9002

5/12/2018 9002 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/9002 1/24

5/12/2018 9002 - slidepdf.com


5/12/2018 9002 - slidepdf.com


cuAcestea sînt acordate

audio m e n ţ i o n a t e la con-

e m i ţ ă t o r u l u i . De la i e ş i r e a tensiunea de AF este

01, D5.fi It r a t ă con-

C31, (;37 ş i

tranzistoarelor T2, T3, T4,circuitul de colector al aces-

tranzistoare se a f l ă releele Rei<4 care c o m a n d ă servomeca-

nismele modelului. Oiodele 03, D6,09, O12 au ro! de p r o t e c ţ i e la supra-tensiuni.

Cu antena c o n e c t a t ă (un40 cm lungime) se re-

miezul bobinei L p î n ă m a x i m . ă in

torul modulat cu unav e n ţ e l e de lucru. Se p l a n t e a z ă piesele filtrelor f ă r ă toarele T2, T3, T4, Se conec .t e a z ă un voltmetru de curent conti

nuu În parale! cu condensatorul de

C19 aferent filtrului F1, see m i ţ ă t o r u l u i

lucru

L I S T Ă PiESE

L I S T Ă PIESE RECEP"!"'OR

1N<4001.

C.I.:-1

ReiV,

5/12/2018 9002 - slidepdf.com


5/12/2018 9002 - slidepdf.com


Prezentat sub denumirea80 de În Amaterskem. 7 din 1988. acest transceivereste recomandat ca avindelectrice bune ş i o realizaref a c i l ă .

Aparatul poatede ' f r e c v e n ţ e ş i 4de

VFO se a c o r d e a z ă . cu d o u ă . KB213A. Tensiunea pentru ele

stabliE!ste din R102. Oiodele 026d a c ă se l u c r e a z ă pe

Semnalul de m ă s u r a t estede la tranzistorul 14cat la terminalele8, tip ,CDB400.

5/12/2018 9002 - slidepdf.com


7

5/12/2018 9002 - slidepdf.com


5/12/2018 9002 - slidepdf.com


tele R22, R23, C17 a s i g u r ă caracteristica de f r e c v e n ţ ă n e c e s a r ă frecv e n ţ e t o r joase, În timp ce R23, R24,C 16 c o r e c t e a z ă caracteristica def r e c v e n ţ ă în domeniul frecventelorînalte (cu 15 -;- 18 dB În jurul va.loriide 20 kHz).

Rezultate optime se obtin prin utilizarea unui cap magnetic de inregistrare avînd i n d u c t a n ţ a de 20 mH.Pentru cazul c ă se u t i l i z e a z ă capetecu i n d u c t a n ţ a de 40 -;- 80 mH, se"vam ă r i valoarea r e z i s t e n ţ e i R27 la20....;,.33 kO astfel ca valoarea lui R27s ă

fie de cca 4 or i mai mared e ~ î t

i m p e d a n ţ a capului magnetic m ă s u -r a t ă la c a p ă t u l superior al benzii' def r e c v e n ţ ă r e p r o d u s ă .

Condensatorul C20 este utilizat cas a r c i n ă de m i c ă i m p e d a n ţ ă pentru'filtrul de r e j e c ţ i e L 1-C21 ce împied i c ă p ă t r u n d e r e a in amplificatorul

de inregistrare a componentei dei n a l t ă f r e c v e n ţ ă l i v r a t ă de osci.latorulde ş t e r g e r e ş i premagnetizare. Nivelul semnalului înregistrat se r e g l e a z ă din R18, iar din R21 se s t a b i l e ş t e valoarea curentului de înregistrare.

Pentru a se asigura banda def r e c v e n ţ ă m e n ţ i o n a t ă în primul paragraf este important ca f r e c v e n ţ a curentului de ş t e r g e r e ş i premagnetizare s ă fie de 5 ori mai mare decîtc a p ă t u l superior al benzii de frecv e n ţ ă reproduse (23 kHz), deci se va

situa în jurul valorii de 110 kHz.R e c o m a n d ă m util izarea uneischeme de oscilator de ş t e r g e r e de

la un magnetofon de calitate, deexemplu ROSTOV 105, de la care sevor procura, ca piese de schimb,bobina oscilatorului, ca ş i filtrul de

r e j e c ţ i e . 2.3. Ampllflcatorul liniar, realizat

cu A03, are un c î ş t i g G = R14/R13 =16 ş i p r e z i n t ă o c a r a c t e r i s t i c ă l i n i a r ă În domeniul 20 - 25000 Hz. R e ţ e -lele R1Q-C7 ş i R16-C11 au a c e l a ş i rol cu filtrul L 1-C21, dar a c ţ i o n î n d laintrarea ş i i e ş i r e a amplificatorului liniar, deosebit de important d a c ă seva utiliza ş i un sistem de reducere azgomotului de tip compander-ex

pander.I m p e d a n ţ a de intrare a etajului

este r i d i c a t ă (cca 200 kO) pentru a

nu afectaf u n c ţ i o n a r e a amplificato

rului de inregistrare.Tensiunea la i e ş i r e a amplificatoru

lui liniar este 0,775 V nominal (O

dB).

3. RecomandAri practice:

- se vor uti li za componente de

cea mai b u n ă calitate (rezistoarepeliculare, neinductive, condensatoaremultistrat, cu tantal solid);

- se va utiliza o s u r s ă de alimentare cu p r i z ă m e d i a n ă de ± 15 V,avind o tensiune r e z i d u a l ă de pulsa-ţ i e sub 1 mV; .

- t ransformatorul de alimentarese va monta ecranat ş i d e p ă r t a t f a ţ ă de placa montajului;

- la proiectarea cablajului se vor

lua in considerare toate r e c o m a n d ă -rile pentru lucrul cu AO, scurtareala minimum a traseelor de semnal,ecranarea oscilatorului de ş t e r g e r e ş i premagnetizare, reducerea la minimum a conexiunilor ecranate pen

tru capetele magnetice;- pentru un reglaj c o r e s p u n z ă t o r

este nevoie de un laborator cu dotare m i n i m ă (osciloscop, generator

de a u d i o f r e c v e n ţ ă , multimetru cu Ri> 50 kO/V).

BIBLIOGRAFIE:

C o l e c ţ i a revistei "Tehniu m" ,1980-1988C o l e c ţ i a "RTE

u, R.P.B. ,

1980-1987C o l e c ţ i a "Radio", U. R. S. S.,

1980-1987Catalog de circuite integrate li

niare, R.S.R.Burr Brown, LC. Data Book, 1989,S.U.A.

TEHNIUM 2/1990

CIRCUITUL

"AKAI ZERO ORI-VE"

O multitudine de variante in materie de r e a c ţ i e n e g a t i v ă au fost încercate de-a lungul timpului, toate cuscopul î m b u n ă t ă ţ i r i i p e r f o r m a n ţ e l o r amplificatoarelor, deci a c a l i t ă ţ i i aud i ţ i e i . î n cazul a m p l i f i c a ~ o a r e l ~ r audio. In momentul de f a ţ a r e a c ţ i a ne-

. g a t i v ă r i d i c ă u r m ă t o a r e l e probleme:1. Coeficientul de distorsiuni 6 = O

este practic imposibil de realizat.2. Compensarea de f a z ă este ne

c e s a r ă pentru a asigura stabilitateala f r e c v e n ţ e ridicate.

3. D a t o r i t ă punctului 2 (de maisus), valoarea r e a c ţ i e i negative ester e d u s ă la f r e c v e n ţ e ridicate ş i decila aceste f r e c v e n ţ e cresc distorsiu

nile. Distorsiunile de tip "cross-over" nu pot fi complet eliminate.

4. Semnalul de ta i e ş i r e (o parte)

este readus la intrarea amplificatorului, prin intermediul r e ţ e l e i der e a c ţ i e producîndu-se distorsiuni de

i n t e r m o d u l a ţ i e (0.1.T.).5. E x i s t ă pericolul de a .afecta ca

racteristicile dinamice. In consec i n ţ ă , nu putem concepe un amplifi

cator audio din zilele noastre f ă r ă aface apel la r e a c ţ i a n e g a t i v ă .

Schema de principiu care va fip r e z e n t a t ă a fost i m a g i n a t ă de c ă t r e s p e c i a l i ş t i i firmei AKAI ş i p o a r t ă denumirea "ZERO DRIVE CIRCUIT".Ea are rolurile u r m ă t o a r e :

1. m i c ş o r a r e a distorsiunilor f ă r ă c r e ş t e r e a gradului de r e a c ţ i e ;

2. s ă fie e f i c i e n t ă ş i s ă creeze stabilitate la f r e c v e n ţ e ridicate, deci seva baza pe principiul c o r e c ţ i e i erorilo r ş i nu pe tehnica r e a c ţ i e i negative;

3. nimic nu trebuie a d ă u g a t sausubstras la componentele semnalului de intrare original;

4. eliminarea distorsiunilor de int e r m o d u l a ţ i e . Principiul de f u n c ţ i o n a r e a circuitului

a. R e a c ţ i a n e g a t i v ă la un amplificator c o n v e n ţ i o n a l

Pentru simplitate, amplificatorul afost î m p ă r ţ i t in ' d o u ă s e c ţ i u n i : ,,AMPV " = s e c ţ i u n e a amplificatoare În tensiune ş i ,,AMPI" = s e c ţ i u n e a amplifi-

Amp.,V"

( r e a c ~ a n e g a t i v ă )

Ing. C R I S T IA N I V A N C I O V I C I

catoare in curent (fig. 1). D a t o r i t ă progreselor f ă c u t e în materie decomponente ş i tehnologie, este posibil de realizat un amplificator detensiune cu caracteristici foar:teapropiate de cel ideal. Amplificatorul de curent ,,AMP 1" produce la ieş i r e o tensiune e c h i v a l e n t ă cu tensiunea V f u r n i z a t ă de ,,AMP V" la intrarea lui. În a c e l a ş i timp, tensiuneade i e ş i r e VOUT este d a t ă de r e l a ţ i a u r m ă t o a r e : VOUr=V- (V D I ~ Z O U : r i )

(1)

în care V=tensiunea e g a l ă cu cea de

la intrarea amplificatorului de curent;

V D / . F c o m p o n e n t ă d a t o r a t ă distor-

siunilor;Z o u r = i m p e d a n ţ a de i e ş i r e ; i=curentul de i e ş i r e . O parte a semnalului de i e ş i r e

este r e a d u s ă la intrare prin r e ţ e a u a de r e a c ţ i e , acest fapt reducind distorsiunile d u p ă cum va rezulta dinformula ce u r m e a z ă , cu n o t a ţ i i l e : A = C Î ş t i g u l amplificatorului În bu

ci ă d e s c h i s ă ; B = c î ş t i g u l amplif icatorului (cu

r e a c ţ i e ) T=transmisia pe b u c l ă . Tensiunea V poate fi exprimata

prin r e l a ţ i a : T .

V = f3VIN + 1+T (V OIS + ZOUT1) (2)

Din r e l a ţ i i l e (1) ş i (2) o b ţ i n e m tensiunea de i e ş i r e :

1 .

VOUT = f3V IN - - - (V OIS + ZOUTI)l+ T .(3)

Deci semnalul de intrare este amplificat de f3 ori (în cazul unui amplificator c o n v e n ţ i o n a l ) , iar distorsiunile ş i i m p e d a n ţ a de i e ş i r e sînt re-

1duse în raportul -T'

1+În figura 2 este reprezentat din

nou amplificatorul c o n v e n ţ i o n a l cur e a c ţ i e n e g a t i v ă , dar în plus s-a introdus circuitul echivalent al difuzorului (sarcina). Pentru simplifi

care. V01S a fost o m i s ă . Tensiunea

VOUT este d a t ă de expresia:VRZ OUT

TRL + -,-- ZOUT

l+ T

l+ T

(4)

O parte a acestei tensiuni este inj e c t a t ă prin r e ţ e a u a de r e a c ţ i e dinnou la intrare. Din acest fapt r e z u l t ă unul din neajunsuri, a d i c ă distor

siunile de i n t e r m o d u l a ţ i e . b. F u n c ţ i o n a r e a circuitului .,ZERO

DRIVE"A ş a cum se poate observa din fi

gura 3, acest circuit d e t e c t e a z ă componentele VOIS ş i ZouTi cu ajutorul unui amplificator d i f e r e n ţ i a l , notat cu "AMP X", care are c î ş t i g u l unitar ş i este inserat între "AMP V"ş i "AMP 1":

Ve = VDIS + ZouTi (5)

Dar revenind la r e l a ţ i a (1)VOUT = V-(VOIS + ZouTi)

a v ~ V = Vy + Ve = Vy + (V OIS +

+ ZouTi) (6)

Din r e l a ţ i i l e (1) ş i (6) r e z u l t ă : VOUT = Vv

Dar Vv = f3VIN

Deci VOUT = f3V IN

(7)

(8)

(9)

Reiese faptul c ă , a d ă u g î n d unastfel de circuit, o b ţ i n e m un amplificator ideal cu distorsiuni ş i imped a n ţ ă de i e ş i r e zero. De fapt, Înp r a c t i c ă aceste valori nu pot fi o b ţ i -nute d a t o r i t ă gradului de precizie a

elementelor din circuitul de compensare a erorilor, În schimb, o reducere de 1/100 (-40 dB) poate cuu ş u r i n ţ ă s ă se a t i n g ă . CircuitulAKAI ZERO DRIVE c o m p e n s e a z ă deci dezavantajele amplificatoarelo r o b i ş n u i t e .

r ~ ~ __ --+____ ~ __ ....I

1

IL

PROBLEME CE APAR LAAMPLIFICATOARELE CU R E A C Ţ I E N E G A T i V Ă '

AVANTAJELE CIRCUITULUI

ZERO DRIVE

1. Distorsiuni nule sînt imposibil de realizat

2 .0 parte a semnalului de i e ş i r e este r e a d u s ă laintrare prin intermediul r e ţ e l e i de r e a c ţ i e , producînd

distorsiuni dei n t e r m o d u l a ţ i e

3. Pericol de afectare a caracteristicilor dinamÎce

4. Valoarea r e a c ţ i e i negative este r e d u s ă laf r e c v e n ţ e Î'!alte ş i distorsiunile de "cross-over" nupot fi complet eliminate

1. Reducere i m p o r t a n t ă a distorsiunilor f ă r ă c r e ş t e r e a valorii r e a c ţ i e i negative

2. Eliminare c o m p l e t ă a distorsiunilor dei n t e r m o d u l a ţ i e d a t o r i t ă faptului c ă i m p e d a n ţ a dei e ş i r e

devinen u l ă

--------------------------------3. Caracteristicile dinamice nu sînt afectate

4. Bazat pe principiul compensarii erorilor,amplificatorul echipat cu circuitul ZERO DRIVE estestabil la f r e c v e n ţ e l e Înalte

•

5/12/2018 9002 - slidepdf.com


TRECUT)

Ire) a acestora devine foarted u p ă montarea ş i cablarea comutatoarelor,

Partea cea mai d e o s e b i t ă a aces-tei o constituie montarea

Trebu ie verificate cufoarte mare a t e n ţ i e a f i ş o r u i ş i condiţ i i l e de fixare, întrucît o d e f e c ţ i u n e a c c i d e n t a l ă a acestuia face imposib i l ă folosirea sa. Este r e c o m a n d a t ă folosirea de conexiunec!u) ş i nu

de pesteduce la distrugered sa.

Manevrarea acestuia la introduce··rea în soclu va fi f ă c u t ă cu toate

de rigoare, fiind foartela ş o c u r i mecanice; este ne

c e s a r ă , t o t o d a t ă , p r o t e c ţ i a acestuiala atingerea sa d i r e c t ă de c ă t r e razele soarelui, chiar ş i pentru inter

vale de timp reduse.

Toatecute la unm o d i f i c ă r i Întele

Poate utilizat cablajul dublu

cat, dar acest lucru nu estenecesar, proiectul de b a z ă avînd ex-trase cose de conexiune fires ă r i t o a r e În toate undeacest este necesar. Nu trebui e

vedere nici c ă ode componente vor montate

c a b r a t ă a cablajului ( a f i ş o r , î n t r e r u p ă t o a r e ) , deci

este necesar ca acest lucru s ă fieluat în considerare la reproiectareaacestuia.

Rezistoarele de

tate pe cablajulrrentele ate aicifilm-carbon pentru punctele care nusînt critice, metal-oxid cu l u n g ă stabilitate t e r m i c ă pentru cele cu· 1%

ş i restul s p e c i f i c a ţ i i l o r . lucru va asigura o foarte b u n ă

precizie aparatului.D u p ă montarearezistoarelor se

poate trece la fixarea condensatoar e l o ~ , diodelor ş i tranzistoarelor, iarapoI a soclurilor pentru circuitele in-

Acest lucru este recomanîn vederea p r o t e c ţ i e i circuitelor

ş i a aparatului. Se vor fixa apoi pep l a c a t . ă pinii pentru a f i ş o r u f

" ' 6 " i t r . " p ~ r . r e c u m ş i pinii pentru firele

de montare, comutatoarelealese vor fi p r e g ă t i t e a înde-plini f u n c ţ i u n i l e cerute punct de

vedere al contactelor pe care aces-tea le e f e c t u e a z ă , precum al rezis-t e n ţ e l o r de contact, care s ă fie cît mai apropiate de zero.

Cab!area firelor s ă r i t o a r e , conexiunilor , t . . , ; ~ . - . " , ~ . - . I

indicat s ă fie "","'UClI,a

V ± 0,4f ă c u t e m ă s u r ă t o r i cu

DMM pma cînd nu se face calibrarea acestuia, aceste m ă s u r ă t o r i neavînd nici o s e m n i f i c a ţ i e . Precizia în-

aparat depinde delui deci el trebui e mai setat. EI poate fi ajustat comparativ cuun etalon de precizie c u n o s c u t ă saufolosind o p i l ă ( c e l u l ă ) standard. Indiferent de metoda a l e a s ă , se atas e a z ă d o u ă fire, la cursoarele luiSW 1 A 8, "pozitiv" ş i , respectiv,nO"';;'le

ll... care vor fi conectate la

de testare. Se va selecta Înmoj corect gama de curent continuu ş i se a j u s t e a z ă RV1 p î n ă la o in-,d i c a ţ i e c o r e c t ă . D a c ă au fost folositer e z i s t e n ţ e 1% acolo unde au fost ce-rute, comutînd se vor o b ţ i n e o zecime, o din valoare cu ofidelitate de ±1 digit. Calibrareai d e a l ă se va face gama de 200mV, întrucît nu i m p l i c ă ate-

Ca

nuatorul, dar acest lucru nu esteprea u ş o r . Trebuie verificate dt maimulte game cu p u t i n ţ ă a se

precizia n o , r " o " " ' ~ " de curent pentru curent

continuu trebuie de asemenea verifi-a o

nu aGamele de curent alternativ Dot fi

ele m e t o d ă pornind de

de tensiuneun generator de

semnal. Curba r ă s p u n s trebuies ă fie b u n ă În tot spectrul dar

aceasta nu a fost cu precizier a t ă . La fel ca mai înainte, p o t e n ţ l o -metrul RV2 {de data aceasta} se vaajusta p î n ă la i n d i c a ţ i a d o r i t ă . La comutarea În jos a gamelor, i n d i c a ţ i a poate varia cu 10% d a t o r i t ă rectificatorului, deci aparatul nu va fi foio-

la astfel de i n d i c a ţ i i . Nu trebuie

existe l n d i c C ! ţ i e de poiaritate pe

gamele de curent alternativ, dar coloana (:) poate daflash-uri f ă r ă intrare ( - ) ,

ul Im cablat

cat prin de· comanda.Gamele r e z i s t e n ţ e pot fi cali-

brate folosind un rezistor cu precizie 1%, cele din circuitul de capacit ă ţ i fiind ideale pentru acest scop.Se c o m u t ă pe de 20 kn , co-loana va gama de rezis-

mai din stînga element va

zecimal, indicîndAcest lucru este

toate gamele. Scu rtcircuj. _ se va o b ţ i n e o i n d i c a ţ i e Joasa, care va a d u s ă la 0.00 cuajutorul lui RV4. acest moment seintroduce un rezistor de 10 kO - 1%ş i se a j u s t e a z ă RV3 p î n ă la o indicaţ i e , d e 1 ~ . O O . Comutînd gamele, trebUIe o b ţ i n u t e 1.00 ş i 0.1. Se v e r i f i c ă cu alte r e z i s t e n ţ e corectitudinea afi-ş ă r i i . Pe gama de n se va o b ţ i n e o d i f e r e n ţ ă m i c ă de ..zero",aceasta -datorîndu-se si con-!actelor comutatorului; nu va ' d e p ă ş j In general 0,50,dar oricum acest lucru va trebui luat În considerare Întimpul m ă s u r ă t o r i l o r efectuate pegamele de r e z i s t e n ţ e joase.

Pentru a calibra gamele de capa-

TEHN6UM 2 / 1 ~

5/12/2018 9002 - slidepdf.com


"1-2 s,stabilizeze la oconectat acest momentsatorui cei doip a c i t ă ţ i . REAO, s ă a p a r ă o mult mai î n a l t ă ş i repetînd r \ n o v ~ , t " l " " RV5 se \ I ~ ! A ~ Y O ~ D a c ă acesta este mai mare de 2se va selecta gama de 10 nF. Se com u t ă o g a m ă În sus ş i seREAD, trebuind o b ţ i n u t e ode o zecime din cea a n t e r i o a r ă ajustarea lui RV6 ş i o i n d i c a ţ i e osutime pe gama u r m ă t o a r e . Se rever i f i c ă setarea lui RV5, care poate s ă se fi modificat p u ţ i n , ş i din nou RV6.Acest reglaj a s i g u r ă o b u n ă liniarÎtate pe toate gamele; t o t u ş i pe gamele inferioare va a p ă r e a o indicatie

. , I

\1 I

, I

, .

L M

\

,

N

OFFSET de 3 -4 f ă r ă un condensator de test, i n d i c a ţ i i l e de capacitateputTnd fi luate În considerare p î n ă la10 pF, ignorînd acest OFFSET.

Toate gamele trebuie rigl:Hos verificate Înainte de folosirea aparatuluipentru a descoperi eventualele defecte sau incorectitudini.

Starea bateriei poate fi v e r i f i c a t ă comutÎnd pe gama de tensiune cont i n u ă si SW1 În sensul acelor deceasornic p î n ă la c a p ă t . R e ţ e a u a rez i s t i v ă a fost astfel a r a n j a t ă Încît s ă asigure o i n d i c a ţ i e de 10.00 p ~ n t r u 7V, valoare sub care instrumentul vaindica eronat d a t o r i t ă f u n c ţ i o n ă r i i incorecte, fiind n e c e s a r ă înlocuireabateriei, pentru valori superioareacesteia i n d i c a ţ i a aparatului la TESTfiind n e s e m n i f i c a t i v ă .

LISTA DE COMPONENTE

R e z i s t e n ţ e Ri 0,111 1%R2, R40 10 Mn 1%R3, R41 1 M11 1%R4, R42 100 kD 1%R5, R43 10 k11 1%R6, R9 1 k11 1%

TEHNUJM 2/1990

kO 50/0

R23 39 kO 5%

R25 47 kO, 2%

R26 24 kO 2%

R27, R46 100 kn 5%R33R35,R38, 5%R45

RV1 m u l t i t u r ă

U

1 ' ,

MMC

VR

? , O G-

RV6 kO m i n i a t u r ă

MMC4070le 6 TL081

741MMC4069

Ica MMC4016IC9 TL084

SW4 microcontact

1 buc.buc.

buc.2A 1 buc.panou 5 buc.

14 pîni 5 buc.

BIBLIOGRAFIE:C o l e c ţ i a "Tehnium", 1988C o l e c ţ i a "Elektor", 1987Circuite integrate CMOS - Manualde utilizare.

G

, IN__- - - " - -_____ - - - - - - ;- .- l , . \ \ ~ \ > 1

::.. ~ O'H. ~

SPO ~ ( 2-Y

ose. ~ l(

lUT

.. 'lEF

- REI=

~ ~ o ; : C.IW

- ~ t f CAP

eOt4MOWD P ~

\00', -.

\ ~ P U T " 'l ~ P l J T LO \00' ~ O

AUTo z.flI.O~ ( ) c : t ' ~ c

& U ţ ţ ; e Q . DP2

\ . . r r ( ~ O Q . ~ O \ i e:1 0 ' ~ o

IJ-t O ' ~ C

9 ~ O ' SOP4

c iOO' Si 's E

a ,oo's~ \00'5

4' Cl C.&AC\(PLMlE

-t', B

41

:-B:--A

~

. l ţ ---~ ~ --\--_1_1~ O ! : .!:.

1=1=1~ D ...ao.

I ! / ~ I ~ ~ \ ~ - -~ Q>

LeD '3 412.

&P

X

z.

GiOO\::'

F iOO'S

'" . o o ' ţ ~ i O O ' ~ L

<:, . o · ~ F ~ O ' ~ ~ 'O'!l

~ 10'$G ~ . ~ f . t ~ A. ~ ' ~

5/12/2018 9002 - slidepdf.com


COPIEREA A U T O N O M Ă a casetelor cu programe ale calculatoare-

lor personale

Multitudinea programelor utilitare,e d u c a ţ i o n a l e sau distractive în circ u l a ţ i e , precum ş i c r e ş t e r e a perman e n t ă a n u m ă r u l u i celor realizate des t u d e n ţ i , cadre didactice ş i elevi,executabile pe calculatoarele personale r o m â n e ş t I HC 85, TIM-S, COBRA etc. ş i depozitate pe casetemagnetice au f ă c u t n e c e s a r ă realizarea unei metode mai rapide ş i eficiente de copiere În vederea d i f u z ă rii acestora.

Metoda standard, utilizînd programe de copiere care r e a l i z e a z ă citirea programului de pe sasetofon,introducerea În memoria calculatorului ş i salvarea pe o a l t ă c a s e t ă , devine obositoare, de l u n g ă d u r a t ă , cu

Bobinele fiind componente des.Jtilizate În montajele electronice ş i d a t o r i t ă faptului c ă aceste2 nu seprea g ă s e s c la valoarea n e c e s a r ă , radioamatorul trebuie s ă ş i I(.} conf e c ţ i o n e z e . singur d u p ă anumite reţ e t e ( n u m ă r de spire, f o r m ă etc.).Sînt î n s ă s i t u a ţ i i cînd În unelescheme nu este d a t ă decît valoarea,f ă r ă alte detalii. În acest sens propun montajul de mai jos care serv e ş t e la m ă s u r a r e a i n d u c t a n ţ e l o r , construit d u p ă o idee p r e l u a t ă dinrevista "Le Haut-Parleur", inclusivschema din figura 2 (vezi bibliogra-

ns ci! ,J!I)(\JI din figura 1, ÎnirI c c l ( ' ( ~ co mut;.,torul K este În vorn aveti frecvent" de o : - ; c i l a ţ i e

dG\\,l d \ ; ~ formqla:1

r- =-- - -r 211'V rC

(1)

Cind comutatorul este deschis. Iai n d u c t a n ţ a Lr se mai a d a u g ă ş i Lx;astfel vom avea i n d u c t a n ţ a L,;, = Lr

+Lx ş i f r e c v e n ţ a va fi:

Lx

120nF

12

OSCILATOR

posibilitatea de a g r e ş i , sau chiarimposibilitatea de copiere la uneleprograme protejate (vezi AlmanahulS.T. 1989), atunci cînd n u m ă r u l deprograme ş i de casete este mare.

Pentru a evita acest neajuns s-auconceput ş i realizat scheme care, pel î n g ă avantajul de a realiza copiereac a s e t ă - c a s e t ă f ă r ă a folosi ca intermediar calculatorul, a s i g u r ă refacerea ş i î m b u n ă t ă ţ i r e a unui semnalslab ş i zgomotos de pe casetas u r s ă , realizat din cauza unei înreg i s t r ă r i defectuoase anterioare,Într-un semnal suficient de puternicş i curat pe caseta d e s t i n a ţ i e , utilizabil ş i pe casetofoane prezentîndu z u r ă .

Dispozitivul "COPIER-REGENERATOR" se i n t e r c o n e c t e a z ă conform celor prezentate În figura 1. Înfigura 1a, calculatorul ş i monitorulTV sînt utilizate numai pentru a contoriza ş i vizualiza titlurile programelor copiate. Schema din figura 1br e a l i z e a z ă copierea " o a r b ă " a c o n ţ i nutului unei casete pe c e a l a l t ă .

Calitatea copiei este c o m p a r a b i l ă cu cea a originalului ş i uneori chiarmai b u n ă . - ,

Schemele de: principiu sînt prezentate În figurile 2 a ş i 2 b utilizîndcircuitele integrate liniare /1M324 ş i ROB311 (LM311, K521CA3).

Prima s c h e m ă u t i l i z e a z ă cele pa,tru amplificatoare o p e r a ţ i o n a l e ale

Ing. FLAV IAN TUOORACHE,

ing. CRISTIAN COLONAT I

circuitului /1M324, În care primeled o u ă etaje sînt integratoare, cu constante diferite ale timpilor de integrare, o b ţ i n î n d u - s e ş i o filtrare sup l i m e n t a r ă a semnalului de intrare.

Cel de-al treilea etaj r e a l i z e a z ă amplificarea semnalului necesar Înr e g i s t r ă r i i cu c o r e c ţ i i l e necesarerealizate de grupul RC de la i e ş i r e .

AI patrulea etaj, integrator, furniz e a z ă semnal la borna EAR a microcalculatorului, asigurînd f u n c ţ i o n a rea acestuia ca monitor de control

,..al d e s f ă ş u r ă r i i procesului de copiere.

Alimentarea mOhtajului se poateface din calculator (+5V, -5V ş i OV)sau dintr-o s u r s ă s e p a r a t ă .

L-METRU

NUMERIC

ţ i n e de la un c u a r ţ (500' kHz).' M ă s u r a r e a raportului celor d o u ă f r e c v e n ţ e se' face cu ajutorul p o r ţ i i P2 din figura 3. Aceasta este desc h i s ă pe timpul impulsurilor de frecv e n ţ ă Fm, timp În care sînt n u m ă r a t e impulsurile de la baza de timp.

1Fm = ( ~

211'V mCDin raportul intre cele d o u ă frec

v e n ţ e , unde inlocuim pe Lm ş i facem calculele, r e z u l t ă :

(Fr )2Lx = Lr -F - - Lrm

(3)

D a c ă vom lua pe Lr = 10 ţ t H , vom

avea:

Lx = 10 ( : r )2

- 10m

(4)

Deci, În principiu, m ă s u r a r e a in d u c t a n ţ e i

Lx se reduce lam ă s u r a r e a

raportului a d o u ă f r e c v e n ţ e : unaf i x ă , Fr ş i alta mai m i c ă sau cel multe g a l ă cu aceasta, Fm, care estef u n c ţ i e ( n e l i n i a r ă ) de Lx.

Se alege f r e c v e n ţ a f i x ă Fr = 500kHz. Pentru aceasta, d a c ă L, (împreu n ă cu firele de l e g ă t u r ă la Lx ş i K)este de 10 ţ . t H ş i comutatorul K esteînchis, condensatorul C va trebui s ă fie de 10 132 pF.

Realizarea p r a c t i c ă a oscilatorului

Fm

I ONSOCEANU

din figura 1 este d a t ă În figura 2.Tranzistorul T1 o s c i l e a z ă în configur a ţ i e cu baza c o m u n ă , cu circuitacordat în colector. T2 l u c r e a z ă caamplificator ş i î m p r e u n ă cu T1, 01ş i 02 m e n ţ i n e c o n s t a n t ă amplitudinea la bornele bobinei. T3 este repetor; din emitorul lui se culegef r e c v e n ţ a Fm. Cînd comutatorul Keste închis, montajul va trebui s ă oscileze pe f r e c v e n ţ a de 500 kHz (sea j u s t e a z ă din C v , figura 2). De faptacest comutator este În p o z i ţ i e normal î n c h i s ă ş i numai CÎnd se exec u t ă m ă s u r a r e a i n d u c t a n ţ e i Lx sedeschide. C e a l a l t ă f r e c v e n t ă se ob-

Oscilator

fig.2

4011

:rR1

Monostabilul M1 este basculat pefrontul d e s c r e s c ă t o r ş i i e ş i r e a saeste f o l o s i t ă la transfer ş i la bascularea monostabilului M2 (tot pe frontul d e s c r e s c ă t o r ) , care r e s e t e a z ă num ă r ă t o a r e l e . Cu valorile R-C din figura 3 monostabilele f u r n i z e a z ă cîteun impuls de aproximativ 1 ţ . t s . Pentru ca eroarea s ă fie mai m i c ă , frecv e n ţ a Fm este d i v i z a t ă cu 1 000 ş i virgula este p l a s a t ă la prima c i f r ă din stînga. Valoarea c i t i t ă pe a f i ş a j se r i d i c ă la p ă t r a t , se Î n m u l ţ e ş t e cu10 ş i apoi se scade 10, conform rel a ţ i e i (4). Valoarea o b ţ i n u t ă este Înţ . t H .

. Ridicarea la p ă t r a t se poate facecu circuite integrate aritmetice, daraceasta c o m p l i c ă prea mult schema,a ş a c ă este mai p r a c t i c ă utilizarea

Vdd

r::.......--'-_--'-_ ...

R ~ ; l

Oscilator

500 kH 2

III'L...-_ _ _ .----'

+;R1D+TR2 ~ 1 ~ - - -

lvssTRNSFER

)/2II

-TR2 0..2

RESET

IN Bloc n u m ă r ă t o a r e , m e m o r i e , a t i ş a r e .

'-, 1::, ,-, '-1'::, '_' '::.' 1:'

TEHNIUM 2/1990

5/12/2018 9002 - slidepdf.com


Cea de-a doua s c h e m ă utilizîndROB311 (K521CA3) f o l o s e ş t e o sing u r ă tensiune de alimentare de la+5V la +12V, l u a t ă din calculator saude la unul din casetofoane.

Schema f u n c ţ i o n e a z ă similar cuun trigger Schmitt. Semnalul de intrare, venind de la casetofon, set r a n s f o r m ă Într-o succesiune de impulsuri dreptunghiulare prin limitarea b i l a t e r a l ă a sinusoidei.

Pentru un reglaj c o r e s p u n z ă t o r sea p l i c ă la intrare semnal de 1 000 Hzcu amplitudinea de 0,6 V ş i prin vi

zualizare la osciloscop se r e g l e a z ă R6 pentru o f o r m ă b u n ă de semnaldreptunghiular la i e ş i r e . P o t e n ţ i o m e t r u l R10 r e g l e a z ă nive

lul la i e ş i r e . Reglajele se fac cu comutatorul

K1 deschis ( p o z i ţ i a citire). Pentrucopiere comutatorul K1 este închis.La i e ş i r e a schemei se poate cupla ş i microcalculatorul, la care activÎndun program de copiere poate vizualiza ş i contoriza numele ş i eventualparametrii programelor ce set r a n s f e r ă de pe un casetofon pe altuI.

9+I:lV

unui calculator de buzunar.De m e n ţ i o n a t c ă sînt suficiente

patru decade ( n u m ă r ă t o a r e , decodificatoare, a f i ş a j e ) . P r i m u l domeniu

va a f i ş a între 1,001 ş i 9,999, ceea cecorespunde unei i n d u c t a n ţ e minimede 0,02 ţ . t H = 20 nH (aceasta fiind ş i r e z q l u ţ i a instrumentului) ş i m a x i m ă de 999,8 ţ . t H . Acest domeniu se obţ i n e prin divizarea cu 1 000 a frecv e n ţ e i Fm ş i plasarea virgulei ca maisus.U r m ă t o r u l domeniu se o b ţ i n e prin

divizarea cu 100 ş i mutarea virguleicu o c i f r ă spre dreapta (aceasta seface cu ajutorul unui comutator). Seo b s e r v ă c ă valorile a f i ş a t e sînt celecare se o b ţ i n ş i prin calcul matematic, cu toate c ă Fm este d i v i z a t ă , dara ş a cum am a r ă t a t aceasta se facepentru a se m i c ş o r a erorile de m ă -surare a raportului.

Valoarea m a x i m ă pe care o afiş e a z ă este de forma 22X,X ş i corespunde unei i n d u c t a n ţ e de aproxima

tiv 500000 ţ . t H (0,5 H). Limitarea sup e r i o a r ă se d a t o r e a z ă domeniuluirelativ mare pe care trebuie s ă - I acopere oscilatorul din figura 2 (între 500 kHz ş i aproximativ 2 kHz).De aceea la realizarea sa se vaacorda o mai mare a t e n ţ i e (precumş i la realizarea bobinei de 10 ţ . t H ) . Partea d i g i t a l ă se poate realiza atîtcu TTL, cît ş i cu CMOS, iar comutarea domeniilor se poate face automat la d e p ă ş i r e a scalei.

Exemple de m ă s u r a r e : Pentru L,= 1 000 ţ . t H vom avea afi

ş a t 10,05; d a c ă vom citi 3,274 rez u l t ă L,=97,19 ţ . t H , iar pentru 1,009r e z u l t ă Lx=0,18 ţ . t H (cînd K este închis trebuie s ă citim 1,000). De remarcat c ă eroarea scade o d a t ă cuc r e ş t e r e a i n d u c t a n ţ e i de m ă s u r a t : la1 ţ . t H este deja destul de m i c ă (apro

ximativ 2%, iar pe a f i ş a j vom citi1,049).BIBLIOGRAFIE:- "Le Haut-Parleur" nr. 1670

Edmond Nicolau, M ă s u r ă r i electrice ş i electronice, Editura Did a c t i c ă ş i P e d a g o g i c ă

- C o l e c ţ i a "Tehnium".

TEHNIUM 2/1990 .

BIBLIOGRAFIE:Informatica i obrazovanie, 5/1989,

pag. 111-113

t ~ U ~ , k t ~ M ?>24 rJ-r1l1+5v - SV

C A . ~ 1

@

~ OI

~ o

~ ..~

: ; ~ : ~ ~ o J CasGN!) - ~ , ~ ?

S U R S Ă DE ALIMENTAREpentru ohmmetrele portabile

D u p ă cum se ş t i e , ohmmetreleportabile sînt echipate cu diverse tipuri de baterii electrice folosite casurse de alimentare. De obicei,aceste surse d e b i t e a z ă între 1,5 V ş i 4,5 V, fiind a l c ă t u i t e din o s i n g u r ă p i l ă , tip Leclanche, sau d o u ă - maximum trei astfel de pile, conectateîn serie, în cazul cînd sînt necesaremai multe decît una s i n g u r ă .

Unul din modelele de baterii utilizate curent În diverse ohmmetre, atîtÎn ţ a r a n o a s t r ă cît ş i În alte ţ ă r i , eraacela cunoscut la noi sub denumi

rea "Pionier". Era a l c ă t u i t din d o u ă pile Leclanche, conectate În serie,prin suprapunerea lo r În interiorulunui tub din carton ş i generînd otensiune electromotoare de 3 V. Dec î ţ i v a ani, Î n s ă , bateriile "Pionier" nuse mai produc, d e ş i ele se Întrebuintau nu numai pentru ohmmetre, ci ş i pentru diverse lanterne ş i radioreceptoare tranzistorizate.

Ca urmare, posesorii de ohmmetre au Înlocuit aceste baterii cu altele mai mari, care î n s ă nu mai puteau fi introduse În l ă c a ş u r i l e originale ale respectivelor aparate, fiindconectate din exterior la acestea, cusîrme izolate, ceea ce este foarte incomod.

Din fericire, pot exista ş i alte soluţ i i , mai p u ţ i n incomode. Unele dintreacestea vor fi expuse În cele ce ur

m e a z ă . Orice ohmmetru constituie unaparat de m ă s u r a r e e l e c t r i c ă des c u r t ă d u r a t ă , pentru cele mai multecazuri. Cum instrumentele de m ă s u -rare ale ohmmetrelor sînt În generalfoarte sensibile, ele nu au nevoie,spre a fi a c ţ i o n a t e , de i n t e n s i t ă ţ i decurent prea mari ş i nici de tensiuni

Ing. LIVIU MACOVEANU . VD3RD

58

reper 1

ridicate. Ca atare, În locul diverselortipuri de baterii cu care sînt echipate ohmmetrele, se pot foarte bineutiliza microacumulatoare sau microbaterii, ca acelea folosite pentruprotezele auditive, care d e b i t e a z ă Îngeneral 1,25 V/30 mAh.

Aceste microacumulatoare saumicrobaterii, avînd dimensiuni reduse, pot fi incluse În diverse "conteinere", comparabile ca m ă r i m e cuacelea ale bateriilor "Pionier", înlocuindu-Ie deci pe acestea. O astfelde s o l u ţ i e este d a t ă În figura 1. Estedeci vorba despre un corp centralnotat cu 1, c o n f e c ţ i o n a t din material

plastic, textolit, sau chiar lemndintr-o e s e n ţ ă mai tare, precum stejar, frasin sau chiar ş i fag.

La extremitatea s t î n g ă a corpuluidin figura 1 se î n ş u r u b e a z ă piesam e t a l i c ă f i l e t a t ă r e p r e z e n t a t ă În figurile 1 ş i 2. Resortul din figurile 1ş i 4 se introduce În orificiul <l>6,5x 12mm p r e v ă z u t În piesa din fiqurile 1

ş i 2, d u p ă care u r m e a z ă s ă t r e a c ă prin gaura cu <l>7x 14 mm, din figura1. Resortul este mai lung decît dimensiunea canalului cu <l>7x 14 mmdin piesa din figura 1, dar aceastaeste necesar pentru ca el s ă realizeze un contact intim, cu presiune,cu microacumulatoarele sau microbateriile ce vor fi a ş e z a t e deasupralui, În zona cu diametrul 13 mm ş i lungimea 30 mm, a corpului din figura 1.

(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)

reper 4

1 Al; 35 ·1 '/)6~ I 20 ...Ol arc

li

5/12/2018 9002 - slidepdf.com


ÎD GE

(URMARE DIN NR. TRECUT)

Registre ,1 stive

Înainte de a trece la prezentareaÎn detaliu a f u n c ţ i o n ă r i i u n i t ă ţ i i centrale - in c o n d i ţ i i l e in care pe parcursul serialului nostru am explicatdeja n o ţ i u n i l e de b a z ă -, se cuvines ă amintim citeva cuvinte despre registre ş i stive, ca memorii interne curoluri bine definite.A ş a d a r , un registru este o memo

rie l i n i a r ă cu acces paralel, f o r m a t ă , din a basculanta bista-1 octet Unul dintre

l-am mai

carec o n ţ i n u t ă .

stiva de " a ş t a p -(fig. 1), in care prima

i n f o r m a ţ i e i n t r o d u s ă este ş i primacare se extrage (FIFO = first in firstout). Din stiva FIFO. i n f o r m a ţ i a sepoate extrage f o ~ r t e rapid (chiard a c ă alimentarea stivei cu date seface cu o v i t e z ă mai r e d u s ă ) , acestafiind motivul pentru care constituieo i n t e r f a ţ ă foarte b u n ă Între unitateac e n t r a l ă ş i periferice. Intre stivaFIFO ş i registrele de deplasare sintmai multe d i f e r e n ţ e :

- desincronizarea i n t r a r e / i e ş i r e ; - i n f o r m a ţ i i l e sint deplasate ime-

diat f ă r ă alte comenzi suplimentare;- intrarea ş i i e ş i r e a pot f u n c ţ i o n a

simultan ş i independent una de ceal a l t ă .

Stiva UFO (Iast in first out) se car a c t e r i ; ~ e a z ă prin faptul c ă ultima in' f o r m a ţ . e i n t r o d u s ă este prima ext r a s ă (fig. 2). D u p ă cum vom vedea,aceasta se u t i l i z e a z ă mai ales la salvarea i n f o r m a ţ i i l o r atunci cind setrece la e x e c u ţ i a unei subrutine.

Cu aceasta c o n s i d e r ă m c ă putemreveni la f u n c ţ i o n a r e a microprocesorului pentru a intra in alte detaliiş i a m ă n u n t e , avînd deja fundamentul teoretic pentru a o face.A ş a d a r , din nou:

Unitatea .a r i t m e t i c ă ,_ logici (ALU)

D u p ă cum se ş t i e , unitatea aritmet i c ă ş i l o g i c ă e x e c u t ă atit o p e r a ţ i i aritmetice (adunare, s c ă d e r e , inmul-

.4

EIng. MIHAELA GORODCDV

lIre etc.), cit ş i o p e r a ţ i i logice ( Ş I , SAU etc.).

Cum p r o c e d e a z ă ALU pentru aexecuta aceste o p e r a ţ i i ? Vom vedeain cele ce u r m e a z ă . .

De exemplu. pentru a realiza inversiunea logica ( n e g a ţ i a l o g i c ă ) asupra unui octet, va fi s u f i c i e n t ă montarea in paralel a 8 inversoare;pentru a simplifica schema se folos e ş t e de .obicei unul singur pentrusimbol (fig. 3). Realizarea celorlaltef u n c ţ i i logice se face În mod similar(montarea logice in paralel)ş i o dificultate,

fiind egal cu cel al

este t .. "" ..."",, , . "" ",·H.

r i t ă complementului de5). Nu mai revenim asupracomplementului. acesta fiind explo-

pe larg anterior in cadrul serialunostru. Complementul f a ţ ă de

se poate realiza ş i În alte moduri,exemplu prin retranscrierea b i ţ i l o r , incepind de la cel mai p u ţ i n semnificativ p î n ă la primul bi t 1, d u p ă carese i n v e r s e a z ă b i ţ i i u r m ă t o r i . A c e a s t ă o p e r a ţ i e poate fi r e a l i z a t ă cu un ansamblu de p o r ţ i SAU (cîte una pen-.tru fiecare bit) asociate cu p o r ţ i SAU exclusiv.Î n m u l ţ i r e a se r e a l i z e a z ă , În princi-

IO

(

B

A

( D î n c ă r c a r e .

DC B A - - - " - ~ --'t

ItI

t1

t

o xtragere

Stiva lIfO

C D ~ 1---------1 I n c ă r C Q r e

E

oc

B

A --15\110_

D

o C1-- - - -4- - - -1B

A

"""'- DC BA ----.1

C

BI - - - - - + - ~ ® C 0 1 > - - - - ~ A Extragere

Sumatorui - simbol general

piu, prin a d u n ă r i succesive ş i depla' ~ . . . . J. ts ă r i . Este, de fapt, metoda î n m u l ţ i r i i Ut:S(uZUComplement t a t ă de 1.

Obtinereaeomplementuluifato de 2.

manuale, care se a p l i c ă În tehnicade calcul.

(CONTINUARE ÎN NR. 4)

diferentnseazator

SumatorRealiz«JIrea o p e r a ţ i e i de s c ă d e r e

TEHNIUM 2/1990

5/12/2018 9002 - slidepdf.com


s u m a r ă esteo anumeomulansamblu de c u n o ş t i n ţ e de b a z ă ş i cu o gindire a l g o r i t m i c ă . Numai ş i numai astfel se va putea descurca,evident, cu ajutorul calculatorului,mimensul volum de i n f o r m a ţ i i generate de actuala. ş i mai ales viitoarea,explozie i n f o r m a ţ i o n a l ă .

Cuvintul algorUm, introdus depersanul Abu Ja 'far Mohammed ibnMusa al Khowarizmi, este definit, ind i c ţ i o n a r u l lui Webster, ca fiind "om e t o d ă s p e c i a l ă de rezolvare a unuianumit tip de probleme". Dar sec o n s i d e r ă . c ă are o s e m n i f i c a ţ i e aparte in i n f o r m a t i c ă . constituind om e t o d ă p r e c i s ă de rezolvare a unuitip de probleme cu ajutorul calcula

torului electronic.Vom accepta ideea c ă un algoritmeste compus dintr-o succesiune fin i t ă structuri ( p a . ş i ) , rea.li-

TEHNIUM 2/1990

prin pro-gramelor, se pare a d e c i s i v ă inprocesul a c u m u l ă r i i de c u n o ş t i n ţ e , ş i nu numai În i n f o r m a t i c ă .

Calea n a t u r a l ă de colaborareom-calculator ni pare a fi aceeaprin pentru utilizatorul

problema concepe unrezolvare limbajul lui

apoi, pas cu pas, prine x e r c i ţ i u , ia î n s u ş i r e a

unui vocabular cu r a ţ i o n a -mente fundamentale (lF/ THEN/ELSE În r o m â n e ş t e D A C Ă / ATUNCI/ALTFEL, WHILE/DO - inr o m â n e ş t e CÎT T I M P / E X E C U T Ă ş . a . , pe care le vom În ceu r m e a z ă ) , u ş o r lim-baje de programare evoluate.

Scopul de inceput al prezentuluimaterial este aceia ai f o r m ă r i i uneigîndiri algoritmice, pentru caa c e a s t ă b a z ă multe

2. 1. Structuri linlll!'e elementare

Vom, folosi trei structuri elementare, pe care le vom reprezenta fiegrafic (prin simboluri care f i g u r e a z ă În standardele i n t e r n a ţ i o n a l e ) , fie Înv a r i a n t ă s c r i s ă În e n g l e z ă ş i / s a u Înr o m â n ă , utilizind cuvinte prin carese s u g e r e a z ă rolul structurilor, motivpentru care se denumesc cuvintecheie. M e n ţ i o n ă m c ă , dat fiind rolulimportant al cuvintelor cheie, aces-tea nu se utiliza ca n o t a ţ i i În altescopuri cele, pentru care au

fost Cawrlte

i t

secvente!structuri

e!se

end

de

itthen

secventasi'ructuri

end

if

thencontinue

elses e c v e n t ă

end structuh

·2. r e m a r c ă faptul c ă , in v a r i a n ~ tele scrise, cuvintele cheie c o n t e a z ă ca separatori de stru'cturi, ceea cepermite a scrie:

read a. biet X:=IHb write xd a c ă aceste trei structuri trebuie a fiexecutate În a c e a s t ă ordine. TrebuieÎ n s ă s ă r e c u n o a ş t e m c ă a c e a s t ă f o r m ă este mai p u ţ i n l i z i b i l ă decîtforma:

resd a. blet x:=a+bwrite x

2.2. Structuri alternativeForma g e n e r a l ă a structurilor al

ternative este d a t ă in figura 2, observînd utilizarea dreptunghiului cu

I ă ţ i m i i e dublate pentru a e v i d e n ţ i a . in maniera g r a f i c ă de reprezentare,s e c v e n ţ e de structuri.

Spre de structurile fi-se r e m a r c ă un al

d a c ă

b

X'--

x

d a c ă catuncis e c v e n t ă ~ s t r u c t u r i

altfelsecventastructu'ri

s f Î r ~ i t

atuncis e c v e n t ă structuri

s t Î r ~ i t

d a c ă atuncic o n t i n u ă

altfe [s e c v e n ţ ă structuri

s f Î ~ i t

dintre elle ş i and).

l î n g ă forma g e n e r a l ă vom maid o u ă cazuri particulare, redate figura 3, unde prin continuelcontinui am marcat structura v i d ă (nu se e f e c t u e a z ă nici o o p e r a ţ i e ) . R e m a r c ă m imediat echivalenta în

tre cele d o u ă cazuri particulare alestructurii alternative, folosind negaţ i a expresiei c o n d i ţ i o n a l e (fig. 4).

Mai mult, este s u f i c i e n t ă numaiuna dintre ele, de r e g u l ă se p r e f e r ă prima, cu ajutorul ei putindu-se reprezenta ş i forma c o m p l e t ă a structurii. Acesta este motivul pentrucare la unele calculatoare este imp l e m e n t a t ă numai forma If/then ( a ş a este, de exemplu, la calculatoareleHC-85 de p r o d u c ţ i e r o m â n e a s c ă ) . A ş a d a r , avem e c h i v a l e n ţ a din figura5, unde au fost necesare o s t r u c t u r ă l i n i a r ă e l e m e n t a r ă , x:=1 ş i d o u ă structuri Ilfthen.in maniera de reprezentare s c r i s ă , e c h i v a l e n ţ a anterior d a t ă este ceadin . igura 6.

Exemplu

5/12/2018 9002 - slidepdf.com


INTRODUCERE ÎN TELEVIZIUNE

(URMARE DIN NR. TRECUT)

S a t u r a ţ i a e x p r i m ă intensitateas e n z a ţ i e i de culoare ş i se caracteriz e a z ă prin gradul de diluare cu alb aculorii pure de lungime de u n d ă do-m i n a n t ă . O culoare este cu atît mais a t u r a t ă cu cît p r e z e n ţ a albului estemai m i c ă .

Factorul de puritate (p) e x p r i m ă Înmod obiectiv diluarea culorii purede lungime de u n d ă d o m i n a n t ă culumina a i b ă . Prin d e f i n i ţ i e , factorulde puritate este un coeficient nume-ric cu valoarea c u p r i n s ă între O ş i 1,reprezentînd un raport între lumi-n a n ţ a culorii obiectului ş i lumi-

n a n ţ a culorii pure. O culoare viu sat u r a t ă are p=1, iar culoarea a i b ă arep=O. Culorile la care factorul de pu-ritate est egal cu unitatea sînt culori

pure.Amestecul mai multor culori cre

e a z ă s e n z a ţ i a unei alte culori; sepoate deci stabili o "egalitate" întreo culoare Ci ş i alte d o u ă culori C2,C3 pe care o vom nota tot cu semnul "=" (C1=C2+C3), dar vom î n ţ e lege c ă este vorba de egalarea culo-rilor, egalitatea, În acest sens subiectiv, fiind de identitate a s e n z a ţ i i lor provocate asupra unui observator uman. E x i s t ă d o u ă moduri deamestec al culorilor: ~ u b s t r a c t i v ş i aditiv.

În amestecul substractiv din lu-mina a i b ă se extrag, cu ajutorulunor filtre, r a d i a ţ i i l e c o r e s p u n z ă toare unor anumite culori, o b ţ i n Î n du-se o l u m i n ă c o l o r a t ă . Amesteculsubstractiv are un caracter obiectiv,În sensul c ă În r a d i a ţ i a e n e r g e t i c ă seg ă s e ş t e r a d i a ţ i a cu lungimea deu n d ă c o r e s p u n z ă t o a r e s e n z a ţ i e i pro-

vocate.Amestecul aditiv presupune su

prapunerea mai multQr r a d i a ţ i i pentru a produce o s e n z a ţ i e de culoarecare nu este L e g a t ă fizic de culorilecomponente. In acest sens amestecul aditiv are un caracter subiectiv;de exemplu, proiectînd pe un mediudifuz o r a d i a ţ i e r o ş i e ş i o r a d i a ţ i e verde vom percepe o r a d i a ţ i e galb e n ă , cu toate c ă În r a d i a ţ i a reflect a t ă nu e x i s t ă nici o c o m p o n e n t ă avînd lungimea de u n d ă corespunz ă t o a r e unei r a d i a ţ i i mQriocromaticegalbene.

Suprapunerea poate fi o b ţ i n u t ă într-unul din modurile u r m ă t o a r e :

- optic, a d i c ă r a d i a ţ i i l e compo-nente se Î n s u m e a z ă pe a c e e a ş i z o n ă s p a ţ i a l ă ş i e x i s t ă În a c e l a ş i intervalde timp;

- s p a ţ i a l , cînd zonele pe care sep r o i e c t e a z ă r a d i a ţ i i l e sînt diferite,dar suficient de apropiate pentru a fiintegrate s p a ţ i a l de sistemul vizual(totalitatea zonelor se a f l ă la limitade r e z o l u ţ i e ) ;

- temporal, atunci cînd pe acee a ş i z o n ă s p a ţ i a l ă r a d i a ţ i i l e sînt succesive În timp, viteza de succesiunefiind suficient de mare pentru fuzionarea s e n z a ţ i i l o r ( f r e c v e n ţ a succesiunii stimulilor este cel p u ţ i n e g a l ă cu f r e c v e n ţ a c r i t i c ă ) .

Din multiplele e x p e r i e n ţ e efectuate, s-a ajuns la concluzia c ă ochiul

uman normal nu este un organ liniarÎn ceea ce p r i v e ş t e v a r i a ţ i a lungimiide u n d ă ş i a i n t e n s i t ă ţ i i luminoase.Ochiul este mult mai sensibil la cu-

lorile din regiunea de mijloc a spectrului vizibil (culorile verzi ş i galbene) decît la cele care se s i t u e a z ă la marginile spectrului (culorile r o ş i i ş i albastre) .. De asemenea, r e a c ţ i o n e a z ă În mod diferit f u n c ţ i e de iluminarea la care este supus. La ilum i n ă r i mai reduse, sensibilitatea

.6

m a x i m ă se m a n i f e s t ă pentru culori

cu lungimi de u n d ă mai mici. În fi-gura 12 sînt prezentate d o u ă caracteristici de sensibilitate s p e c t r a l ă , c o r e s p u n z ă t o a r e la d o u ă m ă r i m i deiluminare. În colorimetrie se ia Înconsiderare numai caracteristicapentru i l u m i n ă r i puternice. În figura12a avem v a r i a ţ i a s e n s i b i l i t ă ţ i i În cazul unei i l u m i n ă r i puternice (Ia lumina zilei), iar În 12b În cazul uneii l u m i n ă r i reduse (Ia lumina serii).

Pentru d e t e r m i n ă r i cantitative,marele n u m ă r de rezultate o b ţ i n u t e experimental au fost sintetizateÎntr-un n u m ă r de axiome (atribuitelui Grassman). care corespund peun domeniu suficient de larg de lum i n a n ţ e ş i practic pentru orice ob

servator uman cu vedere n o r m a l ă . Le vom sintetiza În u r m ă t o a r e a f o r m ă :

I

1. Orice culoare (C) poate fi egaI a t ă prin amestecul a nu mai multde trei culori (P l ), (P2). (P3) alesep o t r i ~ i t ; componentele amesteculuinu pot fi separate de sistemul vizual:(C) = al(P')P + a2(P2)P + a3(P3)

(7)În care s-a notat cu ai cantitatea lu-

a t ă din culoarea (Pi)'E x i s t ă culori care nu pot fi ega

late prin amestecul unor c a n t i t ă ţ i aiprin d e f i n i ţ i e pozitive ale culorilor(P l ), (P2), (P3). dar egalitatea sepoate o b ţ i n e d a c ă una din culorile(Pi) este Î n s u m a t ă cu (C), ceea cepresupune valabilitatea r e l a ţ i e i (7)î n s ă cu un coeficient negativ. Ex

presiam a t e m a t i c ă

este deci form a l ă ş i trebuie i n t e r p r e t a t ă fizicconform celor explicate.

A_ tic s,'rne.tde:: - ' - ' - ' - ' - ' -L- i - ' - Q ~ ; - ' _ . _ . - ._.-

I L __ . o,J0,3 L--1 Uumin.t'q,

t maklmi, 1'1- -- ,

l'um,,!at'e . L_IIivelJe . t ' ~ r e ~ . a eu sef.

D,Z

2. Amestecul culorilor are pro-prietatea de liniaritate, a d i c ă :

a) d a c ă formula (7) este a d e v ă r a t ă , este a d e v ă r a t ş i

k(C)=kal(Pl)+ka2(P2)+ka3(P3),kER+ (8)

b) d a c ă (C l ) = (C2) ş i (C3) = (C 4 ) (9)

este a d e v ă r a t ş i (C,) + (C3) = (C2) + (C4) (10)3. L u m i n a n ţ a amestecului de cu

lori este e g a l ă cu suma l u m i n a n ţ e lor componentelor

Bc = B p1 + B p2 + B P3 (11)Culorile (Pi) poarta numele de

culori primare d a c ă sînt liniar independente: nu putem o b ţ i n e nicio d a t ă o s e n z a ţ i e de culoare (Pj) oricum am combina celelalte . d o u ă culori (Pi) cu i#j.

Prin. . metoda amesteculu i aditiveste posibil ca prin combinarea ce.;.I.or trei culori În diferite p r o p o r ţ i i s ă o b ţ i n e m deci majoritatea culorilorexistente În n a t u r ă . Alegerea celor

-trei culori primare s-a f ă c u t pe bazaunor considerente de ordin fizic ş i practic:

- conurile ochiului uman sîntgrupate În trei categorii sensibile lar o ş u , verde ş i albastru;

cele trei culori trebuie s ă perm i t ă sinteza unui n u m ă r cît maimare de culori naturale, inclusiv albul;

- reali zarea cu u ş u r i n ţ ă a celortrei filtre colorate ce e c h i p e a z ă camera t r i c r o m ă ;

- o b ţ i n e r e a de luminofori tri-cromi pentru tuburile cinescop, cutimp de p e r s i s t e n ţ ă redus.D u p ă Îndelungate e x p e r i e n ţ e s-auales pentru televiziune trei culoriprimare: r o ş u (Red). verde (Green),si albastru (Blue). care nu sînt monocromatice pure ş i care au u r m ă toarele lungimi de u n d ă :

oHt'v..1 <le. n ~ 1 ' 1 I L --_ _ L ___________ _ --....,

.\R=610 nm; .\G=537 nm;.\B=472 nm

Aceste lungimi de u n d ă sînt reprezentate În figura 12.I I

'1_ TcJH .rI 1I f

-1

- ~ 1 - ~ 2

I II f1 I1 I

- ~ J -q4

.. ~ S 1...4# Tit J_o,-'4~ · ~ - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - ~ · I

NI'. Culaat'ea E'FC E ~ E ~ E ~

~ A\b -of i -1 4

2. C3albeo q7S- o, 75' O <16675

~ Tuf'"c.oo'Z. O 0,15" 0,75"' 0,5"25'"

4 Ve.rde O 0,7'S O o, 44-2S-

~ Mo,", O, 75' O 0,7S" (J,3075"

C. R o ~ u 0,15" O () 0,225'

T A \ b a ~ T ( " ' \ . l () O f) 7S" 0, <112S"•

-e Ne. C\. '\.) O O O O

t

SISTEME.LE DE TVC

ApariFa tubului cinescop tricrom

cu m a s c ă , r e z u l t : : t t a l c e r c e t ă r i l o r În laboratoarele CBS ş i ReA, a con-dus la a p a r i ţ i a , Î n decembrie 1953, aprimului sistem de televiziune În cu-lori compatibil (NTSC = NationalTelevision System Committee) pecare FCC (Federal CommunicationsCommission) l-a aprobat.

E ~ - E ~ ~ ~ - E ~ 1%.- Ey

O O O

tJ,06Z5' - ( ' , 6 6 7 ~ 0,08'25'

-q5'Z5'" C?,22S- ~ 2 Z ~ - 0,44z.s- - o , ~ ~ Z O,3(}75"

O, 442..1$" ~ #2.5'" -0,3079-

~ 5 " 2 S ' -q2.2.5"' -qns-

-0,081..5"' O,'67D - O , O 8 ~ O O O

TEHNIUM 2/1990

5/12/2018 9002 - slidepdf.com


5/12/2018 9002 - slidepdf.com


TEHNiUM 2/1990

5/12/2018 9002 - slidepdf.com


axa

În revista ş i almanahu! au a p ă r u t cîtevascheme de ceas utilizînd circuitul integrat

F ă r ă el se p r e z e n t ă m o n o u ă va-ceas cu cunoscutul MMC351, cu

cu anod comun.n u m ă r ă t o r u l u i / d e c o d o r MMC4511 s-a utili-

integrat care pinii 5eg-conform c u r e n ţ i de

se automat, utili-Intr"!'",,.,,'''',+'''''' ce c o m a n d ă tranzis-

Darlington, sensibil chiardinamica s c ă z u t ă . Valorile rezis-

100 kO ş i 10 kH)(eventual fototranzis

e!elmE:lnt care la intunericla cea 5 -8 kn.in întuneric r e g l ă m R1 ş i

d o r i t ă ( s c ă z u t ă , da ru r m ă r i m intensitatea cu

D a c ă i n t e n s i t ă ţ i l e În serie cu FA

fiind s t a b i l i t ă

i n t , ţ ; , " 7 i l ' o f u n c ţ i o n a r e a c o n t i n u ă ...... ,,,"'.,,,,,,.. baterie fiind minor.

suplimentare ş i in mo d specialradioamatori) unde În

v e n i t ă citirea de 24 h, reco

de MICROELECTROMMC1204, MMC1206.

colegilor mei p a s i o n a ţ i de"I" ' ...+.·"''' 'ÎI"';; un simplu elec'·tmnic ş i mecanic Înf o t o c o m a n d ă

1N4001

T2

P1l1'1,5M.n..

TEHNiUM 2/1990

CEAS

'10 9

15MMC

Ing. G. MAL INTZ , V O S T I

DIGITAL

AlIMENTATORRETEA+6V

I

5)(BC170

8

351

7 11 3

1213 B14

A

CEAS DIGITAL CU MM(351(AF.ISAJ ANOD COMUN)

14 13 9 8

MDE 2571(R1QV)

5432176

j J b c d e 9

9 10 11 12 13 15 14

MMC 4543

8

FR . FOTO REZI STOR x lmax 6-7mA T6 BC 170

F O T O C O M A N D Ă

10pF

Kb Ko

1N 4001

~ LED

220V"V

220V.....,

S E R G I U BLAGOCI

nulul de la priza de 220 V, c a l c ă pecontactele unui textolit cuprat, corodat c o r e s p u n z ă t o r . F i e c ă r u i contactîi corespunde un post comandat.Transformatbrul este de tipul celuide sonerie, la care se folosescbornele de 5 Vet sau 8 Vet. Pentruevitarea arcului electric ce ar putealua n a ş t e r e la schimbarea postuluicomandat se d e c u p l e a z ă contactele.Ka (normal închise). Tot În acestscop am montat ş i condensatorulC1.

F u n c ţ i o n a r e a intregului montajeste s e m n a l i z a t ă de LED, iar pentrufiecare post este de preferat s ă sef o l o s e a s c ă LED-uri de culori diferite. Cînd fasciculul de l u m i n ă dispare, motorul se o p r e ş t e , iar postulcomandat r ă m î n e cuplat p î n ă la on o u ă c o m a n d ă .

N u m ă r u l posturilor este practicfoarte mare, În limita contactelorcomutatorului rotativ. Comanda seface Într-un loc Întunecos.

Becul aflat În serie cu ,motorul arerol de p r o t e c ţ i e ş i ş u n t pentruacesta din u r m ă .

Pentru p r o t e c ţ i e se mai f o l o s e ş t e ş i o s i g u r a n ţ ă de 2 A.

Montajul l-am realizat ş i f u n c ţ i o -n e a z ă acceptabil.

.9

5/12/2018 9002 - slidepdf.com


TOC O°C

8 min/(f'

5/12/2018 9002 - slidepdf.com


se

5/12/2018 9002 - slidepdf.com


Montajul permite depistarea unor ...., ....,

metale din p ă m î n t sau din p e r e ţ i i CAUTATORnui imobil (conducte, circuite

electrice etc.).Un circuit integrat MMC4011 este

utilizat ca oscilator cu f r e c v e n ţ ă f i x ă , oscilator cu f r e c v e n ţ a v a r i a b i l ă ş i mixer.

F r e c v e n ţ a celor d o u ă oscilatoareeste c u p r i n s ă Între 100 ş i 200 kHz;cînd bobina este a p r o p i a t ă de unmetal apare o d i f e r e n ţ ă de f r e c v e n ţ ă intre cele d o u ă oscilatoare. A c e a s t ă d i f e r e n ţ ă este În spectrul audio carea m p l i f i c a t ă se poate asculta În c a s c ă .

Circuitul IC2 este 741. iar celed o u ă tranzistoare sînt SC 170 ş i BCl77.

Bobina c ă u t ă t o a r e se c o n s t r u i e ş t e astfel: pe un suport cu diametrul de116-17 cm (de exemplu o o a l ă ) seb o b i n e a z ă 35-40 de spire dinCuEm 0,4. Se scot spirele de pe suport ş i se î n f ă ş o a r ă cu b a n d ă izolatoare, formîndu-se un cerc. Pe capetele bobinei se f i x e a z ă tuburi izolatoare. Peste banda izolatoare seî n f ă ş o a r ă (] b a n d ă de folie de AI,formindu-se În final ca un tub metalic. peste b o b i n ă .

In final bobina se m o n t e a z ă pe op l a c ă de lemn. De la folia m e t a l i c ă se l e a g ă un fir care se c o n e c t e a z ă lamasa aparatului.P o t e n ţ i o m e t r u l P2 s e r v e ş t e pentru

aducerea la a c e e a ş i f r e c v e n ţ ă a oscilatorului a j u t ă t o r .

RADIOTECHNIKA, 10/1989

Utilizînd' un cil::cuit A2770 sepoate vizualiza temperatura uleiuluide la un autoturism Oltcit Club 11 Rprin opt diode LED. Astfel, dioda 01va indica SO°C , dioda 02 60°C, iardioda 08 120°C, deci 'un decalaj de+10°C intre i n d i c a ţ i a dintre diode,

AMATERSKE RADIO. 12/1989

Lucrul pe diferite materiale im-.pune ş i t u r a ţ i i diferite ale m a ş i n i i deg ă u r i t . Aceasta se poate face cumontajul a l ă t u r a t . Alimentarea motorului se face prin intermediul unuitiristor.

Timpul de deschidere a tiristoruluieste stabilit de p o t e n ţ i o m e t r u l RP cuvaloarea de 220 kO.Oiodele sînt echivalente cu

1N4007, ia.r tranzistorul cu SC170.

RADIO TELEVIZIA ELEKTRONIKA,6/1989

R2

5,6 k

(1 [2

5,6 n 5,6 n

INDICATOR

REGULATOR

-220V C1

DE

•

DE TU

5/12/2018 9002 - slidepdf.com


- consum

e l e c t r i c ă ; - u z u r ă - s i g u r a n ţ ă

MA

CARACTERISTiCI

5/12/2018 9002 - slidepdf.com


9002

Documents

Transcript of 9002