97191932-“Congresul-pan-ortodox”-din-1923-şi-inventarea-calendarului-“nou-iulian”

Popas Alternativ †«Astfel, fiindcă eşti căldicel – nici fierbinte, nici rece – am să te vărs din gura Mea.» (Apoc. 3:16)

AcasăDespre“DIN TEMNI ŢE SPRE SINAXARE”

Acasă > Apusul, Istorie, Ortodoxie > “Congresul pan-ortodox” din 1923 şi inventarea calendarului“nou iulian”

“Congresul pan-ortodox” din 1923 şi inventarea calendarului“nou iulian”

2 iunie 2010 Scrie un comentariu Mergi la comentarii.

Fragment din lucrarea “O EXAMINARE ŞTIINŢIFICĂ A CALENDARULUI BISERICII ORTODOXE”, deIeromonah Casian

Şi vă rog pre voi fraţilor, să vă păziţi de cei ce fac împerecheri şi sminteli împotriva învăţăturii, care voi v-aţi învăţat;

şi vă feriţide ei. Că unii ca aceia (…) prin cuvinte bune şi prin cuvântare de bine, înşală inimile celor proşti

(Romani 16, 17-18)

După primul război mondial (1914-1918), când un duh al liberei cugetări a început să pătrundă în toatesferele vieţii, a apărut o scindare fatală în conglăsuirea ortodocşilor cu privire la respingerea calendaruluigregorian. Ororile războiului au dat naştere unei dorinţe mondiale de creare de instituţii culturale, civile,politice şi religioase, care să fie capabile să menţină pacea lumii. Un sentiment febril de optimism umanista cuprins lumea şi, în aceste condiţii, a înflorit filozofia politico-religioasă secretă a francmasoneriei,găsind oportunităţi vaste de a-şi exercita influenţa asupra întregii societăţi.

Pe neaşteptate, în viaţa Bisericii Ortodoxe s-a făcut auzit un strigăt pentru ,,sfărâmarea lanţurilor gândiriicanonice învechite”. Mai înainte, ţările ortodxe respinseseră în mod constant folosirea calendaruluigregorian chiar pentru uzul civil. Însă prefacerile sociale fără precedent ale primului război mondial auschimbat radical toate acestea.

Bulgaria a fost prima care a cedat în faţa noului calendar. Primul articol al decretului regal numărul XIII,emis de Ferdinand I (1861-1948), regele romano-catolic al Bulgariei, hotăra: ,,Începând cu 1 aprilie 1916,cronologia Bulgariei va urma calendarul gregorian de stil nou. Data de 31 martie 1916 va fi ultima zisocotită potrivit stilului vechi. Ziua următoare va purta data de 14 aprilie 1916, inaugurând începutul noiicronologii a regatului”[1].

A urmat Rusia – o victorie importantă pentru activităţile masonice din această ţară. La doar câteva ziledupă ce bolşevicii au pus în scenă revoluţia din octombrie (24-25 octombrie 1917, stil vechi), noul regimcomunist, ce şi-a mărturisit deschis ateismul, lua deja în considerare adoptarea noului calendar. Pe 24ianuarie 1918 (stil vechi), Sovietul Comisarilor Poporului a ratificat Decretul cu privire la introducereacalendarului european apusean în Republica Rusă. Semnat de Vladimir Ilici Ulianov Lenin (1870-1924) şipublicat în ziua următoare, acesta începe cu cuvintele: ,,Dorind să stabilească în Rusia o metodă de

“Congresul pan-ortodox” din 1923 şi inventarea calendarului “nou iulia... http://hristofor.wordpress.com/2010/06/02/congresul-pan-ortodox-din-...

1 of 22 17.05.2012 14:34

calculare a timpului, similară celei folosite de toate popoarele cultivate, Sovietul Comisarilor Poporuluihotărăşte prin prezentul decret ca, după luna ianuarie a acestui an, să fie introdus un nou calendar pentruuzul civil” (figura 10).

Figura 10

Ca parte integrantă a campaniei lor brutale de distrugere a culturii ortodoxe din Rusia, comuniştii auadoptat calendarul papal ,,cultivat”. >>>

Acest decret stabilea că ziua ce urma datei de 31 ianuarie 1918 (stil vechi) avea să fie socotită nu 1februarie (stil vechi), ci 14 februarie (stil nou). Ulterior, alte ţări răsăritene au acceptat curând calendarulgregorian pentru uzul civil: Serbia, pe 18 ianuarie 1919; Grecia, pe 9 martie 1924; şi Egipt, pe 17septembrie 1928.

Vânturată de furia modernizării, Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului, care fusese odinioară înavangarda apărării calendarului bisericesc patristic, şi-a schimbat brusc şi radical poziţia. În 1920, LocumTenens al scaunului patriarhal, Arhiepiscopul Dorotei al Prussei, a publicat o enciclică fără precedent,adresată ,,Bisericilor lui Hristos de pretutindeni”[2], care începe cu dezvăluirea surprinzătoare că,,Biserica noastră consideră că apropierea dintre diferite Biserici creştine şi frăţietatea dintre ele nu suntexcluse de diferenţele dogmatice care există între ele”[3].

Ca un prim pas spre realizarea acestei ,,frăţietăţi”, enciclica propune ,,acceptarea unui calendar uniformpentru prăznuirea marilor sărbători creştine în acelaşi timp de către toate Bisericile”[4]. Urmează încăcâteva sugestii practice menite să conducă către o colaborare şi comunicare mai strânsă între diferitele


2 of 22 17.05.2012 14:34

confesiuni ale creştinătăţii. Astfel, Enciclica Patriarhiei Ecumenice din 1920 a devenit o fisură în armuraunităţii ortodoxe.

Promulgat unilateral – un lucru neobişnuit prin el însuşi –, acest document era cu totul netradiţional(adică, neortodox) în forma şi conţinutul său. În mod necaracteristic, textul nu conţine nici un citatpatristic; în schimb, exprimă admiraţia pentru o instituţie lumească, anume Liga Naţiunilor, şi ţelurile ei, şiîncurajează o ,,dragoste” fără rezerve faţă de heterodocşi: o trăsătură a ,,ecumenismului” ortodoxcontemporan. Recomandările enciclicei de apropiere faţă de ,,preacinstitele Biserici creştine din Apus şidin întreaga lume”[5], considerate în mod tradiţional de ortodocşi ca fiind organizaţii schismatice şieretice, erau şocante în ignoranţa lor cu privire la principiile canonice fundamentale. De exemplu, săanalizăm canoanele apostolice 10, 45 şi respectiv 64:

Canonul 10 apostolic: ,,Dacă cineva s-ar ruga împreună cu cel înlăturat din obştea creştinilor, chiar încasă, să se afurisească”.

Canonul 45 apostolic: ,,Episcopul, preotul sau diaconul care se roagă, numai, împreună cu ereticii, să seafurisească; iar dacă a îngăduit acestora să săvârşească ceva ca unor clerici, să se caterisească”.

Canonul 64 apostolic: ,,Dacă un cleric sau laic ar merge la sinagoga iudeilor sau a ereticilor, pentru a seruga, să se caterisească şi să se afurisească”.

Cu toate acestea, astăzi, ortodocşii ecumenişti continuă să ţopăie scandalos împreună cu heterodocşii, înnumele ,,dragostei” propovăduite de Enciclica din 1920.

Mai mult, Enciclica din 1920 a semănat primele seminţe ale neo-papismului, ideea eronată potrivit căreiapatriarhul Constantinopolului este conducătorul autorizat al Bisericii Ortodoxe, o teorie spinoasă care-isufocă de decenii pe credincioşi. Cu toate că, într-adevăr, în sânul Ortodoxiei, patriarhul ecumenic estecinstit cu titlul de ,,primul între egali”, această atribuire indică un primat de onoare, nu un primat deautoritate. Creştinii apuseni, găsind acest paradox subtil al ,,egalităţii ierarhice” de neînţeles, stăruie în aînţelege Patriarhia Constantinopolului ca un fel de structură răsăriteană analoagă pontificatului roman.

Enciclica din 1920 a încuviinţat efectiv această perspectivă. Ea a fost publicată într-o vreme în careConstantinopolul era într-un declin deosebit de grav. Scaunul patriarhal, dezgolit de jurisdicţia sa vastă demai înainte, de populaţia numeroasă, veniturile substanţiale şi prestigiul internaţional, a rămas doar cuprimatul său de onoare tradiţional. Pentru patriarhii acelor vremuri, cu idealurile masonice şi ambiţiile lormult fluturate, acest lucru nu a fost pur şi simplu de ajuns. Prin urmare, nu este surprinzător că PatriarhiaConstantinopolului a început să cultive în mod activ o învăţătură neo-papală, admiţând o supremaţienecunoscută până atunci în sânul lumii ortodoxe.

Aşa cum remarca pe drept A. Buevsky: ,,Enciclica din 1920 este prima încercare făţişă a scaunuluiconstantinopolitan de a înlocui autoritatea Bisericii Universale cu cea proprie”[6]. De asemenea, în 1920,Biserica Constantinopolului a colaborat în mod oficial cu mişcarea ecumenistă ce se năştea atunci, deinspiraţie masonică, prin participarea la conferinţa preliminară a mişcării ,,Credinţă şi Ordine” de laGeneva[7].

Infiltrarea francmasoneriei în Biserica Ortodoxă era rezumată de Meletie Metaxakis (1871-1935) (figura11). El era un adevărat Maestru ,,al masoneriei”, aşa cum va spune cu entuziasm mai târziu un colegmason, într-o biografie a acestei personalităţi ecleziastice notorii: ,,După iniţierea sa (în 1909), frateleMeletie a răspândit activitatea masonică peste tot unde a mers în timpul tumultuoasei sale vieţi. Suntfoarte puţini cei care, asemenea fratelui Meletie, îmbrăţişează masoneria şi fac din ea experienţa vieţiilor”[8].


3 of 22 17.05.2012 14:34

Figura 11

<<< Pentru Meletie Metaxakis, care a afirmat odată că sfintele tradiţii ale Ortodoxiei erau ,,depăşite,învechite şi impedimente clare pentru unitatea creştină”, a batjocori veşmântul clerical canonic prinapariţia în ,,haine civile” era ceva pur şi simplu obişnuit.

Atributul ,,tumultuos” descrie bine viaţa lui Metaxakis. După o scurtă şi necanonică şedere ca ArhiepiscopMeletie al III-lea al Atenei, el şi-a început scurta şi necanonica şedere ca Patriarh Meletie al IV-lea alConstantinopolului, în ciuda opoziţiei puternice a guvernului turc. Ca patriarh ecumenic, el şi-a satisfăcutambiţiile sale perseverente prin convocarea unui ,,congres pan-ortodox” la Constantinopol în 1923.

,,Pan-ortodox” era un termen impropriu evident pentru această adunare. Nu a fost prezent nici măcar undelegat din partea celorlalte patriarhii tradiţionale, ale Alexandriei, Antiohiei şi Ierusalimului. Nu a fostprezent nici măcar un delegat din partea Patriarhiei Moscovei, cea mai mare jurisdicţie ortodoxă, atât canumăr de credincioşi cât şi ca teritoriu, cuprinzând trei sferturi din lumea ortodoxă. Nu a fost prezent nicimăcar un delegat din partea acelor Biserici autocefale şi autonome separate de Biserica Rusiei dupăprimul război mondial. Nu a fost prezent nici măcar un delegat din partea Bisericii Bulgariei, consideratăschismatică la acea vreme de către Constantinopol.

Reprezentarea ,,pan-ortodoxă” la acest ,,congres” a constat din delegaţii constantinopolitani, ciprioţi,sârbi, români şi greci. Cu toate acestea, delegaţii Bisericii Ciprului (Mitropolitul Vasilie al Niceei) şiBisericii Greciei (Mitropolitul Iacov al Dyrrachion-ului) nici măcar nu aparţineau jurisdicţiilor pentru careerau desemnaţi ca reprezentanţi[9]. În plus, delegatul Bisericii României nu era autorizat să vorbească înnumele jurisdicţiei sale, ci i se îngăduise doar să-şi exprime opinia personală[10].

De asemenea, Metaxakis a invitat să participe la congres doi imigranţi ruşi, ce locuiau la acea vreme înConstantinopol; unul avea un statut canonic neclar şi deci nu reprezenta pe nimeni; celălalt, arhiepiscopul(viitorul mitropolit al Bisericii Ortodoxe Ruse din Diaspora) Anastasie (1873-1965) a spus clar de laînceput că el nu avea indicaţii explicite din partea sinodului său pentru chestiunile luate în discuţie şi,foarte curând, a părăsit ,,congresul”.

Prin urmare, reprezentarea ,,pan-ortodoxă” la acest ,,congres” consta efectiv din 3 delegaţi aiConstantinopolului (incluzându-l pe patriarhul Meletie însuşi, ca preşedinte) şi 2 delegaţi din Serbia.

Evaluând ,,congresul pan-ortodox” din 1923, profesorul S.V. Troitsky, un teolog ortodox eminent cunoscutpentru erudiţia sa şi studiile vaste în domeniul sfintelor canoane, şi un consultant de ani de zile al sinodului


4 of 22 17.05.2012 14:34

ierarhilor Patriarhiei Serbiei, scria: ,,Pentru prima oară în istoria Bisericii Ortodoxe, care până acum acunoscut un singur organ care se ocupă de legislaţia pan-ecleziastică – Sinoadele –, a preluat aceastăsarcină un fel de ,,sinod pan-ortodox”, croit după exemplul congreselor pan-anglicane ale Bisericii Anglieişi după congresele şi conferinţele politice contemporane”.

El susţine cu convingere această apreciere, expunând următoarele argumente:

,,1. Denumirea de ,,pan-ortodox” adoptată de congres era neîntemeiată pentru simplul motiv că mai multde jumătate din Bisericile Ortodoxe nu au participat la el.

2. Statutul de patriarh al preşedintelui congresului, Meletie al IV-lea, era pus sub semnul întrebării de altecâteva Biserici autocefale.

3. Nu numai că acest congres nu putea exprima cugetul întregii Biserici Ortodoxe, de vreme ce mai multde jumătate dintre Bisericile Ortodoxe locale nu au participat, dar nu putea exprima nici măcar opiniaacelor Biserici Ortodoxe care erau prezente, deoarece aceste Biserici nu erau reprezentate în egalămăsură. Pe câtă vreme celelalte Biserici aveau doar un reprezentant, Biserica Constantinopolului număra3 reprezentanţi dintre cei 8 care au semnat deciziile congresului, mai târziu adăugând încă 2.

4. Autoritatea efectivă a delegaţilor congresului era, de asemenea, îndoielnică. Deoarece Bisericile locale,prin intermediul sinoadelor arhiereşti preliminare, nu-şi formulaseră opiniile asupra chestiunilor de peagenda congresului, reprezentanţii lor puteau expune doar opiniile personale, sau, cel mult, pe cele alesinoadelor lor individuale, cărora le lipsea în sine dreptul sau puterea de a decide cu privire la chestiunicanonice generale, nemaivorbind de cele dogmatice”.

În analiza finală, Troitsky conchide că acest ,,congres pan-ortodox” nu a fost nimic mai mult decât ,,oîntrunire particulară a câtorva oameni, care au avut ca scop examinarea diverselor chestiuni care tulburaula acea vreme Biserica Ortodoxă, şi asupra cărora ei şi-au exprimat părerile”[11].

,,Diversele chestiuni” din agenda ,,congresului pan-ortodox” din 1923 includeau câteva subiectecontroversate: cununia după hirotonie, recăsătorirea clericilor văduvi, tăierea părului şi bărbii clericilor,renunţarea la rasă, scurtarea slujbelor dumnezeieşti şi a posturilor, unirea cu Biserica Anglicană etc. Fărăîndoială, curentul inovator – ,,modernizarea” Bisericii Ortodoxe – era motivul ascuns din spateleconvocării acestei adunări neobişnuite. Şi mai presus de toate acestea, era vorba de reforma calendarului,care avea să servească drept trambulină pentru obiectivele moderniste ale lui Metaxakis.

Reiterând preocuparea bulei papale ,,Inter Gravissimas”, potrivit căreia calendarul Bisericii era întrucâtvaîn dezacord cu ştiinţa, ,,congresul” a recomandat ,,corectarea” calendarului iulian şi a pledat pentru ,,ocalculare astronomică” a Pascaliei ortodoxe[12]. Asemenea reformei papale dinaintea ei, această reformăpatriarhală a fost un afront adus înţelepciunii patristice. Cu toate acestea, în ciuda impertinenţei sale,,,congresul” nu a fost atât de neruşinat încât să adopte făţiş reforma gregoriană. Mai degrabă, pentru aprezenta reforma sa cât mai inofensiv posibil credincioşilor, a descoperit calendarul ,,nou iulian” sau,,iulian îndreptat” ca soluţie propusă de el pentru aparentele neajunsuri ale calendarului Bisericii[13].

Acest calendar era, în realitate, calendarul gregorian de-abia mascat, fapt recunoscut de îndată dePatriarhul Damian al Ierusalimului (1848-1931), care s-a opus: ,,O schimbare în calendarul Bisericii nueste de folos şi nu va fi acceptată de patriarhia noastră, fiindcă ne va pune într-o poziţie defavorabilă faţăde Sfintele Locuri de pelerinaj şi faţă de latini”[14].

Patriarhul Meletie a încercat să-l liniştească pe fratele său episcop răstălmăcind această obiecţie legitimă:,,Biserica Ierusalimului nu doreşte să adopte calendarul gregorian şi să prăznuiască Paştele cu latinii. Cutoate acestea, trebuie luat în considerare faptul că noi nu adoptăm calendarul gregorian, iar peste unanumit număr de ani va apărea o diferenţă între latini şi ortodocşi în ce priveşte sărbătorirea Paştelui. Prinurmare, temerile Bisericii Ierusalimului sunt, în parte, îndepărtate”[15].

Ceea ce patriarhul ecumenic a trecut sub tăcere în mod deliberat în această explicaţie este că acest


5 of 22 17.05.2012 14:34

calendar ,,nou iulian” coincide întru totul cu calendarul gregorian până în anul 2800, când va apărea odiferenţă de o zi în anii bisecţi; însă, această diferenţă va dispărea în 2900, când, din nou, cele douăcalendare vor coincide pe deplin. Nu are importanţă cum o croieşte Metaxakis, ,,congresul” a aprobat înfond calendarul gregorian pentru uz în Biserica Ortodoxă.

În acest fel, frontul unit al fidelităţii ortodoxe faţă de calendarul patristic din 325, păzit cu stăruinţă de atâtde multe generaţii de credincioşi, a fost în cele din urmă străpuns de acceptarea calendarului papal din1582 de către Biserica Constantinopolului. În mod ironic, ca pentru a adăuga batjocura la pagubă,,,congresul pan-ortodox” a discutat şi planurile pentru sărbătorirea a 1.600 de ani de la primul SinodEcumenic (1925).

Dar simpla adoptare a calendarului gregorian – numit cu viclenie aici în Răsărit calendarul ,,nou iulian” –nu era cel mai rău lucru. ,,Congresul pan-ortodox” a montat, în scop practic, un atac total asupracalendarului Bisericii. În comparaţie cu noul calendar adoptat de Roma în 1582, ,,noul calendar” imaginatde Constantinopol în 1923 urma să fie realmente radical. Cererea de ,,precizie astronomică” era doar untruc strategic ingenios în schema masonică a lucrurilor a lui Metaxakis; conceptul său real asupra reformeicalendarului consta în înlocuirea totală a regulii cu bunul plac. Aceasta a fost făcută extrem de limpedeprin asigurarea ,,congresului” că ,,această reformă a calendarului iulian nu este un obstacol pentruviitoarele modificări în calendar pe care ar putea dori să le plănuiască celelalte Biserici creştine”[16].

Prin ,,viitoare modificări”, ,,congresul” avea în vedere idei netradiţionale – ba chiar anti-tradiţionale –precum o ,,duminică fixă pentru Paşti care să corespundă zilei reale a Învierii Domnului, ce urma să fiedeterminată prin metode ştiinţifice”[17], ,,un calendar nou … în care prăznuirea zilelor de sărbătoarespecifice să se poată săvârşi doar duminica, pentru a împuţina numărul zilelor sfinte”[18] şi ,,un calendarnou care să suprime numărul curent de zile dintr-o săptămână”[19]. Astfel de propuneri ar face evidentmai mult rău calendarului Bisericii, decât a făcut vreodată reforma gregoriană.

Aşadar, aceasta era viziunea cuprinzătoare, utopică a lui Metaxakis asupra unui ,,nou calendar” pentrucredinţa ortodoxă. Deşi ,,congresul” a admis că trebuie să existe ,,un schimb de opinii cu celelalte BisericiOrtodoxe”[20] înainte de introducerea reformei calendarului, aceasta nu a fost decât vorbă goală.Imaginându-se ,,Papa Răsăritului”, patriarhul Meletie a poruncit sinodului său să anunţe, printr-o epistolăcătre celelalte Biserici Ortodoxe locale, aşteptarea sa infatuată că ele vor primi cu bucurie ,,hotărârilecongresului ca pe cele ale Uneia, Sfinte, Soborniceşti şi Apostoleşti Biserici”[21].

Însă, reacţia Bisericilor autocefale faţă de chestiunea reformei calendarului a fost una de extremăindignare. Patriarhiile Alexandriei, Antiohiei şi Ierusalimului s-au opus în bloc PatriarhieiConstantinopolului. Într-o epistolă deosebită către Patriarhul Grigorie al IV-lea al Antiohiei (1859-1928),Patriarhul Fotie al Alexandriei (1853-1925) afirma că este de prisos a primi reforma propusă, deoarece era,,lipsită de noimă, necanonică şi vătămătoare”[22]. ,,Această decizie, scria el, a fost cauzată de cercurilelumeşti”[23]. Adresându-se succesorului lui Metaxakis, Patriarhul Grigorie al VII-lea alConstantinopolului, Patriarhul Grigorie al IV-lea al Antiohiei critica reforma calendarului ca fiind,,inoportună şi dubioasă”[24].

Am notat deja că Patriarhul Damian al Ierusalimului a respins noul calendar, fiindcă a înţeles într-un modprofund că introducerea lui va compromite integritatea pretenţiei Bisericii Ortodoxe de supremaţieduhovnicească, o mişcare extrem de primejdioasă în jurisdicţia sa, unde Sfintele Locuri se află atât de desîntr-o balanţă politică precară. Astfel, mustrându-l frăţeşte pe patriarhul ecumenic să nu umble lacalendarul Bisericii, ceilalţi patriarhi răsăriteni au denunţat cu asprime ,,congresul pan-ortodox”,nerecunoscând hotărârile lui[25].

De fapt, ,,congresul” a provocat un asemenea vacarm în sânul Bisericii Ortodoxe, încât la câteva luni de laîncheierea sa, Metaxakis s-a trezit detronat din scaunul ecumenic în chip ruşinos, printr-o retragereforţată. Dar înlocuirea sa cu patriarhul Grigorie al VII-lea nu a schimbat prea mult lucrurile. Echipa luiMetaxakis a rămas intactă în Fanar şi loială inovaţiei calendarului a guru-ului lor masonic.

Astfel, în luna martie 1924, Patriarhia Constantinopolului şi Biserica Greciei – ultima influenţată


6 of 22 17.05.2012 14:34

considerabil în decizia sa de presiunea clicii politice a masonului Elevtherios Venizelos (1864-1936) – auadoptat oficial calendarul ,,nou iulian” pentru uz în jurisdicţiile lor, devenind astfel primele care au renegatcalendarul bisericesc tradiţional al credinţei ortodoxe. Cu toate acestea, înţelegând că adoptarea Pascaliei,,nou iuliene” (adică, gregoriene) pentru ciclul sărbătorilor cu dată schimbătoare ar fi o încălcare brutală şievidentă a sfintelor canoane, Bisericile Constantinopolului şi Greciei au hotărât să introducă mai degrabăcalendarul ,,nou iulian” (adică, gregorian) numai pentru ciclul sărbătorilor cu dată fixă. Acest compromisprost gândit de păstrare a Pascaliei niceene a calendarului Bisericii în timp ce se folosesc datele fixe alecalendarului papal nu menţine nici armonia luni-solară a calendarului Bisericii, nici ,,precizia astronomică”a calendarului gregorian[26].

Bisericilor Constantinopolului şi Greciei li s-au alăturat curând în stilul nou Biserica Ciprului şi, înoctombrie 1924, Biserica României. Mitropolitul Miron al Bucureştiului (1868-1939), fost ierarh uniatcare se aflase în avangarda adoptării calendarului papal în această ţară, a fost răsplătit pentru strădaniilesale de către Constantinopol, în 1925, cu ridicarea jurisdicţiei sale la statutul de Biserică autocefalăavându-l pe el însuşi drept patriarh, demnitate nicicând deţinută anterior de Biserica OrtodoxăRomână[27]. În realitate, patriarhul Miron a mers chiar mai departe de adoptarea noului calendar; în1926, el a hotărât ca Sfintele Paşti să fie prăznuite după Pascalia latină, şi când a făcut aceasta din nou în1929, a stârnit proteste vehemente din partea multora dintre clericii săi, dând un impuls puternic mişcăriide stil vechi care lua fiinţă atunci în această ţară[28].

Înainte de plecarea sa infamă de pe scaunul ecumenic, Metaxakis a recurs chiar la minciuni făţişe pentrua-şi promova agenda inovatoare. Cu o îndrăzneală machiavelică, într-o scrisoare adresată ArhiepiscopuluiSerafim al Finlandei, datată 10 iulie 1923, el a pretins că noul calendar a fost aprobat ecleziastic ,,în acordcu opinia şi hotărârile generale ale Bisericilor Ortodoxe”[29]. Sfântul Tihon al Moscovei († 1925) (figura12) a fost înşelat într-un mod asemănător. Indus în eroare de un agent G.P.U. să creadă că reformacalendarului întreprinsă de ,,Congresul pan-ortodox” a fost acceptată universal de întreaga BisericăOrtodoxă, acest nou sfânt mărturisitor – fără îndoială dintr-o dorinţă de supunere plină de smerenie faţă deînţelepciunea sinodală a Bisericii – a decis introducerea noului calendar în Biserica Ortodoxă Rusă.


7 of 22 17.05.2012 14:34

Figura 12

În sinceritatea sa, Sfântul Tihon al Moscovei a fost înşelat de dezinformarea comunistă să accepte noulcalendar, o hotărâre pe care a revocat-o cu repeziciune. >>>

Când clerul şi credincioşii au răspuns cu o opoziţie fermă şi prin intermediul ,,Sinodului Karlovsky”(Biserica Ortodoxă Rusă din Diaspora) el a aflat adevărul, Sfântul Tihon a revocat imediat decretulpatriarhal. Ierarhii Bisericii Ortodoxe Ruse din Diaspora şi-au exprimat poziţia prin trei sinoade convocateîn 1923, 1924 şi 1925: ,,Deoarece Biserica Ortodoxă Rusă şi înalt prea sfinţitul patriarh nu acceptă stilulnou, iar înalt prea sfinţiţii patriarhi ai Alexandriei, Antiohiei şi Ierusalimului l-au respins; având în mintede asemenea faptul că patriarhii răsăriteni au formulat anateme în 1583 şi 1756, [noi am hotărât] să nuintroducem nici o modificare în actualul sistem bisericesc de măsurare a timpului”[30].

După moartea marelui apărător al Ortodoxiei, patriarhul Fotie, în 1926, Metaxakis a fost desemnat dreptal doilea candidat pentru scaunul vacant al Alexandriei. Potrivit procedurii, primul candidat, MitropolitulNicolae al Nubiei trebuia să fie proclamat patriarh; cu toate acestea, în mod inexplicabil, autorităţileegiptene au confirmat în schimb ,,alegerea” lui Metaxakis. Odată înscăunat ca Meletie al II-lea alAlexandriei, el a introdus noul calendar, în ciuda dezaprobării pe care a stârnit-o acţiunea sa[31]. Încă,Metaxakis nu era mulţumit. Grav bolnav, el s-a oferit drept candidat pentru scaunul patriarhal alIerusalimului, însă a murit curând[32]. Ameninţată cu pierderea ajutorului financiar din parteacredincioşilor săi arabo-americani, care au cerut acceptarea reformei calendarului drept condiţie pentrucontinuarea sprijinului economic, Patriarhia Antiohiei a fost silită să adopte noul calendar în 1948.

Pretutindeni în lume, reforma calendarului a scindat Biserica Ortodoxă în două tabere: credincioşi de stil


8 of 22 17.05.2012 14:34

vechi, adică cei care au rămas fideli calendarului bisericesc instituit de primul Sinod Ecumenic; şicredincioşi de stil nou, adică cei care au abandonat calendarul patristic tradiţional în favoarea calendarului,,nou iulian”. Credincioşii de stil vechi din Grecia, România, Rusia, Polonia, Finlanda şi Estonia au devenitrapid victimele unei prigoane feroce din partea credincioşilor de stil nou care, acţionând cu un fanatismcare a lăsat o falsă impresie asupra motivaţiilor politice ulterioare din spatele reformei calendarului, şi-auasigurat sprijinul înfocat al autorităţilor statului.

La mijlocul anilor ’1930, credincioşii de stil vechi din România au suferit o oprimare deosebit de aprigă:bisericile lor au fost demolate, în timp ce clerul şi monahii au fost întemniţaţi şi torturaţi, unii până lamoarte[33]. În Grecia, prigoana împotriva mişcării de stil vechi a atins apogeul la începutul anilor ’1950,când orice expresie a tradiţionalismului era batjocorită public şi confruntată cu cele mai aspre pedepse:clericii erau arestaţi, depuşi, tunşi şi bărbieriţi, dezbrăcaţi de veşmintele clericale şi surghiuniţi; obştilemonahale erau risipite; bisericile erau confiscate şi unele chiar demolate; iar monahii şi monahiile erau,,excluşi din monahism” şi exilaţi în mânăstiri ruinate[34].

Un exemplu cunoscut de persecutare a credincioşilor de stil vechi de către cei de stil nou este cel suferitde monahii de la Mânăstirea Valaam. Situată pe o insulă de pe Lacul Ladoga, Valaamul se află pe graniţadintre Rusia şi Finlanda şi, în 1918, din pricina vicisitudinilor istoriei, mânăstirea care odinioară era ceamai mare a Bisericii Ortodoxe Ruse s-a aflat brusc în jurisdicţia Bisericii Ortodoxe a Finlandei. Chiar înaceastă perioadă, duhul inovaţionismului ispitea diabolic Bisericile Ortodoxe, iar Biserica Ortodoxă aFinlandei i-a căzut pradă în întregime. Confruntându-se cu imposibilitatea de a evita impunerea nouluicalendar, monahii de la Mânăstirea Valaam s-au mutat pe o altă insulă, pe care au numit-o ,,Noul Valaam”.Această deplasare – peste o mie de monahi au traversat gheaţa înşelătoare a Lacului Ladoga – s-a făcut cupreţul vieţii. În cele din urmă, şi bineînţeles nu fără voia lui Dumnezeu, ei au fost siliţi să părăsească şiacest nou aşezământ, răspândindu-se pretutindeni în lume.

Prin urmare, această reformă a calendarului aparent neînsemnată şi inofensivă, socotită de mulţi ca unlucru nesemnificativ, de importanţă secundară, un ,,fleac”[35], a confruntat Biserica Ortodoxă cutulburări, divergenţe şi chiar vărsare de sânge mucenicesc. Bineînţeles, papalitatea, mereu invidioasă pepretenţia incontestabilă a Bisericii Ortodoxe de a deţine întâietatea duhovnicească în sânul creştinătăţii, aprivit cu bucurie cum veşmântul neprihănit al Ortodoxiei era mânjit de reforma calendarului. După câtevasecole de strădanii, Biserica Romano-Catolică, a cărei politică ,,forţa face dreptul” ţine locul oricăreitemelii ecleziastice sănătoase, a reuşit în cele din urmă (deşi indirect) să supună câteva Biserici Ortodoxe,,vicarului infailibil al lui Hristos”. Papalitatea a obţinut aceasta amestecând problemele credinţei cuinterese politice, economice şi personale şi, bineînţeles, într-un asemenea amestec problemele credinţeisunt întotdeauna pe ultimul loc.

De pildă, practica Bisericii Latine de a plăti salarii monahilor săi nu numai că încalcă jurământul sărăcieifăcut de ei, ci de asemenea îi leagă cu obligaţii financiare care influenţează inevitabil hotărârile lorduhovniceşti. Din nefericire, spre deosebire de Sfintele Sinoade Ecumenice, care i-au unit şi împăcat peortodocşi în Hristos, noul duh al modernismului a semănat seminţele vrăjmăşiei şi dezbinării, încercând săsubmineze credinţa ortodoxă.

În pofida reformei calendarului, chiar şi astăzi, vechiul calendar este păstrat liturgic pretutindeni înBiserica Ortodoxă atât de unele jurisdicţii ,,oficiale”, cât şi de câteva jurisdicţii tradiţionale, formate înopoziţie faţă de erorile modernismului. Printre Bisericile Ortodoxe care utilizează vechiul calendar senumără Patriarhia Ierusalimului – mama tuturor Bisericilor –, Patriarhia Moscovei (cea mai mare BisericăOrtodoxă ca număr de credincioşi), Biserica Ortodoxă Rusă din Diaspora, Patriarhia Serbiei, PatriarhiaGeorgiei, Biserica Ortodoxă de Răsărit a Greciei, Biserica Ortodoxă de Răsărit a României, BisericaOrtodoxă de Răsărit a Bulgariei, Biserica Ortodoxă a Macedoniei, Biserica Ortodoxă a Ucrainei[36], şiacel bastion tradiţional al Ortodoxiei, republica monahală a Muntelui Athos. În plus, unele jurisdicţii destil nou au, de asemenea, dioceze sau parohii care folosesc vechiul calendar, începând în mod surprinzătorcu Patriarhia Ecumenică[37], Biserica Ortodoxă din America (Dioceza de Alaska), Biserica Ortodoxă aPoloniei, Biserica Ortodoxă a Cehiei, Biserica Ortodoxă a Slovaciei.


9 of 22 17.05.2012 14:34

În 1968, când Biserica Ortodoxă a Macedoniei a primit autocefalia, s-a făcut o încercare de introducere anoului calendar, însă opoziţia vehementă a credincioşilor a dus la eşecul acesteia. În Biserica Ortodoxă aBulgariei, reforma calendarului a avut loc pe neaşteptate. În 1967, Sfântul Sinod, în unanimitate, aconsacrat câteva şedinţe chestiunii introducerii noului calendar, şedinţe despre care comunitateabisericească nu a ştiut nimic; presa ecleziastică nu a publicat nici un articol pe această temă. Brusc, pe 21iulie 1968, a fost emisă o ,,Epistolă către clerul şi toţi fiii Bisericii Ortodoxe a Bulgariei”, specială, cunumărul 5953 şi datată 18 iulie 1968[38]. În această epistolă, reforma calendarului a fost anunţată ca unfapt adoptat prin ,,voinţa comună a clerului şi credincioşilor”, ,,potrivit cu dorinţa comună a poporuluicredincios”. Calendarul bisericesc pentru anul 1969, publicat de Patriarhia Sofiei, includea ,,instrucţiunipentru prăznuirea bisericească a zilelor de la sfârşitul lunii decembrie 1968, legate de introducerea nouluicalendar”. Aici se observă că sărbătorile Mineiului dintre 6 decembrie stil vechi (19 decembrie stil nou) şi20 decembrie stil vechi (2 ianuarie stil nou) ,,dispar” fără nici o justificare canonică a acestui act. Adică,praznicul Sfântului Nicolae, din 6 decembrie stil vechi, este urmat imediat de Înainteprăznuirea NaşteriiDomnului şi praznicul Sfântului Ignatie Teoforul († 106), din 20 decembrie stil nou (figura 13). Astfel,omiţând 13 zile – act nepermis de rânduielile Tipicului bisericesc, postul Naşterii Domnului a fost scurtatcu 13 zile. În întreaga sa istorie, Biserica Ortodoxă nu a cunoscut nicicând o asemenea întrerupere brutalăa curgerii liturgice.

Figura 13

<<< Când o Biserică Ortodoxă locală adoptă noul calendar, există o ruptură bruscă, artificială şiconfuză în viaţa sa liturgică. Pentru Biserica Ortodoxă a Bulgariei, respectarea postului NaşteriiDomnului de către credincioşi a fost întreruptă în mod violent în 1968 de introducerea calendarului


10 of 22 17.05.2012 14:34

,,nou iulian”. Postul a fost redus necanonic cu 13 zile, în timp ce sărbătorile din aceste zile – inclusivpraznice precum Zămislirea Maicii Domnului – au fost eliminate pur şi simplu din comemorarealiturgică în acel an.

Clerul şi credincioşii au avut de înfruntat introducerea ,,oficială” neprevăzută a noului calendar în viaţaBisericii Bulgare ca pe un fapt împlinit. În cursul şedinţelor sinodale, unii ierarhi s-au opus afirmând căreforma calendarului nu era recomandată, subliniind că interesele exclusiv bisericeşti şi naţionale cereauca această chestiune să nu fie săvârşită în pripă, după cum demonstra experienţa macedoneană, şi că Sofiaar fi făcut bine să nu se distanţeze sau să se abată ideologic de la poziţia Moscovei.

La această obiecţie, patriarhul Chiril a replicat că Biserica Rusă a fost, într-adevăr, consultată şi a fostobţinut consimţământul ei; însă, o asemenea afirmaţie este în cel mai bun caz nesatisfăcătoare, de vremece nici până în prezent Patriarhia Moscovei nu a adoptat noul calendar. Un ierarh rus care a fost de acordcu introducerea noului calendar, şi aceasta era doar opinia sa personală, a fost Mitropolitul Nicodim alLeningradului (1929-1978), a cărui moarte în braţele Papei Ioan Paul I (1912-1978) corespunde cuafirmaţia că el era un romano-catolic în secret.

Oricum, Mânăstirea Sfântului Acoperământ (cea mai mare mânăstire din Bulgaria), câţiva clerici (însă nuierarhi), şi o mulţime de credincioşi au rămas fideli vechiului calendar şi, ca urmare, Ortodoxiei. Dinpricina obiecţiei lor conştiente faţă de calendarul ,,nou iulian”, arhimandriţii Serafim şi Serghie de laAcademia Teologică din Sofia au fost concediaţi din funcţiile lor liturgice şi profesorale. Slujbele ortodoxede stil vechi publice au fost interzise. Toate acestea au avut ca scop îndepărtarea forţată a oamenilor deOrtodoxia lor şi, în cursul unei generaţii, aruncarea lor în mocirla ateismului.

Puţinii credincioşi care au rămas fideli sfintei Ortodoxii au fost puşi sub urmărirea ,,serviciilor speciale” şilipsiţi de orice demnităţi sau privilegii sociale. Deşi numeric vorbind susţinătorii stilului vechi în Ortodoxialumii îi depăşesc cu mult pe cei ai stilului nou, credincioşii de stil vechi din astfel de ţări de stil nou,precum cei din Grecia, România şi Bulgaria, sunt o minoritate în sânul comunităţilor ortodoxe respectiveşi, în consecinţă, sunt batjocoriţi, luaţi în râs şi ocărâţi fiindcă nu se supun majorităţii.

Însă, creştinii ortodocşi tradiţionalişti se mângâie cu faptul că Evanghelia încurajează ,,turma mică”[39].În timp ce ortodocşii de stil vechi sunt socotiţi ca încălcând şi tulburând rânduiala ecleziastică, în realitatecei care greşesc sunt cei care nu ţin de cont de sfintele canoane şi încalcă şi tulbură rânduiala Bisericii. Înzilele noastre, când există cereri frecvente de la cele mai înalte niveluri ale Bisericilor ,,oficiale” pentru oîntoarcere la Sfânta Tradiţie, credincioşii ar face bine să cugete cu atenţie asupra a ceea ce înseamnăadevăratul creştinism ortodox şi cine sunt cu adevărat adepţii săi.

Note:

[1] Gazeta de Stat (în bulgară), nr. 65 (21 martie 1916).

[2] Biserica Ortodoxă în mişcarea ecumenistă: documente şi declaraţii 1902-1975, ed. Constantine G.Patelos, Geneva: Consiliul Mondial al Bisericilor, 1978, p. 40.

[3] Ibid.

[4] Ibid., p. 41.

[5] Ibid.

[6] Jurnalul Patriarhiei Moscovei, 1953, p. 30.

[7] Ibid., p. 31.

[8] Citat în Episcop Fotie de Triadiţa, Calea către apostazie: articole însemnate despre ecumenism, EtnaCA: Centrul pentru Studii Ortodoxe Tradiţionale, 1995, p. 19.


11 of 22 17.05.2012 14:34

[9] Gazeta Bisericii (în bulgară), nr. 39 & 40, Sofia 1949, p. 1-2.

[10] Ibid.

[11] Citat în Episcop Fotie, op. cit., p. 24.

[12] Todor Sabev, Chestiunea calendarului Bisericii [în bulgară], Sofia 1968, p. 34.

[13] Nota editorilor în engleză: Nu poate fi găsită o dovadă mai bună că Metaxakis nutrise pretenţiilepapale ca faptul că unii susţinători contemporani ai calendarului ,,nou iulian” au început să-l numeascăcalendarul ,,meletian”; a se vedea, de exemplu, Nicolas Ossorguine, ,,Opinii despre calendarul liturgic”,trad. şi ed. Michael Donley, Sourozh, nr. 28 (mai 1987), p. 41-52 (A se vedea de asemenea EpiscopulAvxentie de Foticeea, ,,Calendarul iulian: ca răspuns la neînţelegerile lui Nicolas Ossorgin”, OrthodoxTradition, vol. XI, nr. 1 [1994], p. 38-42.


[15] Ibid.

[16] Citat în Sabev, op. cit., p. 34.

[17] Citat în Episcop Fotie, op. cit., p. 29-30.

[18] Ibid., p. 30.

[19] Ibid., p. 29. Nota editorilor în engleză: Nu întâmplător Metaxakis, ca mason de rang înalt, va exprimaatât de prompt dorinţa de a distruge săptămâna de 7 zile a creştinismului, fiindcă masoneria a jucat un rolînsemnat în două mişcări vehement anti-creştine care ambele au încercat să înlocuiască săptămânacreştină, de 7 zile: Revoluţia Franceză, cu decada (o săptămână de 10 zile) şi Revoluţia Rusă, cuпятидневка (o săptămână de 5 zile). În mod semnificativ, ,,congresul pan-ortodox” a avut loc chiar întimp ce bolşevismul experimenta săptămâna de 5 zile; mai mult, în acea vreme Metaxakis stabileacontacte cu ,,Biserica Vie” din Rusia.


[21] Ibid., p. 32.

[22] Citat în Gazeta Bisericii, nr. 41, Sofia 1923, p. 5.

[23] Ibid.


[25] Jurnalul Patriarhiei Moscovei, 1953, p. 30.

[26] Nota editorilor în engleză: Astfel, ,,mişcarea noului calendar” se referă mai exact la introducereaacestui hibrid calendaristic, a cărui ineficienţă a ajuns să servească drept un simbol potrivit pentru spiritulgeneral de compromis faţă de valorile lumeşti care a însoţit implementarea noului calendar în BisericaOrtodoxă.

[27] Gazeta Bisericii, Sofia 1924.

[28] Episcop [Mitropolit] Chiprian de Oropos şi Fili, ,,Adevăraţii creştini ortodocşi din România”, trad.arhimandrit [arhiepiscop] Hrisostom, The Orthodox Word, vol. 18, nr. 1 (102) (ianuarie-februarie 1982), p.6-7.

[29] Potrivit Ştirilor Bisericeşti, nr. 19 & 20, 1928.


12 of 22 17.05.2012 14:34

RĂSPÎNDEŞTE:

Like this: Be the first to like this post.

[30] I. Tchaikovski, Manual al Pascaliei, editat de Sfântul Sinod al Bulgariei, Sofia 1936, p. 21; citat înŞtiri Bisericeşti, nr. 15 & 16, 1926.

[31] Gazeta Bisericii, nr. 13, Sofia 1929.

[32] Jurnalul Patriarhiei Moscovei, nr. 2, 1950, p. 37.

[33] Nota editorilor în engleză: Printre aceştia se numără fericitul Pamvo de la Dobru şi 5 mireni care aufost aruncaţi în fântâna Mânăstirii Cucova (Episcop [Mitropolit] Chiprian, op. cit., p. 7-8).

[34] Nota editorilor în engleză: Ca şi luptătorii români, ortodocşii de stil vechi greci au avut mucenici înrândurile lor; de exemplu, fericita Ecaterina din Mandra şi fericitul Platon din Patras, un preot în vârstăomorât în bătaie de poliţie.

[35] Arhimandrit Meftodie, ,,Despre reforma calendarului”, Cultura duhovnicească, nr. 9 & 10, 1969, p.51.

[36] Nota editorilor în engleză: Actualmente alcătuită din 3 jurisdicţii: una aflată sub Patriarhia Moscovei,una sub ,,Patriarhia Kievului”, şi una care este ,,autocefală”.

[37] Nota editorilor în engleză: În afară de republica monahală semi-autonomă a Muntelui Athos, estepuţin cunoscut faptul că Biserica Constantinopolului a îngăduit de ani de zile unui mic mănunchi dinparohiile sale să păstreze vechiul calendar din nostalgie liturgică. Dar mai important, recent, patriarhulBartolomeu a primit în comuniune cu Biserica sa un grup de ortodocşi de stil vechi, permiţându-le săpăstreze vechiul calendar în schimbul recunoaşterii autorităţii sale patriarhale – o politică inovatoare a,,uniatismului de stil vechi”, ca să spunem aşa (a se vedea Mitropolit Chiprian de Oropos şi Fili, ‘Schismă’sau ‘îngrădire’ ?: Problema calendarului şi erezia ecumenismului, Etna CA: Centrul pentru StudiiOrtodoxe Tradiţionale, p. 14-15. În plus, patriarhul Bartolomeu a dobândit această unire rehirotonind doiierarhi de stil vechi – un act pe care sfintele canoane îl definesc ca blasfemie împotriva Sfântului Duh,având drept consecinţă auto-depunerea imediată a celor implicaţi.

[38] Gazeta Bisericii, nr. 23, Sofia 1969.

[39] Luca 12, 32.

Sursa: Catacombele Ortodoxiei

A se vedea şi:

Problema nou-calendarismului conservator sau despre “tradiţionalismul” cripto-ecumenist(+video)

DANION VASILE: De la schimbarea calendarului la schimbarea dogmelor

Ce nu vor să înţeleagă nou-stiliştii cripto-ecumenişti: I , II , III ;

Un pas fatal pe calea apostaziei: despre “sinodul panortodox” din 1923 – penultimul material deaici

Despre “stilul nou”

“Îndreptarea” calendarului


13 of 22 17.05.2012 14:34

Etichete:anatema, Biserica, calendar gregorian, calendar iulian, Canoane, congres, erezie, Hristofor,Meletie, panortodox, Popas Alternativ, stil nou, stil vechi, stilism, stilistiComentarii (7) Trackbacks (3) Scrie un comentariu Trackback

FOTIE5 iunie 2010 la 23:38 | #1Citat

NEOCALENDARISTII SUNT SUB ANATEMA,SUNT IN AFARA BISERICII,SUNT FIIIANTIHRISTULUI.CALENDARUL A FOST SCHIMBAT DE MASONERIE(SCOPUL A FOSTINTRODUCEREA ECUMENISMULUI IN LUMEA ORTODOXA).ECUMENISMUL ESTECREAT DE MASONERIE(SECTA SATANICA).PATRIARHUL MELETIE METAXAKIS(MASONCU GRADUL 44)A FOST UNUL DINTRE INAINTEMERGATORII LUI ANTIHRIST.

1.

fotie6 iulie 2010 la 4:14 | #2Citat

http://maicaecaterina.ro/article/115/problemele-canonice-ale-bisericii-ortodoxe-vechi-calendariste-din-romania

2.


http://sf-glicherie.blogspot.com/2010/06/ecumenismul-este-condus-de-catre.html

3.


http://www.danionvasile.ro/blog/2009/05/26/parintele-serafim-rose-calea-imparateasca/

4.


Pr. Boris Molceanov – Cum sa intelegem calendarul nostru Bisericesc? (III)

A meritat oare să fie reformat calendarul din pricina defazării în cronologia iuliană? Cel mai hotărâtopozant al reformei latine s-a dovedit a fi cronologia lunară ce nu poate fi în nici un fel unitară cunoul calendar. Prin urmare, reformiştii italieni au fost siliţi s-o modifice deopotrivă cu întreagaPascalie.Minunata lucrare a savanţilor alexandrini a fost iremediabil mutilată şi distorsionată. Sistemul loringenios de simplu şi de precis a fost înlocuit cu un sistem nou şi împovărător. Armonia dintre anullunar şi cel solar a fost distrusă pentru totdeauna. Ordinea din calculul fazelor lunare a fostschimbată şi reformiştii au început să calculeze mişcările lunii în mod artificial, prin introducerea

5.


14 of 22 17.05.2012 14:34

unei acceleraţii de o zi plină la 310 ani. Rezultatul a fost următorul: Paştele lor, în unii ani coincidecu Paştele evreiesc – eveniment condamnat şi interzis cu desăvârşire de către Sinodul I Ecumenic!Dacă super-încrezuţii în sine făcători ai noului calendar, Aloysius Lilius şi colegii săi ar fi catadicsitsă consulte calendarul evreiesc contemporan lor, ei n-ar fi introdus această nefericită perturbaţielunară.Înlocuirea calendarului iulian cu cel gregorian a fost asemănătoare înlocuirii unei magnifice operede artă cu o buturugă cioplită grosolan.Savanţii italieni din secolul al XVI-lea şi-au ridicat cu acest nou calendar un monument ignoranţei şistupidităţii lor personale.Compromisul este oare posibil?Reformiştii latini, după cum s-a văzut, schimbând calendarul solar, s-au văzut siliţi să denatureze şicronologia lunară, iar, împreună cu anul solar, să schimbe întreaga Pascalie.Numeroşi creştini ortodocşi, înţelegând totala imposibilitate pentru Sfânta Biserică de a renunţa lacalendarul lunar şi la rânduielile canonice privitoare la sărbătorirea Paştelui, cu toate acestea nuînţeleg pe deplin legătura de nezdruncinat a Pascaliei noastre cu calendarul iulian. Aceşti oameni,rău informaţi, vorbesc adesea despre un compromis, chipurile, să lăsăm Pascalia noastrăneschimbată, adică să sărbătorim Paştele şi celelalte sărbători legate de acesta, după calendaruliulian, iar celelalte sărbători, în acord cu calendarul gregorian.…………………………………………………………………………………………Autorii soluţiilor de compromis nu pot evita situaţiile complet inadmisibile în urma încercărilor de afolosi Pascalia canonică în relaţie cu calendarul gregorian. Un exemplu al unei astfel de situaţii s-aîntâmplat în 1959. În acel an, Pastele a căzut în data de 20 aprilie. Sfânta Treime – în data de 8 iunie(după calendarul iulian). Opt zile mai târziu, la 16 iunie a început postul Sfinţilor Apostoli care acontinuat până în ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (29 iunie). Dacă ar fi fost folosit calendarul(nou) gregorian, începutul postului ar fi căzut în data de 29 iunie, adică chiar în ziua SfinţilorApostoli Petru şi Pavel, astfel că postul ar fi dispărut cu desăvârşire. Aşa ceva se întâmplătotdeauna atunci când Pastele cade între 20 şi 25 aprilie.Sfânta Biserică nu poate sub nici o formă să renunţe la poruncile apostolice. În consecinţă,calendarul (nou) gregorian nu poate fi acceptat chiar şi în condiţii de compromis”.

Gosav Mircea -marius8 februarie 2012 la 13:17 | #6Citat

NEOCALENDARISTII SUNT SUB ANATEMA,SUNT IN AFARA BISERICII,SUNT FIIIANTIHRISTULUI.CALENDARUL A FOST SCHIMBAT DE MASONERIE(SCOPUL A FOSTINTRODUCEREA ECUMENISMULUI IN LUMEA ORTODOXA).ECUMENISMUL ESTECREAT DE MASONERIE(SECTA SATANICA).PATRIARHUL MELETIE METAXAKIS(MASONCU GRADUL 33)A FOST UNUL DINTRE INAINTEMERGATORII LUI ANTIHRIST.

…..in acest comentariu am corectat o informatie de mai sus(FOTIE, 5 iunie 2010 la 23:38 | #1)

6.

Fotie8 februarie 2012 la 13:27 | #7Citat

Meletie Metaxakis era mason de grad 33.Mai sus am lansat o informatie gresita.Acum o corectez.

7.

3 iulie 2010 la 13:07 | #1Sfîntul Teofan de Poltava (†1940), duhovnicul familiei ţarului Nicolai al 2-lea:Ortodocşii trebuie sănu aibă comuniune de rugăciune cu nou-calendariştii « Popas Alternativ

1.


15 of 22 17.05.2012 14:34

3 iulie 2010 la 13:09 | #2Sfîntul Teofan de Poltava (†1940), duhovnicul familiei Ţarului Nicolai al 2-lea:Ortodocşii trebuie sănu aibă comuniune de rugăciune cu schismaticii nou-calendarişti « Popas Alternativ

2.

24 martie 2011 la 16:05 | #3Noua Martiră Ecaterina Routis (†1927), cea omorîtă de schismaticii nou-calendarişti « PopasAlternativ †

3.

Lasă un r ăspuns

Cum a trăit Sfîntul Teodor Studitul ? Luări aminte. Cum Teodosia a omorît un om şi a aruncat cu pietreîntr-un “patriarh”RSS feed

CONTACT

[email protected]

Abonare la "Popas Alternativ"

Join 85 other followers

Feed-uri

RSS - PostsRSS - Comments

Susţin Campania:

“DIN TEMNI ŢE SPRE SINAXARE”Despre


16 of 22 17.05.2012 14:34

DESCARCĂ

Acatistul Noului Mucenic Valeriu Gafencu, "Sfîntul Închisorilor"

Cele mai citite

Rugăciune către Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu (pentru ajutor la examene)Ce nu ştiaţi despre Rotary Club"Am învăţat că, dacă cineva nu te iubeşte cum ai vrea tu, nu înseamnă că nu te iubeşte din totsufletul..."Minunea de pe muntele TaboruluiDumnezeu nu se lasă batjocoritCît de ortodox a fost TeoctistMasonul Nick Rockefeller recunoaşte că scopul elitei mondiale este reducerea la jumătate apopulaţiei globului şi controlul prin implantul de microcipuriO mamă bolnavă are nevoie urgentă de operație. Să o ajutăm cum putem!Mărturia unui fost satanist"Dragostea îndelung rabdă"...

Arhiv ă

Categorisiri

Apusul Articole Atitudine Calendarul bisericesc Cultură Cuvînt Bun Gînduri Holocau$t Istorie

Ortodoxie Video Înştiinţări Ştiri

“Moldova Noastră”

(!) ACTIVISTII HOMOSEXUALI SI-AU SCOS MASCA: VREM RECUNOASTEREA"FAMILIILOR" HOMOSEXUALE !REALITATEA ȘOCANTĂ: CONSECINȚELE MEDICALE ale PRACTICILOR HOMOSEXUALE

Tradi ţia Ortodoxă

Părintele Patric Ranson, o viaţă în Adevăr

Maica Ecaterina (Fermo)


17 of 22 17.05.2012 14:34

Rugăciunea ortodocşilor pentru un ales al lui Dumnezeu

Apologeticum

Băsescu confirmă “profilul tot mai accentuat în ultima vreme al Bisericii Ortodoxe Române cătreecumenism” 16 mai 2012

SACCSIV

Considerati necesara PEDEAPSA CAPITALA? Daca da, pentru ce infractiuni? Autoritatile dinTexas au executat barbatul gresit …Dictatura cipului va fi mai rea decat dictatura bolsevica sau national-socialista

Lumea după Eufrosin

O toxină într-atât de periculoasă încât cauzează defecte în nou născuți, e folosită în România –guvernul tace mâlc.

Crucea

(Untitled)

Legături

Altfel despre EminescuCentrul de Monitorizare şi Analiză StrategicăCreaţionismDEATH TO THE WORLDDocumentar-ortodoxFilme OrtodoxeForum de matematicăHomosexualitateaHristos este OrtodoxLa un colţ din viaţa meaMihailNU vaccinurilor !Ortodox LiberPaul Alexandru

Cuvinte cheie

666 Adevăr anatema Antihrist Apocalipsa apostazie Atitudine Biserica Biserica Ortodoxa BOR Chisinau cip


18 of 22 17.05.2012 14:34

comuniune crestini crestinism diavol Dumnezeu ecumenism eres eretici erezie evrei homosexuali

Hristofor hristofor.wordpress.com Hristos ierarhi Iisus Hristos jidovi lepadare mantuire masoni

minciuna Moldova mărturisire Ortodoxie Popas Alternativ Romania Satana sfarsitul lumii Sinod stilisti

stil nou stil vechi tradare

Au comentat adineauri

Hristofor on O mamă bolnavă are nevoie urge…Bogdan on O mamă bolnavă are nevoie urge…Silvian on Ce nu ştiaţi despre Rotary…Hristofor on “Ziua Naţională a Rugăci…Marian.P on “Ziua Naţională a Rugăci…

Calendar

iunie 2010Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du

« Mai Iul »

1 2 3 4 5 6

7 8 9 10 11 12 13

14 15 16 17 18 19 20

21 22 23 24 2526 27

28 29 30

Top Clicks

apologeticum.wo…apologeticum.wo…hristofor.files…sfintii-inchiso…sz3bbyla.ilive.…saccsiv.wordpre…

Statistică

501,466 de vizite


19 of 22 17.05.2012 14:34

Free Counter, Blog Counter

Blog


20 of 22 17.05.2012 14:34


21 of 22 17.05.2012 14:34

Admin

Administrare sitLog outFlux RSS pentru posturiFlux RSS comentariiWordPress.com

Sus WordPressBloguieşte pe WordPress.com. Theme: INove by NeoEase.


22 of 22 17.05.2012 14:34

97191932-“Congresul-pan-ortodox”-din-1923-şi-inventarea-calendarului-“nou-iulian”

Documents

Transcript of 97191932-“Congresul-pan-ortodox”-din-1923-şi-inventarea-calendarului-“nou-iulian”