prin care acest lucru a fost intaptuit. Ea sugereaza complicata legatura care exista intre om ~i "zeii" lui ~i arunca 0 noua lumina asupra semnificatiei unor evenimente, asupra Gradinii Edenului, Turnului Babel,-asupra Potopului. ~i, omul - imbogatit biologic ~imaterial de cei care'

,

I-aufacut- star~e~te rin a-~ialungazeii. p

-

cu

siguranta, cum ar fiputut poseda omul priniitiv tehnologia n,ecesara realizarii unor astf~lde constructii? Cum se face,'ca 'sa dau alt exemplu, ca clvilizatia din Sumer a parut sainfloreasca , .UIU~\", 1I:1U1111\,,1U11 pll;;\"U1~Vl, 111 U1111i1I,;U i1plVi1pt; UVVV UI;; anI!

Aceasta carte sustine ca nu suntem singuri in sistemul nostru solar. Mai degraba 'mare~tedecat scade credinta intr-o putere supranaturala, pentru ca, daca nefilimii au creat omul pe Pamant, ei nu au facut decat sa indeplineasca un mult mai vast Plan Universal.Z. Sitchin New York, februarie 1977

.

Dar, de,oarece ace~ti scriitori n-au .reu~it, in general, sa arate' dim!, cum ~i, mili presus de toate, de unde au venit ace~ti astronauti din vechime, intrebari,le lor provocatoare raman pure spe-

culatii.

"

A fost nevoie de treizeci de ani de cercetari, de intoarcere la sursele antice, de acceptare a acestora .ad litteram. pentru a crea in mintea mea un scenariu coerent ~i plauzibil aI' eveni,

~.umnezeu care, nevazut, "se mi~ca in ceruri in cere". Cartea lui Iov, dupace descrie coliziunea, contine 0 serie de versuri semnificative care ne spun unde Sea dus planeta dumnezeiasca: .)

de aces~a -, de unde incep~ drumul inapoi ~i un perigeu

-,

punctul in care estecel mai aproape de Soare, de unde se in-",) dreaptii spre spapu. Am descoperit ca Marduk avea intr-adevar, conform textelor sumeriene, astfel de "baze". Acestea afirma di planeta venea de la AN.UR'("baza cerului") spre E. NUN ("laca~ul zeiesc"); Epopea Creatiei ,spune despre el.ca: Strabate cerurile ~i toate tinuturile Ie vegheaza. .. Apoi masoara Adcincul eel de nepatruns. La E-!jara ~i-a intemeiat lac~ul de departe; E-!jara, eel mai mare laca~, de el a fost intemeiat.

Pe intinsul cerului el i~icroie~te'o.nouacale; acolo unde lumina ~iintunericul [se unesc] este laca~ul sau de departe. Nu mai putin explicit descrie"~i psalmistul traiectoria

maiestuoasa planetei: a

Cerurile spun slava lui Dumnezeu, ~i intinderea lor veste~te lucrarea mainilor lui. . .

Sica un mirecareiesedinodaialui de -nuntii ,

-

Oeci, un "laca~" era""de departe" - in indepartatele regiuni ale spatiului. Celalalt era "in Cer", adica, in interiorul centurii de asteroizi, in,treMarte ~iJupiter. (Fig. 111)-

Se arunca in drumullui cu bucuria unui viteaz: Rasare la un capat al cerurilor, ~i t~iisprave~tedruniulla celalaltcapat.Recunoscut ca un mare calator pe bolta cerului, urccindJa

inaltimi ametitoare la apogeul sau, apoi "coborand ~i aple-candu-se in cer" la perigeu, planeta era reprezentatii printi-un globinaripat. ' '. -,

APOGEU

Oriunde au dezgropat,arheologii urmele'civilizatiilor din Orientul Antic, era prezent ~i simbolul globului inaripat, dominand templele ~ipalatele, gravat pe pietre, desenat pe sigilii cilindrice, pictat pe pereti,insotind preoti ~i regi, stand deasupra tronurilor lor, "plutind" deasupra lor in timpul b~tii-liilor,gravatP'" "al"'I" IV! U~ JUPLa. VUJ~"~~ U~ JU~, IU~LaJ, pJaua I!ii1U I~JUU

UKDl1J:.LJ:.

t'LJ-Il'lJ:.IJ:.LUK

Fig. III

Urmand invataturile stramo~ilor sai sumerieni, AvraaIII din Ur, patrlarhul biblic, asocia zeitatea suprema (DumnezeII) cu plaJieta cea mai importantii. La fel ca textele mesopotamiene, multe din fragmentele biblice spun ca Oumnezeu i~iare "Uica~ul stant inCeruri" de unde "vedea cum se ridica ~i cele

erau impodobite cu acest simboI. Regii din Sumer, Acad, Babilon, Asiria, Ela, Urartu, Mari, Nuzi, Mitanni ~ICanaan - toti se inchinau la eI. Regii hititi, faraonii egipteni, .}'ar-ii ersani - toti . p au proclamat acest simbol (~i ceea ce reprezenta el) supremo A~ a ramas de-a lungul mileniilor. (Fig. 112) _ tn centrul credintelor lor religioase ~i astronomice stiitea ideea ca A Douasprezecea Planetii,"planeta zeilor", rarnanea in

...

.-

--~~~

~...

-

-

,., "

'

!:~. . ,,-,',,

. ti,...

..,~,

254

ZECHARIA SITClull/

t.

~,

'.

A Douisprezec:ea

Planeti

255

interiorul sistemului solar si ca.marea sa orbita.0 fiicea sa.se in-

,: toarca. periodic in apropier~a Pa.mlintuluL Semnul pictOgrafic alacestei planete, "Planeta traversarii", era 0 cruce. Acest semn cuneiform, care mai insemna ~i"Anu" ~i "zeiesc", a evoluat in limbile semitice spre litera tav, care;inseamna.'"semnul". Intr-adeva.r,toti oamenii din Antichitate considerau apro:' pierea acestei planete ca un semn pentru mari prefaceri ~i inceputul uhei noi ere. Textele mesopotamiene vorbesc despre aceasta.aparitje ca despre un eveniment anticipat, previzibil ~i observabil:

---~

Marea Planeta.: Cand apare ea are culoare ro~u inchis. Cerul ea il imparte in do1,la. ~i ea este Nibinf.

Multe din textele care vorbest despre apropierea celei d~-adoua.sprezecea planete sunt prevestiri care profetesc efectele pe care evenimentul il va avea asupra Pamlintului ~i omenirii. R. Campbell Thompson, reproduce in cartea sa Reports of the Magicians and Astronomers of Niniveh and Babylon, (Studiu despre magicienii ~i astronomii .din Babilon ~i Ninive) 0 serie de astfel de texte care urmaresc mi~carea acestei planete, ,de ciind ajunge "in pozitia lui Jupiter" ~i plina cand sose~te la punctul de rascruce, Nibiru:

.Fig. H2

~

Ciind din pozitia lui Jupiter, Planeta trece inspre vest, a vreme calea 1ini~tita.va avea; ~i pacea va fi stipana ne P~m~nt Cand din pozitia lui Jupiter Planeta cre~te-n stralucire ~i Zodia Cancerului va deveni Nibiru, Binecuvantat va fi Acadul cu bel~ug, ~i mai puternic fi-va impa.ratullui..

Cand culmi1'1eaza ibiru... N Tarile vor fi in pace, iar imparatii certati se vor impa.-

'ca, lar zeii vor auzi rugaciuni, ~iimnuri de slava.

256

ZECHARIA SrrCUIN

A Douasprezei,

Fig. 114

....

nul el va primi lumina.'"

.

.

. Intre. textele mesopotamiene referitoare la acest !.!ubiect, unul este cat se poate de clar: Planeta zeului Marduk: Deasupra sa: Mercur. Riisiirind la treizeci de grade ale boltii cere~ti: Jupiter. Cand ~ade in locul batiliei cere~i: Nibiru.

mai degraba de trei puncte in care pozitia acestei planete era vizibila ~iputea fi determinati de pe Pamant(Fig. 114) Primul punet in care planeta era vizibila era deei alinierea aeesteia cu Mereur (punctul A) - dupa ealculele noastre, la un unghi de 30 de grade pe axa imaginara Soare/Pamant la pe_ rigeu. Venind mai aproape de Parnant, ~i deci aparand pe cer mai ,,sus" (cu ineatreizeei de grade, pentru a fi mai exaeti); planeta interseeta orbita lui Jupiter in punetul B. In star!iit, sosind... lV"Ul U(UA...U,1 "!I;U;~U, pcngc;;ul, sau ".Kascrucean, planeta este . Nibiru, punctul C. Triigand 0 axa imaginarii intre Soare, Parnant .~iperigeul orbitei lui Marduk, un observator de pe Parnant vede,"-

"JIlai intai pe Marduk aliniat eu Mercur, la treizeci de grade secteaza orbita lui Jupiter in punctul B..

.~ (punctul A). Ureand eu inca treizeci de grade, Marduk interApoi urmeaza perigeul (punctul C)~i planeta ajunge la "Riiscruce'~: adica, inapoi la locul batiliei eere~ti, cel mai aproape de Pamant, dupii care urmeaza druinul invers spre spatiu..w

Cand este insotit de harti schematice, se vede clar ca acest text nu ofera diferite nume pentru A Douasgrezecea Planeta (cum gre~itau presupus 0 serie de cercetitori). El vorbe~te

"I

260

ZECuARlA

SITCHIN

A Douisprezecea.Plalietii

26]

A~teptarea ZHei Domnului in scrierile antice mesopotamiene ~i evreie~ti (care i~i au ecoul in tmparatill Cerului despre care se vorbe~e in Noul Testament) avea deci 0 bazi reala, fi. ind vorba de, experiente reale ale loouitorilor antici: ei fusesera martorii revenirii periodic~ a Planetei tmparatiei in vecinatatea

tory din cadrulUniversitipiCaliforniaa descoperitca discre- .pantele dintre orbitele cometei Halley ar putea fi cauzate de 0 planetiide manmea lui Jupiter care.in~onjoa1i Soarele 0 datii la:.

1800de ani. La distanta estimatiide 6.000.000.000de mile,prezenta sa.ar putea fi detecta~ numai prin calcule ~tematice. tn timp ce 0 astfel de 'perioada nu poate. fi determinatii, textele mesopotamieneindica cu certitudine ca orbita celei de-a douasprezecea planete este de 3600 de ani. Acest numar era scris in sumeriana cu un .cercmare. Titlul planetei - ~ar ("conducatorul suprem") insemna de asemenea ~i "cercul perfect", un "cere intreg". Mai insemna ~i nJfuarul 3600. lar identitatea dintre cei trei termeni - planetii/orbitii/3600- poate sa nu fiedoar 0 simpla coincidentii. II

Pamantului.

.

Aparitia ~i disparitia periodic~ a acestei planete confirma prezenta permanentii a acesteia in sistemul nostru solar: In aceastii privintii ea se aseamana cu cometele. Unele dintre co. metele cunoscute - ca de pilda, conieta Hall~y, care ajunge in apropierea Pamantului 0 datii la ~ptezeci de ani - dispar din vedere suficient timp. pentru ca astronomii sa-~i dea .seama foarte' greu ca este vorba de aceeasi cometi. Altele au fost vazute doaro'singura dati in istoria o~enirii ~i sepresupune ca au orbite care necesitii mii de an1 pentru a fi acoperite. Cometa Kohoutek, de exemplu, descoperiti inmartie 1973, s-a apropiat la 75.000.000 de mile de Paniant in ianuarie 1974 ~i a dispirut dincolo de Soare la scurt timp. Astronomii au calculat ca ea poate reveni in apropierea Pamantului peste circa 7500-75.000

de ani.

.

.

Berossus, preotul-astronom babilonian, vorbe~te' de ze~e regi care au condus Pamantulinainte de potop. Reluaod scrieriIe lui, Alexandru Poiihistor din Caldeea spune: "tn carte a a doua se spunea despre cei zece regi din Caldeea, ~i perio.adele de domnie ale fiecarui~, care insumate dau 0 sutii douazeci de '~ar, sau patru sute treizeci ~i doua de mii de ani,ajungand pana

I

I

I

Faptul ca aparitiile ~i disparitiile lui Marduk erau cunoscute anticilor ne face sa credem ca orbita acestei planete este ceva mai scw decat a cometei Kohoutek. Daca ~a. stau lucrurile, de ce astronomii no~tri nu au descoperit~o pana acum? Adeviirul este ca 0 planeti cu 0 orbiti chiar pe jumatatea celei mai mici presupuse orbiie a cometei Kohoutek ar trece mult mai departe de Pamant chiar decat Pluto, cea mai indepiirtata Dlanetii- 0 distantii la care ea nu ar mai fi vizibila de pe - Pamant, deoarece nu ar reUecta taaca ar renectaj aeCallOarle PUtin raze Ie Soarelui. De fapt, planetele cunoscute de dupa Saturn au fost descoperite prin calcule matematice, nu prin observatie. Orbitele lor piireau a fi influentate dealte corpuri cere~ti. Tot acesta poate fi modul in care va fi descoperiti ~i cea de-a douasprezecea planeti. Au. existat chiar anumite speculatii ca ar exista 0 "Planetii X", care, de~i nevazuti, poate fi "simtiti" prin influenta pe care ~ exerciti asupra orbitelor unor come. te. In 1972, Joseph L.Brady de la Lawrence Livermore Labora-

in vremea potopului."

I

.

Abidenus, un discipol allui Arisiotel, it citeaza ~i el pe .Berossus, amintind de cei zece regi prediluvieni care. au domnit in total 0 sutii douizeci de ~ar. El afirma .cu certitudine ca aces..

te regate erau localizatem Mesopotamia:

.

Se spuneca primulrege al tinutuluia fost Alorus...EI a domnitzece ~ar. ~I se spune ca un ~arare trel mn ~ase sute de arii. .. Dupa el, a domnit Alaprus, trei ~ar; lui i-a urmat Amillarus din ora~ul panti-Babilon, care a domnit trei-

sprezece ~ar...

.

;

Dupa el a domni! Amtnenon, doisprezece ~ar; ~i el era din o~ul panti-Babil9n.Apoi Megalurus, din acela~i . loc, optsprezece~ar. Apoi Daos, Pastorul, a domnit zece ~ar...

262

ZECHARIA SITalIN

~ADouasprezecea Planeta

263

Au mai fost ~ialti regi, ~iultimul dintre ei a fost Sisithrus; ~a incat, cutotul"au fost zece regi, ~idomniile lor.

insumate inseamna 0 ~ta douazeci de ~ar.

Apoi, sunt in~irate ora~ele care au urmat, Larak ~i Sippar, ~i divinii lor fegi; incele din urma, ora~ul ~uruppak, in care a fost pus rege un om nliscut dintr-un zeu; Lucrul cel mai. izbitor la aceste' fantastic de lungi perioade de