Nutriţia heterotrofă:

Organismele heterotrofe se hrănesc cu substanţe organice gata pregătite de natura vegetală sau de natura animală.

Nutriţia heterotrofă este de două feluri:A. Nutriţia saprofită este caracteristică organismelor care se hrănesc cu

substanţe organice de origine vegetală sau animală din organismele intrate în descompunere.

În grupa organismelor saprofite sunt incluse: numeroase bacterii, ciupercile inferioare, majoritatea ciupercilor superioare.

Organismele saprofite absorb substanţele organice dizolvate în apă prin membranele lor. Substanţele organice cu moleculă mare sunt mai întâi transformate ( hidrolizate cu ajutorul unor enzime) în substanţe mai simple şi apoi absorbite.

Dintre plantele superioare prezintă nutriţie saprofită planta numită cuibuşorul pământului din familia Orhidee.

B. Nutriţia parazită este specifică organismelor din diferite regnuri: Monere, Fungi, Plantae, Animale.

Acestea se hrănesc cu substanţe organice pe care le iau din corpul plantelor şi animalelor vii.

Bacteriile care se hrănesc parazit produc boli numite bacterioze şi se numesc patogene.

Penicillum notatum Pălăria şarpelui

Ciupercile parazite produc boli numite nitoze.

Plasmopara viticola

C. Nutriţia simbiotrofă se realizează între 2 organisme care prezintă relaţii strânse metamorfoanatomice şi de nutriţie.

Indivizii care se asociază se numesc simbionţi, iar asocierea se numeşte simbioză.

Simbioza poate fi o interacţiune benefică pentru ambele specii, şi în această situaţie poate fi folositoare numai uneia dintre specii.

2

Cuscuta europaea (Tortelul) – parazitează tulpinile de lucernă, trifoi, in, viţă de vie

Orobanche sp. – parazitează rădăcinile de trifoi,lucernă, mazărea,floarea-soarelui

Ustilago maydisHistoplasma capsulatum - provoacă histoplasma la liliac şi păsări (sintome asem. tuberculozei)

Micorizele sunt asocieri între ciuperci şi rădăcinile plantelor superioare. Acestea pot fi externe sau ectotrofe şi interne sau endotrofe.

Micorizele ectotrofe se prezintă ca un monsom care înconjoară vârful rădăcinii fără a pătrunde în rădăcină. Se întâlnesc la: brad, pin, fag.

Micorizele endotrofe sau interne. În acest caz chifele pătrund în celulele din scoarţă unde cresc şi formează un fel de ghem. Se întâlnesc la plante din familia orhideelor şi a liliaceelor.

În cazul micorizelor chifele ciupercii absorb din sol apa cu sărurile minerale pe care le cedează rădăcinii, iar chifele preiau celulele rădăcinii cu substanţe organice.

Lichenii prezintă o simbioză obligatorie între o algă verde sau albastră şi o ciupercă.

3

Nutritia Heterotrofa

By Albişi Cornel

Nutritia organismelor saprofite

-vietuitoarele isi iau hrana din apa, alimente, vietuitoare moarte

1. Bacterii saprofite 1. Cele din sol descompun organismele moarte2. Cele din lapte, prin fermentatie, il transforma in iaurt3. acresc muraturile4. transforma vinul in otet prin fermentatie5. altereaza alimentele

2. Ciuperci saprofite 1. drojdia de bere, prin fermentatie alcoolica transforma apa si zaharul in alcool si

CO22. mucegaiurile se formeaza pe alimente in conditii de umiditate, lipsa aerului si a

luminii, altereaza alimente si secreta toxine care afecteaza sist. respirator3. Din mucegaiul verde-albastrui se extrage penicilina4. ciuperci cu palarie

Nutritia heterotrofa parazita

-nutritia prin care vietuitoarele traiesc pe seama altor vietuitare gazda carora le iau hrana

1. Plante parazite: tortelul – sta pe plante ierboase si le extrage seva2. Bacterii parazite: produc boli (pneumonie, TBC, sifilis) se trateaza cu antibiotice3. Viermii paraziti: in intestinul omului & au ca gazda intermediara porcul sau alte animale4. Antropode: pureci, capuse, paduchi

Nutritia mixotrofa la plante

Plante semiparazite extrag apa si saruri minerale din alte plante cu ajutorul unor haustori. O asemenea planta este vascul care traieste pe ramurile unor arbori.

4

o Nutritia saprofita, pag. 28 o Nutritia parazita, (bacterii, ciuperci, plante parazite superiare), pag. 28-29

Oriunde in lume unde viata este posibila, se gasesc ciuperci. Acestea traiesc pe animale vii sau moarte, pe plante, in aer, pe sol si in apa, foarte multe dintre acestea fiind insa atat de mici incat nu se pot observa cu ochiul liber. Din aceasta cauza ciupercile se impart in ciuperci superioare (buretii) si ciuperci inferioare (mucegaiul, drojdia de bere).

Deoarece ciupercile nu au clorofila in componenta lor, ele nu isi pot produce propria hrana. Din aceasta cauza ele se hranesc cu ceea ce se numeste hrana organica, adica hrana ce a fost preparata in prealabil de o planta sau un animal viu. Ciupercile folosesc enzime pentru a transforma hrana intr-un lichid. Nutrientii lichizi sunt apoi absorbiti in ciuperca si folositi pentru a furniza energie. Cipercile saprofite sunt cele care traiesc pe plante si animale moarte. Ciupercile parazite sunt cele care se hranesc folosind plante sau animale vii, ca Plasmopara viticola, care ataca via.

o Nutritia simbiotrofa, pag. 30 o Nutritia mixotrofa, pag. 30-32

Nutritia plantelor heterotrofe. Caracterizarea generala a heterotrofiei. Nutritia plantelor saprofite si parazite.Caracterizarea generala a mixotrofiei.Nutritia plantelor semiparazite si carnivore.Plante simbiotrofe

Organismele heterotrofe

Heterotrofele, sunt organisme care tr iesc pe seama substan elor organice. Acesteă ţ viet i, se împart în patru mari categorii: ăţ organisme saprofite, organisme simbiotice organisme parazite i ş organisme digeratoare.

• Organismele saprofite

Nutri ia organismelor heterotrofe saprofite, se realizeaz pe seama degrad rii materieiţ ă ă organice (de origine vegetal sau animal ) lipsite de via . În urma metabolismului lor,ă ă ţă rezult substan e anorganice (ap , dioxid de carbon, amoniac), materii prime necesareă ţ ă organismelor autotrofe. Foarte multe specii de ciuperci i de bacterii intr în aceastş ă ă categorie. Importan a ecologic a saprofitelor este foarte mare, atât prin faptul c eliminţ ă ă ă de eurile biologice, cât i ca o consecin a faptului c asigur autotrofelor surseleş ş ţă ă ă necesare de hran .ă

5

• Organismele simbiotice

O rela ie trofic bilateral pozitiv (ţ ă ă vezi rela ii interspecificeţ ), reciproc dependent , seă realizeaz între dou specii simbiotice. Gra ie simbiozei trofice, pot exista lichenii, careă ă ţ sunt asocia i dintre alge i ciuperci. Rela ii simbiotice se mai realizeaz între r d cinileţ ş ţ ă ă ă unor plante i unele bacterii (ş Rhizobium din r d cinile ă ă Fabaceaelor) sau ciuperci (vezi micoriza).

• Organismele parazite

Organismele parazite tr iesc pe seama altor organisme, hrana lor provenind dină materia vie. Cele trei forme de parazitism (accidental, facultativ, obligatoriu) sunt larg r spândite în natur , afectând multe organisme, de la bacterii (pot fi parazitate de c treă ă ă viru i), pân la animalele mamifere i om. Exist ciuperci parazite, plante parazite,ş ă ş ă insecte parazite, etc..

6

NUTRITIA HETEROTROFA LA PLANTE

Organismele heterotrofe se diferentiaza in categorii care se deosebesc intre ele prin sursa de substante organice si modul de folosire a hranei.

Nutritia organismelor saprofite.

Organismele saprofite sunt unele bacterii si ciuperci. Ele absorb diferite substante organice dizolvate in apa; se hranesc cu substante organicce din corpuri fara de viata pe care le descompun., utilizeaza ca sursa de carbon, substantele organice;

Substantele cu molecula mare, insolubile, sunt descompuse in vederea absorbtiei in substante mai simple; acestea sunt solubile si pot fi absorbite .;proteinele sunt descompuse in aminoacizi, polizaharidele in glucide simple;

Saprofitele pot fi :

• omnivore –se pot hrani cu substante organice variate rezultate din resturi vegetale si animale – mucegaiul alb (Mucor mucedo);

• strict specializate, pot folosi numai o anumita substanta organica - exemplu specia Mycoderma aceti-procariot care transforma alcoolul etilic in acid acetic.

Ciupercile –mucor mucedo/mucegaiul alb; ciuperca de camp etc.

Saprofitele actionand impreuna, descompun pana la urma in intregime resturile organice, mineralizandu-le; reprezinta descompunatorii in cadrul biocenozelor; asigura hrana minerala necesara plantelor verzi si au o actiune igienica insemnata;saprofitele specializate si eventual transformate genetic pot fi folosite pentru distrugerea unor poluanti – petrolul, mase plastice; redau circuitelor bio-geo-chimice elementtele si substantele minerale ce au fost integrate la un moment dat in materia vie.

Unele saprofite produc alterarea alimentelor si le combatem prin: congelare, deshidratare, fierbere, folosirea unor solutii concentrate (o dulceata bine “scazuta” nu mucegăieşte), adaos de substante conservante (conservarea construcţiilor de lemn).

Saprofitele concureaza intre ele pentru hrana - unele specii isi inlatura concurentii secretand antibiotice; ele pot fi utilizate in industria antibioticelor: penicilina, streptomicina etc.

Nutritia organismelor parazite

Organismele parazite sunt reprezentate de diferite specii din cele 5 regnuri:

procariote-bacterii –bacilul pneumoniei;

protiste – tripanosoma gambiense;

fungi- cornnul secarei , taciunele, ruginile graului;

plante –lupoaia, cuscuta;

animale –viermi, insecte;

ectoparaziti- lipitoarea

endoparaziti –viermele de galbeaza;

7

P arazitii dauneaza gazdelor prin extragerea de substante nutritive ,prin eliminarea de substante toxice pentru gazda sau prin lezarea unor structuri ale gazdei; gazdele prezinta

semne de boala(simptome) caracteristice si au reactii de aparare specifice:cresteri de temperatura,inmultirea unor globule albe etc.

Bacterile produc bacterioze,plantelor, animalelor si omului ;ciupercile parazite produc micoze;

Sunt si plante superioare parazite:cuscuta(tortelul)lupoaia(orobanche minor), muma padurii(lathraea)

si-au pierdut clorofila

au haustori care patrund in vasele conducatoare ale plantei parazitate de unde extrag seva

ciuperca rugina graului paraziteaza alternativ si obligatoriu graul si dracila

sunt specii parazite care trec de la animale la om si produc zoonoze

bacterioze:antrax,leptospiroza, salmoneloza, tuberculoza;

micoze:tricofitia

unele bacterii sunt folosite in combaterea biologica a insectelor-Bacillus thuringiensis , paraziteaza insectele.

parazitii animali: viermi-tenia, viermele de galbeaza, limbricul ,lipitoarea,;

aparat reproducator perfectionat;hermafroditism multe oua rezistentet la conditii de mediu; multe seminte,gazde intermediare;

rezistente la atacul enzimelor gazdelor;

carlige, ventuze de fixare ,structuri de aspirat hrana;

regresia unor organe: circulator, respirator,digestiv,sistem locomotor; producerea de substantte anticoagulante;

insecte.

NUTRITIA SIMBIONTASimbioza este o relatie reciproc avantajoasa intre 2 specii;

simbiozele au ca obiect apararea, raspandirea ,dar, cele mai multe sunt trofice(bazate pe hranire)

LICHENII –organisme rezultate din simbioza dintre o alga unicelularta verde sau o cianobacterie si o ciuperca.Ciuperca furnizeaza algei apa si sarurile minerale pe care le poate absorbi;Alga furnizeaza substantele organice pe care le produce in fotosinteza;acesti 2 parteneri depind atat de mmult unul de altul incat formeaza un organism de sinteza LICHENUL.

MICORIZA –este simbioza dintre radacinile plantelor si unele ciuperci; ciuperca ajuta la absorbtia apei si sarurilor minerale in schimbul substantelor organicce:larice,brad,stejar, mesteacan, orhidee; intre plante leguminoase si bacterii fixatoare de azot.

8