FUNDAŢIA CULTURAL UMANITARĂ„HENRI COANDĂ” Oradea

Centrul de formare Craiova

Program de perfecţionare “Management European Educaţional”

Portofoliu

Disciplina: Managementul clasei de elevi

Cursant: Ghițulescu Mariana

Unitatea de învățământ: Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti”, București

Iunie - August 2014

1

Tema 1. Elaborati un plan de masuri pentru prevenirea/ reducerea fenomenelor delicvente la nivelul unei clase de elevi(absenteeism, abandon, violenta in clasa, relatii conflictuale cu profesorii, colegii etc.)

Plan de măsuripentru prevenirea absenteismului şi abandonului şcolar

Copilul reprezintă una dintre categoriile de populaţie puternic dezavantajate din societatea românească actuală, care a cumulat multe probleme şi riscuri grave pe termen mediu şi lung. Comparativ cu generaţia adultă, mai mulţi copii trăiesc în condiţii precare material şi social. Pe fondul unor erori ale politicilor din perioada socialistă, insuficienţa sistemului de protecţie din prima perioadă a tranziţiei a agravat situaţia. Relansarea efortului public în domeniul social depinde de resursele financiare disponibile dar şi de construcţia instituţională.

Instituţiile publice implicate în protecţia copilului împreună cu organizaţiile neguvernamentale şi chiar cu parteneri economici privaţi au iniţiat în ultima perioadă programe care indică o nouă abordare. Legea protecţiei copilului reprezintă un argument pentru această nouă direcţie.

Abandonul şcolar reprezintă conduita de evaziune definitivă ce constă în încetarea frecventării şcolii, părăsirea sistemului educativ, indiferent de nivelul la care s-a ajuns, înaintea obţinerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete sau înaintea încheieriiciclului de studiu început. Din punct de vedere economic, abandonul şcolar reprezintă un indicator al eficienţei sistemului şcolar astfel încât, dacă indicele de abandon este mai mare atunci sistemul şcolar respectiv este ineficient.

Abandonul scolar este o problema grava, iar prognozele arata ca acest fenomen se va accentua din cauza crizei economice.

In Romania, rata abandonului scolar a crescut cu o treime in ultimii 9 ani.

UNICEF evalueaza in prezent situatia abandonului scolar pentru a evalua judetele cu cele mai mari rate de abandon scolar.

Cresterea ratei de abandon poate fi determinata si de criza economica actuala, iar deocamdata analizele obtinute de UNICEF pe baza sistemului de monitorizare sentinela a impactului crizei economice arata o crestere de 10% a absenteismului scolar.

Prognoza privind impactul crizei economice estimeaza o crestere a populatiei afectata de saracie, lucru care va conduce indubitabil la cresterea fenomenului de abandon scolar.

Daca inainte de 1989 rata abandonului scolar era foarte scazuta, imediat dupa schimbarea regimului si trecerea la democratie s-a constat ca elevii tind tot mai mult sa paraseasca bancile

2

scolii. Ei au fost incurajati si de atitudinea parintilor pentru care “cartea nu mai reprezinta o prioritate”, nici garantia asigurarii unui loc de munca. Mai mult, emigrarea fortei de munca ii afecteaza tot mai tare pe elevi, care fie ca-si urmeaza parintii, fie sunt lasati unor rude sau cunostinte apropiate care se ocupa doar superficial de situatia scolara a copiilor.

Ce se poate face pentru prevenirea abandonului scolar

Printre actiunile ce pot fi intreprinse pentru reducerea ratei de abandon in tara noastra:

integrarea elevilor cu risc de renuntare la educatie si mentinerea acestora in sistemul scolar,

cresterea responsabilizarii cadrelor didactice,

reintegrarea elevilor deja aflati in abandon,

monitorizarea starii sistemului pentru prevenirea timpurie a crizelor si identificarea periodica a modificarilor in ceea ce priveste factorii de abandon scolar.

Un alt lucru ce se poate face este cresterea atractivitatii scolii. Iata cateva din actiunile propuse de expertii UNICEF:

ativitati extrascolare desfasurate in scoala (actiuni de renovare/infrumusetare /curatire a scolii; concursuri sportive; actiuni/concursuri de creatie artistica; competitii de joc pe computer; etc.) desfasurate in scolile din comunitati cu risc ridicat de abandon, precum si in liceele care atrag elevi din astfel de comunitati.

organizarea de intreceri intre echipe de elevi constituite in functie de cartierul de provenienta

toate aceste actiuni sau ansambluri de actiuni trebuie sa aiba un caracter periodic, pentru a mentine continuu elementul de atractivitate al scolii si a se constitui intr-un factor de antrenare constanta a atentiei elevilor in activitati legate de spatiul scolar.

motivarea pozitiva a participarii poate fi data prin acordare de premii simbolice grupurilor de elevi care sunt mai performante in astfel de actiuni.

planificarea actiunilor cu pricina poate fi realizata cu participarea elevilor (dar nu doar a acelor care NU prezinta risc de abandon) si a autoritatilor locale (acestea pot fi prezente in faze cheie ale actiunilor, furnizand motivatii pozitive atat elevilor cat si cadrelor didactice).

utilizarea resurselor scolii pentru atragerea elevilor prin activitati de timp liber.

Un alt lucru care se poate face este utilizarea experientiei celor ce au renuntat la scoala pentru a preveni scaderea increderii in educatie.

ar putea fi util ca elevi care au renuntat deja prematur la scoala sa intre in contact cu cei aflati in risc de a abandona, povestindu-le care este imaginea lor curenta despre scoala, cum a decurs viata lor post-scolara.

fosti elevi ai scolii pot fi atrasi sa isi prezinte istoriile de viata in "mini-conferinte", in care dialogheaza cu actualii elevi.

implicarea proactiva a cadrelor didactice in combaterea abandonului scolar si renuntarii timpurii la educatie

3

stimularea administratiilor locale si a ONG-urilor de profil sa implice ca voluntari tinerii elevi de clasa a VIII-a si de liceu proveniti din comunitati cu risc ridicat de abandon in programe de suport pentru batrani si familii aflate in nevoie.

Factorii ce ii determina pe copii sa nu mai mearga la scoala

Cauze din mediul familal: dificultatile materiale, modelul educational oferit de parinti sau de fratii mai mari care sunt poate mai influenti, dezorganizarea familiei care atrage dupa sine dificultati materiale, implicarea in activitati aflate la limita legii, intrarea pe piata muncii. Alte motive ce isi au sursa in cadrul familiei: increderea scazuta in educatie, migratia circulatoarie, problemele intampinate de copii ce parasesc sistemul de invatamant romanesc si apoi se intorc, si nu in ultimul rand etnica.

Factori care apar in comunitati, unii specifici doar anumitor comunitati: mariajul timpuriu si asa zisul “furt de fete” care apar in comunitatile de etnici rromi; aparitia unui copil, lipsa de securitate in anumite zone si altii.

Factori ce apar in mediul scolar: neimplicarea, orientarea scolara si profesionala, repetentia frecventa, integrarea insuficienta in colectivul clasei de elevi, familiaritatea mediului scolar.

Concluzie

În cazul în care situaţia absenteismului scapă de sub control şi se profilează riscul de abandon

şcolar se impune întregului corp profesoral luarea următoarelor măsuri în scopul prevenirii

abandonului şcolar:

1) Monitorizarea şi consilierea permanentă a elevilor cu risc de abandon ridicat;

2) Păstrarea legăturii permanente cu familiile elevilor cu risc de abandon şcolar;

3) Semnalarea cazurilor conducerii şcolii şi consilierului psihopedagogic;

4) Participarea cadrelor didactice din liceu la module de formare continuă (metode

de a creşte integrarea şi comunicarea dintre elevi; profesor-elev; de a antrena

elevii în activităţi extraşcolare; modalităţi de a creşte implicarea şi comunicarea

permanentă cu părinţii; orientarea extraşcolară a elevilor);

5) Utilizarea resurselor şcolii pentru atragerea elevilor prin activităţi de timp liber;

6) Activităţi extraşcolare desfăşurate în şcoală cel puţin o dată pe lună;

7) Activităţi de educaţie sexuală a elevilor;

8) Utilizarea la orele de consiliere a experienţei celor ce au renunţat la şcoală pentru

a preveni scăderea încrederii în educaţie;

9) Implicarea tinerilor cu risc de abandon în acţiuni comunitare.

4

Axele principale ale strategiilor educationale de combatere a parasirii timpurii a

scolii sunt: prevenirea, interventia si masurile compensatorii.

a) Prevenirea are ca scop evitarea condiţiilor de instaurare a condiţiilor susceptibile să

favorizeze declanşarea procesului care duce la părăsirea timpurie a şcolii.

Consolidarea participării la o educaţie şi la servicii de îngrijire de bună calitate a fost

recunoscută ca fiind una dintre cele mai eficiente măsuri pentru a asigura un început

favorabil în educaţie şi pentru a le dezvolta rezistenţa. Totuşi, este necesară îmbunătăţirea

accesului la educaţie şi la serviciile de îngrijire de calitate destinate preşcolarilor.

Alte obstacole potenţiale pentru reuşita parcursului şcolar pot fi eliminate prin sporirea

permeabilităţii parcursului educativ şi prin ameliorarea calităţii şi statutului filierelor de

învăţământ profesional.

b) Intervenţia se adresează dificultăţilor care apar într-un stadiu precoce şi

vizează să le împiedice să provoace o părăsire timpurie a şcolii. Măsurile de intervenţie

pot fi axate pe ansamblul şcolii sau instituţiei de form sau se pot adresa individual

elevilor care sunt expuşi riscului de a abandona educaţia sau formarea.

Măsurile la nivelul întregii şcoli, vizează să îmbunătăţească climatul şcolar şi crearea

de medii de învăţare care oferă sprijin. Sisteme de alertă rapidă şi o mai bună cooperare

cu părinţii pot constitui o formă eficientă de a-i ajuta pe elevii expuşi riscurilor.

Măsurile axate pe elevi se concentrează pe consiliere şi meditaţii, abordări de învăţare

personalizate, o mai bună orientare şi un sprijin financiar, cum ar fi alocaţiile şcolare.

c) Măsurile compensatorii oferă oportunităţi de educaţie şi formare pentru cei

care au părăsit timpuriu şcoala. Acestea pot lua forma unui sprijin financiar sau a altui tip

de sprijin. Acestea vizează să contribuie la reintegrarea tinerilor în sistemele tradiţionale

de învăţământ sau să ofere o aşa-zisă „a doua şansă”.

Abordările de succes în instituţiile care oferă a doua şansă, diferă prin urmare, în mod

considerabil de cele ale şcolilor tradiţionale prin abordarea dificultăţilor întâlnite de elevii

din învăţământul general. Cu toate acestea, există dovezi că prevenirea părăsirii timpurii a

şcolii are rezultate mai bune decât compensarea efectelor negative ale părăsirii timpurii a

şcolii. Experienţa eşecului, lipsa de încredere în sine în materie de învăţare şi

multiplicarea problemelor sociale, emoţionale şi educative după părăsirea timpurie a

şcolii reduc şansele de obţinere a unei calificări şi de absolvire cu succes a studiilor.

5

Absenteismul este o problemă socială caracterizată prin conduită evazionistă, cronică,

care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere în educaţia şcolară.

Fuga de la ore este o problemă predominant emoţională (conduită de tip evazionist,

oformă de evadare fizică şi psihologică din situaţia percepută ca traumatizantă).

Absenteismul poate fi o formă de manifestare a devianţei şcolare (semnal tardiv al

existenţei unor probleme).

Poate semnala şi reducerea ataşamentului şi a integrării, identificare scăzută cu

obiectivele şi aspiraţiile grupului de elevi.

Studiile de specialitate indică următoarele tipuri de absenteism:

absenteism selectiv (fuga de la şcoală este frecventă la o singură disciplină sau doar la

câteva discipline)

absenteism generalizat (fuga de la şcoală este frecventă şi generalizată, prefigurează

abandonul şcolar)

căutarea singurătăţii (reacţie la tensiunea puternică intra- sau interpersonală)

dorinţa de a fi cu partenerul (la adolescenţi)

dorinţa de apartenenţă la grup (,,ritualuri de iniţiere’’)

atitudine defensivă faţă de autoritatea unui sistem

Semnificaţiile psihosociale ale fugii de la şcoală sunt funcţia de separare sau de

individualizare, mai ales la adolescenţi.

Pentru a putea lua măsurile optime de prevenire a absenteismului, care este de altfel primul

pas spre abandonul şcolar este necesară cunoaşterea cauzelor care pot genera în rândul elevilor

acest fenomen:

1. Cauze care ţin de personalitatea şi starea de sănătate a elevului : motivaţie şcolară

scăzută, lipsă de interes, încredere scăzută în educaţia şcolară, oboseală, anxietate,

autoeficacitate scăzută, imagine de sine deteriorată, sentimente de inferioritate, abilităţi

sociale reduse, pasivitate; refuzul de a adera la o alegere făcută de alţii (reacţie la presiunea

exercitată de dorinţele adulţilor)

2. Cauze care ţin de familie, condiţiile socio-economice ale familie : sărăcia, stil parental

indiferent, neglijent, familii dizarmonice, părinţi foarte ocupaţi sau plecaţi în străinătate

3. Cauze care ţin de contextul şcolar specific (inclusiv relaţia profesor-elev) : presiunea

grupului, supraîncărcarea şcolară, comunicarea defectuasă elev-profesor (ironizarea, umilirea

6

elevului) evaluarea subiectivă, frica de evaluare, conflict cu colegii, practici educative

percepute de elevi ca fiind nedrepte, frustrante, incompatibilitate între aspiraţiile, trebuinţele

de învăţare şi oferta educaţională a şcolii; formă de apărare –

împotriva disciplinei excesiv de rigidă şi severă, politici proabsenteiste ale şcolii la elevii din

clasele terminale foarte importantă este şi variabila vârstă.

La elevii noştri fuga de la ore este rezultatul unei opţiuni (proces de deliberare, luare a

deciziei); cauzele pot fi: frica de evaluare, de eşec, fobia / anxietatea socială (frecventă în

perioada adolescenţei, manifestată prin anxietate faţă de situaţia de a fi observat de colegi, teama

de a vorbi în public, teama de a interacţiona cu persoane de sex opus, teama de critică, stimă de

sine scăzută), teama de pedeapsă, teama de pierdere a statutului în grup

Riscurile fugii de la şcoală sunt depresia, consum de toxice legale şi ilegale, acte delictuale,

abandon şcolar.

În scopul prevenirii şi combaterii acestui fenomen în şcoala noastră se vor lua

următoarele măsuri:

1) Achiziţionarea şi distribuirea fiecărei clase a unui caiet de monitorizare a absenţelor;

2) Zilnic elevul de serviciu sau şeful clasei va realiza un tabel cu următoarea rubricatură:

Nr. crt., Ora, Disciplina, Absenţi de zi, Absenţi la oră, Semnătura profesorului;

3) Elevul de serviciu sau şeful clasei va prezenta profesorului la începutul orei caietul de

evidenţă a absenţilor pentru a consemna absenţii în catalog şi a semna rubrica cu

semnătura profesorului;

4) Dirigintele şi profesorii clasei vor monitoriza elevii care absentează frecvent de la

disciplina lor sau de la clasă;

5) Săptămânal dirigintele clasei va motiva în baza dovezilor absenţele elevilor, din clasele

pe care le coordonează, conform cu ROI al şcolii;

6) Adeverinţele medicale vor fi vizate de medicul şcolar Burcezan Rodica şi vor fi

înregistrate la secretariatul şcolii, doar dacă nu au depăşit 5 zile de la revenirea elevului la

şcoală;

7) În cazul în care părintele solicită telefonic dirigintelui învoirea elevului, părintele va

trimite dirigintelui cererea de învoire, care va fi adusă la cunoştinţa directorului şi

contrasemnată de acesta;

7

8) În situaţii speciale, care presupun părăsirea incintei şcolii de către elev acesta va putea

părăsi liceul cu bilet de voie semnat de diriginte şi avizat de director;

9) Dirigintele care constată numărul mare de absenţe ale unor elevi în urma consultării

săptămânale a caietului de monitorizare al absenţelor va lua legătura cu elevul pentru a

identifica motivul absenţelor şi de asemenea cu familia sau tutorii legali ai elevilor;

10) Până în data de 4 a lunii în curs diriginţii claselor vor completa fişa de monitorizare

lunară a absenţelor elevilor şi o vor depune la secretariatul sau direcţiunea şcolii;

11) Se va afişa lunar situaţia absenţelor pe clase ăn sala profesorală;

12) Lunar Consiliul profesoral şi Consiliul de administraţie va fi informat asupra situaţiei

absenţelor şi măsurilor luate de diriginţi şi consiliile profesorilor claselor;

13) Diriginţii vor solicita sprijinului psihologului şcolar în alegerea programului,

activităţilor de intervenţie sau prevenţie şi aplicarea acestora la clasele de elevi cu un

absenteism ridicat.

Diriginţii claselor vor putea lua şi alte măsuri de prevenire precum:

1. Aplicarea chestionarului privind absenteismul (dacă situaţia o impune)

2. Centralizarea răspunsurilor la chestionar şi identificarea principalelor cauze care au contribuit

la situaţia de fapt (număr mare de absenţe nemotivate)

3. Schiţarea unui plan de intervenţie ţintit pentru rezolvarea situaţiei (identificarea de către

diriginte a unor măsuri amelioratorii)

4. Discutarea, în particular, a incidentului / situatiei cu elevul – căutarea împreună a unor soluţii

pentru evitarea repetării incidentului; eventual, consilierea psihologică individuală / a

familiei (în funcţie de cauză)

5. Cooperarea dirigintelui cu părinţii; supravegherea discretă a prezenţei elevului la şcoală,

legătura permanentă cu dirigintele (reacţiile negative ale şcolii şi ale familiei întreţin

mecanismele de apărare ale elevului, creând un cerc vicios, în care, la limită, abandonul tinde

să fie văzut de elev ca unică soluţie pentru ,,rezolvarea’’ problemei)

1) Dacă fuga de la şcoală este determinată de atitudinea unui profesor, dirigintele poate

media rezolvarea situaţiei conflictuale profesor-elev

8

2) Confirmarea oficială a legitimării elevului la vreun Club Sportiv şi anunţarea prealabilă a

programului competiţional; aprobarea motivării absenţelor pentru participarea elevului la

competiţiile sportive de către conducerea şcolii

3) Menţinerea în clasă a unei atmosfere care să asigure satisfacerea trebuinţei de siguranţă

afectivă pentru toţi elevii

4) Metode de predare – învăţare atractive

5) Promovarea cooperării în clasă, astfel încât şi elevii cu performanţe şcolare modeste să

experimenteze succesul; evitarea constituirii unor elite, concomitent cu etichetarea,

marginalizarea, celor care nu aparţin elitei

6) Sistem echitabil de recompense – sancţiuni care să menţină motivaţia şcolară a elevilor;

nota să fie doar o măsură obiectivă a performanţei şi nu o modalitate de sancţionare a

elevului

7) Profesorii să comunice eficient (asertiv, să folosească ascultarea activă) să evite

etichetarea elevilor, să critice constructiv, să se focalizeze pe recompensarea elevilor şi

nu pe sancţionarea lor

8) Diversificarea şi atractivitatea activităţilor extracurriculare

9) Programe de consiliere a părinţilor (de tip ,,şcoala părinţilor’’)

10) Colaborare cu toate autorităţile comunităţii locale (poliţia de proximitate, jandarmeria,

alte asociaţii şi ONG – uri).

Plan operational privind prevenirea absenteismului si abandonului scolar

Obiective Măsuri şi acţuni TermenResponsabili

Evaluare/Rezultate

aşteptate

Cunoaşterea şi aplicarea măsurilor şi obiectivelor din foaia de parcurs a MEN privind reducerea absenteismului şi abandonului şcolar

Monitorizarea realizării măsurilor stabilite, consemnării absenţelor în catalog, aplicarea procedurilor de reducere a absenteismului şi abandonului

zilnic, săptămânal, lunar, sfârşitul semestrului sfârşitul anului şcolar

profesori învăţători, directori, consilieri educativi,  diriginţi, inspectori

baza de date,situaţii statistice,

analize comparative,

studii de caz

Cunoaşterea Monitorizarea la nivel lunar, inspectori baza de date,

9

fenomenului, a cauzelor şi aspectelor sale la nivel judeţean şi la nivelul unităţilor de învăţământ

judeţean şi la nivelul unităţilor şcolare a situaţiei abandonului şcolar, identificarea cazurilor, a  cauzelor şi soluţiilor

sfârşitul semestrului, sfârşitul anului şcolar

educativi, directori, consilieri educativi,  diriginţi, învăţători

situaţii statistice,

analize comparative,

studii de caz

Alcătuirea şi actualizarea bazei de date privind frecvenţa abandonului şcolar şi identificarea cauzelor acestuia

- Monitorizarea unităţilor şcolare ce se înregistrează cu cazuri de abandon şcolar

lunar, sfârşitul semestrului, sfârşitul anului şcolar

inspectori educativi, directori, consilieri educativi,  diriginţi, învăţători

baza de date,proiecte de interventie,

analize şi concluzii

- Aplicarea de chestionare în vederea stabilirii cauzelor abandonului şcolar

conform programelor proprii

CJAP, CJRAE,   consilieri şcolari, consilieri educativi,  diriginţi, învăţători

concluzii

- Consilierea conducerilor şcolilor in vederea elaborării de planuri de acţiuni preventive şi de diminuare a abandonului şcolar

conform  graficului de inspecţii

inspectori şcolari,

psihologi şcolari

proiecte de acţiune

Perfecţionarea şi diversificarea ofertei educaţionale  a unităţii de învăţământ, a calităţii procesului instructive-educativ

- Activităţi specifice de inspecţie, asistenţă, consiliere şi control cu privire la procesul instructive-educativ

conform graficelor proprii, lunar, sfârşitul semestrului, sfârşitul anului şcolar

inspectori şcolari, directori, consilieri educativi,  responsabili ai comisiilor diriginţilor

rapoarte de inspectie,

concluzii, proiecte de

interventie

Prevenirea / combaterea abandonului şcolar prin abordarea unor teme educative specifice în cadrul

- Activitâţi educative şi de consiliere pentru cunoaşterea psihopedagogică a elevilor

conform planificarii cercurilor pedagogice, comisiilor metodice şi diriginţilor

diriginţi

consilieri educativi,

concluzii, rapoarte,

proiecte

10

activităţilor de formare a cadrelor didactice

- Adecvarea tematicii orelor de dirigenţie în vederea unei optime integrări şcolare şi sociale (educaţia bunului cetatean, educaţia pentru timp liber, pentru cultură, civilizaţie, pentru viata de familie etc)

conform  planificarii diriginţilor-consilierilor educativi

consilieri educativi,

directori,

profesori-diriginţi

tematici specifice,constatări, proiecte

- Stabilirea de consilii profesorale cu temă în care să se analizeze cauzele absenteismului şi abandonului şcolar şi găsirea unor soluţii pentru inlăturarea acestora

semestrialdirectori, consilieri educativi,

rapoarte, sinteze,

măsuri, proiecte de

intervenţie

- Realizarea unor activitati de formare in cadrul comisiei metodice a diriginţilor, pentru abilitarea cadrelor didactice de a lucra cu elevii ce se află in situaţii de risc

trimestrial

responsabilii comisiei metodice a diriginţilor,

consilieri educativi,

tematici specifice,

identificarea nevoilor de

formare

- Modificarea atitudinii profesorului in relaţionarea cu elevul prin pozitivare, toleranţă, inţelegere etc.

conform planificărilor individuale

conduceri de şcoli, cadre didactice

concluzii, proiecte

- Stimularea şi motivarea elevilor pentru invăţătură prin activităţi diversificate şi cu implicarea permanentă a acestora în actiune

conform orarului şi planificărilor

consilieri educativi,  profesor-diriginţi,

cadre didactice

programe şi proiecte

Prevenirea abandonului prin calitatea şi diversitatea activităţilor

- Initierea unor activitati cu impact asupra elevilor: dezbaterea unor cazuri-problemă, a

conform calendarelor şi planificărilor

consilieri educativi,  profesor-diriginţi,

programe şi proiecte,

studii de caz

11

extracurriculare

unor situaţii problematice prezentate de mass media, a unor studii de caz, etc.

cadre didactice

- Organizarea şi desfăşurarea unor acţiuni de parteneriat cu Politia în scopul susţinerii şi reintegrării şcolare şi sociale a elevilor ce au săvârşit acte infracţionale, abateri disciplinare grave, abandon şcolar, absenteism ridicat, etc.

conform calendarelor şi planificărilor

directori, consilieri educativi,  professor-diriginţi,

cadre didactice

programe, proiecte,

schimburi de informaţii

- Organizarea şi desfăşurarea unor activităţi educative extraşcolare (serbări, vizite, spectacole, cercuri de interese, excursii, drumeţii, etc) în care să fie antrenaţi şi elevii aflaţi în situaţie de risc

conform calendarelor şi planificărilor

consilieri educativi,

diriginţi, cadre didactice

programe şi proiecte

Implicarea responsabila a familiei in prevenirea abandonului şcolar

- Vizitarea familiilor elevilor cu probleme de frecvenţă şi de integrare şcolară

conform graficelor

consilieri educativi,  diriginţi, învăţători

programe, proiecte,

concluzii

- Aplicarea unor chestionare pentru părinti în scopul cunoaşterii mediului familial şi socio-educaţional, urmat de activităţi de informare, consiliere, colaborare cu aceştia

semestrial

directori,consilieri educativi,  psihologi şcolari,

concluzii, sinteze,

analiză de nevoi,

proiecte

- Susţinerea de lectorate şi şedinţe cu părinţii pe teme ce abordează problemele

semestrial directori,

consilieri educativi, 

concluzii, sinteze,

analiză de nevoi,

proiecte

12

comportamentului de risc, la care să fie invitaţi specialişti în domeniu

diriginţi

13