CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul X nr. 9 (243) 15 mai 2008 12 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PPaaggiinnaa 1100

Dependenþii de muncã trebuie sã bea

ceai verde

Colonelul VÃTÃMANU-COANTA, care, cuexcepþia perioadei cât a urmat cursurile AISM,ºi-a desfãºurat activitatea numai în unitãþi devânãtori de munte, majoritatea aparþinând Brigãzii2 Vânãtori de Munte “Sarmizegetusa”, este unîndrãgostit de meseria armelor. Drept ºi intransi-gent a militat, întotdeauna, pentru adevãr ºi echi-tate.

A terminat ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi“Nicolaie Bãlcescu” din Sibiu în 1977. ªi-aînceput cariera de ofiþer, locotenent fiind, lacomanda unui pluton de vânãtori de munte dinBatalionul 30 Vânãtori de Munte. Apoi a fostmutat la Batalionul 20 Vânãtori de Munte (totcomandant de pluton), unde a urcat tote treptele

necesaredeveniriiu n u io f i þ e rv â n ã t o rde muntepânã lacea dec o m a n -dant de

batalion. În 2000 a fost numit în statul major alBrigãzii 2 Vânãtori de Munte “Sarmizegetusa”,pentru ca foarte repede sã preia comanda Bata-lionului 21 Vânãtori de Munte.

((ppaagg.. 66))

9 mai la TurdaRespect pentru tradiþii ºi pentru istorie

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

Despre mis iun i , în t r -uun d ia log v izual

9 Mai reprezintã pentru cultura spiritualã a poporu-lui român o zi cu triplã semnificaþie. Se împlinesc 131de ani de laî n f ã p t u i r e aindependenþein a þ i o n a l e(1877), 63 deani de la vic-toria împotri-va hitlerismu-lui (1945) ºiZiua Europei.

În perioada 7 la 9 mai am avut posibilitatea sã-icunosc pe artileriºtii antiaerieni de la Turda. ªi ca niºteardeleni care nu se dezmint, dar ºi ca niºte profesioniºti

ce se instruiesc pe tehnicãgermanã, mi-au arãtat, totce ºtiu ei sã facã cu sistemulantiaerian „Ghepard”.

În cazarma lor, de nivelNATO, se simte, deja, cul-tul lucrului bine fãcut, latimpul lui.

Cercul militar din Topraisar a organizat în urmã cu douãzile o expoziþie de fotografii cu ºi despre misiunea Bata-lionului 341 în teatrul de operaþii. Cadrele militare active,cele în rezervã ºi familiile lor au rememorat clipele petrecuteîn febra evenimentelor din Kosovo ºi Afganistan. Ideeapunerii în dialogul vizual a momentelor trãite în teatrele deoperaþii armonizeazã comunicareaemoþiilor, completeazã dosarul culecþii învãþate ºi oferã ºansa celorprezenþi de a-ºi pune în valoare teoriaprobatã la ºcoala de umanism.

CCoolloonneelluull vveetteerraann ddee rrããzzbbooii,, IIllaarriiee TTÃÃNNAASSEE,, aappaarrttiicciippaatt llaa aall ddooiilleeaa rrããzzbbooii mmoonnddiiaall,, ccaa ssuubbllooccoottee-nneenntt îînn GGrruuppuull 4444 CCeerrcceettaarree ddiinn DDiivviizziiaa 88 CCaavvaalleerriiee,,ddiissllooccaattãã ppeennttrruu oo vvrreemmee îînn DDoobbrrooggeeaa.. AAssttããzzii,, aarreevvâârrssttaa ddee 8888 ddee aannii ººii aaccttiivveeaazzãã aallããttuurrii ddee ccaammaarraazziiiilluuii llaa ffiilliiaallaa AANNVVRR ddiinn RRoommaann.. GGrraaþþiiee ººeeffuulluuii CCeerrccuu-lluuii MMiilliittaarr,, ccoolloonneelluull((rr)) MMiilluuþþãã AANNIICCUULLÃÃEESSIIII,, aammpprriimmiitt llaa rreeddaaccþþiiee oo nnaarraaþþiiuunnee aa ffoossttuulluuii ccoommbbaattaanntt..FFããrrãã ssãã-ii mmooddiiffiiccããmm sseennssuurriillee ººii rreeffeerriinnþþeellee,, oopprreezzeennttããmm îînn rrâânndduurriillee ddee mmaaii jjooss::

„Eram într-o miercuri a lunii mai, din 1944.Stãteam cu grupul meu de cercetaºi sub umbrarele fal-nice ale unui ulm. Preotul diviziei tocmai îºi termi-nase slujba. Încã mai simþeam ca o mireasmã nouã,poezia aceea, aproape uitatã, din versetele Scripturii.

“Tehnica ne ajutã sã evoluãm”

Corespondenþa unui veteran

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

9 MAI, o zi a spiritului naþional

- dialog realizat cu domnul colonel Gheorghe-Ioan VÃTÃMANU-COANTA,comandantul Brigãzii 2 Vânãtori de Munte “Sarmizegetusa” - Batalionului 3 Apãrare Antiaeri-

anã “Potaissa” i s-a înmânat, pe 9mai, Drapelul de Luptã, simbolulonoarei, gloriei ºi vitejiei militare.

Comandantului batalionului,locotenent-colonelului GheorgheROTARU ºi subordonaþilor sãi, le-afost înmânat Drapelul de Luptã decãtre generalul-maior NicolaieDOHOTARIU, comandantul Corpu-lui 1 Armatã Teritorial “GeneralIoan Culcer”. Aceºtia au jurat sã-lapere “ca pe lumina ochilor”, în cen-trul oraºului Turda - într-o zi de 9mai, plinã de semnificaþii istorice, înprezenþa comandantului Corpului 4

Armatã Teritorial “Maraºal Prezan”,generalul-maior Mircea SAVU, acomandantului Brigãzii 282 Meca-

nizatã “UnireaPrincipatelor”,generalul debrigadã CãtãlinTomescu, a au-toritãþilor locale,a reprezentanþi-lor tuturor insti-tuþiilor civile ºimilitare din gar-nizoanã...

(pag. 7)

“Preþul gloriei este responsabilitatea”

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar banii sevor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70 TREZ705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500, Trezoreriasectorului 5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii mi-litare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi,implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite oadresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se vaspecifica numãrul de abonamente fãcute ºiperioada, precum ºi suma depusã. La aceasta, seva ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Vã facem cunoscut cã aceastã publicaþie setipãreºte exclusiv din fondurile strânse dinabonamente, ceea ce face ca numãrul gra-tuitãþilor sã fie foarte mic.

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 9(243) din 15 mai 2008Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Sudanul a rupt relaþiile diplomatice cu Ciadul.Sudanul a rupt relaþiile diplomatice cu Ciadul, sub motivcã autoritãþile de la N’Djamena îi susþin pe rebelii dinprovincia Darfur. Forþele loiale guvernului de la Khar-toum au dejucat o tentativã de loviturã de stat pusã la calede insurgenþii din aceastã regiune situatã în vestul Suda-nului. Ciadul a negat orice implicare, dar analiºtii militarisusþin cã guvernul acestei þãri a susþinut operaþiuneaorganizaþiei rebele - Miºcarea pentru Dreptate ºi Egali-tate. Preºedintele Ciadului, Idriss Deby, ar fi acþionat ast-fel în replicã faþã de tentativa de loviturã de stat din fe-bruarie susþinutã de autoritãþile sudaneze. Armatasudanezã a instalat blocaje rutiere în suburbia Omdur-man, din apropiere de Khartoum, fiind angajatã în ope-raþiuni de lichidare a ultimelor puncte de rezistenþã alerebelilor. Miºcarea pentru Dreptate ºi Egalitate îi repre-zintã pe etnicii africani care s-au revoltat, în martie 2003,împotriva atrocitãþilor comise de cãtre miliþiile arabesusþinute de guvernul de la Khartoum. Acest conflict, sol-dat cu peste 200.000 de morþi ºi 2,5 milioane de refugiaþia fost calificat de Occident drept un genocid, însãautoritãþile sudaneze au respins aceste acuzaþii. Litua-nia a renunþat la dreptul de veto privind semnareaacordului UE-Rusia. Lituania a renunþat la dreptul sãude veto faþã de semnarea noului Acord de Partneneriat ºiCooperare între Uniunea Europeanã ºi Rusia. Autoritãþilede la Vilnius au blocat iniþial semnarea acordului pentrua atrage atenþia forumului comunitar asupra nemulþumi-rilor sale legate de relaþia bilateralã cu Rusia. Lituania ainsistat ca pe agenda summit-ului care va avea loc înSiberia, în zilele de 26 ºi 27 iunie, sã fie inclusã ºi pro-blema livãrilor de petrol rusesc cãtre fosta republicãbalticã, sistate în 2006. Oficialii de la Vilnius mai cer caRusia sã coopereze în anchetarea crimelor comise deregimul sovietic stalinist ºi plata de recompense cãtrerudele lituanienilor deportaþi în Siberia. Oficialii de laVilnius au renunþat la dreptul de veto dupã întâlnirea din-tre ministrul lituanian de Externe, Petras Vaitiekunas, cuomologul sãu sloven, Dimitrij Rupel, a cãrui þarã deþinepreºedinþia semestrialã a Uniunii. Bulgaria intensificãmãsurile pentru combaterea fraudelor cu fonduri dela UE. Unitatea AFKOS din Bulgaria, care se ocupã cucombaterea fraudelor cu bani de la UE, ce pânã acumfãcea parte din Ministerul de Interne, va fi plasatã subcontrolul direct al noului vicepremier MeglenaPlugcieva. Plugcieva a anunþat cã s-a decis formarea uneiunitãþi pentru asistarea beneficiarilor fondurilor UE, pen-tru a se permite o mai bunã coordonare, comunicare ºi unmai bun control al absorbþiei fondurilor. Potrivit nouluivicepremier, multe instituþii din administraþia statului vorfi sancþionate din cauza unor practici incorecte în comu-nicarea lor cu Bruxelles-ul. O altã inspecþie a organismu-lui UE care se ocupã de combatarea fraudelor va avea locîn iunie, ca ºi alte inspecþii legate de programul PHARE.Fost ambasador în Germania, Plugcieva a fost numitãvicepremier special fãrã portofoliu în aprilie, în cadrulremanierii guvernamentale ce a intervenit în replicã lacriticile legate de ineficienþa absorbþiei fondurilor UE.

Liban: Luptele între Hezbollah ºi susþinãtoriiguvernului au fãcut 37 de morþi. La Beirut, s-a instalatacalmia dupã cele patru zile de lupte dintre miliþiile ºiiteHezbollah ºi susþinãtorii guvernului libanez, soldate cu37 de morþi. Organizaþia pro-iranianã, care a ocupat ves-tul capitalei. dupã ce a înfrânt rezistenþa miliþiilor sunniteloiale guvernului, a predat zona armatei libaneze ºi ºi-aretras forþele. Între timp însã, noi violenþe au izbucnit laTripoli. Hezbollah a precizat cã nu va pune capãt, totuºi,nesupunerii civile pânã când miliþiile proguvernamentalenu vor preda armele. Situaþia nu s-a calmat, însã, înainteca guvernul sã revoce mãsurile preconizate de guverncare au provocat reacþia Hezbollah: închiderea postuluide televiziune deþinut de organizaþia militantã ºiitã ºidemiterea ºefului forþelor de securitate de pe aeroportuldin Beirut, suspectat de simpatii pro-Hezbollah. Calmul arevenit pe strãzile Beirutului, deºi baricadele ridicate pestrãzi de cãtre combatanþi încã se mai pot vedea, iaractivitatea pe aeroportul internaþional din capitalalibanezã încã nu s-a reluat. (F.C.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yhoo.fr

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub sem-nãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun fel

rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu seînapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ iinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

Lt.col. Dãnuþ Cãldãraru iinntt..00660022

Secretariat tehnic de redacþie

Serg.maj. Radu Sãcãrea int. 0135Marilena Olteanu int. 0112 Gabriela Teodorescu int. 0112Daniela Þãruºi int. 0743

Redactori

Mr. Gabriel Pãtraºcu int. 0602Lt.col. Florentin Paraschiv int.0156Cristina Fratu int.0156

ISSN 1582-1269

B 64408C 9/2008

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

Chimiºtii militariau ziua lor la 15 mai.Istoricul acestei armeîncepe de la foculgrecesc. Astãzi, acestistoric îl rostim prininteligenþa tehnicã aspecialiºtilor ºi princompetenþele ofiþe-rilor, maiºtrilor mili-tari, subofiþerilor,gradaþilor ºi sol-daþilor voluntari.Pentru militariichimiºti, misiunile ºiacþiunile nu suntsimple. Au rezonaþãla decontaminarea tehnicii ºi echipa-mentelor militare, la îndepãrtarea peri-colelor nucleare, biologice ºi chimice

din raioanele de staþionare a forþelor,participã la exerciþiile în comun cu mi-litarii din celelalte armate.

La summit-ul organizat în capitalaRomâniei, subunitãþile Batalionului 49Apãrare NBC au asigurat cu efective ºitehnicã misiunile marilor unitãþi ºi sub-unitãþilor care au realizat dispozitivelede securitate. Instrucþia de specialitate achimiºtilor militari se desfãºoarã potri-vit standardelor ºi nivelurilor de perfor-manþã. O subunitate a acþionat anul tre-cut la douã exerciþii internaþionale ºi afãcut dovada cã poate primi ºi executaorice tip de misiune, de la deconta-minarea mijloacelor de luptã ºi pânã laintervenþia în punctele cu riscurimajore. Chimiºtii au fost, sunt ºi vor fimilitarii specialiºti, dar ºi cei care vorface din simbolurile instituþiei militareadevãrate coduri de imagine pentruRomânia.

Locotenent Dorin FLOREA

9Mai reprezintã pentru culturaspiritualã a poporului român o zicu triplã semnificaþie. Se

împlinesc 131 de ani de la înfãptuireaindependenþei naþionale (1877), 63 deani de la victoria împotriva hitlerismului(1945) ºi Ziua Europei.

Marile unitãþi ºi unitãþile subordonateCorpului 1 Armatã Teritorial au marcatevenimentul prin activitãþi culturale ºisportive. Simpozioanele cu teme gen „9Mai ºi contribuþia Armatei Romaniei”,„Victorie în cuget ºi simþiri” au creatparticipanþilor sentimentul apartenenþeila cultura instituþionalã ºi sugestia cã ri-tualul are întotdeauna ºansa sã impre-sionze raþiunea ºi puterea ArmateiRomâniei. Au fost rostite alocuþiuni de cãtre ºefii ºi coman-danþii militari, s-au þinut momente de reculegere întru cin-stirea pildelor de omenie ale ofiþerilor, subofiþerilor ºiostaºilor cãzuþi pe câmpurile bravurii. În comandamentul

Corpului 1 Armatã Teritorial, s-a vorbit despre semnificaþiazilei de 9 Mai, o zi în care spiritul, ideea ºi acþiunea s-au întâl-nit cu virtutea, vitejia ºi adevãrul pentru þarã, drapel ºi imn.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

15 mai 1990. Atunci s-auînfiinþat primele subunitãþide poliþie militarã. Dacã laînceput subunitãþile au avutîn jur de treizeci de atribuþii,astãzi, dupã optsprezece ani,prin regulamente, ordine ºidispoziþii specifice interne,numãrul lor a ajuns la peste osutã. Poliþiºtii militari suntimplicaþi în misiuni carevizeazã monitorizarea,mãsurarea ºi înregistrareafluxurilor de informaþii cureferire la transpoturile mi-litare, însoþirea delegaþiilorinterne ºi intrenaþionale,ordinea ºi disciplina în garni-

zoanele din subordine, pazaºi apãrarea obiectivelor mi-litare, controlul antiterorist,instrucþia pentru luptã la sub-unitãþile de profil, executareamisiunilor în teatrele deoperaþii. Efectivele birouluide poliþie militarã din subor-dinea comandamentului Cor-pului 1 Armatã Teritorial,conduse de cãtre locotenent-colonelul FlorinBUZOIANU, asigurã finali-zarea misiunilor nominal-izate într-o zonã de respons-abilitate a cãrei dezvoltareeste de la Bârlad laTimiºoara. Indiferent de loc,

timp, anotimp, ofiþerii, sub-ofiþerii, maiºtrii militari ºigradaþii voluntari din poliþiamilitarã îºi fac din cotidianpasiune ºi talent. Pentru ei,„piatra unghiularã” a specia-

litãþii este protecþia, securi-tatea ºi dinamica forþelormilitare.

Maior Eugen LUCAN

Poli þ i º t i º i mil i tar i

De la ritualul primitiv, la forþa de rãspuns

La comandamentul Corpului 1 Armatã Teritorial ºi înmarile unitãþi (unitãþile) subordonate, prima jumãtate a luiFlorar a fost de bun augur pentru instrucþia trupelor, pentruactivitãþile de comandament ºi pentru cele administrative.

* Luni, 5 mai, la comanda Brigazii 1 Logistice, a fostnumit colonelul inginer Florentin BUCOVEI. La ceremoni-

alul de învestire în funcþie, au fost prezenþi comandantulCorpului 1 Armatã Teritorial, generalul maior NicolaieDOHOTARIU, ofiþeri cu funcþii de rãspundere încomandamentul Corpului, de la celelalte mari unitãþi ºiunitãþi din subordinea C.1A.Trt., ziariºtimilitari.Colonelul inginer Florentin BUCOVEI a fostultima datã ºef de secþie logisticã în structura StatuluiMajor al Forþelor Terestre.

* Batalionul 528 Cercetare împreunã cu o subuni-tate a Batalionului 300 Deservire ºi stat major au execu-tat, în premierã, o tabãrã mobilã, într-o zonã care a per-mis pregãtirea potrivit planurilor ºi programelor proprii.

* Batalionul 32 Artilerie Mixtã ºi unitãþile din sub-ordinea Brigãzii 8 Artilerie Mixtã au executat exerciþii decomandament pe hartã ºi în teren. Evaluãrile coman-danþilor de unitãþi demonstreazã faptul cã sunt percepute,înþelese, memorate ºi aplicate conceptele noi de instruireºi modelare a acþiunilor militare.

* Poligonul Babadag a fost, pentru o sãptãmânã,martorul artileriºtilor Batalionului 345 Artilerie. Obiec-

tivele neutralizate, consumurile de proiectile, calculele expe-ditive ºi îmbinarea procedeelor la tragerile specifice au fost,pentru militarii artileriºti, certitudinile de adevãraþi maeºtri înarta traiectoriilor lungi. (C.D.C.)

FFiiºº ii eerr ddee FFlloorraarr

9 MAI, o z i a ss pp ii rr ii tt uu ll uu ii nn aa þþ ii oo nn aa ll

Atunci când te ajunge supãrarea,când sufletul îþi este întristat, cândgândurile îþi sunt nedecise, iar soartaþi se pare potrivnicã, preotul este celcare-þi poate aduce mângâiere, princuvântul cãrþilor sfinte. Într-unmediu de activitate complex, de celemai multe ori dur – aºa cum sunt ºiteatrele de operaþii din OrientulMijlociu – misiunea preotului militareste de a asigura ostaºilor o viaþã reli-gioasã normalã. Preotul este cel caredeschide porþile sufleteºti ale mili-tarului, menire despre care discutãmcu preotul militar Adrian Morþun,pãrintele spiritual al militarilorBatalionului 151 Infanterie aici, încampul românesc de la Tallil, Irak.

-DDee ccee eessttee nneevvooiiee ccaa,, îînn tteeaattrruull ddeeooppeerraaþþiiii,, aallããttuurrii ddee mmiilliittaarrii,, ssãã ssee aaffllee ººiipprreeoottuull mmiilliittaarr??

-Rolul preotului militar într-un teatrude operaþii este de a-i ajuta pe oameni sãÎl simtã aproape pe Dumnezeu, mai alescã, militarii resimt depãrtarea de casã cape un gol în viaþa lor. Dumnezeu esteCel care vine sã îndepãrteze acest golastfel încât viaþa sã fie deplinã, iar omulsã trãiascã, în Dumnezeu, comuniuneacu cei dragi, rãmaºi acasã.

-ÎÎnn ccee ssee ccoonnccrreettiizzeeaazzãã aassiisstteennþþaarreelliiggiiooaassãã îînn tteeaattrruull ddee ooppeerraaþþiiii??

-În fiecare duminicã ºi sãrbãtoarereligioasã, în biserica ortodoxã din cam-pul românesc se oficiazã SfântaLiturghie. De asemenea, în perioadaPostului Mare, s-a oficiat pentru toþidoritorii Taina Spovedaniei ºi aÎmpãrtãºirii. Începând din Duminica

Floriilor, în fiecare dupã – amiazã, aºa cum este rânduialabisericii noastre, au avut loc deniile. Cred cã pentru militarieste importantã ºi acea rugãciune de binecuvântare care seface înainte de plecarea în misiune a fiecãrei patrule.

-VViinn mmiilliittaarriiii llaa bbiisseerriiccãã??-Da. Militarii vin la bisericã pentru cã ei se regãsesc aici

ca fii ai lui Dumnezeu. Mai mult decât atât, în bisericã eiregãsesc liniºtea ºi ocrotirea de care au nevoie pentru a-ºiîndeplini cu bine misiunile. Ocrotirea lui Dumnezeu îi vaajuta sã se întoarcã sanãtoºi acasã la familiile lor.

-CCee ssffaattuurrii ccaauuttãã mmiilliittaarriiii ddee llaa pprreeoottuull mmiilliittaarr??-Toþi oamenii cautã un sfat atunci când trec prin

momente dificile. În teatrul de operaþii, un sfat venit de lapreot, psiholog, comandant sau de la un camarad este va-loros ºi util pentru cel care îl cautã. Aici, poate mai multdecât în altã parte, preotul este pus în situaþia de a da sfaturilegate ºi de alte aspecte ale vieþii decât cele duhovniceºti.Sper cã am putut fi de folos celor care au venit la mine.

Pentru militarii Batalionului 151 Infanterie „Lupiinegri”, rolul preotului ºi al bisericii este deosebit de impor-tant. Plutonier Mihai Bujor: „Rolul bisericii în campulromânesc este unul benefic pentru noi. Aici, mai mult caoriunde, militarii au nevoie de sprijin moral ºi spiritualpentru a trece mai uºor peste problemele care se ivesc lafiecare încercare la care sunt supuºi. În teatrul de operaþii,preotul militar inspirã în noi mai mult curaj ºi stãpânire desine. Cred cã, prin el, acþiunile pe care le întreprindem aicisunt cunoscute ºi poate acceptate de Dumnezeu. Slujba þi-nutã de preot înainte de plecarea în misiuni ajutã foartemult la menþinerea unui moral ridicat. Astfel, avemîncredere mai mare în forþele proprii pentru cã Dumnezeueste cu noi ºi ne apãrã de duºmani”. Caporalul LucianPasat: „Poate mai mult ca în þarã, într-un teatru de operaþiise simte nevoia de apropiere de Dumnezeu pentru a-Imulþumi ºi a-I adresa rugile noastre. De aceea, ne este deun real folos biserica militarã de aici ºi mulþumim celorcare au ajutat la construcþia ºi pãstrarea ei. La plecarea înmisiuni, ori în zilele de sãrbãtoare, binecuvântarea preotu-lui ne întãreºte ºi ne face mai încrezãtori”. (A.G.)

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 9(243) din 15 mai 2008

Pagina 3

Alãturi de Sãrbãtoarea Crã-ciunului, Noaptea Învierii este celmai important eveniment alcreºtinãtãþii. Cei peste 400 de mili-tari ai Batalionului 151 Infanteriedislocaþi la Tallil, Irak, au aºteptatcu nerãbdare acest moment, poateºi pentru cã Paºtele este un punct de

reper esenþialal perioadeide misiune.Aici, înteatrul deoperaþii, amregãsit maimult decâtoriunde spiri-tul adevãratal SãrbãtoriiP a s c a l e .Departe deinterferenþelemodern i s t ece influ-enþeazã dince în ce maimult tradiþia,

Paºtele acestui an a adus militarilorieºeni vestea purã a revenirii laviaþã a Mântuitorului Iisus Hristos.

Ne-am strâns cu toþii în NoapteaÎnvierii în jurul bisericii din campulromânesc. La chemarea preotului„Veniþi de luaþi luminã” am aprins

lumânãrile ca simbol al bucurieiunui nou început. Cu amintirea slu-jbelor de Înviere alãturi de familii,cu gândul la semnificaþia veºtii„Hristos a Înviat”, militarii româniau rãspuns de trei ori „Adevãrat aÎnviat”.

Duminica Paºtelui a reuºit sãcreeze, chiar ºi aici, în Irak, atmos-fera festivã a acestei sãrbãtori.Ne-am bucurat împreunã în familiamare a Batalionului în jurul meseide pe care nu au lipsit bucateletradiþionale: oul roºu, mielul ºicozonacul, o ieºire binevenitã dincotidianul culinar al bucãtãrieiamericane.

Sãrbãtoarea Sãrbãtorilor, cumeste cunoscutã în ortodoxie, a fost,nu numai un moment de trãireintensã a Învierii lui Iisus, ci ºi unprilej de întãrire, dacã mai eranevoie, a relaþiilor camaradereºtidintre militarii Batalionului 151Infanterie. (A.G.)

Rugã pro mis iune

Terorismul devine din ce în ce mai multopusul a ceea ce înseamnã spectacolul vieþii.Nimeni nu se mai îndoieºte cã terorismuleste duºmanul vieþii, rãzboiul împotrivavieþii, monstrul care însângereazã rãscrucileºi înmulþeºte crucile planetei. Ruine ºi de-zastre, urã ºi rãzbunare, lovituri pe la spate,campanii virulente împotriva strãzii,împotriva construcþiilor, împotriva oame-nilor. De ce ºi pentru ce o astfel de teroaredistrugãtoare de vieþi, de construcþii, de va-lori?

Batalionul 300 Infanterie „SfântulAndrei”, ca unitate componentã a ArmateiRomâniei, a evoluat odatã cu aceasta.Acelaºi lucru se poate afirma ºi despre natu-ra ºi conþinutul misiunilor încredinþate.

Dupã cum ºtiþi, în anul 2005 în cadrulmisiunii Enduring Freedom, batalionul aefectuat mai multe tipuri de misiuni într-osuccesiune extrem de dinamicã: misiuni depazã, misiuni de patrulare independent ºi încooperare cu militarii americani, partici-parea la operaþii deliberate, planificate ºiconduse de partenerul american.

În anul 2008, odatã cu executarea misiu-nii ISAF III, putem sã spunem cã intrãmîntr-o nouã fazã a participãrii Batalionul 300Infanterie Mecanizatã „Sfântul Andrei” înteatrul de operaþii din Afganistan, cândavem responsabilitatea planificãrii, condu-cerii ºi coordonãrii tuturor forþelor din

provincia Zabul, o sarcinã mult prea dificilãpentru un comandament de nivel batalion,dar în luna iulie suntem convinºi cã o sãraportãm „misiune îndeplinitã”, datoritãexperienþei cadrelor militare care în multerânduri ºi-au depãºit propriile limite, succe-sul ºi recunoaºterea valorii de cãtre partene-rii de coaliþie fiind singurul stimulent.

Este o etapã foarte importantã, extrem desensibilã, în care au fost executate operaþiideliberate, misiuni complexe ºi dificile careimplicã anumite riscuri. Pânã în acestmoment au fost planificate, pregãtite ºi con-duse de cãtre comandamentul batalionuluipatru operaþii deliberate: BAADI BAHAR,SPEEN BAA-RAAN, TUU-FAAN TUD ºiDIAMNIAT CARHA. La aceste operaþii, pelângã militarii români, au participat sub-unitãþi din cadrul coaliþiei, armatei ºi poliþieiafgane.

Rolul acestor operaþii a fost acela de acontracara acþiunile probabile ale insur-genþilor ºi au fost planificate în funcþie deinformaþiile primite, de la structura de infor-maþii S2, dar trebuie sã recunoaºtem cã ºidetaºamentul de informaþii militare româ-nesc ne-a furnizat câteva date, ei având dedesfãºurat ºi alte activitãþi importante înFOB Lagman.

Scopul acestor operaþiuni deliberate afost de a interzice libertatea de miºcare ºiposibilitãþile de reaprovizionare ale insur-

genþilor; limita libertatea de miºcare a ele-mentelor insurgente din sud spre zonele dinnordul provinciei, considerate zone sigurepentru aceºtia; de a anihila influenþa taliba-nilor asupra populaþiei locale; de a identificaºi distruge capacitãþile de comandã-controlale insurgenþilor ºi reþelele de avertizare tim-purie; de a promova prezenþa forþelor desecuritate naþionalã afganã ºi influenþa aces-tora asupra comunitãþii.

Esenþial în dinamica misiunilor execu-

tate de cãtre contingentele româneºti înteatrul de operaþii din Afganistan esteasumarea de responsabilitãþi importante îndirecþia stabilizãrii mediului de securitate înprovincia Zabul. În acest context este nece-sarã întocmirea unui plan de acþiune, care sãfie pus în aplicare de cãtre toate contingen-tele româneºti participante la misiune ºiactualizat în funcþie de situaþie.

Cãpitan Sorin CONSTANTINESCU

Operaþii deliberate

Asociaþia Soþiilor de CadreMilitare, Filiala Iaºi, în partene-riat cu Inspectoratul ªcolarJudeþean Iaºi a desfãºurat o seriede acþiuni de colectare a unorajutoare umanitare pentru copiiidin Irak. Ajutoarele au ajuns cu oaeronavã aparþinând Forþelor

Aeriene Româneluni, 21 aprilie, lamilitarii din Bata-

lionul 151 Infanterie “Lupiinegri” dislocat în Irak.

La campania „„TTiinneerrii ppeennttrruuttiinneerrii”” au participat elevi de laªcoala Normalã Vasile Lupu, dela liceele Vasile Alecsandri ºiMiron Costin - toate din Iaºi ºide la ºcoala generalã “D.D.Pãtrãºcanu” din Tomeºti, judeþulIaºi.

Potrivit preºedintei filialei,Maria Roman, “Elevii au parti-cipat la acþiunea de strângere dehaine ºi jucãrii cu gândul cãacestea pot fi de folos pentrutinerii de vârsta lor din loca-litãþile irakiene aflate în zona deresponsabilitate a militarilornoºtri”.

Darurile au fost împãrþite înperioada Paºtelui de militariiBatalionului 151 Infanterie copi-ilor irakieni.

Cãpitan Adrian GÎTMAN

Tineri pentru tineriSãrbãtoarea Sãrbãtorilor a venit ºi la Tallil

ÎÎnn ppeerriiooaaddaa 77 llaa 99 mmaaii aamm aavvuutt ppoossiibbiilliittaatteeaa ssãã-iiccuunnoosscc ppee aarrttiilleerriiººttiiii aannttiiaaeerriieennii ddee llaa TTuurrddaa.. ªªii ccaanniiººttee aarrddeelleennii ccaarree nnuu ssee ddeezzmmiinntt,, ddaarr ººii ccaa nniiººttee pprroo-ffeessiioonniiººttii ccee ssee iinnssttrruuiieesscc ppee tteehhnniiccãã ggeerrmmaannãã,, mmii-aauuaarrããttaatt,, ttoott ccee ººttiiuu eeii ssãã ffaaccãã ccuu ssiisstteemmuull aannttiiaaeerriiaann„„GGhheeppaarrdd””..

ÎÎnn ccaazzaarrmmaa lloorr,, ddee nniivveell NNAATTOO,, ssee ssiimmttee,, ddeejjaa,, ccuull-ttuull lluuccrruulluuii bbiinnee ffããccuutt,, llaa ttiimmppuull lluuii.. CChhiiaarr ººii cceeiillaallþþiimmiilliittaarrii ddiinn ggaarrnniizzooaannãã ssppuunn ccãã,, cceeii ddee llaa BBaattaalliioonnuull 33AAppããrraarree AAnnttiiaaeerriiaannãã ““PPoottaaiissssaa”” ssuunntt aallttffeell.. MMaaii rrii-gguurrooººii ººii mmaaii ppuunnccttuuaallii.. SSee ppaarree ccãã aauu îînnvvããþþaatt ccââtteecceevvaa ddee llaa nneemmþþii.. AAcceesstt ffaapptt rreeiieessee ººii ddiinn ffeelluull îînn ccaarreeaabboorrddeeaazzãã pprroobblleemmeellee mmiilliittaarriiii aacceesstteeii uunniittããþþii..

SSuuppoorr tt ll oogg ii ss tt ii cc ppeerr ffoo rrmmaann ttCãpitanul Daniel ROMAN. Am fãcut liceul militar ºi

cred cã înþeleg ºi mã descurc foarte bine. A venit în unitateîn 1996, din promoþie. A prins tunurile de 30 de mm, dars-a instruit ºi pe „CA-95” ºi „Ghepard”. Este cãsãtorit ºi aredoi bãieþi.

„Am fãcut parte din grupul ce s-a pregãtit 9 luni în Ger-mania. În acea perioadã, acolo, m-am instruit pe tehnica deluptã ce urma sã intre în dotarea unitãþii, dar – þinândseama de faptul cã armata germanã face parte din elitaarmatelor NATO – am deprins ºi spiritul german în ceea cepriveºte modul de abordare a problemelor, precum ºi înceea ce priveºte rezolvarea lor.

Nu sunt diferenþe prea mari între noi ºi ei, în ceea cepriveºte instruirea. Ne asemãnãm inclusiv la felul în careeste privitã instrucþia, în general, chiar ºi când este vorbade seriozitate.

Ne despart, însã, continuând comparaþia - dar sper cãnu pentru mult timp – suportul logistic. Al lor este unul per-formant, pus în slujba luptãtorului.

Privind spre viitor vã pot spune cã îmi doresc sã ajungun instructor foarte bun ºi sã transmit, din experienþa mea,cât mai mult colegilor, dar mai ales subordonaþilor. ªi celmai tare îmi doresc sã ajung maior.”

UUnn ssuubb llooccoo tteenneenn tt pp rreeooccuuppaattSublocotenent Lucian SÎNCRÃIAN. În ziua în care

stãteam de vorbã (9 mai) cu sublocotenentul Sîncrãian,bãieþelul acestuia abia fãcea 6 zile de viaþã. ªi-a propus sãsãrbãtoreascã evenimentul cu colegii dupã festivitatea deprimire a Drapelului de Luptã de cãtre unitatea în carelucreazã. „Munca ºi apoi distracþia”.

A absolvit, în 2006, Academia Forþelor Terestre dinSibiu, iar în martie 2007 ºcoala de aplicaþie – artilerie te-restrã. A mai fãcut apoi un curs de specializare în artilerieantiaerianã.

Este nãscut la Cluj-Napoca ºi pentru cã artileria antiaeri-

anã de la Turda „e mai evoluatã” a cerut sã fie repartizat laBatalionul 3 Apãrare Antiaerianã.

„ªtiu cã tehnica ne ajutã sã evoluãm. Auzisem de «Ghe-pard» dar nu-l vãzusem. ªi mi-a plãcut atunci când l-amvãzut... La Smârdan, pe timpul afirmãrii batalionului, amfost singurul comandant de echipaj dintre colegii din pro-moþie...

Atunci am vãzut ce mare diferenþã este între instruireadin unitate ºi cea din poligon. În unitate ne pregãtim dar neºi cunoaºtem realizând coeziunea, iar în poligon aplicãm,la cald, ceea ce am învãþat, desãvârºindu-ne pregãtirea.Echipajele sunt formate din trei militari. Sarcinile suntstrict împãrþite ºi dacã nu se colaboreazã nu se poate facemare lucru. Fãrã coeziune nu se poate face nimic.

Legat de subordonaþi, sau mai bine zis de colegii maimici în grad, vã pot spune cã sunt preocupat de situaþia sol-daþilor ºi gradaþilor, deoarece dacã nu se face nimic vorpleca din sistem niºte oameni deosebiþi în ceea ce priveºtecaracterul, ºi foarte bine pregãtiþi din punct de vedere mi-litar. Înlocuirea lor se va face foarte greu. E o problemãmare asta. Eu zic cã ar fi bine dacã s-ar regândi planifi-carea resurselor umane pe termen scurt ºi mediu.”

UUnn ssuubbooff ii þþ ee rr ccuu vveecchh iimmeeîînn aappããrraarree aa ..aa ..

Plutonier Emil RAD. În 1991 a fost angajat, cu gradul desergent, în armatã. De loc, e din Turda. Este cãsãtorit, tot din1991, iar în 1997 i s-a nãscut o fetiþã care, anul acesta, laconcursurile judeþene de matematicã ºi limba românã a fostpremiantã. În vara aceasta plutonierul Rad îºi va susþinelicenþa în „managementul resurselor resurselor umane”.

În 2001 a fãcut un curs de 11 luni ºi, pe filierã indirectã,a devenit subofiþet. A fost numit comandant de grupã racheteîn 2002, apoi locþiitor al comandantului de secþie, instructorpe simulatoare, iar de ceva vreme îºi desfãºoarã activitateaîn compartimentul operaþii ºi pregãtire de luptã al unitãþii.

„La început evoluþia mea în armatã a avut o vitezãdestul de micã, dar am prins ultimul tren – spun asta cã eravorba de vârstã, depãºeam baremul dacã nu mã înscriam laºcoalã –, iar pe parcurs, mai ales dupã ce am devenit sub-ofiþer, s-a mai accelerat.

De-a lungul celor 17 ani de activitate în armatã s-auschimbat multe. Inclusiv tot colectivul de militari. Numailocþiitorul comandantului ºi încã un coleg, subofiþer, maisunt dintre cei care eram la începuturile carierei mele în alemilitãriei. În aceastã perioadã am avut ºi 6 comandanþi deunitate. De asemenea, au fost numeroase treceri de pe otehnicã de luptã pe alta: de la tunuri, de 30 sau 57 de mmam trecut la mitralierele de 14,5, apoi la rachetele anti-aeriene „Strella”, pentru ca mai apoi sã mã instruiesc, pe„Ghepard”. Trecerea pe „Ghepard” am fãcut-o aici, în uni-tate, dupã ce s-au întors cei care s-au pregãtit în Germa-nia. Însã, indiferent de tehnica avutã, cel puþin o datã, dacãnu de douã ori pe an, am fost în Capu Midia ca trãgãtor, decele mai multe ori, sau, acum, ca subofiþer de stat major.(...) Sunt un caz fericit cã am stat atâþia ani în aceeaºi uni-tate. Am de gând sã mai rãmân, nu mã grãbesc sã plec. ªipentru cã, vorba româneascã spune, întotdeauna, cã e locde mai bine, ne strãduim sã facem numai bine. ªi, de ce nu,sperãm sã primim bine...”

AAvveemm uunn ss ii ss tteemm mmooddeerrnn ºº ii ff ii aabb ii ll

Maistrul militar Bebe DÃNILÃ. Dupã cum vorbeºte, ºidupã atitudine ºi fizionomie am crezut cã e neamþ. Însã el„este nãscut lângã Iaºi, la Roºcani ºi a copilãrit în Broºteni– Suceava”.

„În Bucureºti, când eram în armatã, nu mi se spunea cãsunt moldovean pentru cã întotdeauna am vorbit corect,fãrã accent. Armata am fãcut-o la Regimentul 30 Gardã.

În perioada 1987 – 1990 am fãcut ºcoala militarã laSibiu, iar la absolvire am fost repartizat comandant grupãtehnicã la regimentul de rachete din Cluj. Nevoia m-a adusîn Turda. Aici mi-am putut cumpãra apartament. Astfel amcerut sã vin la divizionul de artilerie antiaerianã de aici.

În ’98 am participat la un curs de germanã de 4 luni, iarîn octombrie am plecat în Germania la pregãtire. Nemþii aucerut sã meargã, la curs, cât mai mulþi utilizatori ai tehniciicare urma sã intre în dotare, precum ºi toþi cei care urmausã se ocupe de mentenanþã.

Sistemul de pregãtire, din câte am apreciat eu, nu a fost

deosebit, dar se punea accent pe seriozitate. Am început toþiromânii acelaºi modul, apoi dupã 3 luni cei de la mente-nanþã am fost mutaþi la ºcoala de tancuri pentru a învãþa totce þine de ºasiu. Dupã o perioadã ne-au împãrþit iar, pe spe-cialitãþi: electronicã, armament, cutia blindatã... Eu mi-amales partea electronicã.

Pe timpul pregãtirii am parcurs aceleaºi studii ca oricemilitar neamþ, precum ºi ca majoritatea celor care lucreazãla firma producãtoare. Când am absolvit cursurile ni s-aacordat aceleaºi tip de diplomã. Nu a existat nici o dife-renþã, de nici un fel.

Cînd am ajuns în unitate mi-am propus sã implementezspiritul german – cultul lucrului bine fãcut. De atunci s-aumai schimbat lucrurile ºi, sunt sigur, se vede ceva. Schim-barea, totuºi, se produce în timp.

La realizarea acestui deziderat mã ajutã enorm faptulcã, cel putin pe linie de mentenanþã, se foloseºte numailimba germanã: calculatorul, mai bine zis softul, e în ger-manã, setul de întrebãri al fiecãrui test este tot în germanã,inclusiv regulamentul de mentenanþã. Respectând paºiiimpuºi automat se lipeºte ceva. Lucrând zi de zi se produceo interferenþã între ceea ce este românesc ºi ceea ce estenemþesc. Apare o anumitã rigoare fãrã sã vrei. Chiar ºiadunãrile care se anunþã în unitate nu mai sunt aºa, unadupã alta, fãrã o orã sau un timp precizat. ªi aºa ºi nemþii,cu care încã lucrãm, sunt nedumeriþi atunci când vãd cã nise dau 10 minute sã ne schimbãm din salopete în þinuta deinstrucþie sau de serviciu ºi sã mergem la adunare. La eisunt anunþate din timp adunãrile, iar atunci când selucreazã la tehnicã se respectã cu stricteþe programul sta-bilit.

Ca mod de întreþinere vã pot spune cã nu exista, ca lanoi, I.T.S. Lucrãm zilnic ceva echivalent cu nivelele noastrede întreþinere ºi reparaþii, dar se planificã pe tot anul. Înfiecare zi, aici în atelier, sunt trei instalaþii. Când trec toateinstalaþiile prin atelier se reiau de la capãt toate activitãtile,cu fiecare. Nu existã pauze.

Þinând seama de acest fapt, înca întâmpinãm problemecu normele de consum care, la noi, încã nu s-au stabilit.Componentele electronice, de pildã, sunt foarte scumpe ºidacã nu avem norme de consum e greu sã le achiziþionãm.Aparaturii de verificare a sistemelor electronice i se faceverificarea metrologicã (ceva gen ISCIR, ca sã fie mai peînþeles) în Elveþia. În curând unele vor depãºi termenelestabilite prin cãrþile tehnice. Cum vom mai face veri-ficãrile? O sã avem probleme, astfel, cu exactitatea datelor.De asemenea, sunt foarte multe componente ºi materialecare la noi, în armatã, încã nu se folosesc ºi nu ºtiu cum levom achiziþiona daca se vor strica.

Sunt convins cã ce facem noi aici este unic în þarã. Sis-temul de mentenanþã este un sistem vest, cu costuri, iar iaroamenii sunt, fiecare, adânc specializaþi pe bucãþica lor,dar s-a dovedit, este un sistem modern ºi fiabil. ªi cred cãnumai aºa vom atinge ºi noi normalitatea.

O altã problemã care mã frãmântã este cea a formãriiviitorilor colegi, cadre militare, deoarece aceasta pre-supune câþiva ani buni de lucru în echipã. Eu simt lipsamaiºtrilor militari. Stau ºi mã întreb cam cât timp mi-ar tre-bui sã-mi formez colegii, dacã eu m-am pregãtit un an ºijumãtate în Germania, fãcând numai ºcoalã. Cred cã,fãcând în acelaºi timp ºi toate activitãþile legate de mente-nanþã, aºa cum scrie la carte, pe puþin 3-4 ani. Aºadar, eivor trebui sã înveþe din mers.”

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 9(243) din 15 mai 2008Pagina 4

“ T e h n i c a n e a j u t ã s ã e v o l u ã m ”

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 9(243) din 15 mai 2008

Pagina 5

DDoouuãã ccããddeerr ii ºº ii oo rr ii dd ii ccaarree ii nnsspp ii rraa ttãã

Evenimentul din 1989, cel cu spargerea Zidului Berlinu-lui, a însemnat unificarea Germaniei. A cãzut regimul tota-litar, comunismul, dar s-a ridicat o civilizaþie cu orientaredemocraticã. Dupã 45 de ani de „separaþie prin betoane”,s-a fãcut dreptate. Cã au vrut decidenþii sau cã a fost o inspi-raþie a celor în care s-au sãdit simbolurile libertãþii, nu maiconteazã. Important ni se pare doar premisa democraþiei. Pecare, culmea, mulþi au perceput-o ca inspiraþie la o putere cuexponent pozitiv.

SS iimmbboo lluu rr ii ff uu rraa ttee ,, mmããssuurr ii ll aannssaa ttee

11 septembrie 2001, zis ºi „Black September”, a fostpentru SUA ºi pentru lumea întreagã o mare crimã. S-a dis-trus colosul economic mondial, World Trade Center, ºi a fostafectat creierul militar universal, Pentagonul. Aproximativ3.000 de oameni au fost acoperiþi de „cimentul morþii”. Afost semnalul clar cã s-a vrut compromiterea unei mari pu-teri. Dacã în anul 1993 cele câteva bombe lansate doar peunele etaje din clãdirea gigant s-au vrut doar avertismente,dupã opt ani ele au devenit certitudinile rãzbunãrii. A fostîngenuncheatã o civilizaþie. Ca mãsuri reactive? S-a iniþiatcoaliþia antiteroristã. De ce? Pentru cã s-a extins ca otumoare, a cãrei îndepãrtare nu va fi posibilã decât printãiºul sãbiilor ºi focul bombelor de aruncãtoare.

DDoouuãã ccaammppaann ii ii ºº ii uunn ccoommpp lleexx aa tteennuuaatt

Rãzboaiele din Irak. Primul, în care SUA ºi aliaþii îlînving pe Saddam Hussein. Al doilea este corespondentulunei acþiuni ofensive pentru protecþia insurecþiei. Succeseleconflictelor din fosta Mesopotamie anticã, Irak, au fost eva-luate în favoarea SUA. Astfel, ºansa de a se atenua com-plexul psihologic apãrut pe timpul rãzboiului din Vietnam adevenit realitate.

FFuurr ii ii ll ee nnaa ttuu rr ii ii îînnddoo ll ii aazzããoorraaººuu ll ddee ppee ccooaass ttãã

Uraganul Katrina. Oraºul New Orleans nici astãzi nus-a redresat, dupã dezastrul fãcut în 2005, de Katrina. Furianaturii s-a dezlãnþuit pe coasta de sud-est a Statelor Unite ºia produs, pe lângã pagube materiale imense, multã durere.Au murit 1.500 de oameni. Nici mãcar într-un oraº al tutu-ror dorinþelor, natura nu aputut fi stãpânitã. A fost un semncã dezastrul nu poate fi prevãzut, dar poate sã-i adune la unloc, mãcar o singurã datã, pe semeni, indiferent de naþiune,religie, studii sau valori ale autoritãþii.

CCeerrnnoobbîî ll ,, mmaa ii ttaa rree ddeeccââ tt HH ii rroosshh iimmaa

Dezastrul de la Cernobîl din 1986. Explozia de materialradioactiv a înconjurat un teritoriu imens. În zona obiectivu-lui, locuiau ºapte mii de persoane, dintre care jumãtate erau

copii. Specialiºtii spun cã doza de radi-aþii a depãºit-o de 200 de ori pe cea dela Hiroshima ºi Nagasaki. Astãzi, semai simt efectele exploziei nucleare.Unda de ºoc, radiaþia penetrantã au pur-tat vectorii de forþã pentru distrugereaþesuturilor vii. Multe afecþiuni umane

au explicaþii prin efectele Cernobîl.

EExxpp lloozz ii ee îînn nnoorr iiExplozia navetei Challenger, din 1986. Un incident a

cãrui cauzã nu s-a identificat a generat moarte celor 7astronauþi carese aflau la bord. Evenimentul a fost mediati-zat în direct ºi a îngrozit o lume întreagã.

CCoommuunn ii ccaarreeaa NNLLPP ,, tt ee rraapp ii ee pprroo mmii ss ii uunnee

Fãrã a mai pune martor modelul de programare neuro-lingvisticã, NLP, cel potrivit cãruia important este nu sãrezolvi sarcina, ci modul în care o faci, apreciem interesantdiscursul generalului Collin POWELL, din armata SUA,care a vrut sã le vorbeascã militarilor combatanþi desprelocul, rolul ºi tipul rãzboiului. Modelul are þesãtura strategi-ilor de logicã ºi persuasiune specifice comunicãrii verbale,tipurile de sugestii ºi piramida valorilor individuale, toateacestea cu menirea de a stimula moralul trupelor, inainteacelui de-al doilea rãzboi din Golf.

„Rãzboiul forþelor întrunite este un rãzboi de echipã.Atunci când o echipã intrã în teren, specialiºtii indivi-

duali acþioneazã împreunã pentru a obþine victoria echipei.Toþi jucãtorii încearcã sã dea ce au mai bun pentru cãceilalþi jucãtori, echipa ºi oraºul lor aºteaptã de la ei sãînvingã.

La fel este ºi atunci când Forþele Armate ale StatelorUnite merg la rãzboi. Ele trebuie sã învingã de fiecare datã.

Fiecare soldat trebuie sã intre în luptã cu convingereacã unitatea lui este cea mai bunã din lume.

Fiecare pilot trebuie sã decoleze cu convingerea cã nueste altul mai bun decât el pe cer.

Fiecare marinar, la postul lui de veghe, terbuie sã fieconvins cã nu este un vas mai bun decât al lui pe mãrilelumii.

Fiecare infanterist marin trebuie sã debarce pe plajã cuconvingerea cã nu existã unul mai bun ca el în toatã lumea.

Dar ei toþi trebuie, de asemenea, sã creadã cã sunt oparte a unei echipe, o echipã intercategorii de forþe alearmatei care luptã împreunã cã invingã.

Aceasta este istoria noastrã, aceasta este tradiþia noas-trã, acesta este viitorul nostru.”

AArrgguummeenn ttaarree NNLLPP – Liderul militar cunoaºte secretul „reprogramãrii”

creierului. Uzeazã de simboluri comune, dragi publicului demasã, inclusiv pentru combatanþi. Cuvinte gen: echipã,teren, victorie, jucãtor, învingãtor sunt stimuli care modificãafectele auditorilor. Logica ºi persuasiunea comunicãrii îºiurmeazã traiectul firesc: de la cunoscut la necunoscut, de la„cald” la „rece”, de la mentalul colectiv la cel individual.Comparã misiunea armatei SUA cu jocul de fotbal – „La feleste ºi atunci când Forþele Armate ale Statelor Unite merg larãzboi”, dupã ce s-a asigurat cã frazele „Rãzboiul forþelorîntrunite este un rãzboi de echipã” ºi „Atunci când o echipãintrã în teren, specialiºtii individuali acþioneazã împreunãpentru a obþine victoria echipei” au fost memorate ºi au ge-nerat emoþii asociate.

Pronumele nehotarât „fiecare” devine iniþiatorul acþiu-nilor dinamice. Folosit cu o frecvenþã ridicatã, atrageatenþia, stimuleazã percepþia, provoacã acceptarea ºi garan-teazã acþiunea.

Cuvintele care fac parte din registrul de limbaj al joculuide fotbal sunt inspirate pentru consiliere ºi relaþionare inter-personalã, exact ceea ce se doreºte prin programarea NLP.

Adjectivele puse la superlativul absolut – „cel mai bun”– accentueazã intenþia de persuadare ºi de sintalitate agrupurilor. Sugestia - „Dar ei trebuie sã creadã cã sunt oparte a unei echipe, o echipã intercategorii de forþe alearmatei care luptã împreunã ca sã învingã.” – devine proe-minentã pentru scopul instituþional – VICTORIA!

Figura de stil – „Aceasta este istoria noastrã, aceastaeste tradiþia noastrã, acesta este viitorul nostru” – senumeºte climax ºi defineºte adâncimea discursului – o naþi-une de învingãtori!

Receptorii sunt în curs de procesare a mesajelor care suntdeja în circuitele emisferei cerebrale stângi, responsabilã deanalizã, sintezã ºi raþiune. Pentru emisfera cerebralã dreap-tã, au fost programate propoziþiile de la început, respon-sabile de stimularea senzaþiilor ºi emoþiilor estetice.

Sugestioterapia ºi programarea neurolingvisticã, NLP,sunt obligatorii pentru liderul militar, indiferent de fazelefenomenului organizaþional – precrizã, crizã, postcrizã.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

Gãsim peste patruzeci de definiþii despre rãzboi.Analiºtii se opresc în faþa discursurilor care certificã noþi-unea de rãzboi ca pe una ce coincide cu hazardul. De ce?Pentru cã între lecturã, cercetãri, studii ºi realitate este omare diferenþã. Argumentele pe care le ridicãm la ranguladevãrului sunt, de fapt, lecþiile pe care le-au întocmit prac-ticienii, le-au experimentat combatanþii ºi le iau ca repereîn comparaþii militarii de carierã.

Orgo l i i l e se nasc d in t r -oo gând i re l im i ta tã

Sã ne amintim despre forþa flotei spaniole, „InvincibilaArmada”, care a eºuat în anul 1588 din cauza orgoliilorgenerate de o gândire militarã limitatã. Împãratul Filip alII-lea a sfidat factorii geoclimatici ºi s-a angajat în acþiunipe timpul unei furtuni greu de explicat, chiar ºi astãzi. Ami-ralul englez Francis Drake a profitat de ofensiva spaniolilorprin dirijarea forþelor sale care au lovit din plin flota iberi-cilor. În istoria României, sunt suficiente eºecuri care auavut la origini mai puþin modestia ºi mai mult orgoliile. Nereferim la domnul Moldovei, Ion Vodã, care a picat dincauza unor slabe relaþionãri cu mai marii curþii, MihaiViteazu care nu ºi-a probat pânã la capãt idealul unirii, totdin cauza orgoliilor ºi, mai mult, Todor Vladimirescu, li-derul a cãrui exigenþã i-a deranjat pe cei din anturajul sãudiplomatic. Revenim la evenimentele istorice din secolulXIX cu eºecul bãtãliei de la Marna. Moltke ºi von Kluck aunegijat operaþiunile din 1915-1916, din cauzã cã au pus preþmai mult pe orgolii. Atunci, trupele germane ºi cele aus-triece au înregistrat insuccese pe aproape toate direcþiile deofensivã. Charles de Gaulle în lucrarea „Discordia la ina-mic” aduce drept ineditã explicaþia potrivit cãreia fricþiuneaeste responsabilã de eºecurile inteligenþei ºi voinþei în actuldeciziei militare. Clausewitz definea în „Despre rãzboi” cãprin fricþiune înþelegem „ceea ce distinge rãzboiul real decel pe care îl putem lectura dein cãrþi.”

Tot despre orgolii a fost vorba ºi în acþiunile de coope-rare dintre britanici ºi americani. Mai puþin la nivelurileexecutanþilor, dar mai mult la vârfurile ierarhiilor, adicã,acea disputã socialã ºi conceptualã dintre Patton ºi Mont-gomery. Cât au contat fricþiunile dintre cei doi pentrurãzboiul mondial? Sã începem cu insuccesul ofensivei dinNormandia în 1914, de care au profitat germanii pentrua-ºi realiza frontul defensiv la frontiera Reichului în 1944.Faptul cã s-a reuºit debarcarea pe plaja Normandiei, la 6iunie 1944, de cãtre trupele aliate, nu eliminã din ecuaþieconstanta conflictualã. Dacã ar fi fost, într-adevãr, o ade-vãratã coeziune organizaþionalã, probabil, cã momentulofensivei totale ar fi fost mult mai devreme.

Hazardu l , ceva ca re nu se neg l i j eazã

Rãzboinicii îºi implorau zeii sã-i pãzeascã de rãutãþileduºmanilor. Era un mit, o iniþiativã a gândirii fantasmatice.Acþiunile de luptã, în dinamica lor, nu aveau nimic încomun cu ironia sorþii. Hazardul se face cunoscut în oricetip de conflict, din cauza unor erori umane, de mediu sau desistem. Statele majore de unitãþi sau de mari unitãþi suntdestul de realiste pentru a recunoaºte faptul cã, în matriceacursurilor de acþiune se impune ºi prezenþa hazardului.Cine îl conºtientizeazã poate suporta eºecul. Pentru cei careîl neglijeazã, pierderile vor fi de douã ori mai mari. Primadatã pentru insuccesul acþional, iar a doua oarã pentru exce-sul de orgoliu, care nu este altceva decât o conºtiinþã aflatãîn starea de latenþã. (C.D.C.)

CCiinnee aa sscchhiimmbbaatt aauurraa lluummii ii?? Factori ºi actori

Rãzboiul, între lecturã ºi realitateNNee vviinnee ggrreeuu ssãã aacccceeppttããmm iiddeeeeaa ccãã nnee-aamm sscchhiimmbbaatt.. DDaaccãã nnooii nnuu,,

aattuunnccii lluummeeaa ssiigguurr ss-aa sscchhiimmbbaatt.. DDooaarr oo rreefflleeccþþiiee aassuupprraa sseeccvveennþþeelloorr ttrree-ccuuttuulluuii aarr ppuutteeaa ssãã ffiiee mmaarrttoorraa aaffiirrmmaaþþiiiilloorr nnooaassttrree.. PPrreessaa ssccrriissãã îînn ssppee-cciiaall,, cceeaa aauuddiioovviizzuuaallãã ssppoorraaddiicc aarr ppuutteeaa ffii pprriimmeellee iippootteezzee ccaappaabbiillee ssãã nneessuussþþiinnãã llooggiiccaa ddiissccuurrssuulluuii ddeesspprree cciinnee ººii ccâânndd ss-aa sscchhiimmbbaatt aauurraa lluummiiii..

11 septembrie 2001. Atunci a cãzut cortina pesteeconomia lumii. În afara emoþiilor negative, ne-am con-fruntat cu embargourile, cu creºterea în mod artificial acursului monedei euro, cu fluctuaþiile de preþuri la barilulde petrol ºi cu încurajarea corupþiei. Opinia publicã inter-naþionalã a fost interesatã sã afle cine a fost în spatele aten-tatelor. În afara unor ipoteze susþinute prin logica socio-politicã, în rest, nu a fost nimic de efect. A intervenit,firesc, fenomenul uitãrii. Dacã facem o întoarcere în timp,ar trebui sã investigãm o serie de facþiuni teroriste care arfi putut pune în aplicarea scenariile sinistre de la Departa-mentul Apãrãrii ºi de la sediul economiei mondiale, WorldTrade Center din New York.

Ossama Bin Laden – avea resursele financiare ºi logis-tice necesare punerii în aplicare a scenariilor, fãrã a uita ºide pregãtirea fanaticilor gata sã moarã pentru credinþa înAllah. Ameninþãrile proferate la adresa SUA, cât ºi decon-spirarea bazelor de pregãtire fac din el personajul cel maiînverºunat pentru statutul de atentator.

Gherilele albaneze – Ossama Bin Laden a finanþatatacurile gherilelor albaneze în fosta Iugoslavie. Iniþial,NATO ºi aliaþii au fãcut jocurile albanezilor prin bombar-darea Serbiei. Schimbarea ulterior a atitudinii americanilori-a înfuriat pe rebeli. Este posibil ca unii atentatori sã fiemembrii acestor facþiuni cu inþenþii fundamentaliste.

Armata Roºie Japonezã – organizaþie teroristã deextremã stânga ar fi avut motivaþia necesarã pentru acþiu-nile fanaticilor kamikaze. Insuficienþa resurselor o scoatedin calculele probabilistice ale atentatelor. La un momentdat, atentatul a fost revendicat de cãtre Armata RoºieJaponezã.

Maior Petre CÃLUGÃRU

Cine au fost autoriiatentatelor?

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 9(243) din 15 mai 2008Pagina 6

CMYK

Colonelul VÃTÃMANU-CCOANTA, care, cu excepþiaperioadei cât a urmat cursurile AISM, ºi-aa desfãºurat activi-tatea numai în unitãþi de vânãtori de munte, majoritateaaparþinând Brigãzii 2 Vânãtori de Munte “Sarmizegetusa”,este un îndrãgostit de meseria armelor. Drept ºi intransigenta militat, întotdeauna, pentru adevãr ºi echitate.

A terminat ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi “NicolaieBãlcescu” din Sibiu în 1977. ªi-aa început cariera de ofiþer,locotenent fiind, la comanda unui pluton de vânãtori de muntedin Batalionul 30 Vânãtori de Munte. Apoi a fost mutat laBatalionul 20 Vânãtori de Munte (tot comandant de pluton),unde a urcat tote treptele necesare devenirii unui ofiþer vânã-tor de munte pânã la cea de comandant de batalion. În 2000a fost numit în statul major al Brigãzii 2 Vânãtori de Munte“Sarmizegetusa”, pentru ca foarte repede sã preia comandaBatalionului 21 Vânãtori de Munte. Pentru cã ºi-aa îndeplinitcu conºtiinciozitate sarcinile primite în 2002 a fost numitlocþiitor al comandantului Brigãzii 2 Vânãtori de Munte“Sarmizegetusa”. Pantru cã a creat adevãrate „familii decamarazi”, pentru cã a reuºit sã inoculeze un spirit de cole-gialitate ºi respect reciproc în structurile în care a activat ºi,mai ales, pentru cã a reuºit sã facã paºi importanþi pe caleaschimbãrii mentalitãþilor „prãfuite” din 15 aprilie 2008 a fostnumit comandant al Brigãzii 2 Vânãtoride Munte “Sarmizegetusa”.

- De când sunteþi la comandabrigãzii? Ce realizãri aþi avut (inclusiv calocþiitor)?

- Am luat comanda brigãzii în noiem-brie 2007, în calitate de locþiitor ºi am fostnumit comandant al brigãzii în 15 aprilie2008. Realizãri? Multe... ªi satisfacþii pemãsurã. Am parcurs drumul lung, greu ºianevoios al operaþionalizãrii întregiibrigãzi ºi am asigurat pregãtireadetaºamentelor ce au participat ºi careurmeazã a participa la operaþiuni în afarateritoriului statului român în Kossovo,Irak ºi Afganistan. Totodatã, pe parcursulanilor, am asigurat pregãtirea ºidesfãºurarea a numeroase exerciþii încomun a vânãtorilor de munte români cumilitari din alte armate, atât în þarã, cât ºipeste hotare. Satisfacþiile au fost maripentru cã rezultatele s-au dovedit a fiexcelente.

- Care este stilul de lucru adoptat ºicum au rãspuns oamenii solicitãrilor?

- Stilul meu de lucru este neschimbat. Deschis, temperat,amical, flexibil. Am “introdus” o expresie a celor 3 F: situaþiaeste fluidã, fii flexibil, pentru cã altfel, apare “frecuºul”.Lucrãm cu zâmbetul pe buze, dar nu suntem neserioºi. Deasemenea, apreciez cã oamenii au înþeles cã suntem o echipãcare trebuie sã lucreze împreunã ºi, de aceea, am transmisîntregului personal din subordine ideea comandantului Corpu-lui 1 Armatã Teritorial care spune cã “trebuie sã lucrãm înechipã, dar... în aceeaºi echipã!” Problema este simplã, con-ducerea este colectivã dar comanda este unicã ...! Cu oameniidin subordine este mai simplu pentru mine: ne cunoaºtem demult, ne ºtim bucuriile ºi necazurile, ne cunoaºtem ”hibele” ºi,tocmai de aceea, pentru mine a fost mult mai simplu în a pre-lua comanda brigãzii: cunosc oamenii!... Cum rãspund ei ...?Simplu, direct, la obiect, fãrã vorbãrie multã, fãrã minciuni ºifestivisme. Exact pe gustul meu. Majoritatea oamenilor dinbrigadã sunt tineri, de acþiune, sunt receptivi ºi dinamici.Media de vãrstã în brigadã este de 31 de ani. Flexibilitatea,adaptabilitatea, dar ºi intransigenþa în muncã sunt cuvintelecare semnificã cel mai bine principiile ce m-au direcþionat ºimã direcþioneazã în activitatea zilnicã. Am fost ºi rãmânangrenat, din perspectiva funcþiei, împreunã cu echipa decomandã, pe problematica transformãrii Brigãzii 2 Vânãtoride Munte într-o mare unitate modernã, pe participarea efectivãla coordonarea procesului de reorganizare ºi operaþionalizare,pe pregãtirea statelor majore ºi a unitãþilor pentru ca brigadasã fie, cu adevãrat, o mare unitate care sã poatã participa la

operaþiuni sub comandã NATO.Cred cu putere cã sistemul de relaþii promovat de un

comandant trebuie sã se caracterizeze prin încredere în subor-donaþi, solicitarea ºi folosirea opiniei acestora în rezolvareaproblemelor colectivitãþii, promovarea unor relaþii de stimã ºirespect reciproc între comandant ºi subordonaþi, înlãturareaacelor “bariere psihologice” care apar cu un caracter mai pro-nunþat în mediul militar.

Un comandant, oricât de sever ar fi, va atrage respectul ºidragostea subordonaþilor dacã, în aceeaºi mãsurã, se dovedeºtedrept, corect ºi principial în tot ceea ce întreprinde. A coman-da înseamnã înainte de toate a þine la cineva, a convinge în locde a constrânge ºi, înainte de orice, de a da exemplu cu propriapersoanã.

- Ce probleme aþi întâmpinat în ultima perioadã? De cenaturã?

- Problemele sunt multiple, ca numãr ºi naturã. În celecâteva luni de la preluarea comenzii, am constatat cã este maiuºor sã atingi un anumit nivel de operaþionalizare decât sã îlmenþii. Acum trebuie sã demonstrãm cã exerciþiile de certifi-care naþionalã ºi afirmare NATO nu au fost doar „momente alevictoriei”, ci cã meritãm calificativele obþinute. Existã pro-bleme în ceea ce priveºte înzestrarea ºi mentenanþa tehnicii.

Toþi am dori sã primim totul modern ºi nou peste noapte, dar,acest lucru, nu este posibil. De asemenea, problema încadrãriiunor structuri este o problemã majorã. Sunt încadrate, cuîntârziere, chiar funcþii-cheie ( locþiitori ai comandanþilor debatalioane ºi ºefi de state majore, de exemplu). Datoritã redu-cerii unor fonduri, nu am reuºit sã finalizãm, încã, pentru toatãbrigada, problema servirii mesei de cãtre tot personalul dinsubordine. Totodatã, problemele sociale ale personalului dinsubordine reprezintã probleme de o importanþã deosebitã.Locuinþele ºi locurile de muncã ale membrilor de familie aimilitarilor sunt cele mai stringente. Personal, consider cãmãrirea cuantumului diurnei pentru misiunile în teatrele deoperaþii externe precum ºi acordarea unui spor de atragere apersonalului în structurile brigãzii ar putea reprezenta doardouã mãsuri care ar reduce substanþial problematica socialã ceapare în unitãþile subordonate.

- Cum apreciaþi cã este starea moralului oamenilor?- Bunã, în condiþiile date. Oamenii sunt serioºi. Un moral

ridicat se dezvoltã în condiþiile unei comenzi funcþionale, par-ticipative, suportive, centratã pe sarcinã ºi oameni, suplã,activã, competentã ºi pragmaticã, exercitatã de persoane inte-gre, verticale, principiale, carismatice. Luptãtorii din brigadãºi unitãþile subordonate simt ºi trãiesc ca adevãraþi apãrãtori aicrestelor alpine. Pregãtirea este primordialã pentru atingereastandardelor de performanþã ºi, implicit, a titlului de trupe deelitã. Instrucþia alpinã pe timp de varã ºi de iarnã reprezintãprincipala disciplinã de pregãtire pentru atingerea standarde-

lor necesare formãrii vânatorilor de munte. Alpinistul trebuiesã fie sãnãtos fizic ºi psihic; la acesta, prudenþa ºi îndrãzneala,curajul ºi frica trebuie sã fie într-un bun echilibru, combinatecu prezenþa de spirit. Acestea sunt câteva atribute ale unuivânãtor de munte. Alpinistul trebuie sã fie tenace, sã ºtie sãdomine pericolul, sã fie într-o permanentã formã fizicã pe careºi-o menþine prin antrenament. În lupta cu pericolele, vânã-torul de munte trebuie sã aibã mentalitate de învingãtor. Pen-tru el, verticalitatea stâncii este o permanentã provocare. Cucât eºti mai sus, te poþi considera un învingãtor. Aºa este ºi cumuntele. Când ai ajuns pe Vârful Moldoveanu, ºtii cã eºti celmai sus în România. Când ai terminat de escaladat un traseu,rãsufli uºurat ºi te simþi un învingâtor pentru cã ai învinsmuntele, care nu acceptã sã fie învins decât de cei care îicunosc tainele ºi sunt puternici. Muntele nu-i acceptã pe ceislabi, fricoºi ºi care nu ºtiu sã-l respecte...

Nu normele ºi condiþiile impuse de regulamente îi fac pevânãtori sã fie cei mai buni, ci competiþia cu ei, cu muntele,curajul de a face ceva ce nu este la îndemâna oricui; în plus,este ºi obligaþia de a pãstra mitul creat de cei dinaintea lor.Diferenþa între cele douã concepþii este cã, dacã te multumeºtisã îndeplineºti doar normele impuse de regulament, ai sã fiidoar bun, nu cel mai bun..., iar vânãtorii de munte îºi doresc sãfie cei mai buni ºi sã fie preþuiþi la justa lor valoare, acasã ºipeste hotare.

- Ce v-aaþi propus pentru viitor, domnule colonel?- Viitorul imediat este cel mai important. Avem de pregãtit

anul acesta douã unitãþi pentru misiuni în T.O. ºi acest lucrureprezintã pentru mine problema primordialã. Îmi doresc sã-ivãd pe toþi militarii acestor unitãþi întorºi acasã sãnãtoºi ºivoioºi, cu experienþa bogatã ce se acumuleazã din punct devedere profesional într-un teatru de operaþii. De aceea, am luatmãsurile necesare de intensificare a instrucþiei specifice, pen-tru perfecþionarea deprinderilor militarilor în executarea misi-unilor specifice din T.O., pentru creºterea coeziunii ºi a spiri-tului de corp al vânãtorilor de munte. De asemenea, tot în acestan avem mai multe exerciþii în comun cu militari din altearmate. Dupã cum îmi cunosc subordonaþii, sunt convins cãaceste exerciþii vor fi încununate de succes. Nu putem uita ºicelelalte obiective de îndeplinit. Instrucþia naþionalã,menþinerea la un nivel ridicat a stãrii de operativitate atehnicii, precum ºi instrucþia pentru cunoaºterea ºi între-buinþarea adecvatã a noilor categorii de tehnicã intrate îndotare constituie obiective primordiale în activitatea brigãzii.

- Ce “cuvânt de ordine” aþi lansat în perioada de când aþipreluat comanda?

- Muncã la standarde ridicate. Cu cât eºti mai sus, te poþiconsidera un învingãtor, dupã cum spuneam anterior...

- Aveþi o devizã? Care este aceea?- Da. “Arta conducerii este o cãlãtorie... nu o desti-

naþie..., iar preþul gloriei este responsabilitatea”.- Cum a primit familia vestea numirii dumneavoastrã?- Familia mea , care cuprinde 75% militari (soþia a fost

ofiþer activ, fiul meu este ofiþer activ, iar fiica mea este stu-dentã) a primit cu bucurie vestea numirii mele la comandaBrigãzii 2 Vânãtori de Munte “Sarmizegetusa”. Ai mei ºtiaude un vis mai vechi de-al meu: acela de a deveni comandant alunei brigãzi de vânãtori de munte. Au ºi o fãrâmã de îndoialã...mã vãd mai puþin decât înainte, dar ei ºtiu cã armata, în ge-neral, ºi vânãtorii de munte, în special, reprezintã o parte inte-grantã a familiei mele. De altfel, m-am nãscut cu armata încasã... Tatãl meu a fost ºi el ofiþer activ ºi veteran de rãzboi...

Altceva despre mine? Iubesc viaþa ºi îmi place sã cred cão trãiesc la cote dintre cele mai înalte. Greutãþile vieþii nu mãfac sã mã predau. Dimpotrivã... mã motiveazã ºi mai mult ºimã fac sã cred cã viaþa de adevãrat militar trebuie trãitã cuorice preþ respectându-te pe tine ºi pe ceilalþi. Consider viaþa oluptã continuã ºi, poate de aceea, buna dispoziþie face posibilca „hazul de necaz” sã devinã o armã teribilã în lupta împotri-va „frânelor” de zi cu zi ale vieþii. Dintotdeauna mi-am legatdestinul de istoria ºi tradiþiile vânãtorilor de munte. Am con-siderat întotdeauna ºi consider vânãtorii de munte din subor-dine ca fiind esenþa Oºtirii. Sunt convins cã mulþi colegi, sub-ordonaþi ºi superiori îmi dau dreptate...

„Preþul g lorie i es te responsabi l i tatea”- dialog realizat cu domnul colonel Gheorghe-IIoan VÃTÃMANU-CCOANTA, comandantul Brigãzii 2 Vânãtori de Munte “Sarmizegetusa” -

DDiissppoonniibbii ll ii ttaattee ºº ii aattaaººaammeenntt ,, ccuuvviinnttee ppeennttrruu ppeerrffoorrmmaannþþãã

Colonelul ing. Florentin BUCOVEI estenãscut la Feteºti, Ialomiþa ºi a absolvit Aca-demia Tehnicã Militarã în 1977, iar Univer-sitatea Politehnicã Bucureºti – Facultatea de“Ingineria ºi managementul sistemelortehnologice” în 1995. ªi-aa început cariera deofiþer la Regimentul 20 Tancuri, în 1977. Aparcurs toate funcþiile specifice domeniuluitehnic, pânã a fost numit ºef al ServiciuluiLogistic la Statul Major al Forþelor Terestre,în 2005. Din 5 mai 2008 se aflã la comandaBrigãzii 1 Logistice “Prahova”.

- Aþi luat comanda brigãzi acum o sãp-tãmânã. Cu ce aþi început, domnule colonel?

- Vã mãrturisesc cu sinceritate cã am fostmarcat de emoþii puternice, generate pe de oparte de satisfacþia ºi mulþumirea, pentruîmplinirea profesionalã prin promovarea înfuncþia de comandant de brigadã logisticã, iarpe de altã parte, ºi mult mai profund, derãspunderile deosebite pe care mi le conºtien-tizez în noua mea calitate.

- Care sunt problemele cu care se con-frunta brigada în acest moment? Ce obiec-

tive v-aaþi propus pentru viitor?- Brigada 1 Logisticã este o structurã

importantã a Forþelor Terestre ºi implicit aMinisterului Apãrãrii, încadratã cu personalde specialitate profesionist, apt sã asigurecontinuitate, conþinut, consistenþã ºi calitatemuncii în domeniile de activitate ºi deresponsabilitate.

Cunosc misiunile de bazã ºi sarcinilespecifice ale brigãzii, iar printr-o delimitareastrictã a obiectivelor operaþionale din per-spectivã, vom stabilii strategii pertinente pen-tru acoperirea acestora cu acþiuni, iar finali-tatea sã asigure evoluþie, profunzime ºi cali-tate.

- Cum v-aaþi propus sa va atingeþi obiec-tivele?

Personal consider cã trecutul îmi pune ladispoziþie concluzii, prezentul îmi asigurãrealitatea amploarei ºi diversitãþii sarcinilorcircumscrise activitãþii brigãzii ºi comanda-mentului acesteia, iar viitorul va arãta înfuncþie de modul cum finalizãm ceea ceaparþine prezentului.

Pentru aceasta, exigenþele principale pe

care mi le impun personal ºi pe care le voiimpune subordonaþilor sunt: munca - legali-tatea – perseverenþa – exigenþa - loiali-tatea.

- Despre moralul personalului ce neputeþi spune, domnule comandant?

Din primele discuþii purtate cu personalul

a rezultat cã starea moralului acestuia estefoarte bunã.

- Spuneþi-mmi un cuvânt care vãguverneazã activitatea!

- Un singur cuvânt, consider cã este preapuþin. O sã vã spun douã cuvinte: Disponibi-litate - ataºament.

- Care este deviza dupã care vã cãlãuziþiîn activitatea de zi cu zi?

- Rãspunsul la aceastã întrebare, sau laaceste întrebãri se regãseºte în exigenþelecare stau la baza atingerii obiectivelor pro-puse.

- Cum a primit familia vestea numiriidumneavoastrã la Ploiesti?

- În luna iulie 1978, pentru mine începeao nouã etapã a vieþii, aceea de familie proprie.Timp de 30 ani am reuºit sã ne cunoaºtem ºisã ne transmitem de la unul la celãlalt,disponibilitatea ºi înþelegerea, stãrile trãite laun momendat. Deci, cu emoþie.

- interviu realizat cu domnul colonel ing. Florentin BUCOVEI, comandantul Brigãzii 1 Logistice “Prahova” -

Paginã realizatã de locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

papalet.ion@forter.ro

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 9(243) din 15 mai 2008

Pagina 7

CMYK

CCoonntt rraass ttee îînn cceenn tt rruu lloorraaººuu ll uu ii

TTuurrddaa Agitaþie mare în cen-

trul oraºului. Instalaþiile“Ghepard” ºi camioa-nele militare au blocatbulevardul. Turdeniicare nu ºtiau de eveni-ment, dar ºi cei careºtiau, ºi-au ocupatlocurile pe margineaspaþiului delimitat. “Separe cã va fi ceremonialmare la ora 12.00”.

Subunitaþile Bata-lionului 3 Apãrare Anti-aerianã “Potaissa” aufost aliniate pe Bulevardul 1 Decembrie, în faþa Cate-dralei. În spatele lor, pe trotuar, dar si pe partea cealaltãa bulevardului, e o mare de oameni. Deja, nici pietoniinu mai pot circula.

ªi, ca la orice eveniment important din viaþaoraºului, copiii, alãturi de doamnele educatoare sau

p ro fe soa re ,sunt cei maimulþi. Ceimici în uni-forme aumâinile plinecu flori - câþi-va, o clasã saudouã suntîmbrãcaþi încostume po-pulare.

Dupã în-t â m p i n a r e aoficialitãþilor,firesc, fãrãpoticniri, aînceput fes-tivitatea dedi-catã zilei de 9mai. S-a a-

nunþat intonarea Imnului Naþional. Toatã lumea are opoziþie cât mai decentã. Numai ziariºtii se miºcã, facfotografii imortalizând momentul.

La terminarea Imnului, dupã ce s-a dat comandamilitarilor pentru a se descoperi în vederea oficierii ser-viciului religios, un sobor de preoti, reprezentanþi aituturor confesiunilor din localitate, au oficiat o slujbãde pomenire a celor ce au luptat ºi ºi-au dat viaþa pen-tru mai binele poporului român.

Primarul oraºului, Tudor ªTEFÃNIE, a prezentat,apoi, succint, câteva date despre importanþa zilei de 9mai, începând, ca orice adevãrat român, cu 9 mai 1877,Ziua Independenþei Naþionale. A continuat profesoruluniversitar Cãlin FELEZEU care a vorbit despre istoriaoraºului Turda, de la venirea pe aceste meleaguri aLegiunii a V-a “Macedonica” pânã în prezent, punc-tând, întotdeauna, legãtura dintre armatã ºi popor, de-alungul celor aproape 2000 de ani de istorie.

Ceremonialul a continuat cu depuneri de coroane,jerbe ºi buchete de flori. ªirul celor ce au participat laacest moment era nesfârºit. Niciunde în þarã nu am maivazut atâtea flori depuse ca la Turda. Toate instituþiiledin oraº, ºi nu numai, au avut reprezentanþi la acesteveniment. ªi cum era normal, ºirul a fost încheiat decãtre clasele cu copii de la ºcoli ºi de la grãdiniþe. Co-piii au fos într-un numãr la fel de mare ca ºi adulþii,

poate chiar mai mulþi, ceea ce înseamnã cã în Ardeal,ºi în spacial la Turda, în cazul prezentat, pãrinþii ºi pro-

fesorii îi învaþãpe copii, demici, sã aibãrespect faþã deistorie ºi faþã deînaintaºi.

Dupã ceultimii copii,cei în cos-tumele popu-lare ca niºtenarcise albe ºi-au depus bu-chetele de flori,s-a fãcut liniºte,un moment, înpiaþã. Semn cãceremonialuls-a încheiat.

ÎÎ nnmmâânnaarreeaaDDrraappee ll uu ll uu ii ddee LLuuppttãã

Liniºtea a fost spartã de vocea comandantului deunitate care a comandat “La Drapel, pentru onor,înainte!”. Ime-diat, ca la unsemn, înainte caGarda Drapeluluisã-ºi facã apariþia,copiii s-au aºezat,pur ºi simplu, peasfalt, într-o parteºi în cealaltã adispozi t ivulu i ,transversal pe bulevard, ºi pe cele douã instalaþii

“Ghepard”, blocândorice posibilitate deinvadare a spaþiuluiunde se desfãºura ce-remonia.

Drapelul a ajuns,cu garda sa, în faþaformaþiei. Portdrapelula fãcut un pas înainteînfãºurând flamura pelance, iar preoþii ºi-auadus cele necesaresfinþirii Drapelului.

Dupã ce s-adesfãºurat momentul

sfinþirii, portdrapelul a desfãºurat flamura ºi a ridicat,în poziþie verticalã lancea, iar domnul general-maiorNicolaie DOHOTARIU, comandantul Corpului 1Armatã Teritorial, a datcitire “Decretului deacordare a drapelului”,semnat de cãtre preºedin-tele României.

Dupã citirea “Decre-tului...” domnul general-maior NicolaieDOHOTARIU a coborâtdin tribunã pentru aînmâna Drapelul, subprivirile celor dinmulþime - pentru civilipriviri nedumerite pentrucã nu ºtiau ce urmeazã sã se mai întâmple, iar pentrumilitari pline de subînþeles, deoarece anticipaumiºcãrile, conform celor învãþate la antrenamente.Inimile militarilor ºi-au accelerat bãtãile în acel

moment pentru cã de acum, se apropiau, din ce în cemai mult momentele în care deveneau actori, în rolul

principal, alã-turi de co-m a n d a n t u llor, rostindjurãmântul decredinþã faþãde Drapelulde Luptã alBatalionului 3Apãrare Anti-a e r i a n ã

“Potaissa” ºi faþã de istoria neamului românesc. Unmoment unic prin solemnitatea ºi sobrietatea lui.

În încheiere, în cuvântul sãu, comandantul Corpului1 Armatã Teritorial a mulþumit cetãþenilor din Turdapentru prezenþa în numãr aºa de mare la acest eveni-ment, iar aceºtia i-au rãspuns cu un ropot de aplauze.

Festivitãþile s-au încheiat în cazarma modernã, detip NATO,a unitãþiiunde dom-nilor gene-rali ºi invi-taþilor li s-aoferit, casemn al tre-cerii prinacea uni-tate, pla-cheta cu însemnele Batalionului 3 Apãrare Antiaerianã“Potaissa” ºi au fost vizitate incintele de depozitare,reparare ºi instruire ale batalionului.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

9 ma i l a Tu rda

Re spec t pen t ru t rad i þ i i º i pen t ru i s to r i eBatalionului 3 Apãrare Antiaerianã “Potaissa” i s-a înmânat, pe 9 mai, Drapelul de Luptã, sim-

bolul onoarei, gloriei ºi vitejiei militare.Comandantului batalionului, locotenent-colonelului Gheorghe ROTARU ºi subordonaþilor sãi, le-a

fost înmânat Drapelul de Luptã de cãtre generalul-maior Nicolaie DOHOTARIU, comandantul Corpu-lui 1 Armatã Teritorial “General Ioan Culcer”. Aceºtia au jurat sã-l apere “ca pe lumina ochilor”, în cen-trul oraºului Turda - într-o zi de 9 mai, plinã de semnificaþii istorice, în prezenþa comandantului Cor-pului 4 Armatã Teritorial “Maraºal Prezan”, generalul-maior Mircea SAVU, a comandantului Brigãzii282 Mecanizatã “Unirea Principatelor”, generalul de brigadã Cãtãlin Tomescu, a autoritãþilor locale, areprezentanþilor tuturor instituþiilor civile ºi militare din garnizoanã, a veteranilor de rãzboi - cu ochiiplini de lacrimi, a ofiþerilor ºi subofiþerilor din unitãþile din oraº sau invitaþi din alte localitãþi, a ofiþe-rilor în rezervã ºi în retragere, precum ºi în faþa sutelor de turdeni care au þinut sã le fie alãturi încon-

jurându-i, la propriu, acolo, pe Bulevardul 1 Decembrie, în faþa Catedralei ortodoxe a oraºului.

Simbolismul este un curent lite-rar. Discursul publicitar simboliceste un gen publicistic. Ideea de fili-aþie a celor douã concepte nu esteuna evanescentã. Are ca o primãexplicaþie noþiunea de simbol. Prinel, se creeazã o sugestie ale cãrei ca-racteristici de plasticitate, pozitivi-tate, ºi realism creeazã un set de ati-tudini, stimuleazã o dorinþã,provoacã un interes ºi genereazã oacþiune. V-aþi întrebat vreodatã,dacã poeziile lui Bacovia ºi-ar gãsicorespondenþele într-un chip depublicitate, cum ar fi prezenþa,atenþia, înþelegerea, acceptarea ºiacþiunea noastrã?

PPooeezziiaa ddeeººtteeaappttããccuuggeettaarreeaa

Pentru prima datã, în Franþa, JeanMoreas propune denumirea nouluicurent apãrut în literaturã, Simbolis-mul. Ca modalitate de manifestare,seamãnã cu muzica. Chiar Paul Ver-laine în Arta poeticã spunea cã „muzi-ca este înainte de toate”. Prin sim-boluri, se creeazã sugestii care searmonizeazã prin ritmuri, rime,accente cu acele creaþii muzicale capa-bile sã determine o atitudine, o trãsã-turã a temperamentului unui receptor.Poeþii simboliºti gãsesc semnificaþii încotidianul nefardat al nostru. Pentru ei,strada, ploaia ºi camera obscurã devinregistre creative cu multiple sfere desemnificaþii. Prinse în þesãtura discur-surilor poetice, cuvintele banale capãtãsensuri, orientãri ºi motive de acþiune.Simbolul, echivalentul semnului,devine vectorul purtãtor de stimuli,idei ºi emoþii primare, secundare sauasociate.

Alexandru Macedonski, un sim-bolist al cãrui cuvânt a devenit notori-etate în materie, susþinea cã „poezia edatoare sã deºtepte cugetarea, ci nu sãdevinã ea însãºi o cugetare”. Prepoziþiaadversativã „ci” dã forþa argumentuluiºi convingerii cã pragmatica în comu-nicarea prin poezie devine cea maiinteligentã formulã care poate sã

exploreze Universul ºi sãrãmânã la nivelul de certitu-dine a cunoaºterii. Poeþii sim-boliºti devin precursorii uneiteorii, potrivit cãreia, viaþanoastrã este o carte de semne.Mai târziu, pedagogul JeanPiaget, vorbeºte în lucrarea„Biologie et Connais-sance”(Biologie ºi cunoaº-tere) despre activarea funcþieisemiotice (semiotica - ºtiinþadespre semne). Ca sã aducemproiectul comunicãrii la core-spondenþa pe care amanunþat-o, similaritatea cudiscursul publicitar simbolic,introducem în cuprins un altconcept. Simbolismul fone-tic. Ce înseamnã? Prin struc-tura foneticã a unor cuvinte,se sugereazã noþiunea-cheie,o anumitã atitudine respon-sabilã, mai târziu, de un com-portament, un gen de comu-nicare ºi acþiune.

DDiissccuurrssuull ssiimmbboolliicc,,

ggaarraannttuull uunnoorrsseemmnniiffiiccaaþþiiii

Pentru prima oarã, înlingvisticã, s-a vorbit despreinteracþionismul simbolic.Blummer este iniþiatorul noþi-unii ºi potrivit opiniei sale noiacþionãm în deplin acord cu felul încare percepem, ne însuºim ºi memo-rãm semnificaþiile. Orice simbol are înesenþã un grad al semnificaþiilor. Ca sãexemplificãm, balanþa, ca obiect ºiconstrucþie se foloseºte pentru a cân-tãrii, dar simbolul ei în justiþie vorbeºtedespre un echilibru – cel dintre adevãrºi minciunã. Sau crinul alb este o floarecu tulpinã, frunze ºi petale, iar gestulde a-l oferi unei persoane îl transformãîntr-un simbol al nobleþei, distincþiei ºipuritãþii. Discursul simbolic, la fel ºicomunicarea simbolicã sunt generatede triada impuls, obiect, stimul – ideea

despre acestea – emoþiile.

SSiimmbboolluurrii ººii rreeggiissttrree ppooeettiiccee

George Bacovia este pe lângãmarele poet simbolist ºi un excelentregizor de discurs publicitar simbolic.Pe lângã eleganþa de a-ºi dezvãluitendinþele de persuadare, poate sã-iidentifice alocutorului aºteptãrile,experienþele, percepþiile, conexiunileºi valorile. Poeziile selectate vin sãsusþinã afirmaþiile fãcute.

((ccoonnttiinnuuaarree îînn nnrr.. uurrmmããttoorr))

Locotenent-colonelDãnuþ CÃLDÃRARU

Existenþa omului este una multi-dimensionalã, el raportându-se, nunumai la raþionalitate sau intenþiona-litate, ci ºi prin trãire interioarã.

Abordarea libertãþii omului cafiinþã socialã se aflã permanent înstare de interdependenþã faþã desemeni. A crede cã libertatea esteaccesibilã omului la modul ideal esteo utopie; nu facem ceea ce vremdecât în mãsura în care sãnãtatea,vârsta, pregãtirea, condiþia socialã,meridianul geografic, mediul încon-jurãtor ne permit aceasta. De aceea,putem spune cã este liber doar acelacare îºi înþelege limitele libertãþiicare, de fapt, sunt ale condiþieiumane.

Mai întâi, se cuvine a lãmuri ceînþelegem prin cunoaºtere ºi care esteesenþa ei? Rãspunsurile pot fi multi-ple. Cunoaºterea, în sensul profundreligios, este comuniune de iubireatât dintre Dumnezeu ºi om, cât ºidintre om ºi Dumnezeu. Trebuie sãspunem cã ea nu provine de la om.Nu este o condiþie umanã - cum seafirmã adeseori -, ci un fenomen maipresus de lume, un dar primit de Sus.Tocmai de aceea, cunoaºterea estecondiþionatã de doi factori: Dum-nezeu ºi omul - creaturã a Lui. Dum-nezeu existã, existã ºi omul -creat deDumnezeu-, iar legãtura lor indisolu-bilã se face prin cunoaºtere.

Cunoaºterea religioasã îi oferãomului descoperirea realitãþii vieþiipãmânteºti ºi a celei cereºti. Cu aju-torul ei, omul pãtrunde tot mai adâncîn tainele vieþii; gãseºte rãspunsurileadevãrate la concepþia despre lume,despre viaþã, despre om; are acces la

cunoaºterea adevãrului suprem. Nici-unde pe pãmânt oamenii nu se potsimþi mai solidari ºi mai înfrãþiþi uniicu alþii, mai luminaþi, mai fericiþi caîn faþa altarului sfânt al cunoaºteriilui Dumnezeu.

Cunoaºterea îl transformã pe om,îl face mai bun. Cu ajutorul ei, omuldescoperã natura - cu fenomenelesale, o cucereºte, o organizeazã, odominã; îºi dezvoltã capacitatea de aacumula cunoºtinþe, de a gândi ºiacþiona; apare ca fiind îmbrãcat într-o mantie strãlucitoare ce îl ridicã maipresus de semenii sãi. Într-un cuvânt,cunoaºterea îl ajutã pe om în instru-irea ºi pregãtirea sa pentru a trãi maibine, pentru a progresa.

Orice religie are influenþã asupracunoaºterii, întrucât religia nu estenumai legãtura omului cu Dum-nezeu, ci reprezintã ºi o concepþiedespre viaþã, o normã ºi o disciplinãde viaþã, o practicã. Aºadar, “Creºti-nismul este cunoaºterea prin exce-lenþã; conferindu-i vieþii un senssuperior, el o susþine, o înnobileazã, ocurãþeºte, o desãvârºeºte. “Eu suntCalea, Adevãrul ºi Viaþa” - a spusMântuitorul Hristos, iar învãþãtura pecare a propovãduit-o a ajutat ladescoperirea omului lãuntric, moral;ea l-a umanizat în adevãratul sens alcuvântului, i-a cultivat sufletul maimult decât oricare religie sau filo-zofie, ajutându-l în devenirea safiinþialã, pânã la a-l face sfânt.Lumea nu a cunoscut o altã forþãculturalã de valoarea Creºtinis-mului, un generator tot atât de efi-cace ca religia mântuirii.

ªtiinþa încearcã sã descifreze

mecanismele Universului, iar religiaîncearcã sã-i pãtrundã sensul. Nu potfi despãrþite una de cealaltã. Astfel,la începutul mileniului al III-lea,asistãm la o adevãratã revoluþie înlumea ºtiinþificã: tot mai mulþisavanþi afirmã cã, la originea Univer-sului, se aflã un “tipar divin”.Aºadar, putem confirma, cu tãrie, cãevoluþionismul confirmã relatãrileSfintei Scripturi.

Un alt element esenþial alcunoaºterii religioase este contem-plaþia - ºtiinþã a iubirii. Ea nu estealtceva decât o tainicã, liniºtitã ºiplinã de iubire cufundare în Dum-nezeu, a Cãrui luminã ºi cãldurãpãtrunde sufletul de dragoste. Princontemplaþie, descoperi ºi cunoºtilucrul esenþial al fiinþei umane: sãiubeºti cu toatã puterea ta ºi cu toatãfiinþa ta, sã te bucuri cã trãieºti ºisã-i mulþumeºti lui Dumnezeu pentrutoate. Contemplaþia este arta per-fecþiunii emoþiilor: sã iubeºti cu toatãfiinþa ºi totuºi sã nu fi ataºat denimeni ºi de nimic.

Dar cel mai important mijloc decunoaºtere îl reprezintã iubirea.Momentele vieþii în care trãieºti cuadevãrat sunt acelea în care facilucrurile izvorâte din iubire ºi înnumele acestui sentiment minunat.Acolo unde este iubire, orice -chiar ºi suferinþa - devine bucurie.Aceasta este profunzimea cunoaºteriiumane: cunoaºterea prin iubire ºiiubirea prin fapte, cãci ele sunteterne. Omule, deci, nu uita! Fiicredincios, cu grijã ºi cu teamã.

Colonel(r) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 9(243) din 15 mai 2008Pagina 8

CARNETCULTURAL DDiimmeennssiiuunneeaa rreell iiggiiooaassãã aa ccuunnooaaººtteerr ii ii

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Editura „Univers” îºi etaleazã supremaþia mar-ketingului publicistic, încã din anul 2002, pe creaþia luiDavid I. Kertzer, în volumul „Ritual, politicã ºi putere”.Sunt 244 de pagini care trateazã forþa ritualurilor, sim-bolurilor ºi arhetipurilor în explicarea, înþelegerea ºiinterpretarea vieþii noastre de zi cu zi. Este singuralucrare apãrutã pânã acum în peisajul comunicãrii

sociale, care trateazã putereapoliticã prin sugestia sim-bolurilor ºi semnificaþiilor.Ceea ce meritã apreciat laDavid I. Kertzer este faptulcã cei trei termeni, ritualul,simbolul ºi arhetipul suntexplicaþi prin exemple ºifapte imortalizate de istoriacontemporanã, fãrã a faceprea multe punþi de filiaþie cupsihologia socialã. Curajulcercetãtorului nu supãrãnormele ºi credinþeleanaliºtilor ale cãror puncte devedere, atitudini ºi opinii aufost marcate în eseurile saudisertaþiile timpului. Refe-

rinþele bibliografice anunþate cu acribia cercetãtoruluisocio-politic îi dau lucrãrii, pe lângã dezvãluirea intenþi-ilor persuasive, garanþia organizãrii ºi argumentãriimesajelor. Forma ºi fondul scriiturii au corespondenþã, iarechilibrul vocabularului se menþine pe toatã durata dis-cursului. Frazele sunt inteligent mânuite, elementele gra-maticale stârnesc dorinþele ºi stimuleazã interesele pentrua înþelege cã „Oricât de cruntã ar fi soarta lor, oameniirãmân supuºi, adaptându-se arhetipurilor tradiþionale alevieþii de zi cu zi din comunitatea lor, în credinþa cã acelearhetipuri sunt în acelaºi timp inevitabile ºi juste” – cap.3„Legitimitate ºi mistificare”.

David I. Kertzer poate fi considerat urmaºul în con-cepþia lingvisticã a lui Blummer, iniþiatorul registrelorsimbolice. Potrivit acestuia din urmã, noi, oamenii sun-tem purtãtorii unor semne ºi semnificaþii care ne educãatitudinile ºi comportamentele prin tiparele ºi inten-sitãþile unor stimuli, prin imaginea despre ei încorporatãîn conceptul ideii ºi prin reacþia emoþionalã primarã,secundarã sau asociatã. „Ritual, politicã ºi putere” este ocarte ale cãrei beneficii culturale ne dezvoltã gena deatracþie cãtre munca de cercetare ºi de investigare aviitorului nostru, prin amprenta trecutului. Pentru stilulde comunicare, pentru forþa exemplelor din apropiereanoastrã, David I. Kertzer meritã sã intre în bibliotecilenoastre cu prologul simbolurilor pentru a înþelege politi-ca ºi puterea. (C.D.C.)

Car tea d in v i t r i nã

Comunicarea simbolicã,ºansa comunitãþii

C e r -cul mili-tar dinTopraisara organi-zat înurmã cudouã zileo expo-ziþie defotografiicu ºid e s p r emisiuneaB a t a -lionului 341 în teatrul de operaþii. Cadrele militare active,cele în rezervã ºi familiile lor au rememorat clipele petre-cute în febra evenimentelor din Kosovo ºi Afganistan.Ideea punerii în dialog vizual a momentelor trãite înteatrele de operaþii armonizeazã comunicarea emoþiilor,completeazã dosarul cu lecþii învãþate ºi oferã ºansa celorprezenþi de a-ºi pune în valoare teoria probatã la ºcoala deumanism. Simpozionul „ Infanteria românã 78” a strânsîn aula instituþiei, pe lângã spectatori militari ºi civili, maimulþi autori de discursuri tematice. Instituþia CerculuiMilitar este ºi ea implicatã în activitatea de pregãtire aunitãþii pentru viitoarea misiune. Pe lângã monitorizareaacþiunilor subunitãþilor, a fost conceput un model de asis-tenþã culturalã ºi de educaþie civicã, atât pentru militariiactivi cât ºi pentru familiile acestora. Spectacolele demuzicã uºoarã, popularã ºi folk, concursurile de umor ºicele de culturã generalã cu referinþã pe viitoarea zonã deacþiune sunt etapele inserate în planul de activitate pentruurmãtoarele douã luni de zile. Avem o colaborare bunã cureprezentanþii din conducerea administraþiei locale, cuinstituþiile ºcolare ºi cu cele de sãnãtate publicã din Con-stanþa.

Maior (r) Elisabeta Vreme

Despre misiuni, într-un dialog vizual

Stud i i de comun ica re

Poezia s imbolis tã vs .discursul publ ic i tar

Suntem aici de douã mii de ani

Aspasia Podaru - Spirt

Noi nu suntem aici aduºi de vântªi nici de cine ºtie ce furtuni,N-am apãrut din beznã sau genuni,Trãim din moºi-strãmoºi pe-acest pãmânt.

Am stat mereu de strajã la hotareAm apãrat puþinul nostru-avutCu pieptul nostru-am fost moºiei scut,Zid împotriva hoardelor barbare.

Suntem aici de douã mii de aniªi nu din corcituri ne-am zãmislit.Poporul nostru este plãmãditCa neam viteaz, din Daci ºi din Romani.

De veacuri, noi fãcut-am legãmântMoºia s-o pãstrãm neatârnatã.ªi nu vom fi-n robie, niciodatã, Celor ce au venit aduºi de vânt.

ªi de-ar veni vrãjmaºi, ca sã ne cearãPãduri ºi munþi, ºi ape, ºi pãmânt, Aici îºi vor gãsi câte-un mormânt,Cã prea râvnesc la scumpa noastrã þarã!

Cãci nu suntem aici aduºi de vântªi nici de cine-ºtie-ce furtuni.N-am apãrut din beznã sau genuni,Trãim din moºi-strãmoºi pe-acest pãmânt!

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 9(243) din 15 mai 2008

Pagina 9

Jocu l i n fo rmaþ i i l o r î n c i tade la Muze i C l io

Mihai Viteazu a venit pe scaunuldomnesc al Þãrii Româneºti într-unmoment în care moralul populaþieisuferea cumplit. economia era sub cotade supravieþuire, iar spionajul ºi domi-naþia turceascã sfidau pe faþã relaþiilesocioumane. Acþiunea domnitoruluioltean s-a dovedit pertinentã prinîncheierea unor tratate de alianþã.Comunicarea oficialã realizatã cu Sigis-mund Bathory din Transilvania i-a fost

beneficã. 2000 de ostaºi comandaþi decãtre Mihai Horvath ºi ªtefan Bekeº auintrat în simbria fostului ban alCraiovei.

Data pentru atacul cetãþii Giurgiu afost fixatã pe 13 noiembrie 1594. Secre-

tul operaþiunii a fost bine pãstrat. S-auaplicat douã scenarii pentru a-l decon-spira, dar totul a rãmas la nivelul deghinion. Dupã douã zile, pe 15 noiem-brie 1594, Mihai Viteazul a declanºatofensiva cu direcþia loviturii principalecetatea Giurgiu.

“Trei mii de suflete, bãrbaþi ºi femeifurã uciºi sau prinºi”, povesteºte Nico-lae Bãlcescu. Reacþia otomanilor a fostimediatã. Sã-l prindã pe cutezãtoruldomn ºi sã-l ucidã fãrã ezitare.Aproape 2000 de ostaºi, 50 de cãmãraºiai sultanului au venit în Bucureºti.Iscoadele turcilor s-au infiltrat ºi lapalatul viteazului Mihai. Aveau dreptmisiuni sã-i identifice sistemul de pro-tecþie ºi pazã apropiatã. Prin mãsurilecontrainformative, Mihai ºi-a luat con-fidenþii ºi împreunã s-au deplasat în

tabãra de la Greaca.La chestionãrile emiru-lui, Mihai a susþinut cãse pregãteºte pentrucampania de a-l prindepe voievodul Petru, fiullegitim al lui Alexan-dru-vodã. Emirul a datsemne cã acceptã vari-anta creºrinului domn.I-a promis cã a doua ziva primi un butoi cuaur pentru a-ºi plãtioºtile strãine. Suficientde abil, Mihai ºi-aexprimat bucuria înfaþa gestului de mãreþiea musulmanului.Numai cã totul a fostbine pânã cândromânul a intrat cuarmata în oraºulGiurgiu ºi i-a fugãritpe turci dincolo deDunãre. Planurileoperativ-informativeale lui Mihai au fostconcepute de cãtre ge-neralii lui ºi au avutsucces în toate cam-

paniile mari. Inteligenþa lui Mihai arãmas înscrisã în strategia militarãproprie, la capitolul „informaþia,instrumentul prin care comandantulintuieºte gândurile ºi grupãrile adver-sarului.” (C.D.C.)

CCoolloonneelluull vveetteerraann ddee rrããzzbbooii,, IIllaarriiee TTÃÃNNAASSEE,, aappaarrttiicciippaatt llaa aall ddooiilleeaa rrããzzbbooii mmoonnddiiaall,, ccaa ssuubbllooccoottee-nneenntt îînn GGrruuppuull 4444 CCeerrcceettaarree ddiinn DDiivviizziiaa 88 CCaavvaalleerriiee,,ddiissllooccaattãã ppeennttrruu oo vvrreemmee îînn DDoobbrrooggeeaa.. AAssttããzzii,, aarreevvâârrssttaa ddee 8888 ddee aannii ººii aaccttiivveeaazzãã aallããttuurrii ddee ccaammaarraazziiiilluuii llaa ffiilliiaallaa AANNVVRR ddiinn RRoommaann.. GGrraaþþiiee ººeeffuulluuii CCeerrccuulluuiiMMiilliittaarr,, ccoolloonneelluull((rr)) MMiilluuþþãã AANNIICCUULLÃÃEESSIIII,, aamm pprriimmiittllaa rreeddaaccþþiiee oo nnaarraaþþiiuunnee aa ffoossttuulluuii ccoommbbaattaanntt.. FFããrrããssãã-ii mmooddiiffiiccããmm sseennssuurriillee ººii rreeffeerriinnþþeellee,, oo pprreezzeennttããmm îînnrrâânndduurriillee ddee mmaaii jjooss::

„Eram într-o miercuri a lunii mai, din 1944.Stãteam cu grupul meu de cercetaºi sub umbrarele fal-nice ale unui ulm. Preotul diviziei tocmai îºi terminaseslujba. Încã mai simþeam ca o mireasmã nouã, poeziaaceea, aproape uitatã, din versetele Scripturii. Astãzirealizez câtã nevoie aveam de ea atunci. Numai cã lavremea aia în floarea bãtrânã a vorbelor suna pentrumine într-un fel aparte. Da, spun cu toatã forþa minþii.Slujba de atunci am simþit-o ca pe o pregãtire pentrufiecare clipã. Eram creºtin ºi nu puteam sã-mi dezmintdorinþele pãrinþilor mei. Îi priveam pe bãieþii din plu-ton. Parcã înþelegeau ºi ei ca mine mesajul Divinitãþii.Pe front, simbolul are forþa uriaºului din mitologie.Meditam. Verdeaþa din jur mã cuprindea ca o mireasãîn faþa altarului. Târziu aveam sã înþeleg cã, uneori,

visele sunt anticipaþiile noastre ºi chiar ºansele de adepãºi o cumpãnã aruncatã de destin. Habar nu amcând l-am zãrit lângã mine pe cãpitanulVLÃDULESCU, ofiþer ºcolit în Germania, înalt ca unsãritor la înãlþime ºi frumos ca un lord englez. Eraîngândurat ºi pãrea cã nu-ºi simte nici mãcar cascaînroºitã de soarele tranºeelor. Cizmele aveau cuteleunui bãtrân fumãtor de pipã ºi centura îi atârna pringreutatea pistolului ca la un înveterat din Texas. Nuvorbea cu noi, doar privea la postul de observare pecare tocmai îl terminasem la primele ore ale dimineþii.Fãcu ceva semne din cap ºi îºi vãzu în continuare dedrum. Ne simþeam osteniþi dupã douã zile ºi douã nopþistrãbãtute prin munþii Fãgãraºului. Mai aveam lipite denoi acele de brad ºi petele de clei în special pe epoleþiiexfoliaþi ca poleala de ciocolatã. Pãcãlisem douãpatrule germane care ne urmãreau de zor. Am reuºit sãstrãbatem în mersul târ⺠aproape ºapte kilometri pe opantã de peste 30 de grade. Aveam antrenamente dinºcoala de ofiþeri ºi din primii doi ani de front. Chiar nefãceau plãcere astfel de roluri. În orice caz, dacã nu arfi fost foamea, poate cã am fi rãmas la umbra ulmilorîncã o sãptãmânã. A revenit în dispozitiv ºiVLÃDULESCU, roºu ca un ou de Paºte. Ne-a fãcutinstructajul scurt ºi ne-a împãrþit în trei patrule de cer-

cetare. Una trebuia sã ajungã la punctul de comandã alDiviziei 3 germane. Alta urma sã traverseze un curs deapã mijlociu, iar oamenii colegului meu de ºcoalã mi-litarã, NIÞESCU, aveau de cercetat aliniamentul decontraatac al Regimentului 10 Tancuri german. Amstrãbãtut pe jos 20 de kilometri. Foamea ne strângeastomacul ca într-o pungã cu galbeni. Picioarele ardeauca un cuptor de furnal, iar buzele ni se lipeau ca ma-gneþii.

Dintr-o sperieturã, un gradat mai vânjos a tras uncartuº spre peretele stâncos. Au venit dupã noi patrucâini lupi din posturile de pândã. I-am liniºtit cu pâineºi zahãr, aºa cum ºtiam de la temele de dresaj. Cu greuam ajuns pe aliniamentul misiunii. Câteva focuri degrenade ºi de automate ne-au ajutat sã intrãm încomandament. Zece ofiþeri germani aburiþi de tãriaconiacului se holbau la noi ca la un curcubeu. Nu aupriceput ceea ce li se întâmplã, decât atunci când i-amscos afarã ºi i-am ameninþat cu armele. Semnalul trans-mis de noi prin staþie a fost receptat. Echipa de sprijina venit într-o jumãtate de orã. Noi am rãmas în punctulde comandã ca sã adunãm ceva documente. Trecuserãpatru zile de când nu am pus nici mãcar vestoanele jos.Mi-am deschis jurnalul ºi am scris o frazã. Azi, 10 mai1944, am desfiinþat un punct de comandã german. Omare victorie pentru mine ºi ai mei. Ce este o victorie?Cu siguranþã, ceva mai mult decât un eºec.”

Colonel veteran Ilarie TÃNASE

Corespondenþa unui veteran

Muza istoriei, Clio, îºi maiscoate din când în când la luminazilei jocurile din culise. Dacã facebine cã îºi deconspirã intenþiilepersuasive, nu putem ºti decâtatunci când le identificãm, leinterpretãm ºi le plasãm în re-gistrul credibilitãþii totale sauparþile.

Diplomatul român, Nicolae Titulescu are merite incontesta-bile pentru imaginea României în lume. Un orator de excepþie,meticulos în maniera tehnicilor de expresie verbalã, titan alrelaþionãrilor diplomatice a creat pentru þara lui ºansa de a ointroduce în Europa ºi de a deplasa Europa în România. Marele„Ti” a fost mentorul unor înalþi demnitari ºi diplomaþi, deexemplu, Grigore Gafencu ºi Take Ionescu. La vremea respec-tivã, politicienii noºtri au spus cu vocea lor autorizatã desprecum ar trebui sã arate harta Europei. Puþini au înþeles atunci cã

noþiunile de identitate socialã ºi statalã nu sunt doar pentru decor. Au temei ºi potdeveni argumente în viitorul þãrilor din inima Europei.

Puþini sunt astãzi recunoscãtori pentru punþile de comunicare facilitate de cãtreTitulescu ºi discipoli. Ar fi o nedreptate, dacã apartenenþa la valorile culturii ºi ci-vilizaþiei actuale o vom justifica prin secvenþele momentului, fãrã sã avem ca refe-rinþã simbolurile ºi ritualurile trecutului.

Nicolae Titulescu a creat pentru România un ideal. Unul pe care îl numim sim-plu - UE. Faptul cã astãzi gravitãm pe o circumferinþã ale cãrei infinite puncte neferesc de hazard îl datorãm unor inteligenþe de excepþie, unor oameni ale cãror ideis-au nãscut din penelul gândului frumos pentru þarã ºi cetãþenii ei.

Titulescu a crezut în idealuri

Dimitrie Cantemir. Fiul domnitoru-lui Constantin Cantemir ºi frate cuAntioh Cantemir. Nimeni nu-i poatecontesta erudiþia ºi ºtiinþa diplomaþiei.Deºi în epoca iluminiºtilor deþine po-ziþia protagonistului, totuºi a avut ºi olaturã comportamentalã pe care puþini ocunoºteau, cel puþin în preocuparea pen-tru munca informativã. Ideea pentru aelibera Moldova de sub jugul otoman aprins viaþã într-un context interesantpentru momentele de astãzi. A profitatde relaþia sa cu Rusia. ªi-a propus unplan pentru a-l mazili pe NicolaeMavrocordat. Cum a finalizat intenþia?Mai întâi a speculat informaþiile trans-mise vizirului de cãtre serviciul de spi-onaj al lui Carol al XII-lea. Mesajul eraconstruit în maniera: „Muntenii sunt pri-eteni cu muscalii ºi ce vãd ºi ce aud aicila Poartã toate scriu la muscali.”

Dimitrie Cantemir, cu ajutorul pri-etenilor de la Istanbul, ºi mai ales cu alfiului hanului Crimeii, care îi era, deasemenea, prieten, l-a determinat pe hansã accepte acþiunea de mazilire a luiConstantin Brîncoveanu. La rândul lui,hanul a reuºit sã-l influenþeze cuinteligenþã pe sultan. Discursul hanuluia fost argumentat dupã toate exigenþelepragmaticii de comunicare.

„Nu trebuieºte la aceastã vreme sãfie lãsat domn, cã poate sã se haineascãºi a face smintealã oºtii împãrãteºti. Cetrebuieºte prinsu, cã el de bunãvoie nu avenit la Poartã. ªi nimic nu-i harnic sã-lprindã fãrã sã socoteascã cã beizade,feciorul lui Cantemir-vodã cel mai mic,

este omu mai sprinten decât frate-sãuAntiohie-vodã. Ce sã-l pui împãrãþia tadomnu în Moldova, cã el va chivernisilucrul în Moldova ºi l-ar prinde. CãNeculai-vodã, care-i acum în Moldova,îi grec ºi n-a putut sã facã aceastã slujbã.Nici mie nu mi-i drag sã slujesc cugrecii.”

Vicleºugul ºi-a produs efectul. Sul-tanul a cedat în faþa diabolicului han ºil-a mazilitpe Nico-l a eM a v r o -cordat. Înlocul lui,a venit pet r o n u lMoldoveiDimitr ieCantemir.

C o n -s p i r a þ i anu se ter-m i n a s e .M a irãmâneaca nouldomn sãcooperezecu hanul pentru a-l mazili pe ConstantinBrîncoveanu. Au continuat strategiileinformative ºi s-au potrivit cu ipotezelegândite de cãtre cei care au dominatlumea. Trecutul ne învaþã sã gândimfaptul cã, niciodatã, nu vom putea punecapãt conflictelor. De ce? Din cauzaunor lupte perene ale conºtiinþelor.

CCoommbbiinnaaþþ ii ii ccuu iizz ddee mmaazzii ll ii rree

Paginã realizatã de locotenent-colonel Danuþ CÃLDÃRARU

Mihai Viteazu în duelul inteligenþelor

Compania aerianã AirFrance va lansa la sfârºitulanului viitor o nouã clasã delux pentru cei ce vor clasã ºiconfort sporit. Air France vaavea de la sfârºitul lui 2009noi locuri cu un confortsuperior celor de la clasaeconomicã. Oferta esteadresatã în special oame-nilor de afaceri care suntdispuºi sã dea bani grei peconfort, mai ales, dacã suntnevoiþi sã facã un drumlung.

Deºi, din ce în ce maimulþi pasageri preferã clasaeconomicã, Air France vainstala în cursele pe distanþe

mari o clasãintermediarã culocuri mult maic o n f o r t a b i l edecât cele de laclasa eco.Aceastã clasã vadeschide o nouãniºã pe piaþa deprofil. Cei maiinteresaþi clienþi

vor fi în special operatoriicare nu-ºi pot per-mite sã-ºi negociezetarifele. Air Franceva putea astfel sãcontracareze ofertaoperatorilor lowcost, care au celemai bune preþuricând vine vorbadespre curse lungi.

De acum încolo,pasagerii pot cãlã-tori foarte departe încondiþii extrem deconfortabile. Acestnou segment vaduce de asemenea la

o dezvoltare a clasei eco-nomice. Air France a venitla timp cu aceastã noutate.De curând, compania AirFrance -KLM a renunþatoficial la preluarea Alitalia,dupã ce negocierile cusindicatele italiene privindcondiþiile de preluare n-auajuns la nici un rezultat.

Air France nu s-aîmpiedicat însã de aceastã

afacere nerezolvatã ºi ºi-aîmbunãtãþit flota cu celemai noi dotãri. Cel de-al 50-lea 777 pe care l-au lansatcei de la Boeing are, delocîntâmplãtor, 15 locuri înplus. Compania ºi-a dotataparatele de zbor, în special,pe cele care fac curse înCaraibe ºi în Oceanul Indi-an, cu mai bine de 10 locuriîn plus.

Un exemplar foarte rar decalmar gigant, care a fost cap-turat în Antarctica, are cei maimari ochi, susþin oamenii deºtiinþã. Unul dintre ochii cal-marului, cu un diametru de27,43 de centimetri ºi al cãruicristalin are mãrimea unei por-tocale, a fost gãsit intact debiologii marini, care studiazãuriaºa creaturã. Corpul cal-

marului a fost con-servat la MuzeulNaþional al NoiiZeelande, Te PapaTongarewa dinWellington, de lacapturarea acestuiaanul trecut.

Acest calmar este cel maimare exemplar al specieiMesonychoteuthis hamiltonicapturat vreodatã. Are olungime de 7,93 metri ºi cân-tãreºte circa 495 de kilograme.Oamenii de ºtiinþã susþin însãcã exemplarele aparþinândacestei specii pot ajunge pânã lao lungime de 14 metri.

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Cercetãtorii au descoperit cã micilemamifere zburãtoare, liliecii, emitsunete extraordinar de puternice, cedepãºesc 140 de decibeli, la o distanþãde zece centimetri de gura animalului.

Acesta este cel mai mare nivelînregistrat la animalele zburãtoare,mai mare chiar decât un concert rock,care înregistreazã aproximativ 115-120 de decibeli. Pentru oameni, limitadurerii cauzate de sunete este la 120

de decibeli.Liliecii emit sunete pe frecvenþe

ultrasonice, deasupra gamei ce poate fiauzitã de urechile oamenilor. Acestesunete sunt necesare pentru a aflalocaþia lor ºi pentru a primi ecou de lainsecte. Partea proastã a ultrasoniceloreste cã nu rãzbat prea departe în aer,întrucât sunt atenuate mai repededecât frecvenþele joase. Cercetãtoriideclarã cã sunetele micilor mamifere

sunt atât de puternice tocmai pentru acontracara acest efect.

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 9(243) din 15 mai 2008Pagina 10

IT-ul , martoral erei digi tale Reprezentãrile lui

Akhenaton, faraonul care aintrodus monoteismul ºicare a murit în urmã cu maibine de 33 de secole, su-gereazã cã acesta avea sâniidezvoltaþi ºi ºoldurile largi,ca urmare a unei disfuncþiigenetice.

Silueta femininã afaraonului nu este datoratã

faptului cã a avut cel puþinºase urmaºi, ci este urmareaunei mutaþii genetice, carefãcea ca organismul sãu sãconverteascã majoritateahormonilor sãi masculini înhormoni feminini. Akhe-naton suferea ºi de o boalãcare determinã oasele cra-niului sã se contopeascã lao vârstã fragedã. Din

aceastã cauzã, craniulfaraonului era deformat.

Totuºi, dr. Irwin Braver-man de la UniversitateaYale, cel care a emisaceastã teorie, a maideclarat cã argumentulfinal în susþinerea acesteiaar fi testele ADN, însã efec-tuarea acestora depinde deautoritãþile egiptene.

Hydra: AMD n-a murit (încã)Error! Hyperlink reference not valid. Chiar dacã

AMD pare cã e pe jumate undead, dacã e sã te uiþi lacota sa pe piaþa CPU-urilor, uite cã nu se lasã bãtuþi.Nehalem, campionul celor de la Intel, s-ar pãrea cã i-acam scos din sãrite. Aºa cã, urmãtoarele chip-uri dinfamiliile Deneb ºi Propus vor trece printr-un procesbaban de reproiectare cu numele de cod Hydra (pro-babil cã vor fi folosite pe navele romulanilor).

În mare,bãieþii o sãvinã cu unL2 cachelevel de1MB percore, ceea ceînseamnã cãnoile proce-soare voravea la dis-poziþie dedouã ori maimultã memorie cache decât K 10.5. ªi, dacã vã pri-cepeþi la fel de bine ca bãieþii de la Softpedia (de lacare ºtim toate astea), o sã înþelegeþi ce e de înþelescând o sã citiþi cã noua tehnologie metal gate High-Kdezvoltatã de AMD ºi IBM foloseºte core-uri de 45 nmSOI (silicon-over-insulator). De asemenea, Hydra vaaduce un cache pool uriaº de 6 MB L3 care o sã fieîmpãrþit mai mult sau mai puþin democratic între core-urile procesorului. Toate astea o sã fie pe rafturi pe lajumatea lui 2009.

Gata, de-ajuns cu tehnicalitãþile! ªi-aºa pentru ungamer contezã doar sã ducã procesorul în cârcã jocuride-alde Crysis – ce conteazã cum se întâmplã asta?Acceptãm ºi magia neagrã la nevoie!

Mobilul-amantãError! Hyperlink reference not valid. Nici mãcar

nu ºtiþi ce face chestia asta ºi deja vreþi s-o aveþi. Sauar trebui dacã vã numãraþi printre maniacii mobili aimobilelor epice. Este cã e un je ne sais quoi în acelecurbe senzuale... nu conteazã. Cu un astfel de design,

un telefonm o b i lînceteazãa mai fi uns i m p l ui n s t r u -ment, ºi setransfor-mã în de-claraþie dedragoste.(Pauzã deºters o-

chii, suflat nas ºi mers la toaletã.)ªi, uitaþi-vã numai la eleganþa simplã a touch-

screen-ului, decupat atât de delicat în bezna carcasei.Iar nuanþa aceea de roºu e perfect aleasã ca sã fie atâthot, cât ºi cool, dacã înþelegeþi ce vreau sã spun. Pro-babil cã nu, nici eu nu prea.

Nu, acest telefon nu existã. E doar un concept, ofantezie a designerului freelancer Roman Tubl ºi senumeºte The Egg Phone . E un fel de “mobil al viitoru-lui”, deºi asta sunã prea mironovic. (Vã mai aduceþiaminte de Mironov, acel zeu pionierist al anticipaþieiromâneºti?).

Google i-a fãcutpe Microsoft ºi Yahoo

Error! Hyperlink reference not valid. Microsoft ºiYahoo au fost împinse frumuºel de la spate sã secunune sub o ghirlandã de bilioane de verziºori. Apoiau fost la fel de subtil determinate sã rupã logodna. Înambele cazuri, de cãtre acelaºi subtil jucãtor: Google.Dacã stai sã analizezi lucrurile, Google a fost, atâtpeþitor, cât ºi“stricãtor decãsnicie” (nuºtiu termenullegal pentruaºa ceva).

Pe de op a r t e ,Google a crescut foarte mult ºi foarte repede, iar astai-a fãcut pe microsoftiºti sã se simtã ameninþaþi, fiindei compania dominantã din IT de vreo 20 de aniîncoace ºi aºa mai departe. Aºa cã, ºi-au îndreptat fãl-cile spre Yahoo, companie îndeajuns de slãbitã ºidirect ameninþatã de Google (ceea ce îi fãcea interesaþide o eventualã alianþã aka fuziune aka înghiþire).

Dar, Google i-a tune-at finuþ pe Yahooiºti,devenindu-le dintr-odatã amici (s-a oferit sã-i lase sãutilizeze tehnologia lor sofisticatã de search advertis-ing). Yahoo a început sã saliveze doar gândindu-se lacashflow-ul care ar fi rezultat din asta. ªi dintr-odatãoferta Microsoft nu a mai pãrut atât de atrãgãtoare(wink!).

Cristina FRATU

Akhenaton avea o siluetã femininã

Ceaiul verde alungã stresul ºi oboseala cronicã, speci-fice persoanelor dependente demuncã, se aratã într-un studiujaponez. Cercetãtorii spun cã unconsum regulat de ceai verde,timp de cel puþin cinci zile con-secutive, alungã simptomeleoboselii fizice ºi psihice.

Pentru persoanele care nupot sã bea sau cãrora nu le place

ceaiul verde, sunt bine-venite suplimentele din aceeaºiplantã. Extractele de ceai verde sunt deja recunoscute pen-tru beneficiile pe care le au asupra sistemului cardiovas-cular, în controlul greutãþii ºi în prevenirea apariþieiAlzheimerului.

Cercetãtorii spun cã oboseala acumulatã în timp ducela peroxidarea lipidelor din ficat, dar ceaiul verde sti-muleazã refacerea sãnãtãþii acestui organ, prin antioxi-danþii pe care îi conþine. Cercetãrile ulterioare sunt menitesã descopere cantitatea exactã de extracte din ceai verdecare alungã simptomele specifice dependenþilor de muncãºi dacã asimilarea se face mai bine prin bãuturã sau prinsuplimente alimentare.

Dependenþii de muncã trebuie sã bea ceai verde

Paginã realizatã de Cristina FRATUfratu.cristina@forter.ro

* Legea are putere asupraomului atât timp cât trãieºte.

* Fãrã lege, pãcatul estemort.

* Dregãtorii simt fricã, nupentru fapta bunã, ci pentrufapta rea.

* Datori suntem noi, ceitari sã purtãm slãbiciunilecelor neputincioºi ºi sã nucãutãm plãcerea noastrã.

* Sã nu ne mai judecãmunii pe alþii, ci mai degrabã sãluãm aminte la aceasta: sã nudãm fratelui prilej de poticniresau smintealã.

* Fericit este cel ce nu sejudecã pe sine în ceea ceaprobã.

* Cel ce arã trebuie sã arecu nãdejde ºi cel ce treierã, cunãdejdea cã va avea parte deroade.

* Toate îmi sunt îngãduite,dar nu toate îmi folosesc.Toate îmi sunt îngãduite, darnu toate zidesc.

* Cel ce grãieºte într-olimbã strãinã sã se roage ca sãºi tãlmãceascã.

* Proorocirea nu pentru ceinecredincioºi este, ci pentrucei credincioºi.

* Sã nu fim iubitori de

mãrire deºartã, supãrându-neunii pe alþii ºi pizmuindu-ne.

* Cel care primeºte cuvân-tul învãþãturii sã facã parteînvãþãtorului sãu din toatebunurile.

* Cinsteºte-l pe tatãl tãu ºipe mama ta, ca sã-þi fie þiebine ºi sã trãieºti mulþi ani pepãmânt.

* Socotesc cã în familie, caºi în stat, cel mai bun izvor devirtute este economia.

* Economia este izvorulindependenþei ºi al libertãþii.

* Dacã cineva vã spune cãputeþi sã vã ridicaþi altfel decâtprin culturã, muncã ºieconomie, fugi de el.

* Orice risipitor este unvrãjmaº al societãþii; oriceeconom este un binefãcãtorpublic.

* Nu cumpãra lucruri fãrãde folos, oricât de ieftine ar fi.

* Economia este arta de aobþine maximum de la viaþã.Grija de economie este rãdãcinatuturor virtuþilor.

* Dãrnicia nu constã în a damult, cât a da la timp.

* Nimic nu e mai reconfor-tant, decât o muncã bine fãcutã.

Selecþie realizatã decol. (r) ªtefan MITINCU

Cei mai mari ochi din regnul animal

îi aparþin calmarului gigant

Liliecii emit mai mulþi decibeli decât concertele rock

Air France lanseazã o nouã clasã de zbor

BAGAJ DESPATE

INDIVID

Rãspunsurile testului din nr. 8 (242)

1. „Marea Coralilor” se aflã în bazinul OceanuluiPacific, în nord-estul Australiei.

2. Filmul documentar „Aripi româneºti” a fost rea-lizat de operatorul Vasile Gociu (1897 – 1950).

3. Ioana d’Arc a fost canonizatã în 1920.4. Tabloul „Cele ºapte pãcate capitale” aparþine

cunoscutului pictor ºi gravor german Otto Dix (1891 –1969).

5. Jurnalul cu numele „Cei ºapte stâlpi ai înþelep-ciunii” a fost scris de scriitorul ºi colonelul britanicThomas Edward Lawrence, zis Lawrence al Arabiei(1888 – 1935).

6. Fiodor DOSTOIEVSKI (1821 – 1881), “Jurnalulunui scriitor”, 1873.

Selecþie realizatã de lt.col. Ion PAPALEÞpapalet.ion@forter.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 9(243) din 15 mai 2008

Pagina 11

Sherlock Holmes miroasea transpiraþie...

Error! Hyperlink reference not valid....de la atâta muncã. Legacy Interactive aterminat un alt joc cu Sherlock Holmes ºie gata sã-l vândã, ca niºte capitaliºti mur-dari ce sunt. The Lost Cases of SherlockHolmes este, cicã, primul care sã aibãlicenþã oficialã de la Conan Doyle Estate.Înainte sã strigaþi cã vi s-a luat de quest-uri cu Sherlock Holmes, staþi sã vedeþi cããsta pare-a fi un pic mai altfel.

Personajele jocului sunt cele care aparîn cãrþi, desigur: Watson, Mycroft,Lestrade ºi încã 100 (!) personalitãþiistorice. Plus surpriza serii, SherlockHolmes în persoanã. Fiecare dintre cele 16cazuri pe care le veþi rezolva în Londravictorianã presupun patru tipuri de cha-

llenges, ca sã le zic aºa: un puzzle cuobiect ascuns, Sudoku, puzzle de gãsitdiferenþa ºi un joc de memorare a ima-ginilor. Mai apar ºi niºte anagrame ºi crip-tograme, aºa, ca sã nu vã plictisiþi!

Muzica din Fallout 3 va fi cel puþin ok

Error! Hyper-link reference notvalid. Bethesda aanunþat recent cãFallout 3 o sã aibã

muzicã. Bethesda e companie de avan-gardã care se omoarã dupã ideile asteanebuneºti. Lãsând ironiile fãrã sens ºinoimã la o parte, Bethesda chiar a anunþatcã de soundtrack-ul lui Fallout 3 se vaocupa relativ faimosul Inon Zur.

Cum, n-aþi auzit de Inon Zur? Poate cãnu, dar e destul de sigur cã aþi auzit unadin operele lui: asta dacã aþi jucat Crysis,Warhammer 40k: Dawn of War, Compa-ny of Heroes, Prince of Persia: RivalSwords sau Twisted Metal: Head On.Deci, nu au ales deloc la întâmplare cei dela Bethesda; nu degeaba a primit Inon ocãruþã de premii, inclusiv, Game AudioNetwork Guild Award la ediþia din 2004 aGame Developers Conference. De fapt,staþi sã verific. Nu, n-a primit ºi cãruþa,doar premiile – vã cer scuze pentru aceastãeroare jurnalisticã!

Cel mai ciudat serverde Call of Duty 4

Error! Hyperlink reference not valid.Ai visat vreodatã sã ajungi preºedinteleRomâniei? Nu, sigur cã nu (bleah, cine-ar

vrea aºa ceva?...). Dar sã chemaþi air su-pport în mai puþin de 10 secunde în COD4? Aºa mai merge, corect? Sau sã vã ridi-caþi în trombã personajul la nu ºtiu cenivel, în timp record? Nu, nu e vorba decheat-uri sau de un serviciu de levelingcum e cel asigurat de anumiþi oameni debine pentru wow-iºti. E vorba de un ser-ver.

Probabil cã jucãtorii veterani sau“serioºi” de COD 4 o sã arunce cu grenadedupã mine. Aºa cã, o zic din capu’ locului:asta e doar ceva ca sã te distrezi, nu-i ade-vãrata experienþã COD 4.

Uite cum stã treaba. Serverul suportãpânã la53 dejucãtor ipe Ship-m e n t ,cea maim i c ãh a r t ãCOD 4.În mediesunt cam 20-30 de oameni înghesuindu-sepe nivel ºi, imediat ce te spawnezi, o sã tetrezeºti cu câteva grenade în cap. Dis-tracþia începe când reuºeºti sã ieºi dinzona de spawning ºi începi sã-i vânezi peceilalþi. Pur ºi simplu, gãseºti o locaþieunde sã campezi fãrã ruºine ºi o sã ai killstreak-uri unul dupã altul.

Cristina FRATU

SHOWBIZSHOWBIZ

BAGAJEPURTATE LA

DRUM

PURTÃTORDE BAGAJE

STAÞIE C.F.R.

VAPORPÂNZEÎNCEPE JELITUL!

CASAA ICNI

A PURTA

REALÃ

CITITÃ, CULTIVATÃ

FLORI CUCUPÃ

AMBALAJ

POARTÃBAGAJE

HAZLII

POARTÃ PESUS

PERIOADÃ

A LOVI

SALUTDÂNSELE

A GESTICU-LA

TACT

SUPRAFEÞE

UªIÞE!!

PUTERE

P - S - M -EST - T - I - S -N A R A T I V Ã -E C R A N A T -RETINE - INCA -AUR - ITAR -ANUNÞ - SAR - I- INAPTE -TÃRAN - ZA -ACT- IARBA -ATINE - UMÃR -AERAÞI - ATE -CLASOR- ASTA -IVÃR - AÞINTIT-UNITARÃ.

1. Cine a scris nuvela „ªapte femei”?2. Ce scriitor ºi eseist englez, de origine irlandezã a

scris, în 1924, drama „Sfânta Ioana”?3. Cine a scris poemul „Diamantul nordului”?4. Cum se numea fiica lui Scipio Africanul?5. A cui fiicã a fost poeta românã, de limba francezã

Iulia Haºdeu (1869 – 1888)?6. Cine a spus: „Cu totul nerespectabilã ºi foarte

neserioasã este îndoiala ºi neîncrederea care are labazã numai ºi numai interesul personal”?

Dupã o sãptãmânã de speculaþii, revista People apublicat primele poze de la nunta dintre Mariah Careyºi Nick Cannon. Evenimentul a avut loc pe data de 30aprilie, la reºedinþa din Bahamas a artistei.

“Chiar credem cã suntem suflete pereche”, afirmãMariah înprimul inter-viu de la con-f i r m a r e ac ã s ã t o r i e i .“Nu am cre-zut niciodatãcã o astfel dedragoste vaapãrea în via-þa mea”.

Ferici tulmire are 27 de ani ºi face parte din noua generaþie deartiºti de la Hollywood. Mariah a apãrut pentru primadatã în public purtând inelul de logodnã, la lansareaoficialã a noului sãu film, Tennessee, ce a avut loc cuocazia Festivalului de film TriBeCa.

Cei doi s-au cunoscut la filmãrile pentru noulvideoclip al divei, Bye, Bye, cu douã luni în urmã.Piesa face parte de pe ultimul album al Mariahei,E=MC2.

Australianca NicoleKidman nu va mai fiimaginea parfumuluiChanel No.5, boºii mariicase de modã preferând-o pentru sezonul urmã-tor pe Audrey Tatou.

Micuþa franþuzoaicãva fi noua imagine a parfumului Chanel No.5,începând de anul viitor, înlocuind-o astfel pe NicoleKidman, actuala imagine a celebrului brand.

Tautou, în vârstã de 29 de ani, va colabora pentrucampania Chanel No.5 cu regizorul Jean-PierreJeunet, care va regiza un scurtmetraj, în stilul celuiprodus de regizorul Baz Luhrman cu tema “MoulinRouge”, în care a apãrut Nicole Kidman.

Cei doi nu se aflã la prima colaborare, ci au mailucrat împreunã pe vremea când Audrey filma pentruAmelie ºi O logodnã foarte lungã.

Proaspãta campanie Chanel va pãtrunde pe piaþãanul viitor, dupã o lungã perioadã în care imaginea luiNicole Kidman devenise deja clasicã.

Cântãreþul va produce un nou reality-show, bazatpe un format olandez, care va fi difuzat din aceastãtoamnã în Statele Unite ale Americii.

Emisiunea “The phone” are la bazã, aºa cum su-gereazã ºi numele, telefonul prin care doi concurenþiprimesc indicaþii despre cum pot gãsi un premiu înbani.

Emisiunea începe defiecare datã cu douã tele-foane mobile care sunã înlocaþii diferite ale unuimare oraº din lume. Ceicare sunt sunaþi trebuiesã decidã în 5 secundedacã vor sau nu sã par-ticipe la concurs.

În cazul în careacceptã, prezentatorul ledã informaþii prin telefonpentru a îndeplini cer-inþele jocului ºi pentru a câºtiga premiul.

Noul reality-show va începe la toamnã ºi va fidifuzat pentru moment doar în Statele Unite aleAmericii pe postul muzical de televiziune MTV.

Leona Lewis, interpreta de origine britanicã,intenþioneazã sã lanseze o colecþie de haine “vege-tariene”. Cântãreaþa nu poartã niciodatã haine saupantofi din piele ºi este vegetarianã de la vârsta de 12ani. O sursã a declarat revistei britanice “Hello”cãartistei i-au plãcut foarte mult animalele, încã de cândera micã ºi cã nu poartã niciodatã diamante, pentru cãnu ºtie cum au fost gãsite. Din acest motiv, Leonavrea sã lanseze propria linie de haine vegetariene.

Cristina FRATU

Mariah Carey ºi NickCannon s-au cãsãtorit

……ºº ii dd ii ss tt rraaccþþ iiaa aabbiiaa îînncceeppee!!JOCURI

VVeerr ii ff iiccaa þþ ii - vvããccuunnooºº tt iinn þþee llee !!

DE LA LUME ADUNATE...☺☺

- Cum au spart chinezii saitulPentagonului ?- Fiecare a încercat câte o parolã.

☺☺- Care sunt cele 3 mari crize dinviaþa unui bãrbat ?- Pierderea nevestei, a locului demuncã ºi prima zgârieturã pemaºinã.

☺☺- Cum se numeºte un bãrbatinteligent, sensibil ºi frumos ?- Un zvon.

☺☺- Cum se numeºte femeia careºtie mereu unde este soþul ei ?- Vãduvã!!!

☺☺- Bunico, bunico, ce bine cã aivenit! - De ce? - Pãi, a zis ºi mama cã numai tune mai lipseai!

☺☺Un vânãtor este întrebat: - De câte animale are nevoie ofemeie pe lângã ea? - De patru: o vulpe la gât, unjaguar în garaj, un tigru în pat ºiun bou care sã le plãteascã petoate celelalte trei!

☺☺- Domnule doctor, zise femeia

disperatã, aþi uitat cã de treiminute stau cu limba scoasã?- N-am uitat, dar vreau sã scriureþeta în liniºte.

☺☺Un rus prinde peºtiºorul de aur.- Peºtiºorul: îþi îndeplinesc 3dorinþe: una azi, una mâine, unapoimâine. Care e dorinþa de azi?- Rusul: fã-mi o sticlã de votcãcare nu se terminã niciodatã!Zis ºi fãcut.A doua zi, peºtiºorul: - Care e dorinþa de azi?- Rusul: mai fã-mi o sticlã dinaia...

☺☺Ruºii sunt întrebaþi: - Cu ce maºinã cãlãtoriþi prinoraº? - Cu Lada!- Cu ce maºinã cãlãtoriþi la vilã? - Cu Moskvici!- Cu ce maºinã cãlãtoriþi lamare? - Cu Volga!- ªi cu ce maºinã cãlãtoriþi înstrãinãtate? - Cu tancurile!

☺☺Un om avea un papagal careînjura. Într-o zi exasperat, îlînchide în camerã. Nimic, numaiporcãrii ieºeau pe gura papagalu-lui. Îl închide în ºifonier. ªi mairãu. Îl închide în congelator.

BAGAJ

CAVÃ!

SECÃTURÃ

CAMÃ!

ALUMINIU

USTUROI

ZÃVOR

DUSÃ ÎNSPATE

NEBUNÃ

RIDICAT

RANGÃ

SUPUS

ÎN STOC!

ªASE

POARTÃBAGAJE

MULURÃ

DE AJUNS

UNIFORM

BÃTUTÃ LASPATE

REZOLVA-REA INTE-

GRAMEIDIN NR. TRECUT

CEAS

MONEDÃITALIANÃLOC DEODIHNÃ

Nicole Kidmandetronatã

Leona Lewis va lansao colecþie de haine

“vegetariene”

Justin Timberlake vaproduce un reality-show

Dupã un minut tace. Deschide omul uºa congelatoru-lui. Papagalul zice „Vã rog sã acceptaþi scuzele melepentru neplãcerile provocate, vã asigur, însã, cã nu sevor mai repeta!”. Omul sã cadã pe spate. Nu-i veneasã creadã. Tot papagalul: „Apropo, doar aºa, de curi-ozitate: gãina cu ce a greºit?”

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 9(243) din 15 mai 2008Pagina 12

CMYK

E-mailulCURIERULUI

Dezbaterea Curierului . . .

Consilierea, un plus la adevãrul instituþional

Muza inspiraþiei cucereºte cota cutezanþei

ZZiiaarruull „„CCuurriieerruull aarrmmaatteeii”” ººii-aapprrooiieeccttaatt ssttrraatteeggiiaa ddee ccoommuunniiccaarree jjuurr-nnaalliissttiiccãã ppee oo ddeezzbbaatteerree ccuu tteemmaa „„ CCoonn-ssiilliieerreeaa,, uunn pplluuss llaa aaddeevvããrruull iinnssttiittuuþþiioo-nnaall””.. AAuu rrããssppuunnss llaa ssoolliicciittããrrii ssuubbooffiiþþeerriiiiddiinn mmaarriillee uunniittããþþii ººii uunniittããþþiillee ssuubboorrddoo-nnaattee CCoorrppuulluuii 11 AArrmmaattãã TTeerriittoorriiaall..MMeennþþiioonnããmm ffaappttuull ccãã oobbiieeccttiivvuull ccoommuu-nniiccããrriiii aa ffoosstt ssãã eevviiddeennþþiieemm aaccþþiiuunniilleeccoonnccrreettee aallee ccoonnssiilliieerriilloorr ppeennttrruu pprroo-bblleemmeellee mmaaiiººttrriilloorr mmiilliittaarrii,, ssuubbooffiiþþeerriilloorrººii ggrraaddaaþþiilloorr vvoolluunnttaarrii.. PPee ttiimmppuull ddooccuu-mmeennttããrriilloorr îînn tteerreenn,, rreeddaaccttoorruull ssppeecciiaa-lliizzaatt aa aavvuutt aajjuuttoorruull ººii ddiirreeccþþiioonnaarreeaapprrooffeessiioonnaallãã ddiinn ppaarrtteeaa pplluuttoonniieerriilloorr-aaddjjuuttaannþþii TTiibbeerriiuu NNIICCOOLLAAUU ((MM..AApp..)) ººiiPPeettrree TTIITTIIAANN ((CCddmm.. CC.. 11 AA.. TTrrtt..))..

* Formatul chestionarului pentrudezbatere a vizat patru niveluri de sem-nificaþii – Ce este, cine beneficiazã, cumsunt receptate ºi prin ce metode se rea-lizeazã consilierea?

* Consilierea se referã doar la sfatulacordat cuiva într-un domeniu strict saucapãtã consistenþã din cauza universuluirelaþional ºi informaþional?

* Maiºtrii militari, subofiþerii,gradaþii voluntari au nevoie în cotidianulmisiunilor de consiliere specializatã saudoar de o direcþionare prin forþa argu-mentãrii ºi convingerii?

* Cum este receptatã misiunea deconsiliere tematicã de cãtre liderii mili-tari (comandanþi, locþiitori, ºefi de statemajore, ºefi de module)?

* Dintre toate modelele ºi strategiilede consiliere, pe care le consideraþi cuefecte imediate în acþiunea militarã, înviaþa socialã ºi profesionalã a maiºtrilormilitari, subofiþerilor ºi gradaþilor volun-tari?

Plutonier-adjutant Ion CHIRU –Bg. 8 Art. Mx. „Consilierea este o acþi-une care implicã mai multe niveluri demanifestare în cumunicarea cu sub-ofiþerul, maistrul militar sau gradatulvoluntar. La comandamentul mariiunitãþi ºi în unitãþile subordonate, m-amrezumat la iniþierea unor acþiuni deîndrumare ºi motivare optimã pentruperformanþã profesionalã. Din expe-rienþa mea ºtiu cã omul are nevoie de unsfat, de o sugestie care, dacã vin dinpartea unui lider, au ºi efect. Este nevoiede comunicare, mai ales în organizaþianoastrã. De fiecare datã am urmãrit sãproiectãm obiective pe durate scurte.Argumentul are forþã, dacã apeleazã laexperienþele celui care le recepteazã. Deaici, îmi apare obligaþia de a-i cunoaºtepe cei care au nevoie de intervenþia mea.Uneori, este suficient sã-i spui coleguluicã soluþia lui nu este cea mai potrivitã,din cauzã cã au apãrut modificãri înspectrul informaþional, ºi ai mulþumireaimediatã a lui. Liderii noºtri înþelegnecesitatea comunicãrii la nivelurilecolectivelor mici. Chiar o încurajeazã ºiprocedeazã ºi ei la îndrumarea subordo-naþilor în profesie ºi în viaþa socialã.Nu-mi amintesc sã-i fi cerut ajutorul vre-

unui comandant de unitate, de subunitateºi sã nu-l primesc. Cooperez eficient cuºefii de personal, cu medicii ºi psi-hologii. Prefer în activitatea zilnicã sãmã implic ºtiinþific ºi nu superficial.Studiul biografic, dialogul ºi conver-saþia, observaþia directã ºi participativãîmi sunt metodele pe care le includ înplanul de lucru. La convocãrile noastrede specialitate, am pus accentul pe stu-diile de caz. Am avut multe de învãþat.Simt nevoia unui regulament cu specific.Avem suficienþi oameni care ar putea sãofere din practica lor concepte viabile ºicu efecte imediate. Îmi place sã vorbescºi sã-i fac pe cei din jur sã vorbeascãdespre ei înºiºi. Cred cã aici stã secretulperformanþei unei organizaþii”.

Mistrul militar Eugen MANOLE,R 53 RAA. „Pentru mine, devine impor-tantã consilierea, mai ales când, comunicliderului date ºi informaþii despre subor-donaþi, despre aspiraþiile ºi nevoile lorsociale ºi profesionale. Sunt ajutat înactivitatea zilnicã de cãtre psihologul ºimedicul unitãþii. Nu renunþ la actul desfãtuire, decât atunci când sunt convinscã subofiþerul sau maistrul militar a înþe-les cu adevãrat ceea ce trebuie sã facã.Mi-am stabilit o tacticã în ceea cepriveºte sfãtuirea. Sã ºtiu totul pentru a

putea anticipa tendinþele, sã prevãd con-secinþele ºi sã-i îndrum pe lideri. Mili-tarii din subordine au nevoie de con-siliere. Nimeni nu s-a nãscut învãþat ºinici nu trebuie sã conteste sugestiaceluilalt care ºtie din experienþã maimult decât scrie în cãrþi. Împreunã cupsihologul unitãþii am creat un ghid alasistenþei psiho-morale ºi consilierii.Activitãþile cotidiene, dar ºi cele care augrade ridicate de risc sunt inserate îndocument ºi le aplicãm celor implicaþi.Operaþionalitatea unei subunitãþi sauunitãþi depinde mai întâi de factoruluman. Dacã el nu este adaptat la rea-litãþile ºi nevoile profesionale, nimic nuare temeinicie. Sunt atent la evoluþia încarierã a celor cu grade mici. Le-am su-gerat comandanþilor de subunitãþi sãprofite de momentele de relaxare ºi sã-iantreneze în viaþa colectivului pe tineriisoldaþi ºi gradaþi voluntari. De cel puþintrei ori pe sãptãmânã, îi întâlnesc pe sub-ofiþerii din unitãþile subordonate.Nemulþumirile lor dacã au temei, lerezolv pe loc. Sunt interesat de rezul-tatele fiecãrui ofiþer, maistru militar ºigradat voluntar. Pe baza lor îmi pot for-mula o strategie de argumentare ºiconvingere. Comandanþii de la toatenivelurile ierarhiei îmi înþeleg misiunea.Mã ajutã cu tot ceea ce le solicit. Uneori,îmi cer sfatul, dacã vreun subordonat îºidiminueazã din potenþialul profesiunii.Eu aplic în munca de consiliere metoda-dialogului. Cred cã unui consilier nu tre-buie sã-i lipseascã aptitudinea de acomunica, tehnica de a întocmi docu-mente ºi rãbdarea de a vorbi cu cei dinjur.”

Plutonier-adjutant LucianTALPAZAN. „Când vizezi un obiectivcu semnificaþie limitatã, spunem cã sfã-tuim. Dacã ne referim la domeniul mili-tar, bine dimensionat informaþional ºirelaþional, atunci sigur este consiliere.Metodele pe care le aplic în specificulfuncþiei sunt: observare continuã, procu-rarea datelor din surse multiple, conver-saþia ºi dialogul. În relaþiile cu lideriimilitari, am punctate strategii care îmipermit sã apreciez, sã evidenþiez ºi sãinterpretez atitudinile ºi comporta-mentele subofiþerilor, maiºtrilor militariºi gradaþilor voluntari din unitate. Amexecutat misiunea internaþionalã cuBatalionul 33 VM. Acolo i-am cunoscut,cu adevãrat, pe subordonaþi. Zilnic, amieºit cu ei în misiune. Le-am simþit bucu-ria, tristeþea sau nesiguranþa în faþa peri-colelor. I-am încurajat, le-am sugerat ati-tudini menite sã-i þinã la nivelul exi-genþelor de combatanþi. Sunt convins defaptul cã, în faþa morþii, oamenii devinuniþi, uitã de orgolii ºi-ºi pun în valoareforþa minþii. Ne-am strãduit din rãsputerisã limitãm incidentele. Acolo, în prafulcare acoperã capcanele morþii, cuvântulbun face cât aurul. Am stat lângã mili-tarii din patrule, lângã micii comandanþiºi în camerele de conducere ale blin-datelor. M-am bucurat cu fiecare, atunci

când a realizat ceva inedit pentru echipe.Dacã ar fi sã sintetizez cum ar trebui sãfie consilierea, cu certitudine nu aº puteaspune mai mult decât curaj, exemplupersonal, fãrã orgolii, imaginaþie bogatã,dialog continuu cu ceilalþi ºi cu sine.Mi-ar plãcea sã fie prinse aceste normeale personalitãþii consilierului într-unregulament. Mi se pare firesc sã existe onormã juridicã. Cred cã poþi vorbi cucineva, pe un domeniu, doar atunci cândte bazezi pe acumulãri ºi experienþe. Înviziunea mea, consilierul acesta nu tre-buie invidiat, ci apreciat pentru eforturi,criticat pentru neimplicare ºi motivatmaterial. Din câte cunosc, semenii meivor sã transforme în realitate visul meu.”

Idei esenþialeSubofiþerii ºi maiºtri militari numiþi

pe aceste funcþii ºtiu ce au de fãcut. Credcã munca lor este importantã. Sunt apre-ciaþi de cãtre colegii de breaslã. Lideriimilitari au încredere în ei. Experienþaprofesionalã conteazã în ºtiinþa de adialoga cu ceilalþi. Important mi se parecã, la nivel central, subofiþerii consiliergândesc, propun, dezbat ºi sunt optimiºtiîn ceea ce priveºte proiectele lor pe timpimediat ºi mediu. Deja, sunt militari cuviziuni pentru coeziunea micilor colec-tive. Meritã sã le acordãm toatã încre-derea cã vor ºti sã respecte etica profe-siei militare, sã promoveze imagineasubofiþerului Armatei României ºi sãfacã din comunicarea organizaþionalã unbeneficiu instituþional.

Paginã realizatã de locotenent-colonel

Dãnuþ CÃLDÃRARU

Subiectele abordate de cãtre noi în ediþiile ante-rioare ale ziarului au stârnit curiozitãþile cititorilor,militari ºi civili, mai ales, cele care se leagã defenomenele Kosovo ºi Cecenia. Mesajele primite peadresa electronicã a publicaþiei ne îndreptãþesc sãintervenim cu noutãþi din domeniul militar ºi sãarãtãm care ar fi potenþialul nostru pentru a con-tracara pericolele asupra acþiunilor ºi misiunilornoastre internaþionale. (C.D.C.)

Culoarea minciuni iSuntem beneficiarii discursurilor publicitare.

Deºi refuzãm sã le acordãm disponibilitate pentru ale înþelege, totuºi efectele lor, inconºtient, nemarcheazã. La vremea respectivã nu a fost agreatãideea comentãrii despre publicitate, în spectrul con-flictelor interetnice, din cauzã cã s-a mers pe variantaclasicã a influenþãrii sociale cu formele diversificate,persuasiunea, manipularea, seducþia, minciuna, pro-paganda neagrã, cenuºie, albã. Dar, ce este publici-tatea? Cea mai interesantã formã de discurs contem-poran, într-o filiaþie deloc neglijabilã cu manipularea,minciuna ºi seducþia. Mesajul publicitar este þesut cu„ingredientele” capabile sã stimuleze dorinþe, sãrevigoreze interese ºi sã provoace acþiuni mai mult,ori mai puþin controlate. Mecanismele de aranjare asemnificaþiilor de ordin estetic au ca scop modifi-carea percepþiilor noastre. De exemplu, într-un spotpublicitar, produsul este prezentat în secvenþe binetemporizate, aºa încât, sã acþioneze asupra percepþi-ilor subliminale, asupra celor conºtiente ºi în finalasupra celor absolut conºtiente.

Logica publicitãþii vizeazã aºteptãrile, expe-rienþele, percepþiile, conexiunile ºi valorile noastre.Douã agenþii de publicitate ºi relaþii publice din SUA( Hilland Knowlton ºi Ruder Finn) au dezvoltat cusucces operaþiunile de dezinformare, în teatrele deoperaþii din Irak, Bosnia. Recunoaºtem sau nu, piaþade publicitate a câºtigat spaþiul virtual ºi pe cel real.

Pentru noi, combatanþi sau aflaþi în misiunile depregãtire, singura mãsurã pe care o putem aplica esteaceea referitoare la învãþarea ºi reþinerea conceptuluiîn sine ºi a efectelor imediate. Deocamdatã, singurastrategie de a contracara efectul publicitãþii esteignoranþa sau gãsirea variantei veridice oficiale.

Cãpitan Florin AIRINEI-Timiºoara

Batalionul 325 Art. Mx. a executat exerciþiul decomandament în teren „Oltul-2008”. Trei zile,ofiþerii, subofiþerii din birourile ºi compartimenteleunitãþii au explorat condiþiile de teren din zona deinteres a exerciþiului. Tema ºi cerinþele didactice auvizat acþiunile unitãþii pentru asigurarea sprijinuluidirect prin foc a marii unitãþi, care urma sã treacã laapãrare pe un curs de apã, în condiþii de risc CBRN.Maiorul Ion CHEROIU, ofiþer de stat major ºiautorul scenariului, a prezentat variantele conceputeîmpreunã cu subordonaþii, în special, cele care vizauacþiunile trupelor proprii. Într-o manierã coerentã ºioriginalã, a vorbit despre natura, valoarea, faptele ºimijloacele adversarului cãpitanul Florin SÂRBU. Ei,toate sunt bune ºi frumoase, dar pânã la sprijinullogistic. Atunci când a fost vorba despre deplasareatehnicii de artilerie, despre asigurarea muniþiei pemisiuni ºi etape, dar, nu în ultimul rând, hrãnirea ºiechiparea efectivelor, a intervenit maiorul FlorentinMIULESCU. Reprezentarea misiunilor pe harta delucru, justificarea mãsurilor prin planurile redactatela volum complet, stimularea gândirii practice prindispunerea unor puncte logistice în teren, le-au creatparticipanþilor serioase probleme de managementinformaþional, dar ºi de evaluare a misiunilor într-unspectru de conflict. Misiunile unitãþii de artilerie suntcomplexe ºi nu pot fi compromise din cauza inad-vertenþelor de naturã informaþionalã, financiarã.Locþiitorul comandantului, maiorul NicolaeGAVRILESCU, a fost mulþumit de creativitatea ºiseriozitatea subordonaþilor din comandament. ªefiide module au fost apreciaþi cu note cuprinse între 8,5ºi 9,5. A propus ºi câteva modificãri de naturãtehnicã, în special, pentru conducerea focului, atuncicând marea unitate va trebui sã consolideze apãrareape un curs de apã mijlociu. S-a demonstrat, încãodatã, faptul cã terenul este un factor decisiv îndesfãºurarea acþiunilor militare. Neglijarea luiînseamnã eºec în sistemele proprii de gândire.Indiferent cât de bine completãm harta în laborator,succesul nu se câºtigã decât atunci când muza inspi-raþiei cocheteazã cu cea mai înaltã cotã a curajului.

Cãpitan Emilian CHIVU