Anul ХП. Arad, Duminecă, 4|17 Maiu Î 9 0 8 Nr. 9 9 .

ABONAMENTUL • • an an 24 Cor, Pi fun. an . 12 c *• 1 Inni . 2 <

Urs! de Dumineci Pi n a n 4 Cor. — Pen­a i Bominia | l America

10 Cor. Hmi tt ri pentra Ro-• Ш і fi i t r i ln iute pe

an 40 h-and. TRIBUNA REDACŢIA

şi ADMINISTRAŢIA Deák Ferenc-utcza 20.

INSERŢIUNILE se primesc la admlnis

traţie. Manuscripte nu se îna­

poiază. Telefon pentru oraş şi

comitat 502.

Irredentismul român. (R.) Hotărât: în camera Ungariei stăpâ­

nesc eroii şi bărbaţii de stat extraordinari. Ei au adică vreme — minte a dat Dzeu berechet — să se ocupe nu numai deafa^ cerile lăuntrice ale ţăiii, ci vor să dirigu-tasca şi statele vecine. In primai rând, se înţelege, vor să îndrepteze politica Româ­niei... Regele Carol al României, după cum rezultă adică din vorbirile rostite de tarto­rii maghiari în şedinţele din urmă ale dietei ungare, nu se mulţumeşte, că este capul încoronat a două foste principate, ci acum la bătrâneţe face politică irredentistă : vrea să alipească regatului seu şi Ardealul... Nu vrea să lase nepoţilor această sarcină !

De aceea anul trecut trimise prin Ardeal, cu automobilul, pe ministrul de interne Ioan I. Brătianu (primul-ministru D. Sturdza a fost incognito, să nu ştie nimeni) care a adus bani ^agitatorilor daco-români,« — gata în tot momentul să proclame revolu­ţia şi alipirea Ardealului către regatul Ro­mâniei..

Toate acestea nu le s:riu te miri ce ires­ponsabili şi anonimi în vre o fiţuică ungu­rească, ci le afirmă serios deputaţi maghiari cu vază, ministeriabili!

Ştim, că iu politica externă mulţi dintre fruntaşii maghiari dau cu oiştea în gard. Sunt mărginiţi la minte şi lipsiţi de tact, cum abia s'ar putea presupune.

Dacă pot să vorbească însă în delega-ţiu oi câte verzi şi uscate pe socoteala ro­mân lor, în dietă ii-s'a înfuijdat.

Calomniilor neruşinate şi neadevărurilor sfruntate ce au debitat în plin parlament Ii-s'a răspuns adică îndată, bărbăteşte, ener­gic şi cu înţelepciune. Ridicolii eroi kossuth işti au fost reduşi la adevărata valoare. In-tr'adevăr, deputaţii români, cari i-au combă­tut, au arătat nu se poate mai luminos că tot ce debitează aceşti pretinşi mari bărbaţi politici, sunt palavre. In Ioc să dovedească ceva, Barossii kossuthişti insinua îa cel mai pervers chip şi mistifică cu o îndrăzneală criminală.

Iar miniştrii, cari ştiu bine cât neadevăr cuprinde fiecare din afirmaţiunile îndrăzne­ţilor mistificatori, tac.

De ce? Fiindcă Ie vine Ia socoteală, ba desigur

că ei au şi pus la cale această mizerabilă cabală, să se producă astfel o diversiune în opinia publică din ţară. Căci numii înspăi­mântând pe unguri, şi făcând să se acredi­teze şi în străinătate ştirile despre irredenta româna, guvernul poate să întârzie cu su­fragiul universal ori că venind cu proiectul reformei electorale, n'o să ceară un drept

egal pentra toţi cetăţenii, ci pe categorii, nouă luându-ne chiar şi ce avem, pentruc?, vezi Doamne, suntem irredentişti !

Şi fac sgomot în jurul irredentei române acum, când la Viena suni serbările jubilare şi când între bătrânul nostru monarh şi în tre înţeleptul rege al României s'au schim bat telegrame d'o căldură îşi intimitate nu se poate mai mare... Ce le pasă kossuthiş tilor de diplomaţie, ce înţeleg ei din această ştiinţă care nici odată nu s'a sămănat pe Aiföli... Bun simţ, consideraţiuni internaţio­nale, — aşa ceva, nu se cunoaşte pe şe-şurile de unde au năvălit în parlament go­gomanii kossuthişti.

Ş'apoi dacă n'ar asurzi pe unguri cu irre­denta română, cei mai gânditoii între un­guri (poate vor fi şi de aceştia) ar avea vreme să se întrebe: »Dar ce ne facem cu emigrările ? Chiar un raport al actualului ninistru de interne Andrássy arată că deia 1903 încoaci, de când ţara trăieşte în plin regim naţional, au emigrat din Ungaria nu mai puţin decât 800.000 cetăţeni...

Oare ce face »marele minister« pentru a lecui mizeria asta?«...

Iar Ia asta iar fi greu să răspundă chiar şi marelui jongleur Wikerle,.. In tot cazul, e mai uşor să produci diversiune în public, punând pe d'alde Baross să ţipe contra ir­redentei române, decât să-ţi frămânţi mintea cu problemele economice grave, fără a că­ror resolvare însă oricâţi ciucuri iar acorda Viena şi oricâte hărţi daco române ar mai descoperi guvernul unguresc, Ungaria merge spre prăpastie.

* Chestia mai are însă o parte ce se poate

discuta. Inirebăm adecă: ce s'ar face şi Ia ce

conflict s'ar ajunge, dacă fraţii delà Bucu­reşti ar aduce în discuţia corpurilor legiui­toare nu insinuări ori acuze nefondate, ci fapte concrete deale regimului kossuihibt?! Oratorii recenţi din parlamentul ungar n'au putut dovedi nimic în sarcina nici a noa­stră, nici a politicei României. Când s'ar apuca însă vre un deputat ori senator să înşire faptele de intoleranţă şovinistă şi de o salbătăcie barbară a regimului kossuthist : (Cernova, Pănade), scoaterea cu jandarmii din şcoală a învăţătorilor român», ferecarea în lanţuri a preoţilor, procesele de presă cu duiumul, ingerinţa în afacerile noastre au­tonome, prigonirile recente împotriva învă ţătorilor... ori să citească întreaga lege alui Apponyi, nui aşa că s'ar indigna întreaga Românie şi delà un capăt la celalalt al ţării numai laude nu s'ar zice la adresa »marelui guvern national« şi la aceea a > naţiei « care susţine astfel de guvern?!...

Ni-s'a dat însă nouă marea virtute sä ştim stăpâni resentimentele.. Şi pănăce în parlamentul ungar suntem insultaţi tot noi, hoţii de păgubaşi, pană atunci în corpurile legiuitoare române oamenii îşi frământă mintea cu reforme mări cari să întărească ţira şi neamul şi dornici de a vedea refor­mele realizate, nici măcar nu se opresc asu­pra îngăimărilor koasuthiste, şi desigur, cu durere în suflet, se abţin şi delà comenta­rea, în parlament, a atâtor fapte ungureşti.

Nu se gândesc însă conducătorii politicei şoviniste maghiare, că odată se ajunge şi la sfârşitul îndelungei răbdări româneşti ? Ş'atunci, delà Dorohoi la T. Severin iar va fi în picioare întreg neamul românesc, să protesteze împotriva scamatorilor şi selba-ticilor delà Budapesta?

O să le placă? Ori vor anume să provoace urgia şi a

fraţilor noştri din România? Nu se mulţu­mesc cu vredniciile patriotice câştigate pri-gonindu-ne pe noi, ci vor să şi sporească laurii lovind şi în fraţii de peste Carpaţi?

F u z i u n e a . In interesul fuzionării parti­delor coaliţioniste agitaţia curge mereu. Tot mai mult iasă la iveală că noua formaţiune e contemplată ca un fel de ultima ratio a salvării intereselor de clasă şi de rasă. To­tul bate în culorile conservatismului. Depu­tatul Nagy Emil nici nu tăinueşte asta. De altă parte vedem sngajându se în prima li­nie bărbaţi ca ministrul Zichy, Kossuth, Andíássy şi alţi membrii ai aristocraţimd bine încheiată la chimir, o împrejurare, care învederează în deajuns scopul nouei for­maţiuni.

Duoă culise se desvoltă o plină activi­tate. Se 03 ni ficaţi ve pentru situaţie sunt pă­rerile ventilate de ziire ale unor sonităţ'. Caracteristică e şi vorbirea profesorului Ktnety rostită Ia Cameră în şedinţa de a-seară.

In total se relevează glasuri optimiste, cari afirmă a şti că însuşi M. Sa primeşte cu simpatie ideea consolidării partidelor.

Se aşteaptă în curând audienţa lui An­drás sy. Se spune că va prezintă spre prea­labilă aprobare proiectul sufragiului uni­versal şi în legatară cu acesta va lămuri şi planul fuzionării.

Delega ţ lun l l e . După informiţiunlle marelui zi*r viemz »Zïh«, noua sesiune del«ga!'oa;.!i se va Începe ibia i i jumătatea s doua alunei Iunîe. Dar t i ci chiar termenul acesta nu e sigur, căci convocarea deiegjt ;un!Ior depinde is starei să-nă î l ţ i M. Sale.

CoTilliul de miniştrii comun, csre va stabili budgeiul comun, se \\пз abia szí, Du «inecă şi

N e u m a n n M . stabiliment de haine bărbăteşti, copii şi fete. furnisorul curţii ces. reg In Arad.

M a r e Í i « S O i ~ T I N N O u T Î N

haine £ata de prima calitate. Stabiliment deosebit pentru comande făcute după m ă s u r i

Pag. 2 » T R I B U N A c 17 Maiu n. 1008

In consecinţă pare exclus, ca delegaţii să se poată întruni Inel In decursul tunel Maiu.

Dar ni i la începutul lui Iunie nu se vor pu­tea întruni, clei atunci serbările iubliare vor fi în plini der fisurare la Viena. Astfel mai verosi­milă e versiunea că delegaţiunile se vor ţinea că­tre sfârşitul Iui Iunie.

Cons i l i i d e min i ş t r i . Mtmbril guvernului au ţinut Ieri la Budapesta un consiliu prrzidat de Wekerle. S'a consultat asupra modal Utllor de în­chegare »1 noului partid guvernamental.

Azi Weketle se află dej* ia Viena unde ia parte la consiliul miniştrilor comuni. Se crede că acest consiliu va d i o forma definitivă de transite chestiune! cu solda. Tot aici se va stabili ter­menul de întrunire a delegaţiunilor şi se v,t ho­tar! budgetul comun.

C h e s t i u n i c r o a t e . Ziarul »Ptster Lloyd« în unul din numeri! săi recenţi făcând schiţa situa­ţiei din Croa(ia şi prognosticul politic, Iasă să transpire de printre şire, că pentru eventualitatea dacă toată acţiunea desvoltati in interesul restt-bllirei păcii se va zldărnlcl, guvernul va trimite In rârca croaţilor an comisar regesc. Lasă să se înţeleagă insă că acest comisar nu va fi banul Rauch. Articolul din chestie e inspirat de guver­nul ungar şl arată că se leagi prea puţină tiă dejde de reuşita politicei Iul Rauch.

După cât se svoneşte et cearcă acum un nou mijloc de ameliorare a situaţiei. Ace&ti ar fi reforma ligii electorale. Evident că nu cearcă de­cât linguşirea guvernului.

Faţă de astea deputaţii croaţi continuă a nici nu-I lua in seamă pe Rauch şl sunt hotă iţi pen­tru or'ce eventualitate. El de altcum au suferit o desiluzie, căci zadarnic au aşteptat ca la sfârşiţii discuţiei în general a bugetului să primiască un răspuns Ia vorbirile şi interpelare! lor. — Wtkir le nu le a răspuns Astfel va rămânea deocamdată Ia suspens şl termenul conferenţei partidelor croate, ce şl propusesse de gând să se ocupe de intcn|iunile guvernului ungar.

Deputaţii croaţi vor lua deci parte şi de-aki nainte ta discuţiile din Cameră, aşteptând să se declare guvernul asupra situaţiei.

* K o s s u t h în c o r n d e c a p r ă . Cine nu s'a

scandalizat de maniera cocişească ce a dovedit presa maghiară din prilejul iublleului M. Sal?. Dacă vre un observator dela Curte ar fi strâns mănunchlu floricelele de stil debitate mal ales de folle kossuthiste, M. Sa avea posibilitatea să con state — ca de atâtea ori — peifidla intenţlunllor politicei maghiare. Zadarnic cearcă cei delà su

FOITA ORIGINALA A »TRIBUNEN.

P R Ä P A S T I E . Li geam mi se sbiteă onşu l cu huietul f i r i

popasuri, Cu vrajba lui, războiul pânil, ii desluşeam In mii

de glasuri Şi chiotul fiămând al vieţii vuia la geamurile

mele... Eu ascultam perdut la masă, şl toate svonurlle-

acele Smulgeau din inima ml bolnavă şiragul slovelor

trudite.. — Şi cum pluteam aşa 'n neştire, deodată 'nce*,

pe nesimţite Nedumerit trecându-mi pragul un om s'a stre

curat deafară... Un biet mojneag cu barba albă, f umos In por-

tu 1 del i ţară... Ei s'a oprit ia prag o clipă,.. Mi a zis apoi sfios

pe nume Şl ochii 'ntrebătorl albaştri mă cercetau in laţ'

anume... Jucă un zîmbet de lumină pe fruntea Iui brăz­

dată 'n creţe Şi când m'a cunoscut bătrânii!, ca 'ntinerif, mi i

dat bineţe.

Am îngropat ; t l ts vreme de când eram noi împreună

Îmi învia o lume 'ntr agă cu vorba! limpede şl bună,

Atâte farmece uitate zlmbesi. din graiul lui cu­minte,

prefaţă să ascundi fitul monstru al rebelismului maghiar, — el arată făptura...

Cazul caracteristic e următorul Organul parti­dului independist »Budapest« adusese în fruntea numărului său de Duminecă caricatura M. Sale in forma craiului de dubă. O r i ratura a fost re­produsă de ziarul vienez Relchspost, care la mo­ment a fost confiscat. Kossuth a trimis redac fiel Reichspost o scrisoare, în care se lapădă ca de capra cea râloasă de organul partidului său. »Reichspost« aduce scrisoarea însoţită de cornent»rul, că e uşor de înţeles năcazul Iul Kossuth, tocmai acum, când se prezlntase înain­tea M. Sale pentru de ai mulţumi distincţia pri­mită decurând.

Tot îşi dau ei In petec din când In cind. •

Perchiziţii cu toptanul . Ziarul »Nép-szava« aduce ştirea, câ la ordinul ministru­lui de interne autorităţile suburbiale din Budapesta au făcut perchisiţil domiciliare la toate reuniunile sârbeşti, slovăceştl, boeme şi polone. In tot decursul cercetărilor — minunea minunilor — nu s'a găsit nimic de excepţionat.

Lupta pentru cultura economică. De Alesandru Nicolau, advocat, Caracal.

II. Şi fiecare individ, In stat, s i crească cu ferma

convingere, ca ia raport cu munca sa, cu acti vltatea lui, va beneficia In măsura cuvenită de acest elan de Iib:riă|i, gaj sfânt al propăşirii ţării întregi.

Nu trebui: îasă perdut din vedere un lucru. Faptul că, excesul de liberbate economică, ca şi orice exces, duce la pelre, sau cel puţin la re-sultate contrare de cele dorite.

De aceea trebuie să balanţăm în mod chibzuit nevoile noastre şi să căutăm cât mai mult a le împlini prin noi înşine.

A-ela care nu 1$ ştie cumpăni, devine sclavul lor, întocmii ca şi debitorul care fiind prea în-ctmat îa datorii robul creditorilor lui şl din ghiara lor nu mal poate scăpa.

O greşită politică economică şi culturala, ne a împins fatal la nenorocirile din primăvara trecută.

Prea am dus o viaţă luxoasă, superficială, dând un puternic curs desfrâului şi plăcerilor rafinate, negllgând mereu ameliorarea sortéi po-

Se fărană o jale blinda In tremurite'e cuvinte Şi povestea încet moşneagul mlşclndu şl p 'eteh

cărunte... — Spunea ds un sat cu case albe, pierdut pe

coasta unul munte, De oamenii uitaţi acolo, pe cari 11 paşte neno­

rocul, Cum 11 s'a stins nădejdea 'n suflet şi li s'a stins

In vatră focul, Cum numai mărăcini pe câmpuri le-a mai lisat

arsura verii Cum slujbe dau pe câmp plugarii şi cum se

vaieră oierii, Spunea de-o casă părăsit!, fără stăpân de ani

de zile, Cum Iş! îndoaie 'ncheietura acoperişul de şindile, Cum vântul a 'ngropat fântâna, cutrierâad og ada

moartă Şi 'n ziua sfântului Ilie i-a frânt armindenul la

poartă. Şi multe povestea bătrânul... Spunea de jalea

bititurli, Cum şl a făcut o barzi cuibul şl are pui in po

dul şurii; Ml-a spus că 'n ţintirim Ia groapă doar' dânsul

blet de se mai duce Că picăturile de ploaie au şters porecli de pe

cruce... Ii tremura încet cuvânta!.,. Simţiam sfiala ci I

apasă, Când m'a privit duios la faţă:

— »T« mai gândeşti vre odat' acasă«...

In ochii 'ntrebători albaştri, priveam ea fulgera t d i clip*.

pihţ iunei urbane şi rurale, pentrucă să ne fi putut st ' tcura nepedepsiţl.

Prea am fost deprinşi, ca robinetul rentelor şl împrumuturilor străine să curgi în fiecare sesiune parlamentară în valuri de milioane, şi prea neam răsfăţat în indolenţă, în traiJ fără griji zilei de mâne, ptntruca impunitatea să urmeze unei cir­cumstanţe atenumte pe care ne ar acorda-o tri­bunalul opiniei publice.

Şi când crahul, anul financiarmenfe dezastruos, criza puternică şi nemiloasă a sosit, acei 1899, de tristă memorie, abia atunci s'a putut dovedi falsitatea temeliei ce ne croise clocotirea patimi­lor politice veşnic Incorigibile.

Atunci s'a vădit că baza edificiului nos'ru so­cial, cultural, economic, In loc să fie d ; granit cum ne aşteptam, a fost de nisip, de lut.

A t rebui o înt'mplare de caracter g*av s i vie, ca să descopere Invilitura şandramalei, s i prăbuşească şi sS ne desvălue aparenţa şi şubreda construcţie a mehanismului tntregei noastre or-ganizaţlunl. In i i nici ista n'a fost de ajuns.

A trebuit o comoţiunr, un cutremur şl mai puternic, pentrucă să deschidem ochii mari şi largi, ca drumul pe care apucasem, nu era calea salvării ci poteca îngustă care conducea la pelre siguri ! Nouă organizare, noui legi, noul oameni, iată ceeace se impune astăzi, ca să tămăduim ranele trecutului viforos.

S i îndrumăm tinerime* in câmpul de activitate minos al economiei nationale.

Şi fiindcă n'avem specialişti ronâni, să trimi­tem bursieri, crelând burse multe pentru străină­tate, ca să se perfecţloiez: in agrhultură, indu­strie şi comerţ. Aceştia acolo, să fie s;ver con­trolaţi ca să facă studii serioase, aprofundate, îndelungate. S i inveţe a cunoaşte amănuntele, aplicaţluntle, dlvisiunilr, specializarea artei căreia ei s'au dedicat, pe care s'o Înveţe a mânui Ia mod eminent.

Li іаяроегеі lor, i i ţară, ei vor devsnl mae­ştri, profesori de arte; ei, vor fi generatorii şi regeneratorii tuturor meseriilor cari pot fi cinstit şi cu folos practicat». E', vor infl.trà mai depirle In tinerime, gustul de a munci şi ca noile ge-neraţiuni să fie îndreptate de aici înainte şl către studiile economice.

Aceşti, absolvenţi meriioşi, vor predă v'itorilor lor şcolari, lecţluni de valoarea muncii şl îi vor povâţui în noile cariere ce şi Ie vor a'eg?.

Aceşti maeştri, vor fl corifeii renaştere: noistre économise; ei, vor înlocui pe străini, şl vor fi propagatorii desvoltărli şi perfecţionării artelor profesionale, menite a duce bucurii acolo unde de secole zace intristirea, lâncezirea în rele, ne­păsarea.

Simţiam cum duhul altor vrsmuri de-asupră ml bate din aripă,

Vedeam cuprinşi de 'nfiorare cum stau In faţa mea p i reţii,

Când mi se desluşesc aievea din neguri tainele vieţii...

Supus î irbăjişam moşneagul atâta de străin In casă

Şi chipurile din părete şi lucrurile de pe masi Şl toate cărţile pe poliţi păreau c'asculiă şi se

miră Şi mă privesc cutremurate de câte se destăi­

nuiri... *

• * In urmă se sbătea oraşul cu svonu 'ntrecerilor

multe, Se sbuciumau a'ăluri plopii de câte le-a fost dat

s'asculte. Atâtea jalnice 'nţelesurl plângeau în frunza lor

bolnavă Şi pricepând atâtea taine tânjă livada de otavă. Venea din cer pe câmp amurgul... Ds pe înaltul

unui munte Dură, din umbră şl lumină, in drum o minunată

punte ; Simţeam cum bolta se 'nfloară, cum sînu i uriaş

tre sal ă, Cum tremură îdfr'guraiă tfioasa trestie de baltă Şi stări înmărmurii, la cale, cu braţele încru­

cişate. Neştiutor priveam departe şl ot.hH 'nch şi p»

jurustate S'au umezit de arătarea acestui asfinţit de sară: „.Vedeam pe şepuirea albă în hrgul drumului

de ţari

17 Maiu n, 1008. « T R I B U N A » Pag. 3

E', vor însenina mintea şi inima aco!o unde «al înainte a tronat întuneri ui şi jalea, virsând iilzamul ştirii de bine In nenorocita colibă a fă anului, şi burghezului sărac, c*i mai depreciaţi, ricijiţi şi mglijtţl factori în Siat, unde azi se opune să între şi aici, o rază de lumini de sal BwISă grăbim a întocmi un învăţământ profesio ui sistematic, apt pentru a garanta armonica deivolarea a tuturor forţelor de producţiune lie ţirll.

Adică, un învăţământ economic, care pe lângă, dudli speciale, cum bunăoară ar fi acele ce se iportă la economia industrială, agricolă, coreer № chimie şl fizic*, practici şl aplicată ; meca ijd aplicată, comptabilltatea şi corespondenţa comerciali ; practica biuroului comercial, istoria rttlor, desemnul au întinse aplicaţii, istoria ştiio-Jor economice comparaţi, geografia economici patriei şi universali, lucrări de analize In labo-iloare, practica raţiona'ă a lucrului manual in illere etc.; zic, pe lângă acestea s i poatidebilă

I principii de morali, hlgeni, gust pentru lec­ui folositoare, spirit de asociere pentru d ferite Iriprlnderl, Canto, orhestraţie, gimnastici, jo-

itri naţionale etc. Cu alte cuvinte, e nevoie s i posedim un In

Í |imân t care ar profe à nu numai elementele bpcrloase, inexorabile ce pot servi la pil mă di a vieţii intelectuale, morale, la formarea carac iralu', ci « r e ar lumină in concomitent şi asu-ia mijloacelor de îmbogăţire a unui popor. 10 rtzumat, un Invlţlmânt care prin varietatea poştloţelor teoretice şi practice, unite cu întinse raţionale aplicaţii s i contribue la ramificarea şi ultlplicitatea manifestat unilor muncei, produc-mei şl Incursjlrii industriilor naţionale. Alituri de acest sistem de învăţământ mai a ю nevoie de o nouă alcătuire culturală care să iprindă : asociat uni!e cooperative de credit şi oducţlune, sindicatele agricole, societăţile indu tille, tovărăşiile ocazionale, de consum, lăptă-le etc. Expoziţiile de agricultură, industrie locale şi tglonale. Scoale profesionale şl de menaj pentru lie, la sate şi oraşe ; şcoli d< adulţi ; biblioteci opulare pentru sate şi oraşe ; cercuri sau şeză-trl culturale, conferinţe şl prelegeri populare,

Titre etc. Noua alcătuire va trebui s i slstemizcze toţi

teşii fatorl di cultură şi s i 1 armonizeze. Numai printr'o muncă pricepută şi bine între llnţtti, d«votată binelui public, noi, vom putea Ica pe cel nevoiaş, (1 vom deschide orizonturi

rgi, II vom avânta în noi domenii de investiga-ape şl cercetări economice şl ctlturale, spre a ce din el, un cetăţean avui, un factor de un 11 progres pentru ţară şi naţiune.

Din l O M l i i i i . D e s c h i d e r e a sf. S i n o d . Ieri s'a deschis se­

siunea ordinară de primăvară a sf. Sinod. La orele 10 dlm., s'a oficiat la mitropolie un

serviciu divin de căi re I. P. S. S. Mitropolit Pri­mat, asistat de înalţii Prelaţi.

Au fost prezenţi la serviciul divin domnii S. Haref, ministrul cultelor şi instrucţiune!, P. Oâr-boviceanu, administratorul cassei bisericei, dr. Cornoiu, directorul mitropoliei.

Delà mitropolie, toţi înalţii Prelaţi membrii ai sf. Sinod, împreună cu dl ministru al cultelor şl dl administrator al cassei bisericei şi directorul mitropoliei s'a dus In localul sf. Sinod din str. Sapientei.

DI Sp. Haret a dat citire Mesagiului regal pen­tru deschiderea sesiune! Sinodului.

Şedinţa a fost dec hi si apoi sub preşedinta I. P. S. S. Mitropolitului Primat, dupi care sf. Sinod a procedat la consttuirea sa.

Lucrările Sinodului vor contluua.

Din sfriinăftit. Misiune sârbească salutând p e Suve­

ranii României . 1er! a plecat un vapor special pe Dunăre cu o misiune extraordinară trimisă de regele Serbiei spre a saluta pe Suveranii Ro­mâniţi.

Membrii comisiunii sunt : preşedintele consi­liului de stat generalul Oruici şi «ghiotanţil regali majorii Iosifovici şi Calafatovici.

Vizitele Principelui României Ia Peters­burg. Principii moştenitori ai Românie), însoţ ţi de ministrul Rorrâalel la Pt ter iburg, di Rosetti So!escu, au făcut o vizită S. S. Mitropolitul An­tonius din capitală.

După aceea au asistat la un mare bal dat în palatul marelui duce Vladimir.

Ш Rugăm p e toţi abonaţ i i cari sunt în re­

stanţă ori nu şi-au re înoi t încă abona­mentul pe cuartalul April ie—Iulie, să bi-n e v o i a s c ă a plit l cât mal curând c e e a c e datorează pentru primirea ziarului nostru.

Discursul dlui deputat

Dr. Vasile Lucaciu, r o s t i t î n ş e d i n ţ a d e l à 12 Maiu în c h e s t i a

b u d g e t u l u i .

Onorată Cameră ! Mărturisesc c i un simţământ de îngrijorare cuprinde toată fiinţa mea când amisurat datorlnţti ce mi se impune luând cu­vântul în numele partidului naţionalist. (Vocii Atare partid nu există !) căruia am onoare a i aparţine Ia desbaterea proiectului de faţi, trebue s i declar delà început, c i nu 1 primesc.

On. Cameri ! Motivul cel mai Însemnat al sim­ţământului meu de îngrijorare e, [că ştiu că cu neprlmlrea budgetului, cauzez o nespusă bucurie guvernului. Anume, In rândul trecut dl Wtkerle a răsplătit cu muiţămllă ia faţa Camerei, denega­rea votului de încredere perfidului naţionalist. Aceasta on. cameri, sau Înseamnă, că argumen­tele şl motivările politice înşirate de noi pentru justificarea punctului nostru de vedere, nu co-răspund adevărului, sau că nu sunt atât de pon-deroase, încât să fie vrednice a le da v r e o aten­ţiune — In care caz noi înşine s i cumpănim, tă căutăm şi să aflăm, aceea ponderositate a cri te­rilor ştiinţifice şi politice, care să justifice punc­tul nostru de vedere; sau că tocmai din contră, — trebue să regretăm, că motive şl criterii atât de însemnate nu sunt luate In considerare.

Dar daci in felul acesta se poartă guvernul tot cu acelaşi regret trebue să luăm pe de altă parte la cunoştinţă, că unii dintre dnii deputaţi într'un mod cu totul uşuratec ne iau peste pi­cior şi nu numai că ne împiedecă in desfăşura­rea ideilor cu întreruperi molestătoare şl pline de un dispreţ adânc, cari nu se pot justifică cu nimic, ci mereu caută s i excepţioneze chiar şi sentimentele noastre şl să micşoreze valoarea co­laborării ncastre patriotice.

Motivele aceste intr'adevăr justifică aserţiunea mea de mai nainte, că eu şi fiecare membru al partidului meu e silit a-şi ridica cuvântul totdea­una cu un fel de îngrijorare îa această Cameră.

Insă simţământul acela de solicitudine nu ne descurajează, căci bine ştim noi, că vieaţa nu e altceva decât o luptă continuă şi lupta o vedem pe toate terenele, atât pe terea bisericesc, cât şi pe terenul economic şi cultural, iar în luptele acestea alât oamenii cât şi singuraticele partide trebue să fie conduse de anumite principii şi anumite probleme. Dacă problemele acestea de­şteaptă In noi convingerea că ele vor fl cu ade­vărat trainice şi că spre ajungerea unor anumite scopuri sunt intr'adevăr indispensabile, atunci

nom bitrân ducând povara unei vieţi ne-mângâiate

I loare 'mplelea cu aur argintul Iui curat din plete

icim urca încet colina — sch'mblnd cu ma­nile toiagul,

Eu baiba albă de zăpadă — un sfânt mi-se păres moşneagul...

desluşeam tot mai departe. Simţiam, in clipele acele,

Imn orice pas sfarm' o verigă din lanţurile minţii mele

, ca un făcător de rele, am tresărit de 'ofio-rare

Ы mi-I-a înghiţit amurgul... — Un fulger şi-a deschis cărare,

lotremurându ml pieptul şubred. Sclipirea lui înfricoşată

I iuminat abia o clipă — şi am In ţ Ic s atunci, deodată,

lipislia ce port în mine — Acolo 'n piept încătuşate,

nat două suflete duşmane... Sí rá veche ura lor se sbate

mintea s'a trudit zadarnic o viaţă 'ntreagă să le lege...

Obezile lor ruginite, tu mi Ie ai sfărâmit, moş-nege !

Atunci scăpate din robie s'au ridicat într'o clipită, O luptă s'a încins grozavi din ura lor neador­

mită Şi Ie vedem, cum vor cu pumnii s i spargă

strâmta încăpere, Le auzlam In piept strigarea... Cum glasul lor în­

chis m i cere:

>МІ du departe, mal departe 1 La munţi cu fru-tea de za padi,

Să sorb din freamătul pădurii ş'al ierburilor din livadă !

Să mă 'nflcare tainic brazii, când tremură din aripi vântul,

Dă ml largul bolţii Înstelate şlfâ-mă frate cu pă­mântul !

Mă du departe, mai departe ! Ia satul semănat snb munte,

Li casa cu fereşti îoguste.. Ia piscurile largi că­ruţ te.

Mă du acolo 'n ţintlrlmul, unde 'n poleiul alb al lunii

Sub cruci de lemn slăbit de vremuri îşi dorm odichna lor străbunii I<

— »Nu simţ! oraşul cum tresare sub turnurile de aramă?

N'auzl vârtejul lui năpraznic... n u l simţi pe nume cum te chlamă ?

Nu-I vezi In haina iui de flăcări cu veşnica i ne-adormire,

Cu sbuclumul atâtor patimi.,, atâtea sete de mă­rire ?

Suflarea Iul de foc mă arde, Iar giasu-i m i opre­şte 'n cale:

In umbra zidurilor negre al tors tu gândurile taie 1...C

Aşa se frământa In mine strigarea lor neîntre­ruptă,

Mi au pustiit Întreg avutul cei doi potrivnici prinşi In luptă

Şi stăm sărac In besna nopţii cu ochii aţintiţi In zare,

Iar vântul, demon fără milă, părea că-mi râde 'n alergare :

împins de visele deşerte, zadarnic drumul tău îi sui,

Biet călător, în lumea asta, tu nu mai eşti al nimănui !

(»Luceafarul«) Octavian Qoga.

Dacă târguiţi din articolele anunţate în ziarul nostru, vă rugăm ca la comandă = = = = = să amintiţi unde aţi cetit aceste anunţuri. =====

Pag. 4 • T R I B U N Ă * 17 Maiu n. 1908

nu putem să ne descurajăm, ci vom luptă şi pe mai departe pentru realizarea lor, vom luptà me reu până ne vom realiza programul îa interesul patriei comune...

Tocmai din cauza aceasta on. camer?, voind sä-mi motivez votul de neîncredere Îmi voiu grupă motivele In modal următor:

Motivele acestea se pot împărţi în trei cate­gorii.

înainte de toate motivele politice, apoi cele cul­turale şl In rândul al treilea voi expune motivele cari cad In domeniul economiei nationale.

In flecare sistem politic sunt principii de o în­semnătate diferiţi, unele cu un conţinut mal mare, altele cu un rol mai secundar. Astfel e orânduită lumea şi astfel sunt ele determinate de luptele politice. Tocmai de aceea dintre principiile, cari conduc guvernele sau partidele politice, şi eu le aleg pe acelea, pe cari le consider ca principii de cipetenie şi In ordinea aceasta de idei aflu ca cea mal însemnaţi şl mai interesanti chestie şi principiu pentru viafa internă a Ungariei, In saşi chestiunea naţionalităţilor. Acei sta e che s tiunea cea mai ponderoasi In Ungaria; e mei importantă de ât relaţiunile cu Austria, decât ches­tiunea armatei şi decât chestiunea externi In ori care raport al ei, fiindcă in chestiunea naţionali­tăţilor résida chesiiunea existentei acestei {ă i, soluţlunea reuşiţi a acestei chestiuni, iaUmeierea scopului acestuia, potrivit cu principiile just ţie', s siguri putinţa de desvoltare a patriei noastre.

Insă când vedem că cineva tratează chestiunea naţionalităţilor ca di antevorbitor sau o tratează după cum au tratat-o aici in Cameră d-nii Nagy Dezső şi Káilosf, atunci, dacă n'am şti c i In a ceasti t"ri sunt şi alţi oameni, sunt şl alte ve­deri tocmai din partea partidelor ungureşti, atunci zic, ar trebui să desperăm asupra viitorului Un­garie). (Mişcare şi sgomot ia stângi. S'auzlm! pe băncile naţionaliştilor).

Dl deputat care a vorbit Înaintea mea prin subiectele expuner i sale ce i drept m'a absolvat de îndatorirea de a răspunde dupi formele par­lamentare, dar când dânsul zice aici In faţa ma jorltiţli Camerei şi Io auzul partidului poporal că era politici a Iul Tisza Kálmán a alintat na ţlonalităţile, la asta nu pot de ât să exclam şi eu împreună cu Ugrón Gábor : »rlsum teneatis a-micile

U g r ó n G á b o r : Eu numai ungureşte vorbesc. Dr . V. L u c a c i u : Ce să zic, onorată Cameră,

când dl antevorbitor aminteşte c i ce frumos s'au sporit ia cursul vremurilor viaţa romanilor Ar­deleni In citeva comune d n Să.ulme. Arată mi die deputat acele dispoziţii guvernamentale (S'au-z m ! ) arată-mi acele procedeuri culturale econo­mice sau îmi ştiu eu ce fel de procedeuri vol­nice pe baza cărora românimea de acolo ar fi împiedecat prin sporul său sporirea sicuilor tn aceeaş m l s u r i ? Daci Imi va arăta aceasta, atunci putem sta de vorbi.

Sporul on. Cameră are cu totul alte condi-ţiuni. Se vede că la aceasta d sa nu s'a gândit. (Sgomot şi întreruperi). Dacă chestiunea aceasta arai ţine programului d-ttă n'am nimic da zis. Poftiţi şl v i bucuraţi de dânsa. Ar urma apoi o alti problemă, care îmi trece prin minte In urma desfăşurării de Idei la care s'a avântat dl deputat antevorbitor. E ştiut doară, că bieţii săcui, cari nu pot exista Întocmai ca şl românii, îşi caută mijloacele trebuincioase pentru susţinerea familiei şi creşterea copiilor In România. Trec frumuşel graniţa şl îşi găsesc ocupaţie. Trebue s i le f e recunoscători cetăţenilor din Români», proprieta­rilor şi guvernului că nu fac nici o oblecţlune contra aplică ii săcullor la România.

O v o c e : II romanizează cu forţa! Dr.. V Lucac iu : Da die, aşa de mult Ii ro­

manizează, încât — după cum destul de bine a amintit dl antevorbitor — primăvara trec peste graniţă, Îşi adună parale, iar toamna trec frumu şei Ii.dirat şl-şi caută mai déparie de lucru. E aceasta o romanizare cu forţa? Ce va să zică aceasta? însemnează aceasta gravitate Ia spre România, spre acel stat vecin, cu care de alifii suntem In raporturi amicale şl despre care ştiu

c i In afacerile exterioare e aliatul nostru? (Sgo­mot). Eu eram de părerea că astfel de insinulri le veţi respinge fără cea mal mică hesiiare şl nici prin gând nu mi-ar fi trecut, că d voastră le veţi asculta şi întâmpina cu atâta bunăvoinţă.

Chestiunea naţionalităţilor e cea mai îasemrjată Ia ce priveşte existenţa Uigt r le l ; tocmai din cauza aceasta, resol/area el o consider di o pro bleœa de primul rang la şirul chestiunilor po liti e.

Daci chestiunea aceasta a ajuns de fapt la sta diul, când Importanţa ei nimeni dintre membrii Camerei nu o mai trage la Indo'ală, cum se face totuşi, c i vorbind noi de chestiunea naţionalită­ţilor suntem siliţi să ascultăm tirade întregi şl în­treruperi, că partidul naţionalist peste tot nu are nici un program.

M a r k o s G. : Unde e programul ? Dr. V. Lucac iu : Mi rog el este aici, pariidul

naţionalist exist», participă la desbiterea diferitelor (histii cu ocaziunea prezentării proiectului r is punsul la mes>g ul de tron a înaintat un răspuns special al partidului naţionalist, l a depus p î blu roul Camerei, rispunsul s'a tipărit şl desbătut zile dearândut...

G a á l G a s z t o n : Destul de r i u ! Dr. V. L u c a c i u : Că a fost rău sau nu, acea­

sta e altă căciuli, fipt e, că in acel proiect se cuprindea deja chlntezenţa programului nostru naţionalist, pentru a cirul sprjmire am Înşirat ar­gumentele, pe cari le am »tat de bune. Şi cu toate că unii dintre d voastră, ca Nigy Dezső, declară In faţa Camerii, că partidul naţionalist nu are program...

N a g y D . : Tocmai că are prea multei Dr. V. L u c a c i u : Unii zic că are pregrame

muite, alţii că nu are de loc. Care e deci adevă rul? Există el pe temeiul mal multor programe ori pe un temeu lipsit de program? Aceasta, mă rog nu e discuţie politici. (Sgomoi).

Acelora dintre deputaţi, cari afirmi c i partidul naţionalist nu are program, ie voi arita broşura dlui Sîbestyéi Józíef.

E scrisi Într'un limbij ales şl poarti titlul : »Despre po iitea naţionalişti români*. In această broşură se afä programul nostru. Cum puteţi deci afirma, că pariidul a resta nu are program ? D r chiar şi In răspunsul nostru la mesagiul de tron so face amintire despre programul partidului naţionalist, şi poftiţi şi fiţi cu băgare de seami totdeauna, căci ceeace mărturisim noi cu o:a ziune* desbaterilor publice, aceea constitue pro gramul nostru politic, Iar dacă nici aceista nu vă ajunge, aici am o alti broşură voluminoasl : cDIe rurrä tische Fraget, care a api rut In limba maghiară, germană franceză, Ha Uni şl englezi. Poftiţi şi o cetiţi. I i ea se cuprinde întreaga che stiun«a română, dimpreună cu programul nostru, programul, care a fost adus In ultima conferinţă a naţionalităţilor, pe baza celei mai recente evo-luţluni politice... (Sgomot îndelungat şi Intreru p : r i) ,

Preş. (sunând): L'nlşte domnilor! Dl deputat N$gy DcZiő este rugit să nu conturbe mereu pe orator.

Dr. V. L u c a c i u : Acel dintre dvoastră domni­lor deputaţi, cari ştiu aprecia d u p i adevăraţi el valoare însemnătatea şi importanţa acestei che­stiuni, toţi sunt îngrijoraţi dimpreună cu mine şi regretă zavistia ce există ai:i intre fii diferite­lor naţionalităţi. Cercetăm cauzale pentruce există această zavistie, discordie Intre naţionalitatea ma­ghiară şi naţionalităţile nemtghiare: români, slo­vaci şi sârbi? Trebue să ne unim in puteri, In iubirea de patrie, pentru a face să dispari acele cauze şi să se sâlişlulască pac*a intre noi spre înflorirea şl protperarea patriei.

Am studiat chestia aceasta cu modestele mele puteri şi am gSsit c i acele cauze ale zavistiei şi neînţelegere! dintre maghiari şi nemaghiari la Ungaria izvorisc din direcţiile politice (mişcare), cari s'au ivit aici In urma interpretării greşite a unor anumite expresii şl noţiuni de drept public şi principii depusă la lege, cad plătesc la supra f i ţ i ca idei conducătoare atât in cercurile guver­namentale, cât şi in vieaţă politici a ţării. (Mi­şcare.)

M a r k o s G y u l a : Lucrul e invers. Valahii su cauza.

P r e ş e d i n t e l e : Dl deputat Mukös este rug să nu conturbe mereu pe orator. Lucrul acei este oprit de regulament.

Dr . V. Lucac iu : Daci se vorbeşte de o ţiune, stat naţional, politici naţionali, stat naţio nai maghiar, idee de stat naţional maghiar ш tar, patriotism, ptfrictism magh'sr şi altele cercurile politice dar mai ales in parlament, ti bue să ne întoarcem privirile spre izvor, dlsp ziţlllor legale, trebue să ne întoarcem privlr — ecrulâid legile — ia epo:a de pe alun Trebue s i examinăm mersul de Idei, care a d ansi Ia naşterea, exprimarea, primirea şl sancf narea lor. Şi ce aflăm ? Aflăm cü nc am abil cu totul defa ideile şi slmţimintele manlfesli In еро:э, când s'a creat, sancţionat şi prolung legea despre egala îndreptăţire a naţ onalităplu

S'au abitut cercurile competente, s'au abili cercurile g ivernamenU'e şi cea mai mare pan a publicisticei şi tocmai această Imprejuart causât zavistia, discordia, turburarea şl nelinişti cari cu tot dreptul vor exişti mereu, până cei se va stabl adevăratul înţeles al Uglor, cuvinli lor şl expresiunilor — astfel, încât s i nu m poatá fi alterat.

E i , când stimatul meu coleg, Iuliu Maniu şi desfişurat expunerile politice ne aţi imputaţi noi românii nu respectăm articolul primi legii de naţionalitate şi anumî dispoziţiile ci se refer la naţiunea unitară maghiară. P.incli nostru de vedere e destul ds clar exprimi! acolo şl acesta voim să 1 şi păstrăm. Reipsctl orice dispoziţie a legii câtă vreme legea e vgoare, char dacă nu ne convine ţi o s puni pe f^ţi ci nu ne convine, Iasă schimbireii ne nisu'm tă o obţinem pe cala constitution! şi cu m jloace legale.

Convingerea noastră e, ca expres unea act sta nu e destul de resplcată, nu e destul clară, tocmai fiindcă vedem că în cursul vrem rllor s'a făcut abus de explicarea articolul; Călăriţi Intr'una numai pe fraza »Intre im gol posibilităţii şl ziceţi : cutare dispoziţie nu e ob găloHe, cealal tă de asemenea, iar esenţialul a se cuprinde şi ia titlul legii II explicaţi num In aenzul, care corespunde exclusiv Interestl ds rasă şi n id de cum intereselor statului uog In lege se spune clar şl la înţeles, că din nif nea unit»ră ungară face parte fiecare cetăţean orice naţionalitate ar fi ti. Iată deci on. Cam că atât idea de naţiune unitară cit şl ideeai ţionalităţii se cuprinde deopotrivă î i lege.I de i, când respectez acele dispoziţii ale li cari amintesc despre naţiunea unitari ungi pretind totodati deîa stimaţii mei compatrlop cu atât mai vârtos delà membrii legislaţiuuel, s i rejpecteze şi expresiunea tn vârtutea cin şi naţionalitatea mea e codificaţi in Irg?. I deci, că existlnţa diferitelor naţionalităţi sei prinde In lege şi e asiguraţi prin lege.

K m e t h y K. : Nimeni nu zice, că nu I Dr. V. L u k a c l u : Daci nimeni nu zice cil

atunci poftiţi şi purcedeţi amăsurat legilor şl) cea se va sălăşlui intre noi.

Când voblm despre o chestiune atât dei portantă cu scopul, ca să scoatem cât mal ni ia relief punctul nostru de vedere In faţa firti a d voastră, trebue să ne aruncăm privirile asiif trecutului, căci legea de naţionalităţi n'a di numai aş i din semn, ci ea a fost pentru Ui ria o chestie de interes vilal, deci nu schimbi ci desvoitarea ei chiar după aceleaşi principii li damentale, cari au determinat aducerea ei—o stitue pentru Ungaria alternativa de a fi 8« •u fi.

Od ce instituţiune, fie ea bancă sau intrepi dere funebrală sau societate de lectură, — caii sau o i ce altă iastituţlune numai pe baza act principii poate să existe şi să se desvolle, baza cărora a fost înfiinţată. Aşa trebue sl asta şl In viaţa de stat aşa e şi In Ungarii, luăm de exemplu numai stadiul formaţiune! pe timpul Sfântului Stefan.

Stefan cel Sfânt cu mintea sa genială şi pilii tismul său înfocat a introdus Ujgaria la şl

Cel dintâi atelier de pietre moncnsentale arabját m patere electrica.

J 1 • Т Г ' Băiîtru dl RODII-Gersten brein Tamas Fabricaţii proprii iii aificri, granit, Stjoit, fftbrador ltc, din pietre de mor­mânt magazina se află In K o l o z s v á r , P e r e n c z Józse f -n t 23.

«SSAÎn Kdozsrár, Dózsma-u. nr. 21. ™<*°» Filiale efagyrárad, Nagysebea, ' Jérs şi Báapatak.

17 Maiu tu 1908 » T R I B U N A . Pag. 5

stitelor europene. Şl ce e scria In legendele de veşnică memorie a Sfântului Stífan? Rignum unius lingual uniusque natlonls fragile et irnbe-cille est.

Acest principiu constitue baze existenţii poli­tice a statului ungar şl pe aceasta, bază s'a for­mat şl pistrat până in ziua de astlzi in timp de o mie di ani. Drept aceea cea шаі nepatriotică activilate după părerea mes, e scormonirea aces tul prin iplu milenar, căci conştiinţa naţională a milioanelor bazate pe această tradiţie a Sfântului Ştetan nu va permite nici odtt*, ca acest prin­cipiu să se nimicească din cauza utopiilor şovi-alste ale nu ştiu cărui polician de tarabă.

De aceea caut eu Ppsit de orice preocupîţ !une bazele convieţuirii noastre comune. Şl acestea se illi In Moria Ungariei. Acolo afiim expresiunea Iul Anonymus, not. regelui Béa, care exptimă faizt şl rezonul existentei noastre comune: Dextiiam dantes pactum fecerunt! Ce e drept, pronia cerească t adus Ia olaitâ diferite po poare şi naţionalităţi, fnsă simţământul de frăţietate trebue s i ne impreune şi să ne susţnă. Dexteram dantes pacem fecerunt. De ce? Pentrucă să şi răpiască u n u ' altuia cultura naţio• mii. Nu pentru aceasta *u îicheiat el pactul, ci pentrucă frăţeşte să muncissă spre dezvoltarea culturel fieştecăruia cu m jloacele ce Ie eferă sta tul şl petîtiuca şi î i eontr* duşmanului s i lupte cu puteri unite, dupâcum de fapt, s'a şl Întâm­plat aceasta secoii dearândul şl dupâcum scris a tost In Urgaris, încă înainte de a sa fi creat ie gea de naţionalităţi. La cine altui să mă provoc, decât la marele Istorlchn Mihail Horváth, csre voibnd despre căsătoria pria Ardea! s regeiül Andre*, a scris în volumul al 2 tea a Istoriei sale pe píg. 122 (ediţiunea din 1872): >Cum nos, cura universls nobilbus saxonibus slculis et vlihls... congregaţionem fecissemus«. Aşa zlca M, Horváh: Iată valahii au aparţinut chiar şi sta turilor.

(Va urma).

1 3 i n c ŞL m e r ă , .

— Sfârş i tu l ş e d i n ţ e i de l a 15 Maiu. -

A vorbit frumos deputatul dr. St. C. Pop svântând învinuirile de irredentism aduse fruntaşilor noştrii. A arătat abuzurile admi­nistraţiei comitatense şi a învederat că in­stituţia comiţilor comitatenşi şi-a trecut vremea. Pe banii cheltuiţi în acest scop s'ar putea înfiinţa asiluri pentru muncitori.

1QITÄT1. A R A D , 16 Maiu n. 1008.

— F * e tta.xi.CEt a c u z a ţ i l o r . D e p u ­taţii na ţ iona l i ş t i d in Arad dn i i Nicolae Onca, Vasile Goldiş, Ioan Suciu, Stefan C. Pop a u primit p e 2 3 Maiu c. c i ta ţ ie la po l i ţ i a d in Arad in a f a c e r e a c l u b u l u i n a ţ i o n a l d i n Arad.

— Visitarea şcoaîelor noastre. »Tele-graful Române aduce ştirea că guvernul a «mis pe dl Jancsó Benedek în calitate de comisar pentru examinarea şcoaîelor din arhidieceză.

Pe de altă parte precum suntem infor­maţi la Arad a fost trimis dl dr. I. Sie-psca în aceeaş calitate.] j j | §

— O statistică maghiară asupra re­ferinţelor noastre culturale şi economice a apărut de curând în extensiune de aproape 50O pagini. Cartea e menită să servească izvor de informaţiuni celor ce se vor mai ocupa de chestiunea românilor din Un­garia.

— Un iubl leu. Mat ţi în 12 Maiu şi-a serbat li Zatna protopopul tractului >Roşîa de muntec luliu M. Montani, lubiieul său dá de 20 an! in fotopopie. Dd c?dru prielaic а servit s inoda l protopopesc anual.

A fost de faţă întreg poporul credincios. Măreţia zilei va rămânea neuitată pentru ceice

au uat parle la această scibare. Ssrvieiul divin s'a celebrat cu solemnitate rară.

A servit întreg corpul preoţesc din tract, Iar cotul b serlcesc l a format corpul didactic al trac­tului. După sfârşilul liturghiei poporal în frunte cu preoţit celebranţii îmbrăcaţi in odăjdii de o frunmţe orbitoare, a purces la mormântul fami­liar al protopopului. Aici s'a făcut ceremonialul de sfinţire a unui monument sépulcral de pro­porţii şi de o frumseţă fără pîreche în acelea păiţl. A vorbit părinteb Ioan Agârbiceanu, de i dosul nostru nuvelist, relevând Însemnătatea re­ligioasă a sentimentului de pietate faţă cu cei duşi in altă lume, care sentiment ş!-a găsit In­trup re atât de frumoasă îa urma trudnicei si­linţe a iubilantulut protopop. Cinci morminte zac acolo în umbra merilor din ţlntirim: mamă, so ţie, soră şl «oi fii stinşi î i floarea tinereţii. — I i o.hii poporului străluciau lacrimi sub impresia momentului şl a frumoasei cuvântări. S'a ţinut «pol sinodul şi adunarea învâţătoreuscăUPe urmă banchet. Aici s'au rostit miile t ra i te inspirate de o lubre sinceră şi s i n i faţă de veteranul, mult încercatul, şeful de o nemtrecniă înţelejc'une tn conducerea tractului. Aceasta serbare cade bine, clei se reievează o mulţime de momente etice înălţătoare în contemplarea unei rodilce şi neo bosite munci de 20 de ani săvârşite îa marginile vârstei bărbăteşti Intru ijfioiiria bisericei şi şcoa­lei româneşti.

— Un c u v â n t s i nce r al M. Sa l e r ege lu i . D,n incidentul iubllculul de 60 de ani de dom nie ministrul de comerclu жшПіас a Înaintat M. Sa'e regelui numirea alor opt noi consilieri mi­nisteriali. M. Sa regele a respuns ajs, >Eu cr*d, că acestea sunt numai In folosul domnilor. Să se mai faci ceva şi pentru clasele de jos.<

Va fl înţeles oare ministrul acest bobârnac?

— P r e o ţ i m e a r o m â n ă po l i t i z ează . Sub acest titlu învectiv » Népszava* rezu-mează hotărârile sinoadelor eparhiale gr.-or. aduse întru salvarea şcoalei româneşti. » Népszava* uită pe semne înfierarea justă ce a adus-o de repeţite ori politicei de ma­ghiarizare îndreptată contra şcolilor noattre. Ştie apoi prea bine că ş;oali!e noastre sunt de un caracter naţional prépondérant şi că în virtutea principiului de egală în­dreptăţire în toate chestiunile de ordin etic — n'au cuvânt de ingerinţă. Ne pare rău că vedem şi acest organ molipsindu-se de idei retrograde. Semitizmul trebue eliminat definitiv din tonul luptei socialiste, căci alt­cum ne pierdem iluziile despre curăţenia flamurei lor.

— » Nevo i In t e rne« . A't'colul nostru de acest titlu 11 serveşte arhişovlnistei »Bud. Hirlap< de piihj de a prezintă In lumina falşă a Ipocrize! situaţia noastră economică, Invinuind de explo­rare pe toţi fruntaşii noştri şi urgisâod, că gu­vernul să sară — vezi Doamne — in ?j itorul poporului nostru.

Vom reveni. — C u l o r i l e n e g r u r o ş u g a l b e n şl i de i a

d e s t a t m a g h i a r . C u l o i e n gru roşu galben suot ale principatului Rejs (Qirmaiia). Un pro-topretore iasă trebue să ştie mai bine aceasta, deoarece pe basa unei sentinţe din partea pro topretorulul din Cubin, Medvig, cinci ţărani şvabi din Maramorac au fost osândiţi la 60—60 co­roane şl trei trei zile arest »pentru purtarea trico­lorului negru roşu galbm, ca:e este al principa­tului german Reus«.

Ne adresăm cercurilor competente din prind patul Reus, cu rugtrea, ca să trimită harnicului pictore o telegrsraa de felicitare pentru isprava ce a realizat o întru apărarea >ldeli<.

— E x p o z i ţ i e j u b i l a r ă în P r a g a . Cehi! din Bjhemiff vor să dea o ргогм pute e' 1< r indu­striale cu ocîzia jubileului împăraluiui. Aeîsvita U* ce au desfăşurat î i s copiii acest*, pare a în­trece toite aşteptările.

Se spune, ci ясеазіа expoziţie n cfhlor sr fi cea mai mare diu Au&trla dela 1873. Padr ipă Ia • a peste 2000 de expozmţi, printre cari 135 fa­brici de msşini. Terenul cuprins de expoziţie e d i 400 mil m. p.

— Afacerea p r i n c i p e l u i E u l e n b u r g . Cu ocizlunea penhlzţiei ţinută la castelul dm Lie-benberg proprietatea principelui de Euienberg, chiar şi camerele mareşalului de curte au fost cercetate. Perchlzlţia a săvârşit o comisarii sec­ţiei criminale cari au pus mâna pe mai multe scrisori, dar nu se ştie, că oare conţin itul ace­stora e compromiţător pentru principele? Per-chiziţa a durat dela 8 ore dimineaţa până la 3 p. m.

Azi a apărut motivarea hotlrîrei tribunalului, in care dine?gl eliberarea principelui de Egen­burg in schimbul unei cauţiuni de j jm. milion de mărci. Tribunalul a mers şi mai departe, în­cât hotărîrea şi a motivat o atât prin p r t b t b lila-tea dfzerlării cât şi prin eventuala coiusluae (dispariţia argumentelo'). Apă ătorul ca să do­cumenteze că o eventua ă dezertare ii este im-posib lă, s'a referit la starea sanitari a acestuia cât şi la contractul de extrădare ce există Intre diferitele state.

. -— O m a g i i l e a r m a t e i . In 30 Maiu, căpete­niile armatei vor aduce cmtgitle lor M j-staţii Sale împăratului la Hofburg. Corporaţiunea de felicitare se va compune dia toţi arhiducii, toţi generali cari sunt îa serviciu, toţi prelaţii miitari, şefii itstului major, din secţia medica ă şi jude­cătorească, precum şi toţi generalii cari se află în Viena.

De toţi vor fi la această serbare vre-o 200 de generali activi şi cam v r e o 300 de g-nerali î i penzlune. împăratul va mii primi cu această ocaziune toate delegiţiuniie regimentelor cărora el li a fost patron ia decurs de 60 ani. După primire se va d i un prânz de gală iar seara se vaţinea o mare reprezentaţie la O.jeră.

— O r a ş nimici t . In po in l dela Higkarr, aşe-zit la delta râuiul Jang ce-Chiang un val puter­nic a produs mari pagube, nimicind aprope în­treg oraşul. Casele mat slab zidita toate sunt de preztnt ruine, Iar stradele sunt pline de ca­davre.

Până acum sunt 10 mii de oameni morţi, In­tre cari foatte muţ i europeni. Acesst »monsunu а venit fără de veste asupra oraşului încât va­poarele aflătoare în port au fost mâniate pâră departe în subuiblu, unde de prez-nt zac sfărâ­mate în nisipul rcărli şi ruinele caselor.

— S c ă d e r e a u i m i t o a r e a p o p u l a ţ i e i d in F r a n ţ a . D<*pu a ul francez Mïsslrry, зе ocupă pe arg in numărul de alaltăieri al zarului >Ma-tinc cu cea nui mare primejdie ce ameninţă na­ţiunea franceză. Cu date statistice documentează c i această noblă naţiune merge cu paşi repezi spre peire, dacă ia timpul cel mai scurt nu s s vor ' u t măsurile necesare. Mîsslmy arată, că dela 1825 până Ia 1875, aşsdtr în decurs de o ju «lă­ţite de veac, numărul naşterilor a scăzut în fie­care an cam cu 500. Dela 1876 până la 1900 a-ceasti scădere, a crescut uimitor de mult, sşa că în au de urs de 25 de ani numărul naşterilor a scă­zut dela 967.000 la 860600, dovadă că in fiecare an fost cu 4000 naşteri mai puţin. începând cu

.1900 numărul mşteiuor a scizut in măsură aşa mare Inrâ în adevăr In pun uimire şl groază pe a-devăraţi patrioţi francezi. In limp ce toate popoa­rele pământului se sporeic în proporţie mai mică nu mii rmre, naţiunea franceză pe zi ce merge scade şi se stinge treptat. Messimy face nişte pro­puneri, cari după cum însuşi zice vor putea a-juta numai de pe o zi pe altă, căci nobila na-ţ une franceză, care a foit purtătoarea luminei a civilizaţiei şl a tuturor ideilor mati In decursul veacurilor, se afla In adevăr pe calea peirei. Ne-doare şi pe noi inima de aceite veşti triste ce ne vin dela naţiunea noastră soră, tăcl pe cano ea e greu încercată, puterni:* Otrmania progresează cu paşi repezi, iar populaţia ei creşte uimitor.

— Italienele din Fiume inzultate. Cât de spurcata e o parte din presa ungaro-indaică asta bine o ştim, însă nu credeam, să meargă aşa de departe. Pe noi românii zilnic ne inzultă, zilnic scornesc la minciuni care de care mai scârboase despre noi. Ba că valahii fac rezoluţie, ba că sunt » trădă­tori de patrie« ba că miniştrii României trec graniţa să ia Ardealul, şi aşa zilnic varsă foc şi para. Insă aceste se întâmplă nu numai cu noi ci şi cu fraţii noştri ita­lieni. Până şi doamnele italiene au ajuns să

Pag. 6 T R I B U N A « 17 Maiu n. 1908

fie inzultate de fiţuica »Tengerpart« din Fiume. Populaţia oraşului Fiume a rămas adânc indignată de ceeace s'a scris în amin­tita fiţuică, iar reprezenentanţa oraşului a adus holărîrea, că toată redacţia delà »Ten-gerfart« să fie expulzată. Această sentinţă a fost întărită şi de ministrul Andrássyi, Zannela deputatul oraşului Fiume a luat cuvântul în dietă, zicând că de luni de zile ziarul »Tingerpart« care apare în 150 de exemplare, atacă populaţia italiană îndeosebi doamnele şi fetele din familiile înalte, ba chiar şi pe Vio primarul oraşului. Şi toate acestea sunt rezultatului politicei guvernului. Pretinde ca astfel de lucruri să nu se mai Întâmple.

— î n ş e l ă t o r i e î n d r ă z n e a ţ ă . Zilele trecute s 'a descop t r t in Rusia o înşelătorienemai pomenită comisă deja acum 4 luni. Anume la iiliaia din Batum a băncei Imperiale ruseşti acum vre-o 4 luni s'au prezentat doi tînări foarte bine îmbră caţi, cari au cerut escomptarea unui mandat de 35,000 de ruble. Filiala a telegrafia! imediat ia centrala din St.-Petersburg de unde au primit răspunsul că da suma de 35,000 de ruble se poate licvidă.

Cei doi Uniri au şl primit suma cerută. Acum Insă cu ocaziunea scontărei castei filiale a ieşit la iveală că centrala din St.-Petersburg n'are cu­noştinţă de acest caz. S'a început cercetarea şi rezultatul a fost uimitor.

Centrala din St.-Petersburg anume are legătură telefonică cu flecare filială. S'a constat că Înşe­lătorii au instalat In aproprierea oraşului Batum o staţiune telegrafică, delà care un complice de al lor, a răspuns la întrebarea direcţiei filialei din Batum, că oare să se licvideze banii ceruţi. Răs­punsul să înţelege că a fost afirmativ şl astfel s'a putut comite Înşelătoria.

— » Viaţa r o m â n e a s c ă * Nr. 4 din Aprilie 1908 cu următorul sumar:

Dl Anghel şi St. O. Ioslf — Cometa, comedie în 3 acte în versuri.

C. Hogaş. — In munţii Neamţului. G. Ccşbuc. — Vlad Vodă călugărul (versuri). C. Stere. — Social democratism sau popo-

nism? G. Murnu. — Expoziţia a VH-a a »Tlnerlmei

artistice*. Sp. Strâmbulescu. — Cronica Artistică. Sp. Antonescu. — Cronica Artistică. Expoziţiile

delà Ateneu. Dr. P. Bogdan. — Cronica ştiinţifică. Dr. C. Paslton. — Cronica medicală. /. O. Duca. — Cronica externi. Tarascan. — Cronica veselă. A. Mirea. — Cronica veselă (calei-doscop). Un român bucovinean. — Viaţa românească. /. Russu-Şlrianu. — Scrisori din Ardeal. >Viaţa românească^. — Dr. Radovlci. P. Nicaron & Co. — Miscelanee. — Din »Die Muske t ec . Agraro, la orele 4

p. m. în piaţa Iellasicb. Baron Rauch (fritst): Se face atâta gură, pen­

trucă volt se a închide universitatea — curios, ce folos aduce un astfel de aşezământ? — Eu (mândru) nu am umblat la nici o şcoală supe­rioară şl totuşi am ajuns să fiu banul Croaţiei f .

Tablou ! — G e n e r a l uc iga ş . Din Berlin sa anunţi, că

in ors şui Lichtenthal s'a întâmplat o tragedie fa­miliară, la care au jucat rol generalul Bauer şi fiul său de 23 de ani. Acest tînăr acum şi a îm­plinit serviciul de voluntar şi a făcut cunoştinţă în Freiburg cu fata unui oficiant delà căile ferate. Din cunoştinţă curând a|răsărit dragostea şi amo­rezaţi! s'au logodit In secret. Auzind generalul despre aceasta, l-a luat la întrebirl pe fiul său, care i a spus că nu poate să se lase cu nici un preţ de iiblta lui. Tată! său i a detras banii de care avîà lipsă Ia studii, şi i-a ameninţat cu des-moştenire. Atunci tinărul Bauer a părăsit casa plrlntessci şi s'a dus la Manheim unde a ocu­pat o funcţie la interprlnderea de navigaţie. Zi­

lele trecute generalul a primit o scrisoare delà un advocat din Msnhiim, care l a provocat in numele tlnărului Biuer, ca să plătească băiatului său moştenirea delà mami sa căci altmintrelea II dă !n judecată. La acestea generalul foarte iritat i a scris băiatului său, ca s ă i cerceteze, ceeace s'a şi întâmplat. Tată 1 din nou a rugat pe fiul siu ca să se lase de iubita Iul, însă el a remas neînduplecat S'a iscat o ciartă aprinsă între ei şi generalul a tras de trei ori cu revolverul ni menndu 1 de 2 ori. Tatăl in credinţa că şi-a o morât băiatul s'a împuşcat şi el In cap şi în­dată a şi murit. Biiatul Insă a mal avut atâta putere ca să se ducă la Manheim, unde acum se luptă cu moartea.

— Matzky Ká ro ly , cofetar în Arad, reco­mandă pentru sezonul carnevalului cele mai fine prăjituri de thee şi bomboane. Fabricaţie proprie.

Vorbirea lui Afldrássy. — Şedinţa Camerei delà 16 Maiu. —

— Prin telefon. —

Evenimentul şedinţei e vorbirea lui An-dràssy în care se ocupă şi de chestia na­ţionalităţilor, în special de români.

Prezidează Justh. Primul orator e Bozoky.

La ordinea zilei e bugetul ministerului de interne.

B o z o k y relevează starea deplorabilă a administraţiei comunale. Spune că notarii au o cultură de tot inferioară.

Preş . îl chiamă Ia ordine.

Bozoky . Critică foarte aspru pe pretori declarându-i de prisos în administraţie.

B u z a Barna. Atacă pe socialişti. Pole­mizează cu Mező fi.

P r e ş . îl chiamă la obiect.

B u z a Barna. Vorbeşte de chestii ad­ministrative.

Socialistul P e t h ő S á n d o r atrage aten­ţiunea ministrului de intere asupra mize­riei din capitală. Cere ca sufragiul univer­sal să fie introdus şi la alegerile comunale, iar virilizmul să se şteargă.

Horváth József , kosuthist, voibeşte pentru buget.

Incheiându se discuţia budgetului de in­terne se ridică la sfârşit A n d r á s s y şi ţine o vorbire lunga.

întâi se ocupă de chestia română. De­clară că nu trece Ia amănunte fiindcă s'a rostit de atâtea ori. Ţine însă să polemi­zeze cu Lucaciu, zice că e naivitate a crede că statul nu va frânge pe agitatori. Are îndrăzneala să afirme că nu se face poli­tică de maghiarizare. Declară că Ungaria e stat naţional. Concesii pe seama naţionali­tăţilor numai după încetarea propagandei centrifugale se vor face.

Trece la socialişti. Promite că chestia în­trunirilor se va aranja în parlamentul ales pe baza nouei legi electorale. Promite multe reforme administrative. Cât priveşte sufra­giul universal nu se poate rosti până va sosi momentul prezintării noului proiect.

In restul discursului său se ocupă de chestii administrative. Va şterge virilismul şi va introduce o lege de incompatibilitate mai riguroasă. Se ocupă de chestia fiumană şi de multe altele. Spune că va întări elemen­tul italian.

Şedinţa se va continua la orele 4.

Ultiat informafinfli. — Ş e d i n ţ a c o m i s i e i d e I m u n i t a t e —

— Prin telefon. —

In şedinţa de azi a comisiei dr. Aurel Vlad a anunţat violarea imunităţii deputa­tului Brediceanu, întâmplată la 1 April, când preşedintele camerei i a detras cuvân­tul. Comisia nu ia la cunoştinţă pe motiv, că nu voieşte să se amestece în chestiile interne ale camerei.

Au fost extrădaţi, între cari şi Paul B l a h o , deputatul slovac, — pentru agitaţie în pressa.

BIBLIOGRAFIE. Pomelnic pentru pomenirea viilor

şi morţilor, la liturgii şi parastase, legat în pânză 50 fii., în hârtie 30 fii. Se află de vânzare la ^Tipografia diecezană* şi la »Tribuna« în Arad,

* In editura » Librăriei Scoalelor«, C. Sfetea, Bu­

cureşti, str. Lipscani Q6 a apărut şi se află de vânzare :

1. »Haiducul«, Bucura Dumbrava, tradus deT. N. Preţul 2 lei.

2. » Poezii pentru copii «, culese şi publicate de O. H. Preţul 1 leu 50 bani.

Poşta Administratul. Andrelu Horváth, Oradea. Am primit 24 cor.

ca abonament până la 1 Iulie 1908.

Ecofloait. Bnrsa d t avărlnrl al afecte d in Budapesti

Bndapeita, 14 Maiu 10C8 mCHEERËA la 1 ORA i

Ori» ne Oct. 1008 (100 Mg.) 20 42—22-44 Secaii pe Oct. 1 7 8 6 - 1 7 8 8 O v l i pe Oc t 1 3 3 0 - 1 3 78 C a e s n u p i Mal 100S 1312—13 14

!NCH£EREA ic 4 OHE i

O r i i pe Mai 23-72—23-74 Secară p» Oc t 17 7 8 - 1 7 80 O r i i pt O c t 13 7 2 - 13 74 Снснгм pe Main 1908 11-12—Î314

Preţul cerealelor după 100 klg. a fost următerai Orlu

de T i s a — — — — 23 K. 25—24 K. 70 Iii; Din com tatul Albei — 23 > 6 0 - 2 4 > 45 > De Pesta— — — - 23 » 1 0 - 2 4 » 50» Bănăţenesc — — - 23 » 24 » 35 > De Badea — - — 23 » 05—24 » 501 Săcară 20 » 3 0 - 2 0 » 60 » Orzul de nutreţ, cvaîitatea !. 13 » 70—14 » - - n,

» de cvaîitatea II — 13 » 30—13 » 60 i-Ovă* » » I - 14 » 80—15 20

» » » ii — 14 » 14 8 . 0 i

Cucuruz vechiu — * — — * -» aou 12 » 95—13 » 05

„Wällischhof" s a n a t o r i t i

a r a n j a t d u p ă s i s t e m u l d r . L a h m a n , cu toate î n t o c m i r i l e m o d e r n e a l e t h e r a p l e i fisical» şl d ie t i t i ce , j u m ă t a t e o r ă d e p ă r t a r e dejt V i e n a în regiune ronianiică şl *««

nătoasă.

Posta şi telegraf: Mar i a E n z e n s d o r f (bei Wien).

Cu desluşiri şi prospecte stă la dispoziţie di­recţiunea şi medicul şef al stabilimentului

Dr. Marius Stürza.

Redactor responsabil provizor Seve r Bocu, Editor proprietar G e o r g e Nlchln,

ír. 99-1908 . « T R I B U N A » Pag. 7.

BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI.

1907. 28 APRILIE.

114141962

1469420 79Í29100 Г 0 5 1 8 1 0 0

19193203 11999924 I 5 9 3 Î 5 7 0

3265121

587ЗЗ62

639581 645429

102465067

14891736 22662322

403125897

12000000 22826193 337 3 6 9 2

1Ö1329500

"3M45 102465067

403125897

SITUAŢIONEA SUMARA A C T I V

80546962 Réserva metalică Aur . . 918З4914 | 33595000 „ Trate Aur . . . 37854000 j Argint şi diverse monete Portofoliu Român şi Străin *) Impr. contra of. publice . . . 7825200 )

n » t, n în cont curent 17039530 j Fonduri publice Efectele fondului de réserva

„ я . amortisarea iruob. şi material Imobili Mobilier şi Maşini de Imprimerie Cheltueli de Administrafiune Deposite libere

„ „ & provizoria Compluri carinţi Copmtnri de valori .

P A S I V Capital Fond de réserva Fondul amortisarii imobilelor şi material , . . Bilete de Banca în circnlaţiune Profituri şi perderi Dobânzi şi benefici! diverse Deposite de retras

„ „ „ & provizoriu . . . . . . Corupturi curinţi

1 9 0 8 .

Scomptul 5°Д. •) Dobânda 5у*%

19 Aprilie, 26 Aprilie.

I29852206 1296880141

1878932 1920155 5 4 3 2 3 5 I O 61024059

24878387 24864730

11999699 i i999699

•5579733 15550233 3231621 323О621

5939 2б5 59З9З40 684864 684889 605506 608982

104395979 104399779

21593034 І5529345 27565474 254O8505

402528210 40084925 r

i2000000 i 2 0 0 0 0 0 0

24850121 24850I21 36648ro 36648 lo

256478170 254728410

1139130 I 2 0 6 1 3 I

104395979 i°43997 7 9

4O2528210 40084925i

I"'

P E N T R U B O A L E D E RINICHI şi B E Ş 1 C A întrece orice apă GUST PLĂCUT PUŢIN ACRIU, LIBER de FER,ca accld carbonic .

APA DE MASĂ RECORITOARE RECOMANDATA DE.MEDICI. RECOMANDAT» DE MEDICI.

S e poate folosi ca şi cură d e beut,, la boale de rinichi şi_ de beşici, la cataruri învechite de rinichi, contra petrei de beşică şi formaţiune de nisip, s'a dovedit cu mare efect la organele respi-rarei şi la afecţiuni corale. — Prospect s e trimite la dorinţă ad­

ministraţia izvoarelor

Direcţiunea apelor minerale Muschong Buziaş.

r l FI 4 / Mi mare magazin cu aparat de muzică din comit. ibodrog. Z o m b o r , str. Zrinyl.

Újvidék, str. Duna 5 ( ângă Promenadă). Aparate fabricate proprii şi anume : vioare, celo mari, mici, trimbiţi, flaute, clarinete, tobe mari şi mici, baş-tam-bure de rangul întâi, harfa de forma ferei, — le recomand cu toată căldura. Harmonice, gramofoane, fonografe şi alte asemeni aparate, atât cu corzi de piele cât şi de otel din ţară cât şi străinătate în cel mai mare asortiment. Drege orice aparat muzical, specialişti

are la dispoziţie. K 3 Catalogul preturilor trimit ori cui gratis

şi franco. ЯН mai ales atenţiunea on. public asupra atelierului meu de

itnri special şi cu puteri excelente de lucru, unde se repară iul de instrumente în m o J special şi sul) supravegherea

mea personală pe lângă probă şi garanţie.

Vin de Covăsânf. 60 HI. de prima calitate, se află de

vânzare la mai jos subscrisa. Liferez şi câte 1 HI. eventual şi

chiar V 2 HI. pentru 48 cor. cel din 907, iar vechi din 1896 pentru 70 cor.

Văd. A. Dr. P e t r á n ARAD, strada Lázár-Vilmos 4.

Nediscutabil

cel mai bun motor de ulei brut in lumea Întreagă e ; Motor de ulei brut „PLEWA" In Ungaria se foloseşte cu succes în nenumărate mori Cheltuiala punerei în mişcare pe oră cam 1—2

fileri putere de un cal.

Nenumărate scrisori de recunoştinţă şi mulţumită. Motoare d e benzin şi gaz d e pompat

•oeomobile de benzin şi instrumente de îmblătit in toate mărimele şi calitatea cea mai bună expedează

pe lângă garanţie. D É N E S I î . B u d a p e s t a .

Cancelarea şi magazinul : V , Lipot-körut 15. sz. Catalog de preţ şi de böget gratuit.

•

I

•

înştiinţare. Am onoare a aduce la

cunoştinţa on public şi on. clientele, că m'am în­tors din ca­pitală unde am urmat la techologia

de stat cursul de pantofar,

însuşindu mi multă praxă, voi con­duce şi mai departe societatea noastră. — Solicitând părtinirea şi mai departe a on. public şi on. clienţi, pentru ca să am ocazie dea do­vedi despre praxa ce mi am câştigat

Rămân cu distinsă stimă : Iustin Olar

măiestru specialist cu diplomă şi conducătorul pantofarilor din Arad.

•

t I A f

• É

I « I I I

A u t o m o b i l ! Recunoscut în cercu­

rile specialiştilor de

cele mai bune şi mai

Л ieftine. Д

AGENTURA în UNGARIA şi'n STAT. BALCANICE.

• SCHMEREK ŞI S C H N E I D E R . » Timişioara (Temesvár) Józsefváros.

I I

Pag. 8. »T R I B U N A« Nr. 99. 191

PARDEoIURI pentru dame, fete şi copii precum

BLUZE de toate fasoanele se vând

cu pre) ocazional neobişnuit de mic IN VECINĂTATEA depozitului furnisorului de curte cesar reg. Neumann M.

Premiat.cu medalia cea mare la exp. milenară din Bpesta în 1896.

Turnătoria de clopote. Fabrica de scaune de fer pentru clopote, alui

ANTÖMU NOVOTNY-TZr. Se recomandă spre pregătirea clopotelor nouă, precum la turnarea de nou a clopotelor stricate, spre facerea de clopote întregi, armo­nioase, pe garanţie de mai mulţi ani provăzute cu adjustări de fer bătut, construite spre a lé întoarce în uşurinţă în ori-ce parte, îndată ce clopotele sunt bătute de o lăture fiind astfel scutite de crepare. S ín t recomanda- рт ПРПФТРТ 1? П k T T U T T 1 ? ^ e dânsul in­te cu deosebire u l i U f U l l u f i ( j A U l v l 1 £ i ventate şi pre­miate în mai multe rânduri, eari sunt provăzute în partea superioară — ca violina — cu găuri ca figura 5 şi au un ton mai intensiv, mai adânc, mai limpede, mai plăcut şi cu vibrare mai voluminoasă decât cele de sistem vechiu, astfel că un clopot patentat de 327 klg. este egal în ton cu un clopot de 461 klg. patentat după sistemul vechiu. Se mai recomandă spre facerea scaunelor de fer bătut, de sire stă­tătoare,— spre preadjustarea clopotelor vechi cu adjustare de fer bătut — ca şi spre turnarea de toace de motal. Preţ-euranturf Ilustrate gratis.

P r i m u l s a l o n de c o r s e t e î n Silii Premiat. Premial

Recomandă tot d e c o r s e t e fineş gante d u . ă £

peposit bine asii ln 40 do feluri de sete (şi tot felul articole de felul 1

ta) fason pârtiei totdeauna tn rezi

Cu stimă.

J . Oschanitzl Bretterpromenade 1

НаЬегтаы.

F a s o n bun,

P r e ţ u r i re i

HAMMER ZS.eş TÁRSA măiestru de articole electrice şl fabricant de balanţe (cântare).

ARAD, Piaţa Boros-Béni, Nr. 1. (In casa dlui Dr. Sever Ispravnic]. Mare atelier de reparaturi speciale. Mare magazin stabil în biciclete fabricaţii engleze, americane şi germane.

Singurul vânzător al masinei de cusut celebre „VICTORIA", „ O P P E L " , „SINGER" si „MINERVA" cu suneica în formă de roată. Magaz in d e b a l a n ţ e d e c i m a l e şl d e b u c ă t ă r i e . ^

M a r e a s o r t i m e n t în pă r ţ i d e m a ş i n i d e c u s u t , ar­t i c o l e d e m o n t a t e bici c le te şi a r t i co l e d e elec­

t r ic i ta te . tot felul de repa raţiuni în branşa aaeasta pe lângă

preţuri moderate şi garanţ'e.

â Prima fabrică de umbrele : S i l R E C O M A N D Ă :

asortimentul bogat de umbrele de ploaie şi de soare, fal caţie proprie, delà execuţia cea mai simplă pânà la mai complicată Se primeşte asemenea umbrele de îmbră­cat din nou cu stofe de cali­tatea cea mai bună ce o are în depozit, cu preţuri favorabile. Solicită încrederea on. public :

J. Oestreiciier, umbrele. -

Sibiiu, Grosserring 18.

Depozit de articole de Norinberg, articole de podoabă, modă de bărbaţi. P E N T R U S E Z O N U L DE PRIMĂVARĂ, P R E Ţ U R I L E C E L E MAI I E F T I N E .

Aii C A C l t c o r d ° a n e de femei, copii şi fete, moda cea A U . o v o l l m a i nouă, pălării pentru bărbaţi şi copii, albituri, cravate, manjete, gulere, asortiment bogat.

MîflfP C°P^e)' J u c ä r ü de copii, ouă de Paşti, stropitori u l l l i L C de calitatea cea mai bună, preţuri ieftine. Pro­baţi numai odată şi vă veţi convinge.

Gramofoane le cele mai bune şj plăci se pot cumpăra ou scăzămân t la preţuri . O c u m p ă r a r e e l e p r o b ă v a c o n v i n g e p e o r s i i e î n • « d e s p r e a s t a .

Rog binevoitoarea atenţie: U f a , ! Ш И щ Щ ^ Щ ^ ШГШ ä f ^ ^ e ^ — „LA PAPAGALUL VERDE" vis à-vis cu statua st. treim.

•HT — — — — — — — THT — — — — — — — — TIPOGRAFIA GEORGE МСНІЛ', ARAJ>.