8444_Planul Regional de Actiune Pentru Mediu - Regiunea 4 Sud-Vest Oletenia

8/18/2019 8444_Planul Regional de Actiune Pentru Mediu - Regiunea 4 Sud-Vest Oletenia

1/217

Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia

REZUMAT

Prin Ordonanţa Guvernului României nr. 51 din 23 august 2001, a fost ratificat Memorandumde finanţare dintre Guvernul României si omisia !uro"ean# referitor la "rogramul $aţional P%&R2000 'RO 000()RO 000*+, semnat la ucure-ti la noiem/rie 2000.

u/"rogramul 3 RO 000, conţine 1 "roiecte. Proiectul RO 000. 1( m"lementareac4uisului in domeniul mediului are ca o/iectiv general ncura6area ado"t#rii si im"lementarac4uisului n domeniul mediului la nivel central si local. u/"rogramul are "atru com"onentom"onenta 3 este materiali7at# "rin Proiectul P%&R! RO 000.1(.03 &sistenta te8nica "entntarirea &genţiilor 9ocale "entru Protecţia Mediului '&PM+ -i nfinţarea &genţiilor Regionale "entProtecţia Mediului '&RPM+. onform structurii instituţionale actuale din domeniul "rotecţimediului, noile denumiri ale autoritaţilor teritoriale de "rotecţie a mediului sunt : la nivel 6udeţean&genţia de Protecţie a Mediului '&PM+ , la nivel regional ; &gentiile Regionale "entu ProtectMediului '&RPM+.

Proiectul P%&R! 2000 a oferit asistenta te8nica "rivind ela/orarea Planurilor Regionale d&ctiune "entru Mediu.

Planurilor Regionale de Actiune pentru Mediu (PRAM, re"re7inta un instrument eficie "entu re7olvarea "ro/lemelor de "rotectie a mediului la nivelul Regiunii (< Oltenia.

9a ela/orarea Planului Regional de &ctiune s)au luat in considerare legislatia si standardenationale de mediu in vigoare, "recum si cerintele =niunii !uro"ene in acest domeniu.

Planului Regional de &ctiune "romovea7a ideea "arteneriatului i re7olvarea "ro/lemelor dmediu "rin atragerea in structura organi7atorica a autoritatilor regionale, "recum si a administrati

"u/lice 6udetene si locale, a institutiilor deconcentrate ale statului, a marilor unitati "oluatoare, unitatilor de invatamant, a organi7atiilor neguvernamentale, a mass)media si a altor institutii interesat>e asemenea, "e "arcursul ela/orarii sunt 's)au creat+ asigurate mecanisme de consultare a autoritatil

locale in legatura cu "ro/lemele de mediu e?istente strict la nivelul acestor comunitati.

Planului Regional de &ctiune a avut in vedere de7voltarea dura/ila a comunitatilor locale dRegiunea (< O9@!$&, "ornind de la starea factorilor de mediu, dar si de la "ro/lemele s"ecific

"rivind calitatea vietii "o"ulatiei, starea de sanatate, legislatia, educatia ecologica.

Planului Regional de &ctiune sta/ileste sco"uri, o/iective, tine si actiuni clare "ensolutionarea fiecarei "ro/leme de mediu. Planul sta/ileste indicatori "entu masurarea eficientactiunilor, "recum si res"onsa/ilitatile autoritatilor si institutilor din Regiunea (< O9@!$& ire7olvarea eficienta a "ro/lemelor de mediu.

Scopul PRAM este evaluarea clara a "ro/lemelor de mediu, sta/ilirea "rioritatilor de actiun "e termen scurt, mediu si lung, sta/ilirea colerarii de7voltarii economice cu"rinse in Planul d>e7voltare Regional cu as"ectele de "rotectia mediului


2/217


!n acest sens" ele#entele principale a$ute in $edere sunt %

dentificarea si sta/ilirea "ro/lemelor de mediu "rioritare din regiune, "rin im"licaretuturor institutiilor care detin informati, "recum si sta/ilirea actiunilor de solutionare acestor "ro/leme.

ntarirea ca"acitatii autoritatilor locale si a celorlalte institutii in cunoasterea, gestionarea actiunea in domeniul "rotectiei mediului, inclusiv reali7area de "rogrameA"roiecte o/tinerea finantarilor din "artea institutiilor nationale si internationale a/ilitate.

nformarea, constienti7area si res"onsa/ili7area "u/licului in lagatura cu "ro/lemele dmediu si cresterea s"ri6inului acestuia "entru strategiile in domeniu.

m"licarea comunitatilor locale si a cetatenilor in luarea deci7ilor si in re7olvare "ro/lemelor de mediu.

Promovarea "arteneriatului dintre autoritatile locale, institutiile deconcentrate ale statuluorgani7atii neguvernamentale, societati, medii stintifice, cetateni, in conlucrare efectiva eficienta "rin solutionarea "ro/lemelor fiecarei comunitati si a regiunii in ansam/lu.

m/unatatirea conditiilor de mediu din comunitatile locale si din ansam/lu Regiunii (

O9@!$&, "rin im"lementarea strategiilor concrete si eficiente. Planului Regional de &ctiune "entu Mediu re"re7inta "rinci"ala cale "rin care comunitati

"artici"a la luarea deci7iilor in acord cu valorile morale, materiale si traditionale.

Raportul privind evaluarea problemelor de mediu Regiunea 4SV OLTENIA ofera o listexhaustiva a elor mai importante probleme de mediu u are se onfrunta regiunea! impreuna evaluarile pentru fieare probleme individuala onform metodelor expert"

Evaluarea problemelor de mediu se ba#ea#a pe date si informatii onrete si repre#inta udoument esential pentu unoasterea starii atuale a mediului in Regiunea 4SV OLTENIA au#elor are au generat probleme de mediu"

Raportul privind evaluarea problemelor de mediu din Regiunea 4SV OLTENIA ofera uansamblu de elemente fundamentale de referinta pentru orientarea politiii de mediu a regiunistabilirea elor mai adevate strategii de re#olvare a problemelor prioritare si pentru evaluareefiientei solutiilor"

Reali&are PRAM pentu Regiunea 4SV O'TE!A a avut urmetoarele eta"e "rinci"ale:

1. nitierea PR&M "rin emiterea de catre Mnistrul &"elor, Padurilor si Mediului 'actuinclus in Mnistrul &griculturii, Padurilor, &"elor si Mediului+ a unui ordin de numire functia de coordonator al PR&M a conducatorului autoritatii "entu "rotectia mediulR&O


3/217


(" Stabilirea struturii organi#atorie a %RA& pentu are s)au propus urmatoareomponente *

+oordonator , +onduatorul autoritatii regionale pentu protetia mediului +raiova +omitet de +oordonare -rup de luru +omitet de Anali#a Tehnia

(. nstitutionali7area "rocesului de ela/orare a PR&M "rin emiterea de catre onsili "entu >e7voltare Regionala al Regiunii (< O9@!$& a unei %otararii care consfinteasca 8otararea autoritatilor regionale de reali7are PR&M "entru Regiunea (O9@!$& a sta/ilit structura organi7atorica a acesteia.

." Identifiarea si evaluarea puntelor tari si puntelor slabe din interiorul omunitati

preum si a problemelor de mediu! inlusiv stabilirea prioritatilor"

. !la/orarea PR&M, "roces care va fi legat de elementele de "lanificare si dreglementare ale autoritatilor. Prin aceasta s)a asigurat PR&M rolul de g8id "e termelung "entru actiunile de "rotectia mediului ale comunitatilor.

*. Redactarea in forma "reliminara a documentului PR&M.

. Reali7area "rocesului consultativ in vederea finali7arii PR&M, sta/ilirea modalitatilode im"lementare si de monitori7are a reali7arii actiunilor cu"rinse in "lanul de actiune

C. !valuarea re7ultatelor si actuali7area PR&M.

Se apreia#a a! in perioada aloata elaborarii %RA&! in toate 'udetele omponente a Regiunii 4SV OLTENIA au fost elaborate %lanurile Loale de Atiune pentru &ediu /%LA& %LA& pentru ele . 'udete au onstituit una dintre prinipalele ba#e pentru elaborare %RA& .


4/217


)AP!TO'U' !

!TRO*U)ER+ ,EERA'!T.!

!+/+ )E ESTE U P'A RE,!OA' *E A)T!UE PETRU ME*!U S! )AREESTE RO'U' SAU ! RE,!UEA 4 SV O'TE!A

PRAM repre&inta %

un instrument deose/it de eficient "entu solutionarea "ro/lemelor si as"ectelor de mediu la nivregional

una dintre caile cele mai eficiente de "artici"are a "u/licului in "rocesul de deci7ie al autoritatilo "rin institutionali7area sa, anga6amentul autoritatilor "u/lice si al comunitatii in asigurarea un

mediu adecvat, a unor conditii de viata mai /une si a unei de7voltari dura/ile "entu generatiactuale si viitoare

PRAM presupune %

de7voltarea unei vi7iuni a comunitatii asu"ra "ro/lemelorAas"ectelorde mediu D evaluarea "ro/lemelor si as"ectelor de mediu din Regiunea ( < O9@!$& sta/ilirea "rioritatilor de mediu "entru actiune identificarea celor mai adecvate strategii "entru re7olvarea "ro/lemelor si as"ectelor de mediu

im"lementarea actiunilor

PR&M este un "roces continuu care inglo/ea7a eforturile factorilor de deci7ie si acomunitatii .

%RA& se orelea#a u %lanurile Loale de Atiune pentru &ediu! %lanul National d Atiune pentu &ediu! %lanul de 1e#voltare Regionala! %lanul National de 1e#voltare si alt planuri2programme are inlud si omponenta de mediu"

!la/orarea unui Plan Regional de &ctiune "entu Mediu re"re7inta un "roces "artici"ativ car "oate fi folosit de catre comunitate "entu a/ordarea corecta a "ro/lemelor de mediu. PR&M re"re7in

un indrumar si un model de a/ordare a "ro/lemelor de mediu din "unct de vedere al "rioritatilor, didentificare a solutilor care sa cores"unda cerintelor reale si care sa ai/a costuri acce"ta/ile.

>efinirea strategiei "resu"une identificarea "ro/lemelor de mediu care tre/uie solutionate iRegiunea ( < O9@!$&. &ceste "ro/leme sunt acelea care :

au cel mai mare im"act ; influentea7a un numar cat mai mare de "ersoane, in cele mim"ortante directii D

sunt cele mai centrale ; influentea7a cat mai multe alte "ro/leme D sunt cele mai urgente ; "ot cau7a "ro/leme su"limentare daca nu sunt re7olvate D

cores"und in cel mai inalt grad valorilor comune ale comunitatii.


5/217


trategia "referata este aceea care : valorifica "unctele forte ale comunitatilor si ale regiunii D valorifica in modul cel mai avanta6os oca7iile favora/ile D re7olva "rinci"alele o/stacole D de"aseste "rinci"alele "uncte sla/e.

n acest fel in PR&M se regaseste un "otential mare de solutionare a "ro/lemelor la nivel loca&cest lucru se datorea7a fa"tului ca identificarea "ro/lemelor de mediu s)a facut "rin consultaretuturor institutiilor care gestionea7a "ro/leme de mediu, "recum si "rin consultarea comunitatilolocale in legatura cu cele mai im"ortante as"ecte legate de "rotectia mediului in fiecare ca7 in "arte&cest lucru s)a reali7at "rintr)o larga com"onenta a omitetului de oordonare.

n acest fel "rin utili7area e?"erientei institutiilot de s"ecialitate si "rin consultarecomunitatilor locale vor fi identificate toate "ro/lemele de mediu din regiune.

>e7voltarea strategiei "resu"une gasirea modalitatilor de solutionare a "ro/lemelor de medidentificate. Prin ela/orarea PR&M s)au avut in vedere urmatoarele o/iective :

identificarea, evaluarea, sta/ilirea "rioritatilor de actiuneD im/unatatirea as"ectelor legate de mediul in con6urator in cadrul fiecarei comunitati si

regiunii in ansam/luD "romovarea "arteneriatului cu institutile deconcentrate ale statului, cu cetatenii, c

re"re7entantii autoritatilor locale, cu agentii economici, cu organi7atneguvernamentale D

reali7area constienti7arii "u/licului fata de "ro/lemeleAas"ectele de mediu res"onsa/ili7area acestuia in re7olvarea unora dintre ele D

intarirea ca"acitatii institutionale a autoritatilor locale si a institutilor im"licate coordonarea si reali7area "ro/lemelor de mediu

Pornind de la lista tuturor "ro/lemelor de mediu la nivelul regiunii, PR&M se concentrea7a "ca"acitatea tuturor institutiilor si a cetatenilor de a gasi solutii "entu aceste "ro/leme si de a reali7du"a "rioriti7area acestora, actiuni care sa conduca la re7olvarea si gestionarea "ro/lemelor de medi

"e tremen scurt , mediu si lung.Principiile care au stat la /a7at ela/or#rii PR&M sunt cele "reva7ute de legislatia in vigoa

'O=G nr. 1C5A2005 "rivind "rotectia mediului a"ro/at# cu com"let#ri -i modific#ri "rin 9ege25A200+, dar si "rinci"iile generale si o/iectivele "rioritare identificate in Planul $ational de &ctiun

"entru Mediu, trategia $ationala "entru >e7voltare >ura/ila, Planul $ational de >e7voltarPlanurile 9ocale -i Planul Regional de Gestiune a >e-eurilor, PO)Mediu "recum si "rinci"ii

democratice indis"ensa/ile "re7entului.Ela0orarea PRAM este necesara si ca instru#ent 1olosit in spri2inul alinierii cerintelor ido#eniul #ediului in procesul de aderare la Uniunea Europeana+

erintele "rinci"ale luate in considerare la ela/orarea PR&M se refera la : re7olvarea "ro/lemelor de mediu la nivelul Regiunii ( < O9@!$&, "rin im"lementarea uno

actiuni concrete si eficienteD sta/ilirea "rioritatilor de actiune in domeniul mediului, in conformitate cu necesitati

comunitatilorD intarirea coo"erarii institutionale, "romovarea "arteneriatului cu cetatenii D crearea "osi/ilitatii "artici"ari "u/licului la luare deci7ilor, in sco"ul sc8im/arii "erce"ti

"o"ulatiei in ceea ce "riveste modul de a/ordare a "ro/lemelor, constienti7arii "u/licului

o/tinerii s"ri6inului in reali7area actiunilor "ro"use D cresterea ca"acitatii autoritatilor locale in gestionarea si im"lementare


6/217

Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia monitori7area actiunilor "reva7ute de PR&M si revi7uirea acestuia, "e masura reali7arii lor D res"ectarea reglementarilor nationale in domeniul mediului.

adrul legislativ este asigurat de actele normative e?istente in legislatia Romaniei, acte "rin cars)au trans"us directivele =niunii !uro"ene in "rivinta "rotectiei mediului. >e asemenea, s)au avut ivedere anga6amentele asumate de tara noastra "rin ca"itolul 22 al documentului de "o7itie "entaderarea Romaniei la =niunea !uro"eana.

Planul Regional de &ctiune "entru Mediu are doua sectiuni distincte :

1. dentificarea si sta/ilirea "rioritatilor "ro/lemelorAas"ectelor de mediu in functie defectele "e care le au asu"ra mediului.

2. @ransformarea "ro/lemelorAas"ectelor de mediu "rioritare in actiuni care tre/uintre"rinse de "artile im"licate.

Princi"iul care a dominat intregul "roces de ela/orare a PR&M la nivelul Regiunii ( < O9@!$

a fost a0ordarea participati$a a tuturor partilor i#plicate si a1ectate. n acest sens s)au desfasurintalniri succesive ale gru"ului de lucru, ale comitetului de coordonare, "recum si consultari " "arcursul ela/orarii lucrarii. &sistenta e?"ertilor internationali s)a materiali7at "rin indrumarea verificarea "as cu "as a eta"elor "arcurse in ela/orarea PR&M "entu Regiunea ( < O9@!$&.


7/217


!+3+ !*ET!!)AREA S! )'AS!!)AREA PRO5'EME'OR6ASPE)TE'OR

*E ME*!Un vederea ela/orarii Planului Regional de &ctiune "entru Mediu s)a considerat necesar ca, "entr

identificarea "ro/lemelorAas"ectelor de mediu din regiune, sa se ia in considerare atat categoriile d "ro/lemeAas"ecte referitoare la elementele de mediu, cat si categoriile de "ro/lemeAas"ecte referitoala domenii de activitate s"ecifice.

ategoriile de "ro/lemeAas"ecte generale de mediu semnalate la nivelul regiunii ntr)o "rim# eta"de identificare au fost gru"ate astfel :

a+ )ategoriile de pro0le#e6aspecte speci1ice co#ponentelor de #ediu %• alitatea necores"un7atoare a aerului am/iental

• $easigurarea cantitatii si calitatii a"ei "reluate si evacuate• Gestionarea defectuoasa a deseurilor mena6ere, industriale, "recum si deseurilo

"ericuloase• Poluarea generata de activitatile din agricultura• Poluarea solului si a a"elor su/terane• Protectia naturii• Egomot si vi/ratii in aglomerari ur/ane• Fenomene naturale si de7astre• nsuficienta im"licare a factorilor de deci7ie in solutionarea "ro/lemelor de mediu• tructuri organi7atorice insta/ile, neconcordante cu o/iectivele generaleAs"ecific

de "rotectie a mediului incon6urator.• !ducatie ecologica sca7uta• Radioactivitate

0+ +ategorii de probleme2aspete de mediu speifie diferitelor domenii! inlusiv in relatia de#voltarea eonomia si sooala:

Pro/lemeAas"ecte generate de ur/ani7area mediului Pro/leme generate de gestiunea necores"un7atoare a deseurilor &s"ecte "rivind educarea ecologica a "u/licului Pro/leme generate de trans"ortul rutierAnavalAaerianAferoviar

Pro/leme referitoare la ca"acitatea administrativa, institutionala si "rofesionala a institutilocu res"onsa/ilitati in domeniul "rotectiei mediului in s"ecial in relatie cu "rocesul dim"lementare a >irectivelor =! in Romania

&s"ecte legislative, in s"ecial cu referire la legislatia cone?a cu cea de mediu si la legislatlocala

Pro/lemeAas"ecte de mediu generate de e?tractia si "re"arareaA"rocesarea minereurilotiteiului, car/unelui, altor resurse naturale neregenera/ile sau regenera/ile

Pro/lemeAas"ecte de mediu generate de activitatile agricole 'cresterea animalelor si cultude vegetale+

Pro/lemeAas"ecte de mediu generate sau in legatura cu turismul si agrementul

Pro/lemeAas"ecte de mediu "osi/il a a"area ca urmare a im"lementarii "lanurilor dde7voltare economica si sociala.


8/217


!+7+ TRASORMAREA PRO5'EME'OR6ASPE)TE'OR *E ME*!U !TR-U P'A *E A)T!UE

PR&M a fost reali7at de catre structura organi7atorica sta/ilita "rin %otararea onsiliului d>e7voltare Regionala , iar "e /a7a unor "rinci"ii de "lanificare strategica, in conformitate c

"revederile si a instructiunilor transmise de &genţia $aţional# "entru Protecţia Mediului au fo "arcurse urmatoarele eta"e :

1. u a6utorul listei de "rioritati, structura organi7atorica a PR&M a structurat "ro/leme

"e categorii si a"oi s)au sta/ilit o/iectivele generale -i s"ecifice. &stfel de structuri afost reali7ate "entru toate categoriile de "ro/leme.

2. Pentru fiecare "ro/lem# res"ectiv categorie de "ro/leme a fost de7voltata ulterior dcatre structura organi7atorica a PR&M câte o matrice "lan de im"lementare -i res"ectide monitori7are actiune cu urmatoarea com"onenta :

o/iectivul general o/iective s"ecifice "entru fiecare o/iectiv general descris de indicatori sta/ilirea m#surilor -i acţiunilor "entru fiecare o/iectiv s"ecific, im"reuna c

res"onsa/ilii de im"lementare "entru atingerea ţintelor -i reali7arindicatorilor, termene limita si sursele de finanţare e?istente s)au "otenţiale

res"onsa/ilii de monitori7are, termen de monitori7are -i res"ectiv cui sra"ortea7# re7ultatele monitori7#rii


9/217


)AP!TO'U' !!

STAREA !!T!A'A A RE,!U!!

!!+/+VA'OR! !STOR!)E S! )U'TURA'E

n Regiunea ( ud)ro/eta )@urnu everin, 6udeţul Me8edinţi

3+ )astele" conace" palate

) onacul oţofenilor, comuna &lm#6, satul oţofenii din Faţ#, 6udeţul >ol6) ula 7voranu, comuna ra/ova, satul ra/ova, 6udeţul >ol6

) ula ernat, omuna ern#te-ti, satul ern#te-ti, 6udeţul >ol6) ula ornoiu, ora-ul um/e-ti)Biu, satul urti-oara, 6udeţul Gor6) asa cul# artianu, comuna @urcine-ti, satul artiu, 6udeţul Gor6) asa cul# a Glogovenilor, comuna Glogova, satul Glogova, 6udeţul Gor6) ula ioa/#, comuna livile-ti, satul iacu, 6udeţul Gor6) ula r#snaru, comuna &ninoasa, satul Gro-erea, 6udeţul Gor6) asa cul# uţui, comuna ro-teni, satul ro-teni, 6udeţul Me8edinţi) ula @udor uca, comuna M#ld#re-ti, satul M#ld#re-ti, 6udeţul ol6) Prefectura, munici"iul raiova, 6udeţul >ol6) Palatul Mi8ail, munici"iul raiova, 6udeţul >ol6) @eatrul $aţional, munici"iul aracal, 6udeţul Olt

4+ Ansa#0luri ur0ane) &nsam/lul monumental creat de onstantin râncu-i, munici"iul @ârgu Biu, 6udeţul Gor6


10/217


:+ 5iserici din le#n

) iserica finţii umitru, comuna c8ela, satul c8ela, 6udeţul Gor6) iserica fântul >umitru, ora-ul aia de &ram#, satul $egoe-ti, 6udeţul Me8edinţi) iserica @#ierea a"ului fântului oan ote7#torul, comuna ro-teni, satul #"#ţâne-ti, 6udeţul

Me8edinţi) iserica fântul $icolae, comuna alta, satul oste-ti, 6udeţul Me8edinţi) iserica fântul G8eorg8e, comuna @âmna, satul omnului, comuna 9eleasca, satul 9eleasca, 6udeţul Olt) iserica de lemn uvioasa Parasc8iva, comuna ro/eta)@urnu everin, 6udeţul Me8edinţi) &nsam/lul M#n#stirii râncoveni, comuna râncoveni, satul râncoveni, 6udeţul Olt) &nsam/lul M#n#stirii #luiu, comuna O/oga, satul #lui, 6udeţul Olt) M#n#stirea &rnota, comuna oste-ti, satul istriţa, 6udeţul


11/217

Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia ?+ Monu#ente de ar8itectur9 popular9 (locuinţe s9te>ti

) asa artianu, comuna @urcine-ti, satul artiu, 6udeţul Gor6) asa Polina Omir, comuna i-e-ti, satul i-e-ti, 6udeţul Me8edinţi) asa de lemn Maria Moac#, comuna 7voru âr7ii, satul c8itu @o"olniţei, 6udeţul Me8edinţi) asa u7escu, comuna tre6e-ti, satul tre6e-tii de us, 6udeţul Olt

@+ Ansa#0luri tradiţionale rurale

) Pivniţe de deal, comuna #l#ne-ti, satul Glodeni, 6udeţul Gor6) @rei mori de lemn cu ciutur#, comuna Ponoarele, satul Ponoarele, 6udeţul Me8edinţi) rama lui u7escu, comuna Priseaca, satul uice-ti, 6udeţul Olt

/+ )o#pleBe paleolitice

) $iveluri de locuire din "aleoliticul mi6lociu -i "ost"aleolitic cu unelte in s"ecial din cuarţ ' n "unctul IPe-tera MuierilorI+, comuna aia de Fier, satul aia de Fier, 6udeţul Gor6

//+ A>e&9ri >i necropole din epoca 0ron&ului

) &-e7are e"onim# a culturii Gârla Mare '/ron7 mi6lociu+ 'n "unctul J 9a GârloasaI+, comunaGârla Mare, satul Gârla Mare, 6udeţul Me8edinţi

/3+ orti1icaţii dacice

) etate dacic#, comuna oţofenii din >os, satul oţofenii din >os, 6udeţul >ol6) etate dacic# 'n "unctul J9a ucuioaraI+, comuna alo"#r, satul â7dâna, 6udeţul >ol6

) Fortificaţie geto)dacic#D a-e7are 'n "unctul rucea lui =rsac8e+, ora-ul Polovragi, satul Polovrag 6udeţul Gor6) uridava antic#, com"le? de a-e7#ri civile aflate n 6urul unor n#lţimi fortificate, cu terase,

"alisade -i turnuri de a"#rare 'n "unctul JosotaI+, ora-ul Ocnele Mari, localitatea Ocniţa, 6udeţui &one sacre – epoca 1ierului

) $ecro"ol# tumular# de incineraţie ; staţiune e"onim# "entru gru"ul Ferigile ; ârse-ti, comunaoste-ti, satul oste-ti, 6udeţul i a>e&9ri ci$ile a1erenteC 1orti1icaţii ro#ano – 0i&antine) Ruinele ora-ului roman cu rang de munici"iu -i a"oi de colonia, munici"iul >ro/eta)@urnueverin, 6udeţul Ma8edinţi

) Ruinele "odului lui @raian, ale castrului roman -i ale termelor, munici"iul >ro/eta)@urnu everin 6udeţul Ma8edinţi

) Ruinele /isericii medievale, munici"iul >ro/eta)@urnu everin, 6udeţul Ma8edinţi) astrul roman &rutela 'n "unctul JPoiana ivolariI+, ora-ul #lim#ne-ti, localitatea #ciulata,

6udeţul e antice

) Ora-ul antic ucidava, "e locul a-e7#rii geto)dacice, ora-ul ora/ia, 6udeţul Olt) Ora-ul roman Romula, ca"ital# a >aciei Malvensis, "e locul a-e7#rii geto)dacice, comuna

> / l i t l R 6 d ţ l Olt


12/217


!!+3+*ES)R!EREA RE,!U!! 4 SV O'TE!A

Regiunea de *e&$oltare 4 Sud-Vest Oltenia este situat# n "artea de )< a Ro)mâniei ntmeridianele de 2202K -i 2(02K -i "aralelele de (303K -i (503K, aco"erind 2C.212 Lm2, adic# 12,25 dsu"rafaţa României.

Regiunea este situat# n faţa muntilor ar"aţi, n nordul >un#rii.Graniţele Regiunii sunt:

) n nord -i nord)vest 6udeţele %unedoara -i i/iu) n est 6udeţele &rge- -i @eleorman

) n vest 6udeţul ara-)everin) n sud -i sud)vest Re"u/lica ulgaria -i Re"u/lica Federal# ugoslavia 'er/iMuntenegru+

Dudeţele co#ponente%

- 2udeţul *ol2 este a-e7at n sudul Regiunii -i se ntinde "e o su"rafaţ# de *.(1( Lm2, res"ectiv 3,1 din teritoriul României, fiind al -a"telea 6udeţ, ca m#rime, al ţ#rii -i cel mai mare Regiunii.

9a 31.dec.2003, organi7area administrativ# a acestui 6udeţ era urm#toarea:) 3 munici"ii: raiova, alafat -i #ile-ti

) 2 ora-e: Filia-i -i egarcea) C( comune -i 30 sate Re-edinţa 6udeţului este munici"iul raiova.

e nvecinea7# cu urm#toarele 6udeţe: Gor6,


13/217

Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia ) >ealurile sudice, care se ntind de)a lungul Platoului Getic

- 2udeţul Me8edinţi este a-e7at n )< Regiunii -i se ntinde "e o su"rafaţ# de (.C33 Lm2, res"ectiv 2,1 din teritoriul României.

9a 31.dec.2003, organi7area administrativ# a acestui 6udeţ era urm#toarea:) 5 ora-e -i munici"ii'din care 2 munici"ii+

) 5C comune -i 3(( sate

Re-edinţa 6udeţului este munici"iul >ro/eta)@r.everin, a-e7are ur/an# situ)at# "e malul >un#rii, datând de "e vremea Nm"#ratului @raian.

e nvecinea7# cu urm#toarele 6udeţe: Gor6 ; la $ -i $)< >ol6 ; la )! ara-)everin ; la un#rea "e o lungime de 1C2 Lm.

Relieful este variat, cu"rin7ând cele trei unit#ţi fi7ico)geografice:) munţi cu altitudine ma?im# de 1( m) "odi- cu altitudine medie de (50 m) "odi- -i câm"ie cu altitudine minim# de 50 m.

Ordonarea eta6at# ca un amfiteatru de la $ la , "e o diferenţ# de nivel de circa 1(00 mdovede-te marea diversitate a reliefului. Eona de -es este cea mai ntins#'3(,*+, urmat# de 7ona de deal '2C,C+ -i dmunte'2,+.

) 2udeţul Olt este a-e7at n Regiunii, de o "arte -i de alta a râului Olt, -i se ntinde "e o su"rafaţ# de 5.(C Lm2, res"ective 2,3 din teritoriul României.

9a 31.dec.2003, organi7area administrativ# a acestui 6udeţ era urm#toarea: ) * ora-e -i munici"ii'din care 2 munici"ii+

) C( comune -i 3* sate

Re-edinţa 6udeţului este munici"iul latina. e nvecinea7# cu urm#toarele 6udeţe: ol6 ; la un#rea str#/ate "artea de a 6udeţului "e o distanţ# de (* Lm, for)mând, totodatgraniţa cu ulgaria.

Budeţul Olt a"arţine celor dou# mari forme de relief: Podi-ul Getic -i âm"ia Român#.

) 2udeţul Vlcea este a-e7at n $ Regiunii -i se ntinde "e o su"rafaţ# de 5.*5 Lm2, res"ective 2,( din teritoriul României.

9a 31.dec.2003, organi7area administrativ# a acestui 6udeţ era urm#toarea:

) 11 ora-e -i munici"ii'din care 2 munici"ii+ ) *5 comune -i 55 sate Re-edinţa 6udeţului este munici"iul Râmnicu)ol6 -i Olt ; la &rge- ; la ! Gor6, %unedoara -i &l/a ; la


14/217

Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia Relie1ul+ Oltenia, teritoriul dintre Fluviul >un#rea, râul Olt -i ar"aţii Meridio)nali, es

dis"us# "e trei 7one de relief, care se succed de la $ la : ; la $ ; versantul sudic al Munţilor un#rea de la < la !. Nn ultima "erioad#, neavând aco"erit necesarul de a"#, -i "entru a com"ensa li")sa tem"orarde "loi, au fost construite mai multe sisteme com"le?e de irigaţii, n s"ecial n , o 7on# afectat# mdes de seceta de durat#.

)li#a+ >atorit# "o7iţiei regiunii, aceasta este influenţat# de c#tre standardele mediteraneenclimatice, mai mult decât de sistemele tem"erat ) continentale ce afectea7# regiunile nvecinate. Ngeneral, este mai cald n Regiunea )< decât n restul teritoriului ţ#rii.

Vegetaţia forestier#, ce aco"er# teritoriul regiunii este format# din foioase 'ste)6ar, fag, ulmcar"en, frasin, "altin, tei, -.a.+, "ân# la 1.000)1.(00m -i conifere ' /rad, mo)lid, "in, 7ad# -.a.+ "ân# l1.00m. Regiunea )< are n com"onenţa sa trei "arcuri naţionale: >omogled ;


15/217

Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia de @udor in totalul unit#ţilor active, C,55 au ntre 0 -i C salariaţi, *, au ntre 10 -i (C salariaţ

numai 2,C fiind unit#ţi de "este 50 salariaţi. &ceasta demonstrea7# c#, la nive)lul regiunii, a luaam"loare activitatea ntre"rinderilor mici -i mi6locii, ndeose/i cu ca"i)tal "rivat, mult mai u-od t /il li it# il i ţ i


16/217

Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia &nali7a unit#ţilor active, "e activit#ţi, atest# e?istenţa a 1C.**5 ' *3, + unit#ţi cu activitate d

comerţ, 3.0C2 ' 11,5+ cu activitate industrial#, C(0 '3,5 + 8oteluri -i restaurante, C32 '3,5+ unit#de construcţii, -.a..

orţa de #unc9

Potenţialul uman remarca/il al Regiunii )< Oltenia se reg#se-te ntr)un segment im"ortant "o"ulaţiei active, ancorat# n eforturile de tran7iţie la economia de "iaţ# "en)tru aderarea la structuri=niunii !uro"ene.

Nn Regiunea )< Oltenia, "o"ulaţia ocu"at# a fost, la nce"utul anului 2001, de C53,5 m "ersoane, "onderea acesteia, n totalul "o"ulaţiei , fiind de 3C,*. Nn totalul "o)"ulaţiei ocu"atfemeile re"re7int# (,00 .

Princi"alele ramuri ale economiei ce concentrau "o"ulaţia ocu"at# au fost:) agriultura 6i silviultura /.7!$ 8 0) industria /79!( 80) omer:ul /;!7 80) 5nvu"# 1CC0, n cadrul unui "roces de tran7iţie lent# -i din cau7a unor motive diver)scom"etitivitatea ntre"rinderilor mari, ma6oritatea cu ca"ital de stat, com"arat# cu im"ortul "roduselo

similare, a nregistrat un trend negativ continuu.=nele ntre"rinderi au ado"tat un management su"erior calitativ, ada"tându)se "erfeeconomiei de "iaţ#, altele au o"tat "entru un "roces lent de restructurare sau de lic8idare, evitânrevoltele sociale.

Eona cea mai afectat#, din regiune, de declinul economic este regiunea minier# din Gor&colo, de"endenţa de activit#ţile miniere este nc# im"ortant#.

Nn domeniul metalurgiei, "re"onderenţa este "roducţia de aluminiu, regiunea fiind lidnaţional.

ndustria electrote8nic# este re"re7entat# de !lectro"utere .&. raiova ' locomo)tivtransformatoare -i condensatoare+.

Nn regiune se "roduce o gam# larg# de ma-ini agricole -i tractoare agricole, fiind n derulare

coo"erare cu "arteneri italieni n domeniul motoarelor.ndustria c8imic# a nregistrat un declin critic la nivelul regiunii, cau7at de sc#derea "reţul

di l l # # i t i d t il t diţi li li d i d i ţ i t #


17/217

Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia ectorul materialelor de construcţii este /ine re"re7entat n aceast# regiune: "refa/ricate, ţigl

olane, ciment, marmur# artificial#.ndustria u-oar# 'te?tile -i nc#lţ#minte+ menţine un trend cresc#tor datorit# inves)tiţiilor str#in

germane -i italiene.el mai /ine de7voltat sector economic l re"re7int# industria alimentar#. Multe ntre"rinde

de mor#rit -i "anificaţie, de fa/ricare a /erii -i alcoolului au fost "rivati7ate cu succes. ectorul "rivdeţine 50 din "roducţia naţional# de ulei alimentar -i margarin#.

Nn ultima "erioad# se constat# "redominanţa ntre"rinderilor cu activitate de comerţ,aceasta fiind "rintre "uţinele activit#ţi ale economiei naţionale cu evoluţie "o7itiv# n toa)t# "erioada

"ost)revoluţionar#.

Agricultura

>is"unând de condiţii naturale "ro"ice cultiv#rii "lantelor -i cre-terii animalelor, agricultueste o resurs# im"ortant# "entru Oltenia.

Nn anul 2000, regiunea deţinea 12,3 din su"rafaţa agricol# a ţ#rii -i 13,3 din terenul ara/naţional.

Faţ# de anul 1CC, "entru ma6oritatea culturilor agricole, su"rafeţele cultivate -i "roducţiile afost mai mici.

u"rafaţa ara/il# ce revine "e un tractor fi7ic a fost, atât n anul 1CC, cât -i n anul 2000, de 8a., ceea ce denot# orientarea insuficient# a investiţiilor c#tre acest sec)tor.

!fectivele de animale, n declin faţ# de anul 1CC, ofer# "roducţii medii "e ani)mal, inferioarnivelului naţional.

Sil$icultura


18/217

Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia Nn 6ud. Gor6, o su"rafaţ# considera/il# de teren este afectat# de e?istenţa e?"loat#rilor miniere

activitate ce generea7# "ul/eri sedimenta/ile -i scoate din circuitul agricol su"rafeţe im"ortante "rde"o7itele de steril.

Nn 6ud. Olt, e?"loat#rile de "etrol afectea7#, n "rinci"al, solul.olul regiunii este degradat de conţinutul redus -i foarte redus de fosfor -i a7ot, de aciditate

"uternic# -i moderat#, de com"actarea solului, "oluare cu "etrol -i "esticide, etc.Nn ceea ce "rive-te a"ele freatice, n unele 7one din mediu rural "ersist# concentraţii relat

ridicate de amoniu, nitraţi -i nitriţi, influenţând negativ calitatea a"ei "ota/ile -i s#n#tatea "o"ulaţiei.

!!+7+STAREA ME*!U'U! ! RE,!UEA 4SV O'TE!A

!!+7+/+ )A'!TATEA AERU'U! 'A !VE'U' RE,!U!! 4 SV O'TE!A

Acidi1ierea &cidifierea este "rocesul de modificare a caracterului c8imic natural al unui com"onent mediului si se datorea7# "re7enţei n atmosfer# a O2 -i $O?, ga7e solu/ile in a"# care determin# serie de reacţii c8imice n atmosfer#, conducând la modificarea "%)ului aerului, "reci"itaţiilor -i c8iaa solului, cu formarea aci7ilor cores"un7#tori, care "rovin n s"ecial din activitatile antro"icearderea com/usti/lilor fosili 'car/une, "etrol, ga7e naturale+, industrie c8imica, agricultura, metalurgitraficul rutier etc.

>e"unerile acide a unor cantitati de acid sulfuric si acid a7otic re"re7int# unul din factorii dstres c8imic asu"ra mediului.

n 6udetul >ol6 "rinci"alele su/stanţe acidifiante monitori7ate de &..P.M. >ol6 n anul 2005 afost dio?idul de a7ot '$O2+ -i dio?idul de sulf 'O2+.!misiile anuale re7ultate din inventarul reali7at la sfâr-itul anului 2005 se "re7int# astfel: O 2: 1C05tAanD $O?: C tAanD $%3: 500( tAan..

9a nivelul 6udeţului


19/217

Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia industria termoenergetic#+, res"ectiv 2*21 tAan adic# C* din cantitatea total#, o contri/uţie de 2 au instalaţiile de ardere neindustriale, 0,2 "rovine din arderi n industria de "relucrare, res"ectiv dla societ#ţile : ol6c8imcare "roduce acid a7otic si ingrasaminte "e /a7a de a7ot' a7otat de amoniu si uree+. ele mai mamedii lunare s)au inregistrat in "erioada de iarna la toate statiile de monitori7are a imisiilor si dasemenea in lunile de vara 'iulie, august+, caracteri7ate de tem"eraturi mai crescute.

ele mai mari valori 7ilnice ale $O2 au fost inregistrate la statia din 7ona Garii) statie de trafiintre 35)(0 TgAmc, celelalte statii de trafic din oras atingand valori medii diurne si lunare ceva msca7ute' "ana in 35 TgAmc+. Princi"alele surse de "oluare cu $O 2: arderi in energetica si industrii dtransformare, "rocese de "roductie din industria c8imica si "relucrare "rimara titei si ga7e, instalatde ardere neindustriale, tratarea si de"o7itarea deseurilor etc.

Budetul Me8edinti!misia totala de o?i7i de a7ot in anul 2005 a fost de 3(5 tone.ea mai mare "arte a emisiilor de o?i7i de a7ot re7ulta din arderi in energetica si industrii dtransformare res"ectiv 2530tAan re"re7entind C0 din totalul emisiilor urmat de traficul rutier c

1*tAan, instalatii de ardere neindustriale (1CtAan alte surse mo/ile si utila6e 105*tAan tratare de"o7itarea deseurilor (tAan.om"arativ cu anul 200(, se o/serv# "entru anul 2005 o sc#dere u-oar# cu cca. 1,C0

emisiilor de o?i7i de a7ot, ca urmare a sc#derii nregistrate de emisiile din industria energetica.Budetul Gor6"re deose/ire de emisiile de O2, emisiile de $O2 au sc#7ut intr)un "rocent destul de mic fa

de anul 200( -i anume doar cu (,0*. Ponderea insemnata o are industria energetic# ' !@ Govo& ) ntr)un "rocent de 2,C5+, urm#nd traficul rutier '12,35+, restul de "rocente revenind arderildin industria de "relucrare, altor sectoare industriale si din tratarea si de"o7itarea de-eurilor.


20/217

Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia raiova si comuna salnita,. >e"asiri ale M& s)au inregistrat la om/inatul >O9B%M datoramanevrelor de o"rire) "ornire ale instalatiilor, avarii incidente te8nice siAsau te8nologice etc.Budetul Me8edinti

!misiile de amoniac n 6udeţul Me8edinţi sunt de *,1 t n anul 2005 nregistrându)se o u-oarcre-tere faţ# de anul 200(, iar in cea mai mare "arte acestea re7ult# din "rocesele de arderneindustriale -i 7oote8nie.Budetul Gor6

Nn ceea ce "rive-te emisiile de $%3, "onderea nsemnat# la nivelul 6udeţului revine emisiilodin sectorul agro ) 7oote8nic (201tAan cca. C*, urmata de tratarea si de"o7itarea deseurilor 30tAainstalatii de ardere neindustriale 30tAan, arderi din industria de "relucrare 0,3 tAan, alte surse mo/ile utila6e 0,1t Aan.

Budetu ol6!misiile de com"usi organici volatili nemetanici calculate la nivelul 6udetului in urm

inventarului de emisii reali7at "entru anul 2005 se situea7a la valoarea de 1C tAan. ursele d "oluare cu acest ti" de com"usi sunt in "rinci"al: arderi in energetica si industrii de transformarstocare si distri/utie com/usti/ili si car/uranti, comerciali7are si utili7are solventi.

Budetul Me8edinti9a nivelul 6udeţului a fost calculat# o emisie total# de O< nemetanici, utili7ând Metodologiorinair, de 3530 tone. Princi"alele sectoare economice cu emisii de com"usi organici volatinemetanici sunt: arderi n industria energetica si de transformare C0t , instalaţii de ardere neindustria3*3t , arderi n industria de "relucrare Ct , "rocese de "roducţie 31*C(t distri/uţia /en7inei 50, utili7aresolvenţilor organici -i a altor "roduse 21C1t

n vederea reducerii emisiilor de O< din utili7area solventilor organici, agentii economici d 6udetul Me8edinti au ela/orat (lanuri de reducere a emisiilor de C)* , opt+nd pentru utilizarea d preparate pe bază de apă si a preparatelor cu conţinut redus de C)* .

Budetul Gor6

!misiile de O< nemetanici au fost estimate "entru mai multe gru"e de activit#ţi, conformetodologiei orinair.& ti it#ţil d i t t


21/217

Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia ) instalatii de ardere neindustriale ; 203t) trans"ort rutier ) 15C2t) alte surse ; (103t) arderi in energetica si industrii de tranformare ; 3500 t) =tili7area solventilor si a altor "roduse ) (( t

Budetul ol6

Referitor la "re7enţa o7onului -i a altor o?idanţi fotoc8imici in aerul am/iental s)au reali7at serie de determin#ri de scurt# durat# '30+ n intersecţiile rutiere intens circulate, atat la tem"eratusca7ute, cat si mai ridicate.


22/217

Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia recu"erarea de-eurilor s)a o/ţinut n anul 2005 o cantitate de (2( YgAan.ursele "rinci"ale de "oluacu metale grele sunt: arderi in energetica si industrii de transformare, "rocese de "roductie.

Budetul Me8edintiPe teritoriul 6udeţului Me8edinţi nu e?ist# agenţi economici care "rin activit#ţi s"ecifice s

genere7e n atmosfer# emisii nota/ile de metale grele.Pornind de la consumurile de materii "rime -i com/usti/ili utili7aţi n economia 6udeţului a

fost calculate emisiile de metale grele din anul 2005 care sunt similare faţ# de anii anteriori

!misii de metale grele din "rocese industriale

&etale &s d r u $i P/ e Enantitate ' tone + 0,105 0,00(3 0,01 0,0(3 0,1( 0,20C 0,13C 0,13

!misii de metale grele din trans"orturi

&etale d r u $i e En P/antitate ' tone + 0,00001 0,0001C 0,00 0,0002 0,00003 0,003 0,001

e observa ca emisiile de (b din transporturi sunt mai mici decit cele din activitatilindustriale- BudetulGor6

&ceast# categorie de "oluanţi are ca surs# "rinci"al# diferite "rocese industriale, "entru "lumad#ugându)se -i "oluarea "rodus# de ga7ele de e-a"ament "rovenite de la motoare cu ardere intern# ca"rindere "rin scânteie.

Metalele grele, n "rinci"al su/ form# de aerosoli re7ult# din "rocesele de com/ustie, d

industrie -i trans"orturi.

!stimarea emisiilor de metale grele n atmosfer# "entru anul 2005 "e /a7a metodologieorinair, a condus la urm#toarele re7ultate "entru 6udeţul Gor6 '@a/el 3.(.3+:

@a/el 3.(.3

Gru"a nume gru"a d 'Yg+ %g 'Yg+ P/ 'Yg+

01&rderi in energetica si industrii detranformare

3*,CC 11*,5 30(,25

02 nstalatii de ardere neindustriale 2,0* 5,1* 12,((03 &rderi in industria de "relucrare 0,(3 0,50 1,(0( Procese de "roductie 0,0* 0,00 13,50 @rans"ort rutier 0,53 1(3,C50* &lte surse mo/ile si utila6e 0,1(0 @ratarea si de"o7itarea deseurilor 0,22 (,2* 2,C

@O@&9 (1,(( 11**,51 (C,02

!misiile de cadmiu -i mercur re7ult# n "rinci"al din arderi n energetic# -i industrii dtransformare. !misiile de "lum/ re7ult# n "ro"orţie de cca. 30 din trans"ort rutier. .u s/au efectuat determinări de metale rele din pulberi-


23/217

Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia Budetul in "rocesele te8nologice cât -i din traficul rutier, n atmosfer#, se dega6# "ul/eri nc#rcate c

metale grele, dar care n valori a/solute nu ridic# "ro/leme de mediu.

E#isii de poluanţi organici persistenţi ( POPsPoluanţii organici "ersistenţi sunt su/stanţe c8imice foarte sta/ile care se "ot acumula n lanţuritrofice /iologice, cu un grad mare de risc asu"ra s#n#t#ţii omului -i mediului ncon6ur#tor.

Budetul >ol6Poluantii organici "ersistenti au ca sursa "rinci"ala incinerarile de deseuri, mai ales a celor d

ti" s"italicesc. n 6udetul >ol6 nu e?ista "roducatori de su/stante din aceasta categorie. &stfel in 200s)au inventariat urmatoarele cantitati: dio?ine 2*2 g si P 0,00( g


24/217

Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia Pe teritoriul 6udeţului Me8edinţi nu e?ist# agenţi economici care s# "roduc# su/stanţe di

categoria "oluanţilor organici "ersistenţi .Pre7enţa n a"ele de su"rafaţ# ,n s"ecial n fluviul >un#rea a anumitor com"u-i '"esticide

insecticide , etc+ cu viat# mai lung# ' n s"ecial com"u-i organocloruraţi + a fost urmarit# "rin metodde anali7# cromatografic# dar concentratiile m#surate au avut valori e?trem de mici . n "erioada urm#toare &.P.M. ;Me8edinţi, va intensifica identificarea "otenţialilor utili7atori de POPn vederea gestion#rii corecte a acestora "recum -i a reducerii im"actului asu"ra mediului ncon6ur#to

ţinnd cont -i de fa"tul c# aceste su/stanţe au un rol im"ortant n teratogene7# -i n carcinogene7#. Budetul Gor6

Nntrucât n 6udeţul Gor6 nu au fost identificate de"o7ite de "esticide e?"irate A cu com"o7iţinecunoscut#, re7ultate de la folosirea "esticidelor n agricultur# n anii anteriori -i nu e?ist# industrc8imic# "roduc#toare de "esticide 'cele mai im"ortante surse de emisii POPs +, emisiile la nivelu

6udeţului sunt foarte reduseonform estim#rilor f#cute "entru 6udeţul Gor6, n anul 2005 cantitatile cele mai im"ortante d

POP au re7ultat din funcţionarea utila6elor -i altor surse mo/ile -i din incinerarea de-eurils"italice-ti.

Budetul io?ina ' >O + 0,01 0,2(. %idrocar/uri aromatice "oliciclice ' P&% + 13,03 31,0*

>e-i din datele "re7entate re7ult# emisii sc#7ute de POPs, n s"iritul onvenţiei de l

tocY8olm ' mai 2001+, n "erioada urm#toare &PM Olt va intensifica identificarea "otenţialilutili7atori de POPs n vederea gestion#rii corecte a acestora "recum -i a reducerii im"actului asu"mediului ncon6ur#tor, ţinând cont -i de fa"tul c# aceste su/stanţe au un rol im"ortant n teratogene7# n carcinogene7#.

Poluarea aerului a#0iental cu pul0eri i pul0eri sedi#enta0ile

Poluarea de 1ond (oluarea de fond re"re7int# "oluarea e?istent# n 7onele n care nu se manifest# direct influen


25/217

Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia Budetele >ol6, Gor6, Olt, Me8edinti nu dis"un de statii de monitori7are a "oluarii de fond si nu e?ist

date referitoare la acest ti" de "oluare.9a nivelul 6udeţului ol6Prin a-e7area geografic# n 7ona de âm"ie a >un#rii, cât -i datorit# unor factori geoclimati

-i 8idrometeorologici s"ecifici, 6udeţul >ol6 "re7int# o serie de "articularit#ţi "rivind "oluarea c "ul/eri n sus"ensie -i "ul/eri sedimenta/ile. olul fria/il nisi"os din 7ona de sud -i cea central# 6udeţului "ermite antrenarea de c#tre curenţii de aer "redominanţi din direcţia !)< -i < ; $! "articulelor materiale.

a urmare a acestui fa"t, datorat -i distrugerii "erdelelor forestiere de "rotecţie, n "erioadesecetoase vânturile se7oniere antrenea7# mari cantit#ţi de "ul/eri n sus"ensie care adeseori "roduc udisconfort "entru locuitorii din 7on#.Nn imediata vecin#tate a 8aldelor de 7gur# -i cenu-#, a centralelor termoelectrice, -alniţa -i imnicdatorit# insuficientelor m#suri de fi?are a cenu-ii se "roduc antren#ri eoliene care afectea7# localit#ţilimitrofe.

=M &$ F! M&R &PR M& =$ =9 &=G !P O@ $O< >! Medie 200Pul/us" UAmc *3 (5 * *0 5 5 50 (* 35 C5 CC 50


26/217

Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia valoarea limit# Z mar6a de toleranţ# '.* UgAmc+.


27/217


Budetul


28/217

Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia Princi"alele unit#ţi industriale din ora-ul al- sunt : MR &, @!RM! & care "ractivitatea ce o desf#-oar# evacuea7# n atmosfer# no?e cum ar fi: dio?id de sulf, mono?id -i dio?id dcar/on, "ul/eri n sus"ensie -i sedimenta/ile .Nn ora-ul ora/ia industria este re"re7entat# "rin E&%\R &, unitate ce are ca "rofil de activitat

"rocesarea sfeclei de 7a8#r -i rafinarea 7a8#rului /rut din im"ort. a "rinci"ali "oluanţi emi-i atmosfer# de c#tre societate "utem aminti: dio?idul de sulf, mono?idul -i dio?idul de car/on, "ul/erin sus"ensie.

=n rol deose/it de im"ortant "rivind starea atmosferei l re"re7int# "oluarea de im"act. Nn reţeaua dsu"raveg8ere a "olu#rii de im"act care a cu"rins un num#r de 3 "uncte de "relevare n munici"iulatina au fost efectuate m#sur#tori "rivind urm#torii indicatori: O2, $O2, $%3, "ul/eri n sus"ensi

"ul/eri sedimenta/ile -i alţi "oluaţi s"ecifici.Nn 6udeţul Olt monitori7area calit#ţii aerului "entru "ul/eri sedimenta/ile n anul 2005 s)

efectuat n 31 de "uncte de "relevare. Nn urma anali7elor gravimetrice s)a a6uns la conclu7ia c# valorig#site au de"#-it s"oradic M& .

Nn anul 2005 indicatorul "ul/eri n sus"ensie a avut o evoluţie conform figurii 3..(

0

0,01

0,02

0,03

0,04

0,05

0,0

0,07

0,08

1 2 3 4 5 10 11 12+olutia indicatorului pul!eri in suspensie mun6(latina

+al6medii lunare 2005

'A 0,15 mg#mc

Siste#ul de #onitori&are a calit9ţii aerului

Budetul >ol6Monitori7area diurn# a imisiilor "oluante n 7ona aglomer#rii ur/ane raiova -i a "latform

industriale -alniţa s)a reali7at n cadrul reţelei locale de su"raveg8ere a calit#ţii aerului, reţea carcu"rinde un num#r de staţii fi?e n regim de "relevare a unor "ro/e medii diurne '2( 8+, "recum

"rin "ro/e medii de scurt# durat# '30+ "relevate cu a"aratura mo/il# de teren n "rinci"alele 7one d

circulaţie rutier#.Privind no?ele din categoria su/stanţelor acidifiante ; o?i7ii de sulf si de a7ot, in 7one

monitori7ate "e "arcursul anului 2005 nu s)au nregistrat de"#-iri ale M& sta/ilite "rin @&125*(A* "rivind condiţii de calitate a aerului din 7onele "rote6ate.

n cursul anului 2005, in aglomerarea ur/ana raiova au fost instalate 5 statii automate dmonitori7are a aerului conform "rinci"iilor de am"lasare si masurare a imisiilor in aglomerarile ur/an

"reva7ute in Ord. 5C2A2002.Pana la sfarsitul anului ec8i"amentele au fost in "roceduri de cali/rare si o"timi7are

functionarii, "aralel desfasurandu)se "rograme de instruire referitoare la o"erarea cu anali7oarele soft)urile aferente acestora, statiilor si serverului central am"lasat in sediul &PM >ol6.

Budetul Me8edintiMasur#torile sistematice "rivind concentraţia de no?e n atmosfer#, conform "racticii "

l di l f # i i di l i l d i i i i # di (


29/217

Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia de "relevare la nivelul munici"iului @urnu everin, unde este concentrat# "este C0 din activitate

6udetului -i "este 0 din emisiile de no?e n atmosfer#.Princi"alii "oluanti ga7osi determinati au fost: %2, O2, $O2, am"lasarea "unctelor d

recoltare s)a f#cut ţinând cont de activitatea economic# -i factorii meteorologici, astfel nc#t frecvenţdetermin#rilor s# "oat# oferi o imagine cât mai clar# asu"ra st#rii atmosferei n 7on#.

Budetul Gor6

istemul de monitori7are a calit#ţii aerului n 6udeţul Gor6 include ec8i"amente te8nicnecesare colect#rii, "relucr#rii -i transmiterii datelor "rivind calitatea aerului.&PM Gor6 a efectuat monitori7area "oluanţilor ga7o-i O2, $O2 -i $%3 n 7onele: @g. Biu , Rovina@urceni, Motru

Nn ceea ce "rive-te "ul/erile, reţeaua de monitori7are cu"rinde:) 52 "uncte de "relevare "entru "ul/eri sedimenta/ile) "uncte alternative de "relevare "entru "ul/eri n sus"ensie fracţiunea PM10.

Nn sco"ul monitori7arii calit#ţii aerului "e teritoriul 6udeţului Gor6, n anul 2005 s)au efectuat 3anali7e 'nsumând 30 indicatori+ "rivind "oluanţii menţionaţi mai sus.Prin "relucrarea statistic# a valorilor medii 7ilnice ale concentraţiilor "oluanţilor s)au determinurm#torii indicatori:oncentraţii ma?ime -i minime "e 2( 8Frecvenţa de de"#-ire a M&oncentraţii medii lunare.

Pentru 7ona @g. Biu, "e lâng# medierea n tim" s)a efectuat -i o mediere s"aţiala "entru cele "uncte de "relevare '&PM, @&Q& M!@!O, $9O+.

Budetul ol6n ceea ce "riveste im"actul surselor de "oluare asu"ra 7onelor din 6udetul >ol6, "utem a"reci

ca cea mai "oluata 7ona este aglomerarea raiova, datorita "re7entei om/inatului >ol68im car "roduce ingrasaminte c8imice "e /a7a de a7otat de amoniu si uree, termocentralelor de maca"acitate care functionea7a "e car/une si traficului care a devenit foarte intens in ultima "erioad


30/217

Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia 7ona Garii si 7ona Raului, 7ona illa, de asemenea 7ona centrala, unde se inregistrea7a valori ridicaale "ul/erilor, $%3 si $O? si 7ona salnita, care se afla su/ influenta emisiilor de la termocentrasalnita si om/inatul >ol6c8im '"ul/eri materiale, amoniac si O2+.

O alta 7ona in care se "oate nota "re7enta unor concentratii mai mari de "ul/eri este 7onsudica a 6udetului, datorita solului nisi"os.

Budetul Me8edinti

a surse ti"ice cu "osi/il "otential de "oluare se "ot considera ROM&G PRO>, "rin emisiide %2 si ROM&G @!RMO, care "rin cantitatile de O2, O2, $o?, "ul/eri in sus"ensie eli/erate atmosfera au o contri/utie esentiala in totalul no?elor din 6udet.

Budetul Gor6Nn 6udeţul Gor6 "ot fi nominali7ate ca 7one critice, 7onele de influenţ# ale marilor "oluator

res"ectiv:Rovinari ; "oluanţi "roveniţi de la om"le?ul !nergetic Rovinari & -i e?"loat#rile minier'frecvenţa de"#-irilor la indicatorul "ul/eri sedimenta/ile n "unctele de "relevare situate n aceas7on# varia7# n intervalul 0; 100+Eonele limitrofe e?"loat#rilor miniere de carier#, res"ectiv: Ro-iuţa 'de"#-iri la indicatorul "ul/esedimenta/ile ; frecvenţa de"#-irilor varia7# n intervalul 0; 100+, @imi-eni, M#t#sari, Pinoasa, Bilţ@urceni ) "oluanţi "roveniti de la om"le?ul !nergetic @urceni & 'frecvenţa de"#-irii indicatorul "ul/eri sedimenta/ile varia7# n intervalul 0 ; .3+.

Budetul


31/217

Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia diminuarea antren#rilor de "e de"o7itele de 7gur# -i cenu-# "rin funcţionarea sistemul

de umectare.

Budetul Me8edintiPe aria 6udetului nu s)au consemnat 7one cu situatii critice "ermanente in "oluarea atmosferica

Budetul Gor6a constatat fa"tul c# tendinţa este descresc#toare "entru "oluanţii O2 -i $O2, "entru toa

7onele, res"ectiv u-or cresc#toare "entru $%3, n 7ona @urceni, com"arativ cu anii "recedenţi.ituaţia "ul/erilor sedimenta/ile se "re7int# astfel : tendinţa este de sc#dere com"arativ cu anu

200( "entru 7onele: @urceni, Bilţ, M#t#sari, Ro-iuţa, n 7onele @g. Biu, Rovinari -i ârse-ti tendinţa esu-or cresc#toare.

c#derea cantit#ţilor de "ul/eri se datorea7# -i regimului "luviometric mult mai /ogat decât anii "recedenţi

Budetul atele ra"ortate "re7int# o imagine sintetic# a "ro/lemelor, f#r# modific#ri ma6ore n stare

mediului, faţ# de cele din anul "recedent.Budetul Olt alitatea aerului este influenţat# direct de sursele de "oluare de la care se evacuea7# diferiteno?e -i ga7e cu efect de ser#.Nn 6udeţul Olt, e?ist# o reţea de su"raveg8ere a "olu#rii de im"act ' "oluarea nregistrat# n 7onelaflate su/ im"actul direct al surselor de "oluare+ -i se efectuea7# m#suratori "rivind no?ele emise atmosfer#, cum sunt: dio?idul de sulf, dio?idul de a7ot, amoniacul, fluorul, "ul/erile in sus"ensi

"ul/erile sedimenta/ile etc. *in datele de calitate a aerului o0ţinute din reţeaua de #onitori&are re&ult9"


32/217

Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia !!+7+3+S)F!M5AR! )'!MAT!)E

Nnveli-ul ga7os al @errei este im"licat ntr)un fenomen ma6or, denumit Hefectul de ser#constând n dereglarea sc8im/ului radiativ de c#ldur# a P#mântului cu s"aţiul cosmic.

!fectele sc8im/arilor climatice au fost o/servate in Romania, cu "recadere in ultimii 15 an>e asemenea, trecerea de la anotim"ul rece la cel cald nu se mai face tre"tat, ci /rusc, cu variatii made tem"eratura.

!misiile de su/stanţe acidifiante, "recursori ai o7onului, ga7ele cu efect de ser# -i metalelgrele, conduc la o nc#l7ire evident# a tro"osferei, fa"t care determin# efecte de7astruoase asu"rmediului de viaţ# terestru, marin -i aerian.

Nn anul 2005 cantit#ţile de no?e emise n atmosfer# n 2udeţul *ol2 au fost inventariaconform Ordinului nr.52(A2000 al M.&.P.M. -i "re7int# urm#toarele valori: O2: 203C,C tAanD %100C3,*3 tAanD $2O: 50,3* tAan, $O?: C,35 tAan, O2 1C0(C,C* tAan.

alculul emisiilor de no?e cu efect de ser# s)a efectuat "rin utili7area "rogramulOR$&R!)C5 "entru factorii de emisii, OR$

0( Procese de "roductie 0,0 0,01 0,00

05 !?tractia si distri/utia com/usti/ililor fosili 0,05 15C,(

0 =tili7area solventilor si a altor "roduse0* @rans"ort rutier 1*3,05 2C,3 5,0

0 &lte surse mo/ile si utila6e 3,1 2,0C

0C @ratarea si de"o7itarea deseurilor 0,( 3,( 0,00

10 &gricultura C3(1,1 13,13

11 &lte surse 5(0,32TOTA' /73=?"77 3@??:";? @/3"3?

$ot# : antit#ţile de O2 re"re7int# emisii /rute 'nu s)a ţinut cont de reţinerea O2 de c#tre "#duri vederea estim#rii emisiilor nete+.


33/217

Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia &ctivit#ţile antro"ice cu "onderea cea mai im"ortant# n generarea ga7elor cu efect de ser# su

"rocesele de com/ustie. 9a nivelul Regiunii (< Oltenia funcţionea7# com"le?ele energetice de mar "utere: .!. @urceni -i .!. Rovinari, .!. -alniţa, .!. raiova , !@ Govora, !@ alafaROM&GPRO>) @r. everin. &lte surse de emisiii "entu ga7e cu efect de ser# sunt: O9@%M RmO9B%M, &9RO, & 9&@$&.

$ivelul emisiilor ga7elor res"onsa/ile de "roducerea efectului de ser# a sc#7ut "ân# n 1CC 1CCC, com"arativ cu nivelul nregistrat nainte de 1CC0, ca urmare, n "rinci"al, a reducerii activit#ţ

economice la scara ntregii ţ#ri, dar n intervalul 2000 ; 2003 la nivelul Regiunii (< Oltenia tendina fost de cre-tere, ca urmare n "rinci"al a cre-terii consumurilor de com/usti/ili fosili n sectorutermoenergetic.

onform datelor o/ţinute de la >.R.. "roducţia de energie electric# n termocentrale a sc#7un anul 2005 com"arativ cu anul 200( cu cca. 3, fa"t ce se reflect# -i n nivelul emisiilor de ga7e cefect de ser#.

!misiile de O2 "rovenite din arderi n energetic# -i industrii de transformare re"re7int# ccC0 din totalul emisiilor de O2 estimate la nivel de regiune.

!misiile anuale de metan re"re7int# cca. 2*0 t ec8ivalent O2 -i "rovin n s"ecial dsectorul e?tracţiei -i distri/uţiei com/usti/ililor fosili 're"re7entând cca. 2 din total+, res"ectiv dagricultur# 'cca. 31+.

!misiile de "roto?id de a7ot "rovin n "rinci"al din arderi n energetic# -i industrii dtransformare dar -i din a"licarea ngr#-#mintelor c8imice n agricultur#.

>e-i emisiile de ga7e cu efect de ser# "roduse de sectorul energetic au sc#7ut faţ# de anul d /a7a 1CC, "roducerea de energie r#mâne "rinci"ala sursa de emisii de G%G 'ga7e cu effect de ser#n consecinţ#, acest sector necesit# investiţii su/staţiale "entru reducerea emisiilor de G%G -i a alto

"oluanţi re7ultaţi din "roducerea de energie, cum ar fi O2, $O?, "ul/eri.n anul 2005, România a reali7at nventarul $aţional al !misiilor de ga7e cu efect de ser# "entr

"erioada 1CC)2003. a viitor mem/ru al =!, tre/uie s# nfiinţe7e Registrul $ational al !misiilor dGa7e cu !fect de er# nainte de anul 200, s# trans"un# -i s# im"lemente7e >irectiva 2003A*A

"ân# la 1.01.200*, "entru a "ermite nce"erea comerciali7#rii certificatelor de emisii la data integr#rii

om"aniile române-ti din sectorul energiei -i industriei care vor investi n rete8nologi7are vo "utea tran7acţiona li/er "e "iaţa euro"ean#, certificate de emisii de o?i7i de car/on, acesta fiin "rinci"alul "as n atingerea o/iectivelor de reducere a emisiilor de O2 "rev#7ute -i de Protocolul dL^oto.

>intre "oluanţii reglementaţi "rin acest "rotocol s)au inventariat emisiile de O2, O, o?i7i da7ot -i metan.

!n$entarul anual al consu#urilor de su0stante care deprecia&a stratul de o&on" pe sectoare dacti$itate

9a nivelul Regiunii (< Oltenia doar o mica "arte din agenţii economici care efectue7# lucr#de service "entru instalaţii care utili7ea7# su/stanţe consumatoare de o7on 'O>+ folosesc instalaţii d

recu"erare a acestor su/stanţe. O "arte din ace-tia s)au instruit "eriodic "rin cursuri asigurate dinstituţi a/ilitate in acest domeniu 'la P&F & lu6 ;$a"oca+.Nn anul 2005, .. Oltc8im .&., "roduc#tor de tetraclorura de car/on, nu a livrat acest "rodu

la e?"ort -i nici "e "iaţa intern#. 9a nivelul regiunii nu s)au f#cut im"orturi -i e?"orturi de astfel dsu/stanţe n cursul anului 2005. )onclu&ii

ModificXrile o/servate la nivelul fenomenelor atmosferice la nivelul regiunii Wn ultimii 15 anconduc la urmXtoarele :a"aritia unor anomalii Wn ceea ce "rive-te regimul termic , "erioade cu tem"eraturi cu 2)* grade "esmedia "enultimului deceniu, Wn luna fe/ruarie, -i "erioade cu tem"eraturi scX7uteD

anomalii ale regimului "luvial ) Wn s"ecial Wn ultimii ani ) când de-i ca -i valoare totalX volumul "reci"itaţiilor nu s)a diminuat sistematic, distri/uţia Wn tim" a acestora a fost neuniformX, astfel Wncât

titXti f t i d i it ţii X t W t i d


34/217


35/217

Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia !!+7+7+APA

Resurse de ap9Resuirsele de ap9 teoretice >i te8nice utili&a0ile in *+A+ Diu@a/elul (.1.1.

Resursele de a"#mii. mcAan

@O@&9 % Biu)>unarea&"e de su"rafaţ# 331C0 331C0

&"e su/terane 5*25 5*25@O@&9 C0(55 C0(55

Prele$9ri de ap9Reali7area volumelor ca"tate "e destinaţii n /.8. Biu si >unarea conform alanţei &"ei "e

2005.@a/elul(.1.

$r. crt. >!@$&_&


36/217

Incadrarea secţiunilor de supra$eg8ere


37/217


'o8odol+2( @ismana &v. acumulare @ismana ) 25 âlnic ) 2 @ism#niţa &m.confluenţ# @ismana ) 2* o8odol @o"e-ti 2 istriţa &m.acumulare


38/217


5 $egoie-ti 5* &l/e-ti 5 Plosca O/âr-ia 5C Ra7nic reasta ) 0 Mereţel Gogo-u ) 1 Mascot Gro"anele )

3


39/217


,rupa generala

>in mac8eta nr.C "rivind lungimea tronsoanelor caracteristice de râu n ra"ort cu calitatenregistrat# la Gru"a generala reies urm#toarele:

'ungi#ea tronsoanelor de ruri un#re =: ) ) *5 )* uta 7vor)onfluenţ# Biu ? ) ) )


40/217


0 1 2 7 ( 5 *30 re/ina onfluenţ# Motru 3 3 ) ) 1*31 7vor)&m.O/âr-ia lo-ani 7 3 ) ) )

32&m.O/âr-ia lo-ani)onfluenţ# Motru /= ) ) ) 1*

33 ul/a 7vor)onfluenţ# re/ina ; ) ) )

3( o-u-tea onfluenţ# Motru =: ) (0 ) 3535 7vor)Firi7u 4 ) (0 ) )3 Firi7u )onfluenţ# Motru 7: ) ) ) 353* Motru ec 7vor)onfluenţ# Motru /= 1* ) ) )3 u"ca onfluenţ# Motru /; ( 12 ) )3C 7vor)ala 4 ( ) ) )(0 ala)confluenţ# Motru /3 ) 12 ) )

(1 %u-niţa 7vor)onfluenţ# Motru 4= ) ) ) (*(2 &maradia

Gor6uluionfluenţ# Biu 4/ 3C 2 ) )

(3 7vor)a- de Gor6 7@ 3C ) ) )(( a-i de Gor6) onfluenţ# Biu 3 ) 2 ) )(5 Gal/enu 7vor)onfluenţ# Gilort 73 32 ) ) )( âlnic onfluenţ# Gilort 3: * 1 ) )(* 7vor)Eorle-ti = * ) ) )( Eorle-ti )onfluenţ# Gilort /? ) 1 ) )(C ioiana 7vor) confluenţ# Biu 3; ) 2 ) )50 Bilţ onfluenţ# Biu 4@ ( 1 ) )

51 7vor)@urceni 4? ( ) ) )52 @urceni) onfluenţ# Biu / ) 1 ) )53 or#scu 7vor)onfluenţ# Bilţ /@ ) 1C ) )5( u-iţa 7vor)onfluenţ# Biu 34 2( ) ) )55 &maradia onfluenţ# Biu /; 30 *( 2 )5 7vor)%ure7ani 7 30 ) ) )5* %ure7ani )&l/e-ti =4 ) *( ) )

5 &l/e-ti)confluenţ# Biu 3 ) ) 2 )5C Plosca 7vor)onfluenţ# &maradia 7: ) 35 ) )0 Ra7nic 7vor)onfluenţ# Biu :? ) 5 ) )1 Mereţel 7vor)onfluenţ# Ra7nic 43 ) (2 ) )

2 Mascot 7vor)onfluenţ# Ra7nic 3 ) 20 ) )

3@O@&9

G#

/;/?/

(552,2

52C32,*

**(,

110,3 0


41/217


'ungi#ea tronsoanelor de ruri


42/217


Starea apelor su0terane

Apele u&ateSurse #a2ore Pre&entarea surselor de ape u&ate (surse de poluare principale din 0a&inul Diu in anul 3:+

. O mare "ondere n "oluarea a"elor râului Biu o au e?"loat#rile miniere, si "re"araţia de car/unoroesti.

@ermocentralele Paro-eni, Rovinari, @urceni, datorit# volumului mare de a"# ve8iculat dsistemele de r#cire contri/uie la cre-terea tem"eraturii a"ei cu "este 10 grade elsius "este tem"eratunormal#. &ceast# situaţie crea7# "ro/leme aliment#rii cu a"# "ota/il# a munici"iului raiovaliment#rii cu a"# de r#cire a termocentralei -alniţa "recum -i a .$.P. Petrom, suc. >O9B%Mraiova.

Pre"araţiile de c#r/une, e?"loat#rile miniere -i termocentralele n anul 2005, n mare m#surau contri/uit la nr#ut#ţirea calit#ţii a"ei râului Biu, situaţie ce se resimte n amonte de "ri7a de ca"tara"# -alniţa, unde concentraţia n sus"ensii n aceast# secţiune ngreunea7# "rocesul de autoe"urare a"elor, contri/uie la sc8im/area "ro"riet#ţilor fi7ice ale a"ei, la distrugerea florei -i faunei râului Biu.

Nn /a7inul su"erior o contri/uţie nsemnat# o are R&&O9B%M raiova, munici"iul raiova, "recum -i a"ele u7ate de "e "latforma Podari.

@ermocentrala -alniţa n anul 2005 a evacuat n râul Biu urm#toarele cantit#ţi de su/stanţ "oluante:

) (* tAan sus"ensii) 322 tAan re7iduu fi?) 2( tAan cloruri) 0,220 tAan amoniu.$.P. P!@ROM )ucursala >O9B%M raiova a evacuat n anul 2005 "rin deversarea d

a"e u7ate urm#toarele cantit#ţi de "oluanţi n râul Biu:) * tAan O5) 13( tAan sus"ensii) 2( tAan re7iduu fi?) 1 tAan amoniu) 3 tAan a7otaţi

R.&.&"a raiova, f#r# staţie de e"urare a a evacuat n anul 2005 odat# cu a"ele u7anee"urate urm#toarele cantit#ţi de su/stanţe "oluante:) C*5 tAan O5) *350tAan sus"ensii) 25(5 tAan re7iduu fi?) (1*5 tAan cloruri) 20 tAan amoniu) 1510 tAan a7otaţi>O9B%M raiova -i R.&.&"a raiova sunt unit#ţi cu "ondere insemnata n "oluarea râul

Biu, ceea ce face ca a"a râului Biu aval de deversarea celor dou# mari unit#ţi s# fie de categoria a )a dcalitate.


43/217


Pre&entarea surselor de ape u&ate principale din 0a&inul 8idrogra1ic *unarea in anul 3:+

Nn urma controalelor efectuate la folosinţele de a"# aferente /.8. >un#rea, conform "rogramelor a"ro/ate s)a constatat la ma6oritatea agenţilor economici din 6udeţul >ol6 o diminuarede/itelor evacuate faţ# de de/itele autori7ate, ca urmare a reducerii sau restrângerii activit#ţiloeconomice. >atorit# acestui as"ect "rinci"alii agenţi economici nu au avut "ermanent de"#-i

semnificative la indicatorii de calitate faţ# de limitele admise din actele de reglementare de gos"od#ria a"elor.

ituaţii deose/ite cu de"#-iri semnificative la unii indicatori de calitate faţ# de limitele admisau fost: ..G..9. alafat, si ervicii Pu/lice ailesti.

S+)+,+)+'+ )ala1at

=nitatea are ca "rofil de activitate "rest#ri servicii a"#)canal "entru "o"ulaţie -i industrie dialafat.

&limentarea cu a"# se reali7ea7# din sursa de su"rafaţ# fluviul >un#rea, "rin intermediul a cri/uri din /eton -i staţia de "om"are ec8i"at# cu 2 electro"om"e1( $>, `100 mcA8 -i electro"om"e 1 $>, `2150 mcA8 'nu funcţionea7# n "re7ent+ "entru industrie.

>e la ca"tare a"a este trans"ortat# "rintr)o conduct# cu diametru de 1000 mm, "ân# la decantocu o ca"acitate de 3*00 mc.

>u"# tratare cu sulfat de aluminiu si decantare a"a merge la cele filtre ra"ide, se clorinea7ntr)un /a7in, de unde este refulat# n re7ervorul de nmaga7inare de 5000 mc -i 2 re7ervoare de 200mc., a"oi a"a este trans"ortat# si distri/uita c#tre ora- "rin intermediul a 2 "om"e @!RM& 200 cu ude/it de `350 mcA8 "entru "o"ulaţie -i "rin intermediul a 2 electro"om"e !R$& cu `3*5 mc

"entru industrie.@im"ul de funcţionare este de 35 7ileAan cu 2( oreA7i.alitatea a"ei "e /a7a datelor e?istente la secţiunile de su"raveg8ere este de categoria d

calitate. Modul de funcţionare a staţiei de tratare este cores"un7#tor.!vacuarea a"elor u7ate se face "rin:)a"ele u7ate mena6ere or#-ene-ti sunt evacuate n canali7area ora-ului, care deversea7# direct

fluviul >un#rea "rin 2 guri de evacuare deoarece staţia de e"urare a munici"iului este n construcţie.Prim#ria alafat a o/ţinut includerea munici"iului alafat n "rogramul de finanţare e?tern

"entru reali7area staţiei de e"urare.

Sector Ser$icii Pu0lice 59ile>ti

&"ele industriale -i mena6ere ur/ane din munici"iul #ile-ti se evacuea7# nee"urate n "ârâalasan, ceea ce face ca "ârâul alasan s# se ncadre7e n categori a )a de calitate.

ector ervicii Pu/lice #ile-ti a o/ţinut avi7ul nr.11A0.05.1CC "rivind investiţia: taţie de"urare -i e?tindere a reţelei de canali7are ora- #ile-ti. >ocumentaţia "revede e?tinderea reţelor#-ene-ti de canali7are "e 1C.C Ym -i reali7are staţie de e"urare, cu un de/it de 200 lAs, care urmea7#fi evacuat n "ârâul alasan. &"ele "luviale se evacuea7# se"arat "rin reţele stradale tot n "araualasan n mai multe "uncte. 9ucrarile de investiţii "rivind staţiile de "ree"urare ale unit#ţilor se vreali7a n funcţie de fondurile alocate.

Aprecieri pri$ind i#pactul apelor u&ate asupra resurselor de apa

Nn 6udetul >ol6, s)a constatat c# la ma6oritatea agenţilor economici, s)au diminuat de/itele da"# evacuate, faţ# de de/itele autori7ate, ca urmare reducerii sau restrngerii activit#ţilor economic

>atorit# acestui as"ect, "rinci"alii agenţi economici nu au avut de"#-iri semnificative la indicatorii dcalitate, faţ# de limitele admise "rin actele de reglementare de gos"od#rire a a"elor.taţiile de e"urare se afl# ntr)un grad avansat de u7ur# fi7ic# -i moral#, având ca"acitatea d


44/217

Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia "arametrii calitativi reglementaţi, deversând n cursurile de a"# rece"toare de/ite de a"e insuficiee"urate. O problem< ma'or< o onstituie evauirectiva cadru "rivind a"a si cele * directive fiice + "recum si standardele si normative

ti i i


45/217


Propuneri >i #9suri pentru protecţia calit9ţii apelor

>in cau7a reducerii "roducţiei, n unele 7one calitatea resurselor de a"# a nregistrat "entranul 2005 o m/un#t#ţire.

&nali7a com"arativ# a dinamicii a"elor su/terane reliefea7# o accentuare n ultimii ani a"recierii acestor resurse atât su/ as"ectul e?tinderii s"aţiale a 7onelor afectate, cât -i a intensit#ţii d

manifestare a "rinci"alelor caracteristici -i 7one de "oluare.Pentru diminuarea acestor fenomene au fost ntre"rinse urm#toarele m#suri:)Nm/un#t#ţirea istemului naţional de su"raveg8ere a calit#ţii a"elor, a dot#rii >irecţiei &"el

BiuD)>esf#-urarea de activit#ţi de control al agenţilor economici utili7atori de a"# -i "otenţia

"oluatori ai a"elor de su"rafaţ# sau su/teran -i de ndrumare n sco"ul "revenirii -i com/aterii "olu#ra"elorD

)Reali7area de instructa6e "eriodice cu gos"odarii de a"# a/ilitaţi "entru control n domeniua"elor, "entru "reg#tirea continu# -i s"eciali7are "e "lan legislativD

)nstituirea unui regim de su"raveg8ere s"ecial# a activit#ţii de e"urare a a"elor u7adesf#-urat# de agenţii economici ce re"re"re7int# mari surse de "oluare a a"elor din /a7in8idrografic Biu.

Pentru "rotecţia resurselor de a"# se inter7ice evacuarea n rece"torii naturali a a"elor u7atsu/stanţelor "oluante ce de"#-esc concentraţiile sta/ilite n normativ, a a"elor u7ate care "rovoacde"uneri de materii -i sus"ensii sedimenta/ile, a cre-terii tur/idit#ţii, sc8im/area culorii, gustului mirosului a"ei rece"torului faţ# de starea natural#.

e inter7ice evacuarea n rece"torii naturali a a"elor u7ate care conţin "esticide, a a"elor u7atconţinând "atogeni sau viru-i, "rovenind de la s"itale, unit#ţi 7oote8nice, a/atoare -i a afluenţilostaţiilor de e"urare or#-ene-ti.

taţiile de evacuare a a"elor u7ate n rece"torii naturali, tre/uie "rev#7ute cu mi6loace dm#surare a de/itelor -i volumelor de a"e u7ate evacuate -i amena6ate "entru "relevarea de "ro/e d

a"# "entru anali7#, sau s# fie dotate cu sisteme automate de determinare a calit#ţii a"elor u7aevacuate.


46/217


!!+7+4+PROTE)T!A ATUR!!

.9a toate ariile "rote6ate se im"une cartografierea, reinventarierea s"eciilor,de flora si

fauna "recum si actuali7area documentatiei cu "rivire la administrarea terenurilor "ecare se gasesc ariile res"ective' ca urmare a finali7arii a"licarii 9egii 2(*A2005 "rivindreforma in domeniul "ro"rietatii si 6ustitiei+.Nn ceea ce "rive-te ariile acvatice "rote6ate acestea tre/ureconsiderate având n vedere diminuarea su"rafeţelor, cât -i a de/itelor, inclu7ând aici ariile "rote6aalta $eagr# -i alta 9at# din Budetul >ol6.

Presiunile antro"ice e?ercitate asu"ra /iodiversitatii sunt numeroase, "roducand o serie defectele negative asu"ra naturii:-desp9durirea #asi$a >i luarea un#r

-i Biului, su"rafeţele "#durilor de salcie -i "lo" s)au redus considera/il, acestea ramânând su/ forma loo/isnuit# n ostroave -i de)a lungul digurilor, n fâ-ia de "rotecţieD)s)au redus sau au dis"#rut /#lţile -i mla-tinile "line de vegetaţie o/i-nuit# n aceste locuriD)arealele din 7ona inunda/il# a 9uncii >unarii au fost reduse drastic "rin indiguire DNn acest sector adis"arut /#lţile :$edeia, ârna, alta $eagraD au dis"#rut canalele, gârlele si mla-tinile adiacenlacurilor menţionate . e a"recia7# c# din su"rafaţa iniţial# a 7onei inunda/ile etate)>#/uleni,dis"arut cca. 50 . =n o/iectiv im"ortant n acest sens este reconstrucţia ecologica care s# asigurrefacerea ti"urilor de ecosisteme dis"#ruteD)modificarea utili7#rii terenurilor care a condus la "ierderea unor 8a/itate -i indirect a comunit#ţilocare le "o"ulau. onstruirea sistemelor 8idroenergetice b Porţile de Fier -i a adus confort umadar a indus modific#ri directe -i indirecte de 8a/itate, areale de distri/uţie a unor s"ecii, comunit#ţi d

"lante -i animale, a"ariţia unor s"ecii inva7iveD) )starea actual# a 7onelor umede si 8a/itatelor acvatice este afectat# direct de "resiunea e?ercita "rin cultivarea legumelor sau construcţia caselor de vacanţ#. ndirect, n aceste 8a/itate este afectalumea "#s#rilor acvatice, indiferent dac# acestea sunt migratoare sau sedentareD)recoltarea de "lante -i vân#toarea "este cotele a"ro/ate "rin autori7aţii -i n s"ecial /racona6ul au urol determinant n insta/ilitatea ecosistemelorD)vandali7area 8a/itatelor de vi"era cu corn, colectarea 6uvenililor sau c8iar a adulţilor de ţestoas# a lu%ermann "entru comerciali7are sunt dou# e?em"le n acest sens. >e asemenea convenţia @!ratificat# -i de România, nu conţine n ane?ele ei s"ecii care n arealul Parcului $atural b Porţile dFier sunt n "ericol iminent '9aleaua a7anelor >unarii ; 2ulipa 3unarica+, vulnera/ile, conservare, ameninţate, s"ecii insuficient cunoscute sau neevaluateD

Proiectul 9F! $&@=R! 'la care &.P.M. Me8edinţi este "artener+, derulat n arealul Parcului $aturb Porţile de Fier a atras atenţia asu"ra im"unerii restricţiilor legale care nsoţesc aceste categorii ds"ecii iar in "lanul de management sunt "rioriti7ate o serie de m#suri ce urmea7# a fi im"lementate urm#torii 5 ani de structurile de gestionare a acestei arii "rote6ate.)comerciali7are ilegal# de resurse naturale recoltate din flora s#l/atic# a 6udeţuluiD

&cademia de tiinţe &gricole -i ilvice HG8eorg8e onescu ise-tiI ; entrul de ercetar>e7voltare "entru Piscicultur# $ucet a reali7at un Htudiu "rivind monitori7area &cumul#rii &rce-t

6udetul Olt du"# "o"ularea cu "uiet de "e-teI in care a tras un semnal de alarm# "rivind fa"tul c /racona6ul "iscicol a atins cote alarmante 'cit#m din studiu+ Hn fiecare noa"te "#trund câte 20 ; 30 d /#rci din care se ntind 7eci de Ym de setci ducând la diminuarea "o"ulaţiei "iscicoleI.)n unele fonduri de vân#toare, situate n 7ona montan#, datorit# activit#ţilor de recoltare a ciu"ercil-i a fructelor de "#dure se constat# o tul/urare a lini-tii vânatului n 8a/itatul lui, semnalat# n s"ecila efectivele de cer/, având ca efect sc8im/area locurilor de /onc#nit -i o intensitate sla/# a acestui


47/217

Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia &u fost nregistrate ca7uri de /racona6 la urs, c#"rior, mistreţ, ie"uri, fa7ani, "recum -i la "e-tsituaţie mai des ntâlnit# n lacurile de "e râul Olt , aval de Rm.


48/217

Ponderea populatiei deservita

ur!an

99%

rural

1%

ur!an

rural

Ponderea populaţiei care beneficiază de sevicii de

salubritate

- an 2005 - Reiunea 4 ! - " #ltenia

4%

3% populaia fr se r+icii de

salu!ritate

populaia deser+it


!!+7+:+ *EKEUR!+SU5STA.E K! PREPARATE )F!M!)E PER!)U'OASE

=na din stringentele "ro/leme de mediu cu care se confrunt# Regiunea ( ; < Oltenia estnevalorificarea de-eurilor, care negestionate cores"un7#tor atât n mediul rural, cât -i n cel ur/an "aduce atingeri grave factorilor de mediu -i s#n#t#ţii "o"ulaţiei datorit# te8nologiilor -i instalatiilnc# nvec8ite din industrie, n cadrul c#rora se face un mare consum de energie -i materiale.

Nn Regiune sunt generate anual mari cantit#ţi de de-euri. Odat# generate, de-eurile ar "utea reutili7ate n cadrul agentului economic generator, tratate, reciclate sau transferate c#tre o staţie dtratare n ca7ul de-eurilor "ericuloase sau c#tre un incinerator "entru reducerea volumului acestora.>e-eurile nerecu"erate sunt, de o/icei de"o7itate, fiecare eta"# din gestiunea acestora "utând "re7enun "otenţial risc "entru mediu.

>e"o7itarea de-eurilor de ti" ur/an constituie n continuare o "ro/lem# care tre/uie a/ordacu ma?im# res"onsa/ilitate, având n vedere im"actul semnificativ asu"ra factorilor de mediu de-eurilor de acest ti". >oar ora-ele -i munici"iile efectuea7# de"o7it#ri controlate "e terenudestinate acestui sco", dar care nu cores"und criteriilor minime de amena6are ecologic#, colectarteselectiv# a de-eurilor recu"era/ile '"rovenite de la "o"ulaţie+ f#cându)se s"oradic.

Gestionarea de-eurilor munici"ale 'colectare, trans"ort, tratare, valorificare -i eliminare+ esreali7ata "rin intermediul firmelor de salu/ritate -i a serviciilor s"eciali7ate ale "rim#riilor locale

*e>euri #unicipale >i asi#ila0ile

Ponderea "o"ulaţiei care /eneficiea7# de servicii de salu/ritate n Regiunea ( ; < Olteneste redat# n diagramele de mai 6os:

Fig.*.1.

Fig *.2.

>in totalul "o"ulaţiei la nivel de regiune, "onderea "o"ulaţiei deservit# n mediul ur/an este d


49/217

Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia olectarea de-eurilor mena6ere se face la nivelul ora-elor -i munici"iilor, n locuri s"eci

amena6ate "rev#7ute cu "u/ele 'ca"acitate de colectare 1,( mc+ si A sau containere de colecta'ca"acitate 5 mc+.

1e6euri biodegradabile

O mare "ro/lema "rivind deseurile /iodegrada/ile o re"re7inta fa"tul ca acestea nu su

colectate se"arat desi in 6udetul >ol6 s)au reali7at investitii ' 1000 /ucati !uro"u/ele de 2(0l si 13 /ucati !urocontainare de 1,1 l la P raiova.

O alta "ro/lema o re"re7inta li"sa serviciilor "entru gestionarea deseurilor mena6ere animaliere in mediul rural, trans"ortul la locurile de de"o7itare fiind facut in mod individual de catrgeneratori.

n 6udetul Gor6 2.3 din "o"ulaţia ur/an# /eneficia7# de servicii de colectare a de-eurilomena6ere iar n 7ona rural# n general nu e?ist# servicii s"eciali7ate "entru colectarea -i trans"ortude-eurilor, acestea fiind de"o7itate ilegal

Nn 6udeţul


50/217


Tratarea de>eurilor #unicipale

Nn Regiunea ( ; < Oltenia de-eurile munici"ale nu sunt su"use nici unui "roces de tratarinainte de eliminarea final# "rin de"o7itare, cu e?ce"ţia com"act#rii reali7ate cu utila6e moderne dtrans"ort res"ectiv autocom"actoare.

!ncinerarea de>eurilor #unicipale

9a nivelul 6udeţului >ol6 e?ist# un incinerator in munici"iul raiova destinat inciner#rde-eurilor mena6ere -i medicale re7ultate din ca/inete medicale din ora-ul raiova.

taţia de incinerare nu este conform# cu >irectivele =niunii !uro"ene , din acest motiv se ceac8i7iţionarea unui incinerator la nivel 7onal -i regional conform legislaţiei in vigoare.

*e>euri de productie

>e-euri "ericuloase sunt orice ti" de de-euri care datorit# caracteristicilor lor s"ecifire"re7int# un risc "entru om -iAsau mediu atât ca atare, dar -i du"# degradare când sunt colectattratate sau eliminate.

Nn 6udeţul Olt la momentul actual, e?ist# foarte "uţini o"eratori economici care au ca domende activitate gestionarea de-eurilor de "roducţie, iar serviciile "e care le ofer# acestea sunt limitate atn ceea ce "rive-te ti"urile de de-euri, cât -i ca"acit#ţile de lucru.

Nn anul 2005 n 6udeţul ,or2 cantitatea de de-euri industriale generate de minerit, industriagricultur# -i construcţii a fost de //3=@; #ii tone din care /@;; #ii tone sunt de-euri re7ultate d

activit#ţile de e?tracţie 'minerit+ ; steril minier. Generatorii din celelalte industrii -i agricultur# a "rodus cca. 313 mii tone.&ctivitatea economica in cadrul careia s)au "rodus cele mai mari cantitati de de-euri in an

2005, cu e?ce"tia industiei e?tractive a lignitului, a fost "roducerea de energie "rin arderecom/usti/ililor fosili '"este CC din de-eurile industriale, e?clusiv sterilul minier+.

*e>euri periculoase

Dudeţul *ol2

Nn 6udeţul >ol6 e?ist# societaţi care deţin n stoc din anii anteriori cantit#ţi mari de de-eu

"ericuloase re7ultate din "rocesul de "roducţie -i "entru care nu e?ist# soluţii de neutrali7are. ele mai mari socitati "roducatoare de deseuri "ericuloase sunt : .>ol6c8im & care deţinn maga7ii s"eciale, nc8ise, stocate in /utoaie metalice si de P


51/217


Dudeţul Me8edinti

9a sfar-itul anului 2005, n 6udeţul Me8edinţi s)a constatat e?istenţa a 1512 /uc#ţi, dintre caretransformatori n funcţiune, condensatori sco-i din u7'care nu mai "ot fi folosiţi+ondensatori sco-i din funcţiune sunt de"o7itaţi tem"orar "e 5 am"lasamente, n incinte nc8ise asigurate.

Pentru aceste ec8i"amente care conţin com"u-i desemnaţi au fost ntocmite "lanurile de eliminare

Dudeţul ,or2

Princi"alele ti"uri de de-euri "ericuloase generate in anul 2005 in 6udetul Gor6 au fost :>e-euri din industria "etrolului ,uleiuri u7ate de-euri anorganice din c8imie, de-euri de fa/ricarea a7/estului

Dudeţul Valcea

antit#ţile de de-euri to?ice -i "ericuloase generate n anul 2005 au crescut faţ# de anul 200( "rinci"alul generator fiind societatea Oltc8im &

&genţia Budeţean# "entru Protecţia Mediului e"o7ite industrialem"actul generat de de-eurile "roduse -i de"o7itate necontrolat const# n afectarea calit#ţii factorilode mediu, -i anume

• aer :>atorit# antren#rilor eoliene a"ar s"ul/er#ri de cenus# 'un num#r de 20)30 Aan+ care re"re7in

"rinci"alele efecte negative ale 8aldelor de 7gur# -i cenu-# -i care se r#sfrâng asu"ra "erimetrului 7onelor limitrofe 8aldelor . >easemenea este afectat# vi7i/ilitatea in 7onele res"ective, aerul devinires"ira/il, se distrug cladiri, duce la u7ura "rematur# a sistemelor electrice 'conturnare i7olatori stâl"i de nalt# tensiune+, /loc8ea7# centrii res"iratori -i se diminuea7a recoltele D• apa de suprafaţă:&"ele de su"rafaţ# sunt "oluate "rin scurgerile directe de a"e lim"e7ite cu conţinut ridicat de s#rurisodiu , "otasiu -i "%. n ca7ul unor incidente la digurile de contur ale 8aldelor de 7gur# -i cenus# '2Aan+ urmate de scurgerea amestecului de 8idrotrans"ort a cenu-ilor, efectele de "oluare cu sus"enssunt deose/it de grave Da"e su/terane :


52/217


n 8aldele de cenu-a se drenea7# s"re freatic cantit#ţi imense de s#ruri, alcalinitate, ion amoniu, 8aldmal dre"t f#când "ractic a"ele ne"ota/ile D• olul şi subsolului

&fectarea solului -i su/solului "rin infiltrarea levigatului. >

8444_Planul Regional de Actiune Pentru Mediu - Regiunea 4 Sud-Vest Oletenia

Documents

Transcript of 8444_Planul Regional de Actiune Pentru Mediu - Regiunea 4 Sud-Vest Oletenia