EXPERTIZA CONTABILĂ ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI 2010

1. Care sunt tipurile de reglementări cu privire la expertizele contabile?

Expertizele contabile sunt reglementate astfel:a) legal: OG 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, cu modificarile si completarile ulterioareb) procedural: Codul de procedura civila si Codul de procedura penalac) profesional: Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania si Norma profesionala CECCAR nr. 35 din 2000

2. Care este sediul reglementărilor legale cu privire la expertizele contabile ?

Sediul reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare se află în Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind activitatea de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, cu modificările şi completările ulterioare şi în Ordonanţa nr. 2 din 21 ianuarie 2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară.

3. Care este sediul reglementărilor profesionale cu privire la expertizele contabile?

Sediul reglementărilor profesionale se adresează deopotrivă expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare, regăsindu-se în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CECCAR, în Norma profesională nr.35 privind expertizele contabile şi în Codul Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili.

Reglementarea profesională a activităţii de expertiză contabilă are drept obiectiv crearea unui cadru care să asigure buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili ce desfăşoară astfel de misiuni.

4. Care este sediul reglementărilor procedurale cu privire la expertizele contabile judiciare?

Sediul reglementărilor procedurale privind alegerea şi numirea experţilor contabili, precum şi modul de efectuare a expertizelor contabile, îndeosebi a celor judiciare, se află în Codurile de procedură civilă şi penală, cu modificarile si completarile ulterioare, şi în Ordonanţa nr.2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară care, deşi nu reglementează expertiza contabilă în mod explicit, conţin reglementări opozabile expertizei în general.

5. Enumeraţi normele de comportament profesional specifice misiunilor cu privire la expertizele contabile.

- independenţa expertului contabil;- competenţa expertului contabil;- calitatea expertizelor contabile;- secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil;- acceptarea expertizelor contabile;- responsabilitatea efectuării expertizelor contabile.

6. Comentaţi norma de comportament profesional ” acceptarea expertizelor contabile”, specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile .

Solicitările adresate experţilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate decât dacă există motive temeinice. Totuşi, expertul contabil, înainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie să-şi analizeze posibilitatea de a-şi îndeplini misiunea ţinând seama în special de regulile de independenţă şi competenţă.Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile nu poate fi refuzată pe motive etnice, religioase, politice sau de altă natură. Aceasta, deoarece expertiza contabilă este un act de probă ştiinţifică.

Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu cea de martor în aceeaşi cauză, calitatea de martor având întâietate. Expertul contabil se află în incompatibilitate dacă există împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă el, soţul (soţia) sau vreo rudă apropiată în soluţionarea cauzei într-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil să fie subiectiv.

Pot fi asimilate cu „împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă” următoarele situaţii în care s-ar putea găsi expertul contabil:(i) Dacă, în calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia dintre părţile în proces, s-a pronunţat asupra unor aspecte ori a luat parte la întocmirea actelor primare, a evidenţelor tehnico-operative sau la elaborarea situaţiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecăţii;(ii) Dacă, în calitate de expert contabil, şi-a exprimat o primă opinie în aceeaşi cauză supusă judecăţii, deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei soluţii. În particular, expertul contabil care a efectuat o expertiză extrajudiciară la cererea unei părţi în proces se află în incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Dacă îndeplineşte condiţiile de independenţă şi de competenţă, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte.

1

Înainte de a accepta sau imediat după numire expertul contabil are obligaţia să comunice organului care l-a numit, în scris, situaţiile de mai sus, precum şi cele prezentate în normele 3511 şi 3512. Asupra incompatibilitatii se poate pronunta doar instanta.

7. Comentaţi norma de comportament profesional ” independenţa expertului contabil”, specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile.

Prin independenta se intelege obtinerea unei opinii care sa nu fie afectata de un motiv. Expertizele contabile pot fi efectuate numai de către experţii contabili înscrişi în Tabloul Corpului, cu viza la zi. Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este obligat să fie independent faţă de părţile interesate în expertiză, evitând orice situaţie care ar presupune o lipsă de independenţă sau o constrângere care ar putea să-i impieteze integritatea şi obiectivitatea.

In Standardul nr.35 „Expertizele contabile” revizuit s-au eliminat notiunile de independenta relativa si independenta absoluta, ramanand numai independenta. Independenta trebuie respectata de catre toti expertii contabili.Independenţa expertului contabil numit de către organele în drept derivă din obligaţia acestuia de a ţine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abţinere şi recuzare prevăzute de Codul de procedură civilă şi alte reglementări procedurale speciale, care sunt aceleaşi cu cele privind judecătorii.

Experţii contabili care se află în situaţii de incompatibilitate trebuie să le aducă, în scris, la cunoştinţa organului care i-a numit, imediat după numire.

Expertul contabil, la primirea oricărei lucrări de expertiză, va face un examen de independenţă şi va completa o „Declaraţie de independenţă” care va însoţi lucrarea depusă pentru auditul de calitate la Corp.

8. Comentaţi norma de comportament profesional ” calitatea expertizelor contabile”, specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile.

Expertul contabil trebuie să efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat şi pe care le-a acceptat cu conştiinciozitate, devotament, corectitudine şi imparţialitate; pentru asigurarea în interes public că aceste cerinţe sunt îndeplinite, expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit reglementărilor Corpului.

Expertizele contabile trebuie să fie utile celor care le-au solicitat. Expertiza reprezinta o proba stiintifica in proces. Aprecierea calitatii se face de catre utilizatori: organele penale, judiciare etc.

La raportul de expertiza pot exista obiectiuni, facute fie de parti, fie de instanta. Acestea se vor lamuri prin raspunsuri fie scrise, fie verbale. Raportul de expertiza se poate completa cu un supliment constituit dintr-o serie de intrebari menite sa clarifice.

Toate acestea trebuie sa se bucure de calitate desavarsita, impartialitate, devotament si corectitudine. Consecintele nerespectarii putand fi: respingerea raportului, inlocuirea expertului, imaginea Corpului are de suferit, amenda judiciara.

De regula, raportul se intocmeste si se prezinta in scris dar pot exista cazuri in care expertul sa fie citat sau adus chiar cu mandat.

9. Comentaţi norma de comportament profesional ” resposabilitatea efectuării expertizelor contabile”, specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile.

Expertizele contabile trebuie efectuate în mod responsabil. Responsabilitatea expertizelor contabile judiciare este întărită prin jurământ, iar a celor extrajudiciare, prin contract. Expertul poate fi numit prin ordonanta sau incheiere de sedinta (expertiza judiciara) sau poate incheia un contract (expertiza extrajudiciara).

Responsabilitatea efectuării expertizei contabile judiciare este întărită de depunerea unui jurământ adecvat confesiunii religioase a expertului contabil, după cum urmează:(i) Expertul contabil de confesiune religioasă creştină va depune, cu mâna pe cruce sau pe Biblie, jurământul: „Jur că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu. Aşa să-mi ajute Dumnezeu”.(ii) Expertul contabil fără confesiune religioasă va depune jurământul: „Jur pe onoare şi pe conştiinţă că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu”.(iii) Expertul contabil care din motive de conştiinţă sau confesiune religioasă nu depune jurământ va rosti formula: „Mă oblig să spun adevărul şi să nu ascund nimic din ceea ce ştiu”.

Toate dispoziţiile procedurale cu privire la citarea, aducerea cu mandat şi sancţionarea martorilor care lipsesc de la judecată sunt aplicabile şi expertului contabil numit pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare. Dacă expertul contabil numit pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare nu se înfăţişează la citarea organelor în drept care l-a numit, acestea sunt abilitate să dispună înlocuirea lui.

10. Comentaţi norma de comportament profesional ” competenţa expertului contabil”, specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile.

Calitatea de expert contabil abilitat să efectueze expertize contabile este reglementată. Competenţa presupune deţinerea de către expertul contabil a cunoştinţelor necesare domeniului la care se referă expertiza contabilă. El trebuie să se supună regulilor Corpului privind formarea continuă, actualizarea şi testarea permanentă a cunoştinţelor pe care le posedă. Competenta presupune doua directii:a) Obtinerea competentei, prin sustinerea unui examen la care cel care accede la profesia de expert contabil trebuie sa obtina media generala 7 si minim nota 6 la fiecare disciplina;

2

b) Mentinerea competentei, prin participarea la cursuri organizate de catre CECCAR sau alte organisme abilitate de cel putin 40 ore/an, astfel incat in trei ani sa se obtina 120 ore.

11. Comentaţi norma de comportament profesional ” secretul profesional şi confedinţialitatea expertului contabil”, specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile.

Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile, trebuind să se abţină de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau profesională să facă o astfel de divulgare. Acestea sunt obligatorii si sunt inscrise in legislatia fiecarei tari.

Expertul contabil nu trebuie să prezinte mai mult decât se cere. El trebuie să invoce în raportul său de expertiză contabilă judiciară numai acele evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivul (întrebarea) care i-a fost fixat(ă) de organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară. Incalcarea se poate sanctiona.

Expertul contabil trebuie să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor sale direct părţilor implicate în actul justiţiar inainte de a-l preda instantei.

Expertul contabil să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor cu confirmare de primire, arătându-li-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei contabile. În procesele penale expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale. In cazurile penale, aceasta norma este si mai stricta, pana si expertului i se da acces limitat si numai la anumite parti ale dosarului.

Expertul contabil trebuie sa se asigure ca si colaboratorii sai respecta clauza de confidentialitate.Aceasta norma reprezinta unul din principiile de etica a expertizei contabile.

12. Care sunt actele de comportament prin care se manifestă păstrarea secretului profesional şi confidenţialitatea profesională a expertului contabil în cazul unei expertize contabile judiciare?

Potrivit prevederilor Codului Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili, profesionistul contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să divulge astfel de informaţii unei terţe părţi fără o autorizaţie specifică , cu excepţia cazului în care există un drept sau o obligaţie legală sau profesională de a dezvălui aceste informaţii. Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi.

Prin natura activităţilor desfăşurate şi a rolului pe care îl deţine în cadrul economiei, expertul contabil, asemenea întregii mase de profesionişti contabili, este un considerat “un confident în societate”.

Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea părţilor este obligat :- Să nu prezinte mai mult decât i se cere. El trebuie să se refere în lucrarea sa numai la acele evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivele (întrebările) care au fost formulate de organele în drept, care a dispus expertiza contabilă. - Să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor sale direct părţilor implicate în actul justiţiar. Expertul contabil trebuie să depună raportul său la organul în drept care a dispus expertiza contabilă, de unde cei interesaţi îl pot consulta în condiţiile legii. - Să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor cu confirmare de primire, indicând-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei contabile. În cauzele de natură penală expertul contabil poate lua legătura cu învinuiţii sau inculpaţii numai cu încuviinţarea organului de cercetare penală sau judecătorească, în condiţiile stabilite de aceştia. Informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.

Expertul contabil, asemenea tuturor profesioniştilor contabili, este colaboratorul situat la cel mai înalt nivel, întrucât întreaga sa activitate cade sub incidenţa interesului public; faptele ce se subordonează secretului profesional au o arie de întindere largă, ce include nu doar informaţiile privind clienţii, ci şi pe cele ce privesc lucrările executate. Profesionistul contabil nu trebuie să dezmintă sau să confirme faptele care îl privesc pe clientul său, chiar dacă acestea sunt cunoscute de public. Păstrarea secretului profesional este caracteristica esenţială a profesiilor exercitate în mod independent, organizate şi responsabile , expertul contabil aflându-se, alături de avocaţi, medici, notari, printre confidenţii societăţii. Deosebirea este că, utilizatorii informaţiilor rezultate în urma serviciilor contabile şi asociate acestora sunt mult mai numeroşi, iar aşteptările sunt tot mai ridicate. Informaţiile aflate în gestiunea portofoliului de servicii financiar-contabile, inclusiv expertiza contabilă, nu se dezvăluie necondiţionat nici unui utilizator – chiar organ de anchetă fiind, sau de cercetare – decât în cazurile prevăzute în mod expres de lege şi la solicitare în mod oficial.

În cazul expertizelor contabile judiciare, expertul contabil trebuie să se conformeze necondiţionat reglementărilor procedurale civile şi penale. Deşi Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală nu reglementează în mod expres obligaţia confidenţialităţii sau secretului profesional, organele de cercetare abilitate sunt cele care stabilesc obiectivele expertizei contabile judiciare. Codul de procedură penală, chiar restricţionează accesul expertului contabil, în special cel numit din oficiu, la anumite documente (cum ar fi declaraţiile martorilor, de exemplu).

În situaţia în care materialul documentar este insuficient, expertul contabil judiciar este obligat să solicite organului abilitat dispunerea completării probelor necesare, fie prin depunere la dosar, fie prin consultare la sediul părţii.

3

Nu este deontologic ca un expert contabil să ataşeze Raportului de expertiză contabilă, documente probante în favoarea vreunei părţi procesuale. 13. Care sunt actele de comportament prin care se manifestă păstrarea secretului profesional şi confidenţialitatea profesională a expertului contabil în cazul unei expertize contabile extrajudiciare?

Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile, trebuind să se abţină de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau profesională să facă o astfel de divulgare.

În cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil trebuie să se conformeze doar normelor profesionale ale Corpului în ceea ce priveşte secretul şi confidenţialitatea în expertiza contabilă. Fiind expertize contabile amiabile, procedurile privind accesul la informaţiile contabile nu sunt nici restricţionate şi nici formalizate. Totuşi, este recomandabil ca unele aspecte esenţiale privind documentarea şi prezentarea concluziilor expertizelor contabile extrajudiciare să fie stabilite prin ”contractul” intervenit în cadrul unor astfel de misiuni.

14. Cum comentaţi problema relaţiilor (din punct de vedere al ierarhizării profesionale) dintre doi sau mai mulţi experşi contabili numiţi de organele în drept să efectueze o expertiză judiciară în aceeaşi cauză?

Daca raportul de expertiza contabila este întocmit de mai multi experti care au opinii diferite, fiecare expert contabil trebuie sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pecare o sustine. De regula, în expertizele judiciare trebuie motivate separat opinia expertului recomandat de parte în raport cu opinia expertuluinumit din oficiu.

Când au fost numiti sau angajati mai multi experti contabili în aceeasi cauza se întocmeste un singur raport de expertiza contabila. Daca sunt deosebiri de pareri între experti, opiniile separate trebuie consemnate în cuprinsul raportului de expertiza contabila sau într-o anexa a acestuia.

Nu exista o ierarhie, fiecare expert si respectiv raport avand aceasi forta probanta.

15. Care sunt principiile deontologice pe care trebuie să le respecte expertul contabil în activitatea sa de efectuare a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare?

Principiile deontologice fundamentale carora trebuie sa li se supuna profesionistul contabil, deci si expertul contabil, sunt explicit definite in Codul etic national al profesionistilor contabili, precum si in Standardul nr.35, si se refera la: integritate, obiectivitate, independenta, secretul profesional, respectarea normelor tehnice si profesionale, competenta profesionala, comportarea deontologica, acceptare si responsabilitate.

16. Cum comentaţi sintagma „Ştiinţă, independenţă, moralitate” înscrisă pe sigla (logoul) CECCAR?

Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independentei Corpului şi de a conferi lucrărilor membrilor săi autoritate impune acestor profesionişti contabili sa aibă calităţi esenţiale, cum sunt: - ştiinţă, competenta şi conştiinţa; - independenta de spirit şi dezinteres material; - moralitate, probitate şi demnitate.

Sigla CECCAR este reprezentata de o carte registru, care reprezinta insemnul profesiei, si un caduceu – toiagul de crainic al zeului Hermes – avand 2 serpi incolaciti, cu valoare de simbol diplomatic. Emblema simbolizeaza rolul de crainic al profesionistului contabil, iar obiectivele sunt reprezentate de devizele profesiei contabile: stiinta, independenta, moralitate.

17. Independenţa absolută şi independenţa relativă în care se poate afla un expert contabil. Exemplificaţi şi explicaţi cel puţin o situaţie în care un expert contabil se poate afla într-o relaţie de independenţă.

Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.

Componentele independentei:1. Independenta de spirit (in gândire):- Stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional fara sa fie afectata judecata profesionala;- Ea presupune integritate si obiectivitate.2. Independenta in aparenta:- reprezinta capacitatea de a demonstra ca riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil;- este componenta fundamentala a independentei.

Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este incompatibila cu orice alta activitate curenta.

Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionistilor contabili cu practica liberala, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masura de a influenta lucrarile profesionistului contabil.

4

18. Cum definiţi expertiza contabilă? Dar expertiza contabilă judiciară?

Expertizele contabile sunt mijloace de probă utilizabile în rezolvarea unor cauze care necesită cunoştinţe de strictă specialitate din partea unor persoane care au calitatea de expert contabil.

Expertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la cererea părţilor în fazele de instrumentare şi de judecată ale unor cauze civile şi/sau comerciale, ataşate sau nu unui proces penal, se numesc expertize contabile judiciare. Toate celelalte expertize contabile sunt extrajudiciare.

Expertiza contabilă este o activitate a profesiei contabile ce poate fi efectuată numai de către persoanele care au dobândit calitatea de expert contabil în condiţiile legii, fiind înscrise, cu viza la zi, în Tabloul experţilor contabili, actualizat anual de către Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR).

19. Trăsăturile care particularizează expertiza contabilă extrajudiciară.

Trasaturile expertizei contabile extrajudiciare sunt:- mijloc de fundamentare a deciziilor;- mijloc de conciliere intre diferiti parteneri comerciali si de afaceri;- fundamentare preliminara a actiunilor si constatarilor in justitie;- partile interesate pot dobandi lamuriri de natura economico-financiara din partea unor profesionisti contabili independenti de inalta probitate si deontologie profesionala;- se axeaza pe cercetarea problemelor obiectivelor fixate de solicitanti;- poate sa releve si aspecte necurpinse initial.

20. Trăsăturile care particularizează expertiza contabilă judiciară.

Principalele trasaturi caracteristice care particularizeaza expertiza contabila judiciara sunt:a) este un mijloc de proba in justitie care intervine numai atunci cand organele judiciare o considera necesara pentru elucidarea cauzelor in curs de ancheta sau de judecata;b) este activitatea prin care organele de judecata primesc informatii de natura economico-financiara cu scopul de a stabili adevarul necesar solutionarii temeinice si legale a cauzelor privind faptele cercetate si anchetate sau judecate;c) se limiteaza la cercetarea problemelor cu caracter economic si financiar indicate de organele judiciare;d) are competenta de examinare a documentelor si evidentelor tehnico operative si contabile necesare pentru lamurirea obiectivelor stabilite de organele judiciare;e) confirma sau infirma constatarile controlului cu privire la pagube, abateri, deficiente, lipsuri;f) intervine ca proba administrata de organele de urmarire penala si de judecata, in vederea convingerii asupra realitatii si asupra conditiilor aparitiei pagubei, deficientei, abaterii;g) este o activitate ocazionala care are loc doar cand se dispune de catre organele judiciare.

Expertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la cererea părţilor în fazele de instrumentare şi de judecată ale unor cauze civile şi/sau comerciale, ataşate sau nu unui proces penal, se numesc expertize contabile judiciare. Toate celelalte expertize contabile sunt extrajudiciare.

21. Cine sunt destinatarii expertizelor contabile?

Expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare sunt lucrări de specialitate cu obiective precizate, solicitate experţilor contabili înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului. Solicitanţii expertizelor contabile judiciare sunt şi destinatarii acestora:a.       Organele de instrumentare (urmărire şi cercetare) a cauzelor care fac obiectul dosarelor penale: Poliţie şi Parchet.b.      Instanţele de judecată a cauzelor penale şi civile. Indiferent că expertizele contabile judiciare sunt dispuse din oficiu sau sunt acceptate la cererea învinuiţilor sau părţilor, implicate în procesul judiciar, aceştia (învinuiţii sau părţile implicate în proces) sunt, de asemeni, utilizatori principali ai expertizelor contabile judiciare.

Solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele fizice sau juridice interesate în contractarea unor astfel de lucrări cu experţii contabili, înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului. În mod indirect, atunci când solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare folosesc aceste lucrări, în concilierea intereselor lor în relaţiile cu partenerii comerciali şi de afaceri, organisme administrative etc., pot fi şi aceştia consideraţi destinatari ai expertizelor contabile extrajudiciare.

22. Care sunt criteriile după care se clasifică expertizele contabile?

Expertizele contabile pot fi clasificate în funcţie de următoarele criterii:I. După scopul principal în care au fost solicitate.II. După natura principalului obiectiv la care se referă.III. În funcţie de natura juridică.

23. Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de scopul principal în care au fost solicitate?

După scopul principal în care au fost solicitate, expertizele contabile pot fi clasificate în:a) expertize contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedură civilă; Codul de procedură penală; alte legi speciale;

5

b) expertize contabile extrajudiciare – sunt cele efectuate în afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiţiei. Sunt efectuate în afara unui proces justiţiar. Nu au calitatea de mijloc de probă în justiţie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de către părţi a administrării probei cu expertiza contabilă judiciară sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabilă.

24. Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de natura principalului obiectiv/principalelor obiective stabilite de organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei?

După natura principalului obiectiv la care se referă, expertizele contabile se clasifică în:a) expertize contabile civile dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor civile;b) expertize contabile penale dispuse sau acceptate în rezolvarea unor aspecte civile ataşate litigiilor penale;c) expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor comerciale;d) expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor fiscale;e) alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele în drept sau extrajudiciare solicitate de cătreclienţi.

25. Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de natura juridică?

În funcţie de natura juridică, expertizele contabile pot fi:- civile;- penale;- extrajudiciare.

26. Convocarea părţilor în cauze civile şi în cauze penale

In cauze civile, convocarea se face prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, trimisa cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii, in care se mentioneaza data, locul si ora convocarii.

Convocarea se face, de regula, la sediul uneia din parti, ocazie cu care se clarifica anumite aspecte, se consulta materialul documentar, se stabilesc datele la care poate fi pus la dispozitie materialul documentar, avand in vedere ca nu se iau documente originale, ci numai copii. Partile pot pune intrebari. La sfarsitul convocarii se incheie un proces – verbal in care se inscriu tot ce s-a discutat.

Expertul are dreptul sa solicite informatii suplimentare pentru rezolvarea obiectivelor. Partile au dreptul sa ceara o noua convocare.

In cauze penale, expertul este convocat de catre organele de urmarire sau cele de cercetare penala. Expertul contabil poate lua legatura cu inculpatii numai cu acordul organelor de urmarire sau cercetare penala.

27. Contractarea expertizei contabile.

Relatiile sunt reglementate profesional prin Normele Corpului, astfel inact angajarea se face pe baza de contract, care reprezinta actul prin care, in urma negocierii, se nasc, modifica sau schimba drepturi si obligatii ale partilor semnatare.

Contractul trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente minimale:- partile contractante;- obiectul contractului;- materialul documentar;- locul si data depunerii raportului de expertiza;- onorariul;- clauze privind confidentialitatea din prespectiva prestatorului de servicii;- modalitatea de incetare a contractului;- modalitatea de rezolvare a litigiilor;- modalitatea de modificare a contractului;- cauzele de forta majora.

In cauzele penale, incheierea de sedinta si ordonanta de numire tine loc de contract, cuprinzand elementele din contract, dar dispare partea de negociere, onorariul fiind stabilit conform tabelului de tarife.

28. Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate dispune efectuarea unei expertize? Motivaţi.

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele îndreptăţite de lege pentru administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului sau experţilor contabili, atât din oficiu, cât şi recomandaţi de părţile în proces, se poate face numai de organul în drept să dispună administrarea probei cu expertiza contabilă.

Sediul general al materiei de drept privind administrarea dovezilor cu expertiza contabilă este Codul de procedură civilă. Existând un Corp de experţi contabili, încredinţarea misiunilor privind efectuarea expertizelor contabile judiciare se poate face numai acestora, respectându-se normele de comportament profesional specifice misiunilor privind expertizele contabile.

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse şi în cauze penale, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală. Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare în cauze penale se face prin ordonanţă emisă de organul de urmărire penală, care trebuie să conţină aceleaşi elemente ca şi Încheierea de şedinţă pentru numirea experţilor contabili în cauze civile.

6

Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări procedurale speciale, experţii contabili numiţi din oficiu sau recomandaţi de părţile în proces trebuie să se conformeze reglementărilor procedurale respective privind dispunerea expertizelor contabile judiciare şi numirea experţilor contabili.

29. Obligaţia efectuării expertizei de către expertul numit de organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei .

Sarcina efectuării expertizei contabile are caracter obligatoriu, cu excepţia cazurilor de recuzare sau a existenţei circumstanţelor care generează situaţii de incompatibilitate.

30. Consideraţii despre forţa probantă a expertizei contabile judiciare.

În practica judiciară nu există un sistem de ierarhizare a importanţei probelor, expertiza contabilă nefiind acceptată ca fiind superioară altor probe; forţa de convingere a raportului de expertiză contabilă este teoretic egală cu a celorlalte probe administrate. Prin urmare, expertiza contabilă nu are forţă probantă absolută, ponderea sa fiind egală cu a oricărui alt mijloc de probă. Eficienţa raportului de expertiză contabilă ca mijloc de probă cu fundamentare ştiinţifică, este determinată de contribuţia sa la soluţionarea cauzei. În evaluarea calităţii unei lucrări de expertiză contabilă, organul judiciar poate avea în vedere anumite criterii, cum ar fi corelaţia cu alte probe. Este posibil însă, ca un raport de expertiză contabilă temeinic fundamentat, prin raportare la ştiinţa contabilităţii şi pe baza unor raţionamente profesionale riguroase, să poată dobândi caracterul de probă dominantă în judecarea unei cauze, chiar şi în condiţiile în care nu concordă întrutotul ce alte probe. Finalitatea actului de evaluare a calităţii şi modului de valorificare a raportului de expertiză contabilă judiciară revine organului care a dispus efectuarea expertizei, întrucât acesta răspunde de hotărârea care se pronunţă pe baza documentelor probante. Valorificarea expertizei contabile în activitatea judiciară presupune însuşirea concluziilor acesteia de către organul beneficiar. Este posibil, uneori, ca după examinarea lucrării de către organul care a dispus efectuarea expertizei contabile, să se ajungă la concluzia că aceste nu este corespunzător. În astfel de situaţii, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţile implicate, organul abilitat poate dispune măsuri de refacere sau de completare a expertizei contabile.

31. Dacă două sau mai multe expertize existente la dosarul cauzei au concluzii diferite, care va fi expertiza considerată de organul care a dispus efectuarea acestora cu valoare probantă preferenţială?

Daca în aceeasi cauza s-a dispus o noua expertiza contabila care ajunge la concluzii diferite fata de prima din cauza utilizarii altor criterii si metode de investigatie, organul în drept care le-a dispus are posibilitatea de a se opri la aceea pe care o considera mai fundamentata sub aspect stiintific, respectiv de mai buna calitate.

Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie sa faca rabat din punct de vedere al calitatii. Independenta si competenta profesionala a expertului contabil trebuie sa asigure o documentare si o fundamentare stiintifica si expertizelor contabile extrajudiciare.

32. Care sunt prevederile legale privind delegarea şi supravegherea lucrărilor referitoare la expertizele contabile?

Efectuarea lucrarilor privind expertiza contabila judiciara nu poate fi delegata de catre expertii contabili numiti din oficiu sau la recomandarea partilor, asistentilor sau colaboratorilor lor. In cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrari asistentilor sau colaboratorilor sai, pastrandu-si raspunderea finala asupra continutului si concluziilor raportului de expertiza contabila extrajudiciara.

33. Necesitatea documentării lucrărilor privind expertizele contabile.

Documentarea lucrărilor privind expertizele contabile are un caracter particular şi se limitează strict la ceea ce este necesar pentru a răspunde la obiectivele (întrebările, punctele) fixate expertului contabil de către organul în drept să dispună expertiza contabilă judiciară, prin Încheiere de şedinţă (în dosarele civile) sau ordonanţă a organului de urmărire şi cercetare penală (în dosarele penale), sau la obiectivele contractului privind expertiza extrajudiciară.

In vederea întocmirii raportului de expertiză contabilă, expertul contabil trebuie să studieze materialul documentar adecvat, bazat pe documente justificative şi evidenţieri contabile, şi nu pe prezumţii, declaraţii ale părţilor şi/sau ale martorilor.

Dacă obiectivele (întrebările, punctele) la care trebuie să răspundă expertiza contabilă vizează constatările consemnate în acte de control fiscal, gestionar sau de altă natură, efectuate de organe abilitate, expertul contabil trebuie să studieze actele de control cel puţin sub aspectele conţinutului şi întinderii controlului, precum şi al modului de stabilire a răspunderilor persoanelor implicate. În cazul în care s-au întocmit mai multe acte de control în aceeaşi cauză, ajungându-se la concluzii diferite, expertul contabil trebuie să studieze fiecare act de control în parte, arătând fundamentat cauzele care au condus la concluzii diferite şi poziţia sa faţă de aceste concluzii.

În demersul său, expertul contabil care a ajuns la concluzii fundamentate diferite faţă de organul de control este abilitat să ia contact cu acesta pentru a-şi elucida toate aspectele pe care le implică efectuarea unei expertize contabile de calitate. Contactul şi consultarea organului de control nu îl obligă pe expertul contabil să ajungă la un punct de vedere comun, ci doar la motivarea opiniilor diferite, care trebuie inserată în raportul de expertiză contabilă.

Orientativ, materialul documentar pe care trebuie să îl studieze expertul contabil în cazul expertizelor judiciare se compune din:

7

(i) dosarul cauzei în care s-a dispus o expertiză judiciară;(ii) documentele justificative şi registrele contabile aflate în păstrarea părţilor implicate în procesul justiţiar sau în arhivele terţelor persoane care au vreo legătură cu obiectivele expertizate;(iii) procesele-verbale întocmite de organele de control abilitate, aflate atât în posesia acestora, cât şi în posesia persoanelor juridice şi/sau fizice controlate care au vreo legătură cu obiectivele expertizate. Particularizat, în cazul expertizelor contabile dispuse în dosarele penale, expertul contabil are dreptul să ia cunoştinţă de conţinutul dosarului penal numai cu încuviinţarea organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată cărora expertul contabil este abilitat să le ceară lămuriri în legătură cu faptele sau împrejurările cauzei.

Pentru o mai temeinică înţelegere a evenimentelor şi a tranzacţiilor supuse expertizării, expertul contabil este abilitat să ceară, iar părţile interesate în expertiză să dea, explicaţii suplimentare. Aceste explicaţii nu trebuie date în scris şi nu constituie material documentar pentru expertizele contabile. Expertul contabil trebuie să aibă în vedere explicaţiile părţilor, dar trebuie să le analizeze în raport cu actele justificative şi contabile expertizate, menţionând în raportul de expertiză contabilă concordanţa sau neconcordanţa dintre explicaţiile părţilor şi actele examinate. Particularizat, în cazul expertizelor contabile dispuse în dosarele penale, părţile implicate pot da explicaţiile necesare expertului contabil numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată.

Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de către expertul contabil de la părţile care îl au în păstrare.

34. Ce trebuie să cuprindă dosarul de lucru al expertului contabil în ceea ce priveşte documentarea expertizelor contabile?

Dosarul de lucru al expertului contabil, în ceea ce priveşte documentarea expertizelor contabile, trebuie să cuprindă, după caz:(i) Încheierea de şedinţă (în cauze civile), ordonanţa organului de urmărire şi cercetare penală (în cauze penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare;(ii) Raportul de expertiză contabilă – exemplarul expertului contabil care justifică îndeplinirea misiunii;(iii) Eventuala corespondenţă, răspunsurile la întrebări suplimentare sau suplimentele de expertiză contabilă solicitate de organele în drept care au dispus efectuarea expertizei contabile;(iv) Eventualele note personale ale expertului contabil redactate în timpul efectuării expertizei contabile, cum ar fi note scrise în urma unor interviuri sau declaraţii verbale, necesare fie redactării raportului de expertiză contabilă, fie urmăririi bugetului de timp şi decontării lucrărilor de expertiză contabilă cu beneficiarii acestora.

35. Consideraţii asupra normei de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile referitoare la „delegarea lucrărilor de expertiză contabilă”.

Efectuarea lucrărilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegată de către experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea părţilor asistenţilor sau colaboratorilor lor. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrări asistenţilor sau colaboratorilor săi, păstrându-şi răspunderea finală asupra conţinutului şi concluziilor raportului de expertiză contabilă extrajudiciară.

În cazul expertizelor contabile judiciare, experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea părţilor nu pot delega efectuarea lucrărilor, deoarece au fost nominalizaţi de către un organ în drept să dispună proba cu expertiza contabilă, printr-un act procedural (Încheiere de şedinţă sau ordonanţă) şi prin urmare trebuie să îşi îndeplinească personal şi integral mandatul.

Cerinţa anterioara nu există în cazul în care organul în drept a nominalizat o persoană juridică pentru efectuarea expertizei printr-un expert contabil reprezentant, şi nici în cazul expertizelor contabile extrajudiciare, care de regulă sunt comandate şi contractate cu cabinete sau societăţi de expertiză contabilă. Contractele încheiate în acest scop pot include chiar clauze cu privire la lucrările care trebuie executate şi persoanele cărora le vor fi delegate spre executare. Răspunderea finală însă, în ce priveşte conţinutul şi calitatea raportului de expertiză contabilă, revine integral expertului contabil care a contractat misiunea sau a reprezentat societatea de expertiză contabilă.

36. Consideraţii asupra normei de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile referitoare la „supravegherea lucrărilor de expertiză contabila”.

Efectuarea lucrărilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegată de către experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea părţilor asistenţilor sau colaboratorilor lor. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrări asistenţilor sau colaboratorilor săi, păstrându-şi răspunderea finală asupra conţinutului şi concluziilor raportului de expertiză contabilă extrajudiciară.

În cazul expertizelor contabile judiciare, experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea părţilor nu pot delega efectuarea lucrărilor deoarece au fost nominalizaţi de către un organ în drept să dispună proba cu expertiza contabilă, printr-un act procedural (Încheiere de şedinţă sau ordonanţă), şi prin urmare trebuie să îşi îndeplinească personal şi integral mandatul.

Cerinţa anterioara nu există în cazul în care organul în drept a nominalizat o persoană juridică pentru efectuarea expertizei printr-un expert contabil reprezentant, şi nici în cazul expertizelor contabile extrajudiciare, care de regulă sunt comandate şi contractate cu cabinete sau societăţi de expertiză contabilă. Contractele încheiate în acest scop pot include chiar clauze cu privire la lucrările care trebuie executate şi persoanele cărora le vor fi delegate spre executare. Răspunderea

8

finală însă, în ce priveşte conţinutul şi calitatea raportului de expertiză contabilă, revine integral expertului contabil care a contractat misiunea sau a reprezentat societatea de expertiză contabilă.

37. Din ce se compune materialul documentar pe care îl poate studia expertul contabil numit să efectueze o expertiză contabilă judiciară într-o cauză civilă. Dar într-o cauză penală?

Orientativ, materialul documentar intr-o expertiza contabila judiciara se compune din:- Dosarul cauzei, aflat la instanta de judecata care a dispus proba cu expertiza contabila;- Documentele justificative si registrele de contabilitate aflate in pastrarea partilor implicate in proces;- Procesele verbale intocmite de organele de control abilitate.

Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, expertul contabil are dreptul sa ia cunostinta despre continutul dosarului penal numai cu incuviintarea organului de cercetare si urmarire penala(politie, parchet) sau a instantei de judecata;

Explicatiile date de catre parti (chiar in scris) nu constituie material documentar. Expertul contabil trebuie sa aibe in vedere explicatiile partilor, dar trebuie sa le analizeze in raport cu actele justificative si contabile expertizate, mentionand in raportul de expertiza contabila concordanta sau neconcordanta dintre explicatiile partilor si actele examinate.In cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, partile implicate pot da explicatiile necesare numai cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata.

38. Explicaţiile suplimentare solicitate de expertul contabil cu ocazia convocării şi primite de la părţile interesate în expertiză constituie material documentar? Motivaţi.

Pentru o mai temeinică înţelegere a evenimentelor şi a tranzacţiilor supuse expertizării, expertul contabil este abilitat să ceară, iar părţile interesate în expertiză să dea, explicaţii suplimentare. Aceste explicaţii nu trebuie date în scris şi nu constituie material documentar pentru expertizele contabile.

Expertul contabil trebuie să aibă în vedere explicaţiile părţilor, dar trebuie să le analizeze în raport cu actele justificative şi contabile expertizate, menţionând în raportul de expertiză contabilă concordanţa sau neconcordanţa dintre explicaţiile părţilor şi actele examinate. Particularizat, în cazul expertizelor contabile dispuse în dosarele penale, părţile implicate pot da explicaţiile necesare expertului contabil numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată.

39. Redactaţi un contract de efectuare a unei expertize contabile extrajudiciare cunoscînd următorii termeni de referinţă:Părţile:Prestator: expert contabil Pop Ion, carnet expert contabil nr.1000, înscris în Tabloul experţilor contabili la Secţiunea I, poziţia 100, domiciliat în Iaşi, str. Primăverii nr.2, jud. Iaşi;Beneficiar: S.C. Dunărea S.A., cu sediul social în Iaşi, str. Toamnei nr.3, jud. Iaşi, reprezentată prin manager Ion Ion.Obligaţia beneficiarului: Să pună la dispoziţia expertului contabil documentele a),b),c).Obligaţia prestatorului de servicii: Să formuleze concluzii pentru obiectivul „X”.Valoarea contractului: 5.000 lei.Data depunerii Raportului de expertiză: 30.06.2010.Plata: Se face în două tranşe: 1.000 lei în termen de 5 zile de la semnarea contractului, iar restulpînă la data de 5.07.2010.Data încheierii contractului: 15.03.2010.

CONTRACTIncheiat intre: Expertul contabil Pop Ion , numar carnet 1000, cu domiciliul in Iasi, str. Primaverii nr. 2, jud. Iasi, inscris in Tabloul CECCAR in Sectiunea I, pozitia 100, denumit PRESTATOR si, SC Dunarea SA, cu sediul social in Iasi, str. Toamnei nr. 3 jud. Iasi, reprezentata prin manager Ion Ion, denumita BENEFICIAR,s-a incheiat prezentul contract pentru efectuarea unei expertize contabile extrajudiciare. Art. 1 Prestatorul se obliga sa procedeze la examinarea profesionala si sa formuleze concluzii (raspunsuri) la urmatorul obiectiv:Obiectivul X Art. 2. Beneficiarul expertizei contabile extrajudiciare se obliga sa puna la dispozitia prestatorului urmatoarele materiale documentare:documentele a) , b) si c) Art. 3. Prestatorul se obliga sa intocmeasca RAPORTUL DE EXPERTIZA CONTABILA EXTRAJUDICIARA in conformitate cu normele profesionale specifice misiunilor privind expertizele contabile; acesta va fi depus la sediul beneficiarului pana la data de 30.06.2010 Art. 4 . Beneficiarul RAPORTULUI DE EXPERTIZA CONTABILA EXTRAJUDICIARA se obliga sa plateasca prestatorului onorariul in suma de 5000 lei, din care 1000 de lei in cinci zile de la incheierea contractului si restul de 4000 lei pana la data de 05.07.2010. Art. 5. In conformitate cu principiile deontologiei profesionale contabile liberale partile se obliga sa asigure confidentialitatea informatiilor reciproce la care au avut acces cu ocazia executarii prestatiei care face obiectul prezentului contract.

9

Art. 6. Prezentul contract s-a incheiat in 2 expmplare, intra in vigoare cu data semnarii si se completeaza cu prevederile legislatiei civile in materie. Iasi, 15.03.2010

Prestator, Beneficiar,

40. Identificaţi cel puţin patru domenii în care expertiza contabilă extrajudiciară poate juca un rol decisiv.

Domeniile in care expertiza contabila poate juca un rol important nu sunt prezentate in mod exhaustiv, ci doar exemplificate, si anume:a) este un mijloc de fundamentare a deciziilor, de conciliere intre partenerii comerciali si de afaceri si de fundamentare preliminara a actiunilor si contestatiilor in justitie;b) este activitatea prin care partile interesate pot dobandi (in afara actiunilor judiciare) lamuriri de natura economico-financiara din partea unor profesionisti contabili independenti, de inalta probitate si cu deontologie profesionala recunoscuta;c) se axeaza pe cercetarea problemelor(obiectivelor) fixate de solicitanti, dar expertul contabil poate releva si probleme (obiective) colaterale, pe care le considera relevante in speta;d) este o activitate contactata la solicitarea celor care o considera oportuna in actiunile pe care vor sa le intreprinda.

41. Comentaţi cum procedaţi în situaţia în care în cauza în care aţi fost numit să efectuaţi expertiza judiciară există lucrări de expertiză efectuate anterior.

În raportul de expertiză contabilă este obligatorie menţionarea privind efectuarea sau nu de alte expertize contabile în aceeaşi cauză, inserand denumirea lucrarii, locul, data si numele expertului, deoarece dacă s-au mai efectuat expertize contabile in aceeaşi cauză, cu obiective (întrebări) similare şi/sau corelative, atunci expertul contabil trebuie să-şi motiveze concluziile (răspunsurile) şi vizavi de concluziile expertizelor contabile anterioare. Mai mult dacă aceste concluzii ale expertizelor contabile consecutive sunt diferite şi/sau contradictorii, în spiritul colegialităţii şi al respectului reciproc, este recomandabil ca experţii contabili implicaţi să se întâlnească pentru a discuta concluziile la care au ajuns. Aceasta deoarece expertizarea profesională a aceluiaşi material documentar ar trebui să conducă la concluzii relativ similare, eventual doar nuanţate.

42. Măsurile dispuse de organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei în situaţia refuzului efectuării expertizei contabile judiciare de către expertul contabil .

Sarcina efectuării expertizei contabile de către experţii numiţi este obligatorie, neputând fi refuzată decât pentru motive temeinice. Dacă expertul nu se înfăţişează, instanţa poate dispune înlocuirea lui sau aducerea cu mandat. Refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea în termenul fixat, ori refuzul de a da lămuririle cerute se sancţionează cu amendă judiciară.

43. Poate fi refuzată efectuarea unei expertize contabile judiciare? Motivaţi.

Solicitările adresate experţilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate decât dacă există motive temeinice. Totuşi, expertul contabil, înainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie să-şi analizeze posibilitatea de a-şi îndeplini misiunea, ţinând seama în special de regulile de independenţă, competenţă şi incompatibilitate.

Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile nu poate fi refuzată pe motive etnice, religioase, politice sau de altă natură. Aceasta, deoarece expertiza contabilă este un act de probă ştiinţifică.

Daca exista motive de incompatibilitate, acestea se prezinta in scris instantei, aceasta din urma avand rol decizional, exceptie facand cazurile prevazute de lege.

Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu cea de martor în aceeaşi cauză, calitatea de martor având întâietate. Expertul contabil se află în incompatibilitate dacă există împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă, el, soţul(ia) sau vreo rudă apropiată, în soluţionarea cauzei într-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil să fie subiectiv.

 Pot fi asimilate cu «împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă», următoarele situaţii în care s-ar putea găsi expertul contabil:I. Dacă, în calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia din părţile în proces, s-a pronunţat asupra unor aspecte, ori a luat parte la întocmirea actelor primare, a evidenţelor tehnico-operative sau la elaborarea situaţiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecăţii.II. Dacă, în calitate de expert contabil, şi-a exprimat o primă opinie în aceeaşi cauză supusă judecăţii, deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei soluţii. În particular, expertul contabil care a efectuat o expertiză extrajudiciară la cererea unei părţi în proces se află în incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Dacă îndeplineşte condiţiile de independenţă şi de competenţă, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte.

10

44. Procedura administrării probei cu expertiză contabilă judiciară.

Sediul general al materiei de drept privind administrarea dovezilor cu expertiza contabilă este Codul de procedură civilă. Existând un Corp de experţi contabili, încredinţarea misiunilor privind efectuarea expertizelor contabile judiciare se poate face numai acestora, respectându-se normele de comportament profesional specifice misiunilor privind expertizele contabile. Toate rapoartele de expertiza in aceeasi cauza au aceeasi forta probanta.

45. Care este procedura de înscriere a experţilor contabili în „Listele cuprinzând experţii contabili pe specializări”, care se transmit Ministerului Justiţiei în scopul sprijinirii organelor îndreptăţite să dispună efectuarea expertizei contabile judiciare, respectiv numirea experţilor?

1. Filialele Corpului, prin grija directorilor executivi ai filialelor, vor întocmi anual "Lista experţilor contabili pe specializări" în două exemplare. Acestea se transmit la direcţia de specialitate din cadrul aparatului central al Corpului, până la data de 20 februarie a fiecărui an.2. Pentru întocmirea "Listei experţilor contabili pe specializări", se va solicita, de la toţi experţii contabili înscrişi în Tabloul Corpului din raza filialei care au dreptul şi disponibilitatea de a efectua expertize contabile judiciare, completarea şi depunerea "Fişei de opţiuni" potrivit Modelului, până la data de 15 februarie a fiecărui an.3. Directorul executiv al filialei are obligaţia de a asigura verificarea "Fişelor de opţiuni" prezentate de către experţii contabili în ceea ce priveşte pregătirea profesională şi experienţa acestora în specializările pentru care au optat şi a lua sau propune măsuri în consecinţă, după caz.

În "Lista experţilor contabili pe specializări" prevăzută la pct.1 din prezenta procedură, vor fi înscrişi numai experţii contabili care şi-au exprimat disponibilitatea şi îndeplinesc condiţiile de exercitare a profesiei, în concordanţă cu principiul privind competenţa profesională şi prudenţa prevăzut de Codul etic naţional al profesioniştilor contabili.4. "Lista experţilor contabili pe specializări" va fi actualizată în cursul anului în caz de suspendare sau interdicţie a dreptului de exercitare a profesiei, deces, plecare din ţară, mutarea domiciliului în alt judeţ, obţinerea calităţii de expert contabil şi înscrierea în Tabloul Corpului de noi membri, retragerea expertului contabil la solicitarea acestuia, modificarea datelor de identificarea ale experţilor contabili, şi altele, după caz.5. Întocmirea "Listei experţilor contabili pe specializări " şi a "Modificări la lista experţilor contabili pe specializări" se prezintă exemplificativ în anexele la procedură.6. Direcţia de specialitate din cadrul Aparatului central al Corpului primeşte "Listele experţilor contabili pe specializări" de la filialele Corpului, le analizează şi ia sau propune măsuri de rectificare, după caz, după care le prezintă conducerii Corpului în vederea comunicării acestora la Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti - Direcţia Servicii Conexe, până la data de 15 martie a fiecărui an.

Modificările ce intervin în "Lista experţilor contabili pe specializări" primite de la filialele Corpului se comunică, după aceeaşi procedură la Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti - Direcţia Servicii Conexe, în termen de 5 zile de la primirea modificărilor transmise de filiale.

46. Care sunt calităţile esenţiale pe care trebuie să le aibă experţii contabili, calităţi care sunt evidenţiate şi pe sigla CECCAR?

Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independentei Corpului şi de a conferi lucrărilor membrilor săi autoritate impune acestor profesionişti contabili sa aibă calităţi esenţiale, cum sunt: - ştiinţă, competenta şi conştiinţa; - independenta de spirit şi dezinteres material; - moralitate, probitate şi demnitate.

Se impune ca fiecare membru al Corpului sa facă efortul necesar dezvoltării acestor calităţi şi îndeosebi:a) sa îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar şi cunoştinţele de cultura generala, singurele capabile sa-i întărească discernământul; b) sa acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toata atenţia şi timpul necesar pentru a-şi fundamenta o opinie personala, înainte de a face propuneri; c) sa îşi exprime opinia fără nici o reţinere fata de dorinţa, chiar ascunsa, a celui ce îl consulta şi sa se pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, daca e nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor şi concluziilor formulate; d) sa nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea sa îşi exercite libertatea de gândire sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale; e) sa considere ca independenta sa trebuie sa îşi găsească manifestarea deplina în exercitarea profesiei şi în protejarea ei, cu respectarea integrala a dispoziţiilor legale şi regulilor stabilite de Corp.

47. Care sunt persoanele care, conform prevederilor legale în vigoare, pot efectua expertize contabile?

Expertizele contabile pot fi efectuate numai de catre persoanele care au dobandit calitatea de expert contabil, in conditiile legii, fiind inscrise, cu viza la zi, in partea activa a Tabloului expertilor contabili, actualizat anual de catre CECCAR.

11

48. Enumeraţi situaţiile de incompatibilitate în care se poate afla expertul contabil numit de către organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei în vederea soluţionării cauzei aflate spre judecare.

Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii:- daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea unei forme de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau luarea de bunuri, servicii sau bani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai.- Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie al executivului acestuia sau calitate de angajat;- Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile liberale, care se poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;- Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai;- Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicate pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil isi aloca majoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientului respectiv;- Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii;- Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare si extrajudiciare, pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv sau sunt soti ai administratorilor.- Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate;- Daca a fost martor sau reprezentant (expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din parti;- Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau vreo ruda apropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe expert subiectiv;- Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de control, conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evidentelor contabile tehnico operative;- Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a exprimat opiniile.

49. Recuzarea expertului tehnic judiciar. Definiţie, procedură.

În cazul expetizelor contabile judiciare dacă expertul contabil nu face declaraţie de abţinere, el poate fi recuzat.Recuzarea expertului contabil se cere cu 5 zile înainte de numire, dacă motivul există la această dată; în celelalte

cazuri termenul merge de la data la care s-a ivit.Experţii se pot recuza pentru aceleaşi motive ca şi judecătorii. Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile

de la numirea expertului, dacă motivul ei exista la această dată; în celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare. Recuzările se judecă în şedinţă publică, cu citarea părţilor şi a expertului.

Recuzarea este dreptul pe care îl au părţile implicate în proces de a cere, în cazuri determinate, expertului sau experţilor să se retragă de la efectuarea expertizei. Expertul contabil poate fi recuzat :- cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna din parti;- cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane;- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copiii;- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator;- daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii;- daca este tutore, curator al uneia din parti;- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca;- daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri;- daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv.

50. Enumeraţi situaţiile în care poate fi recuzat expertul contabil numit de către organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei în vederea soluţionării cauzei aflate spre judecare.

In contextul reglementarilor procedurale(civile si penale) expertul contabil poate fi recuzat:- cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii, sau este sot, ruda sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti;- cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 100 din legea de organizare judecatoreasca;- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii;- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu cea care se judeca, sau daca au o judecata la instanta unde una din parti se judeca;- daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de cinci ani inaintea recuzarii;- daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti;- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca;

12

- daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri;- daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una dintre parti, sotii sau sotiile acestora pana la al patrulea grad inclusiv.

51. Precizaţi care este procedura pe care trebuie să o urmeze un expert contabil numit să efectueze o expertiză contabilă într-o cauză penală , în situaţia în care după ce a fost convocat de organul de urmărire penală în vederea efectuării unei expertize judiciare şi a primit acceptul acestuia să consulte dosarul cauzei a constatat că una dintre părţi îi este vecin, iar soţiile lor se află în duşmănie.

După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă va constata că se află într-un caz de incompatibilitate, si anume: ” există duşmănie între el, soţul sau una dintre rudele sale până la gradul al patrulea inclusiv şi una dintre părţi, soţul sau rudele acesteia pâna la gradul al treilea inclusiv” din Codul de Procedură Penală.

Persoana incompatibila  este  obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului care supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior, ca se abtine  de  a participa la procesul penal, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii. Declaratia  de  abtinere  se  face  de  indata  ce  persoana  obligata  la  aceasta  a  luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.

52. Precizaţi care este procedura pe care trebuie să o urmeze un expert contabil numit să efectueze o expertiză contabilă într-o cauză civilă, cerere de apel, în situaţia în care după ce a fost înştiinţat despre numirea cu privirea la efectuarea unei expertize contabile judiciare şi a consultat dosarul cauzei a constatat că a mai efectuat o expertiză contabilă judiciară în aceeaşi cauză la o instanţă inferioară.

După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă va constata că se află într-un caz de incompatibilitate Conform Codului de Procedură Civilă, si anume „... şi-a spus părerea cu privire la pricina ce se judeca”, deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei soluţii.

Aflându-se în stare de incompatibilitate, expertul contabil este  obligat să declare, dupa caz, presedintelui instantei, că se abtine  de  a participa la procesul civil, cu arătarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abţinerii. Declaraţia  de  abţinere  se  face  de  îndată  ce  persoana  obligata  la  aceasta  a  luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.

53. Precizaţi care este procedura pe care trebuie să o urmeze un expert contabil numit să efectueze o expertiză contabilă într-o cauză civilă,, în situaţia în care după ce a fost înştiinţat despre numirea cu privirea la efectuarea unei expertize contabile judiciare şi a consultat dosarul cauzei a constatat că este în litigiu cu una dintre părţi, aceasta depunând la o instanţă judecătorească o cerere de chemare în judecată în care expertul are calitatea procesuală de pârât.

După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă va constata că se află într-un caz de incompatibilitate Conform Codului de Procedură Civilă, si anume: „ ... intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii” .

Aflându-se în stare de incompatibilitate expertul contabil este  obligat să declare, dupa caz, presedintelui instantei, că se abtine  de  a participa la procesul civil, cu arătarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abţinerii. Declaraţia  de  abţinere  se  face  de  îndată  ce  persoana  obligata  la  aceasta  a  luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.

54. Care este procedura de urmat pentru un expert contabil numit să efectueze o expertiză contabilă judiciară care a constatat, după ce a consultat dosarul cauzei, că se află în incompatibilitate cu una dintre părţi?Cui sesizează această situaţie, în ce termen şi sub ce formă?

Un expert contabil care a constat după ce a consultat dosarul că se află în incompatibilitate cu una din părţi are obligaţia să declare preşedintelui instanţei de judecată sau procurorului care supravegheaza cercetarea penală sau procurorului ierarhic superior, că se abţine de la efectuarea expertizei, cu indicarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abţinerii. Declaraţia de abţinere se face de îndată ce expertul contabil a luat cunoştinţă de existenţa situaţiei de incompatibilitate.

În cazul în care expertul contabil incompatibil nu a făcut declaraţia de abţinere de a participa la efectuarea expertizei, poate fi recuzat în cursul urmăririi penale şi al judecării, de oricare dintre părţi, de îndată ce partea a aflat de existenţa cazului de incompatibilitate.

Recuzarea se formulează oral sau în scris, cu arătarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul recuzării. Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul există la această dată; în celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare. Recuzările se judecă în şedinţă publică cu citarea părţilor şi a expertului.

Abţinerea sau recuzarea se soluţionează de instanţa de judecată fără participarea expertului care a declarat că se abţine sau este recuzat. Examinarea declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare se face de îndată, ascultându-se procurorul, când este prezent în instanţă, iar dacă se găseşte necesar, şi părţile, precum şi expertul care se abţine sau a cărui recuzare se cere. Încheierea prin care s-a admis sau s-a respins abţinerea sau recuzarea nu este supusă niciunei căi de atac.

13

55. Ce se înţelege prin „abţinerea” unui expert contabil numit să efectueze o expertiză judiciară într-o cauză?Cine sesizează această situaţie, în ce termen şi sub ce formă?

Abţinerea ca procedură constă în declaraţia expertului care trebuie făcută de îndată ce constată că se află într-un caz de incompatibilitate. Împrejurările privind abţinerea de la efectuarea expertizei contabile se comunică preşedintelui instanţei. Declaraţia de abţinere se face de îndată ce expertul contabil a luat cunoştinţă de existenţa situaţiei de incompatibilitate.

În cazul în care expertul contabil incompatibil nu a făcut declaraţia de abţinere de a participa la efectuarea expertizei, poate fi recuzat în cursul urmăririi penale şi al judecării, de oricare dintre părţi, de îndată ce partea a aflat de existenţa cazului de incompatibilitate.

Abţinerea sau recuzarea se soluţionează de instanţa de judecată fără participarea expertului care a declarat că se abţine sau este recuzat. Examinarea declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare se face de îndată , ascultându-se procurorul, când este prezent în instanţă, iar dacă se găseşte necesar, şipărţile, precum şi expertul care se abţine sau a cărui recuzare se cere. Încheierea prin care s-a admis sau s-a respins abţinerea sau recuzarea nu este supusă niciunei căi de atac.

Cazurile de abtinere a expertilor contabili in cazul expertizei judiciare in procesul penal sunt similare cu cazurile de recuzare si anume:- cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii, sau este sot, ruda sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti;- cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 100 din legea de organizare judecatoreasca;- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii;- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu cea care se judeca, sau daca au o judecata la instanta unde una din parti se judeca;- daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de cinci ani inaintea recuzarii ;- daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti;- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca;- daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri;- daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una dintre parti, sotii sau sotiile acestora pana la al patrulea grad inclusiv.

56. Care este procedura de urmat pentru un expert contabil numit să efectueze o expertiză contabilă judiciară care a constatat, după ce a consultat dosarul cauzei, că se află în incompatibilitate cu una dintre părţi (este duşmănie între vărul său şi vărul uneia dintre părţi)?Cui sesizează această situaţie, în ce termen şi sub ce formă?

După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă va constata că se află într-un caz de incompatibilitate,” există duşmănie între el, soţul sau una dintre rudele sale până la gradul al patrulea inclusiv şi una dintre părţi, soţul sau rudele acesteia pâna la gradul al treilea inclusiv” din Codul de Procedură Penală.

Persoana incompatibila  este  obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului care supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior, ca se abtine  de  a participa la procesul penal, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii.

Declaratia  de  abtinere  se  face  de  indata  ce  persoana  obligata  la  aceasta  a  luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.

57. Răspunderea disciplinară a expertului contabil în desfăşurarea activităţii profesionale.

Experţii contabili răspund disciplinar în desfăşurarea activităţii lor, în cazul în care au săvârşit una din faptele (abateri de la norme, regulament) care atrag sancţiuni disciplinare.

Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili (şi contabililor autorizaţi), în raport cu gravitatea abaterilor săvârşite, sunt următoarele:-         mustrare-         avertisment scris-         suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de contabil autorizat) pe o perioadă de timp de la trei luni la un an;-         interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de contabil autorizat).Abaterile, în funcţie de care se aplică sancţiunile disciplinare, se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare.

58. Enumeraţi cel puţin 10 fapte care constituie abatere disciplinară şi sunt sancţionate de Comisiile de disciplină, conform prevederilor Regulamentului de organizare şi funcţionare al CECCAR.

Sunt abateri disciplinare următoarele fapte:a) comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale Corpului;b) absenţa nemotivată de la întrunirea adunării generale a filialei sau de la Conferinţa naţională;c) nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili şi a normelor Corpului referitoare la publicitate;d) absenţa nejustificată de la acţiunile de pregătire şi dezvoltare profesională reglementate prin normele emise de Corp;

14

e) prestarea de servicii profesionale fără viza anuală de exercitare a profesiei sau fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil sau contabil autorizat;f) nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei prevăzute în prezentul regulament sau a impozitelor;h) fapta membrului Corpului de a nu depune în termenele stabilite, la filiala de care aparţine, declaraţiile anuale; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui consiliului de administraţie sau administratorului unic, după caz;i) încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţi sau conflicte de interese;j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control şi auditorilor de calitate ai Corpului documentele privind activitatea profesională;k) nedepunerea declaraţiilor sau declaraţiilor neconforme cu realitatea, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii;l) înscrierea în rapoartele de expertiză contabilă sau în alte lucrări efectuate pentru terţi de aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fără consimţământul acestora sau fără să fi fost consultaţi;m) nerespectarea normelor şi standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuării lucrărilor pentru terţi;n) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Regulamentul privind auditul calităţii serviciilor profesionale;o) orice alte încălcări ale normelor şi hotărârilor luate de organele de conducere ale Corpului.La stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se va ţine seama de gravitatea încălcării şi de consecinţele acesteia.

59. Enumeraţi faptele care se sancţionează cu interdiţtia/suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil

Următoarele fapte se sancţionează cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil:- Neplata cotizaţiei profesionale sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele stabilite de Regulament, în cursul unui an calendaristic.

Urmatoarele fapte se sanctioneaza cu interdictia dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil:- Condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale;- Încălcarea, cu intenţie, prin acţiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei, dacă fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material;- Practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fără viza anuală pentru exercitarea profesiei.

60. Precizati si explicati infractiunile de natura penala in contextul efectuarii expertizelor contabile

Coroborat cu reglementarile procedurale (codul de procedura civila si penala), expertii contabili, in contextul efectuarii unor expertize contabile, pot intra sub incidenta unor infractiuni, in cazul realizarii elementelor constitutive ale acestora, cum ar fi:- Luarea de mita: fapta expertului contabil care, direct sau indirect , pretinde ori primeste bani sau alte foloase necuvenite, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, sau nu o respinge, in scopul de a indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri. Infractiunea de luare de mita se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 luni si interzicerea unor drepturi.- Marturie mincinoasa: reprezentand fapta martorului (cazul de fata a expertului contabil) care, intr-o cauza penala civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martori, face afirmatii mincinoase ori nu spune tot ce stie privitor la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat. Marturia mincinoasa se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.- Favorizarea infractorului : reprezentand ajutorul dat unui infractor fara o intelegere stabilita inainte sau in timpul savarsirii infractiunii, pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei, ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii. Favorizarea infractorului se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 7 ani. Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare decat pedeapsa prevazut de lege pentru autor.

Expertul contabil poate raspunde penal si pentru alte infractiuni daca sunt intrunite elementele constitutive ale respectivelor infractiuni

61. Precizati care sunt infractiunile de natura civila in contextul efectuarii expertizelor contabile

Raspunderea civila a expertului contabil poate fi instituita in temeiul Codului Civil, potrivit caruia orice fapta a omului care cauzeaza altuia prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara. Literatura juridica consacra principii de raspundere civila foarte largi si cuprinzatoare, astfel incat orice activitate prejudiciabila este susceptibila sa intre sub incidenta lor. In acest fel, in situatiile in care lipseste o reglementare expresa speciala pentru angajarea raspunderii juridice, se apeleaza la aceste texte din Codul Civil.

Expertii contabili pot si trebuie sa garanteze raspunderea civila privind activitatea desfasurata prin incheierea unei polite de asigurare de risc profesional. Potrivit acestei polite, asiguratorul acopera, in limita sumei asigurate, despagubirile pe care asiguratul este obligat prin hotarare judecatoreasca pronuntata de o instanta civila sa le plateasca unei terte parti, pentru un prejudiciu de natura materiala sau financiara survenit ca urmare a unor acte savarsite de catre profesionistul contabil in exercitarea misiunii sale.

15

62. Obligatiile expertului contabil cu privire la efectuarea unei expertize contabile judiciare in cauza penală.

In dosarele penale expertul contabil are urmatoarele obligatii:- sa fie prezent in fata organului de cercetare sau de judecata cu ocazia numirii sale;- sa se informeze asupra obiectivelor la care trebuie sa raspunda;- sa se abtina de la efectuarea expertizei contabile judiciare in dosarul respectiv, daca se afla in una din situatiile de incompatibilitate sau de recuzare;- sa ceara completarea dosarului cauzei numai cu acordul organului de cercetare sau de judecata;- sa aplice principiul de impartialitate in efectuarea expertizei contabile;- sa execute personal, cu competenta si la termen mandatul incredintat de organul de urmarire penala sau instanta de judecata;- sa ia legatura cu partile din dosar numai cu incuviintarea organului de cercetare/de judecata;- sa depuna raportul de expertiza contabila judiciara la termenul stipulat in Ordonanta de numire;- sa efectueze suplimentul de expertiza contabila daca i se cere.

63. Drepturile expertului contabil cu privire la activitatea de expertiză judiciară, în cauze penale, conform prevederilor legale.

Expertul contabil numit intr-o cauza penala are urmatoarele drepturi:- sa ia cunostinta de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei contabile judiciare numai cu incuviintarea organului de cercetare sau de judecata;- sa faca observatii cu privire la obiectivele expertizei si sa ceara modificarea sau completarea lor;- sa primeasca, in conditiile si cu acordul organelor de cercetare/de judecata lamuriri si explicatii de la parti;- sa participe la efectuarea expertizei contabile judiciare in calitate de expert recomandat de catre una din parti;- sa solicite organului de cercetare sau instantei de judecata sa dispuna in sarcina partilor plata onorariului pentru munca depusa.

64. Răspunderea contravenţională sau administrativă a expertului contabil în desfăşurarea activităţii profesionale.

Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil, penal, după caz, potrivit legii.

Pentru stabilirea răspunderii administrative sau contravenţionale trebuie avute în vedere următoarele:-        fapta să fie săvârşită cu vinovăţie;-         fapta să fie prevăzută de lege sau alt act normativ ca fiind contravenţie şi se sancţionează chiar dacă este săvârşită fără intenţie.

65. Expertul recomandat de parte.

Trebuie reţinut şi aspectul privitor la drepturile părţilor în efectuarea acestei expertize, aşa cum reiese din prevederea Codului de procedură penală, potrivit căruia „fiecare dintre părţi are dreptul să ceară ca un expert recomandat să participe la efectuarea expertizei”, prevedere care oferă mai multe garanţii pentru părţi. Această prevedere se completează cu dispozitiile Codului de procedură penală, potrivit căreia „părţile mai sunt încunoştinţate că au dreptul să ceară numirea a câte unui expert recomandat de fiecare din ele, care să participe la efectuarea expertizei.”

66. Cum credeţi că trebuie să procedeze un expert contabil care este solicitat de un client să înlocuiască un alt liber-profesionist contabil care îşi desfăşoară misiunea conform unui contract încheiat în acord cu prevederile legale?

În cazul în care un liber-profesionist contabil este solicitat de un client să înlocuiască un alt liber-profesionist contabil în exerciţiu, acesta nu trebuie să accepte această misiune decât în condiţiile în care: a obţinut din partea clientului autorizarea de a contacta colegul predecesor şi a obţinut de la caesta informaţiile necesare privind activităţile clientului; s-a asigurat că înlocuirea nu este motivată de considerente rezultând din dorinţa clientului de a eluda efectele unei respectări stricte a îndatoririlor profesionale, cum ar fi insistenţele predecesorului de a aduce la lumină adevărul, de a respecta şi cere respectarea legilor şi reglementărilor în activităţile respective; a obţinut justificarea (dovada) plăţii onorariilor datorate colegului predecesor, când acestea rezultă clar dintr-un contract şi ţinând seama de faptul că executarea efectivă şi corectă a lucrărilor nu este contestată de client; se abţine de la orice critică de ordin personal cu privire la colegul său predecesor; asigură păstrarea secretului informaţiilor primite din partea colegului predecesor.

Liber-profesioniştii contabili care se găsesc în situaţia imposibilităţii executării lucrărilor contractate din cauza neprimirii datelor şi a informaţiilor necesare conform prevederilor contractului sau din cauza lipsei de cooperare cu clientul sunt în drept să rezilieze, motivat, contractul cu acest client.

67. Care este procedura de întocmire şi semnare a raportului de expertiză judiciară într-o cauză penală în care sunt numiţi, de organul de cercetare penală sau de instanţă, mai mulţi experţi?

16

Dacă în efectuarea expertizei sunt angrenaţi mai mulţi experţi (2-3) şi aceştia au un punct de vedere diferit au obligativitatea întocmirii, dacă e cazul, fiecare a unui raport de expertiză cu respectarea tuturor condiţiilor de formă şi fond impuse. Când au fost numiţi mai mulţi experţi contabili se întocmeşte un singur raport de expertiză contabilă. Dacă sunt deosebiri de păreri între experţi, opiniile separate trebuie consemnate în cuprinsul raportului de expertiză contabilă sau într-o anexa a acestuia. Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii diferite, într-un paragraf al Capitolului II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE fiecare expert contabil trebuie să-şi motiveze detaliat şi documentat opinia pe care o susţine. De regulă, în expertizele judiciare trebuie motivată separat opinia expertului recomandat de parte în raport cu opinia expertului numit din oficiu.

68. Expertul contabil numit de organul de cercetare penală sau de instanţă poate convoca sau poate lua legătura cu părţile. Care este procedura de urmat în această situaţie?

În procesele penale expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.

69. Cine si in ce conditii dispune efectuarea expertizei contabile judiciare? Cine numeste expertul contabil si ce elemente trebuie sa cuprinda incheierea de sedinta/ordonanta prin care se dispune efectuarea expertizei contabile?

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele îndreptăţite de lege pentru administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului sau experţilor contabili, atât din oficiu cât şi recomandaţi de părţile în proces, se poate face numai de către organul în drept să dispună administrarea probei cu expertiza contabilă.

Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experţi contabili, pot numi, la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin Încheierea de şedinţă, care trebuie să cuprindă:I. Numele expertului sau experţilor contabili numiţi din oficiu sau la cererea părţilor în proces;II. Obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul sau experţii contabili numiţi trebuie să răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita expertului contabil sau experţilor contabili numiţi să se pronunţe asupra încadrărilor legale a faptelor supuse judecăţii;III. Termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu 5 zile înainte de termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de către expertul sau experţii contabili numiţi ca fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei un termen adecvat, minim necesar, pentru efectuarea unei expertize contabile judiciare de calitate;IV. Plata expertului contabil sau experţilor contabili numiţi, care trebuie să fie remuneratorie. Dacă expertul sau experţii contabili numiţi pentru efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul stabilit de instanţă neremu-neratoriu, ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei mărirea acestuia.

În cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului sau experţilor contabili numiţi, referitoare la subpct. I, II, III, IV,  ei sunt îndreptăţiţi să refuze efectuarea expertizei contabile judiciare. Acest refuz este o problemă de raţionament profesional al expertului sau experţilor contabili numiţi.

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse şi în cauze penale, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală. În astfel de cauze, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care a dispus efectuarea unei expertize contabile fixează un termen la care sunt chemate părţile, precum şi expertul contabil, aducându-li-se la cunoştinţă întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil şi precizându-li-se că au dreptul să facă observaţii cu privire la întrebări şi că pot cere modificarea sau completarea lor. Totodată, părţile sunt încunoştinţate că au dreptul să ceară numirea şi a câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei. Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare în cauze penale se face prin Ordonanţă emisă de organul de urmărire penală, care trebuie să conţină aceleaşi elemente ca şi Încheierea de şedinţă pentru numirea experţilor contabili în cauze civile.

Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări procedurale speciale, experţii contabili numiţi din oficiu sau recomandaţi de părţile în proces, trebuie să se conformeze reglementărilor procedurale respective privind dispunerea expertizelor contabile judiciare şi numirea experţilor contabili.

70. Convocarea părţilor in cauze civile.

Identificarea datei sau perioadei si a locului în care s-a efectuat expertiza contabila. În cazul expertizelor contabile dispuse de organele în drept, în cauze civile, data si locul începerii lucrarilor expertizei contabile trebuie documentate prin citarea partilor prin scrisoare cu aviz de primire.

71. Convocarea părţilor in cauze penale

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse si în cauze penale, în conformitate cu prevederile Codului de procedura penala. În astfel de cauze, organul de urmarire penala sau instanta de judecata care a dispus efectuarea unei expertize contabile fixeaza un termen la 24 care sunt chemate partile, precum si expertul contabil, aducându-li-se la cunostinta întrebarile la care trebuie sa raspunda expertul contabil si precizându-li-se ca au dreptul sa faca observatii cu

17

privire la întrebari si ca pot cere modificarea sau completarea lor. Totodata, partile sunt încunostintate ca au dreptul sa ceara numirea si a câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care sa participe la efectuarea expertizei.

Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare în cauze penale se face prin ordonanta emisa de organul de urmarire penala, care trebuie sa contina:I. Numele expertului sau experţilor contabili numiţi din oficiu sau la cererea părţilor în proces;II. Obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul sau experţii contabili numiţi trebuie să răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita expertului contabil sau experţilor contabili numiţi să se pronunţe asupra încadrărilor legale a faptelor supuse judecăţii;III. Termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu 5 zile înainte de termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de către expertul sau experţii contabili numiţi ca fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei un termen adecvat, minim necesar, pentru efectuarea unei expertize contabile judiciare de calitate;IV. Plata expertului contabil sau experţilor contabili numiţi, care trebuie să fie remuneratorie. Dacă expertul sau experţii contabili numiţi pentru efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul stabilit de instanţă neremu-neratoriu, ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei mărirea acestuia.

72. Detaliaţi procedura depunerii raportului de expertiză contabilă judiciară.

Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila, inclusiv anexele. Raportul de expertiza contabila se depune la beneficiarul acesteia in termenul legal sau contractual. Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre nici una din partile interesate in efectuarea exeprtizei contabile.

De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale; unul pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul ramane la expertul contabil care a efectuat expertiza contabila. Numarul de exemplare originale poate fi mai mare daca beneficiarul acestuia solicita acest lucru.

Raportul de expertiza contabila judiciara se depune la organele care au dispus-o cu cel putin 5 zile inainte de data stabilita pentru judecata. Raportul depus la instantele de judecata trebuie sa aiba viza de verificare a filialei CECCAR.

73. Detaliaţi procedura depunerii expertizei contabile extrajudiciare.

Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila, inclusiv anexele. Raportul de expertiza contabila se depune la beneficiarul acesteia in termenul legal sau contractual. Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre nici una din partile interesate in efectuarea exeprtizei contabile.

De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale; unul pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul ramane la expertul contabil care a efectuat expertiza contabila.Numarul de exemplare originale poate fi mai mare daca beneficiarul acestuia solicita acest lucru.

Raportul de expertiza contabila extrajudiciara se preda clientului care a solicitat-o la locul si la termenul prevazut in contract.

74. Care sunt criteriile de stabilire a onorariilor expertilor contabili pentru activitatea desfasurata?.

Onorariile se calculează în funcţie de tarifele orare sau zilnice în vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la nivelul fiecărei firme, fiecărui profesionist. Un profesionist contabil nu trebuie să propună servicii profesionale pentru onorarii subestimate.

Când se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie să se asigure că nu este sacrificată calitatea sa şi că se respectă normele organismului internaţional cu privire la calitate.

Cheltuielile şi diversele rambursări – deplasări de exemplu – se înregistrează distinct. Perceperea de comisioane sau plata de către un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict interzisă.

Criteriile de care se ţine seama în stabilirea onorariilor sunt:a. competenţa şi cunoştinţele necasare serviciului prestat; b. nivelul de formare, instruire şi experienţă a persoanei participante la misiune; c. timpul afectat (ore, zile); d. riscurile şi gradul de responsabilitate a misiunii

75. Care este reglementarea profesională de stabilire a onorariilor experţilor contabili pentru activitatea desfăşurată?

Regulament din 12/01/2009 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 87 din 13/02/2009 privind stabilirea criteriilor si modalitatilor pentru determinarea onorariilor, indemnizatiilor si compensatiilor cuvenite expertilor contabili si contabililor autorizati, precum si societatilor de profil, membri ai Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania

18

76. Modalitati si proceduri privind plata expertilor judiciari

Odata cu numirea expertului contabil prin incheiere de sedinta, se stabileste un onorariu provizoriu, care se depune de catre partea din dosar in sarcina careia a dispus instanta de judecata.Acest onorariu provizoriu se plateste in contul Biroului Local de Expertize de pe langa Tribunalul Judetean.

Dupa finalizarea raportului de expertiza contabila, expertul contabil numit depune la instanta de judecata o nota de fundamentare a onorariului, prin care se stabileste suma totala de plata in sarcina partilor. De regula, fundamentarea onorariului se face in functie de timpul de munca alocat, de complexitatea lucrarilor si de alte cheltuieli accesorii ocazionate de transportul in alte localitati, cazare, cheltuieli de editare, etc.Instanta de judecata dispune plata diferentei de onorariu, punandu-i in vedere expertului contabil sa depuna lucrarea la primul termen.

Dupa depunerea raportului de expertiza contabila, functionarul de la biroul local transfera sumele incasate in contul biroului local in contul personal al expertului care a efectuat lucrarea. Aceasta modalitate de decontare a onorariilor pentru expertii judiciari este reglementata de OG 2/2000, iarr fundamentarea onorariilor se face de regula printr-un tarif pe ora.

De asemenea expertii contabili trebuie sa faca fundamentarea onorariilor si in functie de recomandarile cuprinse in Tarifele orientative publicate de catre CECCAR.

77. Poate fi anulat un raport de expertiză judiciară?Dar unul de expertiză extrajudiciară?Comentaţi.

Calitatea necorespunzătoare a lucrărilor de expertiză contabilă judiciară se sancţionează prin anulare de către organele care au dispus-o, evitându-se astfel consecinţe de natura jurisprudenţei .

Calitatea expertizelor contabile judiciare este apreciată de către organul de cercetare abilitat, acesta fiind sigurul în măsură să sancţioneze neconformitatea, prin anularea lucrării de expertiză contabilă şi dispunerea alteia.

78. Numirea experţilor contabili în vederea efectuării expertizelor judiciare în cauze civile. Cine dispune numirea expertului contabil? Care este actul procedural prin care se dispune efectuarea expertizei contabile judiciare, care este procedura de transmitere către expert a informaţiei privind numirea în cauza respectivă, care sunt celelalte elemente/date/informaţii cu privire la efectuarea expertizei contabile judiciare, stabilite odată cu numirea expertului în cauză?

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele îndreptăţite de lege pentru administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului sau experţilor contabili, atât din oficiu cât şi recomandaţi de părţile în proces, se poate face numai de către organul în drept să dispună administrarea probei cu expertiza contabilă.

Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experţi contabili, pot numi, la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin incheierea de şedinţă, care trebuie să cuprindă:I. Numele expertului sau experţilor contabili numiţi din oficiu sau la cererea părţilor în proces;II. Obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul sau experţii contabili numiţi trebuie să răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita expertului contabil sau experţilor contabili numiţi să se pronunţe asupra încadrărilor legale a faptelor supuse judecăţii;III. Termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu 5 zile înainte de termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de către expertul sau experţii contabili numiţi ca fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei un termen adecvat , minim necesar, pentru efectuarea unei expertize contabile judiciare de calitate;IV. Plata expertului contabil sau experţilor contabili numiţi, care trebuie să fie remuneratorie. Dacă expertul sau experţii contabili numiţi pentru efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul stabilit de instanţă neremu-neratoriu, ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei mărirea acestuia.

În cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului sau experţilor contabili numiţi, referitoare la subpct. I, II, III, IV,  ei sunt îndreptăţiţi să refuze efectuarea expertizei contabile judiciare. Acest refuz este o problemă de raţionament profesional al expertului sau experţilor contabili numiţi.

Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări procedurale speciale, experţii contabili numiţi din oficiu sau recomandaţi de părţile în proces, trebuie să se conformeze reglementărilor procedurale respective privind dispunerea expertizelor contabile judiciare şi numirea experţilor contabili.

79. Numirea experţilor contabili în vederea efectuării expertizelor judiciare în cauze penale. Cine dispune numirea expertului contabil?Care este actul procedural prin care se dispune efectuarea expertizei contabile judiciare, care este procedura de transmitere către expert a informaţiei privind numirea în cauza respectivă, care sunt celelalte elemente/date/informaţii cu privire la efectuarea expertizei contabile judiciare, stabilite odată cu numirea expertului în cauză?

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele îndreptăţite de lege pentru administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului sau experţilor contabili, atât din oficiu cât şi recomandaţi de părţile în proces, se poate face numai de către organul în drept să dispună administrarea probei cu expertiza contabilă.

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse şi în cauze penale, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penal. În astfel de cauze, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care a dispus efectuarea unei expertize contabile fixează un termen la care sunt chemate părţile, precum şi expertul contabil, aducându-li-se la cunoştinţă

19

întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil şi precizându-li-se că au dreptul să facă observaţii cu privire la întrebări şi că pot cere modificarea sau completarea lor. Totodată, părţile sunt încunoştinţate că au dreptul să ceară numirea şi a câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei.

Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare în cauze penale se face prin Ordonanţă emisă de organul de urmărire penală, care trebuie să conţină aceleaşi elemente ca şi Încheierea de şedinţă pentru numirea experţilor contabili în cauze civile, si anume:I. Numele expertului sau experţilor contabili numiţi din oficiu sau la cererea părţilor în proces;II. Obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul sau experţii contabili numiţi trebuie să răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita expertului contabil sau experţilor contabili numiţi să se pronunţe asupra încadrărilor legale a faptelor supuse judecăţii;III. Termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu 5 zile înainte de termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de către expertul sau experţii contabili numiţi ca fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei un termen adecvat , minim necesar, pentru efectuarea unei expertize contabile judiciare de calitate;IV. Plata expertului contabil sau experţilor contabili numiţi, care trebuie să fie remuneratorie. Dacă expertul sau experţii contabili numiţi pentru efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul stabilit de instanţă neremu-neratoriu, ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei mărirea acestuia.

In cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului sau experţilor contabili numiţi, referitoare la subpct. I, II, III, IV,  ei sunt îndreptăţiţi să refuze efectuarea expertizei contabile judiciare. Acest refuz este o problemă de raţionament profesional al expertului sau experţilor contabili numiţi.

Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări procedurale speciale, experţii contabili numiţi din oficiu sau recomandaţi de părţile în proces, trebuie să se conformeze reglementărilor procedurale respective privind dispunerea expertizelor contabile judiciare şi numirea experţilor contabili.

80. Care sunt elementele menţionate de instanţă în încheierea de şedinţă a unei cauze civile cu privire la numirea unui expert contabil în vederea efectuării unei expertize judiciare?

Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experţi contabili, pot numi, la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin incheierea de şedinţă, care trebuie să cuprindă:I. Numele expertului sau experţilor contabili numiţi din oficiu sau la cererea părţilor în proces;II. Obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul sau experţii contabili numiţi trebuie să răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita expertului contabil sau experţilor contabili numiţi să se pronunţe asupra încadrărilor legale a faptelor supuse judecăţii;III. Termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu 5 zile înainte de termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de către expertul sau experţii contabili numiţi ca fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei un termen adecvat , minim necesar, pentru efectuarea unei expertize contabile judiciare de calitate;IV. Plata expertului contabil sau experţilor contabili numiţi, care trebuie să fie remuneratorie. Dacă expertul sau experţii contabili numiţi pentru efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul stabilit de instanţă neremu-neratoriu, ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei mărirea acestuia.

81. Efectuarea unei noi expertize şi suplimentul la expertiză (cine dispune aceasta, în ce situaţie se dispune, drepturile şi obligaţiile expertului în situaţia menţionată).

Dacă instanţa sau organul de urmarire penala nu este lămurită prin expertiza făcută, poate dispune întregirea expertizei sau o nouă expertiză. Expertiza contrarie va trebui cerută motivat la primul termen după depunerea lucrării.Suplimentul de expertiză se efectuează, la cererea organului care a dispus expertiza, de regulă de acelaşi expert care a participat la lucrările expertizei propriu–zise, dar pentru efectuarea acestui supliment instanţa competentă poate desemna un alt expert.

Instanţa poate să dispună efectuarea unui supliment de expertiză care urmăreşte obiective suplimentare sau atunci când expertul a omis să răspundă, a dat răspunsuri incomplete sau dacă după efectuarea expertizei au apărut împrejurări care pot determina modificarea opiniei iniţiale a expertului.

O altă expertiză poate fi încuviinţată de instanţă, la cererea motivată a părţii nemulţumite sau din oficiu, şi se efectuează de un alt expert decât cel care a întocmit raportul de expertiză iniţial. În cazul expertizei contrare se numesc, de regulă, trei experţi.

De asemenea, cand se socoteste necesar, se cer expertului lamuriri suplimentare in scris ori se dispune chemarea lui spre a da explicatii verbale asupra raportului de expertiza. In acest caz, ascultarea expertului se face potrivit dispozitiilor privitoare la ascultarea martorilor. Lamuririle suplimentare in scris pot fi cerute si serviciului medico-legal, laboratorului de expertiza criminalistica ori institutului de specialitate care a efectuat expertiza.

Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiza, dispune efectuarea unei noi expertize.

Valorificarea expertizei contabile în activitatea judiciară presupune însuşirea concluziilor acesteia de către organul beneficiar. Este posibil, uneori, ca după examinarea lucrării de către organul care a dispus efectuarea expertizei contabile,

20

să se ajungă la concluzia că aceste nu este corespunzător. In astfel de situaţii, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţile implicate, organul abilitat poate dispune măsuri de refacere sau de completare a expertizei contabile.

Formele de completare a expertizei contabile sunt:a. Explicaţii verbale sau desluşiri orale pe care expertul contabil le prezintă organului care a dispus efectuarea expertizei, la solicitarea acestuia. Acestea constituie în fapt o audiere a expertului contabil în calitatea sa de specialist, cu privire la constatările şi concluziile exprimate în lucrarea al cărui autor este.b. Răspunsuri suplimentare formulate în scris fie ca urmare a unor obiecţiuni ale părţilor, fie datorită necesităţii de a fi examinate documente probante suplimentare, administrate ulterior întocmirii şi depunerii raportului de expertiză contabilă.c. Suplimentul de expertiză contabilă se dispune de către organul abilitat, la cererea părţilor sau din oficiu pentru stabilirea adevărului, peste voinţa acestora, atunci când se constată că expertiza nu este completă. Completarea din oficiu contribuie la prevenirea oricărei erori în cunoaşterea, dovedirea şi caracterizarea situaţiilor cercetate, stabilind o relaţie de cauzalitate între concluzii şi realitatea obiectivă. Pentru părţile implicate în proces, completarea constituie o garanţie procesuală în stabilirea adevărului pe cale juridică. Exemplificăm câteva aspecte generatoare ale situaţiilor prin care se dispune efectuarea suplimentului la lucrarea de expertiză contabilă:a. Concluzii ale raportului de expertiză contabilă, needificatoare pentru soluţionarea cauzei.b. Răspunsuri abordate superficial, fără a face trimitere la toate documentele probante. c. Citarea părţilor fără respectarea reglementărilor procedurale. d. Apariţia unor obiective ulterioare celor enunţate iniţial.e. Lipsa de procedură în numirea experţilor, invocată de către oricare dintre părţi.

Suplimentul la raportul de expertiză contabilă judiciară poate fi efectuat de către acelaşi expert sau de către altul, având valoarea unei continuări a expertizei contabile, limitată însă la obiectivele adăugate sau neclarificate.

82. Care este procedura de întocmire şi semnare a raportului de expertiză judiciară în situaţia în care organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei contabile judiciare a acceptat ca doi experţi recomandaţi de părţi să participe la efectuarea expertizei pe cheltuiala proprie a părţilor?Cine stabileşte onorariul acestora?

Expertii care vor cere sau vor primi mai mult decât plata statornicita se vor pedepsi pentru luare de mita, conform Codului de procedura civila. Este „leit-motivul” pentru care expertizele contabile, indiferent de natura lor (judiciara sau extrajudiciara), trebuie contractate, unul dintre elementele fundamentale ale contractului fiind marimea onorariului.

În cazul expertizelor contabile judiciare majorarea onorariului se face de catre organul în drept care a dispus efectuarea expertizei.

83. Cine poate avea calitatea de expert recomandat de parte sau de expert desemnat de parte?Care sunt drepturile şi obligaţiile acestora?

Conform Codului de procedura penala, partile mai sunt incunostiintate ca au dreptul sa ceara numirea si a cate unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care sa participe la efectuarea expertizei.

In cazul expertizelor contabile judiciare, expertii contabili numiti din oficiu sau la recomandarea partilor nu pot delega efectuarea lucrarilor deoarece au fost nominalizati de catre un organ în drept sa dispuna proba cu expertiza contabila, printr-un act procedural (Încheiere de sedinta sau ordonanta), si prin urmare trebuie sa îsi îndeplineasca personal si integral mandatul. Cerinta de mai sus nu exista în cazul în care organul în drept a nominalizat o persoana juridica pentru efectuarea expertizei printr-un expert contabil reprezentant, si nici în cazul expertizelor contabile extrajudiciare, care de regula sunt comandate si contractate cu cabinete sau societati de expertiza contabila. Contractele încheiate în acest scop pot include chiar clauze cu privire la lucrarile care trebuie executate si persoanele carora le vor fi delegate spre executare. Raspunderea finala însa, în ce priveste continutul si calitatea raportului de expertiza contabila, revine integral expertului contabil care a contractat misiunea sau a reprezentat societatea de expertiza contabila.

84. Fixarea obiectivelor în expertiza contabilă in cauze civile şi penale

Efectuarea expertizei contabile judiciare se dispune de organul de urmarire penala ori instanta de judecata, la cerere, sau din oficiu, cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei, in vederea aflarii adevarului, sunt necesare cunostintele unui expert contabil.

Obiectivele expertizei contabile, respectiv intrebarile la care trebuie sa raspunda expertul se stabilesc dupa cum urmeaza:1. in cauzele civile: obiectivele expertizei se stabilesc de catre partea/partile interesate sau de catre instanta de judecata, expertul contabil fiind informat despre acestea prin incheierea de sedinta prin care este desemnat sa efectueze expertiza in cauza respectiva.2. in cauzele penale: fixarea obiectivelor la care urmeaza sa raspunda expertul se desfasoara in doua etape astfel:a) incuviintarea probei si stabilirea obiectivelor de principiu, numirea expertului si fixarea unui termen cand se citeaza partile impreuna cu expertul numit si analiza sumara a dosarului de catre expertul contabil;b) punerea in discutia partilor si a expertului numit a obiectivelor la care acesta trebuie sa raspunda, atentionarea asupra faptului ca are dreptul sa faca observatii si sa solicite modificarea obiectivelor, sa completeze obiectivele in prezenta partilor.

21

85. Comentaţi următoarele obiective (întrebări) puse în cazul unei expertize contabile judiciare dispuse de organul de cercetare penală în care administratorul firmelor A şi B este cercetat pentru evaziune fiscală privind impozitul pe profit şi TVA datorate bugetului de stat pentru perioada ianuarie – aprilie 2009:Obiectivul 1.Dacă dobânzile plătite de învinuit în perioada ianuarie – aprilie 2009 pentru împrumuturile luate de la firmele A si B pot fi incluse în cheltuieliObiectivul nr. 2Recalcularea profitului în funcţie de cheltuielile avute de firmele A si B la stabilirea impozitului ce trebuia vărsat de către învinuit in perioada ianuarie – aprilie 2009Obiectivul nr. 3 Deducerea şi calcularea TVA care trebuia vărsată la buget în aceeaşi perioadăObiectivul 4Ce acte normative au fost încalcate de către învinuit în legătură cu operaţiunile contabile menţionate mai sus?

Dobanzile platite de catre invinuit pentru imprumuturile luate de la firmele A si B in perioada ianuarie aprilie 2007, reprezinta venituri pentru firmele A si B nu cheltuiala, deci formularea obiectivelor nr. 1 si 2 nu este in masura sa aduca lamuriri suplimentare organului de cercetare penala. De asemenea formularea obiectivului nr. 3 nu este in masura sa aduca clarificari suplimentare, deoarece, daca se refera la obiectivele nr. 1 si 2, aceste operatiuni nu sunt in sfera de aplicare a TVA. Obiectivul nr. 4 nu este in competenta expertului contabil, care trebuie sa faca constatari pe baza evenimentelor si tranzactiilor reflectate in acte si documente contabile si nu sa faca incadari juridice, acest atribut fiind in sarcina organului de cercetare penala

86. Modalitati si proceduri de intocmire si predare a rapoartelor de expertiza contabila cu opinii separate

De regula, opiniile separate in cadrul unor expertize apara la expertizele contabile dispuse in procesele judiciare unde au fost numiti atat experti din oficiu cat si la recomandarea partilor se emit in cadrul aceluiasi raport de expertiza sau intr-o anexa la acesta, reglementat atat codul de procedura civila , cat si codul de procedura penala.

Opiniile diferite pot fi exprimate atat de catre expertii numiti din oficiu cat si de cei recomandati de partile din proces. Indiferent de modalitatea de consemnare a opiniei diferite de catre unul din experti (in cadrul raportului de expertiza contabila, punctual, la fiecare obiectiv, dupa formularea opiniei celuilalt expert sau prin semnarea raportului de expertiza asa cum a fost intocmit de catre celalalt expert, cu mentiunea expresa ca se anexeaza opinia separata, care face parte integranta din raport), aceasta trebuie sa fie temienic fundamentata.

Opinia separata exprimata de catre unul dintre expertii contabili trebuie sa fie depusa spre verificare la filiala CECCAR si ulterior la instanta de judecata, in acelasi timp cu raportul de expertiza contabila judiciara.

87. Care sunt condiţiile în care se impune redactarea capitolului „Considerente personale” în raportul de expertiză contabilă judiciară?

Modelul profesional al Raportului de expertiza Contabila judiciara cuprinde un paragraf sau un capitol final in care expertul contabil poate face unele consideratii sau precizari suplimentare vizavi de obiectivele (intrebarile) fixate expertizei contabile, cu precizarea ca acest paragraf poate fi introdus numai daca expertul contabil considera ca i-ar fi util organului judiciar care a dispus expertiza contabila.

Acest capitol trebuie sa fie uzitat cu precautie, mai ales de catre expertul contabil numit din oficiu, deoarece prezenta lui in raportul de expertiza contabila judiciara vine in contradictie cu principiul deontologic privind secretul profesional si confidentialitatea in expertizele contabile. Mai mult, expertul contabil prin acest paragraf, releva mai mult decat i se cere. Se recomanda mai mult folosirea acestui capitol de catre expertii recomandati de catre parti, daca informatiile sunt in beneficiul partii pe care o reprezinta, fara insa a incrimina partea adversa.

Optiunea de a introduce un astfel de paragraf intr-un raport de expertiza contabila judiciara apartine exclusiv expertului contabil.

88. Considerente privind valorificarea lucrarilor de expertiza contabila:

Pentru a fi administrata ca proba in justitie, expertiza contabila trebuie sa prezinte un nivel calitativ ridicat, sa contribuie eficient la solutionarea cauzei.

Expertiza contabila judiciara nu are forta probanta absoluta, ponderea ei in rezolvarea cauzei fiind egala cu orice alt mijloc de proba, deci eficienta ei ca mijloc de proba este determinata de contributia sa la solutionarea cauzei.Capacitatea de a evalua concluziile raportului de expertiza contabila revine organului care a dispus efectuarea expertizei, deoarece acesta raspunde de hotararea ce se pronunta pe baza probelor.

Valorificarea expertizei contabile in activitatea judiciara presupune insusirea concluziilor acesteia de catre organul beneficiar. Sunt si situatii in care, dupa examinarea expertizei contabile judiciare, beneficiarul sa ajunga la concluzia ca raportul este necorespunzator.In aceste situatii, organul care a dispus expertiza, poate dispune, la cererea partilor sau din oficiu, masuri de refacere sau de completare a expertizei. Acest lucru se poate realiza prin: lamuriri verbale date de catre expert in fata instantei de judecata, lamuriri scrise printr-un supliment la expertiza sau dispunerea unei noi expertize efectuate de catre alt expert contabil.

22

89. Consideraţii asupra Raportului de imposibilitate a efectuării expertizei contabile

In unele cazuri, cu caracter de exceptie, efectuarea lucrarilor de expertiza contabila este ingreunata sau chiar imposibila din cauza modului defectuos de conducere a contabilitatii sau chiar neconducerea la zi a acesteia sau a tranzactiilor si evenimentelor supuse expertizarii. In astfel de cazuri, expertul contabil nu este abilitat ca mai intai sa refaca sau sa aduca la zi contabilitatea si apoi sa efectueze expertiza contabila. In aceste situatii expertul contabil intocmeste un raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile din care sa rezulte argumentat motivele imposibilitatii efectuarii expertizei contabile.

Organul care a dispus efectuarea expertizei va dispune si completarea materialului documentar, perioada in care lucrarile de expertiza sunt considerate suspendate.

Raportul de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile judiciare are aceeasi structura ca si un raport normal de expertiza contabila judiciara, respectiv Introducere, Desfasurarea expertizei contabile si Concluzii, cu precizarea ca in capitolul II sunt explicitate argumentat motivele pentru care nu s-a putut realiza lucrarea de expertiza contabila.

90. Care sunt partile componente si elementele de baza ale unui raport de expertiza contabila judiciara? Detaliaţi elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului „Concluzii”din raportul de expertiză contabilă.

Raportul de expertiza contabila judiciara contine de regula trei capitole: Cap. I. Introducere, Cap. II.Desfasurarea expertizei contabile judiciare si Cap. III. Concluzii, iar in unele situatii poate sa cuprinda si cap. IV Consideratii personale ale expertului contabil.

In primul capitol sunt identificate urmatoarele: numele expertului contabil, organul care a dispus efectuarea expertizei, circumstantele care au determinat litigiul in cauza, obiectivele (intrebarile) expertizei, materialul documentar folosit, perioada de editare a raportului de expertiza si data stabilita pentru depunerea raportului.

In capitolul II sunt redate in paragrafe disctincte obiectivele expertizei, explicitarea modului de solutionare si raspunsul dat de expertul contabil pentru fiecare obiectiv.

Capitolul III CONCLUZII al raportului de expertiză contabilă trebuie să conţină câte un paragraf distinct cu concluzia (răspunsul) la fiecare obiectiv (întrebare) al (a) expertizei contabile preluat(ă) în maniera în care a fost formulat(ă) în Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE

In conformitate cu examinările materialului documentar menţionat în introducerea şi cuprinsul prezentului raport de expertiză contabilă, formulăm următoarele concluzii (răspunsuri) la obiectivele (întrebările) fixate acesteia:La obiectivul nr. 1 __________________________________La obiectivul nr. 2 __________________________________La obiectivul nr. n __________________________________ (Se vor relua răspunsurile din Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE)Pentru ca prezentul raport de expertiză contabilă să vină în sprijinul beneficiarului considerăm necesar să facem următoarele precizări:______________________________________________________ (Acest paragraf poate fi introdus numai dacă expertul contabil consideră că este util beneficiarului expertizei contabile. El poate face obiectul unui capitol separat, Capitolul IV CONSIDERAŢIILE PERSONALE ALE EXPERTULUI(ŢILOR) CONTABIL(I).)

91. Detaliaţi elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului „Desfăşurarea expertizei contabile” din raportul de expertiză contabilă.

Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE al raportului de expertiză contabilă trebuie să conţină câte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (întrebare) al (a) expertizei contabile care să cuprindă o descriere amănunţită a operaţiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, actele şi faptele analizate, locul producerii evenimentelor şi tranzacţiilor, sursele de informaţii utilizate, dacă părţile interesate în expertiza contabilă au făcut obiecţii sau au dat explicaţii pe care expertul contabil le-a luat sau nu în considerare în formularea concluziilor sale. În fiecare astfel de paragraf trebuie prezentate ansamblul calculelor şi interpretarea rezultatelor acestora. Dar, dacă aceste prezentări ar îngreuna înţelegerea expunerii de către beneficiarul raportului de expertiză contabilă, este recomandabil ca ansamblul calculelor să se facă în anexe la raportul de expertiză contabilă, iar în textul expertizei contabile să se prezinte doar rezultatele calculelor şi interpretarea acestora. Fiecare paragraf din Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE trebuie să se încheie cu concluzia (răspunsul) expertului contabil, care trebuie să fie precis(ă), concis(ă), fără echivoc, redactat(ă) într-o manieră analitică, ordonată şi sistematizată, fără a face aprecieri asupra calităţii documentelor justificative, a reprezentărilor (înregistrărilor) contabile, a expertizelor şi actelor de control (de orice fel) anterioare, şi nici asupra încadrărilor legale. Aceasta, deoarece expertul contabil analizează evenimente şi tranzacţii, şi nu încadrarea judiciară a acestora. În cazuri deosebite, în care expertul contabil, în exercitarea misiunii sale, se confruntă cu acte şi documente care nu întrunesc condiţiile legale, care exprimă situaţii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie să le ia în considerare în stabilirea rezultatelor concluziilor (răspunsurilor) sale la obiectivul(ele) fixat(e) expertizei contabile, dar trebuie să menţioneze aceasta în raportul de expertiză contabilă. Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii diferite, într-un paragraf al Capitolului II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE fiecare expert contabil trebuie să-şi motiveze detaliat şi

23

documentat opinia pe care o susţine. De regulă, în expertizele judiciare trebuie motivată separat opinia expertului recomandat de parte în raport cu opinia expertului numit din oficiu.

92. În cazul reglementărilor procedurale şi al normelor profesionale, care are prioritate? Comentaţi.

Reglementările procedurale au întâietate în faţa normelor profesionale. Aceasta rezultă din ierarhia consacrată a textelor juridice: reglementările proceduale (Codul de procedură civilă şi penală) emană de la puterea legislativă (Parlament), iar normele profesionale emană de la un organism de autoreglementare (Corpul Experţilor Contabili şi Contabilior Autorizaţi din România). Totuşi un aspect trebuie relevat, şi anume: normele profesionale sunt de factură mai recentă decât reglementările procedurale, fapt care impune ca o prevedere din normele tehnice şi profesionale care nu contravine unei prevederi procedurale, ci vine în completarea şi/sau actualizarea spiritului acesteia să fie aplicată cu prioritate. De lege ferenda susţinem necesitatea ca, în ipoteza revizuirii reglementărilor procedurale să se facă trimiteri explicite la normele tehnice şi profesionale emise de Corp.

93. Ce trebuie să conţină Capitolul I al raportului de expertiză contabilă (Introducerea)?

Capitolul I Introducere, al raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe:- identificarea expertului numit sa efectueze expertiza contabila judiciara – nume, prenume, domiciliu, numar carnet, pozitia din Tabloul Corpului;- identificarea organului care a dispus efectuarea expertizei: numarul si data incheierii de sedinta (in cazul dosarelor civile) sau al Ordonantei de numire (in cauzele penale), identificarea partilor din proces si a calitatii procesuale a lor (reclamant, parat, inculpate etc), iar in cazul expertizelor contabile extrajudiciare in acest paragraf se identifica clientul cu adresa, domiciliu, numar contract;- identificarea imprejurarilor in care a luat nastere litigiul in care s-a dispus ca mijloc de proba expertiza contabila (procesele civile si penale) sau a conditiilor in care a fost contractata expertiza contabila;- Enumerarea obiectivelor expertizei contabile. In cazul celor judiciare aceste obiective se preiau ad literam din incheierea de sedinta iar in cazul celor extrajudiciare formularea se preia din contract;- Identificarea perioadei si a locului in care s-a efectuat expertiza contabila;- Nominalizarea materialului documentar care are legatura cu obiectivele expertizei;- Mentionarea datei de depunere a raportului de expertiza contabila, daca s-au solicitat alte termene decat cel stabilit de instanta si daca in cauza au mai fost efectuate alte expertize contabile;- Precizarea onorariului provizoriu stabilit de instanta de judecata si daca in acelasi dosar au mai fost efectuate si alte expertize contabile judiciare, cu indicarea numelui expertului/expertilor.

94. Care este conţinutul Capitolului II al Raportului de expertiză contabilă?

Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE al raportului de expertiză contabilă trebuie să conţină câte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (întrebare) al (a) expertizei contabile care să cuprindă o descriere amănunţită a operaţiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, actele şi faptele analizate, locul producerii evenimentelor şi tranzacţiilor, sursele de informaţii utilizate, dacă părţile interesate în expertiza contabilă au făcut obiecţii sau au dat explicaţii pe care expertul contabil le-a luat sau nu în considerare în formularea concluziilor sale. În fiecare astfel de paragraf trebuie prezentate ansamblul calculelor şi interpretarea rezultatelor acestora. Dar, dacă aceste prezentări ar îngreuna înţelegerea expunerii de către beneficiarul raportului de expertiză contabilă, este recomandabil ca ansamblul calculelor să se facă în anexe la raportul de expertiză contabilă, iar în textul expertizei contabile să se prezinte doar rezultatele calculelor şi interpretarea acestora. Fiecare paragraf din Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE trebuie să se încheie cu concluzia (răspunsul) expertului contabil, care trebuie să fie precis(ă), concis(ă), fără echivoc, redactat(ă) într-o manieră analitică, ordonată şi sistematizată, fără a face aprecieri asupra calităţii documentelor justificative, a reprezentărilor (înregistrărilor) contabile, a expertizelor şi actelor de control (de orice fel) anterioare, şi nici asupra încadrărilor legale. Aceasta, deoarece expertul contabil analizează evenimente şi tranzacţii, şi nu încadrarea judiciară a acestora. În cazuri deosebite, în care expertul contabil, în exercitarea misiunii sale, se confruntă cu acte şi documente care nu întrunesc condiţiile legale, care exprimă situaţii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie să le ia în considerare în stabilirea rezultatelor concluziilor (răspunsurilor) sale la obiectivul(ele) fixat(e) expertizei contabile, dar trebuie să menţioneze aceasta în raportul de expertiză contabilă. Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii diferite, într-un paragraf al Capitolului II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE fiecare expert contabil trebuie să-şi motiveze detaliat şi documentat opinia pe care o susţine. De regulă, în expertizele judiciare trebuie motivată separat opinia expertului recomandat de parte în raport cu opinia expertului numit din oficiu.

95. Care sunt documentele care se pot încadra ca „material documentar” în cazul unei expertize judiciare?

Orientativ, materialul documentar intr-o expertiza contabila judiciara se compune din:- Dosarul cauzei, aflat la instanta de judecata care a dispus proba cu expertiza contabila;- Documentele justificative si registrele de contabilitate aflate in pastrarea partilor implicate in proces;- Procesele verbale intocmite de organele de control abilitate.

24

Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, expertul contabil are dreptul sa ia cunostinta despre continutul dosarului penal numai cu incuviintarea organului de cercetare si urmarire penala (politie, parchet) sau a instantei de judecata ;

Explicatiile date de catre parti (chiar in scris) nu constituie material documentar. Expertul contabil trebuie sa aibe in vedere explicatiile partilor, dar trebuie sa le analizeze in raport cu actele justificative si contabile expertizate, mentionand in raportul de expertiza contabila concordanta sau neconcordanta dintre explicatiile partilor si actele examinate.In cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, partile implicate pot da explicatiile necesare numai cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata.

Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de catre acesta de la partile care il au in pastrare.

96. Semnarea raportului de expertiză contabilă.

Raportul de expertiză contabilă se parafează şi se semnează filă de filă, inclusiv anexele. Raportul de expertiză contabilă se depune la beneficiarul acestuia în termenul legal sau contractual.

Pentru a evita orice dispută cu privire la originalitatea raportului de expertiză contabilă, acesta, inclusiv anexele, se parafează şi se semnează de către expertul(ţii) contabil(i) pe fiecare pagină în parte. Toate exemplarele parafate şi semnate de expertul(ţii) contabil(i) în original au calitatea de rapoarte de expertiză contabilă originale. Toate celelalte au calitatea de copii, indiferent de tehnicile de multiplicare.

Raportul de expertiză contabilă nu se semnează de către niciuna dintre părţile interesate în efectuarea expertizei contabile.

De regulă, raportul de expertiză contabilă se întocmeşte în două exemplare originale: unul pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile şi unul pentru expertul(ţii) contabil(i) care a (au) efectuat expertiza contabilă. Numărul de exemplare originale poate fi mai mare dacă beneficiarul raportului de expertiză solicită acest lucru.

Raportul de expertiză contabilă judiciară se depune la organele care au dispus-o cu cel puţin cinci zile înainte de data stabilită pentru judecată. Raportul de expertiză contabilă extrajudiciară se predă clientului care a solicitat-o la locul şi la termenul prevăzute în contract.

97. Anexele raportului de expertiză contabilă.

Anexele la raportul de expertiză contabilă, indiferent de tipul acestuia (obişnuit, cu observaţii sau cu imposibilitatea efectuării expertizei contabile), fac parte integrantă din raportul de expertiză contabilă şi se întocmesc de către expertul(ţii) contabil(i) cu scopul de a susţine o constatare din cuprinsul raportului de expertiză contabilă.

Anexele la raportul de expertiză contabilă trebuie întocmite atunci şi numai atunci când există necesitatea de documentare a unei constatări din raportul de expertiză contabilă, ele având menirea să degreveze conţinutul raportului de expertiză contabilă de prezentări prea detaliate, cifre multiple sau alte elemente de natură similară. Nu pot constitui anexe la raportul de expertiză contabilă documentele justificative sau registrele contabile originale sau reproduse prin tehnici de multiplicare. Anexele raportului de expertiză contabilă sunt un produs al muncii expertului(ţilor) contabil(i).

98. Enumeraţi obiectivele la care trebuie să răspundă auditul de calitate în domeniul calităţii serviciilor contabile.

Auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile răspunde următoarelor obiective:a) oferirea posibilităţii ca publicul să aibă o bună percepţie asupra calităţii serviciilor prestate şi armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;b) contribuirea la buna organizare a cabinetelor şi la perfecţionarea metodelor de lucru;c) aprecierea modului de aplicare a regulilor şi normelor profesionale şi de respectare a obligaţiilor de membru;d) dezvoltarea solidarităţii în rândul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea şi respectul profesioniştilor faţă de organele Corpului.

99. Enumeraţi principiile fundamentale pe care se bazează auditul de calitate în domeniul calităţii serviciilor contabile.

Auditul de calitate se întemeiază pe 5 principii fundamentale:a) universalitate: auditul se aplică tuturor cabinetelor definite ca atare şi tuturor serviciilor profesionale realizate de acestea: contabilitate, audit, consultanţă, expertiză etc.;b) confidenţialitate: nicio informaţie privind un cabinet sau un membru al acestuia nu poate fi adusă la cunoştinţă terţilor;c) adaptarea auditului: este corespunzător naturii misiunilor exercitate şi mărimii cabinetului;d) colegialitate: auditul este efectuat de către experţii contabili membri ai Corpului, anume formaţi şi instruiţi, care au calitatea de angajaţi ai Corpului;e) armonizare: pe cât posibil, cabinetele care execută activităţi reglementate de mai multe organisme profesionale pot face obiectul unui audit cu obiective stabilite de comun acord cu aceste organisme.

25

100. Care este procedura de lucru / metodologia auditorilor de calitate în activitatea de auditare a expertizelor contabile?

Auditul de calitate cuprinde:a) cunoaşterea modului de organizare a cabinetului, a sistemelor şi procedurilor în vigoare în cadrul acestuia (auditul structural);b) aprecierea modului în care sunt aplicate normele profesionale, examinându-se prin sondaj dosarele de lucru corespunzătoare misiunilor selecţionate pentru audit (audit tehnic);c) îndeplinirea obligaţiilor de membru al Corpului în ceea ce priveşte educaţia, etica, plata cotizaţiilor, depunerea raportului anual de activitate, participarea la activităţile organizate de Corp (auditul de conformitate).

26