8/3/2019 7831744 Muzica de Traditie Bizantina La Romani Secolul Xix

1/3

Muzica de traditie bizantina la romani in sec. al XIX - lea

Alte articole:

Epoca de inflorire a condacului in imnografiabisericeasca Imnografi si melozi Cantarile de origine nescripturistica Alte cantari de origine biblica Psalmii biblici

Link-uri sponsorizate:

www.copilul.ro - Portal pentru mamici si taticiwww.jurnale.ro - Jurnale onlinewww.e-transport.ro - Auto, Bursa Transport

Muzica de traditie bizantina la romani in sec. al XIX - lea

Ca o consecinta a evolutiei muzicii bisericesti, la inceputul secolului al XIX-leas-a oficializat la Constantinopol si imediat in Tarile Romane o reforma radicala,care rupea legatura, intr-un anumit sens, cu vechile melodii bizantine. Aceastase intrezarea din a doua jumatate a secolului precedent, fiind inceputa dePetru Lampadarie (+ 1777), cel care a compus intr-un stil nou toata gama decantari bisericesti necesare cultului divin. Ideile acestuia sunt aplicate maideparte in practica de ucenicii sai: Agapie Paliermul si Gheorghe Cretanul,care la un moment dat, derutati oarecum de aceasta intorsatura radicala, au

cautat o alta solutie in inventarea notatiei alfabetice, dar n-au reusit,deoarece traditia neumelor era foarte puternica. Protagonistii oficiali aiacestui nou sistem de cantare sunt: Chrysant de Madit, Grigorie Lampadarul(Levitul) si Hurmuz Gheorghiu (Chartofilax). Noua reforma a muzicii psalticesau "sistema cea noua", cum este cunoscuta de toata lumea, s-a aplicat laConstantinopol, in scoala de muzica bisericeasca, infiintata, se pare, in modspecial, in 1814, ca sa predea cei trei muzicieni amintiti, noul sistem.

Dupa majoritatea muzicologilor, aceasta reforma a stabilit urmatoarele :- a inlocuit ftongurile polisilabice (acestea desemnau un fel de formulemelodice, un fel de aide-memoire pentru fiecare glas sau eh) cualtele monosilabice (ex.: ananes - pa, neanes- vu, nana - ga, haghia - di;aneanes - ke; aanes - zo; neaghie - ni). - a stabilit feluriletonurilor la trei : mari - 4 sferturi de ton (ton mare), mijlocii - 3

sferturi de ton (ton mic) si mici - 2 sferturi de ton (ton mai mic).- genurile au ramas aceleasi : diatonic, cromatic si enarmonic.- s-a adoptat in stilul cantarilor tempoul sau tactul: irmologic,stihiraric si papadic.- s-a redus foarte mult numarul semnelor notatiei neumatice, ramanand lazece vocale simple, care, sprijinite unele de altele si combinate intre ele,indica toate intervalele suitoare si coboratoare ; patru timporale cu dublarilesau triplarile lor; optsprezece ftorale (semne de alteratie), dintre care optdiatonice (cate una pentru fiecare treapta a scarii diatonice); cinci cromatice,dintre care doua pentru glasul 2, doua pentru glasul 6 si una pentru scaramustar; cinci enarmonice : nisabur, hisar, agem, general diez si general ifes;cinci semne consunante : varia, psifistonul, antichenoma, omalonul sieteronul.

Cauzele reformei de la 1814-1815 sunt puse de multi muzicologi pe seama

http://www.crestinortodox.ro/Epoca_de_inflorire_a_condacului_in_imnografia_bisericeasca_7446.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/Epoca_de_inflorire_a_condacului_in_imnografia_bisericeasca_7446.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/Imnografi_si_melozi_7443.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/Cantarile_de_origine_nescripturistica_7442.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/Alte_cantari_de_origine_biblica_7441.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/Psalmii_biblici_7439.htmlhttp://www.copilul.ro/http://www.copilul.ro/http://www.copilul.ro/http://www.copilul.ro/http://www.jurnale.ro/http://www.jurnale.ro/http://www.jurnale.ro/http://www.jurnale.ro/http://www.e-transport.ro/http://www.e-transport.ro/http://www.e-transport.ro/http://www.crestinortodox.ro/Epoca_de_inflorire_a_condacului_in_imnografia_bisericeasca_7446.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/Epoca_de_inflorire_a_condacului_in_imnografia_bisericeasca_7446.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/Epoca_de_inflorire_a_condacului_in_imnografia_bisericeasca_7446.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/Epoca_de_inflorire_a_condacului_in_imnografia_bisericeasca_7446.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/Imnografi_si_melozi_7443.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/Imnografi_si_melozi_7443.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/Imnografi_si_melozi_7443.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/Cantarile_de_origine_nescripturistica_7442.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/Cantarile_de_origine_nescripturistica_7442.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/Cantarile_de_origine_nescripturistica_7442.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/Alte_cantari_de_origine_biblica_7441.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/Alte_cantari_de_origine_biblica_7441.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/Alte_cantari_de_origine_biblica_7441.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/Psalmii_biblici_7439.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/Psalmii_biblici_7439.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/Psalmii_biblici_7439.htmlhttp://www.copilul.ro/http://www.copilul.ro/http://www.copilul.ro/http://www.jurnale.ro/http://www.jurnale.ro/http://www.jurnale.ro/http://www.e-transport.ro/http://www.e-transport.ro/http://www.e-transport.ro/http://www.crestinortodox.ro/Epoca_de_inflorire_a_condacului_in_imnografia_bisericeasca_7446.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/Epoca_de_inflorire_a_condacului_in_imnografia_bisericeasca_7446.html

8/3/2019 7831744 Muzica de Traditie Bizantina La Romani Secolul Xix

2/3

influentelor reciproce, pe care le exercitau atunci Orientul si Occidentul, unulasupra altuia, nu numai in muzica ci in mai toate artele si, in general, in toatacultura.

Reforma sau noul sistem muzical bisericesc s-a impus foarte repede in lumeaortodoxa de atunci, gasindu-si numerosi adepti aici in tarile romane. La 6 iunie

1817, se deschide oficial o scoala pentru deprinderea sistemei celei noi pelanga biserica Sf. Nicolae - Selari din Bucuresti. Aici va fi "asezat" profesorPetru Emanoil Efesiu, grec de origine, care insusi se "desavarsise" la scoaladin Constantinopol. Prin el s-a raspandit la noi noua notatie muzicala si tot elpune bazele primei tipografii de note muzicale psaltice din lumea ortodoxaorientala(1820). Din cauza evenimentelor de la 1821 nu va apuca sa-sitipareasca intreaga gama de cantari necesare stranei, ci numai doua volume:1. Noul Anastasimatar, si 2. Doxastarul pe scurt. Printre primii elevi au fostMacarie Ieromonahul, Panaiot Enghiurliu (mai apoi, Pangratie pe numele decalugarie) si Anton Pann. De acestia se leaga indeplinirea unui mai vechiideal - romanirea definitiva a cantarii bisericesti - ideal propus cu o suta de animai inainte, de catre autorul primei "Psaltichii romanesti", Filotei Ieromonahuldin Sf. Mitropolie, la 1714, dar care acum devine o realitate sigura.

Este remarcabil faptul ca atat scoala cat si tipografia au avut roluri foarteimportante in aplicarea reformei: primul este acela ca a format primiispecialisti in noua notatie iar al doilea este faptul ca profesionalismulacestora a oferit Mitropolitului Dionisie Lupu posibilitatea infiintarii primei scolide muzica bizantina in limba romana, si a unei comisii care sa se ocupe detraducerea cantarilor bisericesti.

Macarie Ieromonahul, unul dintre reprezentantii de seama ai muziciibisericesti romanesti a urmat exemplul lui Petru Efesiu de a tipari muzica. El atradus (romanit) intregul Anastasimatar care a fost tiparit de Efesiu laBucuresti, precum si multe alte carti necesare serviciilor divine( Irmologhion,Tomul al doilea al Antologiei, Prohodul Domnului ).

Alaturi de Macarie Ieromonahul, Anton Pann a fost cu adevaratomul unui inceput de veac nou in muzica noastra psaltica. Un aportsubstantial il aduce prin reunirea cantarilor bisericesti, realizand concordantadintre muzica si noul text romanesc. Din opera muzicala bisericeasca a luiAnton Pann amintim: Noul Doxastar, Bazul teoretic si practic al muziciibisericesti sau Gramatica melodica, Heruvico-Chinonicar, Paresimier, NoulAnastasimatar.

Acestia au tradus textul cantarilor din greceste, adaptand totodata melodia lamuzicalitatea limbii. Astfel, ei au reusit sa impuna de la inceput acestui modde cantare o nota specific romaneasca si mereu au trait si au lucrat animatide aceasta dorinta, reusind sa creeze o cantare noua, perpetuata pana astaziin bisericile noastre.

Aceste lucrari in domeniul muzical bisericesc au fost continuate de psalti sicompozitori care au avut un aport deosebit in dezvoltarea cantarii bizantine inRomania. Dintre acestia trebuie amintiti:

Stefanache Popescu compune cantarile in stilul traditional asemanator cual inaintasilor sai, Macarie si Anton Pann. El culege, selectioneaza si stilizeazaoarecum cantarile mai scurte, ferindu-se de cele prea larg ornamentate, sitendinta aceasta se va impune. Stefanache Popescu ramane cunoscut sipentru faptul ca introduce in muzica bisericeasca "tactul indoit". TiparesteColectiuni de cantari bisericesti, Prohodul Domnului, Manual de muzicabisericeasca, Anastasimatarul practico-teoretic prescurtat.

Oprea Demetrescu este unul dintre ucenicii cei mai apropiati ai lui AntonPann care si-a facut ucenicia in tipografia acestuia. Acesta urmeaza linia lui

Macarie si Anton Pann, dar selecteaza cantarile mai simple, adica mai usor deexecutat, iar la cele intinse intervine, de la caz, la caz, si mai modifica,prescurteaza; aranjeaza etc. Nu a tiparit decat doua lucrari de muzica

8/3/2019 7831744 Muzica de Traditie Bizantina La Romani Secolul Xix

3/3

bisericeasca: Principii elementare ale muzicii bisericesti si Antologia musico-eclesiastica.

Ghelasie Arhimandritul(Basarabeanul) este cunoscut ca mare protopsaltroman, profesor si creator de catari bisericesti. Dintre compozitiile sale datatementionam : catavasiile grabnice, chinonice duminicale, axioane, heruvice.

Ioan Zmeu se mentine in general pe linia traditionala, iar acolo unde nu-iconvine cauta sa simplifice lucrarile, facandu-le mai accesibile. A compus sitiparit urmatoarele carti : Utrenier si liturghier, Utrenier, Liturghier, Idiomelar,Teoreticon, Anastasimatar practic, Catavasierul muzical, Slujba sfintiriibisericii.

Nicolae Severeanu se remarca prin tendinta indrazneata de innoire, demodernizare a muzicii bisericesti. A cautat sa elimine asimetria si poliritmia,incadrand cantarile intr-o masura binara de 2/4. Era adeptul introducerii simuzicii liniare in scolile de cantareti. Aplica pentru prima oara eliminarea siinlocuirea prin linii a vocalelor ce se repeta sub mai multe note muzicale.Carti tiparite: Gramatica, Anastasimatarul si Irmologhionul, Curs elementarde muzica orientala, Irmologhiono-Catavasier, Noul Anastasimatar,

Liturghierulritmic, Anastasimatarul ritmic, Prohodul.Dimitrie Suceveanu compune melodiile pe un fond melodic bisericescromanesc. El retipareste mai intai, pentru scoala sa de la Iasi, operele luiMacarie, in 1843, ca dupa aceea, bazat pe aceleasi variante si adaugand sialtele specific romanesti, a alcatuit lucrarea sa cea mai importanta:Idiomelarul unit cu Doxastarul . A mai tiparit Prohodul Domnului si a compusmulte alte cantari tiparite mai tarziu si chiar atunci in colectiile altorprotopsalti, ca: heruvice, axioane, polieleie, anixandare etc.

Traditiile stilistice ale traditiei bizantine au fost continuate si in secolul XX deT. V. Stupcanu, Ion Popescu Pasarea, Grigore Pantiru s.a.