8. Managementul Clasei de Elevi

7/21/2019 8. Managementul Clasei de Elevi

http://slidepdf.com/reader/full/8-managementul-clasei-de-elevi-56e108c9e558b 1/12

Managementul clasei la limba i literatura român

131

Unitatea de învare 4

MANAGEMENTUL CLASEI LA LIMBA I LITERATURA ROMÂN

Coninuturile unitii de învare 4 131Competene specifice 1314.1. Profesorul de limba i literatura român 132 4.1.1. Personalitatea cadrului didactic 132 4.1.2. Rolurile profesorului de limba i literatura român 1344.2. Gestionarea activitilor de limba i literatura român 137 4.2.1. Forme de organizare a activitilor de limba i literatura român 137

4.2.2. Managementul situaiilor conflictuale 1394.3. Motivarea elevilor 140Test de autoevaluare 1 142Lucrare de verificare pentru unitatea de înv are 4 143R spunsuri la testul de autoevaluare 144Resurse suplimentare 145

Competene specificePe parcursul acestei uniti de învare, vei putea s-i dezvoli urmtoarele competene:

•

Aplicarea unor forme de management al clasei în funcie de activitatea de învareproiectat;• Gestionarea situaiilor conflictuale la ora de limba i literatura român;• Manifestarea interesului pentru îmbuntirea propriilor strategii de organizare a

leciilor de limb român.




132

4.1. Profesorul de limba i literatura român

4.1.1. Personalitatea cadrului didactic

Prima întrebare care i se adreseaz unui student este de ce

i-a ales aceast facultate. Muli vorbesc despre chemare, despreatracia pe care au simit-o de mici pentru meseria de dascl,despre exemplele ilustre care le-au cluzit paii… Tu ce air spunde? Profesia pentru care te pregteti este plin deprovocri...

Studiu individualFolosind metoda ciorchinelui, realizeaz un portret al profesorului de limba iliteratura român, indicând însuiri i aciuni care îl definesc.

Noteaz r spunsurile (însuiri i aciuni ale profesorului de limba i literatura român) înspaiile special marcate.

Romi B. Iucu, în Managementul i gestiunea clasei de elevi ,propune un model inovator al personalit

ii cadrului didactic, f

când

distincia între urmtoarele componente interne ale personalitiicristalizate1:

1. Comp eten a t i in i f ic :• abiliti necesare pentru manipularea cunotinelor;• informaie tiinific selectat, veridic, actualizat,

precis;• capaciti de transmitere a cunotinelor;

1 Cf. Romi B.Iucu – Managementul i gestiunea clasei de elevi. Fundamente teoretico-metodologice, Iai,Editura Polirom, 2000, pp. 126-127

PROFESORUL




133

• inteligen, dar, mai ales, înelepciune;• experien didactic flexibil;• competen – multiple i variate strategii rezolutive;• aptitudini pentru cercetare, experimentare i control;• iniiativ i obiectivitate în evaluare;• capaciti i strategii creative;•

operaii mentale flexibile i dinamice;• capaciti de transfer i aplicare.

2. Comp eten a psihosocia l (optimizarea relaiilor interumaneprin i din activitatea educativ):• capacitatea de a stabili f r dificultate relaii adecvate cu

elevii;• adaptarea la roluri diverse;• capacitatea de comunicare lejer i eficient, atât cu

grupul, cât i cu indivizii, separat;• abiliti de utilizare i dr muire adecvat a for ei i

autoritii;• disponibiliti de adaptare la variate stiluri educaionale;• entuziasm, înelegere i prietenie.

3. Comp eten a manageria l :• capacitatea de influenare a clasei, în general, i a fiecrui

elev, în particular;• abiliti de planificare i proiectare;• for a i oportunitatea decizional;• capacitatea de a organiza i coordona activitatea clasei;• administrarea corect a recompensei i pedepsei;• suportabilitate în condiii de stres.

4. Comp eten a psihopedagogic (factori necesari pentruconstrucia diferitelor componente ale personalitii elevului):

• capacitatea de determinare a gradului de dificultate a unuiconinut;• capacitatea de accesibilizare a informaiei didactice;• capacitatea de înelegere a elevilor, de acces la lumea lor

luntric, de solidarizare cu momentele lor de spirit;• creativitate în munca educativ;• capacitate empatic;• atitudine stimulant, energic, plin de fantezie;• minimum de tact pedagogic;• spirit metodic i clarviziune în activitate.Dei aceast prezentare urmrete personalitatea cadrului

didactic, în general, putem observa cu uurin cum toatecompetenele enumerate anterior se pliaz pe „formatul”personalitii profesorului de limba i literatura român.

Numai printr-o armonizare a celor patru competene se poateajunge la imaginea unui profesor care consider c a formageneraii de elevi este o misiune nobil care este dat doar celoralei.




134

4.1.2. Rolurile profesorului de limba i literatura român

Atmosfera pe care o creeaz în clas profesorul constituieun factor care influeneaz comportamentul de învare al elevului.Instaurarea unui climat favorabil de conlucrare fructuoas întreprofesor i elevi este o condiie sine-qua-non a leciei moderne.

Aa cum observa Ioan Neacu „educatorii sunt solicitaiastzi, în mod continuu, s promoveze învarea eficient. i nuorice învare eficient, ci una participativ, activ i creativ”.2

În condiiile învrii interactive asistm la o reconsiderare arelaiei profesor-elev, elevul devine subiect, agent al proprieiformri, iar profesorul este ghidul su în aciunile întreprinse.

Redimensionarea rolurilor i ipostazelor cadrului didactic încondiiile învrii interactive i creative este ilustrat de MuataBoco3 în Instruire interactiv . Repere pentru reflec ie i ac iune,2002, profesorul fiind considerat:

- pedagog care nu impune informaiile tiinifice, ciconstruiete dispozitive de învare, practicând o pedagogiedifereniat i individualizat;

- proiectant, tutore, manager, moderator, organizator igestionar al coninuturilor, activitilor i experienelor deformare;

- mediator al învrii elevului într-un cadru euristic;- facilitator al învrii i autoformrii;- consilier ul elevului care are nevoie de sprijin în învare;- partener al elevului într-o relaie educaional interactiv;- coordonator al muncii elevilor;- animator, activizant i catalizator al activitii de formare,

al comunicrii, al interaciunilor i al schimburilorinterindividuale;

-

scenograf , pregtind decorul desf ur rii învrii eficiente;- actor al demersurilor instructiv-educative;- strateg-gânditor pentru a ajuta elevul în construirea

cunoaterii prin restructur ri continue;- reflexiv în timpul, înaintea i dup aciunea educaional,

promovând gândirea reflexiv i predarea reflexiv;- co-evaluator , alturi de elev a procesului i produsului

învrii.Modul în care interacioneaz profesorul de limba i literatura

român cu elevii si are o influen hotrâtoare asupra actului depredare-învare-evaluare.

Fiecare profesor are un mod propriu de organizare i de

coordonare a procesului didactic, putem identifica, potrivit lui SorinCristea4, trei stiluri pedagogice: Stilul pedagogic autoritar este specific profesorului

care controleaz întreaga activitate didactic, elevul fiind pus însituaia de a prelua punctul de vedere al acestuia, f r a-i putea

2 Ioan Neacu – Metode i tehnici de înv are eficient, Bucureti, Editura Militar , 1990, p. 123 în Instruire interactiv. Repere pentru reflec ie i ac iune, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitar Clujean,20024 apud Stan Panuru, Elemente de teoria i metodologia instruirii, Editura Universitii Transilvania dinBraov, 2002, pp. 141-142




135

exprima prerea. Profesorul caracterizat printr-un astfel de stilpstreaz o anumit distan fa de clas, e singurul care aredreptul de a luda sau sanciona, î i asum responsabilitateapentru întregul demers didactic, hotrând singur ce s se predea icum, ce i cât s se învee, ceea ce duce la compromiterea actuluieducativ.

Stilul pedagogic democratic este specific

profesorului care î i propune s valorifice resursele ce-i stau la îndemân, caracterizându-se prin deschidere spre inovaie,preocupare pentru dezvoltarea elevului, oferindu-i acestuiaindependen i libertate în gândire. Este interesat de conexiuneainvers oferit de elevi, se adapteaz cerinelor i nevoiloracestora, pstrându-se, astfel, echilibrul dintre subiectul i obiectuleducaiei.

Stilul pedagogic permisiv caracterizeaz profesoriicare manifest indiferen, pasivitate, dezinteres fa de procesuldidactic. În astfel de cazuri, conexiunea invers nu funcioneaz laparametri normali, rezultatele elevilor sunt sczute, nu existmotivaie pentru învare.

Prezentm, în continuare, clasificri ale tipurilor de profesori,realizate cu prilejul cursurilor de formare i de abilitare curricular de Vera Elek:

În func ie derela ia cu elevii:5

• MODEL: Profesorul ofer elevului reperele necesare pentru aatinge intele propuse. Elevul accept provocarea i pornete încltorie alturi de profesor.

• PRIETEN: Profesorul este un prieten la care elevul poate apelaatunci când are nevoie. Profesorul sprijin, ascult i ajut elevul.

• C L UZ : În cltoria cunoaterii, profesorul cunoate reperelei-i prezint elevului alternativele i soluiile optime pentruatingerea unei inte. Relaia se bazeaz pe respect reciproc.Profesorul nu dicteaz r spunsuri, ci ofer direcii pentruajungerea la destinaie.

• MAGICIAN: Pregtirea temeinic a profesorului îi ofer aceastpostur prin care îl îndrum pe elev s foloseasc obiectele iinstrumentele pentru învare.

• CONSILIER: Profesorul este cel de la care elevii ateapt sfatulcel bun.

• MAESTRU: Profesorul ofer imaginea standardelor de cunoaterei aciune, îl ateapt pe elev s obin cunotine, abiliti,competene.

• SUSIN TOR: Profesorul este alturi de elevii si, este sprijinpentru depirea dificultilor întâmpinate în învare.

5 Text adaptat de Vera Elek dup tefan Popenici, Pedagogie alternativ, Polirom, Iai, 2001




136

• FACILITATOR: Profesorul nu ofer cunoatere, ci face posibilaccesul copilului la cunoatere.

În func ie deatitudinea fa denou:6

• STRU: respinge modelele educaionale novatoare; atitudinea sae asemntoare cu a struului care î i ascunde capul în nisip.

• CIONC NITOARE: aplic întotdeauna metodele didactice ce i-aufost inoculate, asemenea unei ciocnitori care lovete monotonscoar a unui copac.

• PINGUIN: nu depune efortul de a-i adapta metodele pedagogicela diversele contexte educaionale în care este pus, amintind deexistena „lene“ a pinguinului.

• PESC RU: face sinteze personale între noile metodeeducaionale i principiile pedagogice tradiionale, amintind deingeniozitatea demonstrat de un pescru pentru a prinde pete.

• PORUMBEL: aplic principiile dobândite într-un anumit context

educaional la situaii pedagogice noi, f când astfel un transfer (dela vechi la nou), ceea ce amintete de un porumbel voiajor.

• VULTUR: este întotdeauna receptiv fa de principiileeducaionale novatoare i este unul dintre primii care se încumets le aplice, fiind atras de „vârfurile“ pedagogiei la fel cum vulturuleste atras de cele mai înalte piscuri.

Tem de reflecieAutoevalueaz-te, alegând din clasificrile de mai sus tipul de profesor care tecaracterizeaz, stilul care î i este specific i rolurile / ipostazele care te definesc în

cadrul orelor de limb i literatur român.Noteaz r spunsul în spaiul marcat.

4.2. Gestionarea activitilor de limba i literatura român

4.2.1. Forme de organizare a activitilor de limba iliteratura român

Elevii i grupul din care fac ei parte în timpul procesului depredare-învare-evaluare – clasa – sunt adevraii parteneri aiprofesorului în demersul su didactic.

6 Text adaptat de Vera Elek dup Ion Al. Dumitru, Dezvoltarea gândirii critice i înv area eficient, Editurade Vest, Timioara, 2000




137

Activitile de limba i literatura român pot fi organizate idesf urate în coal, dar i în afara ei, în funcie de obiectivele /competenele urmrite.

Pentru a menine o bun relaie de parteneriat, de colaborarei pentru a evita monotonia, stereotipia în relaiile cu elevii,profesorul poate aborda în timpul orelor de limba i literaturaromân diferite tehnici de lucru, poate organiza elevii în diferite

forme de activitate.Modalitatea de organizare i de grupare a elevilor ine de

specificul disciplinei noastre, de strategiile didactice alese.• Activi tatea frontal a fost considerat mult timp cea

mai important form de organizare a clasei, astzi cedeaz loculactivitilor pe grupe i în perechi. Ea este util în procesul depredare-învare în timpul prezentrilor de carte, a lecturii / recitriimodel, a miniexpunerilor / prelegerilor cu caracter informativ.

Tot prin activitate frontal putem organiza anumite secvenede predare-învare a noiunilor de limb (vezi Unitatea de învare1 – volumul II, Didactica limbii române, pp.28-32), de comunicareoral

(vezi Unitatea de înv

are 3 – volumul I, Didactica oralului,

pp.80-89) sau scris (vezi Unitatea de învare 4 – volumul I,Didactica redactrii, pp.121-127).

În organizarea activitilor frontale din sala de clas trebuies se in seama de urmtoarele aspecte:

profesorul s stea în faa clasei, pentru a-i puteacuprinde cu privirea pe toi elevii;

s se evite unghiurile „moarte” – de obicei, când privim întreaga clas, nu ne putem concentra asupra primilordoi-trei elevi din cele dou rânduri laterale (privim înV), de aceea se recomand s ne alegem din când încând câte un alt reper – alt elev – dând astfel impresia

c, dei ne adresm tuturor, sunt i mesaje pe care letransmitem personal fiecruia dintre ei – aceastmodalitate de lucru este, totodat, motivant pentruelevi;

dac este aleas metoda prelegerii sau expunerii, sse intercaleze scurte întrebri frontale prin care s severifice atenia elevilor.

Printre activitile frontale organizate în afara clasei senumr excursiile i vizitele tematice – la muzee, case memoriale –,cercurile i cenaclurile literare, care pot constitui modaliti eficientede îmbogire i de valorificare a capacitilor i competenelor dobândite în timpul leciilor.

Dac activitatea se desf oar în clas, spaiul poate fiorganizat în moduri diferite:- iruri tradiionale de bnci, pentru expuneri, prelegeri etc.;- aezare în semicerc sau în careu pentru prezentri de carte

etc. Acolo unde este posibil, î i recomandm amenajarea unui

cabinet de limb i literatur român care s r spund exigenelor unui învmânt modern i nevoilor elevilor.




138

• Activi tatea pe grupe / în perechi este recomandatpentru pregtirea dezbaterilor, a studiilor de caz (din cadrul orelorsau a cercurilor, cenaclurilor literare), pentru realizarea proiectelor irezolvarea diverselor sarcini – de comunicare oral sau scris, delimb sau de literatur român. Rolul profesorului este de amonitoriza activitatea desf urat de elevi, dar i de a-i consilia,atunci când este cazul.

Pe parcursul celor dou volume i-am oferit numeroaseexemple de activiti desf urate în grup sau în perechi; aspectelede care ar trebui s ii seama sunt urmtoarele:

- pentru gruparea elevilor s se utilizeze criterii variate;- s se realizeze o alternare a grupelor omogene i a celor

eterogene, în funcie de obiectivele de referin /competenele specifice urmrite;

- s se urmreasc o alternare a responsabilitilor din cadrulgrupului, pentru a nu se crea obinuina, stereotipia.Existena unui mobilier modular favorizeaz activitatea pe

grupe sau în perechi, dar nu este o cerin

obligatorie. Î i propunem s creezi cât mai multe contexte de situaii de

comunicare real, pentru a-i obinui pe elevi cu relaionarea în grup,cu respectarea regulilor ascultrii active (vezi Unitatea de învare 3 – volumul I, Didactica oralului, p. 73).

• Activi tatea individual (independent) este folositcu precdere la evaluarea prin teste, la redactarea compunerilorcolare, la efectuarea unor teme în clas i acas, este specificstudiului individual, consultaiilor i meditaiilor.

Este modalitatea de lucru optim în vederea pregtirii elevilorpentru susinerea viitoarelor examene naionale, pentru formareatehnicilor de munc intelectual.

Prin activitate independent se poate realiza lectura iinterpretarea textelor literare/nonliterare, se pot întocmi fiele delectur suplimentar etc.

Î i recomandm s foloseti alternativ cele trei modaliti degrupare a elevilor, alegând varianta/variantele optime pentrudiferitele tipuri de lecii – lecie de predare-învare, lecie deformare a priceperilor i deprinderilor, lecie de sistematizare irecapitulare.

Depinde de noi, profesorii, de ingeniozitatea i spiritul nostruorganizatoric, gsirea celor mai potrivite soluii pentru a face ora delimba i literatura român o or ateptat de elevi, în cadrul creias domneasc motivaia, spiritul de echip i nevoia de a înva,

pentru a valorifica cele însuite în contexte variate.

4.2.2. Managementul situaiilor conflictuale În cadrul orelor de limba i literatura român ne întâlnim nu o

dat cu situaii în care suntem nevoii s intervenim pentru adezamorsa o stare tensionat între elevi, creat cu sau f r voianoastr .

Ne gândim aici la procesele literare sau dezbaterile pe temedate sau chiar propuse de ei, modaliti de lucru care implicemoional adolescenii, stârnind de multe ori situaii conflictuale,




139

grania dintre polemic, de fapt, constructiv, i ceart fiind anulat. Aici intervine rolul profesorului, de facilitator i de moderator

al discuiei; realizarea unor procese literare necesit parcurgereaunor pai mruni în care elevul înva c trebuie s asculte i s fieascultat, s îneleag, spre a fi i el îneles, s accepte prereacelorlali i s î i exprime prerea convingând, nu impunând.

Schimbul de idei este întotdeauna binevenit, înc din clasa a

V-a putem organiza cu elevii mici dialoguri pe teme cotidiene, încare s aduc argumente pro i contra unei idei prezentate.

Elevii pot fi aezai în careu, de o parte cei careargumenteaz pro, de cealalt cei care sunt contra unei ideiprezentate, iar indeciii pot sta între cele dou grupuri. Treptat,acetia pot trece la una dintre cele dou „tabere”, în funcie dealegerea f cut.

În aceast activitate este foarte important interveniaprompt a profesorului de câte ori este nevoie, pentru a subliniarolul pe care trebuie s îl „joace” fiecare parte implicat, pentru aar ta beneficiile unei astfel de activiti. Astfel elevii vor constata cdin schimbul de idei, din polemici constructive se poate înva la felde mult i de bine ca i din celelalte metode folosite.

În funcie de textele literare alese ca suporturi pentru învare, le putem propuneelevilor teme cum ar fi:

• Este vinovat personajul din…?• Exprimai-v acordul / dezacordul fa de faptele lui …• i se ofer posibilitatea de a modifica schia D-l Goe… de I.L.Caragiale.

Cum ai proceda?• Lucrai în perechi. Vi se ofer posibilitatea de a „repara” una dintre faptele

lui Goe. Pe care ai alege-o? Motivai-v r spunsul.• Stabilii, în perechi, patru tr iri contradictorii ale adolescenei, pornind de la

textele literare studiate. Discutai, apoi, în grupe de câte patru elevi (câtedou perechi reunite), realizând un portret al adolescenei, bazându-v peconcluziile celor dou perechi.

Impunerea unei discipline a ascultrii prerii celuilalt duce,treptat, la formarea unei atitudini pozitive, fa de cei din jur i,implicit, la evitarea tensiunilor ulterioare.




140

4.3. Motivarea elevilor

Sarcina noastr , a profesorilor de limba i literatura român,este de a le oferi elevilor condiii optime de învare, contribuind,prin exemplul personal, la trezirea i meninerea interesului pentru învare, la dezvoltarea atitudinilor de empatie cultural iintercultural.

În procesul de învare se manifest dou categorii demotivaii:

a. motivaia extrinsec – ce acioneaz din afar asupra procesului de învare, fiind susinut de factoride recompens (note bune, premii, apreciereaprinilor, profesorilor) sau de factori de constrângere(note mici, datoria de a înva, teama de prini, deprofesori);

b. motivaia intrinsec – este determinat i susinutde factorii interni – elevul înelege nevoia de a înva, înva din plcere.

Elevul înva iniial din motive externe, ajungând, treptat, s învee din plcere. De aceea, trebuie s gsim metodele iprocedeele cele mai potrivite clasei cu care lucr m, personalitilordiverse pe care le formm, instaurând o relaie de încredere, derespect reciproc, stimulând elevii i învându-i s se„autostimuleze”.

Principalele strategii de „autostimulare” ale unui elev suntprezentate de Romi B. Iucu7, dup Bandura (1989) iZimmermann(1991):

1. Copiii trebuie învai s foloseasc limbajul interiorpentru a-i redimensiona motivaia (de exemplu, repetiia unor frazecum ar fi „Voi face mai bine data viitoare” etc.).

2. Copiii pot i trebuie s fie învai s-i schimbereprezentrile despre stilul i metodele proprii de învare,adecvându-le unor principii general valabile, dar i la ceea ce s-adenumit a fi stilul, „omul însui”. Obinuina copiilor în a folosi celemai bune metode i mijloace de învare nu trebuie s se facarbitrar, ci prin parcurgerea i înelegerea lor de ctre fiecare dintreelevi.

3. Copiii pot i trebuie s fie învai s-i fac cunoscutei s-i argumenteze prerile în public. Discuiile deschise din timpulorei permit observarea de ctre profesor a modului de gândire aelevilor i împrtirea acestuia la nivelul clasei de elevi. Acest faptpermite profesorului s cunoasc comportamentul elevului i modul

su de a gândi, din punct de vedere socio-interacional imotivaional.

4. Copiii pot i trebuie s învee strategii ce impliccolaborarea i participarea activ. Prin participarea lor crescut ladeciziile educaionale, elevii pot s-i dezvolte propria motivaie is dobândeasc un exerciiu efectiv de relaionare social. Învarea reciproc solicit, de foarte multe ori, curaj din partea

7 Romi B. Iucu – Managementul i gestiunea clasei de elevi. Fundamente teoretico-metodologice, EdituraPolirom, Iai, 2000, pp.163-164




141

profesorilor în a accepta i a putea s schimbe rolurile cu elevii,atunci când situaia o permite, solicitându-le ca, prin empatie, s îneleag modul de gândire al celuilalt.

5. Copiii pot i trebuie s fie învai s-i pun întrebridespre ceea ce au citit i s rezume anumite paragrafe. Studiile auar tat c aceast strategie metacognitiv poate avea efecte pozitiveasupra capacitii de înelegere a elevilor i asupra motivaiei

cognitive a acestora.O bun comunicare cu elevii duce, implicit, la reuit. Iat

câteva sfaturi pentru a apropia elevii de disciplina limba i literaturaromân:

• Încurajeaz elevii pentru fiecare r spuns dat.• Adreseaz-le mesaje pozitive: Bine! tiam c vei reui! Ai gsit un r spuns potrivit! Interesant r spuns!

Nemaipomenit! Asta vroiam s aud! Excelent, ai gsit solu ia! Îmi place cum ai formulat r spunsul! M bucur c ai reuit! Ai ales o variant de r spuns foarte interesant!

Studiu individualRecitete cele dou fragmente de text de la tema de reflecie de la pag. 35 (Unitatea1 – Didactica limbii). Au fost motivai elevii s învee? Argumenteaz-i r spunsul.Folosete spaiul urmtor pentru redactarea r spunsului.




142

Test de autoevaluare 1

1. Enumer rolurile profesorului.

___________________________________________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________

2. Prezint modalitile de grupare a elevilor.

___________________________________________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________

3. Indic dou modaliti de motivare a elevilor.

___________________________________________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________

Completeaz urmtoarele enun uri:Pe parcursul secvenelor 4.1., 4.2. i 4.3. m-am confruntatcu urmtoarele dificulti: ___________________________________________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________

Îmi este înc neclar: ___________________________________________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________

8. Managementul Clasei de Elevi

Documents

Transcript of 8. Managementul Clasei de Elevi