78007214 Dezvoltarea Municipiului Constanta

7/29/2019 78007214 Dezvoltarea Municipiului Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/78007214-dezvoltarea-municipiului-constanta 1/21

1

CUPRINS

Abstract.Motivaţie şi obiective………………………………………………………………………………….…1

CAPITOLUL 1 ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE A MUNICIPIULUI CONSTANŢA…....2

1.1. Amplasare……………………………………………………………………………......….2

1.2. Cadrul natural………………………………………………………………………......…...3

1.3. Turism………………………………………………………………………………......…...5

1.4. Demografie…………………………………………………………………………….…..10

1.5. Situaţia infrastructurii………………………………………………………………..….....13

CAPITOLUL 2 RESURSE , NEVOI ŞI SOLUŢII PENTRU DEZVOLTAREA

MUNICIPIULUI CONSTANŢA………………………………………………………..….....15

2.1. Resurse care pot contribui la dezvoltarea microregiunii……………………………….…..15

2.2. Resurse care pot contribui la dezvoltarea microregiunii……………………………….…..15

2.3. Obiectivul general şi prioritãţile de dezvoltare……………………………………...……..17 2.4. Plan de acțiune…………………………………………………………………………......17



2

Abstract. Motivaţie şi obiective

Studiul se va realiza la nivelul municipiului Constanţa, din cadrul judeţului cu acelaşi

nume, situat în partea de sud-est a României, la 44°10′24″N, 28°38′18″E. Se situează pe coasta

Mării Negre, într -o zonă lagunară la est, deluroasă la nord şi în partea centrală, şi de câmpie la

sud şi vest. Posedă o plajă proprie, cu o lungime de 6 km. Partea de nord a municipiului este

ocupată de staţiunea Mamaia, care este cea mai populată staţiune turistică de pe litoral; se află pe

malul unei lagune, având o plajă de 7 km lungime, plajă care se continuă cu alţi 6 km pe

teritoriul oraşului Năvodari.

Am ales să analizăm Municipiul Constanţa deoarece reprezintă mobilul ideal al studiului

prin prisma faptului că are un potenţial turistic de o mare diversitate, datorită poziţiei salegeografice, care de asemenea, permite posibilitatea practicării diferitelor forme de turism: litoral,

de agrement, religios, turism de afaceri etc.

Obiectivele urmărite în realizarea studiului se referă la analiza stării actuale a turismului,

radiografierea punctelor forte dar şi problemelor, identificarea nevoilor pe care le are în prezent

municipiului Constanţa şi în final o serie de soluţii la nevoile identificate dar şi modalităţi de

aplicare a acestora. Studiul se va concretiza într-un plan de acţiune menit să ajute la îndeplinirea

obiectivelor stabilite pentru dezvoltarea turismului la nivelul municipiului Constanţa.

http://toolserver.org/~geohack/geohack.php?pagename=Constan%C8%9Ba&params=44_10_24_N_28_38_18_E_type:city&language=ro





3

CAPITOLUL 1

ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE A MUNICIPIULUI CONSTANŢA

Constanța este un municipiu aflat pe coasta Mării Negre, în partea de sud -est a României,

în regiunea istorică Dobrogea, reședință a județului cu același nume și cel mai mare oraș al

regiunii de dezvoltare Sud-Est. Constanța este alături de Cluj Napoca orașul cu cel mai ridicat

standard de viață din România după Bucureşti. În jurul municipiului există o arie metropolitană

importantă care face din Constanța a doua zonă metropolitană a țării după București. Având

446.595 locuitori, ce reprezintă 70% din populația județului Constanța și suprafața de 2121,39

km² , Zona metropolitană Constanța reunește în afara orașului alte 13 localități: Agigea, Corbu,

Cumpăna, Eforie, Lumina, Mihail Kogălniceanu, Murfatlar, Năvodari, Ovidiu, Poarta Albă,

Techirghiol, Tuzla și Valu lui Traian. Constanța este orașul cel mai vechi atestat de pe teritoriul României. Prima atestare

documentară datează din 657 î.Hr. când pe locul actualei peninsule (și chiar sub apele de azi, în

dreptul Cazinoului) s-a format o colonie greacă numită Tomis. Localitatea a fost cucerită de

romani în 71 î.Hr. și redenumită Constantiana după sora împăratului Constantin cel Mare. În

cursul secolului XIII Marea cea mare (cum era denumită atunci Marea Neagră) a fost dominată

de negustorii italieni din Genova care au ajutat la dezvoltarea orașului. Ulterior, Constanța a

suferit un declin sub conducerea otomană, devenind un simplu sat locuit de pescari greci și de

crescători tătari de cai și oi. Localitatea a redevenit oraș după construirea căii ferate Cernavodă-

Constanța și a portului, în 1865, pentru exportul grânelor românești. După Războiul de

Independență (1877-1878), când Dobrogea a devenit parte a Regatului României, Constanța,

principal port al statului, a crescut continuu, deținând acest rol până astăzi.

1.1. Amplasare

Constanța se află în județul cu același nume, în partea de sud-est a României, la

44°10′24″N, 28°38′18″E. Se situează pe coasta Mării Negre, într -o zonă lagunară la est,

deluroasă la nord și în partea centrală, și de câmpie la sud și vest. Orașul Constanța posedă o

plajă proprie în lungime de 6 km. Partea de nord a municipiului, Mamaia, cea mai populată

stațiune turistică de pe Litoral, se află pe malul unei lagune, având o plajă de 7 km lungime, plajă

care se continuă cu alți 6 km pe teritoriul orașului Năvodari.



4

Municipiul se învecinează cu orașele Năvodari și Ovidiu la nord, cu comuna Agigea la

sud (cu aceste trei localități fiind lipit), orașul Murfatlar și comuna Valu lui Traian la vest, orașul

Techirghiol și comuna Cumpăna la sud-vest și Marea Neagră la est. Constanța este împărțită în

cartiere : la cele tradiționale precum Anadolu (Anadol-Köy în turcește), Tăbăcăria, Brotăcei,

Faleza Nord, Coiciu, Palas, Medeea, Brătianu, Centru, Peninsula, Agigea sau Viile Noi, s-au

adăugat cartiere sau subdiviziuni noi precum Tomis I, II, III și Nord, Abator, CET, Km 4, 4-5 și

5 ,Faleza Sud (Poarta 6) și alte nume poetice, moșteniri ale "epocii de aur". Cartierele nu au o

autonomie administrativă, cum este cazul sectoarelor Bucureștiului, iar granițele lor nu sunt

exact delimitate, cu excepția stațiunii-cartier bine cunoscută de turiști Mamaia, ale cărei granițe

sunt bine delimitate printr-un portal deasupra șoselei.

1.2. Cadrul natural

Relieful

In judeţul Constanţa predomină relieful de podiş cu altitudine redusă, cu valori sub 200

m, doar în nordul judeţului altitudinea atingând pe alocuri 250 m. Podişul Casimcea ocupă partea

de nord a judeţului, iar în partea de sud se întinde Podişul Dobrogei de Sud care seamănă cu o

câmpie înaltaă, având un aspect calcaros. Litoralul Mării Negre este format la nord din cordoane

de nisip care separă lacurile de mare, iar în partea sudică se remarcă o falezâă abruptă formată

din calcare şi loess cu înălţimi de 15-30 m.

Reţeaua hidrografică

Cea mai importantă unitate hidrografică a municipiului Constanţa este Marea Neagră,

situată în partea estică a oraşului. Marea Neagră este o mare continentală şi are o suprafaţă de

411.540 km. Adâncimea maximă este mai mare de 2.211 m, însă, datorită configuraţiei ţărmului

şi a reliefului submarin, adâncimea apei este mai mică în jurul malului românesc. Salinitatea este

de 20 – 22 ‰ la suprafaţa apei şi de până la 28 ‰ în adancime, dar scade datorită aportului de

apă dulce. Reţeaua hidrografică este formată lacuri naturale (Siutghiol şi Tăbăcăriei).



5

Clima

Regimul climatic temperat - continental caracteristic municipiului Constanţa este

influenţat de poziţia geografică, situându-se între Dunăre şi Marea Neagră, precum şi de

particularităţile fizico-geografice ale teritoriului. In zona litorală, climatul prezintă o influenţă

marină. Climatul maritim este caracterizat prin veri a căror căldura este atenuată de briza mării şi

ierni blânde, marcate de vânturi puternice şi umede ce bat dinspre mare. Temperaturile medii

anuale variază între 10°C in nordul si centrul municipiului şi peste 11°C în sud. Variaţiile

multianuale nu depăşesc 4°C. Circulaţia maselor de aer este influenţată iarna de anticiclonul

siberian care determină reducerea cantităţilor de precipitaţii, iar vara anticiclonul Azorelor

provoacă temperaturi ridicate şi secete. Influenţele Mării Negre se resimt prin toamne lungi şi

călduroase, ca şi prin primăveri târzii şi răcoroase. Vântul predominant este cel care bate în

direcţia nord-nord-est, caracterizându-se printr-o umiditate redusă vara, în timp ce iarna aduceviscole şi geruri.

Flora si vegetatia

În municipiul Constanţa s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat condiţiilor

climatice de umiditate redusăţ. Vegetaţia este caracteristică stepei, aici găsindu-se atât elemente

floristice est-europene cât şi specii din flora mediteraneană şi balcanică . Stepa dobrogeană

cuprinde plante ierboase, migdali pitici, porumbari şi tufe de păducei. In împrejurimile

Constanţei se pot întalni o serie de plante specifice regiunii: clopoţelul, garofiţa, cimbrişorul.

Vegetaţia de nisipuri ocupă o zonă îngustă de-a lungul litoralului Mării Negre. Pe nisipurile

plajelor cresc: orzul sălbatic, perişorul de nisip, volbura de nisip, jalesul, lucerna de nisip.

Fauna

Printre animalele care se regăsesc în municipiul Constanţa se numară iepurii, dihorii,

lupii, vulpile, harciogul mic. Dintre reptile, pe litoral se pot găsi diverse specii de şerpi, şopârla

verde, iar dintre păsari, mai multe specii de pescăruşi. Dintre speciile rare ocrotite de lege fac

parte piciorongul şi pescăruşul mic. Dintre insectele întâlnite pe litoral, cele mai răspândite sunt

marele scarabeu, carăbuşul pătat, urechelniţa. Pe litoral se mai pot întâlni: broasca ţestoasă de

uscat, broasca de apă, ţestoasa marină.



6

Bogăţiile solului

În subsol sunt importante resurse minerale printre care se numără mineralele feroase,

apele mineralizate, materialele de construcţii, izvoarele mezotermale, rocile commune şi cele

fosfatice. Suprafaţa podişului este în mare parte acoperită de o pătură de calcar şi loess, podişul

Casimcea având chiar o structură aparte: un amestec de şisturi verzi acoperite de calcare jurasice

şi straturi de loess. Platforma continentală a Mării Negre are importante resurse de hidrocarburi

şi minerale puse în valoare pe măsura dării în folosinţă a unor instalaţii de foraj marin.

1.3. Turism

Litoralul românesc al Mării Negre are o alcătuire complexă care-i măreşte valoarea

turistică. Întreaga zonă dispune de plaje întinse şi însorite aproximativ 9-12 ore/zi, nisipuri cucalităţi deosebite, lacuri cu ape dulci sau sărate şi nămoluri terapeutice, izvoare minerale şi pe

alocuri faleze înalte. Apa Mării Negre cu o salinitate mai redusă şi fără maree, lipsa stâncilor şi a

faunei periculoase, climatul marin liniştit şi plăcut conferă în plus litoralului românesc calităţi

remarcabile.

Staţiunile de pe litoral cunoscute în

turismul internaţional, cum sunt: Năvodari,

Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol,

Costineşti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora,

Venus, Saturn, Mangalia, cu baze de cazare şi

tratament şi diverse posibilităţi de agrement, oferă

condiţii pentru odihnă şi tratament în sezonul

estival, iar unele şi în extrasezon. Aceste staţiuni,

în anul 2007, deţineau împreună 41,5% din

capacitatea de cazare turistică pe ţară.

Principalii indicatori din domeniul

turismului pentru municipiul Constanţa şi staţiunea Mamaia pot fi redaţi cel mai bine prin

urmãtorul tabel:



7

Obiective turistice

Cazinoul, renumit pentru faleza din apropiere

este loc de promenadă pentru locuitorii din

Constanţa şi pentru turişti.

Muzeul Arheologic are o colecţie impresionantă de

statui române. Două dintre ele sunt speciale: una dintre eleZeiţa Fortuna şi Zeul Pontos, cei doi protectori ai oraşului şi

cealaltă Şarpele Glicon. Acestea au fost descoperite în 1962,

sub o gară veche, şi au rezistat invaziei avarilor (secolul al

VII-lea d.Hr.). De asemenea turiştii pot vedea mozaicul



8

român şi pot vizită sală dedicată lui Ovidiu, poetul român care a trăit în exil în Tomis între 8 -17

d.Hr.

După ce a fost aproape distrus, oraşul a fost uitat timp de 1200 de ani, iar regele Carol I,

i-a dat o viaţă noua la sfârşitul secolului al XIX-lea, atât că port cât şi că staţiune la Marea

Neagră. Au fost construite clădiri, hoteluri şi un casino. Din oraşul român Tomis, se mai găseşte

numai o parte din vechiul zid al oraşului şi Turnul Macelarilor (care datează din secolul al VI-

lea). În Parcul Victoria, în aer liber, se găsesc coloane şi amfore. Alte ruine sunt Histria, de -a

lungul ţărmului şi Adamclisi. Dominaţia otomană este marcată în Constanţa prin Moscheea

Mahmud al ÎI-lea şi de către farul genovez ridicat în secolul al XIII-lea şi care încă mai

funcţionează lângă portul de agrement. Este o plăcere să te plimbi de-a lungul ţărmului sau să-ţi

petreci timpul în casinoul construit în still Rococo. Chiar în faţă Delfinariului se găseşte

Acvariul, care expune floră şi faună Mării Negre.

Delfinariul

Delfinariul din Constanţa şi-a început activitatea la 1

iunie 1972, constituind prima formă muzeistică de acest gen

din ţară şi prima din sud-estul Europei la acea dată. În

amfiteatrul cu piscină şi în bazinul acoperit, se organizează

demonstraţii cu delfini şi lei de mare.

În Marea Neagră trăiesc trei subspecii de delfini, şi anume: marsuinul, delfinul comun şi

afalinul.Delfinariul Constanţa a găzduit în bazinele sale toate cele trei specii de delfin din Marea

Neagră. Primii au fost marsuinii (Phocoena phocoena relicta) şi delfinii comuni (Delphinus

delphis ponticus), iar în urmă cu aproape 20 de ani au fost aduşi şi afalinii sau delfinii mari cum

mai este numită specia Tursiops truncatus ponticus, din care făcea parte şi Mark, veteranul şi

totodată vedetă a Delfinariului până în 2009.

Recent, în 2010, delfinariul a achiziţionat 3 exemplare tinere de afalin (Tursiops

truncatus) provenite de la Aquarium Beijing, instituție colaboratoare.Cele 3 exemplare, un

mascul şi două female, au fost antrenate în primele două luni după sosire, de o echipă mixtă

româno-chineză.



9

Planetariul

Ca o fereastra deschisă permanent spre cer,

Planetariul din Constanţa este ca un "far" la malul

Mării Negre. Primul obiectiv public de acest gen

din ţară, luand fiinţă in anul in care omul a reuşit să

"atingă" pentru prima dată cu piciorul Lună (1969).

Publicul vizitator este variat, de la preşcolari, pană

la varstnici.

Demonstraţia de planetariu este o proiecţie pe o boltă artificială a unui cer instelat. In

sala prevazută cu aer condiţionat, poţi petrece o noapte in cateva zeci de minute, totdeauna avnd

siguranţa unui "cer senin". Planetariul dispune de o cupolă cu diametrul de 8 m şi o capacitate de80 de locuri. Aparatul de proiecţie cu care se realizează demonstraţiile este de tip ZKP-2 (1988),

realizat in Germania (Karl Zeiss Jena). In holul Planetariului poate fi vizitată o expoziţie cu

tematică de astronomie. In cupola Planetariului au loc demonstratii cu proiectorul ZKP-2 şi pot fi

văzute: stele (aproximativ 5000); planete; Luna; constelaţii (constelaţii zodiacale); comete;

meteori; sateliţii galileeni ai lui Jupiter; sateliţi artificiali; Sistemul Solar -mişcarea de revoluţie a

planetelor din Sistemul Solar. Pot fi determinate coordonate orizontale, ecuatoriale şi ecliptice.

Marea Moschee

Aflată în imediata apropiere a Pieţei Ovidiu, Marea Moschee

a fost clădită în anul 1910, pe locul unei vechi geamii. Minaretul, a

carui înălţime atinge 50m, şi cupola clădirii au fost construite din beton

armat. Pentru realizarea coloanelor şi a scărilor s-a folosit calcarul de

Albeşti, iar pentru poarta mare de la intrare s-a adus marmură neagră

din Italia. Edificiul are o frumoasă pictură interioară, în care domină

culorile verde, al bastru de cobalt, ocru deschis şi roşu.



10

Biserica romano-catolica Sfantul Anton

Construcţie în stil romanic, ridicată în 1937, după planurile

arhitectului Romano de Simon, pe locul unei alte biserici catolice ce

data din 1885. Ea a fost realizată din cărămidă roşie şi are un turn

pătrat.

Catedrala Ortodoxă Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

Este o construcţie ridicată după planurile arhitectului Ion Mincu

între 1883-1885. În interiorul său se află două jilturi artistic lucrate.

Construcţia, în stil greco-roman, din cărămidă presată, impresionează prin monumentalitatea faţadei şi prin turnul înalt de 35 m.

Biserica greacă Schimbarea la Faţă

A fost construită între anii 1863 şi 1865, prin contribuţia

coloniei greceşti din oraş, care a primit aprobarea sultanului

AbdulAzis pentru construirea ei. Biserica are un mic turn în partea

dreaptă a acoperişului, scările şi pavimentul au fost lucrate în

marmură adusă din Grecia.

Mozaicul roman

In spatele clădirii Consiliului Judeţean Constanţa, în

anii 1958-1959, au fost descoperite structurile unui monumental

edificiu public din sec. III-IV. Construcţia se întinde pe circa

100m de-a lungul falezei. Zidurile groase de aproximativ 2m şi

înalte de 6m au fost aşezate pe un suport lat de 3m şi adanc de

peste 2m, realizat din bolovani legaţi cu mortar. Faţada zidurilor a fost placată cu marmură albă

şi colorată, păstrată azi numai fragmentar.



11

1.4. Demografie

Conform recensământului din 2002, municipiul avea 310.471 de locuitori. În anul 2009,

Constanța era cel de-al cincilea oraș al României după numărul de locuitori, având 302.040 de

locuitori, fiind depășit de către București, Iași, Timișoara și Cluj-Napoca. Datele legate de

populația Timișoarei, Cluj- Napocăi, Iașului și Constanței de asemenea se schimbă, astfel, este

imposibil de precizat care municipiu deține în realitate locul 2 după numărul locuitorilor până la

recensământul din 2011. Vara, populația crește vertiginos odată cu numărul turiștilor. Astăzi,

procentul Românilor se ridică la 92,2% dintre constănțeni.

Structura etnică a Constanței între 1853 și 2002

Etnie 1853 1895 1913 2002

Total 5.204 10.419 27.201 310.471

români 279 (5,4%) 2.519 (24,1%) 15.663 (57,6%) 286.332 (92,2%)

tătari 1.853 (35,6%)2.202 (21,1%)

277 (1%) 8.724 (2,8%)

turci 104 (2,0%) 2.451 (9%) 9.018 (2,9%)

greci 1.542 (29,6%) 2.460 (23,6%) 3.170 (11,6%) 546 (0,17%)

bulgari 342 (6,5%) 1.060 (10,1%) 940 (3,4%) 48 (0,01%)

evrei 344 (6,6%) 855 (8,2%) 1.266 (4,6%) 44 (0,01%)

romi 127 (2,4%) datele nedisponibile 2.962 (0,95%)

Evoluția populației la recensăminte

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2ni


http://ro.wikipedia.org/wiki/T%C4%83tari


http://ro.wikipedia.org/wiki/Turci


http://ro.wikipedia.org/wiki/Greci


http://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgari


http://ro.wikipedia.org/wiki/Evrei


http://ro.wikipedia.org/wiki/Romi











12

Oamenii au din ce in ce mai putine sanse sa ajunga la pensie

Constanţa este unul din orasele cele mai afectate de acest fenomen. Oraşul-port are cea

mai scăzută durată medie de viaţă din ţară. Durata medie de viaţă a constănţenilor a ajuns la

aproape 69 de ani pentru bărbaţi şi 76 de ani pentru femei.

Oamenii au luptat prin toate mijloacele pentru a combate efectele negative ale bolii sau

ale fenomenelor naturale astfel încât durata medie de viaţă să crească. În final, de la 30 de ani cât

era durata medie de viaţă în evul mediu, aceasta a crescut în secolele XIX-XX până la 70-75 de

ani. In mod logic, odată cu trecerea timpului, aceasta ar fi trebuit să crească î n continuare.

Specialiştii au observat însă un fenomen îngrijorător. Începand cu anii `90, durata medie de viaţă

a oamenilor a început să scadă. Acest lucru se întâlneşte în egală măsură atât în ţările dezvoltate,

cât şi în cele sărace, chiar dacă din motive oarecum diferite. România nu face excepţie, iar

Constanţa este unul din oraşele cele mai afectate de acest fenomen. Principalii factori careafectează durata medie de viaţă a oamenilor sunt stresul zilnic, influenţa pe care are o are situaţia

materială extrem de grea cu care se confruntă majoritatea populaţiei şi, nu în ultimul rând,

poluarea, datorată însa nu tehnologizării excesive, ci absenţei unor metode adecvate de protecţie

a mediului.

Sursa: INSSE, http://www.Constanţa.insse.ro

Numărul şomerilor din Constanţa a crescut la aproape 20.198 în anul 2009, rata

şomajului ajunând la 6,4 %, comparativ cu 3,0% cu un an în urmâ. Astfel în 2009 s-a atins cel

mai înalt nivel al şomajului din ultimii aproape şase ani, o rată similară înregistrându-se în anul

2003, cand rata a fost de 7% potrivit Institutului Naţional de Statistică.

http://www.constanta.insse.ro/






13

Sursa: INSSE, http://www.Constanţa.insse.ro

Nevoile populatiei

În primul rând populaţia Constanţei are nevoie de protecţie în special pentru personele

care rămân fără locuri de muncă, protecţie acoperită printr -un şomaj echitabil care să acopere

nevoiele de bază ale persoanei în cauză.

În al doilea rând populaţia are nevoie de atragerea inves titorilor pentru a crea noi locuri

de muncă, pentru transferul de noi tehnologii, know-how-ul şi pentru experienţa managerială,

astfel crescând nivelul de viaţă al populaţiei.

În altă linie de idei populaţia Constanţei are nevoie de servicii medicale accesibile şi de

calitate pentru a reduce criza demografică existentă. Se constată şi fenomenul de îmbătrânire

demografică care este analizată prin prisma impactului asupra sistemului de asigurări sociale, dar

şi prin prisma dificultăţilor specifice vârstei a treia: probleme materiale rezultate din nivelul

scăzut al pensiilor, lipsa medicamentelor, diminuarea considerabilă a gradului de integrare

socială, lipsa de activitate.








14

1.5. Situația infrastructurii

Infrastructura de transport

Municipiul Constanţa, prin aşezarea sa geograficã, reprezintã o zonã de intersecţie a

magistralelor internaţionale de transport, care leagã atât nordul de sudul Europei, cât şi vestul de

estul acesteia. Reţeaua de transport existent în zonã asigurã legãtura cu toate reţelele ţãrilor

vecine, precum şi cu cele din ţãrile Europei şi Asiei. Aşa cum s-a stabilit la Conferinţa Pan-

Europeanã a Transporturilor de la Creta din 1994, municipiul Constanţa se aflã situat pe

coridorul de transport pan-european 4: Berlin – Nurnberg – Praga – Budapesta – Bucureşti –

Constanţa – Salonic – Istanbul. Totodatã culoarul european nr. 9 (Marea Balticã, Kiev, Chişinãu,

Iaşi, Bucureşti) face confluenţa la Bucureşti cu culoarul nr. 4. De asemenea, aceastã zonã este

strãbãtutã de culoarul european nr. VII Constanţa - Canalul Dunãre-Marea Neagrã - Dunãre -Main – Rihn - Portul Rotterdam (Olanda).

Transportul rutier

Municipiul Constanţa este traversat (de la nord la sud şi de la est la vest) de douã drumuri

europene: E60, care leagã Bucureşti de Constanţa şi E87, care leagã Constanţa de Bulgaria, prin

Vama Veche. De asemenea, municipiul este tranzitat de urmãtoarele drumuri naţionale: DN 2A –

B-dul Tomis; DN 39; DN 3; DN 3A-C; DN 3C. Reţeaua rutierã interioarã a municipiului

Constanţa însumeazã 410 km strãzi, dintre care 320 km strãzi trafic mediu şi uşor şi 90 km strãzi

trafic greu. Traficul rutier în municipiul Constanţa se desfãşoarã în general degajat. Principalele

probleme apar în perioada estivalã, atunci când numãrul de autoturisme care tranziteazã

municipiul se dubleazã.

Transportul feroviar

Transportul feroviar, de marfã şi cãlãtori, se deruleazã în principal pe magistrala

Bucureşti – Ciulniţa – Feteşti – Constanţa, dar şi pe traseul Feteşti – Constanţa – Tulcea. Prin

linia ce strãbate întreaga ţarã: Constanţa – Bucureşti – Braşov – Deva – Arad, municipiul

Constanţa are legãturã cu Ungaria, Austria şi vestul Europei. Cãile ferate din zona de proximitate

a municipiului Constanţa au o lungime de cca. 406 km. Pe relaţia Constanţa – Bucureşti circulã



15

zilnic 11 trenuri, alte 6 leagã Constanţa de Tulcea, punctul de începere a Deltei Dunãrii iar 14

trenuri circulã zilnic spre sud, spre Mangalia.

Transportul naval

Portul Constanţa – cel mai important port la Marea Neagrã şi al patrulea ca mãrime din

Europa, are o suprafaţã totalã de 3.926 ha, din care 1.312 ha - uscat şi 2.614 ha – apã, şi este

situat pe coasta vesticã a Mãrii Negre, la 179 nM de Strâmtoarea Bosfor şi la 85nM de Cotul

Sulina prin care Dunãrea se varsã în mare.

Cu o lungime totalã a cheiurilor de 29,83 km, Portul Constanţa are 145 de dane din care

119 sunt operaţionale şi au adâncimi între 8 şi 19 m, ceea ce permite accesul tancurilor şi navelor

de mãrfuri vrac de 220.000 dwt. In ceea ce priveşte traficul fluvial în Portul Constanţa, acesta

este de aproximativ 10 milioane tone/an şi reprezintã 24% din traficul total anual. Zilnic, maimult de 200 barje se aflã sub operare sau sunt acostate în aşteptarea încãrcãri sau descãrcãrii

mãrfii.

Transportul aerian

La 23 de km. de municipiul Constanţa se gãseşte Aeroportul Internaţional Mihail

Kogãlniceanu, în perioada sezonului estival acesta asigurând legãturi aeriene cãtre toate oraşele

importante din Europa. Aeroportul posedã o pistã de aterizare şi decolare în lungime de peste

3500 de metri şi are o capacitate de operare de 6 avioane per orã.

Telecomunicaţiile

Infrastructura de telecomunicaţii din municipiul Constanţa este foarte bine dezvoltatã,

societãţile care acţioneazã în acest domeniu oferind servicii similare celor din Uniunea

Europeanã. Modernizarea sistemului de telecomunicaţii s-a realizat prin schimbarea reţelei

clasice cu cea de telefonie digitalã, introducerea cablurilor de fibre optice şi extinderea

capacitãţii telefonice a oraşului. În ultimii 5 ani domeniul telecomunicaţiilor a cunoscut un ritm

accelerat de dezvoltare, aspect care se datoreazã în principal apariţiei şi promovãrii unor produse

şi servicii noi şi a diversificãrii celor existente. Cea mai mare ratã de dezvoltare s-a înregistrat în

domeniul serviciilor de internet şi al telefoniei mobile. Cu toate acestea, potenţialul în domeniul

telecomunicaţiilor este încã departe de a fi epuizat.



16

Energia

Zona de proximitate a municipiului Constanţa este strãbãtutã de magistrale de gaze,

importante la scara continentalã şi de linii electrice de înaltã tensiune, interconectate la reţeaua

europeanã. Producţia energeticã este realizatã în cadrul a trei termocentrale cu o putere instalatã

de 407 MW şi în cadrul Centralei nuclearoelectrice, situatã la o distanţã de cca. 60 Km vest de

municipiul Constanţa, care asigurã o producţie anualã de 4.451.418 MWh (10% din producţia

naţionalã). Centrala nuclearoelectricã funcţioneazã în prezent la 20% din capacitatea pentru care

a fost proiectatã şi utilizeazã una dintre cele mai avansate şi eficiente tehnologii din domeniu (tip

CANDU), fiind cea mai modernã şi mai sigurã centralã nuclearoelectricã din Europa Centralã şi

de Est.

CAPITOLUL 2

RESURSE , NEVOI ŞI SOLUŢII PENTRU DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI CONSTANŢA

2.3. Resurse care pot contribui la dezvoltarea microregiunii

Resursele umane sunt cel mai valoros activ de care dispune Constanţa şi pe care ar putea să-l

utilizeze în deplină măsură pentru a păşi pe calea unei dezvoltări durabile.

Resursele energetice : surse primare de energie (bio-mase, combustibili fosili curaţi, uraniu),

Resurse inepuizabile : apa, vânt, soare, valuri pentru construirea de hidrocentrale, eoliene şi

alte mecanisme de captivare a energiei electrice.

2.2. Nevoile municipiului Constanţa

DE MEDIU

- măsuri de ordin tehnologic în vederea protecţiei mediului şi reducerii poluãrii;

- programe educative privind protecţia mediului;

- protejarea speciilor de florã şi faunã marinã, care sunt ameninţate de activitãţile economice

desfãşurate în zonă şi datoritã pescuitului industrial;

- creşterea spaţiilor verzi, în special în zona centralã a oraşului;



17

DE INFRASTRUCTURA

- politici ş strategii coerente de dezvoltare integrate a zonei costiere;

- realizarea unei noi şosele de centurã care ocoleşte întreaga zonã metropolitanã şi oferã

posibilitatea devierii traficului greu şi fluidizãrii circulatiei;

- dezvoltarea acceleratã a sectorului de construcţii şi crearea unor noi cartiere de locuinţe în zona

periurbanã a municipiului;

- dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu gaze şi extinderea acesteia la nivelul întregului oraş,

mai ales în zonele periurbane ;

- mai multe locuri de parcare.

IN TURISM

- valorificarea potenţialului istoric şi cultural de care dispune zona prin alocarea fondurilor publice/europene pentru dezvoltare în domeniul turismului ;

- porturi turistice şi de agreement (pentru turismul de croaziera)

- produse /programe turistice competitive, comparabile din punct de vedere al preţurilor si al

calităţii serviciilor oferite cu cele din străinătate ;

- materiale promoţionale pentru promovarea turismului ;

- mentenanţa plajelor şi a falezelor care datorită fenomenul de eroziune poate afecta pe

termen lung dezvoltarea activitãţilor turistice în aceastã zonã;

CULTURALE

- modernizarea monumentelor arheologice şi a unor edificii cu valoare arhitecturalã si istoricã

deosebitã;

- conservarea patrimoniului arheologic;

- amenajarea/îmbunătăţirea centrului istoric Constanţa (în present: cladiri neingrijite, trotuare

bombardate, gropi pline cu gunoaie).



18

2.3. Obiectivul general şi prioritãţile de dezvoltare

Obiectivul general al strategiei de dezvoltare durabilã a municipiului Constanţa îl

constituie impunerea zonei metropolitane Constanţa ca un centru multifuncţional competitiv al

României şi principalul polarizator economic în regiunea Mãrii Negre.

În ceea ce priveşte abordarea prioritãţilor de dezvoltare durabilã a municipiului Constanţa

şi în scopul atingerii obiectivului general, se are în vedere punerea în aplicare a urmãtoarei

strategii de acţiune:

•În scopul dezvoltãrii durabile şi integrate a regiunii şi ţinând cont de relaţiile teritoriale,

administrative şi economice pe care municipiul Constanţa le are cu teritoriile sale învecinate, vor

fi întreprinse demersuri şi acţiuni în vederea constituirii zonei metropolitane Tomis – Constanţa.

Zona metropolitanã va cuprinde în afara municipiului Constanţa o serie de localitãţi urbane şirurale situate în zona de proximitate, pe o razã de cca. 20 – 25 Km:

Prioritã ţ i de dezvoltare durabilã

• Creşterea competitivitãţii sectorului productiv;

• Dezvoltarea turismului şi a sectorului ter ţiar;

• Asigurarea creşterii veniturilor pe termen lung;

• Îmbunãtãţirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicaţii şi energie;

• Dezvoltarea resurselor umane, creşterea ratei de ocupare şi combaterea excluderii

sociale şi a dezechilibrelor sociale;

• Conformarea progresivã cu standardele de mediu din Uniunea Europeanã pe care

România va trebui sã le atingã în totalitate în 2017.

2.5. Plan de acțiune

Planul Local de Acţiune - ca instrument de planificare şi implementare - conţine un set de

mãsuri şi acţiuni concrete, structurate pe domenii specifice, ce urmeazã a se aplica gradual, în

scopul realizãrii obiectivelor de dezvoltare a municipiului Constanţa.



19

Implementarea de programe de modernizare şi reabilitare pentru staţiunea Mamaia:

În cadrul acestui program se au în vedere urmãtoarele acţiuni:

• Reabilitarea tramei stradale (se foloseşte sintagma tramă stradală pentru a desemna

reţeaua de căi de comunicaţie, majore şi minore, dintr -o localitate sau din o porţiune a acesteia),

a aleilor şi parcãrilor din jurul hotelurilor;

• Reabilitarea iluminatului public şi aducerea acestuia la standarde europene atât în ceea

ce priveşte traficul auto şi pietonal, cât şi a iluminatului arhitectural;

• Reabilitarea spaţiilor publice prin amenajarea Piaţetei Cazino Mamaia şi Piaţetei Perla,

reabilitarea zonelor pietonale şi a falezei de promenadã, achiziţionarea şi montarea de bãnci de

odihnãşsi repararea şi vopsirea altor bãnci existente, montarea de pavele autoblocante;

• Renovarea şi estetizarea faţadelor tuturor unitãţilor turistice din staţiunea Mamaia;

• Montarea de indicatoare rutiere şi indicatoare turistice noi. Pentru a înlesni accesulturiştilor spre locurile de cazare;

• Amenajarea de locuri de joacã pentru copii, amplasate între hoteluri;

• Amenajarea de fântâni arteziene şi bazine ornamentale moderne;

• Plantarea, în staşiunea Mamaia, de palmieri, ca elemente decorative şi de atractie

turisticã;

• Reconsiderarea traficului auto din staţiune prin amenajarea de noduri de întoarcere cu

sens giratoriu, reabilitarea semnalizãrilor rutiere şi executarea de marcaje de-a lungul întregii

staţiuni;

• Amenajarea de locuri de parcare noi şi reabilitarea parcãrilor existente;

• Realizarea unui sistem de irigat modern şi performant cu ajutorul cãruia să se

revigoreze spaţiile verzi din staţiune şi suprafeţele de gazon din jurul hotelurilor.

• Înfiinţarea unui serviciu de salvamar modern. În acest sens să fie amenajate posturi de

observare, să se achiziţioneze bãrci cu rame, şalupe rapide şi planse de înot.

• Amenajarea de baze de agrement nautic care oferã turiştilor o gamã largã de servicii

specifice;



20

MEDIU:

Planul de protecţie costierã a zonei nordice a ţãrmului românesc al Mãrii Negre (Constanţa,

Mamaia);

Protecţia integratã a plajelor împotriva fenomenului de eroziune, prin prelungirea şi consolidarea

digului marin de protecţie;

Parteneriate ştiinţifice şi tehnologice pentru promovarea managementului durabil al pescãriilor

marine româneşti bazat pe abordarea ecosistemicã;

Reabilitarea ecologicã a zonei lacului Tãbãcãrie (lac situat in partea nordică a municipiului

Constanţa);

Conservarea ecosistemului marin şi promovarea utilizãrii sale durabile;

Construire de spaţii moderne pentru recipiente de colectare a deşeurilor menajere;

Creşterea numãrului de surse de energie alternativã prin instalarea unor centrale eoliene învecinãtatea staţiunii Mamaia;

INFRASTRUCTURA RUTIERĂ:

Construcţia unui drum de acces care sã facã legãtura între Portul Turistic Tomis şi staţiunea

Mamaia;

Construcţia unei şosele de centurã pe axa Ovidiu – Lazu – Agigea, în scopul redirecţionãrii

traficului greu şi a fluidizãrii circulaţiei;

Construirea de locuri de parcare în zona centrala şi peninsularã a municipiului Constanţa dar şi

în staţiunea Mamaia;

DEZVOLTARE ECONOMICÃ:

Dezvoltarea infrastructurii de afaceri prin construirea unui centru expoziţional modern;

Înfiinţarea unui centru de consultanţã în afaceri destinat investitorilor strãini;

TURISM:

Construcţia unei pasarele pietonale şi a unui port de agrement în staţiunea Mamaia;

Reabilitarea Portului Turistic Tomis şi transformarea sa într-un centru de atracţie pentru turismul

de croazierã şi itinerar;

Reabilitarea şi estetizarea monumentelor istorice şi de arhitecturã;



21

Lansarea centrului istoric al oraşului ca produs touristic internaţional prin organizarea unor

festivaluri şi carnavaluri tematice;

Construcţia unui teren de golf la standarde internaţionale în municipiul Constanţa;

Amenajarea unei grãdini botanice în municipiul Constanţa;

PROTECTIA SOCIALÃ:

Reducerea consumului de substanţe halucinogene în rândul copiilor strãzii din Municipiul

Constanţa ;

CULTURÃ:

Reabilitarea şi relansarea Muzeelor Constãnţene (de artã, popular) în circuitul turistic şi

expoziţional naţional şi internaţional; Înfiinţarea şi dezvoltarea unui centru de informare cultural puternic şi vizibil în municipiul

Constanţa;

SPORT:

Reabilitarea bazinelor de înot;

Reabilitarea patinoarului artificial descoperit din cartierul Tãbãcãriei;

Construirea unui centru destinat sporturilor acvatice la standarde internaţionale.

78007214 Dezvoltarea Municipiului Constanta

Documents

Transcript of 78007214 Dezvoltarea Municipiului Constanta