78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
-
Upload
allexandra01 -
Category
Documents
-
view
217 -
download
0
Transcript of 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 1/197
T .H
Drumul catre
S ia ntu l M u nte
, /I Visul meu - s a - / urmez
pe S fant'u l J oan Co1iba~u/. /I
Mil trag din satu/ Sfantulloan
In Evvia exista un sat, Sfantul loan: din acest sat
1 1 1 : - 1 trag eu. Parintii mei erau saraci, pentru aceastatata
.1 plecat din sat~i s-adus In America. Acolo a lucrat ca
uiuncitor la Canalul Panama. Noi, copiii, lucram lliCa
tI(' mici 'In sat. Udam gradina, copacii, pasteam vitele,
.ilcrgarn pretutindeni unde ne'spuneau cei rnari. Eu de
uri pastearn vitele pe munte. Eram prostanac ~i
Iusinos. La scoala am fost numai In clasatntai ~i n-am
111valataproape nimic, caci Inva!atorul era bolnav.
A 010 unde pazeam oi Ie am citit, pe silabe, viata
I.1fantului loan Cotibasul. li rn-a cuprins dorul de a
pi ca sa rna fac monah. Farasa stiu nimic. Niei calugar
I1U vazusern, nici manastire. Nimic.
Cand am implinit sapte ani, mama m-a trimis in
II Ikida, sa lucrez la un magazin. Vindeau acolo de
loate. In aeea vreme aveau la magazine unelte, chei,
Ideate~isfori, dar ~i zahar, orez, cafea~ipiper, tot ceea
care 0 bacanie. Era mare magazinul. ~i mai erau
'17
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 2/197
colo doi copii. Am mers ~i eu. Tot ce-rnl ziceau ei,
cearn. Toti trni porunceau mie, iar eu alergam
retutindeni. Mai inainte, cei doi 1~i randuisera cand sa
de florile doamnei de pe balcoane. Mergeau cu
chimbul. Unul intr-o zi, celalalt in urmatoarea. Tineau
andul. Cand m-am dus eu, m-au pus pe mine la toate.
i la rnaturat, ~i la flori. Eu insa nu banuiarn nimie. Le
aceam pe toate. Unde lm i ziceau, acolo mergeam.
Intr-o zi, maturand in magazin, in grarnajoara
e gunoi pe care 0 stransesern erau ~i niste boabe
ernacinate de cafea. Se varsasera pe jos mai mult de
incisprezece boabe. Eu m-am aplecat, le-arn adunat ~i
e-am luat in. mana sa Ie duc la sacul in care era
Stapanul era ln biroul sau . Avea geamuri de
r imprejur ~i m-a vazut cand m-am aplecat, ~iapoi
and m-am dus la sae. A strigat:
- Anghele - adica eu, a~a rna strigau cand eram
ic - vino'ncoace!
M-am dus acolo.
- Ce-ai in mana, ce-i asta?
Zic:
- Cafea. Am gasit boabele pe JOs ~I Ie-am
A tnceput sa strige:
- Tasoo, Aristoo, lannii, lorguul!!
Unul era in depozit, altul altundeva. Stapanul a
ontinuat sa strige. S-au adunat toti acolo. Apoi rru-a
5 his mana.
- Ce vedetii i-a intrebat. Ce-s astea?
- Soab€: de cafea, au zis.
- Unde le-ai gasit, Anghele?
- Erau imprastiate pe podea, zie. Le-am adunar
~i rna duceam sa Ie arunc In sacul cu cafea.
Asadar, a inceput stapanul meu sa Ie tina 0
tntreaga invalatura. Ce se facea acolo! Risipa cu
duiumul. Aruncau una, aruncau alta ... ~i zice:
- Ascultati acum; de azi inainte 0 sa puneji a
randuiala aici inauntru. 0 saptamana Aristos, 0
saptamana Ta50s, urrnatoarea Anghelos. ~i la flori, ~i la
toate, la fel.
De atunci ma iubeau, deci, stapanl: mel. Ma
chemau 5US,in casa, ~i ma puneau sa Ie cant troparele
pe care Ie stiarn. Au pretuit fapta mea, caci mailnainte
nu ma cunosteau.
Dupa doi ani am mers in Pireu, sa lucrez la
bacanla unei rudenii, Sad3:nia era ~i taverna. Avea ~i 0
rnansarda in care dormeam noaptea. Magazinul se afla
pe un deal, pe strada Tsamadou. Veneau in fiecare zi
sa cumpere, ~i multi dintre clien]i sedeau sa bea ~i sa
guste ceva, de vreme ce era ~i taverna.
Mi-em pus in adancul inimiis a r n a tee pustnic
Intr-o zi au venit la bacanle doi batrani. Mi-au
cerut doua sardele ?i 0 jurnatate de oca de yin. Le-am
dus lndata. La un moment dat, unul dintre cei doi
batrani a zis:
- Unde sa mai afli vinul pe care l-am baut In
Sfantul Munte! Vinul ala nu l-am mai gasitnicaieri.'
- Ai fast in Sfantul Munte? I-a intrebat celalalt,
19
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 3/197
- Da. Am pleeat din Mitilini, din Kalloni, ~i m-arn
in Sfantul Munte. Ce Yin am baut acolo!
L-a lntrebat din nou celalalt:
- T e-ai dus sa te cal ugarest i?
- Da, am vrut sa ma fac monah, dar n-am putut,
m rabdat, Cat de rau mi-a parut ca n-arn rarnas
Eu ascu!tam cu luare aminte, caci cu ceva timp
urma trecusera niste monahi ~i impartisera
surele, Intr-una dintre ele scria despre viata
tuluiIoan Colibasul, pe care .o buchisisem cand~team oile In satul meu, precum v-arn spus. 0
sem din nou in mansarda mea, la lumina unui
nar, cu greutate - caci nu stiarn rnulta carte. Atat m-a
acarat viata Sfantului, tncat am vrut sa-l urmez ~i eu,
nu stiarn nimic despre Sfantul Munte.
Intre timp, batranul a continuat:
- M-am dus sa ma calugaresc, dar apoi am
cat. Ce frumos era acolo! Am vazut nevoitori,
stnici, oameni sfinti care se straduiau sa-L iubeasca
Dumnezeu, luptandu-se in pustie cu posturi, rele
tirniri ~i rugaciuni, Le-arn lasat Insa pe toate ~i rn-arnin lume, unde m-amineurcat cu mii de chinuri.
aduc aminte mereu ~i-mi pare rau ca n-arn rarnas
lo; am venit In lume, sa rna ehinuiesc atat de mult
familie, copii, a ta ta h arma la ie M-au ingenuncheat
azurile vietii. Mi-aduc aminte .
Peste putin timp au plecat batranei], dar mintea
a ramasese la cele auzite. M-a euprins, din ace a
a, un dor sa merg ~i eu acolo unde fusese acel
ran. Mi s-a lipit de minte gandul ca as putea sa-rni
nnpllnesc visul - 5 1 3 . - 1 urrnez pe Sfantul loan Colibasul.
Mi s-a facut un dor fierbinte.
Dupa doua zile a venit din nou acel batran, Era
v cin eu noi. M-am apropiat de el ~i I-am tntrebat pe
.rscuns de ceilalti:
- Spune-mi, nene Anton, e bine acolo sus, In
~f~ntul Munte?
- Ei, ai auzit data trecuta, nu pot sa-Ii mai zic
uimlc acum.
~j nu mi-a spus nimic. A pleeat. Eu insa nu rna
rnai puteam gandi la altceva. Mi-am pus in adancullnim!l sa rna fac pustnic. Cum, Insa? Nu stiarn cum se
ijunge In Sfantul Munte. Nu aveam bani. Nici nu stiarn
e sa-l spun stapanului,
A venit din nou nenea Anton pe la bacanie, Tot
pe ascuns l-am intrebat din nou despre Sfantul Munte,
~i rni-a vorbit despre toate. Cum oare a~ putea sa plec?
e sa spun celorlaltir
Hoinar din iubire pentru Hristos
Zile in ~ir am fast posomorat ~i ganditor.
tapanul si-a dat searna de eeva, s-a apropiat de mine
~imi-a zis:
- De ce esti a~a?Ce 1 i s-a tntamplatiEi, ~iatunci am fost nevoit sa spun 0 minciuna.
l-am spus ca, atunci cand am coborat la subsol dupa
limente, am aflat de la un oarecare satean de-al meu .
ca mama era bolnava, ~i as vrea sa merg 5-0 vad. M-a
crezut ~i mi-a dat bani de drum, sa merg la mama; rni-a
21
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 4/197
at ~[ ceva alimente sa-i duc, ~[ rn-a condus cu mila
afara.
Am alergat la vapor. Am pornit spre Sfantul
unte! incepuse sa se tmplineasca visul rneu. Vaporul
rma sa treaca prin Halkida, Volos, ~i apoi prin
hesalonic. La putin timp dupa plecare, insa, am sirntit
0 strangere de inirna. Voiam sa ajung la
estinatie, dar rna temeam ?i mi-era mila de parintii
ei care, nestiind unde rna aflu, se vor necaji mult.
-am putut rabda ~i, atunci cand vaporul a ajuns in
ortul l.irnni al Evviei, am coborat ?i m-am intors laireu cu alt vapor.
.Aid Ie-am spus stapanilor mei ca mama s-a
cut bine. Astfel, mi-am continuat lucrul, ca ?i mai
ainte. Dar nu intocmai ca lnainte. Eram ganditor, ma
gam neincetat, rnancarn putin, faceam metanii. Din
ricina unei astfel de vietuiri am slabit, m-am
- Ce ai, Anghele, rna intrebau, ce at? Te vedem
a esti pe ganduri ~i ai slabit mult, copile. Noi te iubim
i vrem sa te avem aiel, dar nu cumva vrei sa mergila
arintii tai?- Da, vreau sa merg, Ie-am spus.
- Mergi, daca vrei, sa-i vezi, iar cand te intorci
a aduci vreun copil bun ca ~itine, pentru magazin.
Astfel mi-au dat din nou bani, alimente,
ulciuri, ceva sticle cu lichior ~i altele. Stapanul m-a
us pana la vapor ?i mi-a luat bilet pentru Halkida. Era
n vapor ce facea cursa Halkida - Aidipsos - Volos -
hesalonic - Sfantul Munte. Vaporul se numea Athena ..
m urcat. Vaporul a plecat. Era noapte cand am plecat
1 drum. Am calatorlt toata noaptea. La un moment dat
I
.nn ajuns la Halkida. Cand vaporul a oprit, rnarinarii au
fdrigat:
- Cine-i pentru Halkida? Cine-i pentru Halkida?
Eu tacearn male, nu spuneam nimic. Prinsesem
"dacini tntr-un colt ?i nu seoteam un cuvant, Vaporul
I parasit Halkida. Cand am ajuns insa la Aidipsos,
marinarii m-au gastt, caci faceau controlul biletelor.
- De ce n-ai coborat la Halkida? mi-au zis.
- Dormeam, am raspuns.
- Acum ce-o sa fad? m-au tntrebat. Trebuie sa
plilte?ti.- A , n-am decat cativa b anuti, le-arn spus.
- Bine, mi-au raspuns .
M-au !uat asa, fara bani. Monedele erau atunci
rlc cinci bani, de zece bani. s a . fi avut cu totul poate
vreo drahrna §i ceva.
Cand am ajuns la Volos, m-a cuprins un mare
.lor. Plangeam, plangeam mult. Ma gandeam ca voi
pleea pentru totdeauna din lume ~i parinjii ma vor
pierde, ca vor f i necajili. M a gandearn la fratii mei ...
C va ma strangea de gat, voiarn sa rna intore lnapoi. La
Volos vaporul statea cateva ore; am coborat, Apoi a
suierat ~i a pornit spre Thesalonic. Eu am ramas jos,
vrand s a ma intore tnapol. Noaptea am petrecut-o pe
un munte. Plangearn ?i ma rugam.
Tn ziua urrnatoare m-am ureat in vaporul care
{tlcea aceeasi cursa, spre Thesa!onic. Banii mi se
5f~r§isera, asa ca, neavand bilet, m-am aseuns la pupa,
a sa nu ma gaseasca. La un moment dat, marinarii mi-
au eerut bi letu I. Neavand ,m-au certat.
Sedeam pe 0 banca, pe partea stanga a
vaporului, ~i privearn in larg. Rosteam un irrnos invatat
23
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 5/197
de la tata] rneu, care era c~ntaret'la biserica, '~i pe care
il canta la pomenirea mortiior. Irmosul acesta spunea:
Marea vietii vazand-o inalt~lndu-se de viforul ispitelor,
ta lirnanul Tau cel lin alergand strig cane Tine; scoate
din' stricaciune viata mea, Multmilostive" 5. Zicea~:
Dumnezeul meu, viata este :o mare furtunoasa ~i Iti
~er ca, asa cum sunt ~i eu calator pe aceasta ma~e
furtunoasa, sa iconorniseasca dumnezeiasca Ta prorne
sa aflu un liman, sa se linisteasca sufletul meu acolo, la
limanul care vei fi Tu, pacea". ~i ziceam acestea, sau
rnai degraba Ie cantam lncetisor, ?i plangearn, caci
simjamantul ca paraseam lumea, adica pe parinti,. er~
adanc. Nu-mi pasa de lume, ci de parinti. Eram rm c ?I
numai la ei Imi era mintea; eram trist fiindca Ii
paraseam.
A sosit ora pranzului ~i oamenii rnancau pe
punte; asa era In vremea aceea .: Se a~e~au fa~ilii~
familii .. In fata mea era 0 femeie cu sotul ~I cu eel trei
copii ai lor.- Eu-stateam ~i priveam marea.: La un
moment dat a venit 0 doarnna - sosisera tntre timp
marinarii sa-mi· ceara biletul ~i vazusera ca n-am, ca
sunt copil same - rn-a tras de urnar ~i mi-a dat 0 bucatade paine cu' trei legaturele de plevusca, D~m~lt, a~~
prajeauln tigaie plevusca, trei cate. trei P~~~I~~nlega!~
cu un pai pe care II treceau pnn ochisorii lor, II
tavaJeau prin faina ~i ii prajeau. Nu stiu daca voi
faceati a~a. .
Ii zic:
- Multumesc, rnultumesc mult!
Alte cateva doamne, care erau alaturi, i-au spus:, , .
( ,Iiltlilid l l1vi('rii, glasul al ~aselea,irmosul cantarii a sasea.
'1
- Bravo, foarte bine!Cum de te-ai gandit? Nouanu ne-a trecut prin minte.
Ea rnsa s-a intors ~i le-a zis:
- La asemenea copii vagabonzi nu trebuie sa se
uite nimeni, nici sa Ie dea ceva, dar ce sa facem?untem oameni ...
Eu,. sarmanelul, .cand am. auzit cuvantu]
"vagabonzi" m-am bucurat In adancul sufletuJui, c~ki
m-am gandit ca sunt cu adevarar vagabond. M-am facut
hoinar din iubire pentru Hristos. Am zis:- Hristoas al meu, maMuie~te-ma, dilauze~te-ma!
Am ajuns la Thesalonic. Am coborar din vapor.
N u stiarn unde sa merg. M-am dus la Sfantul DimitrieI
rn-am inchinat. Am ingenuncheat ~i am plans,
rugandu-I pe Sfant sa ma ajute sa ma fac pustnic; acesta
era visul meu. Apoi am mers sus, pe un deal, ~i am
.ijuns fa 0 bisericuja. Era Inchisa, insa avea 0 band!
dfara. Acolo am rarnas toata noaptea. Am plans mult• • ~ IV .,am lara~1sa merg acasa. la parin!i. Era ispita pentru
mine asta: de trei ori m-arn intors lnapoi. Acolo,
plangand, rosteam ~i cuvintele Paraclisului Preacuratei
II care Ie Invalasem de la tata:! meu. Repetam intr-una;
" ... nu trece rugaciunile noastre, ci Ie fa de folos:". 0
-punear» neincetat ?i plangeam. Astfel m-a luat',omnul.
Am uitat sa va zic c a darurile pe care mi Ie
II usera stapanii· mei, ca s a merg chipurile aeasa Ie
mpartisem' pe vapor unor soldati. Am imp~rljt
I ocolatele, sticlele eu lichior, ~i astfel m-am usurat ,
~(lldatii s-au mirat de unde aveam eu atatea sa Ie daulrlnd asa de mic. Au prirnit, Insa. I
I,
I'araclisul Maicii Domnului, troparele de dupa Sfanta Evangheli25
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 6/197
Deci, precum v-arn spus, rn-a furat so~nul
ga bisericuta. M-am trezit dimi~e~ta, "" coboArat la
re, la vapor - n-arn rezistat ispitei - ~I rn-am inters
Pireu. Ce sa va zic, poveste mare!
Am luat hotararea de a pleca lara tntoercere
Dupa toate aceste preumblari ?i lntoarceri
poi, trecand ceva timp, am luat hotarare~ de a ple~a
ntru totdeauna. M-am hotarat sa nu mal cobor dinpor. Am pornit iara~i din Pireu, fara tntoarcere, spre
antul Munte .: Era a treia oara cand plecam la drum,
dupa atatea chinuri.Cand am ajuns la Thesalonic era sambata.
esalonicul se afla atunei sub staoantrea evreilor.
amenii nu luerau sambata. Toate erau inehise. Nici
poare nu eirculau, nimic. Ajunsesem de eu seara.
i au coborat din vapor sa-~i eumpere. e~~a de
ancare. Eu n-arn coborat. ma temeam de ispita. Ma
meam ea nu eumva sa mi se tntarnple eeva ~i sa nu
ot ajunge la destinatie. Am =. Insa e~iv~incisprezece ban uti ~i mi-a adus pam:
A
~I seru~.bu, ~I
m rnancat. Toti au asteptat intreaga Zl In port fundca,
reeum am spus, nu se luera. v v • v
Dupa-amiaza au tnceput sa vma ?I sa uree pe
por calugari. .\i priveam eu uimire. Pentru prima data
d am calugari in rase. Eu eram Janga scara. Asa cum
' 1 : ' 1 1 m, Ii vedeam pe toti eei care treceau. La un
om nt dat a ureat un batran tnalt, cuvios, eu barba
In arcat eu desagi. S-a aprop~at de mine. S-a
' III'" pP 0 ban a?i rni-a spus sa sed ?1eu.
- Unde mergi, copile? m-a tntrebat.
- Merg in Sfantul Munte, i -a rn raspuns.
- Ce vrei sa faci acolo?
Eu l-am aseuns adevarul ?i i-arn zis:
- Merg sa lucrez.
- Hai la Kavsokalivia, lmi zise. Acolo traiesc eu
mpreuna cu fratele meu la 0 coliba, in pustie. Vino,
.opilul meu, acolo, sa-L slavim impreuna pe Domnul
nostru. Ce carli citesti, copile? m-a intrebat.
~i eu i-arn raspuns:
- fpistolia lui Hristos, Visul Meicii Domnului,Viata Sfantului loan Coliba~ul. Nu s tiu rnu lt a carte.
N-a spus nimic despre dirti, daca erau bune sau
nu,
- Hai cu mine, mi-a spus, ea avem de lucru
.1 010 ~i te vorn plati. ~i... poate-o sa te facem ? i
calugarl
Indata ce am auzit acest cuvant, am zarnbit.
Apoi rni-a zis:
- Asculta, copilul meu, sa nu te necajesti pentru
c -ti voi spune. In Sfantul Munte nu sunt prirni]i copiii.
I.~ti mititel ?i nu ti se poate tngadui sa intri.Chipul mi s-a posornorat.
- Nu te teme, ins.3, mi-a zis. Vom spune 0 mica
rnlncluna ~i Dumnezeu are sa ne-o ierte. I n fata lui
umnezeu nu va fi 0 rninciuna, va fi un adevar, cad tu
II iubesn pe Hristos ~i vrei sa mergi in Sfantul Munte
!-1~-Lslujesti, Deci, cine te tnrreaba - "Cine-i Batranul
: ta care e eu tine?", sa raspunzi: .Este unchiul meu".
ta r eu voi spune c a . esti nepotul meu, copilul surorii
mele .
2 7
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 7/197
Au mai ureat pe vapor multi calugar]. A venit
ara. Au ~ezut toti dilugarii aproape unul de celalalt.
~i-a seos fieeare manearea sa. Am ~ezut ~i noi
roape de ei. Batrimul mi-a dat paine sa mananc.
_ Parinte duhovnic, cine-i eopilul aeesta eare e
l tine? tn tre ba u to ti._ Este eopilul surorii mele, e nepotelu' meu. A
urit sora mea ~i, pentru ca-i orfan, l -am . lua t eu mine.
S-a fiicut 0mareminune a
proniei lui Dumnezeu
Am ealatorit toata noaptea. Oimineata, la ora
am ajuns la Dafni. Tot; ealugarii ~i-au luat
pline eu lucrurile eumparate de la Thesalonic
entru rucodelie. Am coborat scara vaporului. Pe
atranu! meu I-au lasat lnainte. caci era duhovnic. Am
ureat cei dintai In barea ~i am ajuns la searile din
Dafni. Am coborat. Dar ce s-a tntarnplat aici? Batranul
s-a Indepartat putin. pentru a-si lasa desaga mai Incolo,
iar In clipa aeeea a venit un politai tnalt, cu fes rosu ~;
funda n ea gra , rn -a tras ~i m-a aruncat in barea ce pleca
spre a aduce ~i alti ealugari._ Ce treaba ai aici? mi-a zls. Estc interzis
eopiilor! Metgi la corabie. Sapleci!. Eu plangeam: barea a inceput sa se indeparteze.
in acea clipa. insa, Batranul a prins de veste, a alergat
~i strigat: ._Opre~te, intoarce copilullnapoij este al meu!
Barca s-a intors. Am fost eliberat.- rdarul - a~a erau numiti atunei paznicii,
polll"ii . f2lntului Munte; purtau fustanela alba ~i fes
'1 \
ro~§u~erau. prezenti la toate slujbele, peste tot - i-a spus
Batranulul:
- Este interzis 5 3 - 1 iei pe copil eu tine.
~ - 0 sa-I. iau. Este nepote!ul meu, i-a spus
Batranul. ~E copilul surorii mele ~i nu-I pot lasa. Este
orfan, 0 sa se piarda.
- Oa, dar pe mine au sa rna pedepseasca.
..- Nu, asupra mea sa fie. 0 s a vorbese eu eu
Starejii ca sa nu fii pedepsit.
. ~A~tfel, !mpreuna ell batranul meu /lunchi", care
mal tarZiu. rru-a devenit ~i Batran - Pantelimon era
nurnele lUI - am ureat la schit. Vreau s a spun cu asta
a Ournnez:u a facut multe minuni eu mine, smeritul.
":1A__naa rna oerotea pretutindeni in chip vadit. Astfel
~l III aceasta imprejurare, mana lui Dumnezeu rn-a
asezat in ~ainile unui batran duhovnic sfant, care
~r~a sa ma ocroteasca. Dumnezeu ll trirnisese sa ma
izbaveasca. _?-a facut 0 mare minune a proniei lui
Dumnez~u. In rnulte ~-a aj~tat, dar, inainte de toate,
marele ~.Jutor a fost ca am izbutit sa intru in Sfantu l
Munt~ fllnd.=de mic, de vreme ee nu era tngaduit.
~u ~t~am rurruc despre calugaric, Durnnezeu insa rn-a
il J utat .
Precum v-am spus, am ajuns la schit. De atunci
• urmat. 0 alta .. viat~i. Viata in Hristos. Slujbe,
pavecemite, utrenu, vecernii, privegheri. Viala plina de
har!
ICuviosul B~tra~ a~centua totdeauna di intrarea sa in Sfantul
Munte., fa 0 va~staa.tatde midi, a fost un eveniment exceptional ~i
Io~r,0 intervenpe rninunata a proniei ~ia haruJui lui Dumnezeu In
v1atasa.
29
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 8/197
Sfantul Munte
Kavsokal ivia
(1918~1925)
"Via!a mea in Sfantu/ Muntea fost rugaciune, bucurie,
ascultare fata de Batranii mel."
Cand am ajuns in S fan tu i Munte,
eram mic gi negtiutor de carte
Ca sa va istorisesc acum despre viata mea in
Sfantul Munte, iublrea mea, daruirea mea, nu-mi vaajunge timpul ... (Evr. 11, 32). lubirea mea pentru voi
rna tndearnna sa va povestesc cate-rni arnintesc.
Deci, cand am ajuns in Sfantul Munte eram,
precum v-am spus, mic ~i nestiutor de carte. N u ~tiam
sa citesc decat pe silabe. Batranii mei ~ care erau ? i
frati dupa trup , batranul duhovnic Pantelimon ~i
ieromonahul loanichie - m-au intrebat:
_.~tii sa citestli
~EI, stiu putin, Ie-am raspuns,
Era sambata seara. M-au pus sa eitesc Catisma.
Rusinat, am inceput sa citese Psalmul lntai:
31
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 9/197
_ F e... fe... r i . .. fl... eit bar ... bar ... ba . .. ba . ..
. ..
Silabiseam._ Bine, copilul meu, las' sa citese eu, a zis
rintele loanichie, ~i citesti tu in alta zi. ~i-a pus
~ia tnceput:_ F erieit barbatul earele f)~a umb /at. .. (Ps, 1, 1).
Imi intelegeti rusinea, Asta rni-a fost 0 lectie.
rebuie sa invat sa citesc", m-am gandit,!
Am pus-o repede In fapta, Cand gaseam timp (~i
eam mult timp liber) luam ~i citeam Psaltirea, Sfantariptura a Noului Legarnant, eanoane, ca sa mi se
zlege lirnba ~i astfel, din multa eitire, am invalat
altirea pe de rost. Studiam ~inoaptea.
A m s im lit ca'mi ~ a aflu p e piimant,. . . ci i n 'cer .
[ntr-o noaptes-a facut priveghere in biserica
are' a Sfintei T reim i. Era in primele z i Ie dupl3. sosi rea
ea. Schitul nostru praznuia. Seara, Batranii au plecatbiserica, iar pe mine m-au lasat sa dorm la chilie.
ram micut ~i s-au gandit ca nu eumva sa nu rezist
~na dirnineata, la sfarsitu' privegherii.
Parinte.le loanichie a venit dupa miezul noptii ~i
a trezit._ Scoala-te, rni-a zis, trnbraca-te, sa mergem la
L-am ascultat de tndata. In trei minute am ajuns
1 Sfanta Treime. M-a lasat sa intru primul. Era pentru
la oara cand intram tnauntru, M-am pierdut!
l+iserica era pi ina de calugari stand tn picioare cu
i-vlavie ~i luare-aminte. Policandrele i~i lmprastiau
lumina pretutindeni, luminandicoanele de pe pereti ~i
!I(' la iconostase. Candelele aprinse, mirosu! de tamale,
psalrnodiile rasunand in neparnanteasca frurnusete a
II ptii ... M-a cuprins 0 frica sfanta. Am sirntit ca nu rna
"flu pe parnant, ci in ceL Parintele loanichie rni-a facut
.,.mn sa lnaintezsi sa rna fnchin la icoane. Eu, nirnic.
- Tine-rna, tine-mal am tnceput sa strig. Mi-e
Iridi!
M-a luat de mana ~i, tinandu-I strans, m-am.iproplat ~i m-arn inchinat. A fost cea dintai experienta
0 1 mea. S-a lntiparit adanc inlauntrul meu. Nu 0 voi uita
niciodata,
Pentru 0 vreme
am trecut printr-o ispita ...
Am fost foarte bucuros ~i entuziasmat de viata
mea acolo. Pentru 0 vrerne insa, la inceput, am trecut
printr-o ispita. Am inceput sa rna gandesc la parintiirnei. Ii Indurerasern. Imi era mila de ei, caci nu. stiau
unde ma aflu. Ma mai gandearn ~i la un var de-al rneu,
rle-o varsta cu mine. S-a nascut in mine, deci, dorinta
de a ma intoarce in sat ~ide a-I aduce pe varul meu In
fantul Munte, pentru a trai ~i el aceasta rninunata
viat~i. Simteam ca am datoria de a-I aduce la Hristos,
dar nu spuneam nimic Batranului meu. Am inceput,
deci, sa nu mai am pofta de mancare,· sa ma
lngalbenesc la fata, sa tanjesc, ..
33
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 10/197
Batranul si-a dat seama. M-a chemat lntr-o zi ~i
i-a spus cu iubireparinteasca:
- Ce ai, copilul meu? Ce Ii se tntarnpla?
l-am spus totul. Asta a fost, rn-arn slobozit! A
recut ispita. $-a inters iara~i pofta de mancare, inima
i s-a umplut de bucurie.
Am continuat sa fac ascultare de Batranii mei.
i stralucea fata, m-arn facut tot mai frumos. In vreme
e la inceput eram neputincios, cu timpul rn-arn facut
umos. Fata mi-a devenit ingereasca. Cum mi-am dat
eama? Mersesem la Batranul ~i,cum batea soarele in
eam, acesta s-a facut ca 0 oglinda. Vazandu-rni fata,
m zis intru sine-mi. ,,0, ho, hot Cum rn-a schimbat
arul!". Mai inainte ma gandearn la parintii mei,iar
andul la ei ma chinuia. Apoi nu m-am mai gandit la
Ii aveam nurnai in rugaciunea mea, sa-i rnantuiasca
omnu!. La inceput tanjeam dupa ei. Pe urma, numai
upa Batranii mei. Ii pomeneam pe parinlii mei, dar
ltfel, numai in iubirea lui Hristos. Am inceput sa
ostesc mai mult ~i sa rna nevoiesc mai mult, dar
~i0 mai mare nebunie ~i inflacarare. Doream sa
a aflu nelncetat In biserica ?i voiam sa fac tot ceea ceoiau Satranii, sa . Ie aduc rnulturnire. lata ce
imbare I ce Prefacere, ce muta] i i savarseste haru I lui
i ; iubeam pe HatTani; me;
Precum am spus deja, Satrani i mei erau
I, rlntel Pantelimon ~i fratele sau, parintele loanichie.
luhcarn. desi erau foarte aspri. Eu nu-mi dadearn
'i earna de asta atunci. Nu socoteam ca se poarta aspru
cu mine, caci Ii iubeam ~i avearn mare respect ~i
(lvlavi·e fata de ei. Evlavia mea era.... a?a precum
v deam icoana lui Hristos, 0 asemenea tearna sfanta?i
I) astfel de evlavie aveam. Dupa Dumnezeu erau
B:1tranii. Erau preop arnandoi, iar de fel erau din partile
Karditsei, dintr-un sat de sus. Ii spunea cumva satului ....
Hine ar f sa ne amintim ... Mi-am arnintitl E satul
Mesenikolas al Karditsei. De acolo aveam patura cu
rare am dormit pana de curand.
Fikeam deplina ascultare de ei. Ascultare! Ce sa
v:i spun, 0 stiarn! M~am darurt ei cu bucurie, cu iubire,
Aceasta ascultare desavar?ita rn-a mantuit. Pentru ea
mi-a dat Dumnezeu darul. Da, v-o repet, facearn
deplina ascultare de Batranii mei. Nu ascultare silita ci4 ,
('U bucurie ~i iubire. Ii iubeam cu adevarat, ~i, pentru
(·:i-i. iubeam, aceasta iubire rna facea sa simt ?i sa
nteleg ce voiau. Cunosteam, inainte de a-mi spune, ce
voiau ~j cum voiau fiecare lucru. Mergeam a.ci,
In rgeam dincolo. Le eram daruit cu totul. Pentru
d easta, sufletul meu zbura de bucurie langa ei ..Nu ma
mai gandeam la nimeni. Au trecut parintii, au trecut
runoscutii, au trecut prietenii, a trecutlumea. Viata
mea era rugaciune, bucurie, ascultare de Batranii mei.
o singura data spuneau ceva, ?i eu pazeam. De
p.ilda, mi-a spus odata Batranul:
~ Copilu! meu, sa-Ii speli mainile ~i inainte de
masa, dar ?i de fiecare data cand mergem la biserica,
I) ntru ca urrneaza sa intrarn lntr-un loc stant ~i toate
Ir ibuie sa fie curate. lar noi suntem arnandoi preoji, ~i
...ujim; trebuie sa avem curate atat rnainile, cat ~i toate
( olelalte ale noastre.
35
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 11/197
Astfel imi spalarn eu sap un rnainile. N~a fost
evoie sa-rni spuna ;;i a doua oara. Inainte sa rnananc,
sapuneam. Daca mergeam pentru eeva la biserica, Ie
punearn. Daca atingeam eeva, .Ie sapunearn. La
daca era eeva rnai fin de lucrat,le
Asta facearn eu toate lucrurile, fara sa ma
tnlauntrul meu. Tineti seama ea aveam doi
atrani ;;i de multe ori lm i eereau ;;i lueruri potrivniee
ul eeluilalt.
Intr-o zi tm i spune pari ntele loanich Ie:
~la pietrele astea de aiel ;;i du-Ie aeolo!
Le-arn dus In loeul pe care mi l- a a ra ra t, A venit
eel mare. Indata ee le-a vazut, s~a rnaniat ;;i
spus:
- Ce am sucit! De ce-ai facut asta? Acolo ne
buie pietrele? Sa Ie duei la lac, unde le-ai gasit!
"Om sueit" - as a ma eerta cand se mania.
In ziua urrnatoare a trecut pe acolo parintele
aniehie. A vazut pietrele la locullor, s~amaniar ;; i mi-a
- Nu ti-am spus sa Ie muti acolo?
Eu m-am rusinat, m-am inrosit. r-am pus
etanie ;;i i-arn zis:
- Parinte, iarta-ma, Ie dusesem aproape pe toate,
r Batranul rn-a vazut ;; i mi-a spus: "S a Ie ducila lac,
olo ne trebuie", ;; i le-arn dus tnapoi.
Mi~a [inut acum rnorala parintele loanichie.
M-au supus multor alte incercari de felu! acesta.
nu aveam deloc viclenie: nu ziceam: .Oare ma
. rca.?". Nu-mi dadusern seama ea m~ tncearca,
nd ~ lucrurile eurgeau cumva firesc. Este important
IV. spun, pentru ca, atunei cand ci neva ;;tie di este
Incercat, poate sa fad! ;;i eea mai grea rnunca, 'sa arate
{ ~ este ascultator Insa cand nu ;;tie ca este incereat ;; i il
vede pe celalalt mimiindu-se, nu se poate sa nu se
rlatine lnlauntru] sau ; ; i sa zica: "Mai, mai, ce-i astai
I)e atalia ani calugar ;;i se m anie? 5e poate luerul
.t .estai Poate monahul sa fie manics ;;i s a se roage? Sa
1 1 U se f izbavit de manie? Oamenii a~tia sunt tareuodesav ar;;;ti..."
Eu insa nu gandeam asa, nici nu stiarn daca ma
lncearca. Dimpotrtva,
r n abucuram mult de asta,
IUlntru ca-i iubeam. Dar ~iei aveau rnulta iubire fata de
urine, desl nu mi-o aratau. Ii iubeam pe amandoi
J1~tranij, dar in chip deosebit ma sprijineam de
rluhovnic, parlntele Pantelimon .. Precum spune David
lipitu-s-a sufletu l m eu de T ine ? i pe mine m-a Sprijini;
elr 'apta Ta (P s, 62, 8), tot as a s-a lipit ;;.isufletul meu de
W'HranuL Adevarat va spun! ?i inima mea era Impreuna
I II inimalui.11 vedeam, 1 1 simjeam. Ma lua afara ~i
III rgeam I~ biseriea mare, iar de acolo pentru treburi
nnpreuna. II simtearn! M-a sfinjit mult faptul ca rn-arn
lip it de eL Asta m-a aj utat mult, ca s-a Iipit in irna mea
!II' a lui. Mare sfant a fost!
Cu toate astea, Batranul nu-rni spunea nrrmc.
N u numai ea nu spunea de unde se trage, dar niei
Il!lIl1ele lui de familie, niei altceva ... Niciodata nu a
',pus " Y n patria mea", sau "parinlii mei", "fratii mei" ? a .
lutotdeauna era. tacut ? i rntotdeauna se ruga ~i
mtotdeauna era bland. Dad. se mania vreodata, mania
~d $ i tot eeea ce spunea erau toate prefacute. II iubeamI credo c~ pentru aseultarea pe care am facut-o ; ; i[untru iubirsa pe care 0 aveam fata de el rn-a cereetatI pe mine harul,
37
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 12/197
Eram atent \a el, sa-I imit, sa iau de la e\. IIeam, aveam evlavie la el, 11 priveam ~i ma
seam. [rni ajungea numai sa-l vad. Mergeam rnult
reuna. Urcam de la Kavsokalivia sus, pe munte. sa
copacei Tot drumul nu scoteam 0 v,?rba. Imi
intesc de Batranul, cum trn i arata ce sa tai. ln data ce
m unul, strigam:_Parinte, l-a m ta ia tl
Zicea:_Vino aici, du-te cu un fierastrau acolo.Curatam de jur trnprejur, sa tncapa fierastraul.
tranul mergea sa-rni gaseasca altul. I I taiam "dintr-o
flare" .Indata strigam:
_ Parinte, I-am taiat'Cu bueurie. Astea nu erau lucruri firesti. Era
birea mea, era harul lui Dumnezeu care luera asupra
ea prin Batranul.· .Adeverese ~i eu ee se spune: c a . ni~te monahi
ergeau la un pustnie ~i, Inconjurandu-I, Ii puneau
lurite Intrebari. Unul dintre ei ~edea ~i nu vorbea.
rivea la fata Batranului. Toti intrebau, el nu vorbea. ~i
ziee pustnieul:_ Pentru ee, copilul meu, tu nu ma intrebi
imic? Nu ai niei 0nelamurirei
Ii raspunde::. Eu nu vreau nimie altceva; tmi ajunge numai
ate vad, Parinte8.
Adicaacesta se bueura de parinte prin har, II
II" rb a", primea harul lui Dumnezeu prin mijloeirea
II Velll 1 10 11 ('( 1ul, Pentru avva Antonie, 29 , Editura Reintregirea,1\111.111111,1,9 9, r. 11.
lui. ~i ~f~mtul ~i~eon Noul Teolog spune acelasi lueru.
Marturlse~te ea ~Ie! a primit harul de la Batranul sau.
Tof ce isceem, fJceam cu bucurie
Ba:r~nii ~e~ nu ma puneau la munci grele.
LJdam g~a?lna ~I faeeam rueodel ie, eeva scu Iptu ra In
I(!m~. Nlel: nu-mi tineau prediei. La tnceput rnergearn
ru ella slujbe, nimic altceva.
. Dupa ~ai multe zile, m-a chemat Batranul ~il~lI-a dat un srrag de metanii ~i mi-a spus s a zie in
11~!care.seara rugaciunea .Doamne lisuse Hristoase,
llu~ lUI Dumnezeu, miluieste-ma". Nimie alteeva. Nici
j) rnvatatura, niei 0 lamurire, Mai rntai mi-a dat
metaniile ~imi-a spus:
- Fii atent! Pune metanie, saruta-rni mana, saruta
rrucea de pe metanii, sa te binecuvantez ca sa te ajute
Dumnezeu.
De atunei am invatat sa ma rog cu metaniile.
La inceput nu rna trimiteau in afara Chiliei la
tu-buri exterioare. Toate treburile Ie faceam In casa,M rgeam apoi in gradina. Saparn, udarn, taiam iarba,
lui ee puteam. ~poi am inceput rueodelia. Dupa ce
.,praveam treburi!e, ma puneau sa citesc la Psaltire iar
III munceau mai departe. Singurul lucru de carerna
Itlgrije~m er,a~cum s a slujesc, cum sa-i multurnesc pe
II . lranii mel rntru toate. Tot ce-mi spuneau faceam,
1 1 : ' l ~ a~ cuvantul intoemai. C~as a fiu sigur, II repetamsi" rnvatam ca, P : 0 lectie. II puneam in minte ~i II
hI' ram. De pilda, rucodelia mea era seulptura. Eram
"I('nt eum lucrau Batrani imei, iar seara, cand intram In
39
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 13/197
ternut, repetam in rninte .Jectia": luam lemnul, II
II punern In apa sa se Imbibe; apoi II scoatem
ra ~i 11 lasam sa se usuce, 11 cioplirn, 11 tragem la
11netezim cu glaspapir, lu ar n ra sp a, facem asa,
a ... Apoi 1 1 netezim cu 0 piatra de mare, cristalizata,
re este ca un diamant ~i face lemnul sa luceasca: pe
ma facem schite ?a. Toat3 rucodelia 0 treceam prin
intea mea ca sa nu uit nici eel rnai mic lucru ~isa 0,inesc tntocmai cum voiau ei. M a temeam sa nu fac
eo greseala ~isa-i necajesc. De aceea tnvatam pe de
st tot ce-mi spuneau.Ma larnureau ?i pentru ce trebuie sa inval
Im i z ic eau:_ Fii atent, sa inveti rucodelie. Aici nu poti sa
ai altfel; nu-i manastire, adica chinovie, ca sa .avern
adini, vii, stafide, fructe. Trebuie sa muncesti. ca sa-ti
mperi posmagi i.
Acestea lm i ziceau, aratandu-mi rucodelia. Ca
nu-i necajesc, studiam ?i noaptea, precum v-am
us, tndata ce intram in asternut. Astfel, dimineata
ram pregatit pentru munca. Tot ce facearn, facearn cu
ucurie. Ziceam: ,,0 sa rna fac monah! Trebuie sa lnvaJ
sta sa vad ce noirna are". Aveam curiozitatea sa afluI
rice lucru in Intreaga lui adancime ?i lalime. Voiarnsa
e Inval pe toate, nugandindu-ma ca voi deveni mai
rziu predicator si voi avea nevoie deele, ci din iubire
entru Hristos. Am luat binecuvantare de la Batran sa
itesc slujba tunderii In monahism, ~i in cincisprezece
0 stiarn pe de rost.
M-am obisnuit s a nu-mi msi las mintea sloboda,ca s a dobendesc curajia mintii
Acolo unde lucram, unde faceam cele ale
i1culpturii, aveam ?i Sfanta Scriptura. 0 deschideam ~i
(il am. Aveam Evanghelia ~i citeam de la inceput, de
1 '( inceputul celei dupa Matei: Cartea naJterii lu i lisu s
Ilris tos, fiu l lu i David, fiu/ ... (Matei 1, 1). Citeam,
muncearn ?i 0 repetam In minte. De multe ori repetam
Iuvintele Evangheliei, ~i chiar ~i acum mi Ie amintesc.M,' j ingrijeam sa am in mintea mea cuvinte sfinte. Nu
1 1 1 , ' \ obosea sa Ie repel de multe ori. lubeam cuvintele
.lumnezeiesti. Ie simtearn, ma adanceam In ele. Nu ma
, luram sa Ie spun Intreaga zi. ~i zilnic dad Ie ziceam,
uu obosearn.
Aveam 0 mare inflacarare ?i, atunei cand
I\, tranii mei plecau dirnineaja ~i se intoreeau seara, eu,
I II r fiind, mergeam la bisericuta, la Sfantul Gheorghe,
i ma daruiam rugaciunii, M a duceam acolo. Da ...
( 11m era! Atat de mult m a bucuram, ca nu mai
Illlncam. Nu-mi placea s a ma desprind de acolo.Ilq( legeti? Spuneam rugaciunea, cantarn, eiteam.
Ml'rgeam acolo singur. Aveam un glas foarte frumos.
V , spun, aveam un glas foarte, foarte frumos! Nu va
'Ie acum ca sa ma laud pe mine lnsumi, ci a~a
, Illteam eu. Aveam un glas foarte frumos ~i, asa cum
, , 1 1 1 ' m, semana cu niste bocete. Erau cantece de
tuhtre pentru Hristos, tot ce vrei ... Intelegeti? Mai ... Ce
Ill) be de In rnorrnantare, ce... Tot ce vrei! De-astea
IIii' m. Ei, ee sa v a fac ... Uite, de-astea va povestesc.
Iiwa prin care-am trecut. Intelegeli?
41
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 14/197
_ Maine frarnantarn, asa ca pregatestc-te sa
aduei eeva craci.
Luam sfoara ~i pleeam In munte, dupa craci, pe
uri rnai usoare sau mai anevoioase. Nu numai de
stea trni amintese, ci ~i ca de multe ori Batranii mei
trimiteau sa aduc buturugi sau lemne, pe care Ie
eam pe mine ea 0 sarcina de rnagar . ~i asa cum
m tncarcat ~i bolnav de mijloc, sedeam pe cararuie
ma odihnesc. Daca vreodata mi-era prea greu, lmi
am intru sine-mi. ,,1i-arat eu, magar batran!". Nu
osteam ce-i lenea. Ei, tntr-adevar, nu-mi era mila deul meu. Pentru ca ma dureau genunchii, eu ma
bunarn. Adica, eu cat ma dureau ~i se "razvrateau"
i mult, eu luam 0 povara ~i mai mare. ,,1i-arat eu,
batranl", ziceam din nou. Ma razbunarn, ma
bunam pe raul de mine. De neerezut este ca eu, un
il de ~aptesprezece ani, ma trnpovararn cu 0
utate de ~aptezeci de ocale, pe 0 distanta cum ar fi,pilda, din Omonia pana in varful Licavitosului.
Nu exista nici un pic de lene. Ma multurnea sa
rog, chiar ~i cand eram obosit. II cautam pe
mnezeu mai mult tn osterieala. Asta trebuie sa 0
~isa tntelegeti ca, tntr-adevar, se poate izbandi.
te un lucru care tine de iubire. Nu este pur ~i simplu
tul ea mergi repede. Faci 0 treaba, apoi incepi alta,
lntorci, faci alta treaba ~i iei seama la toate sa Ie
sa uzi, sa sapi, sa aduci pamant ~i erengi, sa
i pe munte, sa aduci lemn pentru rucodelie. Prin
ire devii vesnic rniscator. Sa vezi atunci cum fug
Ie! Arnortesc toate. Auziti? Aceasta este 0 viata
.ulcvarat straina, 0 viata cuvioasa, sfanta, viala
II.u li i.l
I
fram 0salbJticiune a padurii
Nu pot sa va aduc exemple despre ce tnsearnna
o ascultare adevarata. N u este ea ~i cand am vorbi
cum despre aseultare si, deodata, sa-]! spun IIDu-te, fa
o turnba", iar tu sa asculti. Nu-i asta aseultarea. Trebuie
a fii fara de grija, adica sa nu te gande~ti deloc la
problema ascultari i, ~i dintr-o data sa iti eer eeva, iar tu
a fii gata sa 0 faci eu bucurie. Sa te afli desprins de
munca In c1ipa aceea, sa nu fii in stare de veghe ~ipregatire, ~i chiar atunei sa te smereasca. Prin purtarea
ta vei arata atunei daca faci aseultare sau nu.
Eu pazearn dupa litera porunci Ie Batranilor mei.
imi ziceau:
- N-o sa vorbesti, n-o s a spui ce facem ~i ce
randuiala avem la Chilie. Daca tntalnesti pe drum
vreun calugar ~i ili spune .Binecuvanteaza!", sa
raspunzi eu evlavie ~i iubire I I I Hristos
.Binecuvantati!". Fireste, daca este un Batran, sa li
!laruti ~i mana. Dad! te Intreaba liCe fae Batranii tai?",
sa spui "Bine, eu rugaciunile voastre", ~i sa pleci lndatamai departe. F a r a alt cuvant, lar daca vine din spate, se
. ipropie ~i te tntreaba ceva, nu sta ~i nu raspunde,
p ntru ea nu toti ealugarii sunt buni ~ieste nevoie de
luare aminte. Oriee te intreaba, sa zici: "Nu stiu,
tntrebati pe Batranul, nu stiu". Sa spui
.Binecuvanteazal" ~i sa pleci. Sa nu-ji zica: .Sculptura
voastra nu-i asa de buna, hai sa-nve]i pictura, rnuzica
s.a.", Nu asculta nimic, line-li drumul.
Mi s-a lntarnplat odata sa m a trirnita la Sfantul
Nifon. Pe drum, deci, am intalnit trei mireni - asa Ii se
45
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 15/197
une In Sfantul Munte celor care nu sunt monahi - si,
obiceiul meu, le-arn spus .Binecuvantatil" ~i am
cut. Parandu-le a fi un Ifs~ilbatic", unul dintre ei a zis:
- Sarmanu l copil, nu pare a fi prea bine.
Eu trecusem deja de ei, dar aveam un auz foarte
n. Auzind acestea, m-am bucurat pentru 0 asemenea
erire. Am zarnbit In sinea mea. "Are dreptate, am
us, are mare dreptate, dar de unde sa fi stiut de
bunia mea!?"
Nu iesearn prea des afara, nici la hramuri nu ma
au Batranii mei. Adica, daca se praznuia vreun sfant,mergeau ~i pe mine ma lasau acasa.
In Sfantul Munte, Batranii aprindeau focul la
ilii. Eu nu voiam sa stau aproape, nu r n a apropiam
loc de foc. Cei mai batrani sedeau langa foc, eu
dearn mai departe. Mi-era frica. Mi-era frica sa nu ma
tame focul; Ie-am spus Batranilor mei ~i ei, saracii,
a lasau. Este ~i 0 problema de obisnulnta, Daca te
isnuiesti sa stai ianga foc, nu te mai poti dili. Daca
eodata ma prindea guturaiul, beam un ceai fierbinte,
cearn cinci-sase sute de metanii, transpiram, ma
himbam. Apoi cadeam la pat ~i rna facearn bine.Eu eram lntr-adevar un om "salbatic". Eram ca 0
lbaticiune a padurii. Va spun sincer. Alergam descult
in zapada, pe stanci, Sa f i vazut cum rni se tnroseau
eznele, picioarele! Se inroseau T n zapada, Nu
atranii mei m-au pus sa umblu descul], §i nici ei nu
au desculti, Eu singur am vrut. Dar nici nu-mi ziceau
nu-rni scot incallarile. In biserica, insa, purtarn
orapi ~i pantofi, nu opinci. Mi-aduc aminte de ceva
arte frumos. Era prirnavara § i Batranu! m-a trimis la
crasla. Alergand, mi-am scos opincile, caci voiam ca
pi ioarele mele sa faca .opincute", "talpici" de la
I~pada §i de la ger.
Vazandu-ma a§a, Batranii radeau de mine. Ma
mai smereau, r n a mai certau; chiar §i cand facearn bine
mi ziceau xa am facut rau. Fireste, nu mereu, dar
voiau "sa ma afle", adica sa ma prinda acolo unde nu
fI1 teIegearn.
Batranii mei erau sfinti. Se ingrijeau de cresterea
111eain multe chipuri, chiar aspre. Niciodata nu-mi
-puneau "Bravo!", sau "Ai facut bine". Niciodata nu
1 1 1 < 1 laudau. Tntotdeauna ma sfatuiau eum sa-l iubescII Durnnezeu si cum sa rna smeresc, Cum sa-l chern
p> Durnnezeu sa-rni tntareasca sufletul, ~i sa-l iubesc
mult, Asta am invatat. De "Bravo!" n-am stlut §i niei nu
I am cautat vreodata. Nici acasa T a pafinli nu rna
lnvatasera cu "Bravo, ee bine ai facut!". Mama ma
rerta, Tata lipsea, era in America, a muncit ani de zile
1 .1 Canalul Panama. Asta rn-a ajutat mult. Cel ce invala
...merenia atrage harul lui Dumnezeu. Daca nu rna
crtau Batranii, ma necajeam ~i zieeam in sine:
IIManca-ne-ar raiul, n-arn gasit Batrani buni". Voiam sa
m a incerce, sa rna certe, sa se poarte aspru. Acuminleleg ee aspri erau. Atunei nu-mi dadearn seama, caci
ii iubeam. Niciodata n-arn vrut sa rna despart de ei.
D in m a re a m ea rilvna , c ate od ata
a lu ne ca m pe a /a tu ri
Din rnarea mea ravna, insa, cateodata a!unecam
pe alaturi. Ravna rna irnpingea catre exagerari, Faceam
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 16/197
nevointe fara binecuvantare. Dar asta este egoism. Sa
dau un exemplu. Ascultati.
Batranii mei lipseau intreaga zi cu treburi ~i rna
au singur la Chilie. Eu facearn rucodelie. Rueodelia
astra era, preeum v-am spus, cioplitul in lemn. Mie
a nu-rni aratasera 'in intregime eum se face luerul,
teama sa nu plec.
lntr-o zi, deci, am luat un lemn alb, frurnos, ~i
facut pe el 0 schita, Era 0 rnierla foarte frurnoasa,
aripi Ie date pe spate, ciugul ind un strugure.
orchinele era atarnat de 0 vita cu doua-trei frunze. Ait foarte frumos. L-am ~i netezit bine. Cand s-au
ors Batranii, m-arn dus sa Ie pun metanie. Am luat
mine ~i eeea ce lucrasem, ~ i-am zis parintelui
- U ite ce-am facutl
Indata ce-a vazut-o, a facut ochii man ~i a
- Cine ti-a spus s-o faci? Ai intrebat pe ci neva?
A apucat-o, a aruncat-o jos, a facut-o bucatele.
- Sa mergi r.epede la Batranul sa-i spui, rni-a zis.
Eu m-am necajit mult ~i Ie-am cerut iertare. Nu
i-am dat seama ~i i-am suparat.
- De ce faci Iucru ri ~i n u intrebi? Mergi repede
Batranul, arata- i buca ti Ie ~i 5povedeste-te.
M-am dus lndata la Batranu\, i-am ararat
catile, iar el rni-a spus:
- Copilul meu, nu trebuia sa faci asta. Fara
necuvantare nu se face nirnic. Altfel, poti sa cazi in
~ lare ~i sa pierzi harul lui Dumnezeu. Am pus
tanie, am cerut iertare cu simplitate ~i fara patirna,
u numai ca nu rn-a tulburat certarea, dar mi-am zis:
ILltranii mei trebuiau sa se poarte mal aspru, sa rna
p l ' e I pseasca".
Altadata, tnsa, am facut ° neascultare cu buna
I IIlta. Intr-o zi, tnainte de a pleca Batranii pentru
Ill'buri, rni-a spus Batranul eel mare:
- Vezi acolo sus, pe raft, aeea carte? Sa n-o
0 1 1 nzi. N-are rost, esti mic. Mai tncolo, cand a sa te fad
tll,li bun, mai smerit, 0 s-o citesti.
Aceasta era pentru mine lege. Niei nu priveam
r.ur partea aceea. Intr-o alta zi, plecand Batranii la
{'r sia, rn-a ajuns euriozitatea. M-am dU5 ?i amIII put 5-0 privesc. Era sus, eu eram mic ~i nu
1IIIrlgeam la ea. M-am tot tnvartit, m-am invartit. .. .Ei,
. I I T I zis in sine-mi. cel putin sa vad ce spune". Deci, am
PIIS un scaun, m-am suit, am ajuns la ea ~i am coborat-o.
j (. pacatl Lite re Ie erau toate amestecate, ca a lim ba
Idrt\ina. Era sensa de mana. 0 carte mare, foarte mare,
110 sa. Erau cuvinte din greaca veche pe care nu Ie
III! legeam, Ie-am tnvatat mai tarziu. ~i niste Iitere ...
N ste /lsI/-uri, niste ... mail mail Ce sa va spun! Era un
nunuscrls. Era cartea Sfantului Simeon Noul Teolog.
I ),tf era 0 carte foarte mare, eu foi groase. Oho!
( • ntarea multe kite. Deci, hai acum 5-0 citesc! N-am
I utut. Am suit-e la loc.
Insa dupa aceea m-a cuprins necazul,
tulburarea, amaraciunea, Nici rnunca, niei rugaciune,
Nimic. Alte dati, cand lipseau Batranii, mergeam in
hi" rica ~i, avand glas frumos, cantarn. Rosteam ceva
uopare, era un fel de tanguire. Era ca 0 strapungere a
uirnii, imi placea ~i ma misca mult. Dupa aceasta
111'.1scultare,lnsa, n-am mai mers In biserica. Am iesit
d.lra, m-am asezat pe bordura ~ipriveam necajit Marea
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 17/197
Sedeam ~i ma uitam la mare. Nu voiam sa zie
ici macar "Doamne lisuse". Oh, ma lnlelegeti? Mare
ohorare. Deci, nu m-am dU5 la biserica, n-am spus
oamne lisuse". M-a cuprins 0 mare tristate. Ei,
credinta In Dumnezeu, dar nu voiam sa. calc
orunca Batranilor. Pe Dumnezeu 1 1 slmteam, dar nu
iam 5.1-1necajesc pe om. Nu voiarn sa fiu pricina
tristarii nirnanui, Ce sa fac. .. Oh!. ..
Seara au venit Batranii. Ce sa fac eu, sarmanuli
andeam sa Ie spun. N-am putut. Am mersla biserica
odc:a trebuia sa fiu cu ei. Am facut vecernia, am facut
vecernita. N-am spus nirnic, Am urcat 13 chilie.
-am facut metaniile, nici canonul, nici rugaciunea cu
ragu] de metanii. M-am tntins in pat §i r n a tnchipuiarn
m vol fi, cand am sa mor, in sicriu. Ei, §i m-am
cajit, Dirnineata a sunat clopotelui, am coborat, am
tit la slujba. Am sfar~it utrenia, s-a spus "Pentru
gaciunile ... " , Am iesit afara, Am plecat dela biserlca
sa mergem in trapeza. N-arn mar rabdat. L-am tras
tin de maneca pe Batranu.I, duhovnicul, §i i-am spus:
- Am nevoie de tine putin, parlnte,
S-a tntors tndata, am intrat din nou in biserica.
- Sunt necajir, i-arn zis. Am facut neascultare.
i-ai spus sa nu ating cartea, iar eu rn-arn uitat la ea §i
aeea clipa nu pot sa mai aflu llnlste, Nici .Doamne
use", nici canon, niei rugaciune, niei metanii.
- E i, copilul meu, nu Ii-am spus? De ce-ai facut
- Parinte, iarta-ma, rn-a pus ispita § i sunt foarte
Iarta-rna § i, cu rugaciunile tale, voi lua arninte
rna; departe, sa nu-ti rna; fac neascultare.
Mi-a citit dezlegarea. Hop! Ce credetli Au trecut
loatel Aveam ceva bun: tndata ce rna spovedearn
B~tranului meu - slava Tie, Dumnezeule! - treceau
toate, tndata, De fiecare data cand r n a spovedeam, lm]
v nea 0 mare bucurie §i ma daruiarn rugaciunii.
~redeam di Ie-am spus pe toate lui Dumnezeu Insusi .
~a sunt iar cu Dumnezeu. Ei, cat de puternic aveam
luerul acesta in mine! Nici nu va· tnchlpuiti' ~i vad
.icurn pe unii zicand: "Fii atent, sa nu afle Batranul!"
Ati inleles .. , · 1 0 vrerne ee la noi, Batranu.1 era pana In
.idancurile ioimii.
Ii iubeam mult pe Satrani; In aeea vreme toti
ucenlcii i§i iubeau Batrani! Dupa Dumnezeu, al doilea
Iucru era parerea Batran u lui. Daca faceai ceva
impotriva. neascultare, nu trebuia ruci sa te
imparta§e~ti, nici, nici ...
Tein« vieti! duhovnice§ti
e st e a sc u lta r ea
In Sfantul Munte, multi au trait ascuns, Au murit
r~ra sa-i §tie nimeni. ~i eu am vrut sa traiesc asa,
nestiut. Nid predicator n-arn vrut sa ajung, nici nimic
altceva. Nicl nu m-am gandit vreodata sa ies din
Sfantu] Munte. Un copil In desavarsi ta pustietate!
Pentru a intelege pustia si Iipsa de ajutor, uream pe
munte, ramaneam cateva ceasuri acolo ?i voiam sa
l'raiese ca un pustnic. Mancam buruieni, ea sa ma
nevoiesc. Voiam sa traiesc singur. precum Sfantul pe
are il iubeam de pe cand eram rnititel - loan
Colibasul. Acesta este sfantul meu iubit. Pe el l-am
5 " 1
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 18/197
at. M-a uimit cum a rabdat sa stea acolo, langa
lui, locuind in coliba, fara sa se descopere,
neincetat: "Ti-ai ridicat coliba lnaintea
rtilor parintilor tai", Asa spune troparul sau:
Din pruncie dorind fierbinte dupa Domnul,I
lumea ~i cele frumoase ale lutni! ai paras;t
~i ai sihastrit in chip desavar~it.
Ti-a; ridicat coliba fnaintea por!ilor parinti/or tai,
zdrobit-ai cursele demonifor, preafericite;
pentru aceasta pe tine, iosrie. Hristos dupa
te-a prosliivi),"
~i luminanda:
Sarac asemenea unui alt Lazar"ai rabdat la por!ile parintilor tail cuvioase parinte,
trur-o cofiba mica stramtorat, preeirueletne.
Jar acum ai aflat loess desfatat in ceruri,
impreuna cu ingerii }i cu tori sfintii, preacuvioase
Batranului meu Ii spuneam totul. Da, tot ce
iar el, vazand unele exagerari, lrni spunea
~icand:- [nselare, copilul meu.
Intreaga mea viala era un rai. Rugaciune, slujire,
odelie, ascultare de Batrani. Dar ascultarea mea era
ul iubirii, nu al silniciei. Aceasta binecuvantata
cultare m-a folosit mult. M-a schimbat. M-a facut rnai
mai limpede, mai tare la trup ~i la suflet. M-a
ut sa Ie cunosc pe toate. Trebuie sa dau slava lui
mnezeu zi ~i noapte, caci rn-a Invrednicit sa traiesc
f I in aceasta viata.
M-am aplecat asupra ascultarii. Au venit singure
4 (II lalte, pe care Dumnezeu le-a randuit in viata mea.
i darul prorociei, tot pentru ascultare mi I-a dat
I omnul. Ascultarea vadeste iubirea pentru Hristos. lar
Ilristos ii iubeste In chip deosebit pe cei ascultatori.
I'ontru aceasta zice: Eu iubesc pe cei ce r n a iubesc, }i
r (Ii ce r n a cauta vor afla het". I n S fanta Scriptura se a n a',( rise toate, dar acoperit.
Aveam multa ravnapentru cele duhovmcesti
Batranii mei nu mi-au randuit niciodata ce sa
1 . 1 . Mi-au dat un sirag de metanii ~i rni-au spus:
- Sa zici rugaciunea.
Nimic altceva. Ma vedeau ca sunt habotnic ~i
nu-mi spuneau multe, nici ce sa citesc. Nu ma lasau sa
til sc nimic din Parin!ii mario Adica nu r n a lasau sa-l
4 II sc pe Sfantul Efrem, pe Sfantul Isaac, pe Sfantul
II) n Scararul, pe Sfantul Simeon Noul Teolog,
Ivrghetinosul s.a, Ma oprisera de la acestea. Astfel,
I. and ascultare, citeam numai vieti de sfinti, Psaltirea,
Mineiele, Octoihul; din e!e am invatat sa citesc, cad
nu stiarn, Dar aveam rnulta ravna pentru cele
rluhovnicesti. Deseori mergeam in biserica Sfantului
Cheorghe, la a carei zidire am ajutat ~i eu, ~i cantarn
multe. Cel rnai mult imi placeau Canoanele Treimice.
~i imi placeau cele despre iubirea durnnezeiasca. Erau
I. nguitoare, cantece de dragoste, spuneti cum vreti. ~i
pi ngeam mult, dar nu erau lacrimi de tristate, ci de
u l 'i ldele lui Solomon 8, 17 (Septuaginta).
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 19/197
ucurie, dumnezeiasca bucurie. Eram rniscat. Le
steam frumos! Asta era viata mea. Traiam in harul
omnului, nu prin puterea mea. Toate erau prin
umnezeiescul 'har, nu erau nici prin tntelepciunea
a, nlci prinstiinja mea - fiindca nu 0 aveam - niei,
ici. .. Erau din harullui Dumnezeu.
Cateodata, tnsa, alunecam pe alaturi. Fara sa~i
treb pe Batranii mei, luam ceva initiative. Ascultaji.
entru curatia mintii am inceput sainvat pe de rost din
fanta Scriptura. Am inceput cu Evanghelistul Matei.
tr-o z i mi s-a dat prilej uI ?i le-arn spus pe de rost
rimul capitol din toerr.Cand au auzit, m-au certat ca
facut-o fara binecuvantare.
Am a§teptat cu emotie ecel ceas
Ce sa va spun, copiii mei, despre cum am
evenit monah? E mare poveste viata mea In Sfantul
[rnpllnisern paisprezece ani, cand Batranul rn-a
si-mi-a spus:
- Ce-o safaci, ce program ai? 0 sa ramai aici?
- Raman! am spus plin de multurniresi bucurie.
- Pune metanie.
Am pusmetanie. Atunci rni-a adus 0 rasa de-a
i, veche, pe care 0 folosea la lucru. Era atat de
eticita, tncar nu se mai vedea panza de la tnceput, iar
gat era foarte unsuroasa din prieina naduseli i. Iizusem pe calugarasf care veneau la biserica mare,
tmbracajl, ?i 0 asemenea rasa lrni inchipuisem
i u. Ca un copil ce eram, r n a gandeam la vesrnintele
I II care urrnau sa rna lmbrace, cat de frumoase, cat de
Iloi vor fi. .. Dar, cand a sosit ceasul, ce sa vadl
Idrentuite, peticite. M~am necajit un pic, cinci minute.
I, ~ram ?i mic, paisprezece ani ... Insa n-arn spus
11i111.IC,u rn-arnvaitat. Cand am vazut rasa, am sirntit 0
Htf"utate, precum v-arn spus, dar am tntors-o repede..prebine.
~Sa:fie binecuvantatl am spussi arnluat-o.
Nu m-arn mai gandit decat la nevoitorli care
purtau dulame de par ~i nu ~i Ie scoteau niciodata, niei
1 1 1 1 Ie spalau, Dumnezeu mi-a dat pentru asta mare
III:'!ngaiere.M~amdus la Psaltire. Am citit ~i Epistola lui
lo.ln. Si, Tn aceeasi zi, Dumnezeul meu, rni-ai vorbit!I iumnezeul rneu, rni-ai vorbit mult. ..
Doi-trei an; msi tarziu
am deveni; schimnic
Doi-trei ani mai tarziu am devenit schimnic.
Cu 0 zi lnainte am avut parte ~i de 0
I,necuvantare cu totul deoseblta. Trebuia s~ mergem
c u B~tranul la Marea l.avra, s~ luarn lncuviinlarea
pl'ntru tundere. Egumenul care a dat binecuvantarea
"Id foarte sfant, Pe drumul catre Lavra, trecand pe
I . nga sihastria Sfantului N i l lzvorarorul de Mir, am
I, mtit pentru tntaia oara aroma cereasca. Mireasma s-a
H'varsat asupra mea, ~i i-am spus B~tranului. El a
d" ultat cu simplltate ?i a trecut rnai departe, fara sa
puna nimic. A~a trebuie sa Ie vedem, simplu. A doua
()"ra. am simtlt aroma Ja moa?teleSfantuluiHaralamble.
55
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 20/197
in seara tunderii mele, toti parintii s-au adunat
biseriea mare a Sehitului, a Sfintei Treirni, au facut
eghere, au cantat eu strapungere: ~i eu, descult, in
ete albe, eram plin de strapungere. Am pus metanie
ror, rn-am inchinat la ieoane, iar rnai-rnarele a
sa-rni puna intrebarile tunderii. Oehii lrni erau
i de lacrimi de urnilinta. Dupa ee s-a sfarsit
egherea, am mers la Chilie. Eram foarte bueuros,
~i tacut. Voiam sa fill singur eu Dumnezeu. Cand
lntr-o astfel de stare, nu vrei niei sa canji, nici sa
esti. Cauti linistea, ca sa auzi limpede glasul lui
Mult imi placeau privegherile
in Siantul Munte
Viata Sfantului Munte este 0 viala de
eghere. La priveghere, cand se savar?e?te dupa
iinta, adica toti cei ce iau parte sunt uniti in
reuna-slujire, se naste 0 atmosfera duhovniceasca
care patrund to]! cu u?urinta ?i care aduce mare
s. Se subtiaza sufletul ?i se ivesc cele mai potrivite
eiuri pentru tnaltarea duhovniceasca ~i pentru 0
nca lmpartasire eu Domnul. in Sfantul Munte, la
doua se face 0 adevarata rascoala, Sirnteam 0
rna sfanta in ceasul acela. Rugaciunea cutremura
l loe, lumea duhovniceasca, lata ce inseamna
irea pentru Hristos.
Mie lmi placeau mult privegherile in Sfantul
Deveneam alt om. Eram intotdeauna foarte
nt. lubeam mult sa aseult euvintele slujbei. Nu
voiam ca somnul sa-m: fure mintea nici macar 0 clipa.
Nu rnotaiam, ci urrnarearn slujba eu dragoste.
{ teodata, daca statearn in strana, nu rn a sprijineam eu
.,p tele, ca sa nu atipesc, ~i nici dupa Dumnezeiasea
I iturghie nu voiam sa dorm. Stapanea iubirea, de
,1 . ea ramanearn treaz.
Harul pe care il avea acel siant
striiluce« §i in suiletul meu
La biseriea eea mare a Schitului, rnergand
pcntru slujbe ?i privegheri, am cunoscut multi oameni
',finti. Ascultati, sa va spun despre un sfant ascuns.
Deasupra Colibei noastre, foarte sus, vietuia
Illsi ngu rat intr-o coliba sarmana un rus, batran u I
Dimas. Era foarte evlavios. Batranul Dimas a ramas
.iproape necunoscut in toata viaja sa. Nimeni nu
P rneneste despre numele sau despre darul lui. Plecase
din Rusia. Cine stie care zile a mers. Le-a lasat pe toate
(il sa vina In acest colt de lume, la Kavsokalivia, ?i
10 ta viata lui a trait aiei. ~i a murit neeunoscut. Nu era
ni idecum egoist. Nu, nu, era nevoitor. ~i sa nu aiba
po nimeni langa el sa-i spuna: "Astazi am facut einci
«ute de metanii. Am sirntit asta ... ", Era un nevoitor in
~,lina.
Da, da, asta-i un lueru desavarsit. Desavarsit,
I -rtfelnic. l.ipsa de grija, slujire, sfintenle, petrecere fala
(. tre fata cu Domnul, fara a placea oamenilor. Robul
Stapanului. Cu desavarsire nimie altceva. Niei egumen,
nl i "Bravo!", nici "De ce asta-i a?a?" Am vazut un
. , r ~ nt in via!~.i. Da, un slant necunoscut. Sarrnanul,
57
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 21/197
pretuit. Cand a murit, cine stie dupa cate zile sau
ni l-au gasit, daca nu cumva 0 f fost ? i iarna. Cum sa
unga cineva acolo sus, la coliba lui de piatral? Nu-I
dea nimeni. De multe ori Ii aflau pe acesti pustnici la
ua-trei luni dupa adormirea lor.
Revarsarea ~i prisosul harului s-au pogorat
upra mea, srneritul. cand l-am vazut pe acesta, pe
tranul Dimas, facand in biserica metanii ~i
esarandu-si rugaciunea eu suspine. Cu metaniile lui,
at de mult II adumbrea harul, tncat stralucea p~ma ?i
mine. Atunci a covarsit ;;i in mine harul. Adica existainainte, prin iubirea pe care 0 aveam fala de Batranul
eu, insa atunei am sirnjit ?i eu harul foarte puternic.
va spun cum mi s-a intamplat.
Intr-o dimineaja, pe la trei ;;i jumatate, am mers
biserica cea mare, la Sfanta Treime, pentru slujba.
a devreme, inca nu batuse toaca. Nu se afla nirneni
biserica. M-am asezat in pronaos, sub 0 scara. Ma
gam nevazut de nimeni. La un moment dat s-a
schis usa bisericii ; ; i a intrat un monah inalt, in
rsta. Era batranul Dimas. Indata ce a intrat, a privit in
eapta ;;i in stanga, dar n-a vazut pe nimeni. Atunci,and in mana un sirag mare de metanii, a inceput sa
a metanii mari, multe ?i iuti, zicand necontenit:
lisuse Hristoase, miluieste-rna ... Preasfanta
scatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pe noi". in
rand a cazut in rapire. Nu pot, nu gasesc cuvinte sa
ati;;ez purtarea lui dinaintea lui Dumnezeu; mi;;cari
iubire ;;i slujire, rniscar: ale iubirii durnnezeiesti, ale
ruirii de sine. L-am vazut stand cu rnainile desfacute,
chipul crucii, precum a facut Moise la Marea
si ... Ce era asta? Petrecea lnlauntrul harului.
rralucea in lumina. Asta era! Mi s-a tmpartasit ;;i mie
ndata rugaciunea lui. Am patruns lntr-o clipita in acea
.urnosfera. Nu rna vazuse. Ascultati, Am fost miscat ?i
.un ineeput sa plang. A venit haru1 lui Dumnezeu la
mine, smeritul ;;i nevrednieul. Cum sa va spun? Mi-a
unpartaslt harul. Adica, harul pe care il avea acel sfant
.1 tralucit si In sufletul meu. Mi-a dat harismele sale
rluhovnicesti.
Oeci, batranul Dimas cazuse in rapire, Fara sa
vr a 0facuse. Nu s-a putut stapan]. Nici ce zie acum
uu-i bine. Nu pot 5-0 pun in cuvinte. Asta este sa fiiluat in stapanire de Dumnezeu. Acestea nu se
I~muresc prin graiuri. Nu se explica deloe, ;;i daca Ie
«xplici, cazi foarte pe dinafara. Nu, nu se explica, nici
ill carti nu sunt infali;;ate, nici nu se fac lntelese.
I r buie sa fii sfant ca sa Intelegi.
Batranu/ Dimas mi-e imparta~it
harisma rugiiciuni; ~;pe cea a straveder;i
La ora patru s-au tras clopotele. [ndata ce a auzitrlopotele, batranul Dimas a mai facut cateva metanii ~i
.1 incetat rugaciunea. A sezut pe bordura - mi se pare
( ~ era zidita in pronaos - ; ; i a venit Makaroudas, asa II
.ilintau pe Macarie. Era iute ~i dulce la yorba. Era ca un
Inger. Ce frumos aprindea candelele! Ce frumos
.iprindea policandrul! Ce frumos Ie stingea apoi, una
rate una! Ce frumos facea metaniile! Cerea iertare in
dr apta ; ; i in stanga, lua cartile ~i facea pe canonarhul.
Mai, mai, ee-l mai iubeam! Era vrednic, caci avea harul
lui Dumnezeu.
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 22/197
Deci, a intrat In biserica Macarie, Makaroudas.
rmandu-l, batranul Dimas a trecut ~i el In naos ~i a
trat In strana, pregatindu-se pentru sluiba ~i socotind
nu a fost vazut de nimeni. Am lesit ~i eu din umbra
arii ~i, pe ascuns ~i cu teama, am intrat In naos. Am
~i m-am inchinat la icoana Sfintei Treimi. Apoi
-am Inters ~i am stat rnai departe. La IICU frica lui
umnezeu ...", multi parin]] s-au imparta~it. Am pus ~i
metanie ~i m-am Imparta~it. Din c I ipa imparta~i rii
cuprins 0 foarte mare bucurie, 0 insuftetire.
Dupa slujba am plecat In padure singur, plin dericire ~i bucurie. Nebunie! Spuneam In minte
gaciunile de rnultumire de dupa Sfanta Imparta~anie,
ergand spre coliba. Alergam vartos prin padure,
rearn de bucurie, deschideam in extaz rnainile cu
sufletire, cu putere, ~i strigam: IISlava Tie,
mnezeuleee! Slava Tie, Dumnezeuleee!" Da,
lm i Incremenisera, inlemnisera in chipul
Adrea, daca rna priveai din spate, ai f vazut 0
uce. Capul meu ridicat spre cer, pieptul ~i el in afara,
rca voia sa piece irnpreuna cu mainile spre cer.
ima voia sa zboare din piept. Ceea ce va spun eevarat, am patirnit-o. Cat timp am fost In aceasta
re, nu stiu. Cand mi-am revenit din starea In care
am, mi-am coborat manute!e ~i, tacut ~i cu ochii in
crimi, am mers mai departe.
Am ajuns la Chilie. N-am luat gustarea, precum
isnuiarn. Nu puteam vorbi. M-am dus in biserica,
r n-am putut sa cant nimic din cele ce cantarn
Am sezut In strana ~i ziceam .Doamne lisuse".
continuat acea stare, dar mai linistit. Eram foarte
s at. Am sfarsit In lacrimi. Curgeau nesilit din ochii
mei, singure. Nu Ie voiam, dar era a cutremurar
pricinuita de cercetarea lui Dumnezeu. Nu s-au oprit
p~na seara. Nu puteam sacant, sa gandesc, savorbesc.
~i daca s-ar fj aflat altul acolo, nu i-a~ fi vorbit. A~ fpi cat, ca sa fiu singur.
Un lucru este neindoielnic. Batranul Dimas rni-
.1 imparta~it harisma rugaciunii ?i a stravederii In ceasul
1 1 1 care el lnsusi se ruga 1n biserica Sfintei Treimi,
liiserica cea mare a Kavsokaliviei. Ceea ce mi s-a
IIltamplat - nu rna gandisem niciodata la a~aceva, nici
uu-rni dorisem, nici nu asteptarn. Batranii nu-mivorbisera niciodata despre aceste harisme. Asa aveau
Ilr dania. Nu ma Invatau prin cuvinte, ci numai prin
',t.lrea lor. Citind vietile sfinjilor ~i ale cuviosilor,
vrdeam harismele pe care Ie daruia lor Dumnezeu.
I'. rintii nu ispiteau, nu cereau semne nu cautau,h.irisrne. Credeti-rna, eu nu mi-am spusniciodata: "Ce-ar
II sa-rni dea Dumnezeu vreo harisrna?...". Nu m-am
•• ndit vreodata la a~aceva. lar acest lucru, la care nu
l l l - m gandit niciodata, s-a petrecut pe neasteptate ~i eu
1 1 1 1 i-am dat niciodata vreo 'insemnatate.
in dupa amiaza aceleiasi zile am iesit dinhlserica. Am sezut pe bordura ~i priveam spre mare.
I .1 apropiat vremea ca Batranii sa se lntoarca. Privind
d,I(,~ nu cumva yin, i-am vazut ca lntr-o proiectie,
I nborand niste scari de marmura, Insa acest loc era
III I partat, in chip firesc n-as fi putut sa-l vad. I-am
V./ut pe Batrani prin harul lui Dumnezeu. M-am
IIdl~dirat. Eraintaia oara cand mi setntampla asa ceva.
I IIIzburat afara, am alergat laei ~i Ie-am luat desagilc.
- De unde ai stiut ca venim? zice batranul.
61
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 23/197
Eu n-am spus rurruc. insa, cand am ajuns la
m-am apropiat de marele Batran, parintele
ntelimon, ?i, pe ascuns de parintele loaniehie, l-am
_ Parinte, nu ?tiu eum sa-li explie. in vreme ce
aflati dineolo de munte, eu v-am vazut inearcali ? i
alergat. Muntele era ea un geam ~i vedeam prin el._ Bine, bine, a zis Batranul, nu da niei 0
~i niei sa nu spui cuiva, caci -vicleanul
Traiam printre stele, in nemarginire, in cer
Preeum v-am spus, nu-mi dorisem niciodata
rul stravederii, Nici (and l-am primit nu m-arr.
sa tnaintez, adica nu l-am cultivat. Nu i-arn dat
tnsernnatate, N-am cerut niciodata ~i niei nu cer
la Dumnezeu sa-mi deseopere eeva, pentru ca
eotesc ea aceasta este potrivnic voii sale. Dupa
cu batranul Dimas, m-arn sehimbat cu
intreaga mea viala era numai bucurie ? i
rieire. Traiam printre stele, in nemarginire, in eer. La
put nu fusesem asa.De (and am simtit harul lui Oumnezeu, toate
rismele s-au tnrnultit. M-am tnteleptit, Am tnvatat
noane treimice, Canonul lui lisus, altecanoane,
mai ce Ie citeau sau Ie cantau in biserica.: ~i le
vatam pe de rost. Psaltirea 0 spuneam pe dinafara,
am atent ~i la anumiti psalmi, ale carer stihuri 5
ernanau, ca sa nu-i incurc. M-am schimbat cu
evarat. "Vedeam" multe lucruri, dar nu vorbeam;
.Idica. nu aveam dreptul sa 0 spun, nu aveam
"incredintare". Le vedeam pe toate, luam amintela
toate, Ie stiam pe toate. De bucurie, nu pasearn pe
p~mant. Mi s-au deschis ochii, urechile, mirosul.
Intelegeam de departe. Animalele, pasarile, Ie
d iosebearn pe toate. ~tiam dupa tril daca este rnierla,
-a u vrabie, daca este cin teza, d aca este privighetoare
ori sturz. Cunosteam dupa viers toate pasarelele.
Noaptea, catre zori, ma bucuram de concertul pe care
,I dadeau privighetorile, mierlele, toate, toate ...
Am devenit altul, nou, diferit. Tot ceea cevcdearn, prefaceam in rugaciune ~i 0 intorceam astfel
t ~tre sine-mi. De ce pasarea canta ~i slaveste pe
I !katorul? Voiam s-o fac ~i eu. La fel cu florile.
('uno?team flori Ie dupa miros, iar aroma le-o sirnteam
del a j urnatate de ceas departare. Priveam ierburi le,
ropacii, apele, stanci!e. A! Cu stanci!e vorbeam. Cate
v~zusera! Le intrebam si-mi istoriseau toate tainele
avsokaliviei. lar eu eram rniscat ~i dobandeam
-Irapungere a inimii. Le vedeam pe toate prln harul lui
Dumnezeu. Vedeam, dar nu vorbeam. Deseori
III rgeam in padure. Ma. bucura mult sa merg printre
pi tre ~i ierburi, printre copaci rnari ~i mid.
lubeam privighetoarea §i ea
r n a ;nsufJa
intr-o dirnineata, m-am dus de unul singur in
It'cioreasca padure, Toate, racorite de roua diminetii,
1,1'~nteiaun soare. M-am aflat pe 0 vale tnvcrzita. Am
~('zut pe0
stanca. Langa mine curgeau Iinistit ape reci,
63
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 24/197
ar eu rosteam rugacrunea. Liniste desavar~ita. Pest
utin, am auzit in acea liniste un glas dulce, Imbatator,
antand, laudand pe Facatorul, Am privit, dar n-arn
eslusit nimic. Tn cele din urma, dupa 0 ramura, am
0 pasarica; era 0 privighetoare. Ascultam
ivighetoarea cantand, Jnvartosandu-se, umflandu-~i
ieptul. Aceasta pasare mititica I~i dadea aripile pe
pate, ca sa aiba putere sa slobozeasca acele sunete
rea dulci, acel glas frumos. Mai, mail mail Sa f avut
n paharut cu apa, sa bea ~isase racoreascal...
Mi-au venit lacrimi in ochi. Aceleasi lacrimi alearului, care curgeau nesilit ~i pe care Ie dobandisern
e la batranul Dimas. Era a doua oara cand Ie
Nu pot sa va lmpartasesc ceea ce sirnteam.-am descoperit, tnsa, taina. Ma gandearn: "De ce sa
oata privighetoarea aceste sunete? De ce aceste
luri? De ce sa cante aceasta prearninunata cantarer
e ce, de ce ... Cu ce scop? Nu cumva asteapta 5-0
ude cineva? Nu, de buna searna, acolo nimeni n-o sa
ca asta". Filosofam de unul singur. Aceasta am
prins-o dupa lntarnplarsa cu batranul Dimas. Tnainteasta n-o facearn. Cate nu mi-a spus privighetoarea!
care nu i-am spus in tacere: "Mica mea
ivighetoare, cine ti-a spus ca voi trece pe aid? Aid
se apropie nimeni, este un loc nestrabatur, Cit de
mos iti lrnplinosn, fara ragaz. indatorirea ta,
aciunea ta catre Dumnezeu! Cate lrni spui,
vrghetoarea mea, cate ma inve!i! Dumnezeul meu,
nt miscat. Privighetoarea mea, cu cantecul tau lrnii cum sa-L laud pe Dumnezeu, lm i spui mii deruri, rnulte, foarte multe ..."
Nu sunt bine cu sanatatea, ca sa Ie spun p
ItlHe dupa cum ,Ie sirnt, S-ar putea scrie 0 carte
uitreaga, Am lndragit mult acea privighetoare. 0
ubearn ?i ea ma insufla. Cugetam: "De ce ea, ?i eu nu?
I)" ce ea se ascunde ~i eu nu?" ~i mi-a venit In minte
1.1 trebuie sa plec, sama pierd, sa nu mai exist. Am zis:
'I I e ce? Avea lume in fala ei? ~tia di sum eU,?i 0
.ruzeami Cine 0 asculta? De ce a mers in locuri .atatde
, I ' . , unse? Dar celelalte privighetori din desis, de pe
III luri, care canta ziua ~i noaptea, seara ~i dirnineata,
tine Ie asculta pe toate? De ce fac asta?Dece merg inIn uri asa de ascunse?Scopul '€steinchinarea, cantarea
liditorului lor, slujirea lui Dumnezeu". Asa lrni
/Icearn.
Petoate aceste pasari careIIslaveau pe DomnulI, ' socoteam ingeri ai lui Dumnezeu, ai Fikatorului
tuturor. Da, se ascundeau ca sanu Ie auda nimeni,
c r deli-rna! Nu Ie pasa daca Ie aude cineva, dar
I. njeau dupa singuratate, dupa liniste, dupa pustie,
dupa tacere, ca sa Ie auda - cine altul, daca nu
, :lcatorul ~i Ziditorul tuturor, Cel ce le-a daruit viata, ?i
uflare, ?i glas? Veti intreba: .Aveau minte?" Ce sa vaspun, nu stiu daca 0 faceau constient sau nu. Nu stiu,
I aceea sunt pasarele. Poate ca acum sunt in ..viala,
ar apoi n-au sa mai existe, precum spune Sfanta
riptura. Noi nu trebuie s a cugetam diferit de Sfanta
S riptura. Dumnezeu poate sane arate ca toate acestea
erau ingeri ai Sai. Noi nu stim asta. Oricum, el~, se
.iscundeau ca sanu auda nimeni doxologia lor.
Tot astfel ~i viata monahilor acolo, In Sfantul
Munte, este necunoscuta. Traiesti Irnpreuna cu
c tranul tau, II iubesti. Metaniile, nevointele, toate se
65
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 25/197
, dar niei nu Ie tii minte, nici nuzice nimeni despre
e: "Ce-i cu asta?/~iI t raiest i peHristos, esti al Jui
istos.Traie~ti in toate ~i in Dumnezeu, in Care ,~i
inCare toate viaza ~i se mj~calO.lntri in Biserica cea
~i traiesti acolo ca un neeunoscut. ~i, in vreme
te .mistui in', rugaciune pentru sernenii tai, ramai
unoscut tuturor oamenilor, fara ca ei sate cunoasca
ate niciodata,
'Mi-a venit in minte s a plec la pustie,, s a , fiu singur cu Dumnezeu
Mintea lm i era la plecare. 5a cer voie de la
tranul, sa iau un saculet eu pesrne]i ~i sa,ma pierd,
sa-L laud ~i sa-L slavesc neincetat pe Dumnezeu.
r ma gandearn: IIUnde sa merg? N-am invatat inca
e rucodelia". Nu ma invalasera. Poate setemeau sa
plec. Aceasta tearna stapaneain Sfantul Munte. Nu-I
atau pe ucenic sa ispraveasca rucodelia, ca sa nu Ie
e. Pentru dl rucodelia este aer pentrumonah, caci
n ea i~i poate agonisi posmagul.Mi-a intrat, deci, Tnminte acest lucru ~ sa plec
pustie, singur cu Dumnezeu. Dezgolit de sine. Fara
ndrie, fara egoism, fara slava desarta, fara, fara..; Ma
De acolo mi s-a nascut negrijirea de sine.
savarsirea auizbutit-o anurniti nevoitori care s-au
rdut ihlauntrul pustiei. Nu doreau niei lurne, niei
eva, nlmic, nirnic. .. Se topeau de lacrimi catre
,~j se rugau pentru Biserica. 5e osteneau
qi antifonul intai de la utrenia Invieri i, glasul al treilea.
Ill'" i pentru lume ~i pentru Biserica, iar, apoi pentru ei'.
lI~i~i. ," "I n mine, deci, a prins radacini scopul acela al
pdvighetbarei. Cu ce scop sa cante in launtrul pustiei?
lu hinarea, lauda, .slavoslovirea lui Durnnezeu,
l r atorul. Pentru .ce. deci, sa nu' rnerg. in .pustie.csa
'Ilujesc lui,Durnnezeu in tacere. pierdut de lurne ~i de
',ocietate? Ex ista vreun Iucru mai, desavar?it? Tpate
.W ste noime Ie capatasem de la privighetoare. Mai,
III:1i,mai, ce de planuri lmi faceam! Cum .as merge in
pustie, cum m-as bucura, cum a?muri! Oho, as manca
r-rburi. a? face una, alta! A? merge ca up .necunoscut
zdrentaros la vreo manastire, mi-ar da vreun posrnag ~i
1 1 rnanca, fara sa. spun unde stau ~i cine sunt. Imi
10 misem un plan intreg. Asta era taina mea.
,M-am lntors la Chilie plin de toate }cest~
I,imtaminte' ?i vise.M-am spovedit ~atranului, carea
I, " mbit. , . ' . . ., ; , ,.- Inselare, rni-a spus, seoateastea din mintea ta,
~i sa nu Ie mai gandesti vreodata la ele, caci vei pier~e
~i rugaciunea din pricina lor. .~i; precum v-arn spusde rriulte ori, avearn U . ! 1
III ru tare bun. Tot ceea ce spovedeam la ~atranul lua
.,f§.r~'itchiar in acea clipa, ~i simteam Tnlaun,trul rneu ,0
hucurie mare. Era,se pareI binecuvantarea BatrMlUlui.
Astfel traiarn ca ucenic in raiul parnantesc al
fantului Munte. N-a~ fivrut sa plec· niciodata de
,I 010.'Dar planul lui Dumnczeuera altul.: "'.,•
67
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 26/197
Dumnezeu m-a izbJvit
Era 0 zi ploioasa. Cand s-a oprit ploaia, am
din atelierul in care lucram multi parin!i de la
lte Chilii rnergand catre Sfantul Nifon ca sa adune
eld. Parintele loanichie i-a vazut ~i s-a intristat. Ar fi
rut sa merg ~ieu. l-am zis:
- Batranul mi-a spus sa nu merg. Pornisem, dar
n -a tn to rs lnapoi. Dar daca vrei sa merg, eu 0 sa fac~iplec.
Atund mi-a spus ~iel:
- Ou-te. Azi sunt multi meld.
Ei, ~i smulg eu 0 desaga ~i alerg. La inceput nu
lergam, ca sa nu ma vada Batranii mei. Dupa ce rna
0 luarn la go an a. Am ajuns sus, pe niste
tand abrupte, unde nu ajungeau rnistretii, caci porcii
atunci cand p loua, se aduna ~i alearga sa
anancemelci. Trei ore am adunat. Am adunat multi,
m umplut desaga. Eram nadusit tot, ~i la coborare -dupa arniaza ~i se racorise atmosfera - m-a lnghetat
n vant rece care cobora de pe varful Athonului catre
are. Desaga, trnbibata cu ceea ce cursese din meld,
i-a tnghetat ~i ea spatele.
Coborand prin locuri greu de strabatut, trebuia
a trec ~i peste un povarnis. Cand am ajuns la
rnatatea lui, a inceput avalansa: tntreg povarnisul
luneca asemenea unui rau, tragand dupa sine din
liul munltelui pietre, stanci ]i altele. Latimea era de
1-20 de metri. Picioarele mi se afundasera pana la
l,Pnunchi. Era cu neputinta sa inaintez. Incarcat cum
I'I.lm, In primejdie sa mor, am strigat: "Preasfanta
N. scatoare de' Dumnezeu!" In tr-o clip ita am fost
.i/varlit de 0 putere nevazuta 20 de metri mai departe,
l'" malul celalalt al rapei, deasupra unor stand care
«ruu ~i ele gata sa piece la vale. in acea clipa prin
pdrtea de jos treceau parintii, tntorcandu-se de la
ttft1ntul Nifon, de la culesul melcilor. Au vazut
.ivalansa, toara primejdia, § ii au inceput sa strige: "Hei!
N-d fost nimeni pe-acolo?" Eu eram in afara de ariceprimejdie, nu patisern nimic. Numai pantofii mei,
,diea opincile, rarnasesera sub pietre, iar picioarele tmi
r-rau pline de sange. Parin!ii au strigat din nou, dar eu
lilt vorbeam. Voiam, dar nu puteam. Ma speriasem rau
iiI' tot. Ii auzearn. dar nu raspundeam. Oesaga din
-pate, care nu palise nimic, cantarea mai mult de 80 de
n .ale, Cand mi-am revenit, am inceput sa ma catar ~i
... ma aga] de stanci, p a n a ce am ajuns jos. [ndata ce
.rrn coborat, alta prirnejdie: am vazut un sarpe caruia li
-pune galata. M-am speriat foarte tare ...Dumnezeu rn-a izbavit. Am ajuns la Chilie
mfricosat, M~am prabusit, Am povestit Batranilor toate
(ate m i se lntarnplasera. Ma tngrozisem: avalansa,
pierderea opincilor, picioareie pline de sange, ~arpele.
B~tranul s-a necajit foarte tare ~i I-a pedepsit pe
pari ntele loan ich Ie. I-a dat canon sa nu mai slujeasca
multe luni, iar el plangea pentru to ate cate se
I) trecusera,
69
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 27/197
fyI~asar:utat pe frunte Ji
. ne~am,desparJitplangand,
~-, i
De la acea raceala rn-arn tmbolnavit insa de, . • ) . ., .
eurezie ~i m~ durea rau. Nu aveam pofta de nimic,
m~ncam. >Batranii'au dat de stire ~i a venit un
uri nevoitor sfant;, parinteleAntonie, Biserica
sale era inchinataCuvio~ilor Parinti ce C ' s 2 a \ J
voit ih Sfantu I'MLinte,' care a u stralucit pri n nevointa.
f;3ce~ putin ~i:pe doctorul. A venit, rn-a vatu't, s- a1 ' . 3 elacasa' ~ i - mi-aadus un fel de' piele pe care
i-a pus-o pe spate. Toata noaptea, acea piele a
orbit Iichiduldin mine; facandu-) ca 0 pernita sub
elea spinarii mele, de care era lipita, In cealalta zit pe
ora zece, parintele a luat 0 foarfeca. a .dezmfectat-o
u alcool ~i a taiat.acea piele. Durerea mea din clipa
eea a fest cu ,nepL1tinta de purtat. Eram foarte istovit.
le~inat. $i, (and rni-am revenit putin, ani sirntito
are bucurie lnlauntrul rneu, caci puteam sa m~ rog,
tnceput sa cant: "Pentru pacatelernele cele multe
i se bol naveste trupu I: 'slab este ~i suftetu I ' ni ~u . .. JIll.
zindu-rna, parinteleloal1ichie a venit I'~i.rigamine,
-a imbrali!}at; rn-asarutat pe frunte ~i rni-a zis: '
<: Copilu] rneu, sa r n a ierti!
.: .: Vine Batranul., Yi ziee cusalbaticie:
., A, ernul cel rataeit!
Eu nu aveam ,pofta de rnancare, nu voiam.sa
ananc, mancarn foarte putin, in fiecarezi tot mai r<'iu;
ergearn spre moarte. Batranii s-au tnfricosat,
I'ma lisul Maicii Domnului.
1'1,
,. ;: :
I -mandu-se ea nu cumva sa mor. La fel ~i parintele
Antonie.
- Copilul trebuie s a piece, a spus parintele
Antonie, n-o sa reziste, e nevoie de medieamente pe
care nu Ie avem aiei. Niei nu poate manca orice. Cu
cat sta mai mult aiel, eu atat va merge mai rau,
Ganditi-va ea am luat 0 inghititura de migdale
pisate ~i mi-a facut rau, A~a de tare trni slabise
-romacul.
Batranii mei ma voiau tare mult, dar s-au vazut
nevoiti sa rna trirnita afara, In lurne, caci aeolo nu seg:isea nici lapte, nici carne. ~i astfel au luat aprobare
de la condueerea Schitului sa ma intorc in satul meu
pentru vreo doua luni, ca sa-rni revin. ~i am plecat.
M-a luat parintele loaniehie ~i rn-a dus la Dafni cu
harca cu vasle, Pe atunci nu aveam 'in Schit nici barci
cu motor, nici mulari. Ascetii carau pe umar sau in
spate tot ce aveau de urcat sus. Am ajuns, deci, la
Dafnl. Nu puteam s a stau drept, asa ca rn-au intins tntr-o
camera, unde era adapostita posta. Yn curand m-au
.ipucat dureri tnfricosatoare de rinichi. Plangeam de
durere. Plangea ~i parintele loaniehie. Eu am gasit, eutoata durerea, putere sa~1mangai:
- Nu plange, parinte, 0 sa ma fac bine, n-am
nirnic,
lar el ma mangaia pe mine, printre laerimi,
zicand:
- Nu plange, eopilul meu, 0 sa te faci bine.
A venit vaporul, rn-a urcat, rn-a sarutat pe frunte
~ine-am despartit plangand,
71
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 28/197
Evvia
(1925-1940)
"Li se inrnuisu .inimile!ii cereau ei singuri
sa posteasca , sa se nevoiescs,
sa vrea s -t. cunoes t» pe Hristos. II
Nu-miinchipuisem niciodataca mayoi intosrce in fume
Nu-mi inehipuisem niciodata ea ma voi tntoarce
In lume. Patria mea era Kavsokalivia. Fireste, n
rugasem pe Dumnezeu sa-rni dea0
boala. ~i mi-a dathoala. Dar zie "Sine, Dumnezeul meu, rni-ai dat-o,
d,l( nu sa ma~i sco]i din Sfantul Munte". insa rn-a seos.
I iln pricina bolii am plecat. Adica m-au trimis afara,
Dumnezeu a ascultat voia mea, dar nu prea bine.
Adiea rni-a dat ~iceva ee nu voiam, fiindca din prieina
1 1 0 1 ii am plecat din S fantu I Munte. ~i astfe l, du pa atalia
.uii, rn-am intors iara~i la casameal... Ceasuri nesfarsite
p corabie, Toate erau ciudate pentru mine. Nu
vazusern de ani de zile copii, femei.
Ani treeut prin Halkida, prin Aliveri. Am ajuns
1n satul meu, Sfantul loan. Mai tntai am trecut pela
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 29/197
Perivolia. Am gasit pe cineva, anume pe cumnatul
meu, pe Nicola, tatal Elenei. II intreb:
- Cine mai e pe-aici?
- Ei, zice, putin rnai tncolo este Leonida
Bairaktaris, tatal tau, iar mai jos allii - le-a spus
numele.
Cu inima batandu-rni cu putere, am pleeat 5 3 - 1
tntalnesc pe tata. Nu-I vazusern de multi ani. Precum
v-arn spus, fusese multi ani in America. L-am
recunoscut lndata. EI, Insa" de unde s':hi dea seama!
Eram dilugar, eu barba ~i plete. Mi-era ru~ine, tmi
varasern parul sub dularna: eram numai piele ~i oase
din pricina bolii!. ..
l-am dat buna ziua. [mi zice:
- Cine e~ti?~i de unde?
- Sunt . Galugar, i-arn raspuns. Aveti fami lie,
copii? Cati copii avetii
- Am avut patru, dar un fiu de-al meu s-a pierdut
eu multi ani In urrna. L-am pierdut. Muncea in Pireu ~i
s-apierdut.
- In Pireu? ~i cum II ehema?
- Vangheli.
- Vangheli? A fast prietenul meu.- Spune-rni, sti i unde e? '
- A, din nenorocire a murit..
- A rnuriti "
Inima tatalui meu s-afrant. A ineeput sa planga.
Atunci n-arn mai putut rabda. ~i de tier daca eram, tot
m-as f inmuiat. Plangeam ~i eu. Imi batea inima. Nram
mai rabdat sa-i vad inima de parinte sfa~iata ~i i-am
L stainuit:
- Eusunt, tata! Evanghelos.
Ce-a fast in c I ipa aceea! Bueurie impreunata eu
locrimi. Ne-am trnbrapsat ~i, miscati, am pornit spre
(' sa, 5-0 gasirn pe mama. Mama, insa, era aspra. Cand
In-a vazut, rn-a certat mult. Socotea 0 mare jignire sa
.ljunga copilul ei calugar.
Lutnee venea s a rna vada
A .aflat lumea. Veneau feluri]i oameni sa ma
vada., Eram tanar flacau. Inainte de a ma lrnbolnavi
oram ,foarte frumos, rosu. Dar fata mea .nu avea a
frurnusete lumeasca, ci una dumnezeiasca. Venind in
lume, toti vorbeau de mine ~i de pletele mele. Din
rlipa cand am intrat In Sfantul Munte nu-mi mai
L!~iasemparul, Acesta crescuse pana mai jos de rnijloc.
S-afacut multa zarva In sat. De aceea ~i eu, ca sa nu-l
tail am fiert 0 oala cu apa, am bagat parul inauntru ~i
l-am clocotit mult. Atunei s-a stricat ~imi-a cazut. Am
facut chel Ie.
~i veneau in sat, precum v-arn spus, ca sa ma
vada, S-a imprastiat vestea ca baiatul lui Leonida
13airaktaris, pe care II socoteau pierdut ~i mort, s-aintors din Munte, .unde fuseseascet. ~i venea lumea sa
ll1avada, din euriozitate. Eu nu vorbeam, rni-era foarte
rusine, M-am dus la biserica satului. Toti ma luau peste
picior. Mamei li era rusine, plangea ?i se jeluia. Nu
voia nici sa ma vada: nu r n a voia, sarrnana, ~i rn-a
izgonit de acasa.
La tnceput rn-a luat la ea matusa mea. Acolo am
tnceput eu rnancare buna - lapte, branza, aua, carne,
a sa-rni revin. Dar n-am putut sa stau aeolo, caci eu
75
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 30/197
asa ... alt rnediu. Ce sa fac acasai E i , deja ma
sinam, caci eu nu oferisem nimic alor mei ... ~i acurn
vreau sa-mi poarte ei de grija?
Cand m-am simIit mai bine, am aiergat
iarii§iin Sfantu/ Munte
La patru-cinci ore de mers pe jos de satul rneu
0 rnanastire, Sfantul Haralambie. I-am spus tatei
ZI sa rna duca acolo, dar nu ca sa raman. Nuce va fl aco lo , daca m-ar primi. Intre timp I-am
alnit din tnramplare in Aliveri pe parintele loan
pavasiliou. Acesta i-a dat telefon vladicai - exista
0 linie telefonica din Aliveri Ia Kimi -
ca a sosit un monah din Sfantul Munte.
dica i-a zis:
- Parinte loan, sa-I pazesti, sa nu piece!
Mitropolitul de Kimi, Pantelimon Fostinis, Ii
a pe calugari,
Tata rn-a luat, am vrut sa sarut mana mamei, dar
, saraca, ~i-a tras-o Tnapoi. Tata m-a luat, deci, ?i amrs la Sfantul Haralambie. Egumenul rn-a primit eu
curie, rn-a tndragit, a stat de yorba eu mine. Cand
m spus de greutati, mi-a zis:
- Sa rarnai aid. Avem ~i oua, ~i lapte, ?i carne de
i, avem de toate.
~i am ramas acolo. Egumenul ma iubea tntr-atata
at 1mi gatea ~i mancare deosebita. La ineeput nu
pofta de rnancare, dar ineet-Tncet mi-am revenit.
ta a stat eu mine 0 vreme, ea sa-rni poarte de grija. EI
r-ra cantare] la strana ?i se invrednicise sa-l cunoasca pe
"f ntul Nectarie. Avea multa credinta ~i evlavie.
Cand m-am sirntit mai bine, am alergat iara~i
',pre Sfantul Munte. Ce bucurie pe Satran;i mei! Dar ln
I -ce-douasprezece zile rn-arn prabu?it iar. Mi s-a taiat
pofta. Am devenit palid. m-am istovit, am slabit de la
Irdea ?i de la cele asemenea. Vedeti, ma tmbolnavisern
I:I.U. larasi, 0 noua aprobare pentru a pleca, ?i iara~i la
l)f3ntul Haralambie. Aiei din nou oua, branza, unt ~i
t olelalte, ca ?i mai tnainte. Mj-am revenit iaras], m-am
Int~rit. Apoi iara~i trei luni In Sfantu] Munte. De trei oriIll-am dus ~im-am inters, dar dupa cateva luni pateam
1 . 1 f e l .
A treia oara Satrani; mei mi-au spus:
- Suntem raspunzatori pentru sanatatea ta, nu
putem sa te tinem. Teiubim, te vrern, dar Dumnezeu
.uataca trebuie sa pleci, ca sa nu mori.
Chiar au adaugat:
- Noi teiubim si, daca vreodata Dumnezeu te
Vol fnvrednici - ~i credem ca te va ajuta sa te faci bine
~i vei voi s a vii aici, sa mai gase~ti un copil, tot asa ca
nne. Te vrem.~i m-au trimis ell aprobare. Mi-au spus:
- Ne temem sa nu ne judece frajii daca mori
.Ii i, copil tanar. Nu ne place ca te trimitem afara, dar
uu putem face altfel. Cu toata iubirea noastra, nu mai
.IV m ce sa faeem. De trei ori ai plecat ~i te-ai lntors,
II.H n-ai putut rarnane aici.
Mi-au dat ~i 0 patura pentru drum, pe care am
p~strat-o ~i este cea mai buna p;'itura a mea. 0 aveam
III chilie, pe ea facearn metaniile, pe ea ma tntlndearn,
p c ea atipeam, stand In picioare. Adica dormeam
77
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 31/197
urestel Pe aceasta patura mi-arn _savar~it ,toate
intele mele duhovnicesti.
Astfel am plecat de tot din Sfantul Munte, ~i am
rsla Sfantul Haralarnbie. Aici to ata lu rn ea ma voia,
iubeau ~i s-au bucurat ca rn-am tntors. Am inceput
, nou sa rnananc lapte, unt, oua, - . . :
Sa va spun ~iun lucru insemnat de care-mi aduc
inte. Un -calugar din Sfantul Munte, parintele
chim, care vietuia la Chilia Sfantulu i NU (acum
acolo ucenicii lui), a scris rnamei..o scrisoare
a ranit-o tare, foarte tare. l-a scris ca pana ~i fiarele
lbatice i~i iubesc proprii copii. Multe lucruri, foarte
moase, dar dureroase, foarte grele. Mama a fost
zdrobita,Mai tarziu, sarrnana, s-a schimbat. S~a daruit
sericii. Cand slujearn, ea statea in fata, cu mainile
rucisate ~i rugandu-se. Ma privea tot timpul, nu r n adeloe. IIParintele meu!", spunea cu. rnandrie.
sat in- care am mers ~i am stat 0 vreme dupa
rotonia mea, \a Tsakeous, ii spuneau marna-
Ii sarutau ~i mana, iar ea se rnandrea,
A murit langa mine. IICopile, de i-as fi avut
toti calugaril.tmi zicea. Apucasem pe cai ratadt la
ceput. Ce bine ar f fost sa se faca toti copiii rnei
Porfirie et ttt-iee m-e fileut preot'
La Sfantul Haralambie am petrecut in aceeasi
nduiala a vietii calugare~ti. Imi placea mult sa citesc
ti de .sfintl, canoane ~.a. lnvatam pe de rostdin Noul
1 1
I garnant, rugaciuni ... Psaltirea 0 stiarn de ani de zile,
loti psalmii, Stiarn sa leg versetele unele de altele.
Psaltirea era hrana cugetului meu. Precum v-arn spus,
Ir~iamcalugare~te in rnanast i re. Eram un calugaras
mbracat in haine vechi. Pentru ca nu se citea acolo la
P altire, noaptea iesearn afara ~i ma rugam rostind
psalrni. Ajutarn la treburile manastirii, alergam in sus ! ? i
In jos. Imi dadusera ~i cheile de la laptaria manastirii,
C'~d erau numai doi-trei calugari batrani ~i aveau
nevoie de ajutor. Imi aratau multa incredere, saracii ...
I)a r nici, la treaba nu-mi Tasarn mintea sloboda: 0
',tr~mtoram. Adica nu 0 strarntorarn, did faceamlucrul
. icesta. din iubire. Cum s a va zic, ca 0 fata care desi
i- ste bo ln ava, s a spunem, de pleurezie, in mintea ei
,'..,te tot eel de care e tndragosrita. lntelegeti? Cel iubit.
Ill:iruire fala de Cel iubit, fala de Hristos. Acolo m-3U
I~ ut preot. Ascultati sa va povestesc.
Vladica Fostinis se ingrijea mult deteologi. A
In crs la ella Kimi un student teolog aflat In ultimul an
!.1 sastudieze pentru licenta. Tn timp ce sedeau la
111,153/ vladica ~i toti ceilalt! calugar i au inceput sa
vorbeasca despre felurite lucruri d uh ov nic esti. A dic a," ' ' ' 1 v a dau un exemplu. Vladica intreba:
- 'Copii, spuneti-mi, care este eea mal mare
virtute?
Apoi veneau parerile monahilor. Erau cu totii
VU'o dncisprezece la rnasa. Temele erau diferite: din
l,( riptura, despre religie, despre monahism. Intr-o
' , C l o n a , venind yorba despre monahism, vladica a
•usp ina t ? i a zis :
79
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 32/197
_ Ah, aduceti-rni monahil Nu vreau nimic
eva. Monahi buni, credinciosi. rabdatori. Nu vreau
ic altceva. Numai aceasta. ~j voi putea face rnulte ..
In acea clipa a sari t teologul - era din Kokla
ivei - ?i i-a zis:_ Stapane , ce sa va spun ... Strigati d upa cal ugar i ,
un calugar moare incet la Sfantul Haralambie, fara
prindeti de stire.
- Ce spui? tntreba vladica.
_ Da, a venit un copilandru, sarrnanul, din
ntul Munte. Este foarte bun, dar neputincios, numaile ~i oase. lar egumenul11 pune sa faca ?i treburi.
A venit cu scrisoare la egumen, cerandu-l pe
chita - atunci asa ma chema, era numele meu de
lugar. Am rners, deci,la vladtca, ?i cand am ajuns
ga el mi-a pus mana pe cap, zicand:
- Copilul meu, cum e~ti?
M-a luat ~i am sezut trnpreuna.
- De unde e~ti? Cum ai ajuns aiel?
In scurt, i-arn spus cat II iubeam pe Hristos ~i
a ascetlca, t-arn povestit cum am mers de mic in
antul Munte, cum rn-arn trnbolnavit. iar Batranii mei-au trirnis in lume, sa rna fac bine. Mai, rnai, ce-a fost
uncil A adus pe eel mai bun doctor din Kimi. M-a
zitat, m-a consultat, mi-a dat 0 gramada de
edicamente. Voia sa r n a opreasca acolo, dar mi-era
sine sa raman cu vladica. Mie lm i placea pad urea,
cerea, simplitatea. M-am intors Tnapoi la Sfantul
vtadica cerceta des manastirea. Era un om sfant,
u l-am cunoscut prin harisrna. Intr-o zi venise la
fantul Haralambie. L-am ascultat cum vorbea ?i mi-au
O
placut mult cuvintele sale. Nu mai auzisem niciodata
un predicator. Vlad ica acesta Tntemeiase un asezarnant
Innga Kimi, numit "Ordi.nul Sfantului Pantelimon".
Cateodata vladica venea la rnanastire cu copiii de [a
.I est ordin.
Alta data, vladica a venit impreuna cu
Arhiepiscopul Muntelui Sinai, Porfirie al III-lea. ~i s-au
pornit ei sa rna fad. preot. E u nu voiam, Intelegetl?
~tiam ca este bine sa vrei sa ajungi monah, dar nu sa
vanezi preotia sauepiscopia. Trebuie sa fugi cand Ii se
propune. Asta stiarn eu. In ceJe din urrna, Porfirie rn-aI., ut preot ~i mi-a dat numele lui. Ei, 1'1entuziasmasern.
II descoperisem prin har ceva personal, in timp ee
In rgeam spre munte, ~i i-a spus vladlcai:
- Sa nu-l pierzi!
Aveam atunci douazeci de ani. N-am vrut sa
.ijung preot, dar n-a fost cu putinta, Vladica a staruit
rnul t, iar vladica este modelul lui Hristos. Nu-I po]i
rufuza pe episcop la nesfarsit. Nu poti sa strici legatura
! II episcopul, cad rugaciunea ta nu mai urea la cer,
litmane fara roada. Astfel, m-au facut diacon In ziua
praznicului Sfintei Paraschiva, ~i preot in ziuapraznicului Sfantului Pantelimon.
Spovedeam neincetat ziua §i noaptea
Dupa dol ani rn-au facut ?i duhovnic. La 0'
~,,~rbatoare mare, fiind ?i lume, mi-au citit rugaciunea
rlo hirotesie lntru duhovnic. Erarn tanar, de unde sa
~nulEram ~iprostanac ... nu stiarn inca bine carte, nici
I.moanele. Ce Sava spun, foarte p ros tanac, .. Ce sa fad
81
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 33/197
m plecat capul ~i am facut ascultare. Acum o tnteleg,
tunci n-o prea tntelegeam, CM m a iubeau rnonahii ~i
mea care venea pentru spovedanie! Acolo
povedeam fara Incetare ziua ?i noaptea. Adica
cepeam dis de dirnineata, continuam toata ziua,
ata noaptea, ~i in ziua urrnatoare, ~i In cealalta
oapte - fara tntrerupere. Adica doua zile ?I doua
opti fara mancare. Di.n fericire, Dumnezeu 0 lumina
e sora mea si-mi aducea putin lapte sa beau. Exista
loeul unde spovedeam 0 scara eu multe trepte,
e care oamenii urcau la spovedanie. Asteptau toata
oaptea acolo ca sa prinda rand. Cand pleeau, ziceau
nul altuia: "Ehee, un preot cunoscator de inimi!". Am
imas aeolo cincisprezece ani.
Cand veneau, aveam obiceiul sa-i intreb. Adiea
"Cali ani ai? Cu cine stai?" Unul zieea: "Cu
otia mea". Altul spunea: lIeu parinlii mel". Altul -
5tau singur", ~i eontinuam: .Ce-ai studiat? Ce serviciu
i? De cand nu te-ai mai spovedit? De cand nu te-ai
ai imparta?it?" Ceva de felul asta, Apoi, in functie de
-rni spusese, ti vorbeam putln sl, lntrucat afara se
la coada, ii zieeam:~ Copilul meu, ce-ti amintesti aeum? Ce slrnji
a-li lngreuiaza sufletul, constiinjai Ce greseli ai facut,
e pacate? ~i lncepea acesta sa-?i rnarturiseasca
reseli]e, iar eu 11 ajutarn eumva acolo unde era
evoie, desi la ln ce pu t 7 i sp use se rn sa Ie zica asa cum
Pe eei care veneau la spovedanie ii cam
opaream" la ineeput. Aveam langa mine cartea despre
povedanie a Sfantului Nieodim AghiorituL De pilda,
I care se spovedea tmi deseoperea un pacat greu; eu
}
rna uitarn in carte, aeolo scria: .Optsprezece ani sa nu
',t' tmpartaseasca". Nu stiarn, n-aveam experienja, Ii
dadeam canonul de acolo. Ce scria 'in .carte era lege.
Veneau oamenii ?i anul urmator, veneau din felurite
locuri, mal tndepartate, mai aproplate.]i intrebam:
- De cat timp nu te-ai mai spovedit?
--, De anul treeut, tot pe vremea asta. M-am
-povedit tot la sfintia voastra.
- ~i ce ti-am spus atunci?
- Sa fac 0 suta de metanii In· fiecare seara..
- Le-ai facut]
- Nu.
- De ce?
- E i , rni-ati spus ;!Optsp.~ezece ani sa nu te
impaJta~e~ti". Eu m-am gandit ."Orieum sunt pierdut",
.l~a ca le-arn lasat pe toate.
Inlelegeli? Apoi venea altul. 5e tntampla la tel.
Mi-am zis: lICe fac eu aici?" Atunei m-am desteptat,
I uhovnicul are puterea de a' lega ?i a dezlega. Imi
.irnintesc pe ·deasupra un canon de-al Sfantului Vasile
.el Mare. Pe el m-am intemeiat ~j am sehimbat tactica
la spovedani.e. Spune canonul:.Toate aeestea insa Ie scriem ca sa se cerce
rodurile pocaintei: caci, negresit, nu dupa timpul de
penitenta Ie judecarn -peunele ea acestea,. ei tinem
seama de felul pocaintei, lar daca cu greu se vor·
desparti de naravurile lor, ?i vor voi sa slujeasca rnai
rnult placerilor trupului decat Dornnului, ~i nu vor
primi viata cea dupa Evanghelie, eu acestia nu avem
nici '0 cauza comuna. Cad noi In privinta poporului
83
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 34/197
esupus ?i irnpotriva graitor, ne-am invatat a auzi ca:
ntuind, mantuie~te"'Ji 5uf/etul (I Moise 19, 17). /112.
Astfel am inceput sa-i indemn pe oameni sa
iteasca rugaciuni mici, canoane de-ale sfintilor, sa
ca metanii, sa citeasca Sfanta Scriptura. ~i asa au
ceput sa dea lnsernnatate lucrurilor legate de religia
lise inmuiau inimile ?i cereau ei singuri sa
sa se lupte, voiau sa-L cunoasca pe Hristos.
na am lnteles: ca daca cineva 1 1 cunoaste pe Hristos,
iubeste ?i este iubit de El, toate sunt dupa aceea
une, ?i sfinte, ?i fericite, ~i usoare.
in ( ala a c e/e i m a re !; ;,
am ingenuncheat ca un nevrednic
lm i amintesc multe tntarnplar: din viata mea la
fantul Haralambie. Sa va spun ceva frumos. V-am mai
pus ca-rni placea mult padurea, Ma obisnuisern cu
inguratatea si-mi placea sa fiu singur. lmi placea pe
tara, mai ales noaptea. Ma urcam intr-un copac, la
al mult de doi metri ~i jumatate, lmi impleteam unat de ramuri, puneam 0 patura ~ima infa?uram in ea.
ra foarte frumos. Urcam pe 0 scara pe care rni-o
cusem singur si, cand ajungeam sus, 0 tragearn ~i nu
a mai deranja nimeni. .Patul" era inconjurat de 0vita
albatica, ale carei nenurnarate flori miroseau foarte
umos. Sub copacul meu, la vreo doi-trei metri rnai
colo, era un arbust mare de mastic. Ma urcam in pat
atarandu-ma. Acolo eram pe de-a-ntreguI rugaciune,
Arhidiacon prof. dr. loan N. Floca, Canonul 84 al Sfantului
,lsil I Mare, Can oan e/ e B i se r ic ii O r to d ox e , p. 387, Sibiu, 1992.4
ram aghiorit. Voiam singuratate ~i Psaltire. Dar ~i
.Doamne lisuse ... /I. Ma rugam acolo ceasuri in sir, in
patul meu de crengi, printre florile de vita.
Intr-o seara, dupa ce m-am catarat in patul meu
plin de flori, lmi facearn rugaciunea. Era noapte,
pustietate. Natura era scaldata de luna. Ma lnsojeau
privighetorile, care numai ce se desteptasera ~i
ncepusera trilurile. Am lis multe din Psaltire, apoi
"Doamne lisuse ... /I. La un moment dat, rn-am ridicat in
I icioare ~i am spus pe de rost pavecernita. Apoi,
rugandu-rna Maicii Domnului, mi-a aparut chipulPreacuratei Nascatoare de Dumnezeu, asezata pe tron
~i inccnjurata de cetele tngerilor, arhanghefilor,
., rafirnilor, mucenicilor, cuviosilor, prorocilor. In fata
.icestei maretii, am ingenuncheat ca un nevrednic ~i
.irn inceput sa rostesc cu putere: .Nepatata, netntinata,
nestricata, fara prihana, Preacurata Fecioara, a lui
I umnezeu Mireasa, Stapana ... /1. M-a cuprins 0 frica
..;f:'nta atunci cand 0 raza lurninoasa, venind de la
Preasfanta, mi-a atins capul pe care-I plecasem smerit,
p ntru marea mea nevrednicie.
In clipa In care am sfar?it rugaciunea catrePreasfanta ?i am tacut, am auzit pe cineva sub copacul
meu. Era un barbat care mi-a spus:
- Omu!e al lui Dumnezeu, coboara-ts jos, am
nevoie de tine.
Am coborat. M-a salutat ~i mi-a zis:
- Mi-e foame rau,
- Alerg sa-Ii aduc.
- Asculta-ma. M-am in tors din America, am
ornorat-o pe sojia mea. M a urrnareau ~i am luat calea
muntilor ca sa nu rna aresteze, dar mor de foame.
85
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 35/197
M~am- dus ~11~am adus trei prescuri. Mi-a
plicat ca femeia lui f~i luase pe altul, iar el, cand a
zit, a venit ~i a facut raul. Se pocaise apoi, dar ce
u se - facu se.
~ Te rog, omule allui Dumnezeu, sa nu spui
ic despre mine, rni-a zis ~i s~apierdut in lntuneric.
Cand s~a lurninat de ziua, a venit politia ~i il
Mi l-au descris.
~Nu.Je-arn spus, n-am vazut nimic.
A fast harul Maicii Domnului ca acel am s~a
oveditla mine.Adevarat va spun, era Nasd'itoarea· de
mnezeu in fata mea ~i a trim is acea r aza lu rn inoa sa
mine, smeritulJ Eram calugara~, preot, in jur de
azeci ~i unu de ani.
"Hai s a facem sfe§tanie"
Pentru 0 vreme, am fost randuit slujitor tntr-un
din Evvia. Din multele lntarnplari, 0 sa v a povestesc
singura. Intr~o zi a venit la biserica 0 femeie, calare-magarusu l ei. Indata ce rn-a vazut, a coborat, s~a
~irni-a zis:
~Parintele, am un copil bolnav.
~Ce are?
- l-a pierit glasul.
~De mult e a~a?
~Da. Nu vorbeste deloe.
Era un baietandru cam de optsprezece ani. Am
t deci epitrahilul ~i am coborat cu ea In sat. Am
.ijuns la casa el. Am vazut copilul care, tntr-adevar, nu
vorbea.I-arn zis:
~Hai s a facem sfestanie,
A asezat pe un scaun 0 farfurie cu apa ~i un
servet, Am tnceput sa citesc. Copilul tacea. Deci, am
isp ra vit sfe stan la ~i am inceput S a stropesc cu
.ighiazrna, zicand: I/Mantuie~te, Doamne, poporul
rau ... " (and l-am atins pe frunte cu crucea ~i
busuiocul, copilul rni-a spus:
~Iii multurnesc mult.
Dupa aceasta copilul rn-a iubit mull Mal tarziud botezat un copilas ~i i-a pus numele Porfirie. A venit
uupa aceea ~i r ni- a z is :
~ l -am pus numele tau.
ii zie:
~M~ai intrebat?
~,Eu, zlce, te iubesc ~iam vrut sa-i pun numele
tau.
Mai ascultati una. S~a tntarnplat ~j asta tot in
vvia.
O data rn-a cau tar 0 doarnna cu fata ei. Copila
ra rnuta, Mama rni-a zis:~ Parinlele, am mare necaz cu fata mea. N u
vorbeste de 0 luna.
Ii zic:
- C e-a pali!?
- Legasem 0 capra la rapa. Erau acolo multi
maracinl. Fata s-a dus sa ia de acolo capra. Era noapte ..
Cand s~atntors, era rnuta.
l-am fa cu t s fe sta nie . Mama era chiar preoteasa,
Ii zie:
- A carui preot e~ti?
87
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 36/197
- Sunt a preotulu.i din ...
- A, esti a parintelui Hristou?
- Oa, parintele,
Am citit sfestania ~i fetita parintelui s-a facut
ne; fireste, cu harul lui Oumnezeu.
Am mers fa Vatheia Evviei,
fa Manastirea Sfantu/ui Nicolee
Dupa ani de zile, ~ipe cand ma aflam tn Evvia,
utam un nou loc de retragere, ca 0 pasaridi prigonita
dorea sa ajunga in sanurile lui Dumnezeu prin
gaciunea minti i. Eram singur ~istingher.
Am mers la Vatheia Evviei, la Manastirea
ntului Nicolae, ~i am rarnas acolo zece zile. Avea
teva chilli pustii, pline de sobolani. Ce s-a tntarnplati
oua zile a fast mare vijelie ~i furtuna. A plouat fara
cetare; ploaia batea in ziduri, in gearnuri, parca ar f i
st grindina. Vantul sufla vijelios pe deasupra marelui
atan. Auzeam crengile lovindu-se unele de altele.
far~it de lume in aceasta pustietate ... Toate stihiile
turi i mugeau. lar eu, saracul, In bisericuta Sfantului
icolae cea pictata pe dinauntru, sfinlita de sufletelele
care Ie .vedeam" cum ani in~ir se plecasera
aintea sfintilor ~i-~ideschlsesera inimile.
Parca eram in pustie, In plin criva], ea 0
sarica a cerului prigonita, Gandeste-te, ce-ar putea
0 pasarica in mijlocul unei asemenea furtuni? N-ar
uta un cuib, 0 pesters in eare sa se yare? Acelasi
eru I-am facut ~i eu in mijlocul larmei ~i a1 furtunii,
fricosat de stihiile naturii. Am alergat sa aflu adapost,
am alergat in brate!e Tatalu: meu eel ceresc. Simtearn
caldura lui Hristos, unirea mea cu Dumnezeu. Am
simtit mare bueurie, ferieire ~i usurare adapostindu-rna
in cele dumnezeiesti. Nu-mi pasa de furtuna, de
vijelie, care sunt ale acestei lurni. Sufletul meu cauta
eeva mai tnalt, mai desavarsit. M a simteam odihnit,
ocrotit, in buna paza. Am petrecut zile de au!'. Am tras
foloase din vremea foarte rea.
A~a trebuie sa cugetam mereu, A~a trebuie sa
trecem prin greutati ~i nenorociri. Pe toate sa Ie
socotim prilejuri bune pentru rugaciune, pentru
apropiere de Oumnezeu. Aceasta este taina: cum omul
lui Dumnezeu face din toate rugaciune, Asta vrea sa
spuna Apostolul Pavel, cand zice M a bucur in
patimirile mele (Col. 1, 24), pentru toate necazuri Ie
prin care trecea .. Asa se savarseste sflntirea. Sa ne
tnvredniceasca Dumnezeu. Eu 0 cer mult in
rugaciuni!e mele.
La Vatheia,la Sfantul Nicolae, am rarnas destul
. trei ani intregi. Am plecat mai tnainte de a in cepe
r:-izboiul cu Italia.
89
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 37/197
in Athena, la policlinica
(1940-1973)
"Am trait aco/a treizeci ~itrei de ani.
Ani binecuvantati, daruitl omu/ui ~i durerii. "
Am trait aco/o trelzeci §i trei de ani
ca pe 0 singur.j zi
o data cu dedararea razboiului am venit In
Athena. Am fost randuit preot slujitor la Sfantul
Iherasirn, la Paradisul Policlinicii Athenei, exact la
I I I eputul razboiului, Aveam i n l a u n t r u l meu 0 mare
dorinta sa lucrez la 0 fundatie. Dumnezeu mi-a
unplinit aceasta dorinta ~i am fost numit la bisericuta
I'olidinicii, spre marea mea bucurie. Precum m-am
u h i s n u i t sa va spun mereu cate ceva din viata mea, asa
I 1 1 1 1 Ie-am trait ~i le-arn sirntit, ascultati sa va spun
,wum istoria de la tnceput.
Odata, pe cand eram la Schit, la Kavsokalivia,
.un ascultat la biserica mare talcuirea lui Nichifor
1h otokis la Evanghelia duminicii de rand. Spunea
d[~ i Theotokis cat de mare bine face omul care
IIli'ingaie sufletele tndurerate, pe cei ce patimesc de
i.mcer, de lepra, de tuberculoza. Eu, cand am auzit,
.un fast miscat ~i rn-a cuprins 0 ravna pornind de la
91
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 38/197
le pe care Ie zieea atat de viu eel ee eitea, asa curn
ma tnsufletearn eu din orice. ~i am inceput sa vis /,
Daca a~ f i putut ~ieu, sa f studiat, sa fi stiut sa vorbest I
sa merg la un asezamantl Undeva unde sa fie leprosi,
la un sanatoriu de tuberculosi ... Cam la astea m
gandeam. $i, cand dorearn ceva, voiam sa ~i traiesc,
De cate ori ma apuca ravna sa traiesc la pustie, traiarn
pustniceste acolo unde rna aflam. Era osteneal
zadarnica, dar 0 traiarn. Adica ma s imteam ca ?i cand
a? fi fost sus, pe Carmel, la Sfantul Vasile, mai sus dKerasia, unde este locul cel mai pustnicesc al Sfantulul
Munte. Simtearn ca sunt pustnic, ~i ziceam: "A~a 0 sa
citesc, asa 0 sa-rni aprind opaitu l, asa 0 sa spun
noaptea « Doarn ne lisu se» , a sa fa atatea metanii, 0 s~
mananc pesmeti ?i buruieni". ~i faceam visul realitate,
Osteneala zadarnica' Dar eram muljurnit, iar dupa
aceea imi trecea. ~i in ceasurile mele de neputinja - de
obicei, atunci cand se afla ln neputinta, omul prirneste
ganduri nu tocmai bune - cugetam la astfel de lucruri
pe care sufletul meu Ie dorea foarte tare ?i Ie traia.
La fel am facut ?i atunci: visam ca merg pe 0
insula eu leprosi, vorbeam cu ei, Ie slujeam ~i Ie
purtam de grija, II ajutam pe eei infirmi. Am trait, sa
zicem, cu cei leprosi In tnchipuire. Mai apoi am uitat
de asta. S-a tntamplat Tnsa sa ma lrnbolnavesc, iar
Batranii mei m-au trimis de trei ori in lume ca sa ma
fac bine. Dar nu ma facearn bine ?i, la sfar~it, mi-au dat
binecuvantarea tor sa traiesc in afara Sfantului Munte,
precum v-arn povestit, acoJo unde a? fi avut ?i lapte, ~i
carne, ~i toate eele ee erau de trebuinja pentru boala
mea. Pentru aceasta am plecat la Sfantul Haralambie,
ln Evvia, ~i am rarnas acolo vreo ci ncisprezece an i.
92
poi au inceput iar sa navaleasca gandurile pe care I:
I V I I esem ?i in Sfantul Munte, adica ~oi~m : 1 3 . merg :a
II I r z la un sanatoriu. ~i rn-arn ga~dlt sa mer~ In
I'c.ndeli. Un cunoscut de-al meu imi spuse~e ca au
u.-voie de un preot. Sanatoriul din Pe,ndel, e~a ~e
.uunci plin de tuberculosi. M-am dus la director ~I rru-a
_Am lu at, p ar in te , am luat preot. . .
l-am vorbit despre dorul meu, iar el ml-a ZIS:
_ A, ~i eu tot dorul acesta l-am avut! lar
Iiumnezeu rn-a adus aici. .Am oborat apoi 'in Athena. Aici am tntalnit un
oIghiorit care slujea 'in,Spata: la ~ruce. l-am s~us: 2
_Parinte Matei, am ravrurea asta, ce sa fac.
_A lrni zice, asculta-ma. Au voit sa ma puna pe
urine la un spital, la Policlinica Athenei, dar n-am vrut.
rn preferat aici, la Cruce. Vrei sa vorbesc eu domnul
rnilkas Alivizatos" sa te ia acolo?
lie:
- Mergem sa vedem.
Am rners, am vazut. Mai, mail Am vazut lume,,I lomeratie, zgomot ...
_ Parinte Matei, Ii spun, nu sunt eu pentru locul
. icesta .. .- De ce sa nu fii? imi zice.
A~a ca am mers la domn~1 Am.ilkas, ~l l-am
vorbit. Parintele Matei a plecat. iar rme rru-a spus
domnul profesor:
- Veniti maine.
Il Am il kas AI ivizatos (t1969): academician, profesor ~e ~re~t
. W
I I d Teologie a Universltat" dinianoruc ~I pastorala a Facu tatea eAthena, presedinte al Policlinicii din Athena.
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 39/197
Am mers in cealalta zi ?i I-am lntalnit p
profesor la el acasa. Slujnica m-a dus in salon ~iam
asteptat, caci iesise putin, Am seos Durnnezeiasca
Scriptura a Noului Legarnant »II aveam In format mic,
~i citeam, ea sa nu pierd timpul. Cand a aparut domnul
profesor, I-am inch is. S-a apropiat, rn-a salutat ~i .mi-a
zis:
- Ce carte era aeeea, parinte?
Ii spun:
- Noul Legarnant, domnule profesor.
Imi zice:
- Sunte]i teolog?
- Nu.
- Ce studii aveti?
- Clasa lntai prirnara, ~i ruci pe aceea n-am
ispravit-o bine. Carte am Invalat in Sfantul Munte, la
Kavsokalivia. Am avut do; Batrani cu care am trait
rnpreuna.
-~tilisa cantati?
- $tiu sa~icant.
- Am 0 biserica, ~i n-am preot. Am tot primit,
ar pleaca.
Ii spun:
- Domnule profesor, nu stiu, cum voiji. Eu am °orinla, sa slujesc la 0 fundatie, Aceasta dorinja 0 am
e pe vremea cand eram la pustie. Cu toate aeestea, nu
oiam sa plee din Sfantul Munte. Va spun sineer! Nu
-am gandit sa ies din Sfantul Munte ?i sa luerez tntr-o
leprozerie. Numai pentru ca mi-a placut ea idee atunci
and am auzit-o, voiam sa 0 traiesc, ~i am trait-o astfel
n inchipuire. Insa m-a invrednicit Dumnezeu ~i a~
4
putea aeum sa prefae In fapta aceasta inchipuire dupa
( tire tanjeam.
Atu nei profesoru 1 s-a dus inau ntru ~i a telefonat
1 .1 Mitropolie, la Kimi, caci ma lntrebase:
- Ce vladica v-a hirotonit?
I-am zis:
- Mitropolitul de Kimi.
Preeum am aflat mai tarziu de la protosinghelul
piridon, care linea de Mitropolie ~ise afla aeolo cand
d telefonat profesorul, vladica a spus despre mine lui
Alivizatos:
- Polidinica ~i-a gasit preotul!
Amilkas rni-a spus:
- Trebuie sa mergem sa liturghisiti,
Ii zie:
- Domnule profesor, nu pot sa slujesc, mi-e
teama. Nu pot sa slujesc fara aprobarea Arh iepiscopiei.
Imi zice:
- Asta-i treaba mea! Treaba durnneavoastra este
I)~ liturghisiti.
Ii zie:
- Trebuie sa avem aprobare de la Arhiepiseopie.
- Nu, zice, 0 sa liturghisiti. N-o s a luarn
.iprobare.
M-a necajit, dar in cele din urma am ascultat.
M-au pus sa slujesc zilnic Dumnezeiasca
Liturghie la Sfantul Gherasim, la Policlinica.
- 0 sa va luarn ca preot, mi-a zis la sfarsit.
$i asa s-a ?i facut. Dar ce s-a tntarnplatt La
fantul Gherasim voia sa mearga ?i un teolog,
arhirnandrit; care studiase la Londra, dar domnul
Amilkas s-a lngrijit ?i m-a pus pe mine. Acela, Veletsas,
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 40/197
s-a rnaniat, Vorbise cu protosinghelul, parintele
Ghervasie Paraskevopoulos, ~i fusese randuit sa
rnearga el. Apoi, tnsa, au aflat ca eu liturghisearn acolo
?i atunci parinte!e Ghervasie rn-a chemat la
Arhiepiseopie. Indata ce rn-a vazut, a inceput sa strige.
- 0 sa te trirnlt in surghiun, rni-a zis. Ce-ai facuti
E?ti natang? Nu st i i ea treb u ie sa a i ap robare de la
rangurile lnalte?
M-a eertat mult tirnp; m-am dus la Amilkas ? i
l-am spus:
- M-a certat rau protosinghelul.Imi zice:
- Veniti ineoaee.
M-a luat Amilkas ?i am ureat la Arhiepiscop. Pe
atunci era Hrisant al Trapezundei. Era in 1940, cand a
inceput razbo iuI cu AI ban ia. Preaferieitu I mi-a spus:
- Ce studii ai?
Ii zic:- Preafericite, nu stiu carte. Am lnvatat in pustie
sa citesc.
- Cat ai mers la lcoala?
- Numai in elasa tntai prirnara.L-a privit pe profesor.
- Ei, domnule profesor, acolo e Ornonia, ce sa
faeem? 0 sa ne interpreteze lumea gresit.
- Nu, zice Amilkas, eu pe dansulil vreau.
- Cum 0 sa facem?
Imi zice Preaferieitul:
- Parintele meu, stii sa canti?
- Stiu asa, praetic.
- Asculta, copilul meu, in acelloc vrem sa
punem un cleric cultivat, care sa poata vorbi cu
oamenii, sa-i invete, cacl acolo este un centru In care
oarnenii sunt plini de stricaciuni. Insa domnul profesor
I' vrea pe tine. Eu a? zice ca, nefiind cultivat; macar un
ruvant bun daca po]i sa tii; s-ar putea ca acest cuvant
"I tau sa fie mai bun decat al unui teolog, care ar
predica lumii cu graiuri ritoricesti.
Ii spun:- Preafericite, eu rugaciunile voastre!
Asa s-a ?i facut. l-am pus metanie ~i am pleeat.
A ramas profesorul eu Preafericitul.
in ziua urrnatcare am avut liturghie. Mi-am~.1sit ia r belele, cad am avut ~i parastas. A aflat-o ~i pe
.isra parintele Ghervasie ? i s-a rnaniat di am facut
parastasul. cacl nu era voie fara barrie scrisa. Poveste
mare ... Toate astea, lnsa, nu ma deranjau, am trecut
peste ele. Cu neputinta de razbit a fest altceva, 0 sa va
povestesc mai tarziu,
L-am iubit mult pe Sfantul Gherasim, dar ~i pe
holnavi. Intr-adevar, nu treceam cu vederea pe nirneni.
( orcetam toti bolnavii. Dupa Dumnezeiasca Liturghie
vlzitam toate saloanele. Cand nu avearn Dumnezeiasca
Iiturghie dirnineata, ii spovedeam pe cei ee asteptau,Apoi mergeam sa-i eercetez pe bolnavi. Am trait acolo
lu-lzeci ?i trei de ani ca pe 0 singura zl. Am petrecut 0
v l . 1 1 a plina de har. Eram atat de necunoscut ~i de
III'hi§.gat in searna in Polic!i nica, tncat la pranz, cand
II.lm foarte ostenit, ~idupa amiaza aveam multa treaba
) de aceea nu pleeam acasa, ci ramaneam aeolo ~i
ulmeni nu-mi dadea nici 0 atentie. Ma ascundeam tntr-o
I, marula, tnsiruiarn niste scaune ? i cadeamcu fata in
J I " I ca sa nu racesc, ?i dormeam putin, fara sa prinda
ulm ni de veste. Nu prea facusern cunostinta eu
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 41/197
imeni, -~i pentru aceasta eram foarte dispretuit. Eram
rost,neinsemnat, sarac. In Biserica stapaneau allii) eu
stiam nimic. ~i totusi am trait acolo treizeci ~i trei
e ani. Ani binecuvantati, daruili bolnavilor, durerii.
-a impra~tiat- faima c a sunt duhovnic bun, asttel d
eneau multi sa se soovedessca. Veneau multe suflete
a~iate sa-~i verse acolo, la Sfantul Gherasim,
~i cuce credinta se spovedeau!
Precum v-arn spus, spovedesc de mai bine de
ncizeci de ani. 11lasam m ai rnu lta vreme pe cel ce se
ovedea~ sa spuna ce voia el, iar la urrna spuneam ~iceva. In timp .ce el spunea multe, ~i nu numai din
le person-ale ale Jui, eu vedeam ce fel de suflet este
ela. Din Intreaga lui asezare Ii rntelegeam starea, ia r
sfar~it Ii spuneam ceva 'care ,sa-i fie spre folos. Chiar
cele care nu erau ale sale personale, aveau ~i .acestaa
oarecare legatura cu el, cu sufletul sau. ~i toti ma
eau, pentru ca nu Ie vorbeam ~i Ii, lasarn sa spuna
bod tot Ge voiau ei. lar daca venea cineva care nu
eavreo legatura, cu religia, sau Irni marturisea vreo
seala ceva mai insemnata, nu-i accentuam prea rnult
el lucru . Cand II faci pe am sa-~i simta.rnult greseala,
vine 0 anume lmpotrivire, ca sa n-o poata taia dupa
~j spuneamla sfarsi tu] spovedanieiceva legat
greseala lui cea mare, pe care ~i eJ se silise sa 0
rturiseasca. Astfel, nici eu nu ma aratarn cu totul
dar nici nu 0 accentuam. Curnpaneam
uriJe. Poate ma.aratam cateodata nepasator,
larIa sfar~it spuneam:
- Copilul meu, pe toatecate le-al spus;
mnezeu le-a iertat. Ei, ia arninte pe mai departe,
In iga-te sate lntareasca Domnul, ~i dupa atatea zile S; ;J,
Inergi sa te lmparta~e~ti,
Hira sa accentuez inadins acel luau. -Are mare
p r e r asta. De altfel, nu este numai ernul acela singurul
1 0 spunzator pentru greseala sa. ' ,
in zgomotul Omoniei traia'tiI
:c~in pustie Sfantu/ui Munte
in aglorneratia. in zgomotul ~i lntre oamenii
(Jmoniei, eu ridicam mainile catre Durnnezeu ~i
It:liam, tnlauntiul meu ca In p ustia S fa ntu lu i Munte,
Ah ziceam, inlauntrul rneu, eu I)U sunt pentru lume,., I, '\ '
I'll sunt pentru pustie,. Acolo, tot ce faci, nu te ~tie
nirneni". ~i cu toate acestea am rarnas in lume. Acolo.
undema adusese Durnnezeu.:
ii iubeam pe toti, rna durea pentru toti, rna
miscau toate. Aceasta mi-o daduse dumnezeiescul har.
V dearn asistentele cu [inuta lor alba, ca. niste tngeri
nve~mantati in alb, coborand la biserica, ~i lacrirnarn
(~nd Ie vedearn. Le iubeam mult pe asistente. lar cand
v deam o sora rnedicala in uniforrna, rna gandearnca
() te sora a milei, sora aiubirii, care merge sa slujeasca
tn bisericajubirii lui Durnnezeu, adica in spital, sa
sluieasca celor bolnavi, fratilor.: irigerul; tngerul a'lb.
ate lucruri trecem cu vederear Eram miscat.' iara~i,
and vedeam a 'mama alaptandu-sl 'pruncut Cand
vedeamo femeie tnsarcinata, lacrim'am.' Vedeam
inva!atoarele ducand copiiiIa biserit.~ ,~i,.I~cri,m,an:'
pentru lucrarea iubirii.' ., •. '
Cea mai mare multumire 0 ~imteam, de buna
eama, In timpul Durnnezeiestii Liturgliii. Cand citearn
,9 9
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 42/197
tihna bisericii. Imi iesearn din sine. Liturghiseam cu
lta daruire, caci lm i placea sa liturghisesc. Dar ~i
menii se tnsutleteau din felul simplu in care slujeam.
Hindea nu stiarn carte, faceam rnulte stradanii.
neau la Sfantul Gherasim sa canto oameni foarte
atati. Multi erau prafesori la Universitate, precum
tli Alivizatos, profesorul de religie Leonidas Filipidis
Acolo, alaturi de Policlinica, era Odeonul Athenei.
neau ~i de acolo profesorii cu familiile lor la
erica. La strana cantau cei de la Teatrul Regal. Imi
, Insa, greu sa ma armonizez cu glasurile ?i cu toateelalte, asa ca m-am hotarat sa merg la Odeon. Nu
rdeam ceasurile care-mi rarnaneau. Mergeam ~i
atarn rnuzica ore In ~ir, cu ravna ~i staruinta. Am
ut-o ca sa-i usurez pe cantareli. Nu voiam sa
njenesc cantarea in biserica. Voiam sa iau bine
ul, ca sa nu-i obosesc ~i sa nu-i necajesc. Am fast
voit, deci, sa merg la Odeon, sa inval rnuzica.
cultati, lnsa, nebunia mea.
Voiam sa Invat ~i orga, ba inca avand un lei
lt. Ma gandeam ca atunci cand 0 sa fac 0 rnanastire,
sa avem 0 orga la arhondaric, astfel tncat, atunci
d ne-am fi aflat acolo ~i am fi stat de yorba despre
lte invataturi bune ~i frumoase, sa fi folosit la cantari
orga. Dar la Odeon nu aveau orga, asa c a m-au pus
pian. Am invatat deci ~i pian, dar ca instrument imi
cea mai mult orga. Cum Ie randuieste Dumnezeu
toate! Ce sa va spun! La Odeon m-au tndragit ~i
au dat 0 profesoara care era sfanta,
Intr-o zi, deci, cand liturghiseam, am luat 0
scura frurnoasa pe care mi-o adusesera. Ce alt dar
i de pre! putea fi in acea vreme de foamete - eram
ocupatie ... I-am dus-o ~i, zarnbind, i-am zis:
- Mi-au adus 0 prescura frurnoasa.
- Nu, nu, imi zice, nu pot, nu pot, n-o manancl
- Va rag, ii zie.
- Nu, nu se cade.
Mi s-a facut rusine. Am ispravit ce aveam de
Ilivatat la clape, iar la sfar~it i-am zis:
- M-am necajit.
~i a luat, saraca, prescura.
Insa nu voiam nici s-o necaiesc din pncrna
I " .liilor. Ce m-am gandit eu? Seara, dupa ce-mi facearn
III rita mea rugaciune, intindeam rnainile ca ~i cand
,l~ fi cantat la pian ~i repetam in minte lectia: .do, si,
I d , sol, sol, sol, miff. ~i asa tnvatarn lectia. De ce-o
I. c ' am? Ca sa n-o necajesc pe profesoara mea. Am
IlIva.tat lucrul acesta din Sfantul Munte. Adica nu pot
'" ~I necajesc pe celalalt, cad am tnvatat de mic sa fac
. 1 ' 1 ·ultare. Asa am facut ~j greseli in viata mea. Cand
v , d, adica, pe cineva necajit care staruie li rna roaga sa
Ide ceva sau sa spun ceva, mi-e mila ~i0 fac, chiar ~i
.uunci cand nu vreau.
Cand am lost randuit ecolo, la inceput,
am trecut printr-o mare isp~ta
Dar inca nu v-am spus prin ce ispita mare am
1(' ut la inceput, cand am fost randuit acolo, insa m-a
. r l u t a t Dumnezeu.
i n prima durninica m-am dus sa slujesc cu rnulta
hu urie. Dori nta mea de a Iucra lntr-o fundatie se
uiplinea. Irni daduse Dumnezeu acest dar. Darce-am
p. tit! In ceasul in care trebuia sa incep slujba la Sfantul
III rasim, am auzit afara foarte tare un gramofon cu
101
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 43/197
ntece de. dragoste: ,,Te iubesc, te iubesc .." s.a. Am
nlmle, aceleasi, Eu - .rugaciunil ,
mnezeiasca Liturghie. Afara cantecele, tnauntru
erica plina de lurne. lesearn sa spun "Pace tuturor"
U~ile Imparatestl. dar Liturghia era foarte tulburata,
nd am ispravit, deznadajduit, am potrivit Sfintel
e, am impachetat vesrnintele ~i am iesit tndata
ra. Peste drum de biserica v e r a un magazin de
is i .de placi de gramofon. Am mers cu
lete la proprietar, la domnul Koureta, ~i l-am rugat,
a.. este cu' putin!a, cel pujin la vremea
Liturghii, sa opreasca gramofonul.
1mi zice:
- Eu vreau sa-mi scot painea.Ce voiji
neavoastra nu se poate. Am copii, platesc chirie.
- Va rog, i-am spus, ma necajesc, e pacat ce se
- Parinte/tu cu treaba tar mi-a zis.
Eu acum ce sa fad M-am .gandir sa plec de la
erica asta, sa caut alta. lata, tnsa, ca fagaduisem ~i
se daduse acest post, desi nu aveam calttatileute, adica nu aveam certificat deabsolvire nici
car a uneisingure clase ..Ce sa-i spun, Preafericitului,
e a fost atat de tngaduitor ~i m-a asezat acolo din
goste? Ce sa spun domnului Alivizatos, care a facut
s a ' fiu randuit acolo? Am cazut astfe I lntr-o
re amaraciune, Stateam in Sfantu] Altar ~i m~
dearn. Ce s a fac? Socoteam c a trebuie sa plec, nu
i .putearn rarnane. Cum sa tralesc acolo, cum sa
Eram un om venit de la pustie, dintr-o
~te desavarsita, In mijlocul unui taraboi dracesc. Pe
usa bisericii treceau toate autobuzele din cartierele
l~tI ia, Peristeri.: din Pireu. Treceau ~i se 1ntorceau,
Ildxonand. M-am gandit s a plec. Dar cum sa Ie spun?
M am tntors acasa lntristat, nu stiarn ce sa fac. ..
Locuiam atunci langa Likavitos, pe strada
l ioxapatri. M-am, lntors, deci, acasa, ~i ma gandearn,
1 1 1 . tot gandearn ... Nu voiam nici sa rnananc, Eramtare
11( ' ·ajit. Ce-o sa fad ~i r n a bueurasem ca voi merge la
pltal, voi vedea bolnavii, ii voi lngriji, Ie voi vorbi, 1i
vnl spovedi ~i imparta~i ... Acumce sa fac? Singur
I ) umnezeu ma putea seoate din situatia asta grea. Am
I•spurts tnlauntrul meu acestei probleme lnfricosate
.. ,\: "Ce va zice Dumnezeu!" Zie: .Durrmezeul rncu,
1 1 1 I vreau sa-rni vorbesti, nu vreau sa-mi arati semne.
r\~ , cu a Ta iubire, arata-rni ceva simplu din care sa
lilt leg ca trebuie sa plec sau sa raman. Ceva foarte
',mplu. Nu cer vreorninune, mi-e rusine", ~i m-am
\lOtarat sa postesc trei zile, fara sa pun nici apa In gura,
,,\ sa petree aceste trei zile in desavarsita tacere ~i
III aciune, asteptand raspuns de la Dumnezeu.
~i raspunsul a venit. Tn vreme ce rna aflam la
l,fLntul'Gherasim, veneau feluriti tnchinatori sa aprinda
() lurnanare. La un moment dar, a intrat 0 doamna cu
t opilul ei. Copilul parea a fi in clasa a cincea. Tinea in
Illblna catova carti de scoala. Una dintre ele era
manualul de Hzica, I I-am eerut ca sa arunc 0 privire.
Obisnuiam sa fac lucrul 'ac~sta/' -din dragoste de
nvatatura. Rasfoind cartea, am ajuns la pagina unde
ora infati~at un experiment: daca tntr-un lac linistit
irunc 0 piatra, apa va forma .unde" pe 0 tntindere
mica. Daca arunc 0 .piatra mai mare, "undele!I' se
Iormeaza rnai mari ~i pe 0 tntindere -rnai mare,
lIinglobandu-le" pe celelalte. tn aeea clipa mi-a venit
10
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 44/197
aspunsul la dilema mea. A fost 0 luminare de la
umnezeu. M-am gandit asa: "undele" mici ale
antecelor din afara bisericii pot fi absorbite de
ntensitatea duhovniceasca a rnarilor rugaciuni care se
tnlauntrul bisericii. In aceeasi clipa rni-a venit tn
inte cu tarie: ,,~i daca tu liturghisesti aici ~i ai mintea
a Dumnezeu, cine te poate vatarna?"
M-am p re ga tit, d ec i, sa fac asa. Sa ma daruiesc
ult - Tn Uturghia mea - iubirii lui Hristos, s~
avarsesc cu mare ravna ~i mare intensitate
ubovnlceasca drama Durnnezeiestii Liturghii,
nfricosata drama a Golgotei, Bucuria mea era foarte
are. Credeam ca Dumnezeu mi-a gasit dezlegarea.
tr-adevar, durninica dirnineata am ajuns la biserica
lin de nadejde. Am tnceput. Mintea mea era
oncentrata doar la dumnezeiasea slujire. Simjearn cEi
unt In cer, tmpreuna cu cei din biserica, oile cele
uvantatoare ale lui Dumnezeu. Am sirntit ea toli
untem In harul dumnezeiesc. Afara gramofonul canta
uries. Nu auzeam nimic, Traiam pentru prima data 0
semenea Durnnezeiasca Liturghie. A fost cea mai
rumoasa din viata mea. ~i de atunei toate au fost la feL
Voiam s a Ie inval pe toete,in foaM adancimea §i ialimea
Am trait multe In acei ani,la Policlinica. Grecia,
i mai cu seama Athena, sufereau din pricina
icalosiilor razboiului, a ocupajiei, a foametei ~i a
ortii, care Ti secerau in fiecare zi pe oameni.
mparteam cu ei prescurile ? i tot ce mi se aducea, Dar
04
~l durerea sufleteasca r n a facea sa tmpreuna-patimesc.
vl:\zand adancul sufletului lor prin harisma stravederii.
Dacil venea cineva si-mi vorbea despre 0 durere
trupeasca, facearn din ea terna de rugaciune. Aeest
lucru rna misca ~i spre studiu. .vazand" 0 parte a
Irupului bolnava, voiam sa cunose denumirea ~tiintifiea
1 1 boli i, dar ~i pozitia pe care 0 au organele in trup,
f I rea, pancreasul ~i celelalte. Pentru aeeasta am
iumparat carti de medicina, anatornie, flziologie s.a.,
,\<;tfelineat sa studiez ~i sa rna pot orienta. Pentru 0 mai
huna instruire, am urmat pentru 0 vreme chiar cateva
Iursuri la Facultatea de Medidna. Aveam aceasta
dragoste de studiu pentru oriee lucru. Voiam sa Ie lnval
pe toate, Tn toata adancimea ~i lalimea. Vizitam 0
l.lbrica? Voiam sa eunosc toate arnanuntele, cum
lunctioneaza. Vizitam un muzeu? Ore Tn ~ir examinam
.-xponatele. Aici 0 sa va spun o intamplare.
[ntr-o durninica, la pranz. treceam pelanga
Muzeul de Arheologie. Aveam putin tirnp ~i m-am
gftndit sa intru. Am strabatut salile, privind statui Ie. Intr-
n sala era un grup. 0 doarnna ghid Ie dadea explicatii,
I ra liniste deplina, M-am apropiat putin. Cand rn-a
V~zut, rnsa, ghida Ie-a spus soptit:
- A venit un preot. Eu pe preoti nu-i tnghlt, dar
0 1 .esta nu-rni pare ea ceilalti.
M-am apropiat mai mult. Am zis:
- Buna ziua!
- Buna ziua, a raspuns ghida.
- Pot sa urrnaresc eeea ee spuneti? l-am zis.
- Binetnteles.
Mergeam de la 0 statuie la alta. La un moment
r l n t , am ajuns la statuia lui Zeus. Zeus era pe tronul sau
105
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 45/197
i arunca un fulger spre oameni. Dupa ce le-a spus cate
tia, ghida s-a tntors la mine ~i mi-a zis:
- Durnneavoastra ce spuneti, parinte] Cum vi sere statu ia?
- E u nu stiu lucruri de felul acesta, am. zis,
asa, precum vad, ma minunez atat de luerarea
tistului, cat ~ide faptura lui Dumnezeu care a creat-o
de desavarsit, ~i inteleg ea artistul' care a fa~ut-o
0 ad~nca simtire a dumnezeiescuJui. II vede]i pe
e~s: de~1 arunca fulgere peste oameni, fata sa este
nl~tlta. Nu este manics. Este nepatirnas
Ghida a fost foarte rnultumita de comentariul
ca de altfel lntregul grup. Ce ne spune acest
cru? ~e spune? Ca Durnnezeu este nepatirnas, chiaratunci cand pedepsests. .
Aveam spre toate 0 mare dragoste de Invalatura,
v-am spus, Astfel, odata am mers sa studiez
spre cresterea pasarilor. Oa, va spun adevarult
am mers la un profesor care preda apieultura.
rofe~oru! er~ din. Kerkyra. Erau feluri]i In clasa: baieli,
te, tineri, batrani. Cand s-a sfar~it lectia, profesorul s-a~imi-a zis:
. . - Pa~inte, ~titj ce-arn tnteles? Ca 0 sa reusiti Inip exceptional tn apicultura,
Zie:
- Cum v-aji dat seama?
~ . - V:am va~ut din felul in eare ati pnvrt, ali
mant, ca suntep bun de apieultor. Veti excela. Va
ti lntelege cu aJbinele, Ie veji vorbi ?i ele va vor
Ii zie:
. - A~a este. 0 sa merg la stup, 0 sa vorbesc cu
o sa Ie aseult, 0 sa Ie lnjeleg, 0 sa Innebunese
pa ele, dar 0 sa "pierd" rasa ~i camilafca!
6
Voiam s a m a nevoiesc,fie §i in mijJocul Athenei
In acei ani,lnsai tntaia mea lucrare a fost
spovedania. Ceasuri nesfarsite, zile ~i nopti, cate
douazeci ~i patru de ore spovedeam, fie ca m-am aflat
1<1 fantul Haralarnb ie in Evvia, fie la Sfantul Gherasim,
fie -la S fantu l Nicolae In Kallisia, ori acum, aici la
manastire. Chiar ~i cand erarn bolnav - 'multe ~i
indelungate boli am avut - primeam cu iubirea lui
Hristos sufletele pe care mi Ie trimitea Dumnezeu.
Voiam sa rna nevoiesc, fie ?i In mijlocul
Athenei; pentru aceasta m-am ascuns la Tourkovounia.
rraiam acolo eu parintii mei, eu sora ~i nepoata mea,
Intr-o disuta din placi prefabricate. Nopjile munceam
in tacere ~i rugaciune. Aveam masini ?i Impleteam
pulovere ~i veste, ~i Ie vindeam. Cu economiile facute
doream sa zidim 0 rnanastire.
De asemenea, faceam ?i tarnaie. Tamaie foarte
buna, Fabricata dupa retetele mele, compozitiile me Ie,
din cincizeci de substante aromate. Cunostearn tamaia
dupa rnireasma, dar ~i dupa concentratie. Umplusem
un caietintreg eu cornpozitiile pe care Ie facusem. Un
.aiet plin de retete ale aromelor pentru tamale.
A~ezam .un rand eu toate substante!e aromate pe eare
I aveam. Vreo cincizeci de flaeoane: rutinol, rinanol,
rinalil ?a. Lueru minunat: cunosteam to ate aceste
flacoane, cunostearn mireasma ?i concentratia
f caruia. ~tiam ca, daca din acela trebuiau zeee parti,
din acesta trebuiau doua, sau trei, sau una, ~i facearn
niste compozitii foarte bune, rare. Le-am avut pe toate
107
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 46/197
rise pe un caiet, precum v-arn spus, dar mi l-au furat.
tiu cine l-a furat, dar nu vreau sa spun, nu se spune ...
Eram foarte simplu
Eram foarte simplu ~i fara cunoasterea celor
a comportamentului care se cere in societate.
u cunostearn prea mult despre modul de a te purta,
id crescusem la munte. Ceva, putin, dobandisem la
ireu, dar ?i acolo ma ingrijisem singur de mine.
ncare lrni puneau fetele stapanului, rnancarn singur,
rmeam in pod. Astfel ca nu stiarn cum se tine la
furculija, I ingura ~i celelalte. Ascultati, sa va zic
va. Eu nu mergeam unde eram invitat, Dar odata rn-au
emat sa citese Parael isul unei bolnave carelucra
nga Policlinica, aproape de Primarie. 0 doamna
buna , c re di nc io as a. Pana am aju ns acasa, pana
rn citit, a trecut timpul ~i au inceput sa staruie:
- Ramaneti sa rnancam.
- Nu, zic, nu pot. Trebuie sa plec.
Barbatu! doamnei zise:
- T 1 socotim un semn de mare dispret, de vreme
e?ti ?i flamand. a s a ne necajirn, parinte. Fa-ne
asta. Suntem ? i cu fetita noastra.
Aveau 0 fetila, erau c3satoriti de curand. Era C '
ita. foarte buna.
Deci, am primit, Am facut rugaciunea, am
necuvantat m asa ~i am inceput s a rn an ca rn . V a zan du -
a cum rnananc, fetita zise:
- Mama, nu line bine lingura.
lar ei:
- Taci, tacit
Peste putin:
- Nu line lingura bine.
Bre, saracul de mine, ce-am palit! M-am uitat ~i-am
.I:\cut ?i eu ca ei. Apoi nu ~tiu ce-au mai pus, trebuia sa
lu!'\nanc cu furculita.
Ei, sare cea mica:
- Nu line bine furculita.
Oh, ce-am patit! Vedeti cat de simplu eram ...
Bastonu/ Sfantu/ui Gherssim
La Tourkovounia, unde locuiam, asezarea era
lunrte povarnita, Ma sculam dis de dimineata, plecam
III biserica, la Sfantul Gherasim, ? i ma tntorceam seara.
Iirum ul spre casa noastra era greu ~i cobora abrupt.
urr-o dimineata am cazut ~i rni-am rupt piciorul, Era
duminica dimineata, nu se luminase bine de zlua, era
11ni~te.Astfel au auzit gemetele mele niste oameni, a~
Ii'~it afara ~i au chemat tndata salvarea. A venit
.ilvare am-au dus la spital. Ruptura era la gamba
plciorului stang. Oasele erau sfararnate. Durerile erau
til' netndurat. Am ajuns la Policlinica, m-au coborat din
.dvare ~i m-au asezat pe un pat. Doctorii au hotarat
... mi puna piciorul 'in ghips. Lumea astepta sa
luurghisesc, Au fost nevoiti sa piece. .
Dupa cincisprezece zile, Hind inca intins in pat,
un aruncat 0 privire catre piciorul meu. Am vazut,
!Ii' i, prin harul lui Dumnezeu, ca piciorul fusese pus
lr~mb In ghips. Le-am cerut doctorilor sa-rni scoata
Khlpsul. Cand a aflat, profesorul a z is ra za nd :
109
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 47/197
, .. , JUL Sd-~I vada de biserica lui,
010 unde-si are competenta, vrea sa ne verifice p
noi? Am facut treaba bine, am trecut piciorul pe la
raze. Ce vrea acurn, sa ne tot sacaie? .
N-a dat nimeni nieio atentie, Eu asteptarn sa..mi
vada piciorul. Ei - nimic. Cand rni-au adus mancarea la
pranz am refuzat-o, zieand ca cer sa ma duca la raze,
Insist sa se faca asta, diei oasele se,vor suda strarnb ~i
piciorul va ramane asa pentru totdeauna. Profesorul a
trimis yorba:
- Sa-~i vada de preolia lui! Pieiorul este bine.
A venit seara. Mi-au adus mancarea, dar iara~i
n-am mancat, staruind sa-rni vada piciorul. In cealalta
zi, de dirnineata, a venit profesorul ~i a zis manics:
- Ce-i asta, bre parinte? Ce ne tot saeai aid? .
Pana la urrna m-au coborat laraze. Au vazutca,
tntr-adevar, piciorul fusese pus .strarnb, ~i' deja
lncepusera oasele sa se sudeze. Profesorul si-a pus
ochelarii. ' .
- Bre parinte, zice, esti foarte pacatos, Aeum
mi-am dat ~i eu seama. 0 sa vezi ce-o sa tragi acum!
Trebuie sa-ti rupem piciorul ~i sa-l punem din noubine.
Au inceput sa loveasca cu putere ghipsul, ca sa
se sparga. Eu nu ziceam nirnic, Irni facearn smerita mea
rugaciune,
- A, acuma nu vorbe~ti, lm i zice. Dar aeuma a
sa-ti iert eu pacatele.
La un moment dat au tras, au scos ghipsul. M aJurea tare. Doi doctori r n a trageau de picior, iar
rrofesorul, cu podul palmei, ma lovea peste gamba cu
iutere, ca sa rupa oasele.
10
_ Ei, bre parinte,o sa-li iert eu pacatele, dar
I. IIg~ ale tale au sa fie iertate ~i ale m~le.. ~
Im i rupeau osul. Se sudase put In ~I ~a durea de
11I1o.;uportat.mi strangeam buzele. In ~ele ~I~ urm~ I-au
IIIPt. M-au intins iara~i la raze, au tntins Plclo~ul ~1 I-au
.\~{lzat drept. Apoi mi-au pus din nou ghipsul, cu
.llt'nlie, ~i m-au trimis \a pat. . .Doua-trei ·luni -- nu-mi ammtesc bine - am
IImas tntins la pat. Dupa acest rastimp m-au rid ieat ~i
uri-au dat sa tin doua carje, ca s a pot pasi. Eu nu Ie
voiarn, [mizice profesorul: . ._ Sa Ie iei, sa te poll ridica, Hindea te-a IStOVlt
It -pausul, ~ ~ ~N-am tinut mult carjele, caci am inceput s~ m~
1 . rase singur. Ma temeam de carje, nu cumva sa ma
ubisnuiesc cu ele ~i apoi sa nu Ie mai pot lasa,
Atunci profesorul mi-a spus:
_Sa te Tngrije~ti sa cumperi un baston.
- Nu, Ii zic, nu-l vreau.
_ E~ti preot, Irni zice, ~i e~ti neascultator? Sa
do.;ulli, altfel cazi ~i-ti rupi toate oasele. ..
Am fost nevoit atunei sa-i spun suroru mele:_ Sa-mi cumparati un baston. Suntem saraci, dar
I I' buie sa-mi cumparati un baston. Sa pot arunca astea,
diei ma stramtoreaza.Era ora unsprezece dirnineaja ~i am coborat in
I. rje la biserica spitalului. Sora mea s-a pregatit Tndata
...t rnearga pe strada Eolou, ca sa cum~ere ~un~ba.ston.
:and sa piece, 0 doamna cu un baston Inmana a intrat
III biserica,
- Sfantui Gherasim e aici?
11 1
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 48/197
- Da, copilul meu, aici este, i-a zis batrana caregrijea biserica.
- ~i unde e icoana Sfantului]
- Uite-o, a raspuns, ?i i-a aratat-o.
Atunci acea doarnna necunoscuta a cazut in fala
Sfantului ~i, cu lacrimi, i-a spus tare - ca am~inoi:
- Sfinte al meu, eu nu te cunostearn. Nici nu
vreodata de tine. Niei de numele tau nu
zisem, ~i totusi m-ai cinstit ~im-ai eercetat ~i mi-ai
rut bastonul pe care I-am cumparat de la lerusalim,sa 1 1 aduc la casa tao~i uite, sfinte al meu, I-am adus.
-ai spus: "Vreau sa-mi aduci bastonul maine
Eu nu stiarn unde te afli ~i, lntreband, amt ~ite-am gasit.
Eu eu sora mea ~i eu paracl isera. statearn inI~nga pangar. S-aapropiat ?i ne-a zis:
- Ce lucru e aeesta? De ce mi-a cerut Sfantul
stonul? De ee-l vrea?
~i paradisera i-a spus:
- Asculta savezi de ce vrea Sfantul bastonul. Nu
nevoie el insusi de baston, dar Sfantul 11 are ~i pe
sau, pe parintele pe care-I vezi aiel. Si-a rupt
iorul ~i a suferit luni de zile, insa astazi s-a ridicat ~i
i-au spus sa poarte baston. ~i uite, sora lui era
sa piece pe strada Eolou, sa-i cumpere
stonul. Hai, ia bastonul de la Sfantul ~i adu-I aici, la
Mi?cata, doamna rni-a adus bastonul ~i rni-au tat m an a.
- Luati-I, parintele meu, ~i iertati-rni pacatele.
m curnparat la lerusalim. E de la Sfantul Morm~nt.
Vin, lmi zice, din cartierul Prombona, din Patisia.
'010 locuiesc. Acolo I-am vazut pe Sfantul tn vis.
t-arn muljurnit. Am luat bastonul ~i l-am folosit
IIluata, dupa ce mai tntai am aruncat carjele. Am numit
;i( st baston "al Sfantului Gherasim", ~i l-am tndragit
IIiUIt. Am grija sa nu-l pierd. Dar este ~i facator de
utinuni: daca pe cineva II doare ceva din t rup, il lovesc
Plilin eu bastonul ?i se face bine. Cu adevarat, este
I.klitor de minuni. Ce lucru! Sfantul sase lngrijeasca de
mlne, cel mai mic! S-a aratat viu doamnei, care nu
.iuzise nici de Sfantul Gherasim, niei de mine. Tareurlnunate lucruri mai fae sfintii ... Pentru aceasta trebuie
II i cinstim. ~i eu r n a inchin Sfantului Gherasim, care
IH,t sprijinul celor bolnavi, prin sfintenia ~i harul sau,
NPlouii peste cei drepli~;
peste eel nedrepli"
La biseriea Sfantului Gherasim, la Policlinica,
vr-neau -mulli tnchinatori sa aprinda 0 lumanare. Unii
I, maneau pentru spovedanie, unii luau numailunecuvantare, In vreme ce allii aprindeau 0 lurnanare,
,I faceau cruce ~i plecau. Veneau tot felul de oameni -
II; rbati, femei, r rucr , mari, cultivati, sirnpli. in
unprejurimi!e Omoniei locuiau oameni de toate
Iti l egoriile.
Mai demult obisnuiam ca la praznicul Botezului
Ilomnului s a sfintim casele. Vreme de cativa ani am
IIiNS ~i eu cu botezul. Batearn la usile apartamentelor,
IllIi deschideau ~i intram cantand: In lordan
113
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 49/197
botezandu-te Tu, Doamne ... /I 14. Mergand pe strati
Mezonos, va d 0 poarta de fier. Deschid, intru in curn
plina de mandarini, portocal i, lamai, ~i inaintez spr
scara exterioara, Am urcat, am batut la u~a~ia aparutdoarnna. Dupa ce rni-a deschis, eu am Inceput ca d
obicei: In lordan botezandu-te Tu, Doamne ... ". M
oprit brusc. Intre timp, din dreapta ii din stanga holuJul
au iesit, din camere, fete tinere. "Am tnteles, am
nimerit lntr-un bordel", rni-arn zis lntru sine-mi. Femei
a ie si ttn fala, ca sa rn a opreasca,
- 5a plecati, rni-a spus. Ele nu pot s a sarut
crucea. Sarut eu crucea ii plecati, va rog.
Eu am luat 0 tnfali~are serioasa ~idojenitoare, ~i
i-arn zis:
- Nu pot sa pled E u sunt preot, nu pot sa plee!
Am venit aid sa botez.
- Da, dar nu se cade sa sarute ele crucea.
- Nu stim daca se cade s a sarute ele sau tu
cruces. Caci, daca rn a tntreaba Dumnezeu si-mi cere
sa-l spun cine-i vrednic sa sarute crucea, tu sau ele, a~
putea sa zic ca ele sunt vrednice, iar nu tu, cacisufletele lor sunt mai bune decat al tau.
In acea clipa s-a inroiit putin. Ii zic deci:
- L asa fetele sa sarute crucea.
Le-arn facut sernn sa se apropie. Am cantat mai
melodios dedit la tnceput "In lordan botezandu-te Tu,
Doamne ... ", caci ma bucuram lnlauntrul meu ea
Dumnezeu a iconomisit asa lucrurile Ineat sa merg sila
aceste suflete.
Au sarutat toate crueea. Erau lngrij ite, tmbracate
in fuste colorate. Le-arn zis:
14 Troparul Praznicului Botezului Domnului.
114
_La multi ani, copiii mei! Dumn~zeu n~ iubeste
toti Este foarte bun si ploua peste eel drept'~I peste
1 1 1 1 . ~ . l! - T ~ . d. 1 ' / nedrepti (Matei 5, 45). Toti II ~v~m ca~ at~ ~I~·e
I t l \ se tngrijeste Dumnezeu. Numal sa ne s.argUl~ 5~-L
•uuoas tem, sa-L iub im ~~ ~ a ne !a~:m mal buni, Sa-L
Illbili ~i0 sa vedeti ce fen~lte 0 sa fltl. . ~ .Priveau nedumente, Ceva au prirrut in
.irmanele lor suiletele. . ~ ._ M-am bueurat, le-arn ZIS la 5far~lt, ca m-a
mvrednicit Dumnezeu s a vin astazl ~i s a v a botez. La
1IIIIIti ani! .'_ La multi ani! au spus ~I ele, ~I am plecat.
Rugaciunea aceasta a fost
foarte 'inalJatoare
Cateodata 'in afara de Boboteaza, r n a ' chemau
";"\ fac sfe~tanie ~e la case, eu diferite prilejuri. Odata
ml s-au tntamolat acestea:. . .1
Era pe vrernea ocupatiei, iar eu eram. ~l'oliclinica. A venit un oarecare reprezentant al Crucii
I{o~ii ea s a rnaia s a facem sfe~tanie.. . ..' '_ A Ii zie trebuie s a 'il luati pe pannteie de la
Sfzmtu! Constantin ~ aceea era parohia lui, ~ ._ Nu zice, merge!i dumneavoastra. EXlsta 0
[Jricina anu~e ii, vreli-nu vreti, 0 sa.rnergeti pe strada
'1Septembrie! . ._ lar eu, sarrnanul, I-am urmat, lua~d eu rmne
ulionul ii rasa cea buna, Cand am .3Juns, m-a~
pierdut! Ma aflarn in fala .u~~.i lumi eultlvat~, do~n~
doamne, rectorul Universltatll, care preda fltosofla
115
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 50/197
eis mi se pare ca se numea. Indata ce am intrat, m-am
ezentat curajos, salutandu-i. Dar carte nu luasem, iar
u, cum eram prost ...
- Sa facem s fe st an ia , le -a rn spus,
Ma apucase tremuratul vazandu-i bin
cu platourile pline cu deserturi, ~i asta in
reme de ocupatie.
Mi-am pus rasa, culionul, am luat crucea. Am
nceput sfestania fara carte, am prins tndrazneala ~i I
osteam pe toate limpede, cuvant cu cuvant. Incet-tncet
m inceput sa zie mai bine, dar priveam numai in
"Pace tuturor!" .Capetele voastre Domnului s~
plecati." "Pleadi, Doamne, urechea Ta ~i ne auzi pe
oi Tu, Cel ce ai primit a Te boteza in lordan ~i ai
fintit ape Ie; ~i ne binecuvanteaza pe noi pe toti, care
rin plecarea capuJui nostru aratarn semnuJ supunerii.
i ne tnvredniceste a ne umple de sfintenia Ta prin
~i stropirea cu apa aceasta. ~i sa ne fie noua,
oamne, spre sanatatea sufletului ~i a trupului. Ca Tu
sti sfinjirea sufletelor ~i a trupurilor noastre, ~i Tie
~imulturnire ~iinchinaciune rnallam, impreuna ~i
elui fara de lnceput al Tau Parinte, ~i Preasfantului ~i
unului ~i de viata facatorului Tau Duh ... "
Cand am ispravit sfestania nu m-am dus sa-l
tropesc cu aghiazrna - multi nu doresc asta - ci am
uat crucea in mana ~i i-arn asteptat sa vina. Cel dintai
venit ministrul, apoi ceilalti. l-am ~i binecuvantat:
Dumnezeu sa binecuvanteze, sa lumineze, sa dea
utere". Aveam insa netncetat simtamantul ca sunt
rost. Inainte de a pleca am facut 0 cruce In aer, i-am
6
Illnecuvantat ~i Ie-am zis: "Buna ziua, copiil" ~i erau
1'I'Ofesori 1aUniversitate!
_ Rugaciunea aceasta a fost foarte rnallatoare, a
'pus domnul rector, am fost foarte rnultumit. M-a
hucurat sfestania: le-ai spus pe toate asa de bine, ~i din
uilntel E~ti teolog? Ai facut lnsa 0 greseala la
Iv nghel ie: ai spus sa se faca sanatos, dar este se
/, 1 ea.
- Va rnuljurnesc, ii zie. Nu sunt carturar.
Aceasta Evanghelie se citeste In Duminica
111:1banogului, cand praznuim minunea legata de
,I( sta. Evanghelia spune asa:
in vremea aceea 5-a 5uit lisus la lerusalim, iar in
I.'rusalim, /anga Poarta Oilor, era 0 scaldatoare care se
Ill[mea pe evre.este Vitezda, avand cinci pridvoare. In
.rcestea zacea mU/lime multa de bo/navi, orbit ~chiopi,
II, ali, a~teptand mi~carea apei, Cac; un Inger al
/) mnului se cobora la vreme in scaJdatoare ~itulbura
.I/Ja, ~i cine intra intai, dupa tulburarea apei, se facea
~,'natos, de orice boa/a era tinut (loan 5, 1-3).
Va amintesc ~icondacul zilei, care zice:
"Ridica, Ooamne, cu dumnezeiescu/ Tau ajutor,
sufletul meu eel slabanogit
prin tot fe/uf de pacate ~iprin fapte netrebnice,
precum odinioara ai ridicat pe slabanogu/;
ca mantuit fiind sa strig T i e :
Siava puteri; Tale, Hristoase, Inouteie!"
Este bine sa ne aducem aminte de acest condac
·1 a - I spunem ca rugaciune.
117
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 51/197
il vedeem pe Hristos
iosrt« viu
[a biserica, in!eJeg adica Ja Sfantu! Gherasim,
rarn foarte rniscat. Ascul tarn EvangheJia ~i erarn
iscat.' j'ati mearn' asta pentru c a .vedearn "i coan a, peistos lnsusi,
lntr~o zi, in Vinerea Mare, ma aflam la slujba,
iserica 'era plina de lume. Ce-arn pa!itI Citeam
~i" cano am ajuns la Eli, Eli, lama
adica: Oumnezeuf meu , Dumnezeul meu ,ce M-ai parasit? (Matei 24, 46), n-arn putut sa
sfarsssc. N-am mai spus pentru ce M-ai parasit?
fest cuprins de 0 cutrernurare sf2tnta. Mi S-3 taiat
asuJ. Dinaintea mea aveam Intreaga scena tragica,
vazut fata 'aceea. Am auzit ace! glas. 1 1 vedeam perstos foarte viu,
, ,~u~ea astepta. Eu - nirnie; lmi era eu neputinta
contmui. Am lasat, EvangheJia pe analog ~i m-am
ors in Sfantul Altar. Mi-am facut cruce, am sarutat
~ta Masa. Am asezat in mintea mea alta imagine,
l frurnoasa. Adica nu mai frumoasa. Mai frumoasa
aceea nu exista, dar mi-a venit ln minte Invierea.am I.ini~tit lndata. Apoi am iesit in Usile lmparate~tiam ZIS:
- lerta!i-ma, copiii mei, m-am lasat purtat...
Am citit Evanghel ia de la Inceput.
Au plans atunei tori eel-din biserica dar n-a fost
e. Fiecare poate sa gandeascace vrea. N U e bine'sa
lasam asa, trebuis sa ne stapanirn.
Ce face iubirea §i
pronia lu i Dumnezeu
Anii de dupa ,razboi au fest foarte grei, ta r
u.irnenii seluptau sa traiasca. Eu, preeum v-am spus,
l'l.]m in aeea vrerne la Policlinica, Imi amintese multe
111I'ampl~krde atunei. Ascultan una dintre ele.
E f avea saptesprezece iani ~i vara loeuia cu
p,irintii ~i fratele ei la Boghiati. Aveau s l l lvada, ~i
wtidina de legume, ~ivindeau eeea ce seoteau din ele.
[nrr-o seara mama a trirnis-o pe Efi la un rnagazin.
.Iproape de ei, sa cumpere gaz pentru larnpa. G2mditi-va
t ~ atunci nu aveau eurent. Intorcandu-se acasa, Efi a
rnralnit un baiat, coleg de-al ei. Vorbeau despre lectii.
'1 0 oprisera rnsa in spatele unui eamion ~i, trecand
fratele ei pe acolo, i-a vazut ~is-a srnintit, banuind-o de'
vlclenie, ~i a parat-o marnei.
- Efi ne face de rusine, a zis, sta la tadale In
rlrurn eu un baiat.
Cand Efi a ajuns acasa, mama a certat-o mult ~i
,\~i batut-o, Prineipi iIe erau foarte aspre atunci. Efi. s-a
,Imarat mult. S-a razvratit pentru nedreptatea ~i
ban uieli Ie fratel uiei.
In ziua urrnatoare s-a intors acasa §i tatal; care
lipsise. EI s-a purtat insa diferit, cu lntelegere adica, §i
.u bunatate,
- Eu asa ceva nu cred, i-a spus. Hai sa udam
gradina. Tu stai acolo si, cand vezi ca s-a udat un rand,
imi spui, iar eu mut apa la urrnatorul.
Asa au facut. Hi, tnsa, nu dormise toata
noaptea. Necazul §i nedreptatea 0 tnabuseau,
119
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 52/197
a hotarat sa-~i puna capat vietii. (and a
ecat deci cu tatal in gradina, si-a facut un plan: sa ia
substanta toxica pentru stropit gradina ~i seara, dupa
at, sa 0 bea ~i sa moara. Se gandea: ,,0 sa va d
unci, or sa ma iubeascai" A luat deci acea substanta,
pus-o in buzunar ~i astepta sa se insereze, sa 0 poata
a. Ceasul cel greu n-a intarziat sa vina. Fara grija,
a] i-a spus:
- Mergi la capatul gradinii ~i inchide apa.
S-a dus repede. Nu 0 vedea nimeni, era singura.
era destul de departe. Trernurand, a bagat manabuzunar. In acea c1ipa a auzit pasi. N-a apucat sa se
~i in faja ei a aparut un preot necunoscut. A
lutat-o ~i i- a zis:
- Efi, ~tii cat de frumos este raiul!... Lumina,
curie, fericire. Hristos este in intregime lumina,~i
spandeste bucurie ~i fericire tuturor. Ne asteapta in
alalta viata, sa ne daruiasca raiul. Exista insa ~i iadul,
re este intreg intuneric, tristete, necaz, chin,
naraciune. Daca iei ce ai in buzunar, 0 sa mergi ln
d. Arunc-o de indata, ca sa nu pierdem frurnusetea
La inceput Efi s-a pierdut, dar peste putin timp
-a revenit ~i, dupa ce a aruncat, fara sa-~i dea seama,
avea, a zis:
- Asteptati pujin sa-l chem ~ipe tata, sa va vada,
A alergat prin gradina, ratacindu-se printre
cenii de porumb. In cele din urrna I-a gasit pe tata ~i
spus:
- Tata, hai repede sa vezi un preot care a venit
capatul gradinii noastre!
Insa, cand au ajuns la locul unde trebuia sa
astepte preotul, nu era nirneni,
Pentru rnulta vreme Efi n-a putut sa-~i explice
toate cate se intamplasera in acea seara. Nu-si putea
xplica aparitia preotu lui. I~i dorea sa-l tntal neasca. Ti
salvase viata.
In fiecare iarna intreaga familie cobora in
Athena. Efi mergea de multe ori la nasa ei, care era
oarte credincioasa, ~i ramanea rnulta vreme langa ea.
Nasa ei obisnuia sa primeasca ~i sa gazduiasca in casa
pi teologi, preoti. monahi. Odata, deci, cand Efi era la
nasa ei, aceasta avea pe cineva in vizita, in salon. Efi
nu stia cine este. La un moment dat nasa a intrat in
bucatarie ~i i-a zis Efei:
- Efi, pregateste dulceata ~i cafea pentru oaspete,
~i adu-Ie in salon.
Efi le-a pregatit. A tntarziat lnsa putin ~i, cand
ora gata sa Ie duca, a venit nasa, care i-a spus:
- Nu tava asta. Pune-o pe cea de argint, caci
.ivem un oaspete de searna.
Efi s-a lntors la bucatarie, a schimbat tava ~i a
mers in salon. Dar, ce sa vada: In faja ei era acel preot
p care il vazuse in acea seara grea, la ei in gradina.
- Sunt parintele Porfirie, i-arn zis zarnbind.
Asa ne-am cunoscut ~i, de atunci, suntem buni
prieteni. Efi are acum 0 familie cu multi copii. A
blnecuvantat-o Dumnezeu. Vedeti ce cai poate
mestesugi Dumnezeu, cand vrea sa rnantuiasca un om?
121
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 53/197
in Kallisia,
la Sfantul N ico lae
(1955-1979)
IICMe 0 mare durere, sau vreo problema,
i;silea s a strabata drumul nepietruit catre
Sfantu/ Nicolae."
Ne-em a§ezat, pentru rnai binede douiizeci de ani,
in pustle
Dumnezeu rni-a implinit dorinta de a lucra la
in asezamant: am lucrat treizeci ~i trei de ani la'oliclinica. Aveam, insa, lnlauntrul meu ~i 0 alta
orinla adanca: sa gasesc 0 proprietate ~i sa tnalt 0
Cautand. am aflat biserica Sfantului Nicolae,
n Kallisia, metoc al Sfintei Manastiri PendelL
Cu harul lui Dumnezeu am ajuns lntr-o buna zicolo. Biserlcuta se vedea de departe. Am ajuns, am
tnauntru, Era veche, cu putine icoane, ~i insufla 0
tmosfera de strapungere. Afara erau cateva chili ute
furnate. Intre timp s-a inserat. Eram singur, nu rna
uteam intoarce in Athena. M-am culcat in biserica.este putina vreme am auzit 0 lovitura in zidul de
easupra capului meu. Acolo era agatata icoana
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 54/197
Sfantului Nicolae. Lovitura era din icoana. Am simti: (
Sfantul vrea sa ma statornicesc acolo.
Am mers, i-am adus pe parrntii mei, pe sora , 1
pe nepoata mea. Eu, ca ~i c a l u g a r ce eram, mi-am d , 1 1
seama c a monahii care raman singuri In . Jurne" ~IS
pierd. Acolo am avut liniste. Traiarn frumos, chiar da:In conditii primitive. N.e-am asezat, pentru mai bine rl
douazeci de an i, In pustie. Atu nei era cu adevtlr,ll
pustie. Tot parnantul dimprejurul Sfantului Nicolae N
plantat eu pini mai batrani sau mai tineri, cu platani, (Uarbusti din loc In loc, cu cirnbrisor care-si raspandp
buna m ireasma, eu cic!amen ce se ivea printr
crapaturile stancilor, anemone ; ;i alte flori salbatice, in
functie de anotimp. Era foarte frumos, un adevarat ral
Acolo voiam eu sa zidese rnanastirea, dar Dumnezeu
n-a tngaduit.
Sfantul Nicolae nu e departe de Pendell. dar
atune! nu exista drum. Trebui.a sa rnergi pe jos sau cu
magarusu l vreme de un ceas pe un drum greu de
strabatut, ;; i Inca vreo douazeci de minute pe 0
cararuie folosito3 de capre, pentru a aju nge la SfantulNicolae, care era Inal1at pe un delusor stances. Incet-
tncet am deschis ;;i un drumeag, ca sa putem sa ne
rniscam ;;i sa caram cele necesare traiului, ee nu
puteam seoate din gradina noastra.
Mi-a placut gradina, Am cumparat ; ; i un
tractoras, ca sa se faca treaba cat mai bine cu putinta,
Gradina avea de toate: rosii, vinete, dovleci, ceapa,
usturoi s.a. Marea mea iubire erau copaeii. M a
bueuram vazandu-i, Am plantat patru sute de copaci:
nuci, corcodusi, peri, rneri, caisi, migdali, aluni, rodii.
Aveam mare dor de rnunca. Pentru aceasta spuneam
12 4
I'll II"U, ; ; i 0 spun ~iacum: "Sa muncesti pana la moarte,
I .• r ra iest i ea ;;i cand ai f pe patul de moarte". Adica
,1 1 nouazeci de ani ; ; i s a plantezi nuci, smoehini §i
I I I . '1IIni. Cum s a nu-li tresalte inirna in ceasul in care Ii
!'\'llllezi! Daca treee cineva ;;i te vede ostenindu-te, s a
I I . 1 : "Nefericitul!"Ca sa pazim copacii de boli, Ii stropeam cu
1 1 1 1 1 oasa;;i piatra vanata. Caram In spate de la P en de ll
II Ii eu puieti. Ii Ingrijeam mult. Foloseam ~i
1 1 1 1 1 1 1
ito ri. c ac i nu aveam mult timp; lucram inca la1.111!iniea;;i datoria mea era sa fiu la Sfantul Gherasim
ill' de dirnineata, asa ca plecam spre Athena de eu
"dl~. Insa, atunei cand venea eineva sa stam de yorba
11I1~ linea pana tarziu, plecam § i la miezul noptii de la
' . 1 . n t u l Nicolae.Apa pentru gradina aveam din belsug la Sfantul
11I1'01ae. los, lntr-o vaioaga plina de platani, era un
I,yar; am pus acolo 0 pornpa care trnpingea apa sus,
]II' deal, § i acolo am facut un bazin. Apa era potabila,
It n In1eles. Vara, fiindca voiam pu1ina apa rece, iar
,11010
nu aveamfrigider, foloseam un ukior mare, eu
n . t lung, pe care II adusesem din Eghina §i care linea
Ilpd rece. ~Facearn §i corner] cu pui de gaina. Inehiriasem
II proprietate a Manastirii Pendeli, vizavi de
I )bservatorul astronomic, ~i am pus acolo vreo mie de
~:'dni.Nu puteam avea mal multe, cac: terenul era mic.
hni pusesem In minte sa tnalt 0 manastire, precum
Y tim spus, §i cautam cal de a strange bani.
La Kallisia eram izolati, de aceea am f vrut sa
.iscultam la vreun post de radio 0 slujba sau
I )umnezeiasca Liturghie, vremea, stirile, sa atiarn ce se
125
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 55/197
petrece In lume - ca sa ne rugarn. Asa m-am hotarat I
a.m facut eu un aparat de radio, inventia mea. Am pUI
~J0 ~nt.ena intr-un pin, la cincisprezeee metri inaitimf',
am rntins un eablu intre zidul bisericii ?i un p~r
salbatic, Acest aparat de radio improvizat nu aV(ld
buton ea s<3.-1nehizi. Funqiona douazeci ~i patru df'
ore fara Intrerupere, dar 11 reglasem sa se auda ineet, casa nu ne deranjeze.
Cand nu era nevoie de mine la Sfantul
herasim, liturghiseam la Sfantu] Nicolae. Incet-incet
u inceput sa vina ~i aici oameni la slujba sau lapovedanie. Cu totii am devenit 0 mare familie, familia
if sfaveau pe Dumnezeu
pentru minune
Veneau oamenii. Cate 0 durere mare, sau vreo
roblema, ii silea sa strabata drumul nepietruit catreantul Nicolae.
~ . A.stfel: intr-o zi a venit 0 doamna, cu sotul
n.s~1 ~J.ceJ ~atru copii. Oameni tineri, casatorili de
IJn~ ani. La mceput nu voiau copii; dupa aceea s-au
"Sa .facem". ~i au avut la 0 nastere doi copii,
r ~aJ. apo: alta na~tere, cu alli doi copii, ~i asa au
bandJt patru. Aceasta familie, deci, venise Ia mine.
nara, in varsta de treizecl de ani, mi-a zis:
: Parints, sufar foarte tare, nu sunt bine.
. I~ .timp ce-rn! vorbea, eu 0 priveam cu luaremte ~JJ-am pus mana la baza gatulu].
- Aici, i-am spus, sirn]] 0 strangere asa ~iasa,
- Da, lmi zice.
- ~i te apuca 0 triste]e, care-si face lucrarea ei.
dlea, la lnceput te apuca sufocarea, apoi ili vine
uuristarea gi nu pop sa te mai rnisti. Te rnisti, poti sa ?i
, 1 . ' , / 1 , dar launtric traiesti aceasta stare.
- Da, m-a lncredinjat.
Deci, i Ie-am zugravit pe toate asa de frumos! Ea
I~I.Ibucuroasa. Apoi i-am pus din nou mana la gat.
- Sa nu socotesti ca ai ceva. Acum nu ai nimic
din toate astea.Mana 0 aveam tot acolo §i deodata i-am zis:
- Uite. au plecat toate!
Caci vazusern: gatul ei nu avea nimic.
Mi-a zis:
- Mi s-a dus totul ?i simt 0 bucurie launtrica.
Apoi ti spun:
- Ingenuncheaza.
A ingenuncheat, i-am pus 0 mana pe gat ? i una
1.1 ceafa, am lnceput cu .Doamne lisuse Hristoase,
miluieste-rna", ~i am conti nuat eu pulina tacere. Apoi,
d~a cum era ingenuncheata, a strigat IIAh!" de usurare,
- Bine, rnergi, mergi, ridica-te, i-am zis, caci
.icurn asteapta §i altii.
Mi-a sarutat mana ~i a plecat. S-a dus ceva mai
departe ?i i-a rascolit pe toti, ~i barbatul ei era pe
de-a-ntregul numai bucurie. L-au slavit pe Dumnezeu
pentru minune.
127
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 56/197
S a vedeJi ce durereau unii oameni!
Altadata au venit de faXi!okastro parintii lu I
Kostas. Sa vedeti ce durere au unii oameni! Ace~11
erau oarneni buni, dar arnandoi copiii, Kostas ~iMaria,
au devenit adept i fanatici ai ind ianulu i Sai Saba. Kosta
era student !a rnedicina. A plecat Irnpreuna cu sora
de acasa in ajun de Pasti. Tn ceasul plecari i , tatal i-a 11fetei sale:
- B una Inviere, Maria mea!
. -Invierea a venit, tata, dar lumea nu a cunoscut-o,I -a r as pun s ea.
Inainte, parintii Ie dadeau mereu bani. Acum au
Tncetat, caei COPI1l Ii foloseau acum pentru.,
dumnezeul lor. Kostas a mers la Thesalonic sa facJ
propaganda, ~i a fost ~i batut acolo. A mers sa atraganiste copii, ai carer parinli l-au prins ?i I-au lovit.
Asadar, acesti oameni buni mi-au adus un
periodic, ~i urmau sa -rn i a du ca ? i altele . Pe coperta
avea 0 fotografie a lui Sai Baba. Acesta intocmise 0
noua religie; el era noul hristos, care venise in lume sa
o mantuiascs, sa0calauzeasca la adevar. Se spunea caeste "noul. dumnezeu". S~i Saba traleste acum, este
insurat ~i are ~i doi copii. In partea de jos a fotografiei
se v~deau multi tineri care il urmau, multi dlntre ei cu
studii. Cum au mers acolo acesti copii cultivati? La 0
alta pagina, in alta fotografie, Ii saruta picioare!e.
"Celalalt Hristos - adica eel adevarat - a trecut" Ii se
spune. Alta era. Toate se schimba, Searnana cu un
basrn, S-ar putea ca Sai Saba Saf ie nebun. Se spune da adunat ~i multi bani.
Sa v a spun ?i alta intamplare, care are 0 legaturacu asta.
128
lntr-o zi un comandant de vapor m-a dus II
!IUPOS, pe larm. Am mers pe dig, ?i acolo era cinev.
lit' pescuia. Iizic comandantului:
- Du-te sa-mi aduci un peste din cei pe care i-,
1 " ' ( uit ace! om.
Pescarul, insi'l, a raspuns:
- Cosul e gol. De azi dimineata r n a straduiesc,
til n-arn facut nimic, Mergeti, lasati-ma In pace ...
Ii zic:
- Arunca undita in mare.
- Plecati! ne-a zis necaj it.
Am plecat. In acea clipa, aruncand undita in
1 1 , 1 1 1 1, pescarul a sirntit ca a prins ceva. A tras, ? i in
Ijlldlla se zbatea un peste mare. Ne-a strigat:- Nu plecatil Veniti, nu plecati. Am prins un
I"~l('lComandantul a spus:
- Stiu, parinte, de ce s-a tntarnplat asta. S-a
lil!.)mplat pentru a crede eu in durnneavoastra, care
IlIll ti al lui Dumnezeu, ~i ca sa creada ~i pescarul.
1 ' 1 1 1 , 1 acum am crezut in noul hristos, in Sai Baba.
I1 1 1 1 1 cred in Ce l a de va ra t.
Ramaneam ceesuri intregiin lumina dumnezeiasca ...
La Sfantul Nicolae, in Kallisia, cele mai multe
11' .1 uri Ie daruiam spovedaniei. Exista, fireste, ~i mult
!lIllp pentru rugaciune, mai ales seara. 0 sa va
IIt IV stesc si 0 intamplare legata de asta.
Odata - era seara - m-am inteles cu sora mea sa
un-rgern tmpreuna In biserica, la Sfantul Nicolae, sa ne
!lIH~m. Am zis sa mancarn mai lntai, sa se l intsteasca
lnli, apoi ne-am sculat li am rners pe ascuns in
hl'lt'ridL Am inchis u?a. Am Tnceput rugaciunea,129
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 57/197
IDoamne lisuse ... ", Dupa putin timp ne-a inundat
lumina, 0 lumina durnnezeiasca, Am continuat (\I
.Doarnne lisuse ... " ~i sirntearn 0 bucurie de negrait
m ramas ceasuri intregi in lumina dumnezeiasca, car
ncet-lncet a plecat; am continuat cu "Doamne Usus
Hristoase, miluieste-rna", apoi ne-arn intors la chilie.
Mama era treaza ~i ne astepta. Indata ce am deschlsusa, a zis:
~ Unde- ati fost? De-asta m-ati pus sa m a culd
Ati socotit ca nu v-arn vazut? V-am vazut dela gearn.
m vazut tot. Am vazut 0 lumina care a coborat dincer ~i a intrat In biserica. M-am uitat ~i am plans. Uite,
ochii mel sunt plini de lacrimi.
Batrana era necajita, Desi usa era tnchisa, avazut lumina care se revarsase in biserica,
Altadata, pe cand locuiam In Pendell - era 0
sarbatoare mare, Craclunul sau Pastile, nu-mi rnai aduc
aminte - batrana s-a sculat ~i a zis:
- Ma duc la Sfantul Nicolae, ca sunt candelele
stinse, as a simt.
o ora ~i jurnatate de mers pe jos, 0 ora ~i
jurnatate ca sa s e ln to arc a. S-a dus ~ j a g as it b is er lc aplina de lumina.Jar toate candelele erau aprinse.
130
Milesi
Manastirea Schimbarii la Fata a Domnului
(1979~1991)
A$ fi vrut ca manastirea sa fie centrulla care s a caute
adapost oameni! indurerati $i necajiti , ~is a aflemangaiere, fntarire ~itamaduire."
A ye arn d orin te /a untrica d e
a ina/fa 0 manastire
Visul meu mai vechi, precum v-am spus, era s aInal] 0 manastire. S a fie un atelier duhovnicesc unde s ase sfinteasca ~isa se cultive sufletele, ~i sa se slaveasca
necontenit nume\e lui Dumnezeu. A~ fi vrut ca
mtmastirea sa fie centrul la care sa caute adapost
oamenii tndurerati ~i necajiti, ?i sa afle mangaiere,
tntartre ?i tarnaduire.Ani de zile, deci, pe cand locuiam la
Tourkovounia Impreuna cu sora ?i nepoata mea,
aveam maslni ?i lucram. Da, impleteam flanele. Banii Ii
adunam pentru acest scop. Faceam mare economie la
mancare, la haine, la toate. Astfel, primele proprietati
asa le~am cumparat. cu banii a~tia. Mal apoi, au
131
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 58/197
ceput sa dea ~i crestinii care au pretuit aceasta
crare, ajutand ~i cu bani ~icu rnunca personals.
Ani de zile am cautat sa gasesc un loc potrivit.
iciodata n-am recurs la interrnediarl pentru
roprietati. M-am dus in multe Iocuri. Voiam sa fie
dapostit de vanturi, dar sa fie ~i 0 priveliste frurnoasa.
a rugam, dupa obicei, ca sa ma calauzeasca
omnu!. Voiam sa ma lncredinteza harul lui
umnezeu pentru asta, Zicearn neincetat rugaciunea
oamne lisuse ... " . In cele din urrna, Dumnezeu ne-a
n~tiintat despre locu I din M ilesi, sus pe deal, ca sadim acolo rnanastirea. Un cioban mi-a spus ca locul
nurnests "Sfanta-Mantuitorul". Mi-a placut acest loc.
lntrebat daca e de vanzare ..
- Oa rni-a zis e al lui Baloka din Milesi; terenul., .. .,
trecut pe numele fetelor lui, Elena ~i Spiridoula, Cu
e trebuie sa.stai de yorba.
M-am dus langa acea proprietate ; ; i m-am rugat.
oream sa aflu daca are apa, Am "vazut" ca avea apa,
inca foarte buna. Asta m-a multurnit rnult, Dar am
azut" ca era la mare adancirne ~i rn-arn gandit: "Cum
fie scoasa apa asta?" Am "vazut" ~iin alte locuri apa;a aceeasi, Mai jos, la un kilometru ~i jumatate de
rful dealului, apa nu era la asa de mare adancirne.
;a ca m-am gandit sa curnpar ~iacolo un teren, sa sap
fantana ~i sa aduc apa pe terenul unde voi Tnalla
anastirea. Am asigurat, deci, apa, prin luminare de la
Apoi am fost atent daca se poate face drum,
ca se poate trage curent, tel.efon. M-am uitat daca
te un loc deschis, daca este ferit de vant, daca nu
te crivatul, daca are urnezeala. Voiam s a vad cum
I > te soarele, asa lncat iarna sa nu fie camere fara
lumina. Luni de zile am mers ;;i am urmarit soarele la
I~sarit, la miezul zilei, la apus, asa lncat constructia sa
,dba in eel mar desavarsit chip, lumina de la scare,
tncepand eu rasaritul ; ; i pana la ultima raza inainte de
oIpUS. Toate aeestea erau favorabi Ie, asa ca am in~eput
II mersurile pentru aete. Am cumparat terenul ; ; 1 am
Ineeput Iucrari Ie.
M-am eplecs: § i am baut
apa... cu mintea
Aminceput sapaturile ~i zidirea fara apa. N.u a
lost deloc usor, Am construit un bazin mare, de sase
'lute patruzeci de rnetri eubi, ?i il umpleam c~ apa de
ploaie. Cu toate astea, apa nu ne ajungea. Cinci-sase
.mi am cumparat din Kifisia. Oadeam In fiecare an
multi bani pentru apa. Plantasem copaci ~i Ii udam cu
.lpa de cumparat. Trebuia, deci. sa sapam dupa .apa p~
care 0 vazusern". Era nevoie, insa, de multi bani,iindca era la mare adancirne ?i trebuia gasit omul
potrivit pentru asta. Problema ma framanta, Trebui~ sa
se gaseasca solutia, ;;i Dumnezeu a gasit-o. Ascultati ee
Ii-a intamplat. .
lntr-o zi a venit sa se sfatuiasca cu mine un
domn. Despre familia lui, Hristos rni-a descoperit
.murnite lucruri. Uimit ~imiscat, mi-a zis:
- Cele pe care mi le-ati spus nu Ie stie nimeni tn
,lfara de sotia mea. Sunt lucruri de taina.
Plin de entuziasm, mi-a mai zis:
- Ce vreji sa va aduc, parinte?
1.33
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 59/197
- Nimie.
- Apa aveti la manastire!
- Nu, nu avem.
- Atunci 0 sa rezolv eu. Am ma~lna de forat. .
- Cat 0 sa coste? tl tntreb,
- Nirnic, lmi raspunde. Eu 0 sa suport toate
heltuielile forajului, 0 sa aduc pompa~i ce mal
- E i, bine, Ii zic, dinaintea lui Hristos ai spus.
~i a plecat.
Peste putine zile a adus instalatia de forat. A
apat pana la treizeci ;,;i opt de metri adancirne, dar a
at de 0 stanca dura ~inu mai voia sa inainteze. L-am
rugat ~i a adus 0 instalatie rnai buna, cu care a ajuns
pana la optzeci de metri adancime. Nu a gasit apa. Din
nou au dat de stanca gi nu se mai putea inainta. Mi-a
deznadajduit:
- P a rin te , nu gasesc apa, Plee.
- Nu trebuie sa plecati, Iizic.
- Trebuie sa plec, a repetat.
Atunci ~i eu, deoarece eram orb, am rugat pe 0
ora sa rna duca .. la vreo douazeci gi cinci de metri mai
eparte delocul unde forau, lntre niste pini, ca s a nu
rna vada. Aiel rn-arn rugat, am mers ~i am aflat eu
mintea izvorul. M-am Tnchinat gi iaragi am facut
rugaciune, De acolo am rnasurat in minte la ee
danclrne este apa, dupa cum obisnularn. ~i altadata,
cand eram mai tanar, gasisern apa pentru oamenii care
ml cereau, ?i 0 incercam cu mintea daca este salcie,
dulce sau sarata. Am luat un bat de un metru ?i
rnasurarn in jos, in minte. Am masurat: unu, doi, trei ...
Apa era la foarte mare adancirne, pentru asta am
134
In eput sa socotesc zece rnetri la unba], i~ra~i. ,n
minte: zece, douazeci, treizeci, patruzect, cmcizecr. 0
',uta... Am simtit 0 mare bucurie. Am gasit apa, chiar
d,lea a?a de adanc: Am simlit 0 f:ricire de ~nespus.
ludata rn-am gandit s a 0 tncerc, daca este buna. M-am
.iplecat gi am baut apa ... cu minte~. Era foart~~ foarte
huna! Multumit ~i tnflacarat, rn-am mtors la chilia mea.
Peste putin l-am ehemat pe Nicolas Mitas -:-acesta era
numele eelui care avea instalatia - ~i i-arn zis:
-a sa mergeti foarte adanc.
Imi zice:_a sa fie s ta nc a, p arin te , nu exists apa. Nu am
dlatea levi. Plec! .' . ._ N-o sa plecati, ii zic, Sa mergep sa gasll1 leVI.
Nu v a las s a plecatilIn ziua urrnatoare a adus levi ~i a forat adanc
.icolo unde-i spusesem. Acolo a gasit izvor, apa buna
din belsug. 5-a bueurat ~iel, ne-am bueurat ~i noi, toli.
l ir a b inecuvan ta rea Domnului, ap a sfinlita. Am fa~ut
Paraclisul la Sehimbarea la Fata, ea sa multurnirn
Domnului pentru marea minune. Era minunea
Schlmbarii la Fala a Domnului.
La "U niversits tea Bisericii"
Atunci cand ma gandearn la eonstruirea
manastirii de maiei, lmi treeeau multe ganduri prin
minte. Foarte multe. eel mai important era sa adun
niste maid, sa fie toate langa mine ?i sa Ie iubesc in
Hristos, ~i sa ma iubeasca In Hristos. A~ fi vrut ca t~ate
s a fie monahii adevarate, sa aiba duh de vlata
135
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 60/197
onahala, fara invidi i, fara lucruri de felul asta, pe care
obicei Ie au femeile. Sa aiba iubire lntre ele, ~i
nduiala. De asemenea, a~ fi vrut sa facem ~i 0
codelie, sa avem un mestesug care sa tina doua-trei
e pe zi, dirnineata.
Centrul de greutate, tnsa, a~ fi vrut sa fie
niversitatea Bisericii". Ma gandesc la imne,
noane, rniezonoptica, mijloceasuri, Psaltire, Octoih,
neie, canoanele Maicii Domnului, Triad,
nticostar. A? f i vrut sa le citim pe toate, pe cat este
putinta, asa cum prevede tipicul. lar catismele s a Ie
m Inainte de pranz, pentru usurarea programului. Sa
Ie citim noaptea, sa nu oboseasca surorile.
ruirea, grija pentru cantar: ~i citiri este pentru mine
ru mare, caci tl sfintests pe om fara ca acesta sa-?i
seama. Omul dobandests ~i iubire, ~ismerenie, pe
te, ascultand cuvintele sfintilor, ale Mineielor, ale
toihului ?i ale celorlalte. Sa ne adancim In ele.
asta trebuie sa fie desfatarea noastra de fiecare zi in
~i iara~i, In fiecare zi, sa sedern un ceas sau
ceas ?i jumatate inainte ori dupa masa, ?i sa citim
Parin!ii cei mario Intelegeti? Dupa amiaza, citire toti
reuna. ~i iara?i, la chilie, la ora randuita. Trebuie
va fi frumos.
Multi au un obicei: la 0 anumita ora suna
otul de trei ori ?i, vreme de zece minute,
nuncheaza fiecare - oriunde s-ar afla - ?i zice
amne lisuse ... ", In fapta e greu asa ceva, dar ia
diti-va, ce frumos este sa uzi grad ina si, tndata ce
i clopotul, sa ingenunchezi? Sau totl sa iasa afara ?i
ingenuncheze In rugaciune? Adica sa zicem zece
ute cu tnflacarare .Doamns lisuse ... " toti
impreuna, oriunde ne-am afla, ca un singur om, sa ne
unim 'in rugaciunea rnintii cu Hristos, iar apoi munca
.,~ rnearga mai departe. Trebuie sa ne fie tnsa ca 0
~ oala, altfel nu se poate face. ~coala, intelegeli ce vrea
'Ie spuna scoala?
Sa avem purtare de griFt Nu putem dormi. ~i
(;;ira carte, ?i oricum ai fi, sa vii acolo, la citit. Una,
doua, trei, cinci, zece ... te vei destepta. Ei, incet-incet
o sa tnveti "Tatal nostru", .Crezul". 0 sa ai 0 alta sora
~Hiarate. [ntr-un an, doi, trei trebuie sa inveji. rnsa a?
vrea sa citeasca toate frumos, adica limpede ?i din
inirna.
Cred cii Domnul ar face multe minuni
prin iubirea nosstrii
Am visat un adevarat rai pentru rnanastire. Sa se
faca slujbe ~i spovedan ie douazeci ~i patru de are. Sa
fie multi preoti ~i duhovnici, sa se tnlocuiasca unii pe
Itii, asa ca la spitale, unde se fac garzt, La orice ora
din zi ~i din noapte sa poata afla scapare oamenii rani!i
de pacat ~i de fel urite necazuri, trupesti ~i sufletesti. Sa
existe, de asemenea, un telefon la care sa raspunda
ziua ~i noaptea maicile ce pot rnangala atatla
deznadajduiti de viala din pricina feluritelor traume, ~i
sa-i calauzeasca prin cuvintele lor la Mangaietorul eel
Mare, la Hristos: sa se rnantuiasca astfel sufletele ~i sa
prirneasca lumina cereasca de la dumnezeiescul har.
~i eu a? vrea sa spovedesc lumea care va veni.
(and va veni cineva bolnav, 5a-1spovedesc, iar apoi sa
vina surorile ~i sa-i cante Paraclisul cu evlavie. Adica,
137
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 61/197
pune pe bolnav sa Ingenuncheze, iar eu, asezat in
caun ~i cuepitrahilul la gat, sa-i citesc, ln vreme c
te monahiile, cu evlavie ~i cu 0 singura gura, s
ante Paraclisul. Cred ca Domnu! ar face multe minunl
rin iubirea aceasta a noastra. Multi bolnavi s-ar fac
ine, prin harul lui Durnnezeu. Vine, de pilda, un tata
durerat ~i zice: IIPe copilul meu II cuprinde ameteala
i se p rab useste ", II ti i cateva ceas uri in rnanasti re.
genuncheaza toate surorile, care sunt un duh un
0 inima cu Batranul, ~i rugaciunea tuturortluenteaza starea aceluia. Un sobor de surori care se
oaga influenjeaza, face minuni, ?i asta cer ~idoresc ~i
u cu ardoare.
~i Inca ceva as mai vrea pentru manastire. A~
rea sa tnalt 0 blserica mare ? i frumoasa, S-ar putea ca
zi sa vina multi aici pentru spovedanie, pentru
partasanie, pentru rugaciune, sa Inve]e rugaciunea
in]ii. Vlsul meu este ca la subsolul bisericii sa se
dune parin]: din Sfantul Munte, care In mijlocul
ustiei s-au deprins cu tarie in cele ale teologiei
istice, ca sa lnve]e ~i pe altii rugaciunea rninjii. Sa
ina fie ?i numai pentru 0 zi. De b una searna, sunt
ulti care nu vor nici sa iasa, nici sa se vadeasca. Iiutem aduce ?i pe acestia pentru 0 zi, iar In ziua
rrnatoare sa piece. Glta usurare ar afla astfel toate
ufletele chinuite de patimi ?i de celelalte necazuri ale
Manastirea trebuie sa primeasca tntru frica lui
umnezeu sufletele, ?i sa insufle nu cu Invatatura ?i cu
redidle, ci cu rugaciunea, cu frica lui Dumnezeu ?i
u exemplul. Acesta este un lucru foarte delicat. De
ilda: vine cineva la rnanastire? Sa-I gazduim. Nu este
38
II I vule tnsa sa vorbim mult Gazduirea sa se f~ca prin
I l'I"i a; adica, sa-l ducem pe oaspete la rugaciune. la
.'1 i-rnie, la pavecernlta. Se va citi totul f?arte ,11I~pede,
t 1 1 1 1 canta cuviincios, va stapani ra~~ulala ?I tacer~a:
lun spune ~i cateve cuvinte spre zldlre. Vo~m o~e~1~~
II'\.I materiaie, vreun ceai ?i celelalte; va stapa~1 m~a
I. Il'rea ~iva vorbi exemplui. Mai mult,e v~ '~v~la d~n
Illlldul nostru de vieluire, Nu e nevo,le sa iesim din
I Iluuiala noastra. Mai muit se va folos,. de ea decat ~~v i te Daea avem 0 buna randuiala ~I suntem darUli
l
I1 1 n. f f tT Asta se vaIn l Hristos, toata manastirea va I 5 In!'~'. .
1 . 1 1 ~ insa simplu. fara siliri ~i stradanll din partea
IH.lieUor. Acesta socotesc ca este eel mal bun
IIlisionarism. ~ . ~ ~ . . ,Foarte curand vor lncepe sa vma. la man~stlre
Il~sarelele. Vor auzi clopotelul §i vor vern sa mananc~:
Vor sta afara ~ivor asculta vecemia. Ele sunt tovara§ll
no~tri din padure, care vor yen; sa ia parte la
Iugaci unea noastra.
H. ristos a inviat!""
M-au eercetat astazi 15 la chiile ni§te fi~
duhovnice§ti de-ai mei ~j am cantat impreuna d~ trei
or; IIHristos a inviat!" l-am binecuvanta~ asa: lI~a rag
ca Praznicul [nvierf Domnului nostru lisus Hnsto~ s~
Invieze In sufleteie noastre orice simtam~nt~obl~ §'
frurnos. Sa ne dilauzeasca pe toti spre sfJn~en.le §~sa
biruiasca omul eel vechi, dimpreuna cu pat/mJie ~I cu
po fte le lu i (Gal. 5, 24). Aceasta cere Domnu\. Pentru
I; lntamplarea s,a petrecut in anul1989,139
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 62/197
eeasta ne rugarn sa ne ajute Praznieullnvierii Sale, s3
a ne ajuta sa ornoram pe omul nostru eel
(Rom. 6, 6), sa devenim vredniei de Biseriea Sa.
~a ne rugarn. ea Domnul sa ne ajute. Cea mai mare
inune pe care a facut-o Domnul este Invierea Lui. s au uitam asta n iciodata. La multi ani!"
Cineva spunea ea astaz i toate se roaga:
eerul, stelele, florile care trnprastie buna
nireasrna, paraiele ee susura, apele lnspumate,
rivighetorile care canta, fluturi i in zbor, toate eanta
Hristos a inviatl». ~i atat de mult se tn su fle tls e, r nc at
triga de bueurie, eu putere - «Hristos a inviatl».
A~a am palit ~ieu in Sfantul Munte. E r au P astile,
m ureat singur pe rnunte, catre varful Athonului, pe la
pt sute de metri Inal!ime. Aveam cu mine Scriptura
l.egarnant, ~i priveam cerul albastru ~i
impede, marea netarmurita, f a r a sfar~it, copacii,
asarile, fl uturi i, fru mu seti J e to ate, ~i am stri gat eu
tere, plin de lnsuflejire: .Hristos a inviat!" In timp ce
trigam, fara sa-m i dau seama, m i-am desch is brateie ~i
e-am tinut asa: lncremenisern aeolo. Ma cuprinsese un
el de nebunie! Peste putin timp am deschis Veehiul
.egarnant la cuvintele aeestea din 1ntelepeiunea lui
D umnezeu/e at parin ti/or ( li Doam ne af m ile i,
e l ee ai facut toate eu cuvtuuu! Tau, $i eu
nJe/epeiunea Ta ai randuit pe om ca sa s ta paneasca
este zid irile cele facute de Tine $i sa c.3rmuiasca
eu cuviinra $i eu dreptate }i eu suflet drept sa
aca iudecste, da-rn i m ie truetepciunee care sta
proape de scaunul Tau }; nu r n a /epada dintre
u j i to r i iTai. Caei robu f Tii u sunt eu $i fiu l roabei Ta le ,
.40
1 1 1 1 1 ~/ab $i cu viata seurta ?i putin desto inic sa fntefeg
j ud! -ca ta }i legite (Tnt· Lu i Sol. 1-5), .M-am daruit cu tot sufletul acestor cuvmte
dnllll1ezeie~ti. Am uitat de timp .. ,
Ascultati mai departe pe 1nle\eptul Solomon:
eu Tine este i"n te te pc iu ne a c are $ tie fa pte /e T ale
IIare era de fata cand ai facut fumea $i care }tie ,c :
" ~ I ( ' placut fnaintea o eh ifo r T ai? ; ce :s te dre ~t, p otn~ 't
I1 1 " 1mcilor Tale. Trim ite aceasta mte/e~elUne, dl~
II I llele Tale ceturi, de langE i tronul slavel Tale , ea sa
1 1 1 , 1 ajute in ostene/ile m ete ~i ea s a c~n05e ce este
Ilmop/a eu ! fn ain te a t« Fiindd fntelepClUne~ toat: ,'e
ti p ~i Ie intelege, ~ina va pova !~i fn te ': pt e$ te In fucranfe
IIu'Ie, }i p rin s la va sa r n a va pazi (ln], LUI Sol. 9, 9~1 1 ) :
Inlelegeli ee noima aveau acestea pe~tr.u mme?
Ce este pfaellt fna intea oehilor Tal §I ce este
/d nepla cu t r na /meaTa , P e a ee ste a s a Ie cereti, in ele sa
v . d esfatati, d up a ele sa dorili. Fara sa va dati seam a, a
' . , v a tndragostiti de Hristos.
141
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 63/197
Kavsokalivia
1991
"Va rag pe tori s a m a iertari
pentru toa te cu care v-am necajit."
Kavsokalivia, 4/17 iunie 1991
lubijii mei fii duhovnicesti,
Acum, cand mintea rni-e inca intreaga, voiesc sa
va dau cateva povete,
De mic copil r n a aflam tot In pacate. Cand rna
trlmitea mama sa pazesc vitele pe munte - cad tatalrneu, fiindca eram saraci, p lecase In America sa
lucreze - acolo unde pasteam vitele citearn silabisind
viata Sfantului loan Cclibasul. l-am indragit foarte mult
pe Sfantul loan ~i rna rugam tndelung, ca un copil ce
erarn, de doisprezece-cincisprezece ani, nu-mi maiamintesc prea bine. V rand sa-l urmez pe Stant, cu
foarte multa lupta am plecat dela parinlii mei pe
ascuns ~i m-am dusla Kavsokalivia in Sfantul Munte,
unde am intrat in ascultare la doi Batran: ce erau fra ti
buni, Pantelimon ~j loanichie. Mi s-a tntamplat ca ei safie foarte evlaviosi ~i plini de virtuti, asa ca I-am
143
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 64/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 65/197
I.U--..>
I.U ~....I 0< C Q..
I.U
~ ~Z ....I
> ~-
::l Z
u ( < C~~
> < CCQ
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 66/197
Oespre Biseridt
"Intrand in Biserice cea nezidita,
venim catre Hristos, patrundem In nezidit."
"Mare este taina dreptei credinte"
Biserica este fara de inceput, fara de sfar?it,
vesnica, precum intemeietorul ei, Dumnezeu Cel inI reime, este fara de lnceput, fara de sfar?it, vesnic.
Biserica este nezidita, preeum Dumnezeu este nezidit.
Eaexista rnaitnainte de veei, mai inainte de tngeri, mai
lnainte de erearea lumii. ina inte d e intem eierea lu mii
(Efes, 1, 4), spune Apostolu I Pavel. Este asezarnant
dumnezeiesc in care locuie~te toata plinatatea
dumnezeirii (Col. 2, 9). Este intruchiparea tntelepclunli
elei de multe feluri a lui Dumnezeu. Este taina
lainelor. Ea exists In chip nevadit, ~i s-a facut vadita in
ani; eei mai de pe urma (I Petru 1, 20). Biserica rarnane
neclintita, deoarece este inradacinata in iubirea ?i in
tnteleapta pronie a tui Dumnezeu.
Cele trei Persoane ale Sfintei Treimi alcatuiesc
Biserica cea vesnica. I n gandirea ?i in iubirea
Dumnezeului Celui in Treime existau de la inceput ~i
ingerii ~i oamenii. Noi, oarnenii, nu ne-am nascut
149
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 67/197
aeum; Inlauntrui atotcunoastsrf lui Dumnezeu existammai inainte de veei.
lubirea lui Dumnezeu ne-a plasmuit dupa
ehipul ~i dupa asernanarea ei. Ne-a euprins in Biserica,
desi cunostea dinainte lepadarea noastra. Ni le-a dat p
toate, ca sa ne faca ~i pe noi dumnezei dupa har ?i In
dar. Cu toate aeestea, noi, folosind rau libertatea
noastra, am pierdut frurnusejea cea dintai, dreptatea
cea dintai, ?i ne-arn rupt de Biserica. In afara Bisericii,
departe de Sfanta Treime, am pi rdut Raiul, totul, Insa
in afara Bisericii nu exista mantuire, nu exista vial~i.Pentru aceasta, milostiva inima a lui Dumnezeu-Tatal
nostru nu ne-a lasat afara de iubirea Lui. A deschis
iara~i pentru noi usile Raiului, in anii cei mai de peurrna, ~i S-aararat In trup.
Prin dumn zeiasca intrupare a Fiului eel Unul-
nascut al lui Dumnezeu, s-a descoperit oamenilor din
nou planul cel mai lnainte de veci al lui Dumnezeu
pentru rnantuirea omului. Spune Apostolul Pavel catre
Timotei: eu adevarat, mare este taina dreptei credim«:
Dumnezeu S-a aratat In truo, 5-a lndreptat in Duhul, a
fost vazut de lngeri, 5-a orooovtidu': intre neamuri, afast crezut in fume, 5-a Inalpt totru s/ava (I Tim. 3, 16).
Cuvintele Apostolului Pavel sunt bogate in noime,cuvinte dumnezaiesti, cerestil
Dumnezeu, in netarrnurita Lui iubire, ne-a unit
iara?i eu Biserica Sa In persoana lui Hristos. lntrand In
Biseriea eea nezidita, venim catre Hristos, patrundern
in nezidit. Adica, suntem chernati ~i noi, credinciosii,
sa devenim neziditi prin har, sa ne faeem partasi ai
dumnezeie?tilor lucrari ale lui Dumnezeu, sa
patrundam ill taina Dumnezeirii, sa depasim modul
150
nostru lumesc de gandire, sa murim dupa omul eel
v ctii" ?i sa ne indumnezeim. Cand trairn in Biserica,
il trairn pe Hristos. Aceasta este 0 terna foarte delicata,
11-0 putem tntelege. Numai Duhul Sfant ne poate
II1vata.
in Biserica suntem tol; una,
jar Hristos este capul
Capul Biserieii este Hristos, iar noi oamenii,restinii, suntem trupul. Spune Apostolul Pavel: E I este
apul trupului, al Biserieii (Col. 1, 18). Biseriea ?i
Hristos sunt una. Trupul Biserieii se hraneste, se
flnteste, traieste eu Hristos. Aeesta este Domnul,
totputernieul, atotcunoscatorul, Cel ce pretutindenea
este ~i pe toate Ie plineste, sprijinitorul nostru,
prietenul nostru, fratele nostru. Stalpul ~i temelia
Biserieii. EI este Alfa ?i Omega, Ineeputul ?i sfarsitul,
temelia, totul. Fara Hristos nu exista Biserica. Mirele
este Hristos, iar rnireasa - fieeare suflet.
Hristos a unit trupul Biserieii cu cerul ?i euparnantul: eLI ingerii, eLI oarnenii ~i eu toate fapturile,
eu lntreaga zidire a lui Dumnezeu, eu animalele ?i cu
pasariIe, eu fiecare floricica salbatica, eu fiecare
insecta. Astfel, Biserica a devenit plinirea Ce/ui ee
pline~te toate intru to£i (Efes.1, 23), adica a lui Hristos.
Toate in Hristos ~i cu Hristos. Aeeasta este taina
Bisericii.
Hristos Se descopera in unirea dintre noi ?i in
iubirea Lui, In Biserica. Biserica nu sunt numai eu, ci ~i
17 Col. 3, 9; Rom. 6, 6; Efes.4, 22.1 51
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 68/197
voi lmpreuna. In trupu! Bisericii sunt cuprinsi toti.
5untem toti una, iar Hristos - capul. Un trup, trupul lui
Hristos: Voi sunte!i trupu! lu i H ristos < ; i madulare
fiecare in parte (I Cor. 12, 27). Suntem to]! una, pentru
ca Dumnezeu este Tatal nostru ~i este pretutindeni.
Cand traim aceasta, suntem inlauntrul Bisericii.
Aceasta cere Domnulin rugaciunea Sa arhiereasca, ca
to!i s a fie una 18, pentru toate rnadularele Biserici i. Ei,
aceasta numai prin har 0 poate tntelege cineva. Trairn
bucuria unita!ii, a iubirii. ~i devenim una cu toti
ceilalji. Nu exista ceva mai frumos!
Luerul de capatai este sa intrarnin Biserica, S a
ne unim cu semenii nostri, eu bucuriile ~i cu tristetile
tuturor. Sa-i sirntim ai nosrri, sa ne rugarn pentru toti,
sa ne doara pentru mantuirea lor, sa ne uitam pe noi
In~ine.:. Sa facem totul pentru ei, preeum Hristos pentru
noi. In launtru I Biserici i deven im una cu fiecare
nenorocit ~i Indurerat ~i pacatos.
Nimeni nu trebuie sa vrea sa se mantuiasca de
unul singur. Este 0 grescala a se ruga cineva pentru
sine, ca sa se mantuiasca el. Pe ceilalti trebuie sa~i
iubim, ~i sa ne rugam sa nu se piarda nimeni, sa intre
oti in Biserica. Acest lueru este de pre]. Cu dorirea
ceasta trebuie sa piece cineva dinlume, pentru a
erge la manastirs sau la pustie.
Cand ne separam pe noi insine, nu suntem
restini. Crestinl adevarati suntem atune; cand simtim
di suntem madulars ale tainieului trup al lui
ristos, ale Bisericii, intr-o necurrnata lagatura a tuhirii.
tunci cand trairn uniti In Hristos, adica atunci cand
raim unitatea lnlauntrul Biserieii Sale, eu sirnjarnantul
8 loan 17, 11 ~i22.
ra suntem una. Pentru aceasta, Hristos Se roaga Tatalui
ca to~i s a fie una . 0 spune ~i 0 repeta, iar Apostolii
staru ie asupra acestu i Iucru pretuti ndeni. Este
.idancimea cea mai mare, eel mai Inalt tnteles pe care
rl are Biserica. Aid se afla taina: sa se uneasca tali
precum un singu: om in Dumnezeu. 0 alta asemenea
r ligie nu exista. Nici 0 religie nu spune astfel de
lucruri. Spun (eva, dar nu aceasta taina, aceasta
..ubjirirne a tainei pe care a cere Hristos, zicandu-ne ca
.isa trebuie sa devenim, ca voieste sa firn ai Lui.
Suntem una ehiar ~i cu oamenii care nu sunt
.iproape de Biserica. Ei sunt departe din ne~tiinl~3..Sa ne
rugarn ea Dumnezeu sa-i lumineze ~i sa-i sehimbe, ea
. , . ' : 1 vina ~i ei 1 3 Hristos. No! vedemlucrurile omeneste,
II rniscarn In alt fel ~i socotim ca II iubim pe Hristos.
Insa Hristos, Care plaua peste cei drepti < ; i peste cei
nedrepti (Matei 5, 45), ne spune: !ubi!i pe vraima~ii
vostri (Matei 5, 44). Sa ne rugarn sa fim tali impreuna,
Inti impreuna In Dumnezeu. Atunci. dad traim
.j easta, vorn dobandi roade pe masura, vom fj tali in
dragoste ~i'in urnre.
Pentru oamenn lui Dumnezeu nu exista
d ipartare, chiar daca se aHa la mii de kilometri unii de
.iltil. Oriunde ne-am afla, suntem tali trnpreuna. Oricat
de departe s-ar afla aproapele nostru, trebuie sa-i
vonirn In ajutor. Pe mine ma suna niste semeni. de-al
uostri dintr-o loealitate de pe tarmul Oceanului Indian;
1 0 al'itatea se numeste Derban - daca a pronun] bine -
Ilsl in Africa de Sud, la doua ore departare de
Johannesburg. Au trecut pe aiei ch iar z i lele acestea;
insojeau un bolnav care trebuia dus In Anglia, ~i au
vnnit sa Ie cites 0 rugaciune. Am fast foarte rniscat.
'15
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 69/197
Atunci cand ne leaga Hristos, nu rnai exist
istants. Cand voi pleca din aceasta viata. va f mill
Voi f i mai aproape de voi.
in Biserica inaintam
ciitre nemurire
Biserica este viala noua in Hristos. In Biseric
u exista rnoarte, nu exista lad. In Evanghelia lui loan
e spune: Decii cineva va pazi cuvsntul Meu, nu vamoartea In veac (loan 8, 51). Hristos
moartea. Cel ce intra in Biserica 5
antuieste, devi ne vesn ic. Viata este una, 0 cu rger
ra de sfar~it in care IlU exista moarte. Cel ce urmeaza
oruncilor lui Hristos nu moare niciodata, Moare dup~
up, dupa patirni, dar se invrednicesto a tra; Tnca din
easta viata in Rai, 1 1 1 Biserica noastra, iar apoi tn
snicie. Cu Hristos, moartea devine puntea pe care va
bui sa 0 treeem candva pentru a continua sa trairn in
mina eea neinserata.
~i eu, dupa ce rn-arn facut monah, am crezut d
mai exista rnoarte, A;;2I am sirnjit ~i simt mereu, c ant vesnic ~i nemuritor. Cit de frumos!
In Biserica, prin Tainele care ne rnantuiesc nu" - ,ista deznadejde. Chiar daca suntem foarte pacatosl,
.spovedim, ne c.teste preotul ~i asa suntem iertati,
a intarn catre nem uri re fara n ici 0 frarnantare, fara nicitearna.
Cand II iubim pe Hristos, trairn viata lui Hrisros.
ata ee izbandim aeeasta, cu harul lui Dumnezeu
0
alta stare, una de invidiat. Pentru noiIlU
exista
4
ulci 0 spairna, Niei moarte, niei diavol, niei pierzanie
Inate aeestea exista pentru oamenii care se afl:
d<'parte de Hristos, pentru eei ce nu sunt crestini
111lntru noi, crestinii, cei ce facem voia Lui, acest-
III .ruri nu exista. Adica exista, dar atunci cand uciden
III noi pe omul eel vechi, dimpreuna cu patimi!e ~iC(
poftefe lui (Gal. 5, 24), nu mai dam lnsemnatate nie
rllavol u lui, n ici raul u i. N u ne mai preocupa. Ceea ((
II(' preocupa este iubirea, slujirea lui Hristos ~i ;
.iproapel ui sau. Indata ce ajungem la rnasura de a sirn]
hucuria, iubirea, slujirea lui Dumnezeu fara de nici (ll',lma, atunei putem sa spunem: Nu tnei triiiesc eu, c
t tristos traie~te in mine (Gal. 2, 20), Nimeni nu nE
unpiedica sa patrundem aceasta taina.
Biserica este Raiul piimantesc
Prin slujirea lui Dumnezeu traiesn in Rai. Indati
r: '~L cunosti ~I-L iube'?ti pe Hristos, traiesti in Rai
lIristos este RaiuL Raiul in cepe de aiei. Biserica esn
Raiul parnantesc, aidoma eu eel ceresc. Raiul, eare est!
I n cer, acelasi este ;;i aici pe parnant. In el toatr
-ufletele sunt una, precum Sfanta Treime este tre
l'ersoane, Care sunt insa unite ~i astfel sunt una,
Intaia noastra grija este sa ne daruirn lui Hristo:
. . , i sa ne unim eu Biseriea. Daca intrarn in iubirea lu
Hristos, intram in Biserica. Daca nu intrarn in Biserica
daea nu devenim una eLi cea de aici, eu Biseric:
parnanteasca, exists teama ca 0 Yom pierde ~i pe ce:
cereasca, ~i cand spunem cereasca, sa nu socctiti
Yom afla In cealalta via!a gradini cu flori, munti, ape?
pasari. Nu sunt aeolo frurnuseti Ie parnantesti: este
1 5 :
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 70/197
ltceva, ceva mult ~ai lnalt. Dar pentru a ajunge la
cel altceva, trebure sa trecem prin acestea .am2mte~ti Ie prive Ii;;ti ~i frum useji, ' pnn
. C.el care-L traie~te pe Hristos se face una cu EI
B.ls~eflca L.ui. Traie~te 0 nebunie! Aceasta via!a est~
'fe~'t~ de vlata. ~elorlaltl oarneni . Este bucurie, este
ml~a.'. es~e fericire, .este, Tn_,altare.Aceasta este vista
vrata Evanghehel, Imparatia lui Dumnezeu.
lU I Dumnezeu este tnliiumru! vostru 19
launtru I nostru vi ne H ristos, iar noi suntem In launtrul5 ~ t~ 1- , . ru
r. .e I~ amp a .Cd ;;1 cu 0 bucata de fier care, asezat In, ~devme foe ~I lumina. Seos afara din foc, este jara~jmtunecat, lntuneric.
I n Biserica se savar;;e~te dumnezeiaseapreunare, devenim lndurnnezettl. Cand suntem eu
rrstos, suntem in lumina, lar cand trairn in lumina
olo nu exista intuneric. Lumina lnsa nu e te. ~ d . d "se
;;n,:a; e nor epinde. Se Tntampla ea §r eu fierul
1 1 1 afara foc.LlIu I, ~evi ne ln tunecat. Intunerieu I ~;
nu pot vieju: Jmpreuna. Niciodata nu putem
mtuneri C ;;1 Iumin a in aeela c.i timp Or,' Iu . w
. ~. . ~ . :f .. mlna,rntunenc. Cand aprinzi lumina se . t .'. I f mrs ule
uneneu .
Sa iubim mult Biserice
Pentru a pastra unitatea dintre noi trebuie sa
em aseultare de Biserrea, de episcopii ei. Ase It' dB' . ~ I ~ ~ u an. iserrca, a~scutam de Hristos lnsusi. Hristos voiestsfim a turma, eu un pastor".
f. luca 17, 21.
f.loan 10, 16.
Sa ne doara pentru Biserica. Sa a iubim mull. Sa
1111 tngaduirn a fi judecati reprezentantii ei. In Sfantul
Munte duhul pe care l-am i'nvatat a fost eel ortodox,
ddtlllC, sfant, tacur, fara dezbinari, fara eerturi ;;i
jlHlecati. Sa nu-i credem pe eei ee judeca cele sfinte. ~i
I h iar de am vedea cu och i i nostri vreun Iueru rau
',,~var~itde un sfintit slujitor, sa nu 0 credem, sa nu ne
)',,~ndim la asta, nici sa 0 transmitem mai departe.
A elasi lueru este valabil ~i pentru madularele laice ale
lIisericii, pentru fiecare om. Tali suntem Biserica ..Cei(l' judeca Biserica pentru greselile reprezentantilor ei,
Ihipuri!e pentru a ajuta la lndreptare, fae 0 mare
gre~eala. Acestia nu iubesc Biseriea. ~i, fireste, niei pe
l lristos. lubim Biseriea atunei cand ill1brali;;am fieeare
madular al ei ]i faeem tot ceea ce face Hristos. Ne
[ortfim, priveghem, facem totul ea ]i Acela, Cel care
()earand f i ind, n LI rasplin dea eu ocara; suferind, nu
<lmeninfa (I Petru 2, 23).
Sa luarn aminte ~i la randuiala. Sa trairn Tainele,
lndeosebi Taina Sfintei Impiohta]anii. In ele s€ afla
Ortodoxia. Hristos Se aduee pe Sine Biserieii prinIaine, §i mai ales prin Sfanta Tmparta~an Ie. 5a va spun
despre 0 vizita pe eare Dumnezeu rni-a facut-o rnie,
smeritului, ca sa vede]i cat har au Tainele.
Cu mult timp in urma, lmi iesise pe spate un
co] care ma durea foarte tare. Era foarte mie, ca 0
garnalie de ac. Durerea s-a intins pe partea stanga a
spatelui. Era cu neputinta de purtat. Mi s-a facut Sfantul
Masl u la ch i lie, In M i lesi. Asa, eum rna du rea, rn-au
uns cu untdelemn sfintit]i tndata s-a stins durerea! AtM
de mult rn-a bucurat aceasta cercetare alui Dumnezeu,
incat orieui venea, Ii ziceam:
157
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 71/197
- la din rnirul aeesta. Orice durere ai, sa pui din p i
lertali-ma ea v-am spus, dar este spre slava 1 1 1 1Dumnezeu.
La Cincizecime s-a revarsat harul lui Dumnezeu
nu nurnai peste Apostoli, ci ~i peste intreaga lume ((I
se afl~ rmprejurul. lor. I-a rnraufit ~ipe cei credincio~i ~i
p~ ce, necredmClO~I. Ce Spun Fapte/e? ~i cand a sosit
z~ua Cinciz:cimii, erau tori impreuna in eceles! loc. ~i
drn c :er, fara .de veste, -a tscu: un vuiet, ca de suflarede vent ce vme repede ... s; s-ao umplut tOfi de Duhul
5~ant ~i au inceput sa vorbeasca in limbi, precum Ie
dadea lor Duhul a grai ... $; S - a adunat mulfimea !ii s-a
tulburat, cae; fiecare ii allzea pe ei vorbind in /imba sa(Fapte 2, 1-6).
In vreme ce Apostolul Petru vorbea In limba lui
a~easta limba se pr schilT~ba chiar in acelas, timp I~
mmtea celor ee-l ascultau. In chip tainie, Duhul Sfant ii
fae~a s.ainle1eaga euvintele sale in limba lor, tainie, peneslm!lte. Aeeste Iucruri minunate se savar~ese prin
luerarea Sfantului Duh. De pilda, cuvantu/ "CaSali ar f
fast auzit de cel ee stia franeez.3 .rnaisor;". Era un fel
de stravedere; auzeau in propria lor limba. Sunetul
lovea In ureche, rnsa launtric, prin luminare de la
Dumnezeu, cuvintele se auzeau in limba celor care
aseultau. Par;nli; Biser;cii nu deseopera foarte vadit
ta/cuirea Cincizeeimii, temandu-se de rasta/maciri.
Acela~i lucru se rntampla ~icu Apoealipsa lui loan. Cei
15 8
III ',cusiti nu pot patrunde intelesul tainei lu
l uunnezeu. .
Mai jos se spune: S i tot sufletul era CUP{/~s dt
"',lIlIa ... (Fapte 2, 43). Aceasta teama nu era team a, er a
dtrcva, eeva strain, eeva neinteles, eeva ce nu poate f
1 ' 1 1 5 . Era frica sfanta, era umpl_erea, era. h~rul.. Er
nu.plerea de catre harul durnnezeiesc. La Cincizecirne
u.unenii s-au aflat lntr-o asemenea stare de
III!lumnezeire, lncat s-au pierdut pe sine. Astfel, at.unc
I , nd harul dumnezeiesc i- a adumbrit, i-a Innebunit peIlIli - in lntelesul cel bun - i-a tnflacarat. ~sta m-
impresionat mult. Era eeea ce numese eu eateodat~
~"l re". Era lnflacarare. Starea unet nebu nI
dllhovnice~ti. , ,
Si, frangand painea In casal luau itnpreun:
urene intru bucune ~i intru eur2H'ia inimii, laudan~ o «
/)l1mnezeu 5 / avand har la tot poporuf. lar Dotnnul adaugl
/iin«: Biserieii pe eei ee se mantuial1 (Fcpte 2, 46-4~). .
.Frangerea painii" era Sfanta lrnpartasanie, ~I se
tnmulteau necontenit cei ee se rnantuiau, de ~re~~ ~
vedeau pe crestini fntru bucurie ~i intru cur~rla ~n:mll.laudand pe Dumnez€u. Acest fntru bucune ~I intn.
curatia inimii este asemenea cu ace~ 5! tot sufle~ul ere
cuprins de teama. Aceasta este tnflacarare, dupa : - L l I Teste ~i nebunie. Eu, cand traiesc asta, 0 srrn t ~I.pl~ng
Aeesta este dumnezeiescul har. Aceasta este ~I iubire:
catre Hristos.
Ceea ce traiau Apostolii intre ei, ~i simteat
deplin aceasta bucurie, s-a petrecut mai departe cu toti
prin lnraurire. Adiea se iubeau, se bucurau u~ul ? (altul, se unisera unul cu altul. Acest fel de vietum
straluceste, ~i 71 traiesc ;; i ceilalti.
r.::(
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 72/197
lar inima $; suffetuf mulfimii celor ce au erei'll!
rau una, ~i nici unul nu zicea c a este al sau ceva dillverea sa, ci toate Ie erau de obste (Fapte 4, 32)
vorbesc despre viata de obste. Aici este tain I
i Hristos. Este Biserica. Mai bune cuvinte pentruserica eea dintru inceput nu exista,
Religia creJtina il preschimhJ
Ji if tamaduie§te pe om
.Religia noastra este reJigia religiiJor, sau, prin
velatie, adevarata religie. Celelalte religii sunt
nenesti, gaunoase. Ele nu eunosc mare!ia
umnezeului CeJui in Treime. Nu eunosc ca jelul,
marea noastra este sa devenim durnnezei dupa har
ne asernanarn cu Dumnezeu eel In Treime s~
venim una cu EI~i ill mijloeul nostru. Aceste lucruri
su.n~~unoseute de celelalte religii. Cel rnai inalt tel
religiei noastre este ca tOfi s a fie una. In aceasta se
rege?te luerarea lui Hristos. Religia noastra este
ire, este dragoste, este inflacarare, este nebuniete dorire arzatoare a celor dumnezelesn. Teare
estea sunt inlauntrul nostru. Dobandiroa lor este 0
e a sufletului nostru.
_:entru multi, II1Sd, religia este 0 lupta, un chin ~j
ramantare. De aceea, ei Ii socotesc pe mulli dintreIIcredincio~iff nenorocitl, cad vad in ce hal se afla.
de fapt asa ~i este. Pentru ca. daca cineva nu
lege a~andmea :eligiei ?i nu 0 traie~te, religia
~e?te~prr.na ~evenl boala, ?i inca una infrico~.3.toare.
t ~~ rnfrlco~atoare, incat omul i~i pierde stapanirea
prulor fapte, devine nehotarat ~i slab, este plin de
, II uuri ~ide frarnantari, ~i este purtat de duhul eel rau.
1 . 1 4 ( ' metanii, plange, striga, chipurile se smereste, ~i
1IIIIt' ga aceasta smerenie este 0 luerare draceasca,'j('menea oameni traiesc reJigia ca pe un fel de iad. In
II ·.l'rica fae metanii, cruci, zie "suntem pacatosi,m-vrednici", ~i lndata ce ies afara lncep sa huleascaI 1 '1 dumnezeiesti daca cineva Ii necaieste putin. Se\I·de limpede ca.la mijJoc este un diavol.
Tn reaIitate, reiigia cresnna II presehimba ~i ilI, maduieste pe am. intaia temelie pentru ca omul sa
d,'slu?easca~i sa deosebeasca adevarul este smerenia.I ~oismul lntun ca mintea omului, tl tncurca, 1'1duce la
mselare, la erezie. Este important ca omul sa cunoasca.ulevarul.
Mai demult, oameni i, care erau lntr-o stare
primitiva, nu aveau nici case, nimic. Intrau in pesterile
(Jra ferestre, inehideau ~i intrarea cu pietre ~i craci, asaneat sa nu patrunda aerul. Nu tntelegeau ca afara este
viata, oxigenul. Tn pestera omul se strica, selmbolnaveste, se nirniceste, in vreme ce afara prinde
viat~i. Po]i sa lntelegi adevaruI?- atunei esti in soare, in
lumina, vezi toate maretiile: altfel, esti in pesters
intunecoasa. Lumina ~i intuneric. Ce este eel mai bine?Sa.fii bland, smerit, linistit, sa ai tnlauntrul tau iubire,
sau sa fii nervos, necajit. certat cu toti? Fara tndolala,cea rnai lnalta este iubirea. Religia noastra are toate
aceste bunatati ~i este adevarul. Insa multi se calauzescdupa alteeva.
Cei ce neaga acest adevar sunt bolnavi
sufleteste, Sunt ca ~i copi i i bolnavi care, fiindca au fast
lipslti de parinti, ori s-au despartit, ori s-au certat, au
devenit inadaptabili. ~i la erezii se due toti ratacitii.
Copii rataciti ai unor parinti ratacili. lnsa toti acesti
rataeili ?i inadaptaji au 0 putere ~i 0 staruinta... ~i
161
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 73/197
bandesc In multe lucruri. Ii supun pe oamenii
ormal i ~i linisnti, deoarece ii influenteaza ~i pe aljii
semenea lor ~i slujesc ~i lumii, fiindca acestia sunt eel
ai multi, ~i i~i afla adepti. Exista ~i altii care, desi nu
adevarul, sunt totusi ratacili ~i bolnavl
Pacatul II face pe om foarte Incurcat sufleteste ..
atacirea nu se risipeste prin nimic. Numai prin lumina
i Hristos vine izbavirea. Cea dintai rniscare 0 face
Veniti la Mine toil eei osteniti ... (Matei 11, 28).
urma, noi, oamenii, primim aceasta lumina prin
noastra intentie, pe care 0 vadirn prin iubirea
oastra fala de El, prin rugaclune, prin parta~iala viata
isericii, la Sfintele Taine.
De multe ori, nici osteneala, nici metaniile, nici
nu atrag harul, Ex is ta taine. Cel mai insemnat
cru este sa te feresti de forma ~i sa ajungi la
Tot ceea ce se face, sa se faca din iubire.
lubirea pe toate le tntelege ~i se jertfeste pe
ine. Sufletul se impotriveste tuturor celor ce se fac din
onstrangere. lubirea atrage harul lui Dumnezeu. Cand
ine harul, atunci yin ~i darurile Sfantului Duh: larada Duhului este dragostea, bucuria, paeea,
fu nga-rab darea, bUflatatea, faeerea de bine,
redinIa, blandetea/ infranarea, curatia (Gal. 5, 22-23).
cestea sunt cele pe care trebuie sa Ie aiba un suflet
in Hristos.
Cu Hristos, omul se umple de har ~i traieste
stfel deasupra raului, Pentru el, raul nu exista, Exista
umai binele, Dumnezeu. Nu poate exista raul. Adica,
tata vreme cat are lumina, nu poate avea tntunericul.
ici nu-l poate cuprinde intunericul, pentru ca are
Oespre dragostea dumnezeiasca
.Ce! ce iube~te putin, da putin;
eel ce iube~te mai mult; da mai mult.
lar eel ee iubeste foarte mult, ee are vrednic de dat?Se da pe sine insusi!"
H ristos e ste iu bire a n oa stra ,
d ra go ste a n oa stra
Hristos este bucuria, lumina cea adevarata,
fericirea. Hristos este nadejdea noastra, l.egatura cu
Hristos este iubire, este dragoste, esteinflacarare, este
dorinla arzatoare dupa cele dumnezeiesti. Hristos este
totul. EI este iubirea noastra, EI este dragostea noastra.Dragostea lui Hristos este 0dragoste ce nu se poate
pierde. De acolo izvoraste bucuria.
. Bucuria este Hristos Insu~i. Este 0 bueurie ce te
face alt om. Este 0 nebunie duhovniceasca, dar ln
Hristos. Acest vin duhovnicesc te trnbata precum vinul
eel curat. Asa cum spune David: Uns-ai cu untde/emn
eaput meu, ~ipaharul Tau este adapandu-ma ea un
puternie (Ps. 22, 5). Vinul duhovnicesc este curat,
adevarat, foarte tare, ~i cand il bei, te trnbata, Aceasta
163
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 74/197
belie dumnezeiasdi este darul lui Dumnezeu ce sed~celor curei! ell inime":
Postiji c a t puteti, faceti cate metanii puteti,
desfatati-va de cate privegheri puteji, numai sa firibucurosi, Sa ave]! bucuria lui Hristos. Este bucuria care
Iine vesn ie, care poarta Intr-insa vesn ica feriei reo Este
bucuria Domnului nostru, care aduce lini~tea eea
neclaunara, bucuria eea Iini5tita ~i linistea cea fericira.
Este bucuria eea p!ina de tot harul, care covar~e~te
orice bucurie. Hristos voieste ~i simte rnultumirc daca
raspande~te bucuria, daca Ii Imbogatelte pe celredincioli ai Sai eu bueurie. Ma rog ca bucuria
s a l ie d ep li na (I loan 1, 4).
Aceasta este reIigian oastra. r ntr-aco I0 treb u ie sa
ergem. Hristos este Raiul, copiii rnei, Ce este Raiul?
ste Hristos. Raiul incepe de aici. Este exact acelasi
ucru: eei care II traiesc aici pe parnant pe Hristos,
Raiul. Ala este, intocrnai cum va spun. Este
credeti-rna: Lucrarea noastra este stradarua de
afla chipul In care sa intram 7n lumina lui Hristos. Sa
e deltepte sufletul gi sa-L iubeasca pe Hristos, sa
evina sfant, Sa se predea dragostei dumnezerestt.stfel li EI ne va iubi, ~j atunei nimeni nu ne va mai
tea rap; aceasta bueurie. Aeeasta voieste eel mai
Hristos, sa ne umple de bucurie, fiindca E I este
vorul bucuriei. Aceasta bucurie este darullui Hristos.
aceasta bucurie II Yom eunoa~te pe Hristos. Nu-L
tern cunoa?te, dad! E I nu ne eunoalte. Precum zice
D e n-ar zid i D omnu l casa , In zadar s-a r osteni
i ce 0 zidesc; de n-ar pazi D am nu l ceta tea , In zadarp rive gh ea e el ce a pa ze :; te (Ps. 126, 1).
Mater 5, 8.
Acestea toate doreste sufletul nostru sa Ie
.lobandeasca. Daca ne pregatirn cum se cuvine, harul
IIi le va da. Nu este greu. Data. ag~ni~im ha~u[, toate
'Iunt usoare, aducatoare de bucurie ~I bln:cuvantate de
Dumnezeu. Dumnezeiescul har bate nelncet~t I.a~u~a
',ufletului nostru ? i asteapta sadesehi.dem, :a sa.v~na In
In ima noastra eea " I nsetata ~i sa 0 plin easca. P .I matatea
oste Hristos, Maiea Domnului, Sfanta Treime, Ce
lucruri frumoase! .. ..
Atunei cand iubesti. traiesti In Ornonia ~I nu ~tll
c a te afli In Omonia. Nu vezi nici rnasinile. nici lumea,
nimic. E~ti tnlauntrul tau impreuna ell persoana pe care
o iubesti, 0 traiesti, te bueuri de ea, te lnsufleteste. Nu
sunt acestea adevarater Ganditi-va ca persoana ~e ca:e
o iubiti este Hristos. Hristos in mintea .~a,~Hflst~s m
inima ta, Hristos In intreaga ta fllnla, Hristos
pretuti nden i. . ..
Hristos este viata, izvorul vietu, izvorul
bucuriei, izvorul luminii celei adevarate, totul~. Cel
care-L iubeste pe Hristos li pe ceilalti, ae~sta trareste
viata. Viata fara Hristos este moarte, ~ste lad, nu. esteviata. Acesta este iadul ~ neiub~rea. ~I~t~aes~e~HfI.stoAS.
lubirea este viata lui Hristos. Fie vel f In vrata, fie 10
moarte. De tine atarna alegerea.
Una este [inta noastra ~iubirea lui Hristos, a
Bisericii, a aproapelui. lubirea, slujirea lui ~u~nezeu,
dorul fierbinte, unirea eLi Hristos li eu Bisefl~a ~ste
Raiul pamantesc. lubirea lui Hristos es~e AIubirea
aproapelui, a tuturor, ~ vra] ma~i!or ..Pe :re~tl~ I' doare
pentru toti, vrea ca to p sa se rnanturasca, tOl,~a. gustedin Imparalia lui Dumnezeu. Acest~ est~ ere~tlnl.sm~1.
Prin mijloeirea iubiri i catre fratele, lzbutim sa-L iubirn
165
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 75/197
pe Dumnezeu. Harul dumnezeiesc vine prin mijlow
aproapelui, atunci cand 0 dorim, cand 0 vrern, (~n
suntem vrednici. Atunci cand II iubim pe fratele iu!!l,"
Biserica, pe Hristos. fnlauntrul Biserici.i suntem ~iol.
Una vreeu, una doresc, una cer,
Hristoase at meu
Sa-L iubim pe Hristos ~i singura noastra nadejdl
'i grija sa fie E I . Sa-L iubim pe Hristos numai pentru E I .iciodata pentru noi. Sa ne aseze unde voieste. Sa nil
ea orice voieste, Sa nu-L iubim pentru darurile Lui.
ste egoism sa spunem: ,,0 sa ma aseze Hristos intr-un
ca? frumos, pe care rni l-a facut, mi i-a pregatit EI
precum spune Evanghelia: in casa Tatalui Meu
ulte locesur! sunt.: ca sa fit; $; voi unde sunt Eu
14, 2-3). Corect este sa spunem: "Hristoase al
eu, ce voieste iubirea Ta im i ajunge ca sa traiesc inagostea Ta".
Eu, sarmanul, ce sa va spun... sunt foarte
putincios. N-am izbutit sa-L iubesc atat de mult pe
istos, sa-L doreasca fierbinte sufletul meu. Simt ca
nt mult in urma. A~a simt. Nu am ajuns acolo unde
nu traiesc aceasta iubire. Dar nu
eznadajduiesc. Ma incredinjez iubiri! lui Dumnezeu.
zic lui Hristos: ,,~tiu, nu sunt vrednic. Trtmite-ma
de voie?te iubirea Ta. Asta vreau, asta doresc. '[i-arnjit toata viaja mea".
Cand am fast gray bolnav ~i era s a plec spre
uri, nu voiarn sa ma gandesc la pacatele mele.
am sa m a gandesc la iubirea Domnurui meu a
,
Ihl josului meu, ?i la vlata vesnica. Nu voiam sa am
I i i , ) . Voiam sa merg la Domnul ?i sa ma gandesc Ia
" 1 1 1 1 , Idtea lui, laiubirea lui. lar acum, (and se apropie
11t'~llulvietii mele, nu am frarnantar], niei chinuri, dar
'Ii' gJndese ca, atunei cand rna voi Infati?a la A Doua
,'nire ?i Domnul im i va spune: .Prietene, cum ai
1IIIItll aici, neavand haina de nunta?,,22, lmi voi pleca
illd'lt~ capu! ?i voi zice: "Ce vrei Tu, Doamne, ce
1I1('~teiubirea Ta: sunt vrednic de iad. ~i In iad dad!
III,' asezi, rni-ajunge sa fiu lrnpreuna cu Tine. Eu una
II'"IU, una lrni doresc, una cer: sa fiu impreuna cu
line, unde ?i cum voiesti Tun.
Ma straduiesc sa ma daruiesc iubirli ?i slujirii lui
I rumnezeu. Am sirntarnantul pacatoseniei, dar traiesc
III nadejdea, Este rau sa deznadajduiesti, fiindca eel
rleznadajduit se amara?te ~i I~i pierde bunavoirea ~i
puterea, In vreme ce acela care nadajduie~te tnainteaza
tnereu. Intrucat simte ca este sarac, se straduieste sa se
trnbogateasca. Ce face, saracul? Dad este grijuliu, se
straduieste sa gaseasca un chip de a se tmbogati.
Desi rna sirnt atat de neputincios ~i n-am
izbandit ceea ce-mi doresc, totusi nu deznadajduiesc,
Ceea ce ma mangaie este c a nu contenesc a ma
stradui, In5a nu fac ceea ce voiesc. Sa facet! rugaciune
pentru mine. Problema este ca nu-L pot iubi deplin pe
Hristos fara harul Lui. Hristos nu-Si lasa vadita iubirea,
daca sufletul meu nu are ceva care sa-L atraga.
~i s-ar putea ca tocmai acest "ceva" sa-rni
lipseasca, de aceea rna rag lui Dumnezeu ?i zic: "Sunt
foarte slab, Hristoase al meu. Numai Tu vei izbandi,
prin harul Tau, sa rna invrednicesti asa, ca pe Apostolul
22 Matei 22, 1 2.
167
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 76/197
Ian:1 Ldf'e se oucura §i se mandrea, sa pot zice §i ('U
impreuna cu el: Nu mai traiesc eu, ci Hristos traie~te In
mine (Cal. 2, 20)".
Cu acestea ma indeletnicesc. Mil straduiesc s
aflu chipuri de a-L iubi pe Hristos. Aceasta iubire nu s
satura vreodata. Cu ca t II iubesti pe Hristos, cu atat ti so
pare ca nu-L iubesti ~i taniesti In intregime, tot mal
rnult, sa-L iubesti. Insa, fara sa-1idai seama, urei tot m<11
sus, tot mat sus!
Csnd vine H r is to s i n i ni ma ,
viaJa se schimba
Cand II afli pe Hristos, este de-ajuns, nu vrei
nrrmc altceva, te linistesti. Devii alt am. Traiesti
pretutindeni unde este Hristos. Traiesti in stele, in
nernarginire, tn cer irnpreuna eu tngerii. cu sfintii, pe
parnant trnpreuna eu oamenii, cu animalele, cu to]i ~i
cu toate. Acolo unde exista iubirea lui Hristos,
singuratatea se risioeste. E~ti linistit, bucuros, pl.in. Nici
melancolie, nici boala, nici apasare,· nici framantare,
nici tristete, nici iad.
Hristos este in toate gandurile tale, in toate
faptele tale. Ai harul ?i poti suferi toate pentru Hristos.
Poti ehiar sa ~i patirnesti pe nedrept. Sa rabzi
nedreptati pentru Hr istos, ba ch iar cu bucurie. Precum
EI a patirnit, tot asa poti ~i tu poti sa patimesti pe
nedrept. l-ai ales pe Hristos ca sa nu patimesti? Ce zice
Apostolul Pavel?Ma bucur in patimirile mele (Col. 1, 24).
Aceasta este religia noastra. Sa se destepte sufletul ?i
168
,1 1 iubeasdi pe Hristos, sa devina slant. Sa se predea
IIl lmai dragostei durnnezeiesti. A~a ~i El IIva iubi.. ~
Cand vine Hristos " \ 1 1 inima, viata se schlmba.
l histos este totul. eel ce traie~te in , Hristos, trai.e~te
[urrurl despre care nu se vorbe~te, lucruri sfln~~.
I t~ie~te In bucurie. Ele sunt adevarul Le-au trait
u.imeni, asceti din Sfantul Munte. Fara ineetare,,, cu dar
iH'rbinte ~opteau rugaci unea: "Doamne IIsuse... . .Cane intra Hristos in inima, patimile se mistuie.
Nu mai poti nici s a injuri, nici sa urasti, nici sa. te
I:lzbuni, nici, nici. .. U nde sa se mai gase~sc~a~r~\e,
.mtipatiile. osandiri I.e, egoismeie, . f ra~antanle~
\ntristarile? Stapaneste Hristos ?i dorul flerbmt: d.up~
lumina cea netnserata. Acest dar te face sa Slmtl ca
moartea este numai puntea pe care 0 vei trece candv~
pentru a continua viata cu Hristos. Aiei pe pa.m~nt al
de infruntat a piedica, de aceea _este neVOle d:
redinla. Aceasta pisdica este trupul. In vreme ce dupa
moarte credinta dispare §i II vezi pe Hristos asa precum
vezi soarele. I n vesn icie, f re~te, Ie vel trai pe toate mal
intens. . ~
Insa atunci cand nu traie§ti cu Hr;stos, traie~tl Inmelancolie In necaz in framantare, in stramtorarei nu
traie?ti co~eet. Atu~ei apar muite anomalii ?i. in
organism. Este influentat trupul, glandele endocnne,
ficatul, fierea, pancreasul, stomacuL Ti se spune: "C~sa fii sanatos ia de dimineata lapte, un ousor, unt §I
doi-trei pesmeti". Insa, daca traie§ti corect, daca-~
iubesti pe Hristos, cu 0 portocala sau cu un mar e~tl
foarte bine. Marele medicament este ca omul sa se
daruiasca s\ujirii lui Hristos. Teate se tamaduiesc.
Toate lucreaza dupa randuiala. lublrea lui Dumnezeu
169
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 77/197
le preface pe toate, Ie sfinle~te, Ie indreapta II,sehimba. r
Mult se v a rn an ga la suflelelul nostru cand VOIII
dori fierbinte dupa Dornnul, Atunei nu ne vorn rnnl
ingriji de eele ziln ice ~i tic3loase, ci de eel-
duhovnjee~ti ~i de sus, vom trai In lumea eE'd
duhovnieeasea. Cand traie~ti in lumea duhovniceasc~
traie~ti lntr-o alta lume, in aceea dupa care tanjestf:
suflet~1 tau ~~care 7i place sufletului tau. Nu e~ti insl1
nepasator fala de am; vrei sa-~i afle ~i el mantuirea
lumina, sfinlirea. Sa intre tali in Biseriea.I
lubiree lui Hristos nu se
saturii niciodata.
. Hristos este eel mai Inalt lueru care poate f i
Ceva mai inalt nu exista. Toate ce.le simlite due
0 saturare, numai Dumnezeu nu. E I este totul.
~~nezeu este eel mai 'halt lueru care poate f dorit.
0 aha bueurie, nici 0 alta frumusete nu se poate
mpara cu E l. Ce alteeva ar putea sta alaturi de lucrull mai inalt? Dragostea pentru Hristos este alteeva. Ea
are sfar~it, este nesaturata. D a . viata, da: putere da:
da, da ... ~i eu cal da, eu atat mai mult ernul
a sa s~eh fndragoste~sca. In vreme ce dragostea
II poate strrca pe om, 1 J poate innebuni.
II iublm pe Hristos, toate eelelalte iubif; raman in
bra. Celelalte iubiri au 0 saturare, numai iubirea lui
s~os nu are. lubirea trupeasca ajunge la acest satiu,
oi poate incepe gelozia, nemuJtumirea, pana ~i
a. Se poate preface in ura , lubirea in Hristos nu se
1 himba. lubirea lurneasca dureaza putin ~i incet-incet
'I' stlnge, in vreme ee iubirea dumnezeiase~ se mar:~te
I se adanceste. Oriee alta dragoste poatesa-I~a~uc~a pe
11m la deznadejde. Dragostea durnnezeiasca rn.sa.ne
[Ilalta catre tararn u I lu i Dum nezeu, ne daru ie~~eIrruste,
hucurie, plinatate. Celelalte placeri istovesc, rn vreme
Ie aeeasta nu se s at ura n ic iodat a. Este a plae:re fara de
'"ltiu, de care omul nu se tngreulaza vreodata. Este eel
mal tnalt Iucru care poate f dorit. .
Doar intr-un singur punet tnceteaza dorrrea:
(and omul se uneste eu Hristos. lubeste, iubeste,
lubeste. ~i eu eat iubeste, cu atat vrea mai m.ult .s~
lubeasca, Vede ca inca nu s-a unit, nu s-a predat rubr.rrr
lui Dumnezeu. Are mereu imboldul, dorinta, bueurra,
spre a izbuti sa ajunga la eel m ai ln alt lucru ca~: poate
fi darit la Hristos, Tot posteste, tot face metanu, tot se
roaga, '~itotusl nu afla multumire, Nu-si da s~eamaca a
aj u ns deja la aceasta iubi r e o N u simte :a ceea c:
doreste I-a umpl ut, a prjm it-o deja, 0 trale:;;te:. Du~a
aceasta d ra go ste d urn ne ze ia sc a, dupa aeeasta rubrre
dumnezeiasca tanjesc fierbi nte toti ascetli. Ei se trnbata
cu a bette dumnezeiasca, In aceasta belie trupul poat~
tmbatrani. poate treee, 'i'nsa duhul intinereste ~r
in flo reste. .
Imnele ~i troparele Biserieii noastre sunt pline
de dragoste durnnezeiasca. Auziti ce spune eanonul
Sfantului Apostol Timotei:
Dorind fierbinte desavarlirea ee/or ce stau in"
putinfa noastra
~i infranandu-te, prin dragoste .
ri-ai petrecut viap potriyit dorirti tale, cugetatoru/e
de Dumnezeu,
171
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 78/197
cautand totdeauna catre rinta dragostei tale
~i umplandu-te de cugetarea fa dansa. ,,23
0, cuvinte mari! Sa cugeta]i la astfe! de cuvinn
care v~desc iubirea dumnezeiasca, nebunl;
durnnezeiasca. Nu te mai saturi de ele! Da, iubir(',
pentru ~ris!os nu s.esatura niciodata. eu cat II iubestl,soeote~tl ca nu-L iubesti ~i vrei sa-L iubesti tot rna
mult. In acelasi timp tnsa, se umple sufletul tau d
pre~enla LU.i~ i de bueuria eea in Hristos, nerapita. N u
vrei yat~nCl ~a rnai tanjesti dupa nimic. Cevaasemanator sene Sfantul Isaac Sirul:
~ ,~Bucuria cea In Dumnezeu este mai puterni ad:cat vlat.a de ~ici. lar cel ce a aflat-o pe ea, nu numai
ca nu mal cauta spre patirni, ci nu se mai tntoarce ni i
catre ~iata sa; ~j nu mai are vreo alta sirntire a ei, dad
bucuna aceasta i- a venit din adevar. Dragostea e mal
dulce ca viata. Cki e rnai dulce tntelegerea cea dup~
Durnnezeu, din care se naste dragostea cea mai dulce
ca mierea ?i ca fagurele. Dragostea nu se tntristeaza
~and trebuie sa primeasca rnoartea pentru eei pe care 'Ii
~ube?t:... iar cunoasterea de Dumnezeu esteimparateasa tuturor doririlor. )i sufletul ce 0 primeste
n.~ m~' are nevoie de vreo dulceata pamanteasca.FII.ndca nimic nu este asemenea dulcetei cunoasterii
lUI Dumnezeu.":"
~i la Fericitul Augustin citim:
"Te iubese, Doamne Dumnezeul rneu, ~idorese
sa te iubesc pururi ?i tot mai mult.
23 Canonul Sfantului Apostol Timotei, troparul al treilea din
cantarea a patra.
24.Sfant.ulIsaac Sirul, Cuvinte despre nevoinra, Cuvantul XXXVIIIFilocelie, vol. X, pp. 205-206/ EJ.B.M.B.O. R., 1981. I
172
Caci Tu esti. lntr-adevar,
mai dulce decat mierea eea mai buna,
mai desfatat dedit laptele cel rnai ales,
~imai stralueitor decat toata lumina.
De aceea esti, pentru mine,
mai de pre] decat aurul, ~i argintul, ~inestematele ...
0, iubire, care totdeauna esti mai presus de orice ardere,
)i niciodata nu devii caldicica!
Aprinde-mal
lubi-Te-voi, Doamne, caci Tu m-ai iubit Cel dintai.
~i unde sa aflu euvinte din destul spre a 7nfati~a
toate eele pe care marea Ta iubire le-a facut pentru. 2mine....
M-ai Inalbit
Inca ~icu lumina felei Tale,
pe ca re ai pus-o ca pecete
Ia poarta ini rnii mele ... "
Prin iubirea dumnezeiasca, toate
devin Hristos, devin Rai
Oespre iubirea dumnezeiasea vorbeste foarte
frurnos canonul Sfantului Pahomie, pe care l-a scris
Teofan."Fiind cuprins, parinte/ cu ca/dura de dragostea
nepatimirii, ai ve~teiit pricinuirile ce/e materia/nice ale
patimilor, Pahomiej
$ i fntr-aripandu-te prin dragoste, ai
173
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 79/197
luat toata lumina cea din izvorul dumnezeirll
preaferieite.
Pentru dragostea lui Dumnezeu ai grait ( uinvataturile Duhului, din care Iliminandu-te, ai ajun 'I
desavarsirea virtuin. slobozindu-ti sufletul de patimi.
lmpungandu-te de dragostea St:ipanll/ui, ai srin
prin fnfranare buna-patimire a trupului, Pahomie, ~I
toata viara ta ai a(ierosit-o Lui, ca 0 jertfJ eu preabufl'mireesms.:"
A I acestea sunt 0 cornoara de mult pre], M a r
poet e Teofan! IICapatul virtujii" este iubirea lui
Dumnezeu, care este desavar~ita ~i absotura. GIn
sufletul nostru eS te mistuit de dorut dumnezeiesc. I
atunci buna-patirn Ire. a trupului se vestejeste.
Dumnezeiescul dor blrUfe~te arice durere, ~i astfel
arice durere se pre~ac~ I~ iubire a lui Hristos. lubiji-l
pe Hristos ]i va valubl ~I E I . Toate durerile vor trece
vor f biruite, vor f preschimbate. Atunei toate devin
Hristos, toate devin Rai. Dar, ea sa traim In Rai, trebui
sa murim, sa rnurirn pentru toate. Atunc; vern trai tntr-
adevar, vom trai in Rai. Daca nu murim omului celui
vechi, nimic nu se face.
Imi place r n u l t poezia lui Veri tis, Alatur; deHristos:
IIAlaturi de Hristos tanjit-am a trai,iubirea Lui fierbinte in pieptu-mi sainchid.
~i stramtul piep~deschide-se ~i se large~te,
lara pe cat iubesc rnai mult, pe-atar nu rna mai satur".
Pe-atat nu ma rnai satur. Cu cat bei mai mult yin cu
atata vrei sa bei mai rnult. Cu cat mai mult te daruie~ti
25 Canonul Sfilntului Pa~omie,tropare la cantarileintai,
a cincea ~ia patra.
174
lubirii lui Hristos, cu atar mai mult vrei sa te daruiesti,
I " E I trebuie sa-L iubirn din tot sufletul, din toata
l n i m a , din toata vartutea, puterea ~i cugetul nostru. Sa
punem "priza" inimii noastre in iubirea lui, ca sa ne
unirn cu E I . Aceasta 0 cere Domnul, ]i nu pentru E I ,
din egoism, ci pentru noi, pentru a ne darui totul -
hucur la fericirea.
Poetul a izbutit asta. L-a iubit pe Hristos ~i a fost
lu bit de catre E I. A aflat taina iubirii dumnezeiesti. Nu
.ste greu; dimpotriva, este atat de usor sa 0
descoperim.. Depinde de mod ]i de pregatire. cad
este nevoiede duh ortodox.
Aceasta iubire, aceasta dragoste, aceasta
Insuflelirete duce pana ~i la mueenicie. Te face sa te
jertfe~ti,sanu mai ti i seama de n imic. Sa nu te tern i de
nimic. S a pled departe, in pesterile ~i crapaturile
pamantului. Aceasta nebunie dumnezeiasca 0avea li
Sfantul loan C olib asu I, eel ce rn-a tnsuflejit. De la
aceasts nebunie dumnezeiasca pornindu-se, sfintii li
mucenicii nu s-au lndaratnicit de la nimic, au alergat la
mucenicie cu bucurie ~i inflacarare. Cel ce iubeste
putin, d a putin: eel ce iubeste mai mult, da mai mult.
lar eelce iubeste foarte mult, ee are vrednic de dat? Se
da pesinelnsus!l
Din pricina acestei iubiri a lor pentru Hristos,
sfinpi nu simteau durerile muceniciei, oricat de
eumplite ar fi fast. Arnintiti-va de Sfintii Trei Tineri In
cuptor; laudand ]i slavoslovind, erau racoritl in
mijlocul vapaii. Arnintiti-va de Sfantul Dimitrie, de
Stantul Gheorghe, de Sfanta Eeaterina, de Sfanta
Varvara, de Sfanta Paraskevi, de eei Patruzeci de
175
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 80/197
ucenici In lacul inghejat. Un nor de marturii (Evr, 12 , 1 ),
cum zice Apostolul Pavel.
Toji acesri sfi Ilt; ;;i m ucen ici. precum arc: pe
arnant, tot astfel ;;i eu mult rnai vartos In cer, II laud~i-L slavesc acum pe Domnul. Sunt in Rai si-L vad pe
rata ciitre fata (I Cor. '13, 12). ~i aceasra
ste totul. Cum ~iee In prima rugaciune de rnultumire
e dupa Sfanta Impalia~anie? 1I••• vad frumusetea cea
espusa a fejei Tale". lata RaiuJ! Rai este sa vada
neva pururi faja lui Dumn zeu. Este mai presus decat
ri Ie, decat pasari Ie exoti ee, decat ape Ie susurands,trandafirii ;;i decat toate cele frumoase care exist~
parnant, decat toate micile iubiri.
Cand II iubesti pe Hristos, In ciuda neputintelor
a simtarnantulu: c a Ie ai, dobandast! lncredintarsa c abiruit moartea, fiindca te afli intru Imparta~irea
birii lui Hristos. Pentru aceasta ma lupt ;;i eu, dar ...
mnul sa r n a rniluiascal De aeestea r n a lngrijesc ziua
noaptea. A~a este, cand " iubesti pe Hristos, vrei saferi pentru Hristos.
Sa ne rugarn sa ne invredruceasca Dumnezeu sa
fata Domnului ~i aiei, pe parnant.
Hristos este prietenul nostru
Pe Hristos sa-L privim ca pe prietenul nostru.
te prietenul nostru. 0 adeverests Ellnsu;;i cand zice:
i sunteti prietenii Mei ... (loan 15, 14). Ca la un
ten sa ne uitam ~i sa ne apropiem de EI. eadem?
atuim? Sa alergarn catre EI cu iubire ;;i incredere; nu
tearna ca 0 sa ne pedepseasea, ci cu indrazneala pe
I t r e ne-e va da simtirea de prieten. Sa-I spunem:
~IJoamne, am facut-o, am cazut, iarta-ma", Dar" In
.uelasi timp, sa simtirn ca ne iubeste, ca ne primeste eu
df)ga~ie, cu iubire, ;;i ne iarta. Sa nu ne. despar~a
p . i atul de Hristos. CiH1d credem ca ne iubeste ;; i II
rubim, atunci nu ne simtirn straini ;;i despartiti de EI
nk:i cand pacatuirn. Ne-am incredintat de iubirea Lui
~ 1 , oricum ne-am purta, stirn ea ne iubeste,
Daca II iubim cu adevarat pe Hristos, nu exista
Ijlama de ,a pierde cinstirea pe care 1-0 dam. Pe aceasta
,I' sprijina cuvantul Apostolului Pavel: Cine ne va
I/l'sparti pe noi de iubirea lui Hristos? Necazul, sau
'/ramtorarea ... Oki sunt 1neredintat e a niei moartea,
lIici viata ... nici lnaltimea, nici adancul ... nu va putea
~,' ne desparta de iubiree lui Dumnezeu, cea intru
Ilristos lis us, Domnul nosuu": Este 0 legatura tnalta,
unica, legatura sufletu lui cu Dumnezeu, pe care nu 0
Ilosface nimie ~i n ici nu 0 tnfricoseaza, nici nu 0
Ilinteste nimic. '
Fi reste. Evanghel ia spune in cuvinte simbol ice
lespre eel nedrept ca se va afla aeolo unde este
pI ngerea ~i scra$nirea dintilor 27, caci departe de
I)umnezeu as a este. ~i dintre parintii trezvitori ai,
Hisericii, multi vorbese despre frica rnortii ~i despre
l.id. Spun: liSa ai necontenit pomenirea mortii". Aceste
r uvinte, daca Ie cercetam adanc, nasc frica de iad.
mul, straduindu-se sa fuga de pacat, cugeta Ta
,I estea, asa tncat sufletul sau s a fie stapanit de frica de
moarte, de lad ~i de diavol.
II, Rom. 8, 35 ~i38-39.
" f. Matei 8, 12; 13,42.
177
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 81/197
h Toate au tnsemnatatea, timpul ?ilocul lor.
lntelesul fricii este bun pentru prirnele trepte. Este bun
pentru l!_1cepatori, pentru cei in care traieste omul cel
vechi. Incepatorul, care inca nu s~a subtiat, se
tnfraneaza de la rau prin frica. ~i frica este
trebuincioasa, de vreme ce suntem oameni
materialnici ~i ticalosiji, Dar aceasta este 0 alta rnasura,
o treapta [oasa a legaturii eu eele dumnezelestl.
Mergem ea la schimb, spre a castiga raiul sau a scapa
de iad .. Asta, daca 0 cercetarn bine, arata un oareeareinteres personal, catre un anumit avantaj. Mie nu-mi
plaee felul acesta. Atunei cand omul tnainteaza ?i intra
in iubirea lui Dumnezeu, la ee-i mai trebuieste frica?
Tot eeea ee face, face din iubire, iar aeeasta are 0
valoare eu mult mal mare. A deveni cineva bun din
friea de Durnnezeu ~i nu din iubire nu are atata
valoare.
Pe masura ee lnaintarn, ne da ~i Evanghelia sa
injelegem ca Hristos este bucuria, adevarul, ea Hrlstos
este Raiul. Preeum spune Evanghelistul loan: 1 n iubire
nu este frica, c i iu bire « d es ava r~ iU i a /u ng a frica, pentruea frica are cu sine pedeapsa, iar eel ee se rerne nu
este desavar~i t In iubire (I loan 4, 18). Straduindu-ne
prin frica, ineet-ineet intrarn in iubirea lui Dumnezeu.
Se duee atunei iadul, se duee friea, se duee moartea.
Ne ingrijim numai de iubirea lui Dumnezeu. Facem
totul pentru aceasta iubire. Tot ceea ce face rnirele
pentru rnireasa.
Daca vrem aceasta ?i-L urrnarn, vedem ca
aceasta viala eu Hristos este bueurie, fie ?i in mijlocul
greutatilor. Preeum spune Apostolul Pavel: Ma bucur
In patimirile mete. Aeeasta este religia noastra, aeolo
178
IIPlluie sa ajungem. Nu sunt atat randulelile. cat faptul
.II' a tral eu Hristos. Cand izbande~ti asta, ce alteeva
'I!'i? Ai ea~tigat totul. 1 1 traie~ti pe Hristos, i~r Hristos
III leste inlauntru\ tau. Pe urrna toate sunt mal u~oare -
I',rultarea, smerenia, pacea ..
Hristos este Mirele sufletului
Din aceasta slavire a lui Hristos lzvoraste
t ,1ntarea Cantarilor, a tnjeleptului Solomon. C~rtea
ireasta cultiva dorul dumnezeiese, slavirea ?i trezv.a in
i,'gatura ornului eu Mirele eeresc. Ce euvinte frumoase,
pline de iubire, de inflacarare, ?e dragoste
.Iumnezeiascal Par cuvinte ornenesn, dar sunt
dumnezeie~ti. "Caci rna ranesc de iubirea Ta,,26,spune
l i n tropar. Adidi "patimesc, sufar, T~ cau~a sufl.etul
meu Te doreste pe Tine} Care e~tl lumina, viata,
I u~nezeu, Domnul meu ~i Dumnezeul m~u".
Cu osebire in Cantarea Camari/or II vedem pe
I{ristos ca Mire. Hristos este Mirele sufletului nostru.
Sufletul nostru, mireasa Lui, T l urrneaza in toa~e: ~i la
mueenicie, ~i pe Goigota, ~i pe Cruce, dar ?i la Inviere.
and ajungem la aceasta iubire, atunei Hristos Se va
sala?lui intru noi ~i ne va umple sufletul.S a priviti nelncetat catre cele de sus, catre
Hristos, sa devenili easnici ai Lui, sa lucrati eu Hristos,
s a traiti eu Hristos, sa respirati eu Hristos, s a va doa~a
eu Hristos sa va bucuraf eu Hristos. Hristos sa he, ~
pentru voi totul. Sufletu\ nostru sa eaute, sa-L stnge pe
28 C f . slava de la laude, slujba Sfil"ltei£ufimia.179
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 82/197
Mire: "Pe Tine, Mirele rneu, te doresc. .. "29. Hristos este
Mirele, este Parintele, este totu!. Nu exista lucru mal
lnalftn via!a decat a- L iubi pe Hristos. Tot ceea ce
voim . este In Hristos. Hristos este totul. Intreaga
bueur~e, Intr~aga ferieire, intreaga viat.i plina de rai.
Atuner cand J l avem pe Hristos inlauntrul nostru avem
toate mare1iile. Sufletul care este lndragostit de Hristos
este tatdeaunabueuros ~i ferieit, oricats osteneli ~j
jertfe I-ar costa asta.
N imeni nu poate tagadui ea Hristos este
plinatatea. Cei care tagaduiesc acest adevar sunt
bolnavi. sufJete~te, sun!" stapaniti de un duh rau.
agaduresc ceea ce Ie Jpseste. Diavolul afIa sufletullor
?i intra In ei. ~i, precum capiluJ este ad~mc-ranit
a~ae:te lipsit de tata ~i de mama, tot astfel, ~i eu mult
ar vartos, dadi. omul este lipsit de Hristos ~i deasfanta Fecioara.
. In Cantarea (amari/or, mireasa Ii spune Mirelui
De do:mit dormeam, dar initne-mi veghea.
glasul ceILII drag! Ella u s a batand zice: Deschide-
...(Cantarea Cantari lor 5, 2). .
Mireasa privegheaza ?i viseaza la EJ. De?i
~rme, .suflet~' ei se Into~rce catre EJ. I~i arata, astfel,
~I .dep!lIla daruireA
• II are totdeauna In minte, tn
rna, chiar ~I tn somn. II adora. Ati Inteles? Adorarea
se facs din tot sufletul ~i din toata inima. Ce vrea s auna asta? Smgurul vostru sens sa fie Dumnezeu. Nu
ecum ceiela Ite sensu ri. Acest sens este dlferit, Este un
de adorare a lui Hristos. Acesta este sensul care
~iatrage. Nu este ceva care se face eu silnicie.
1' bucurie ~i placere duhovniceasea. Nu este ca 0
oparul de obste al sfintelor mucenije.
,11'qiepe care copilul 0 citeste ca sa.rnearga la scoala,
l ste ca dragostea dintre dol oameni, dar mai tnalta,
!IIhovn iceasca.
Ca femeia lnsarcinaUJ ~igata s a nasca prune,
I .ire se zvarcoleste S l striga In durerea ei, a~a am fast ~i
I IOi , Doamne, in fata TaJ Zamislit~am, dureri de facere
.un avut ~i am nascut vanr. .. (lsaia 26, 1 7~18), spune
lsaia,
Tot astfe I ~i 5uflet u l nostr u striga catre
J)umnezeu din pricina durerii pe care 0 simte atunei
(~nd . II cauta. ~i face ?i. 0 oarecare osteneala, 0
oarecare stradan ie .. Ce tnsearnna durerea nasteri i ~i
plansul? Nu sunt durerea ~i suferinta, pana ce Hristos
Se va sa.Ia.~luiinlauntrul nostru? Aceasta durere este cea
rnai mare. 0 cunosc cei ce au incercat-o. Este 0
rnucenicie de nepurtat ...
eel ce voieste s a devina crestintrebuie msi intiii s a devina poet
Sufletul crestinului trebuie sa fie del ieat,
sensibil, s a zboare, sa tot zboare, sa traiasca printre
visar]. Sa zboare ill nernarginire, In stele, tnrnaretiile
lui Dumnezeu, in tacere.
eel ce voieste sa devina crestin trebuie mai tntai
s a devina poet. Asta e! Trebuie sa te doara. Sa iuhesti ~i
'i a te doara. Sa te doara pentru eel pe care 11 iubest i ,
lubirea se osteneste penfru cel iubit. Alearga toata
noaptea, privegheaza, I~i tnsangereaza picioarele ca sa-l
tntalneasca pe celiubit.. Se jertfeste, nu ia nimicin
seama, nici arneninjari, nici greutati, din pricinaiubirii,
181
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 83/197
lubirea pentru Hristos este alt lucru, nernarginit mal
inalt.
~i cand zicem iubire, nu este yorba de virtujile
pe care Ie Yom dobandi, ci deinima iubltoare ciltH'
H r istos ~i cat re ce i! a!ti. Toate sa Ie Itoarcem catrt'
aceasta. Vedem 0 mama cu copilasul in brate,
sarutandu-l ~i rasfatandu-I? Ii vedem chipul luminos
atunci cand i~i tine in brate tngerasuli Omul lui
Dumnezeu vede toate aeestea, 7 1 impresioneaza ~i,
insetat, zice: "Sa fi avut ~i eu aceasta dragoste fierbintepentru Dumnezeu I meu, pentru Hr istosu I meu. pentru
Maica Preacurata, pentru sfintii nostril". Da, asa trebuie
sa-L iubim pe Hristos, pe Dumnezeu, 0 doresti , 0 vrei
~i 0 dobandest i prin harul lui Dumnezeu.
NOi,insa, avem a asernenea tnflacarare pentru
Hristos? Alergarn. atunei cand suntem osteniti, sa ne
odihnim in rugaciune. in Cel iubit, sau a facem ca pe 0
corvoada ~i zicsm: "Oh, acum am de facut rugaciunea
~i eanonul. .. "? Ce ne l ipseste, de sirnt i rn asta? l . ipseste
dragostea dumnezeiasca. a astfel de rugaciune nu are
valoare. Ba, s-ar putea sa faca ~i rau ,
Daca sufletul se zbarceste si devine nevrednic
de iubirea lui Hristos, atunei Hristos rupe legatur i le,
caci EI nu vrea langa Sine suflete "groso.lane". Sufletul
trebuie sa-~i revina, pentru a deveni vrednic de Hristos, ~
se pocaiasca de : ;ap tezeci de o ri c ate :;a pte (Matei 18, 22),
Adevarata pocainta va aduce sfintenia. Sa nu zici "tree
anii, nu sunt vrednie", ci IImi-amintesc ca am avut ~i eu
zile desarte, cand nu traiarn aproape de Dumnezeu ...".
~i in viata mea treb uie c a au fost zi Ie desarte, Eram de
doisprezece ani cand am pleeat in Sfantul Munte. A~tia
nu sunt ani? Binelnteles, eram mic copi I, dar am trait
182
doisprezece ani departe de Dumnezeu. Atat de multi
Ascultati ce zrce undeva Sfantul Ignatie
llriancian inov:
" Toata Iuerarea eea tru peasca ~i duhovn iceases
1(' nu are durere sau osteneala niciodata nu aduce
roa da, c ac i Imparalia eerurilor se sileste, ~i eei ee se
-llesc 0 rapesc pe e a, tn te le ga nd prin silire nevointa
I ca t rup eas ca eu durere".
Atunci cand II iubesti pe Hristos, te ostenesti ,iLu eo osterieala binecuvantata. Suferi, dar eu bucurie.
l .ici metanii, te rogi, fiindca acestea sunt dor, dor
dumnezeiesc. ~i durere, ~i dor, ~i dragoste, ~i tanjire
Iu-rbinte, ~i ferici re, ~i bueu r ie, ~i iubi reo Metan i iIe,
P I' ivegh erea, pos tu I sunt osteneli ee se fac pen tru Ce I
lubit, Osteneala. ea sa-L traie~ti pe Hristos. Dar aceasta
osteneala nu se face de nevoie, nu esti silit, Tot eeea ce
I" i ca ~i corvoada naste un mare rau atat in fiinta cat ~i
In lucrarea tao Si!irea, inghiontirea, aduc lmpotrivire.
Isreneala cea pentru Hristos, dorul adevarat este
lubirea Iui Hristos, este jertfa. Asta simtea ~i David:
/Jore}te }i se 5far~e~te sufletul meu dupa curlile
I)omnufui (Ps. 83, 2). Doreste fierbinte ~i se topeste
ufletul meu dupa iubirea lui Dumnezeu. Ce spune
IJovid se potriveste ell paezia lui Veritis:
"Alaturi de Hristos tanjit-arn a trai,
pana in cI ipa eea mai de pe urma, a resrru
> ,u fletul u i".
Este trebuinta de Iuare aminte ~i de straduinta,
11{'ntru ca ci neva sa Tnleleaga cele pe care Ie Invata ?i
' 1 . " ' 1 Ie tnsuseasca. Va cunoaste apoi , f a r a sa se
osteneasca, starea aceea de fierbinte strapungere,
183
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 84/197
solita de lacri mi. Acestea urrneaza, sunt daru ri Ie lui
mnezeu. Dragostea are nevoie de straduinta? Prin
troparelor,a canoanelor ~i a Scripturilor
ri in adevarata desfatare. Oat-a; veselie In inima mea
4, 8), precum spune David. Astfel intri pe data in
rea de strapungere. fara de sangerare, Ati 1nteles?
Eu, sarmanul, doresc sa aud cuvintele Parinlilor,
ascetilor, a Ie Vech i ului ~i ale Nou lui l.egamanr.
ele vreau sa ma desfat. Acestea cultiva dragostea
rnnezeiasca. Le doresc ~i ma straduiesc, dar nu pot.
nt bolnav ~i duhuf este oserdvnor, dar trupul
(Matei 26, 41). Nu pot face metanii.
mic. Doresc, am ravna ;;i dragoste sa fiu in Sfantul
nte ;;i sa fac metanii, sa ma rog, sa Iiturghisesc ;;i s~
i fiu impreuna cu inca un nevoitor. Este mai bine s~
doi. A spus-o Insu;;i Domnul: Unde sunt doi sau
i, adunati In nume!e Meu, acota sunt ~i Eu In
iilocu! lor (Mater " 1 8, 2 0 ).
Smerenie si negriiire de sine
in a dora re a lu i D um ne ze u
Hristos sta afara de U,?3 sufletului nostru ;;i bate
sa-I deschidem, nu intra tnauntru. Nu vrea sa ne
uiasca Ii bertatea pe care E I tnsusi ne-a dat-o. 0
une in Apoca/ipsa: lata , stau la u}a ~ibat; de va auz:
eva glasul Meu ~i v a deschide use, val intra la el ~j
dna cu el ~iel cu mine (Apoc. 3, 20). Hristos este
bil. Sta afara de u?a sufletului nostru ,?i bate lin.
ca Ii deschidem, va veni tnlauntrul nostru ,?r ne va
rui totul, pe Sine, tainie, fara zgomot.
Pe Hristos nu-L vom putea cunoaste daca EI IlU
ne cunoaste. Nu pot sa Ie explic pe acestea exact, sunt
Idine. Auzili pe Apostolul Pavel: Acum, dupa ce ati
CUOOSCtlt pe Oumnezeu, S3U mai degraba dupa ce at;fost cunoscuri de Oumnezeu (Gal. 4, 9). Nici nu putem
'i~-L iub im , daca EI Insu~i nu ne iubeste. Pentru a ne
iubi, trebuie sa gaseasca In noi ceva deosebit. Vrei,
ceri, te straduiesti, rogi, dar nu prirnesti nimic. Te
pregatesti sa dobandesti cele pe care Ie vrea Hristos, ca
'i~ vina t n l a u n t r u : tau harul dumnezeiesc, dar el IlU
poate intra atune; cand nu exista ceea ce omul trebui.e
s a aiba, Ce este aeeasta? Este smerenia. Daca nu exista
smerenie, nu putem sa-Liubim pe Hristos. Smerenie ,?i
negrijire de sine ill adorarea lui Dumnezeu. Sa nu ~t;e
stanga ta ce face dreapla ta (Mate; 6, 3).
Nimeni sa IlU va vada, nimeni sa nu-si dea
seama de miscarile adorarii voastre catre dumnezeiesc.
Toate pe aSCUIlS, in taina, preeum ascetii. V a amintiti
ce v-am spus despre privighetoare? Canta in mijlocul
padurii. Tn tacere. Sa sPlIna ca 0 aude cine~~, ca
cineva 0 lauda? Nimeni. Ce tril minunat In mijlocul
pustiei! Ati vazut cum i se umfla gatul, pieptul.? Asa se
tntarnpla ?i cu eel ee se tndragosteste de Hrrstos. Se
duee lntr-o pestera, intr-o valcea, si-L traieste pe
Dumnezeu tainic, lntru suspine negraite (Rom. 8, 26).
Semn ca-L traieste pe Dumnezeu, "intru Carele to ate se
mi~ca ~i viaza" 10; caci In E I traim ~i ne mi~cam ~i
suntem (Fapte 17, 28). . .Ei cand ajungi la 0 asemenea srnererue, iar
harul I~; Dumnezeu este "nevoit" sa locuiasca
tnlauntrul tau, atunei Ie-a; castigat pe toate. Cand ai
30 Primul antifon al glasului al treilea.185
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 85/197
smerenie, cand devii un inrobit al lui Dumnezeu
nrobit in inlelesul eel bun, adica vas al harulu!
umnezeiese, atunei pori sa spui impreuna ell
postolul Pavel: Nu mai triiiesc eLI, ci Hristos traie~t('
mine. Es t e foarte usor sa se implineasea luerul
cesta, sa facem, adica, eele pe care Ie voiesro
umnezeu. Nu simplu, U~OI', ci foarte user. Ajunge s~
rncepuru t . At-unci cand punem acest rnceput
entru a primi cele durnnezeiesti, devenim vrednici de
umnezeu, pentru a Se sala~luj Inlauntrul nostru
~i daca Hristos Se sala~luie~te Tntru noi nearuie~te Jibertat~a. Cum sa gase~ti cuvinte p~ntru
stfel de taine!. ... lntreaga taina este iubirea, dragostea
tre Hristos; daruirea cafre cele ale lurnii
Omul IlU mai simte atunei nici
guratate, nici a ltc ev a, T ra ie sr e In alta lume. Acolo
sufletul se bucura, este fer;cit~i nu se satura
Sfanta Scripture §i Sfinlii Parinli
cultiva dragosteadumnezeiasca
Din Sfanta .Scrrprura izvorasc toate. Trebuie sa a
.ti n.eineetat,~ea s a aflati taineleluptei duhovniee~ti.
iubita mea Infe/epciune a lui Solomon, in eapitoJulnoualea, serie:
Dumnezeule al parinIi/or ~i Doamne al milei
ce ai fault toeie eLI cuventu! Tau, ~i c~
e/epciunea Ta al rsndui: pe om ca sa stapaneasca
te zidiri/e ce!e {acute de Tine ~i sa earrnuiasca
eu cuviinIa ~i cu dreptate ~i eu suffer drept sa
i,let! judecata,. da-mi mie fnte/epciunea care S U l
,rproape de seaunul Tau $; nu r n a lepada duure
',IUiitorii Tai . Csc! robu! Tau sum eu $ i fiul roebe! Tete,
Inn slab ~i cu viala scurta ~iputin destoinie sa inre/eg
/Ildecata $1legi Ie ( 1n]. lui Sol. 9, 1-5).
Vedem aiei pe injeleotul Solomon cerand In
!hip atat de smerit de la Dumnezeu tntelepclunea Sa.
)i Dumnezeu i-a dat-o eu atata tmbelsugarel Toate
.iceste lucruri tntelepte pe care Ie scr:e nu sunt ale sale.
vunt insuflate de acelasi d uh ca ~i euvintele canoanelor
p C ' care Ie-au scris imnografii. De aeeea ?i eu Ie iubese
mult. Pe ele sa Ie cititi. cu ele sa va desfataji. Astfel ve]i
iloband i d ragostea dum nez eiasca, Ascu ltati ceva d intr-un
ranon treimic:
"Laudam trei lpostasuri dumnezeie$te-tneepatoare
ale unei iiint«, pe un chip neschimbat,
pe Bunu! Ournnezeu, O : ! / iubitor de oameni,
Care daruie~te nOlla curatire de gresel). 1131
Spune-rni, cum de Ie ~tiu? Am asa 0 nebunie, 0
belie, dumnezeiasca belie ... Nu ma satur de ele. Spune
~i in prima rugaciune de rnuljurnire de dupa Sfanta
lmparta~anie: 1 / 5 i asa.Tesind dintru aceasta viata intru
nadejdea vietii celei vesnice, sa ajung la odihna cea
de-a pururi, unde este glasul eel neTncetat al celor ce
lauda ?i dulceata cea f a r a de sfar?it a eelor ee vad
frumusetea eea nespusa afetei Tale. Ca Tu esti dorirea
cea adevarata ~i veselia cea nespusa a celor ee Te
iubese, Hristoase Dumnezeul nostru, ?i pe Tine Te
lauda toata faptura in veei".
Praznicul ~l m iezul intregi i bucurii este
Persoana lui Hristos. Ce este exact nu putem intelege
11 Canonul Treirnic al glasului al §aselea, cantarea intai.
187
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 86/197
adancirne, caci Dumnezeu e nernarginit, este taina,
te tacere. Du mnezeu este foarte tai n ic, dar exisn
ste tot. II traim pe Dumnezeu, II respirarn Pl '
umnezeu, dar nu putem simti rnarejia Sa, pronia Sa.
eseori EI ascunde lucrariie proniei Sale durnnezeiestl,
cand dobandim sfanta smerenie, atunei pe toate
vedem ~i Ie trairn: II traim pe Dumnezeu vadlt, in
ip deplin, ~i simtirn tainele Lui. Atunci Incepem sa~l
~i acesta este un lucru pe care 11cere EI Insu~i.
ste prirnul lucru pe care 11 cere pentru fericirea
precum spune: Sa iubest! pe Domnu/ta u din toata in ima ta, din t ot s u it eru ! ta u
din tot cugetu l tau. A ceasta este marea }i in ta ia
(Matei 22, 37~38).
a asemenea iubire aveau sfinjii, a asemenea
avea ~i Sfantul al carui nume 11 port, Sfantul
orfirie, Episcop al Gazei. eel d inL3i tropar al cantari: a
sea a canonului sau spune:
"La dorirea cea adevarata ai eiuns,
fnfra ng im du -ti p atlm ile prin po stire ;
si, bucursivia-:« te-a i apropiat de D um nezeu
.~ i sta i lnaimea doririi eele i desavar~ jte, ferie ite
dreptaru/' eel desavar}it al ierarh ilor ~I al
"La dorirea eea adevarata ai ajuns... ~i
te-al apropiat de Dumnezeu". Dorirea
a adevarata este Dumnezeu, Tatal, Fiul ~i Sfantu!
Toate Persoanele sunt una intre ele ~i una eu
Canonul Sfantului Porfirie al Gazei, troparul intai al cantarii a
Hristoase al meu, esti iubirea mea!
Nu m a gandesc fa moarte. Ce va .vo; .D~m.nul:
l u vreau sa ma gandesc la Hristos. Deschideti-va ~'.VOI
111.1iile ~i aru ncati-va in b ra te !e lui H ristos..At.u.no va
It, imlauntrul vostru. ~i Yeti socoti ca. nu-Llubl!1 mult,
'I Yeti voi s a va apropiati mai mult ~i s a fi!~una eu El.
I)ispretuiti patimile, nu va ingrijili de diavol. I~toar:el'~v~
I :'ttre Hristos. Pentru a se face asta, trebuie .sa. vma
1 1 ' r u · · 1 Dumnezeieseul har, care pe cele naputmcroase"." . . 33
1 ( ' vlndeca ~ipe cele ell Iipsa Ie pi ineste" .
lJ Rugaci unela h irotonie.189
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 87/197
Despre rugaciune
l i S a va rugari lu i O um nezeu eu dor fierbinte ?i iubire,
In I in i~ te , ell b la ndere , fin , fa ra c onstra ngere "
Domnul insu# ne va
invaJa rugaciunea
Omul cauta In eer bueuria ~i fericirea. Cauta
vesnicia departe de tali ~i de toate, cauta sa gaseasca
hucuria in Dumnezeu. Dumnezeu este taina. Este
l~.cere, este nem a rgin ire, este tot u I. Api ecarea catre ce r
() are lntreaga lume; toti cauta ceva ceresc. Catre Else
lntorc toate f inte le. f e ~i inconstient.
Cafre E I sa va intoarceji mintea voastra la toa ta
vremea. lubiti rugaciunea, vorbirea eu Dornnul. lubirea
este totul, dragostea de Domnul, de Mirele Hristos. Ca
sa nu traiti I n in tune ric , tntoarceji butonul rugaciunii,
a~a lncat lumina durnnezeiasca s a vina in sufletulvostru, In ad ancu J fi inte i voastre viSe va descape ri
Hristos. Acolo, in ad an c, este Tmparatia lui Dumnezeu:
fmpara tia lu i Oumnezeu este i'nalln tru ! vos tru (L u ca 1 7, 2 1).
Rugaciunea se face numai prin Duhul Sfant.
Aeesta Invata sufletul cum sa se mage. Caci noi nu
~tim s a tie rllgam cum trebuie, ci jnsu~i Duhul Se
191
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 88/197
a pentru noi cu suspine negraite (Rom. 8, 26). No
trebuie sa facem vreo stradanie. Sa ne tndreptam
Dumnezeu eu cuvant de rob smerit, ell glas
ator, Atunci rugaciunea noastra este bineplacuta lui
Sa stam cuevlavie inaintea Celui Rastignil
a zicem: .Doarnne lisuse Hristoase, miluieste-ma",
a Ie cuprinde pe toate. Cand rnintea omului SI '
ca spre rugaciune. tntr-o clipita vine dumnezeieseul
. Atunei omul se umple de har ~i Ie vede pe toate
alti ochi. Totul este sa-L iubirn pe Hristos,
aciunea, Tnvalaturd. Luam un milion ~i-I taiern intr-un
ion de bucatele. Cat 0 astfel de bucatica este
omului.
Inainte de rugaciune, omul trebuie sa S('
gateasca prin rugacrune. Rugaciune pentru
aciune. Ascultati ce zice preotulln taina, In timp 0-
citeste Apostol ul la Dumnezeiasca Liturghie:
Straluceste ln inirnile noastre, lubitorule d eI '- - : ! I i
Stapane, lumina cea curata a cunoasterh
mnezeirii Tale, ~l deschide ochii cugetului nostru
e tntelegerea evanghelicestilor Tale propovaduiri,
ne in noi ~i fried fericitelar Tale porunci, ca toate
tele trupului calcand, vietuire duhovniceasca s acugetand ~i savarsind toate cele ce sunt sp r
na-placerea Ta. Ca Tu esti luminarea ~i sflntire
i ete lor ~i d tr upuri lor noastre, H ri stoase
? i Tie slava Ina.ltam, tmpreuna ~i Celul
a de ineeput al Tall Parinte, ~[ Preasfantului ~I
nului ~i de viala facatouiui Tau Duh, acum ~Irurea ~i in vecii vecilor".
In rugaci une patru ndem f a r a sa ne dam seama.
te trebuinta sa ne aflam ~i intr-o atmosfera potrivita
lilt oarce rea catre Hr is tos, 1mpreu na-vo rb irea,
Itlv~latura, cantarea. candeluta, tamaia toate
,lldituiesc atmosfera ootrivita, astfel tncat toate s a se
l.u tI simplu, Intru simplitatea inimii 34. Psalmodiind,
ItUnd slujbele eu dragoste, ajungem sfin]i fara sa ne
d, m seama. Ne veselim de cuvintele durnnezeiesti.
(casta vesel le, aceasta b ucurie este stra dan ia n oastra
dl ' a intra cu u~urinta in atmosfera rugaciunii,
I llr~Uzirea", cum se spune. Aceasta stradanie este lina,
III 'rnvarto~ata. Dar sa nu uitarn ce a spus Domnul: Fiirii
f"lille nu pute~i face nimic (loan 15, 5).
Domnul rnsu~i ne va invata rugaciunea. Nu 0
Hill tnvata singuri, ~i nimeni altcineva nu va putea s aIII' tnvete. Sa nu spunern: "Am facut atatea metanii, m-
I I I 1 asigurat acum de har", ci sa cautarn sa straluceasca
Inl7tuntrul nostru lumina cea nestricacioasa a
Iunoasterii durnnezeiesti, ~i sa se deschida ochii nostrl
I,, 1 duhovnlcesti, spre a intelege dumnezeiestile Lui
.uvlnte.
In acest chip, fara sa ne dam seama, II iubim pe
luunnezeu fara silnicie, straduinla ~i lupta. Cele ceIlnl grele pentru oameni sunt foarte usoare pentru
t nnnnezeu. Pe Dumnezeu II vom iubi dintr-o data,
I, nd harul ne va adumbri. Daca II vom iubi mult pe
111I<Jlos,ugaciunea se va rostl singura. Hristos va f
111'1 nntenit in minteasi in inima noastra.
Pentru a ramane, tnsa, in aceasta stare ~i a nu 0
ph'HI , este trebuinta de dragoste dumnezelasca, de
1 1 1 1 1 1 1 ' durnnezeiasca arzatoare catre Hristos ..Dragostea
poarta catre a fiinla mai tnalta. Cel iubit,
I Ilunnezeu, doreste dupa eel iubit, ~i eel iubit doreste
II l n t . lui Sol. 1, 13.
193
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 89/197
Pentru ca Hristos s a Se sa li i.§ /u iasca
i nl aun tr u l n os tr u , trebuie ca
inima s a ne fie curati i .
sa aiunga la Cel iubit, Dumnezeu, Care II lubest
om cu 0 iubire dumnezeiasca ~i desavarsita, nu (
la ale Sale.
lubirea catre Dumnezeu este mai tnalta
cand se rnanifesta ca recunostinta. Este nevole
iub im , nu ca 0 datorie, ci as a precum este nevole
mancam, De multe ori ne apropiem de Dumnezeu d
nevoia de a afla un reazem, pentru ca cele dirnpreju
nostru nu ne odihnesc, ~ine simtim singuri.
Harul dumnezeiesc ne rnvata care este datori
noastra .. Ca sa-l atragem, e nevoie de iubire, de dor
fierbinte. Harul lui Dumnezeu voieste dragoste
dumnezeiasca. lubirea este de-ajuns pentru a ne aduc
in "forma" potrivita pentru rugaciune. Hristos va venl
singur ~i se va sala~1u i In sufletul nostru; este de-ajunss a gaseasca anumite lucrusoare care sa-L rnul turneasca:
bunavolnta, smerenie si Iubire. Fara astea nu putern
spune .Doarnne lisuse Hristoase, miluleste-rna".
Avem, de pilda, un aparat de radio. Cand avem,
sa zicem, antena lui intoarsa catre postul 1, pentru care
exista mai multe ernitatoare, atune! emisiunea se aude
mai bine. Pe postul 2, care nu are atatea ernitatoare, se
aude mai slab. Pe postul 3 nu se aude deloc bine. In
acelasi chip se face ~i comunicarea cu cele
durnnezelesti. Cand sufletul este intors catre 1,
comunicarea se face foarte bine. Asta se datoreaza, de
194
11111~ ama, celor doua pietre de temelie - smerenia ?i
IIhllll[1. Cu aceste temelii, sufletul comunica cu
11'llnll1ezeu, aude glasul Lui, orirneste cuvantul Sau,
loIhlH'~te putere ~i har dumnezeiesc, se transfigureaza.
I tntoarce lin catre Dumnezeu ~i se strapunge la
lilimll. Cand exista mai pulina iubire ~i smereni€, pe
11I1>,lul 2, cornunicarn mai putin bine cu cele
dlUnnezeie~ti. Cand sufletul trece pe postul 3, nu se
III p deloc 0 comunicare buna, tntrucat este plin de
I,.\limi, ura, vrajma~ii, nu poate prinde frecventa.Pentru ca Hristos sa .Se sala.?luiasca tnlauntrul
nO'itru, atunei cand 1 1 chemam cu "Doamne li su se . .. " ,
n --b u ie c a inima sa fie curata, sa nu rntalneasci;l nici a
pll'dica, sa fie l ibera de ura, de egoism, de ~autate.
I r buie s a-L iu b im ~i sa ne iub easca. ln sa, daca avem
Inlauntrul nostru vreo osanda, se petrece iara~i ceva
Ltlnic. ~i taina este sa cerem iertare ~i sa 0 spunem
duhovnicului. Dar pentru asta trebuie smerenie,
precum am spus. Cand Impline~ti cu~in~el€ lu~
I)umnezeu ?i nu ai mustrari de con§tiinta, ~l al pace ~1
'iavar?€?ti fapte bune, intri In rugaciune lin, f a r a sa-tidal seama. Apoi astepti sirnplu, 1ncet-Tncet, pana vine
harul,In tot ceea ce se tntarnpla, sa aruncati povara
asupra voastra, Sa va rugati cu sme~enie'A sa n~ ~aindreptatiti pe voi in?iva. Vedeti, de pdda,lmpatnvlre
de cealalta parte? Sa va rugati val cu iubire, ca - sa
aruncaf iubire peste tmpotrivire. Auziti 0 clevetire
tmpotriva voastrai Rugati-va. Luati aminte, caci 0
ureche ge/oasa aude totul ~i s unew f ~ oap te/or nU-1
scapa (Int. lui Sol. 1, 20). Cel mai mic murmur
Impotriva aproapelui va tnraureste sufletul ~I nu va
195
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 90/197
ruga. Duhul Sfant, atunci cand afla astfel sufletul
Indrazneste sa Se apropie. '
S a cerem de fa Dumnezeu s a setaca vois Lui in viala noastra
Rugaciunile noastre nu sunt ascultate, pentru d\
suntem vrednici. Trebuie sa devii vrednic pentru a
ruga. Nu suntem vrednici, fiindca nu-l iubim peapeJe nosAt~u~a pe noi tnslne, 0 spune Insu~i
Daca 'tt vel aduce darul tau la altar ~i acolo ifj
aduce aminte ca frate/e tau are ceva impotriva ta,
da_:ul tau ecoio, inaintea a/tarului, ~i mergi intai ;i
cu frateJe tau ~i apoi, venind, adu darul tau
5, 23-24). Sa mergi Intai sa te impaci cu fratele
, sa ierti, ea sa devii vrednic. Daca nu esti vrednic
poti face nimic. Abia dupa ee le-al limpezit pee, mergi §i du darul tau.
. V~ednici se fae cei ce dorese fierbinte sa devlna
Ui Hristos, cei ce se predau voii lui Dumnezeu. Sa
ai nici 0 voie, acesta este luerul de mare pre],
asta este totul. Robul nu are nici 0 voie. La a nu
a niei. 0 ~oie se poate ajunge in chip lin: prin
rea lui Hristos ~ipazirea poruneilor Lui. eel ce are
ncile me/e ;i Ie paze;te, aceta este care M a
~te; ia.reel ce M a iube;te pe Mine va fi iubit de Tatal
, ~i-I v?i iubi }i eu }i M a voi arata lui (loan 14, 21).
~ev?le de lupta. Avem de Juptat impotriva
a~on~lor, impotriva stapaniilor, impotriva
amton/or intunericului acestui veac (Efes. 6, 12).
vem de luptat cu eel ce racneste ca un ieu", Nu este
mgaduit ca ln aceasta lupta s a biruiasca vicleanul eel
preaiscusit.
Asta presupune lacrimi, pocainta, rugaciune,
milostenie, cerere, toate insotite cu incredere in
l Iristos, iar nu cu putinatate de credinja, Numai Hristos
n poate scoate din latul singuratatii. Rugaciune eu
pocainta ~i milostenie. Dati fie ~i numai un pahar cu
apa, daca nu ave]i bani. ~i sa ~tili ca, cu cat va sfintili,
u atat sunt mai bineprimite rugaciunile voastre.
Sa nu-L constrangern cu rugaciunile noastre pe
Dumnezeu. Sa nu eerem de la Dumnezeu sa ne seape
de ceva, de boala sau altele, sau sa ne rezolve
problemele noastre, ci sa cerem de la EI putere ~i
intarire, ca sa Ie rabdam pe toate. Precum EI bate eu
noblete la usa sufletului nostru, tot astfel ~i noi sa
cerem cu noble]e ceea ee dorim, ~i daca Domnu! nu
ne raspunde, sa contenim a rnai cere. Atunei cand
Dumnezeu nu ne d a . un lucru pe care I I eerem cu
staruinla, Inseamna ca are el ratiunea Lui. Are ~i
Dumnezeu "tainele" Lui. De vreme ee eredem in bunaSa pronie, de vreme ce credem di EI cunoaste toate ale
vletii noastre §i voieste totdeauna binele, de ce sa nu
aratarn incredere? S a ne rugam simplu ~i lin, fara
patima ~iconstrangere. Stirn c a trecut, prezent ~iviitor,
toate sunt goa/e, descoperite ~i eunoscute inaintea lui
Dumnezeu. Precum zice Apostolul Pavel, ... nu este
niei 0 faptura ascunsa fnaintea Lui, ei toate sunt goale
}i descoperite pentru ochii Lui (Evr. 4, 13). Noi sa nu
staru irn; stradan ia aduce rau in loc de bine. Sa nu
35 Cf. I Petru 5, 8.
197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 91/197
tarn eu tot dinadinsul a dobandi eeea ee eerem, (j
Ie lasam In voia lui Dumnezeu. Caci, cu I
nam" lucrul pe care II dorim, eu atat el Sf '
A~adar - rabdare, credinta ~i liniste. ~I
ar daca no; uitarn, Domnul nu uita niciodata ~i,
este pentru binele nostru, ne va da ceea {'
~icand trebuie.
Sa cerem In rugaciune numai rnantulrea
letelor noastre. N-a spus Domnul: Cautar; rnai , n t a lparatia lui Durnnezeu ... ~i toate acestea se vor
auga vaua (Matei 6, 33; Luca 12 , 31)? Usor, foarte
or, poate Hristas sa ne dea tot ceea ee dorim. lat~
a. sa nu va puneti deloe in minte sa cere]i un
urnit lueru. Seeretul este sa cereti unirea voastra eu
istos in chip dezinteresat, fara sa spuneti: "D~-mi
da-rni. ..", Este de-ajuns sa spunem .Doamne
se, miluieste-ma". N-are trebuinta Dumnezeu sa-L
tiintam noi despre feluritele noastre nevoi. EI Ie
oaste pe toate' mult mai bine decat noi, ~i ne
rui~~te iubirea Sa. Totul este sa raspundern aeestei
iri prin rugaciune ~i prin pazirea porunei lor l.ui. Sa
rerri sa se faca voia lui Dumnezeu. Aeesta este luerul
l mai folositor, eel mal sigur pentru noi ~i pentru toti
i. pentru care ne rugarn. Hristos ni Ie va da pe toate
belsug. C and 'exista fie ~i cat de putin egoism, nu
face nimic.
Trebuie samergem singuri
cafre Dumnezeu, intru smerenis§ i s im p li ta te a i ni m ii
Cand avem eu Hristos 0 legatura de ineredere
dl'ljavar~ita, atunei suntem fcriciti, avern bucurie. Avem
hucuria Raiului. Aceasta este taina. ~i atune; strigarn cu
\postolul Pavel: Csc! pentru mine viafa este Hristos ~i
/IIoartea un ea~tig (F i lip. 1 , 2 1), ~iNu mai trsie«: eu, ci
t lristos tra;e~te in mine (Gal. 2, 20). 0, e~ sunt.I{ stea!. .. Nebunie! Toate sa se faca simplu, lin.
Trebuie sa mergem singuri catre Dumnezeu,
m t r u smerenia ~i simpl itatea inimii. Ce spune tnteleptul
xolomont Este trebuinta de simplitate. Cugetati drept
II spre Domnuf ~i cautati-L cu inima smerita; caei ElSe
IdSagasit celor care nu-L ispitesc ~i Se arata ce/or care
0 1 1 1 credinta In EI ant. lui Sol. 1, 1-2 ) . Simpl itatea este
I ,f nta smerenie, adica desavarsita tncredere in Hristos.
~ dam lui Hristos Tntreaga noastra viata. Spunem la
I)fanta Liturgh ie - "toata viata noastra lui Hristos
I umnezeu sa 0 dam", si , in alt loe, "Tie, Stapane,lubitorule de oameni, T t i tncredintam toata viata ~i
nadejdea noastra, ~i eerem ~i ne rugam ~icu umilinta
adem inaintea T a,,3,6.
Cu mult timp tnainte, a venit un vladica ~i am
tat de verba despre rugaciune. ii zic:
- Ce inseamna sa ne rugarn intru smerenia ~i
simplitatea inimii?
- Cu simplitate.
36 Dumnezeiasca Liturghie a Sfantului loan Hrisostom; rugaciunea
preotului inainte de Tata! nostru.
199
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 92/197
.......~~' .... a....e~ld, I-'rea Sflntite?
~Inteleg.
- Ei, eu nu tnteleg, este taina. Asta se face nurrul
prin harul dumneze.iesc.
- A , nici eu nu injeleg, lm i zice. Iti multume«
ca irni spui ca numai prin harul dumnezeiesc se po l
inlelege ~i izbandi simplitatea ?i curatia.
Asa sa va luptati In viata duhovniceasca: sirnplu,
lin, fara siluire. Acesta este un chip mai sfant al vietil
duhovnicesti, dar nu este cu putinla sa-l tnveti a~a, pe
de rost, Trebuie sa patrunda in chip tainic tnlauntrul
tau, a~a tncat sufletul tau sa-l rmbratlseze prin harul lui
Dumnezeu. Insa, de rnulte ori, desl vrern sa·1
izbandirn, prinde de veste potrivnicul ~i ne tmpiedica
Atunci sa punem in fapta acel sa nu ~tie stanga ta ce
face dreapta fa (Matei 6, 3). Cand il vrei, cand silesti
lucrul dumnezeiesc, nu vine ..Va veni in ziua cand nu
se a~teapta ~iin ceasul pe care nu-I cunoa~te37. Aici e
o taina: nu pot sa v-o larnuresc, A~a cum mi s-a
tntarnplat in Patmos.
Cand pierdeti harul dumnezeiesc, sa nu faceji
nimic. S a va continuati vlata ~i lupta voastra lin,
simplu, pana ee, fara zbucium, vor veni iara~i iubirea ~i
dragostea ?i dorul fierbinte d up a H ris to s. ~i atunei toate
vor merge bine. Atunci harul va va umple ~i va veti
bucura. 0 alta taina sunt slujbele: sa. va daruili
acestora, ~iharul lui Dumnezeu va veni in chip talnic.
37 0. matei 24, 50. Luca 12, 46.
200
C he ie p en tr u v ; a 1 a duhovniceasdi
este rugaciunea
. .. nezeu cu mainUe deschise.Sa va rugatl \U I ~u~. Indata ce-si intindeau
A ceasta este ta 10a sfIni l or. .esc Pari nti i Biserie ii
1I1.~ini\e,11 cerceta harul dum.nezdeulc·a~.t~aree roade -fii d ea mal a
lolosesc - ca lin c e lisuse Hristoase,. rt3: Doamn
rugaciunea seu ." . ta duhovniceasdi este.\ . "" Cheia pentru vla~ . . .
rru uieste-rna .... oate invata rugadunea: rue:rugaciunea. Nlmenl nu te .p .' Singurul dascal este
carlile, n.id Batranul, ~1::l.spune ca mierea curge~
dumnezelescu\ har. ~acd din~co\O, n-a1l 'in1e1ege, daea
ste dulce, este asa ~I pe .., iunea: da ca v-a.;; spunef \ . u rugaClu·· . "
n-ati gusta-o: La e ~I ca m.d., n-a1i in1elege, nici nu
"est~ asa, slmil asa ~ ~. 'Ouhul Sf§:nt 0 C or. 1 2,3 ).v-ail putea ru~a, decat J ? . . numai harullui Dumneze~
Numal Duhul..,Sfant'a Nu este greu sa spunetl
poate sa insufle rugaClune.. une a~a cum trebuie,
rugaclunea; dar n-O p~tetl sp tru eel vechi. Dadi nu
fiindca se Jmpotrive~te slnelevlo~ nu veli putea face
d . ~ tmosfera haru LII, ~ ..,patrun ell 10 a. . . . CuyP..nt de ocara, va~ d'" UZI!I un a
rugaciunea. In ata ce ~. e un Cllvant bun, va
Intristati_, ~.i ln~ata.~e v~ s:c:~~a aratati ca. nu sunteti
bucurati ~I straluCltl~ Prin .urile _ smerenia ~iiubirea -
pregatiti, ca nu a~etl ten:e.
1Ca sa intrati In "forma",
~iastfel se naste Impotflvlre~ buie ca mai intai sa va
veli ~~cepe de\~. ascu\tar~. ~~na smerenia. Vazan~
darUltl ascu\tarll,. c.a ,s aru \ dumnezeiesc, iar rnai
smerenia, Domnu! tr. lml.te h .., es'llit Daca nu fa P\,I. . singura n .'
apoi rugaclunea vme.. .~ rugaciunea 1 , 1 I vine 1 ,\
ascultare ~i nu ave\1 smerenl ,
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 93/197
exista primejdia fn?e!.3rii sa va ~ , . ~~i sa faceti rugae, . ~ .' p.regatlll Incet-fncet I I. !. tunea In mint T '
mrnte este ?i In inima. e. ot ceea ce esto
Ciind vine har I..u ~spune numet« H ..t
. .. . "'"" TIS os")1 se umple )i min tea '" '
.. , )llmma
Numai in harul durnn« .
o rug;kiune nu se poate facee::,:sc
te pOli ruga. N i I
Aduceli-va aminte de 1ntele .ara har~1 dumnezeiescin tru inte lepciune .!:.c lU nea lU I Isus Sirah: C ,A se va glal leud. . D .m dre pta oe ea (Int /l' I S. a,;1 omnul 0 v a
!' II sus ITah 15 10) Ad'Ace/a care stapane<::t·e" t·/ '.' ., lca, .numal
t In!e epcJunea dpoate sa-t slaveascd d.\: .. cea umnezeiascaN .. . -, UPd cuvlJnta Dumar DomnuJ da h .! ,pe umnezeu.
spune numele Hristaors,pentru asta, Cand vine harul. , ". ~I se um I' ,In!ma. Aceasta iubire ~I a~e'st d. '. p.e ~I mintea, ~ J
Ca.nd traie<::ti aceast" J' bir or flerbrnte au ~j trepte.d b
" "5 • c '" U J re nUn . ~o andesti eels duh . '. umar ca dore~ti sad ~ ovnlCe~tl atu . ~ d·ar pe acelea~i Ie vezi ch' , . ~~CJ can e~ti treaz,in iubire. Din iubire s~ f 'a., ~I rn VIS. Pe toate sa Ie fad
S a simli iubi re, recuno:ti ~~ o::en~aJa,. orice osteneaJa.
In mintea ta ca trebuie sa d~~~e. u~nezeu, fara sa ai
prel este sa Spur'rug~ iun .. nde~tJ ceva. tucrul de. acrunea c d j " . .
~u iubire, cu dor fierbinte . U .e r.catef~ a sufletului,
lstovitoare' tot as a p . '. ~l atun,cr nu fl se va pikea, "f. recum atuncr cA d . .
mea ... tatal meu" s;rnti depl.· "'. dih an spw "mama.:~ ! . rna 0 J na.
A~adar, fara siluire f d b~'~ u:. "ma vo: I upta ca sa do n ~ 0. and,rea .rug,ki un;;l
ca~trg Raiu]", Sa nu t ~ d b~ndesc rugaclunea ~; sa
prim; insu·tr·t SX . ~ gan e~tf la faptuJ ca 1n cer vei. ..• d Zlcr ruga . . .
C!unea fara socoteli f·~·~,ara
202
1 '" If d!llorii, nu ca sa castigi ceva. C hia r daca fad mii
I. uu-tanii ca sa intri in Rai, ele nu au valoare. Sa Ie
II I din iu bire s i, daca Dumnezeu vrea sa te aseze in
' . / 1 .itunci sa faca precum voieste. Asta tnsearnna sa nu
1 1 1 ( 1 la ale tale. N-are valoare sa faci 0 suta de rnetanii
I .1 nu simti nimic. Fa douazeci sau cincisprezece cu
!Intire ~i cu iubire pentru Domnul, ~i cu ascultare de
.hunnezeiesti le Lui porunci, Astfel, incet-lncet patimile
,,1",1 a , pacate!e se rislpesc ~i, lin-lin, fara sfortari.
1IIII,1min rugaciune. lar daca esti gol, adica daca nu ai1111,ire,~i rnetanii ~i rugaciune daca faci, nimic nu facio
/ . 1 1 daca aj ung i ln orice ch ip la strapungere, sa n u
" -rz i pr lle ju l de a spune rugac iunea ~i astfel, tncet-
lIn et, ea devine felul tau de vietuire. Cand tnaintezi,
1 1 1 1 mai este cugetul rugaciunii cel care se aude in
ui lnte, ci este altceva. Este ceva pe care 1 1 sirnt i
Illlauntrul tau, dar fara ca tu sa te straduiesti in vreun
1 1 ' 1 . Acest "ceva" este harul dumneze.iesc, pe care Ii-I
II~ruie~te Hristos.
Strapungerea este patirnire sfanta: suferi fara sa
lc silesti. Eu pe toatele takuiesc prin Sfanta Scriptura:.i unul din osta~i cu sulita a impuns coasta Lui, ~i
fndata a i es i: s tmge ~i apa (loan 19, 34). "Strapungere"
de la asta vine, de la "Tmpungere". Fiind vorba de
suflet, asta inseamna ca ma ranesc de iubirea lui
Dumnezeu: II ..m-am ranit de dragostea Ta,,38. Fete d in
lerusalim, va jur: De-nW/nit i pe dragu l meu, ce sa-i
spuneti lu i o are? Ca-s ran ita d e iu bite . Adidi, mireasa
ca uta s a-L afle pe Mirele Hristos: Sunt r an ita d e iu bir ea
mea pe ntru E I, C um sa-L uit? Cum s a t ra ie sc fara EI? Sufar
38 Siava dela laude, slujb a Sfintei Eufimia,
203
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 94/197
adane eand EI este d eparte {C3ntarea C3ntarilor l,
Strapungerea este 0 durere adanca. Patimire sfant~.
Hai sa luam 0 imagine din eele omene~ti.
indragostit nu poate trai departe de persoana iul
nici nu-i nevoie sa-i aduca chipul din minte in lnl
cJ fndata ce-o vede pe iubita, Ii tresaltainima.
este departs ~i se gande~te fa ea, iara~i ii tresalta ini
Nu este nevoie sa faca vreo stradanie. Tot astfel est
eu Hristos. Dar, fire~te, aeolo toate sunt dumneze
Dragoste dum neze iasca,i ubi re dum nezeiasca,
tru peasca. E 5te li n ist ita, da r ~i ma j arzatoare,
adanea. ?i , preeum In iubirea fireasca, atuncJ cand
vezi ehipul iubit, suferi, tot asa suferi ~i aiel, Precu
atunei cand e~ti aproape de persoana iubita, suteri
iubire ?i I.krimezi, tot asa ?i aie; suteri din iubire
ara sa-fi dai seama, te topesti in laerimi de jubire,
rapungere, de bucurie. Aeeasta este strapungerea.
unt insa totdeauna lacrimile un semn. Deseori aceunt doar 0 s!abiciune femeiasca.
Sa-l punem lin pe Hristos in
mintea noastra, rostlnd rugaciunea
Rug.'kiunea min!fi se savar~e~te nurnai de catr
l ce a dobandit harullui Dumnezeu. Nu trebuie sA
faca sub inraurirea eugetului: "Sa 0 TnVar, sa 0
andesc, sa ajung la ea!", caei poate duee la egoism
la mandrie. Este nevoie deexperienta, de dor
rbinte, dar rntru Cumin!enie, cu bagare de searna ~i
elepeiune. Un singur gand - "Sunt sporit" _ Je
4
llit' pe toate, Cu ce sa ne mandr.i~? N-avem nimie
II U 1 ' , 1 ru , Lueruri I e ace st ea .sunts~b~1 n. . .'-L
S a v a rugati f a r a rmagiru In ~lnte. N.u. VI ..
III j Ipu iti pe H ristos. Pa ri nii i au staruit as.upra IIpse~
1I100/-\lnllor In rugaciune. lmpreuna eu imagl.nea :ste§~
fl < 1 1 unecos, caci este eu puti nta ~a ~ Imagln: s
lta~ imagine Se poate ea ~! diavolul sa seI" j o;)re a .. .
I 1 1 " 1 1 ice ~i astfel sa pierdem harul. .
Rugac i unea sa se fad In lau ntru I. no~tru e~
fllilil'a, nu cu buzele, ca sa nu se \m~ra§tle m!ntea ?y •• colo Sa-l punem lin pe Hnstos Inuu-arga pe ICI-· '. . . I '.
~ . d sor uc:or' Doamne Isuseii 1 1 1 ( ! a noastra, r o s n n u~ -)f ". "". ... ~
'1 · ieste r n a " Nu v a gandll1 la rurruc, decat1t1',loase,ml UI )f -. . . .. ~"
II Iuvintele .Doamne lisuse Hnstoas~: mdUl~~~e-ma ~
Iluilc altceva. N irnic. l.inistit, ~~o.ch~1~~S~hl~I, ca sa
IIH vi:!. primejduiti de fnchipulfI.?1 rat~ClfI, cu I~ar~
uulnte si daruire sa va Intoareetl.la Hns.tos: Sa zl~e!~
1I11'~ iunea lin ~i nu eontinuu, CI atunci cand eXlst~
Ipll'care ~i duh de um iii nla,. care este da.r. al h~ru Iu~I· eiesc Fa~rahar te lasi prada nalucirilor §I potrIUllnez .. )f •
.lea ln lumini" in lnselare, In nebunie,I I , '. /I I • t sa
Rugaciunea sa nu se faca silit. Fortarea poa e .
Y f Y au Multiluca 0 impotrivire inlauntrul nostru,~s~ aea~a. .
"Ill tmbolnavit de la rugaciune, caci ~u !aeut-o c~
It IItare. Ceva se 'intamp la, blnetnteles. ~I.~and 0 :ac~
ullt, dar nu e san atos, ~ i n ie i Sa nu fo.lo.slll modalitati
t'1hnice. Nu-i nevoie nici de scaunel, nle~ d~ aplec~rea
I .ipulul, niei de inchiderea oc~ilor. Multi zrc. fI~ezl pe
x. nel ghernuieste-te ~I concentreaza-te". Darun SCaU,,; . .' a ~IItlde.... Tncereati s a vedeti. Nueste n~vole.s va
Ioncentrati in mod deosebit:3 s~ s~unetl r~ga:lu2ea:
Nu e nevoie de nici 0 stradulnta, atune: can al
205
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 95/197
dragoste dumnezeiasca. Oriunde v-ati afla-
scaunel, pe scaun, In ma~ina, pe drum, la scoala,
birou,la munca - puteti sa spuneti rugaciu
"Doamne Iisuse Hristoase, m iIuieste-m a" lin,
forjare. Sa nu va legali de loc. Dragostea pentru Hri
este totul, Sufletul nu se satu ra rep etan d eu daruire,
dor, euvintele .Doamne lisuse Hristoase, milui
Sunt euvinte de care nu te po]i satural S a Ie rostiji
Intreaga voastra viata. Ascund atata seval
Sa aveti min tea fa Dumnezeu, §i .inima
salta de bucurie de la sine
Ascultati s a va spun ee mi s-a lntarnplat cu
cateva zile inainte. Venise din Sfantul Munte un
monah care segriieste de rugaciunea rninjii. Imi zice:
- Cum faci rugaci unea?~ezi pe scaunel, iti pled
capul ~i te concentrezi?
- Nu. Zie limpede 'in minte "Doamne lisus
Hristoase, rniluieste-rna", ?i sunt atent la cuvinte."Doam ne lisuse Hristoase, mil uieste-rna... Doamne
lisuse...", A?a 0 fae, In minte. ~i sunt atent numai la
cuvinte.
- Parinte, nu zici bine, foarte rataeit Ie spul.
Mintea trebuie s a fie In inirna, de-ala Ii spune
IIrugaciunea inimii",
- Sa-li mai spun ceva. Cateodata, cand se
intampla s a am ispite, pun in mintea mea imaginea lui
Hristos rastignit, cu rnainile ? i picioare!e trntuite,
~iroind sange, cu cununa de spini pe frunte, tar eu,
206
. . Doamne Ilsusecheatla picioarele LUI, ZIC "
IIII.I'11un· .'. . 1/
Ildo,roase,mdUle?te-ma .'. ~ .. rna?_~i nu-ti cabori m,ntea In Inl .
- N u, li ziC.. ~., Mintea trebuie sa fie. ~ ~ setare 1m, Zlce. . . .."
- E ~t1 In In" '. gadunea immi1 .de-aia Ii ?' spune "ru
III inima,
ht'IPlare!A pornit sa pl~ce.. . Ita-ma. Cand spun
" . t il ZIC aseu d .- Pann e, . ld. .x . c.:t·eucur;a ca.n Z.'C
~. . t cateo ata ere" \ >(
1l1~~ciuneaI~ nun ~,'. imt cum m;ntea tres~ t~I) ne \Isuse... , ~l Slm .. >( ~ d in immacam" ." Adica sirnt mmtea cazao ",::c::':"'.~
111lpreUnau Inlma. asta btJcurie, zicand ru!¥t"I~n~a:1 deolo simt toata ae: . . baara singur~ atlinCi
~ minte apol mmtea co1 1 1 ep III . ',
I~nd vine bucuna. ~.' larta-ma ca am spus_ A, asa, asta e\ rrm Zice.
Htn~elare". . cu eta Inima nu cugeta.Mintea este cea care ? '~a salta de bucur.ie. . . I Dumnezeu, ~l 101. .. ~ . . "
')~ avett mmtea a .. . c a vina Hristos ill mlma,de la sine. Se str.apunge~ a.sb'
t' trebuie ca E I . sa va
. biti Ca sa-L IU Itl, >(
Irebuie sa-L IU I~I. . . intai sa va cunoasCa. ~.t~' Trebule ca mal ... ~ . I 5lubeasca .mal in al.. ~ dul tru Oaca Ii cere!I, E. e
. e ran u vos.·· d . .Dumnezeu, apoi ,,' b .~ trebuie sa fitl vre mCI."I" I .. Ca sa va IU easca,
va sa a~Ul. . . . . sa facet; pregatirea.Casa fili vrednlcl, trebule. d parte cu interesui.
Maiintai .de" tf~:t~ezin~ereSat3. Toate .5.as"e
Rugaciunea treb.ule sa dica sa nu va ga~d~l' ca~faca tainic, dezmteresa~. A harul va venl in 101m3§1
daca v-ati concentrat m Intea, a rugali cu aceasta
o va face sa tresalte, ~a nu. v smerenie. Sa· tinti!;. . simplitate ~I.· us
socoteala, CI...cu \ lui Dumnezeu. Ce v-am spintotdeauna catre sava
207
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 96/197
nlmeni. A - ~ s.:-~. -. '-.'" Ldl ltd t a r a S~. ~
lUi D . ~a saAflt/,. dezmteresali. S" a f ' : ~ a 2 1 1 r
umne~eu In talna. a v a darUr!i sl,1
stan Luatl amlnte In.:;,;]!Precum a
ra u gsa ~e :~ .face dreapta taoSa nu 01. spus, sa nu. a traltl A R· . Prrnd~d
P·z··· ~1 In . al f a r a ea eel Y a e veslt-mUlasea N .. rau s v .
.• U ulta!1 ca existaY
< : 1 · · ' rn- a ~tl.e < :i s'"Pre ~ . , . "S P1zrn .":f <l
lU i D . g.afire este mca ~i s a i'nV atara celul .POtr iVI lumnezeu S~ .. . . . 1.11 a a .
~ h . a I .zgonlt l patrmi/e, iUd P Z I p oru nd;spr .... ' In c .p 1m. Adica nu lovi' ecata, rnanl,1
rn e!ur nd pati ma, sa v a fntoarce)' dire.ct. rau l
. nezeu S" .~" . l ' C . bi ,int;1 .. a va Indeletniciti cu ;m. ..u I U I.re eli1 or, ale m .. ne1e
Sfant Su:en/C~lor, cu psalmi; I' .cu trapart'l
sufletul . a cnptura ~j pe Parjori; g. UI.. '?a..vid. sdurnn .. Vostru se va fnmuia se ISenor. .' n ao- t
eze" va f " . ~ . ' va · f .I gata sa prrmeasc" . 5 r~l~, Se v
,...eu. a Vest r r r d. ,Incet-fncet v v e I..
ur;e. Ve iI .a ,~a ,:~~c:ta harul. ... 1 ncepe s a traltrln pace V e t l mtra 1 1 1
veri deven·· r a§a ~ ~.ne.z . I mal puternic· meat dUfJ~. eresr Nu Y. ~ I ~
rast·a~lmY. va vel' mania, nu va" v .prrn. harulaCI nu ... elr·
V . '. veIl Judeea, 7 i vetj ... ~prrnde,nu. ell ajunge /. 1 PrIm, t .gOStea "d .a ce spune Ap pe all cu
voito .. ~n elung rabda; dra O stolu l Pavel:
ufe~t arb. ragostea nu pizmu;e1te ngOstea. este
alee. lagostea nu se poarta c~u Se /audii, nuN sale, nu se aprinde de ma~ . neeuv;;nIa nu. U se bu ~ . nle .~,. .ar"T Cura de nedreptate ei ' nu gandeJ.te. IDate le c ~, Se b
t SUlera, toate Ie ere Ucura. de
ata. ~ ~ toate Ie rabda. Dragost:e, (oate Ieor. J 3 4 8) Ru >:.' ·a nu
~te mint ,- ·gaclunea Cura . cadeea. Lucrarea eea rna! d ".le§te sufletul
esav~r ~§Ita se face
II1,1ncurile sufletului omului, care sunt lnchise pe
r ntr gul, cunoscute numai lui Dumnezeu. Astfel
0 1 " 1 1 1 eeva r nis ca to r: oameni care se presch irnba Tn
'III <li lui Dumnezeu, desi ajunsesera in adancurile
II /I,Vii de sine.
~i eu, sarrnanul, sunt un harb, dar fac aceasta
IIul.mie. Nu ma las dus de rugaciune asa, vadlt, ci m a1 1 1 1 taina. Ali inteles? Vine harul lui Dumnezeu ;; i va
.hunbreste ; ; i pe vol. V a da 0 racorire, un har ; ; i voua,
II r
.ire locuirn impreuna, rnancam trnpreuna, vorbirn,I rugam, ne purtarn simplu. Ati lnleles? Numai un
" lribzuit, un .grosolan", pe care rugaciunea nu I~a
'"I~f at, rarnane strain de har . Sa va rugati sa va
1 1 " ' ( opere Dumnezeu toate cele nevazute. Sunt multe
I IIU Ie ~tim. S a spune]i lui Hristos: liCe voiesti Tu, ce
/1'.1 iubirea Ta, Doamne". EI va va calauzt. Spre EI sa
pllv;ti.
Rugiiciune« minli; nu se .face
fara povaluitor duhovnicesc
Pentru a va tndeletnici numai cu rugaciunea
Olin!ii, trebuie sa ave]i povatuirea duhovnicului.
kugaciunea rninjii nu se face fara povatuitor
rluhovnicesc. Fxista primejdia ca sufletul sa se
r."itaceasca. E nevoie de luare aminte. EI va va invata s alntrati In randuiala rugaciunii, cacl, daca nu lntrati in
I'flnduiala, exista teama de a vedea lumina cea
potrivnica, de a trai in tnselare ; ; i de a va lntuneca, asa
tncat cel ce traieste astfel incepe s a se salbaticeasca, sa-
~i schimbe purtarea s.a Aceasta este dezbinarea
209
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 97/197
personalltaju. Ati vazut. cum se naste r,Wki.rea? 1m
daca inaintat, ·in rugaciune prin povetele Batranul
ve]i vedea lumina cea adevarata.
Duhovnieul trehuie sa fie deprins in rugaclun
minti], Daca se roaga mecanic §i nu a sirntit el insu,1
rugaciunea prin harul lui Dumnezeu, nu poate s
spuna celuflalt cum sa · se roage. Ii va spune, firest ,
dupa cum a citit in carti §i dupa cum spun parintii. 5 - u
scris carli intregi care vorbese despre rugaciuns. Atati
§ i atatia Ie cltesc, §i nirneni nu §tie sa se roage. 0 s
spui. .Le citim, Tnvalam, ne pregatirn, §i Dumnez u
binecuvanteaza §i ne trimite harul Sau § i Ie fnleJegem"
Da, dar e taina, Rugaciunea, §i mai presusde toat
rugaeiunea inimii,este taina.
Prin rugaciunea rninjii se poate naste ()
Tnfrico§atoare ratacire. Celelalte rugaciunl Ie facem
cumva cu ereierul nostru. Le spunem simplu §i I e
auzirn cu urechile noastre; au un alt mod. Dar
rugaciunea minjii este alteeva. Tocmai de aceea, dad
avantul m inli i este legat nude sinele eel: bun al tau ci
de celalalt, eel egoist, vei ineepe a vedea luminile, r n s anu lumina lui Hristos, §i vei lncepe sa sim]i 0 fals~bucurie. Dar in afara, in viaja ta, in relatiile tale, vei f
rna; salbatlc, mal manics, mai nerves, mai nelinistlt, E i ,
iata asadar harisma cel u i lnselar. Este fanatizat §i face
rau. A§a eum se Tntampla eu zelotistll, care au faV[la,
dar nu lntru euno§tintEL Ascultati un exemplu.
Batran uI, Sfantu I Macarie, mergea la un praznic
oarecare cu ucenicul sau. Ucenicul mergea inainte. Era
nca ineepatof, §i avea ravna de Inceput. Asadar, pe
rum, cum mergea, a lntain it un idolatru, un preot al
dolilor. l-a vorbit urat, zicandu-i:
- Unde te dud, tnselatu Ie?
Atunei acela s-a rnaniat, l-a batut ~i l-a lasat
W I ape fara sirntire.
Dupa ceva vreme il intalneste pe Satran. Avva
1 - . 1 . 1 .arie, purtator de Dumnezeu cum era, v a z a n d u - l
P J " de .tu Ibu rat, i-a zis:
- Omule allui Dumnezeu, unde te duci?
Acela, tndata ce a auzit aceste cuvinte, s-a
tnmuiat, s-a oprit brusc ~i i-a spus:
- Cuvantul tau rn-a tndulcit.
- Da, i-a zis parintele Macarie. Te vad di alergi,
uurna i ca nu ~tii unde alergi.
Dar i le-a spus lntr-un chip smerit §i eu frateasea
. l ragoste.
Zice idolatrul:
- Cuvintele tale, cand graie~ti., lrni deschid
tnirna, in vreme ce altul aici, cu putin mai tnalnte, mi-a
vorbit potrivnie §i l-am umplut de bataie.
l-a vorbit atat de frumos Sfantul Macarie, tncat
rncet-tncet si-a schimbat credinta, s-a fikut monah §i s-a
mantuit. Tntru bunatate. S fantul i-a Imparta§it duhul eel
bun. I-a rmparta~it luerarea eea nezldi ta , care a pat ru n s
Tn sufletul idolatru lui. In vreme ee celalalt. ucen ieu I, a
tmpra§tiat duhul maniei §i al tulburarii, din eeea ce
avea rnlauntru39.
Vedeti ee tnsearnna lnselare? Cand ai Batran,· nu
treci prin prirnejdia tnselarii. Cand ai Batran bun,
purtator de Dumnezeu, tnveti tainele rugaciunii, Te
rogi tmpreuna cu Batranul §i, tncet-tncet, intri In viata
)9 Vezi Patericul, Pentru avva Macarie, 37, Editura Reintregirea,
Alba lulia, 1999, p. 149.
21 1
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 98/197
duhovniceasca ~i inveti cum se roaga Batranu l. E I IIU
~oate sa-li spuna: "Fa a s a ~i a s a . . . " . Orice vezi I a el, I
~I . tu:. Mergila Batranul, 11ispune despre rugaclun»
~mll~. Trebuie sa cuno~_ti ca , daca nu 0 traie~te 1 '1
msu~l: nu va face nimic. lnsa, cand el a trait ~j traie~lfi
rugaclun~a min!ii, ex.sta 0 taina: cel ce este Invat,11
aude CuvlDte/e Batranului, dar vede ~i chipu! cum i Sl~
deschide inima ~i' cum mintea aceluia vorbssts ell
Dumn~zeu. Sufletul lui 1 '1 vede. Nu doar atat, ci ~I
comunrca. sufletele intre :ele, un sutler r r simte ppce.H1Ialt. Srmte cum ia na~tere ,,forma", starea aceastapnn harul dumnezeiesc.
_ Nu este un lucru simplu. Aceasta este
Invalatura. Fiin~ca zieem ea rugaciunsa nu se rnvala,
d~rea CLi adevarat se lnvata, atunei cand traie~ti langa
~nev.a care se roaga eu adevarat . Atune; cand iei ~i
.0 .carte _despre rugae; une, s-ar putea sa. n u
ntelegr nirnic. Insa, cand II a.i pe Batranu] langa tine ~i
e roaga, tot eeea ee iti spune despre rugaciuns
te.legi,. iti insu~e~ti, intri In rugikiune, te rogi ~i tu fara
~~ll. dar seama, eomuniei. Nu este cartea, nu esteeste simtamantuJ, este eh.ipul, este deschiderea
e imbraJi~area. I
Nu eumva ehiar ~i acestea pe care vi Ie zic
cum, nu sunt ere a rugikiune? Caci Ie zie din inirna
~i simjim acea tresarire ~i tanjirs fierbinte. Dad)
este a~a, cum se exphca atune! e13.avem atata dar
Reviitsere« iubirii dumneze.i£~§tiumple
sufletul de bucurie § i veselie
Sa-l iubim pe Hristos. Atunei numele Lui va ie~i
dlnlauntrul nostru cu dar fierbinte, eu caldura, eu
.lr.igoste durnnezeiasca, vom striga numele Sau 1n
I,tina, negrait. Sa stam inaintea lui Dumnezeu cu
d,iruire, cu smerenie, deasupra urmelar pasilor lui
l lristos, Sa ne slobozeasca Hristos de fiece cuta anrnului celui vechi. ,Sa ne rugam s a ne vina lacrimile
tnainte de rugaciune. Dar, atentiel 5 .1 nu stie stanga ta
rc face dreapta t a o Sa va rugati eu zdrobire: "Sunt eu
vrednie sa-rni dai atata har, Hristoase al meu?" ~i
.uu nc i a ceste lacrimi se fac lacrimi de recunostinta.
Sunt miscat: n-am facut voia lui Dumnezeu, ci cer mila
I.ui.
Sa va ruga]i lui Dumnezeu eu dar fierbinte ~i
lubire, in Iiniste, cu blandete, I in, fara silire, ~i, cand
Liceli rugaciunea .Doamne lisuse Hristaase, miluieste-ma",
s a a sp un eti rar, srnerit, I in, cu dragoste dumnezeiasca.
Cu dulceata sa rost.tl numele lui Hristos. Sa zlce]i
cuvintele unul care unul, "Doamne...lisuse ...
Hristoase... mil uieste-rna" ,I in , del icat,i ubitor, tain ic,
in .minte, in tacere. darsi eu avant, eu .dor f ierbinte, cu
d ragoste, fa ra fa r ta re , si Iu ire sau . in cran cenare
necuviincioasa. Cum vorbeste mama care-s! lubeste
coplluli .Copilasu' meuL. Fetita rnea'.. .". Cu dor
fierbinte. Dor fierbinte! Aceasta este talna, Aid graieste
inirna. "Copila~ul meu, sufletul meu!" '"Domnul meu,
llsuse al meu, lisuse al meu, lisuse al meuL .. " Ceea ce
ai Tn inima ta, in mintea ta, aceasta a rostesti din toata
213
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 99/197
i~ima ta § i din tot sufletul tau §i din toata puterea lo l I Idin tot cugetul tau (Luea 1 0, 2 7)'.
Cateodata este bine sa zice]i eu glas tar
.Doamne .1suse Hristoase, rni Iuieste-rna", pentru c "
auzr ~r simjunls, pentru a a auzi §.i urechea! Suntem
trup ~i suflet, ~i exista a infJuen!a a unuia asupraceluiIalt..
Insa, cand~ t.e Indragostesn de Hristos, preferl
tacerea §i rugae: unea rmntn. Atunei euvintel
c.ontenesc. E~te tacerea launtrica ee premerge, insotest~I urmeaza eercetarea durnrrezeiasca, unirea
dum~:zeiasea a sufletului eu cele dumnezeie§ti.· (and
te afli In aceasta stare, nu mai este nevoie de cuvinte.
Acesta este un lucru pe care II traiest]. Ceva ce nu Sf'
e~pHca. Numai eel care traie§te aceasta stare In!elege.
Slm!ama~tul iubirii te coplesests, te uneste eu Hristos ..
Te urnpli de bucur.ie §i vesel ie, care arata ca ai
in laun~tr~1 tau iubirea dum neze iasca, iubi rea
d.esavar§lta.1 ubi rea dum neze iasca este dez interesata
simpla, adevarata. , '
~~I mai-desavarsit mad al rugaciunil este cel
tacut. l.inistea. "Sa taca tot trupul omenesc?" Acol .a ~ ~ . ose5 var§e§te ind urnnezei rea: in J in i§te, In tacere, In taina.
Acolo se savar~e§te adev.arata ~dorare. rnsa ca Sa traili
aceasta, trebure sa aJungetl fa rnasuri At .. ~ ... unCIcuvintele se misrule .. Aduceti-va aminte: lISa taca tot
trupul omenese". Acest mod, al lini§tii tacute este eel
m~J. des~var§it. Asa te Indumnezeie§ti. Pairunzi 1rl
tarnele lUI-Dumnezeu. Nu trebuie sa vorbim nor multa lasam haru! sa vorbeasca. .
H . t dieruvicu rn Sarnbata Mare.
Ziceam IIDoamne lisuse Hristoase, mi Iu ieste-ma"
I., deschideau noi arizonturi.· l.acrirni de bueurie ~i
nrlclre eurgeau din ochii mei pentru iubirea §i jertfa pe
I III e a !ui H ristos. Dor fierbi nte! Aid se ascunde
III<' r eti a , Ra i u I. Ti l tr u cat 11 i u besti pe H ri stos, rostest i
ill iste cuvinte ell dol' fierbi nte, din inirna. ~l tncet-tncet
i uvintele se pierd. Inima este atat de plina, 10eM
.ilunge sa spui .Jisuse al meul" ~j nici un al t cuvant.
lubirea se exprirna rnai bine f a r a nici un cuvant, Cand
1 1 1 1 suflet se tndragosteste eu adevarat de Domnu!,
prefera tacerea ~i rugaci unea mintii. Revarsareai ubi ri i
.lurnnezeiesti umple sufletul de bueurie ~i veselie.
Mal intai, un astfel de suflet este infati§at .in
l'saltire. In Oetoih, in Mineie ~.a. Aeum au incetat
( uvintele. Traieste In adaneul. sau . smerenia
rlumnezeiasca. Aeolo Se sala~lu.ie§te Hristos, tnlauntrul
sau, ~i s irn te g la su l dumnezeiesc. Se afla In lume §i In
afara lurnii, in Rai, adica in Biserica, in Rai.ul nezidit.
Spune Sfantul Ignatie Briancianinov:
"Mult dorita este rugaciunea inimii, mult dorita
este tacerea inimii, mult dorit este sa trairn In cea mai
tnsingurata pustie, cad aeestea slujesc in chip osebit
rugaciunii inirnii ~i tacerii inimii".·
Tacerea 'in1mii lnsearnna a, nu fi imprastiat de
nirnic.: S a traie~ti singur eu Dumnezeu.
Dum nezeu 'este pretuti nden i ~,i pe toate Ie
plineste. Ma straduiesc.sa m a arune In nernarginire, In
stele. Mintea mea se avanta in rnaretia atotputernieiei
lui Dumnezeu, 'soeotind distantele miliardelor de ani
lumina. 1 1 simt dinaintea mea pe. Atotputernieul
Dumnezeu si-mi desthid rnainile ~i 'sufletul, sa ma
unesc cu EI, sa ma lmparta~ese de Dumnezeire ...
215
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 100/197
In r ug ac iu ne , in se m na ta te a re in te ns ita te a
in r ug ac iu ne , tn se rn na ta te are nu durata in II
intensitatea. Sa va rugati fie ~i numai cinci min
s a va daruiti lui Dumnezeu cu iubire ~I
ierbinte. Unul se poate ruga 0 noapte tntreaga,
ltul numai cinci minute, ~i aceasta rugaciune de (I
inute sa fie mai tnalta. De buna searna, aceasta est
aina, dar asa este. Ascultati-rna, copiii mei, sa va (exemplu.
Un monah calatorea prin pustie ~i a tntalnit u
t monah. Ssau salutat.
- De unde vii? Ii zice.
~Din satul curare.
- Cum petreceti acolo?
- E 0 seceta curnplita. Suntem necajiti.
- E i , ~i ce-a]i facut? V-ati rugat?
- Da.
- A plouati
- N-a plouat.- Se pare ca nu v-ati rugat cum trebuie. Sa faeem
aici 0 rugaciune catre Dumnezeu, sa ne ajute.
~i, asa cum erau acolo, au inceput sa se roage.
ndata a venit un norisor care s-a marit, s-a intunecat, a
oborat si, lata: A slobozit rnulta ploaie. Ce se facusei
ugaciune adevarata. Putina rugaciune 's-a facut, ~i a
IQuat. in semnatatea inte nsitati i... .
,,1ntru durere ~i cu tarie", cum spune Sfantul
Sfantul Maearie se ruga indelung din toata
inirna ~i·din tot sufletul ~i din tot cugetul. Se daruise
~i suflet adorarii. Putea astfel sa-~i ridice rnainile ~i
a Ie tina pana i se faeeau ca niste lemne. Dirnpotriva,
16
r blestematie ~Hiridica mana asupra cuiva,
\.11 d eot 'hI ...ti transmita rauL
Cineva mi-a zis: ~ ,~Vrem sa ne faei 0 rugaCiune.
t-aro raspuns: , . cu smerenie,o s a rn a rog in 1O.1mB\. me~1
I ' 0 sa rna TOg "eu tnle egere .,IlntnnU .U1.
Zice: I "?_Ce inseamna "cu !nle egere., . mintea_ Adica rugaeiune tntru cuno~tlnta, h
CU, v i
, 1 Odata se adunase lurneaIn
plata ~ulunata. Uit.e., id ~ le vorbeasca cad seP
CUllil Davi sa . . . ,I1' 1 ('au roro .. . .'ment insernnat~i intreaga\:\mplase un oarecare evenl, .'.
In .. ,.' . t P rorOCLI1 ~I le-a ZIS,hune strlga. ~l, a le~1 ' lui nostru cantati;
Cantat' Dumnezeu. . 'h'
cantati Imparatului nostru, cantat'· . 'Ca Imparat a tot pamantul este Dumnezeu,
cantati cu fn teJegere , (Ps ,,46, 7-8),
Aft mu\tumit ~imr-a ZI.S: I_Unde se afla in Sfanta Scriptura, sa merg sa-
gasesc? <;are psa\m~:ste? ,-Imi pare ca incepe asa:
Toate noroade/e batetidin pa/me, , (P 46 1), t'/U.I' Dumnezeu cu glas de bucune". s. I •
strlga~1
Omul ' u i Dumnezeu pe toateIe p re fa ce in r ug ac iu ne
rob\emele noastre. cele materiale, cele
!oate p v . h credinta m lui DumnezeU. Precu~trupe§tl, toate sa Ie ,10 . L'lturghie .:;;toata viata noastra
h Dumnezelasca . 1I'i
spune In . . v dam" Toata viata noastra 0
lui Hr;stos Dumnezeu sa 0 .
217
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 101/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 102/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 103/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 104/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 105/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 106/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 107/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 108/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 109/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 110/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 111/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 112/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 113/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 114/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 115/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 116/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 117/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 118/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 119/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 120/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 121/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 122/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 123/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 124/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 125/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 126/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 127/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 128/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 129/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 130/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 131/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 132/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 133/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 134/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 135/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 136/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 137/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 138/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 139/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 140/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 141/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 142/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 143/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 144/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 145/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 146/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 147/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 148/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 149/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 150/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 151/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 152/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 153/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 154/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 155/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 156/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 157/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 158/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 159/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 160/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 161/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 162/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 163/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 164/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 165/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 166/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 167/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 168/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 169/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 170/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 171/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 172/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 173/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 174/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 175/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 176/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 177/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 178/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 179/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 180/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 181/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 182/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 183/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 184/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 185/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 186/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 187/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 188/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 189/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 190/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 191/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 192/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 193/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 194/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 195/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 196/197
8/7/2019 78-Ne-Vorbeste-Parintele-Porfirie
http://slidepdf.com/reader/full/78-ne-vorbeste-parintele-porfirie 197/197