ANUL I I I NR. 307

1 -m a u t i

i2 jrt:(»{ t?A iîiF îooi

.1 PAGINI :t I,IU ;

; Do cel puţin zece ani ne .aflăm într-o stare de acută criză ener­getică nu îh primul rînd dato­rită unor factori de ordin extern (creşterea preţului ţiţeiului, situ­aţia politică diri Orientul Apro­p ia t.ş i M ijlociu etc.), ci politicii noastre ^economice, care. nu a ţi­nu t cont îri strategia; dezvoltării- de un indicator. de extremă im ­portanţă, in ecuaţia eficienţei: consumul- de resurse energetice. Dacă in- acest u ltim deceniu.- în ’ , ţările' economice dezvoltate con­sumul de energie a crescut în- ;tr-un ritm _ m ult mai ' mic decît cel al produsului intern brut, iar în Japonia acesta este chiar mai mic decît 13 începutul/deceniului (îi£ ^ condiţiile im ui ritm'"relativ îna lt de creştere' economică), la noi . situaţia este oarecum inver- . sâ: creşte în ritm mai înalţ con­sumul de energie. Domnul riiinis- tru de. stat Anton Vătăşescu ne-a spus sîmbătă seara că noi' con- ■-

'Sumăm mai multe gaze -naturale decît Franţa, iar consumul spe­cific de energie electrică' este mai mare de cinci ori decît cel din Japonia. Ne aflăm; deci, într-6 situ- - aţie paradoxală: nu sîrit satisfă- ' cute integral / cerinţele de con­sum de resurse , energetice nu

pentru că acestea (resursele) sîrit mici, c i”.pentru că este exag«frat: consumul. . - —; ; J ’

Putem- în jura vechiul regim,_ putem face • greve §i cere de­misia Guvernului, că pe/, termen scurt tot riu se va îriiburiătăţi substanţial , situaţia ‘ aprovizionă­rii cu energie electrică, -gaze nâi- turale, produse petroliere. / Nu

du-ne în exclusivitate pe resur-'~ sele «interne de energie electrică,*

ţiţei, cărbune, gaze' naturale.' Cu -decenii' iii urmă citeam sau ni se • spţmea că România, eâte o ţară cu' multe bogăţii, în 1 subsol, ' ,c u ' ape şi. păduri îndestulătoare," cu

"păm înt roditor. In anii din ur­mă,- cîrid ■ se; întrevedea, falimen-

1 tul- politicii- econorriice supercen-"

ENERGIA il« / ECUAŢIA EFICIENJEIputem spera în .a ju to a re ,- sau/' chiar dacă ele vor veni, rezolvă doar parţial şi temporar Criza îri care, ne aflăm. N i se spune că sînt,speranţe de ceva gaze,' 'de ceva'ţiţei din zona Golfului..Vom trăi şi/vom vedea. ; , ' ‘ r ; :. Economia noastră nu m âi po- ■ te funcţiona în actuala structură' şi îrt condiţiile în . care tehnologi­ile, , în ansamblul lpr, sînt mari consumatoare' de materii primeşi resurse energetice. Restructura- ■ rea economică, introducerea unor tehnologii modeme . a ţ face . po­sibilă 'crcşterea economică în-, tr-un ritm mai înalt, chiar bazin-.

tralizate; ni s-a dat a înţelege că lucrurile-nu stau chiar aşa; " că.. avem resurse puţine şi sărace.' Acum 'rii se spune, tim id şi cu - prudenţă, că am avea totuşi,'im ­portante resurse care, exploata- ' te cu echipamente moderne’ şi preparate jîe baza- unor noi ţeh- ■' nologii,, ne pot asigura dezVol ta-: rea. Subscriu -la-.aceasţă‘ apre- ciere. ...‘ Pentru a avea resurse', materi- ale’: hecesaro progresului econo---’ mic, cel mai important este de

'a le utiliza'cri riiaximă eficienţă,- de: a"consu'ma. raţional,'-nu de a , risipi. - Să avem pe- moment- în

vedere avertismentul - din "ultl- /mele decenii al oamenilor de şti-1 ' inţă cu gîndire -prospectivă, pri- ,vind .caracterul lim itat al ■■ resur­selor materiale, inclusiv al celor energetice? Noi riu ărri ţinut cont de acest avertisment şi am ajuns unde am ajuns, Pentru aceasta suferim .şi; plătim,- sărăcirii, se ac­centuează haosul -economic şi, -pe .acest fond,'- nerriulţumirile socia­le/- " " ' ' ;"••'■■■ / -/ / Sirit absolut necesare măsuri, de urgenţă pentru a salVâ ce se nvii po'atc salva, sîrit încuraja­toare unele promisiuni ; privind liv iarile .de ţiţei şi gaze naturale pentru ameliorarea aprovizionă­rii. D a r ,: pentru viitor, singura /soluţie" este de a, lua - taurul de coarne. 'Adică de a aşeza econo­mia româneasca şi în special in ­dustria pa coordonatele dezvol­tării/moderne, lă' parametrii a- cestui Ultim- deceniu de sţco l şi mileniu, în - care consumurile m ateria le 'ş i; îndeosebi cele de e- nergie .(Sub-diferitele el forme)' reprezintă - variabile foarte* im ­portante în ecuaţia eficienţei, cu tendinţa de reducere relativa- : şi chiar absolută ■ • ■

' Ion GO IA

întrebări partizaneTeribil cît e de-curioasă lumea'

. fn probleme de politică! Motive- - le sînt de natură variată, , dar.

i gravitează în ju ru l a doyă atitu­dini : ţ pe de o : parte dorinţa de • mai • Jlarg!^;şlţ;inâx. o b ie c ţ i i , cu­noaştere a . realităţii;.-;de cealaltă— participarea pătimaşă, 'parti-

i zână,1 l la influenţarea ; mersului societăţii, noastre. Apropo de in­fluenţare, Cuvin tul acesta'a fost des folosit :înblocul peiorativului, manipulare, ori a ceva mai tem-v peratului;manevrare. Necazul es-,-. te că % majoritatea oamenilor, (nu:

: şi- cei' care;, l-au ; lansat chiar in scopul. . . m an ipu lării) nu înţe-; leg-că tocmai asta este însăşi e- senţa politicii:1 influenţarea unor : oameni cu interese identice ori; .apropiate p înă într-atît încit sa urmeze' cu . fidelitate programul unui-partid, program mai m ult sau mai puţin apropiat de inte-' fesele, indivizilor luaţi • în parte. ; ' Sg: revin acum la curiozitatea : faţă de politică, în marea ei ma-

■ joritate/ partizană - atunci cînd caută sâ se exprime public. ' O ' cititoare îm i pune cîteva îritre- bări pe marginea raportului pre­zentat la începutul • săptămînîi trecute ,in :legătură» cu evenimen­tele diri 13——15 iunib 1989. Mai întîi îşi; exprimă' •: ? dezaprobarea pentru faptul că, după cum” re- • iese din raport, ş-au furat din casa d-lui Raţîu o sută de m ii de dolari, ia r'de la ^ediu'- partidului d-sale peste o juiiiătate-de m ilion \ de dolari- Mă' fa! iez intrutotul aces­tei luări/de poziţie- şi,»ca şi: dîri- • sa, condamn raptul, violenţa/ in-? juriâ etc. Mai departe; îrisăi mă ; întreabă' de unde erau acei bani,' de ce erau ţinute asemenea su- '- me în bani „lichizi"-şi'Ia ce fo-; loseau-eic/ Evident, nu mie' tre-'1

' buia să mi se pună aceste între­bări.; în ce ' mă priveşte, pot, , cel

, ? mult,, să presupun că d-1 deputat ţinea acasă o parte. din , marea

■ sa avere — iar -legile ţării noâs- : trc-îi permit s o facă.- ;De unde era suma respectivă la -sediul partidului? • Bănuiesc că din 'co*; tizaţiilc membrilor -partidului, în deplină legalitate, întrucît oricine

- poate face .donaţii, poate cotiza< ,cU cît şi in ce valută doreşte. De

ce se găseau, aceste sume îri „li­chidităţi" ?şi nu în cecuri; de ce nu okw depuse, cu folosul do- blnzii,' la bancă? E dreptul oricui să renunţe la acest avantaj.' L â ce foloseau dolarii? Presupun că îşi aveau -utilitatea lor; pentru efectuarea unor plăţi/ care ar * fi fost prea anevoioase ori incomo- (le prin cecuri. ' — . :

: ■ întrebările,, curn aţi dedus, au un caracter partizan m ai iriult

; sau mai puţin .vizibil. în 'privin- ţa bănuielilor cititoarei nu le mai dau curs, deoarece fariteziă nu1 ne lipseşte niciunuia. : însă, de vreme ce s-au făcut plîngeri la tribunal în legătură cu aceste sume — ceea ce presupune şi ve­rificarea realităţii existenţei ■ lpr. —, se pot justifica, legal şi;:-la» celor pricepuţi să se ocupe • de treburile lor. Nu că aş f i Un par­tizan al d-lui Raţiu, dar crea că dacă toţi am începe să ne facem publice toate bănuielile, toate o- piniile şi toate adversităţile,-, am a ju n g i la' o.' perfectă- babilonie* (deocamdată sîntem doar pe la ' jumătatea ei). Şi piarcă ceva'm âi m ult calm ne-ar prinde m ai bine/ mai -ales că noi, românii, -tnu «

: luăm aminte la alte popoare 'şi, grozav nc place să ne p îrîm şi şă

i ne bîrfiitt reciproc; ■> ;-/>'-■ i.i : .;. Ilie CALIÂN

PROTESTDIN PARTEA, ASOCIAŢIEI

Am aflat cu Îngrijorare şl in- ; dignare despre intenţia Primă--' riei - de a . aproba construirea, u- nor case tip vilă .In zona Colina-*! Făget Am intim ituturor >! -celor tentaţi că aceste-terenuri slnt ale mănăsturenilor $i- vor fi restitui iţe tn ‘ următoarele' săptămîni proprietarilor, conform , Legii fondului funciar" Mai am intim tuturor - că .mănăşturenilor le-au fosţ deţnolate casele, li s-au luat

pămînturile, fîneţele, păşunile,-

grădinile, iar ei au fost înche-'

suiţi tn bjocurl. Nu vom adm i­

te. sub nici o formă, o nouă ex-

,»FIII:,V E C n ilIL U l m An A ş t u r “

; propriere în favoarea noilor. *şî -■‘ vjiitorilor. îmbogăţiţi, tot pe spi-

narea noastră.-ţ ; r- ; ; .Aducem Ia cunoştinţă.-tuturor.'

- că In Mănăştur mai există loc doar pentru următoarele: statuia lu i Avram Iancu,, policlinică,

ispital, brutărie, hala agroalimen- ; tară casă de ■ cultură; terenuri sportive, bazin de înot. patinoar, parc al copiilor.

. Zona Colina —• Făget tre­buie să rămtnă, şi va „ rămîne,

. ceea ce este, adică o zonă de. a- grement pentru folosinţa şi bU-‘ curia tntregii. populaţii clujene.

.P înă aici democraţlal . .

Pe noi dne. ne fbanţează?1 Aflării/ cu stupoare, că dl,, de­putat al P.N.Ţ.-c.d. C luj, Iorilta-

, ţîu, si donat; sumă de 1,5 m ilioa-. ne dolari unei universităţi ame­ricane „pentru înfiinţarea cate- '

..in ,,care /Universitatea din circums­cripţia unde este; deputat se zba­te sâ obţină ‘ fonduri- de măcar r cîteva m ii de do la r i1 pentru o u-, til^re miniriiă de subzisteriţă.'

Acel studenţi, care şi-au con- ' sumat energia şi timpul în 'v luna ' decembrie, . făcînd demonstraţii : antiguyefriamentale, : reclamînd/, printre altele -şi o slabă dotare a învăţăm în tu lu i,; universitar, / pot Să se convingă şi de data aceasta pe cine au susţinut, deoarece, în afara unor donaţii de la străini, săraca Universitate clujeană nu . a sim ţit .. .nici r/cel mai m ărunt / sprijin material din partea unor români _ m ilionari şi influeiiţi. - •

* îri acelaşi timp. Guvernul, prin Ministerul Învăţăm întului şi Şti­inţei a fost de acord cu pornirea construcţiei unui nou campus iii-' niversitar şi a unei moderne' fa-' cultăţi de fizică. De asemenea, în, cîteva săptămîni vom avea feri­cirea de a fi conectaţi • prin sa­telit cu bibliotecile americane pentru .a' avea acces la ; băncile

de informaţii şi;documentaţie- şti-' ' inţifică (sistemul BITNEŢ). ■ ţ

.Avem nevoie de o acţiune con­certată pentru modernizarea ur­gentă / a , laboratoarelor cu echi-

,rpamen|e tlo ca]cui şl cu aparaţu/ ră "moderriăv ^rie1-zbaterii1 ' într-o mare lipsă de documentaţie şti-' inţifică (pentru că începînd din anul 1931 nu s-au riiai făciît a-

7 bonarnente la reviste de specia^ litate din Vest),-avem nevoie de

. burse, pentru,specialişti şi .pentru studenţi, rie trebuie fonduri pen­tru amorsarea unor programe de cercetare ş.a.m.d. i :: , î ^ //, Iată, domnilor/politicieni, o

poartă larg deschisă pentru ' a fir­marea patricrtismului dumnea­voastră, pentru că se pare că pentru - alţii patriâ_ este cu p mic şi preşedinţia cu p maro.

Consider că, fă fă a face din această, un m ijloc de propagan­dă electorală, deputaţii de C luj

-trebuie să ,se apropie de ' A lm a Mater Napocensis, să conlucreze la programul de . sp rijin . şi dez­voltare, căci este retorta unde se plămădeşte o parte din viitorul

-naţiunii noastre — şi nu în alte părţi. Aşa trebuie să facă un bun român.

Lector univ. dr. .L. DARABAN

/, / , ,. VIZITA

La invitaţia domnului Ion E* licscu,. preşedintele- , României^ ieri. a început vizita in ţara noas­tră a dornnului Mircea,- Snegur» preşedintele Republicii Moldova, Oaspetele este însoţit de m inis­trul; relaţiilor externa a l R.S.S« Moldova,’ domnul Nicolae /ţ îu . Aseară ă aicut lo e ' o întîln ire între cei doi preşedinţi. -In cur-

■sul' zilei de azi, Mircea-’ Snegur se va adresa celor- două cairiere

-ale rm lam ontu lu i României. .

.- COMUNICAT'.'-:/,;- , -

- -43irout de jiresă al Preşedinţieî României comunică: . / . : . ; „/• l.a U • februarie - 1991, preşe­dintele', României a - promulgat Leyea conflictelor ' de rriuncă ca va intra în vigoare la da ta-pu­blicării în Monitorul Oficial. Le­gea conflictelor do -muncă fusesa restituită,' în. prealabil,.- de; cătra

•preşedinte ' Parlamentului,- soli- citîndu-se p nouă/deliberare . a-’ supra unora dintre , dispoziţiila, sale, pentru;a se asigura garan­ţii suficiente manifestării, depline^ a libertăţilor - sindicale şî pentru exercitarea; dreptului,; ia /gervă.

(JUVEItNAMKNTÂLA . .

- Ie r i, a avut loc şedinţă Birou* lu i Executiv al Guvernuiui,-lăr­gită prin participarea şi a altor

, mem bri'; ai Guvernului, direct irnplicaţi în orientarea utilizării şi salarizării, . personalului, pre- cuiu j.i; ia asigurarea, protecţiei

? sociale. ,Pi'iritre prdbleinele abor­date . s-a-,-aflat - :.. situaţia gravă creată in economia naţională ca airmare a acţiunii, de 'întrerupere a . lucrului de icătre-unele sectoa­re ale. căii, ferate d in cele; şapte judeţe ' ce alcătuiesc Regionala C.F.R. Iaşi.; P rin modul ei j de /declanşare,- această' acţiune a» narhică — în contradicţie n u 'n u ­mai cri/legea, d a r şi-.cu poziţia

. marii..' majorităţi â satariâţîictr şi sindicatelor - din ansamblul .'căi­lor ; ferate/- i ţ o m & n e r e p r e z in t ă \o încercare/de. presiune/ inadm i­sibilă,; care nu ţine scama de re­alităţile- deosebit de /aspre /, ala actualei. Kituaţii economico-socia- leTi 'ţariî; Tiefacînd aUceva decîîi să „ submineze înseşi activită­ţile agricole, industriale şi da aprovizionare a populaţiei^ 15i-

^rouly Executiv a l Guvernu-- lu i a, cerut să i se - prezint© ziln ic/ s ituaţia : daunelor provo* cate agenţilor economici şi- po­pulaţiei, 'ca efect a l întreruperii activităţii /Regionalei C.F.R. făşi, urm înd ca aceste'daune sâ. fia ' recuperate’ pe cale legală (pe ba­za concluziilor Comisiei Guver- riambntale, la fel se vă proceda', şi în cazul recentei acţiuni 'gro^' viste ilegale a /personalului/ na-/ vigant de Ia. TAROM). Pentru ( creşterea eficacităţii forţelor cu-" re participa la cariipania' de. an- ", ţibanditism ’ ş i . ăritivandalism îri .calea ferată, de protejare a pu» - blicului călător şi- a lucrătorilor de la calea ferată au fost'apro­bate ' rriăsurile propuse de’ Minis­terul de Interne şi Ministerul Lu­crărilor Publice, Transporturi loc şi Am enajării Teritoriului, pen­tru întărirea cu 'personal şi îrk plan logistic a Poliţiei-Feroviare.

70C P£ MUCH/£ O/f/r: --Ne <amintim c u ; destule emoţii de .acea, seară .de ianuarie cînd am aflat despre iriterzicerea ziarului

."„Renaşterea bănăţeană” în urmă unor manifestări de stradă pe care prefectul judeţului le-a consi- ,'derât îndeajuris, de periculoase' pentru a Se, socoti■ îndreptăţit să ia/ măsura respectivă. Se invoca âpa- /riţia . în / cotidianul. timişorean a unui articol .des- > pre/ societatea „T im işoara",. textul publicat, fiind considerat calomnios.' Guvernul' a num it o'comisie pentru, cercetăreă adevărului afirmaţiilor din‘ „Re- nâşterea bănăţeană", comisie care, într-un timp re­lativ scurt, a făcut publice constatările sale.. Iată,'

-în continuare; unele pasaje din raportul respectivi Societatea „Timişoara" s-a înfiinţat îri 19 ianuarie

1990 şi a prim it , avizul M inisterului Culturii, dar „obiectul de activitate ăl societăţii, consemnat în procesul-verbal d e ' constituire şi î n ' hotărîriea • ju- decătoreăscă prin care s-a; dispus înregistrarea acesteia ca persoană juridică, nu concordă cu cei âv izât de Ministerul Culturii. în luna august, so­cietatea â elaborat un nou : statut, care există la judecătoria Tirriişoara diri adeeaşl iuriă in dosarul societăţii, dar nu a fost înregistrat legal, neexistî.nd nici >o menţiune de primire ş i , soluţionare. De ase­menea, modificarea statutului nu a fost prezenta­t ă , nici Ministerului Culturii. Tată un prim aspect careTie purie fn gardă asupra" intenţiilor numitei societăţi La urma urmelor, dacă; nu ai ce asctin- de, nu ascunzi pur şi simplu. ' ; -

..'.Îp. legătură .cu„intenţia .de. aducere la Tiniişoara a ex-regelui, M ihai, lucrurile par .a fl riiai compli­cate.' Se confirmăm, faptul că- ex-regelo a fost in--' vitat la Tiniişoara- dar;nu 'se .'ş tie de către cine. •Raportul conţine mai; multe date despre colonelul Oancea, şeful Direcţiei judeţene a poliţiei, mem­bru în 'Com ite tu l de. conducere a l societăţii, caro a efectuat’ In- luna 'septembrie ’o vizită în 'Germ an ia pentru a participa la un . concert al Filarmonicii diri Timişoara,; ce a avut loc într-un; castel apar»

• ţinînd. fam ilie i/ Hohenzollern. (Dar ca ara şeful-poliţiei cu turneul .F ilarmonicii?? ' Şi cum de s-a potriv it concertul tocmai în acel castel?! Ori toate, inclusiv „turneul" şefului poliţiei; fuse­seră bine potrivite d ina in te?.. . ) ,D upă concert. <s-a întîln it cu soţia ex-regelui Milrai. Tot domnul- co­lonel a avut o 'întîlnire tn 'cabinetu l propriii cu

. Doru. Braia, care ,i-a'mulţum it „în legătură cu po­ziţia favorabilă privind Intrarea sa în ţară în oc­tombrie 1990; cîhd încă nii avea statutul do cetă­ţean român,-din care cauză a fost oprit la fron­tieră". Să înţelegem câ şeful poliţiei l-a introdus clandestin ' în ţară? Aceluiaşi D ./B ra ia i-a cum­părat un bilet do tren pentru Bucureşti. Trcab<* de şef al Poliţiei judeţene. . . în acelaşi timp, rft-

' . \ Vaier C n iO R E A N q

-. (Continuare în pag, a IlI-aJ

ADEVARUl DE CLUJ PAGINA 2

In premieră Ia Opera Română: DON CARLOLuni. 11 februarie, a avut Ioc

premiera operei DON CARLO, de Giuseppe Verdi„ pe nn libret de Joseph ÎAiry şi Cam ille Do Locle; după drama lu i Schiller. lacontestahil. Do» Caria, este Bre moment de referinţă pentru ins­tituţia clujeană In actuala sta­giune. Ea vine pe un fond de criză a publicului. Dar şi pe un fond de criză a operei în gene­ral la noi în ţară- O r t e doar

• wr singur lucru, num ăru l spec­tatorilor fi» -sala de spectacol a srâzot simţitor. Iată: de ce am

-ţi lărgit aria tematică a discu­ţiei. ca domnul Angliei I , Arbo-

' re, regizoru l spectacolului;, por­n ind de la chiar ideea m ai sus am intită. ' • '

— Este o aserţiune, « j zice eu, falsă. Ir» lume, opera are ta u ltim ii an i tm succes nemăsurat

■ Publicat' năvăleşte pur ţ i sim­plu f e ; sălile de spectacole. La <■ w i , criza, operei este determi- > nată tocmai . de involuţia gem*-lu i ta cee» ee priveşte mijloace­le de reprezentare, fn- u ltim ii an i. Opera a suferit un regres, o abatere pe loc, o rămînere tn~ tr-nn cere. Intr-a firidă* intr-o - peşteră întunecată. Opera « fost socotită elitistă,. lipsită de va­loare de cuprindere a unei m a ­se de pub lic şi, din această cau­ză. Opera- s-a întors lai nişte ori>- gin» Întunecate care n u i-au a» parţtout niciodată. S ingura să­rut te de a relua contactul cu-ptfc- ; b licul este dp 'a-I ©feri ceea ee are Ia îndem lnă însăţi Opera» ; Anume, prospeţime existenţială, prospeţimea vieţii, ceea- ee e muzical în viaţă. Faptul cft pes­te muzica- aşa-zisă clasică, a nă­v ă lit în u ltim a vreme, parcă m a i puternic, roefc-uî, sau alte forme muzicale moderne, e- « n fe n o m e n d t se*/poate de natu-: ral şi e normal ca stanei .c înd ' o muzică ntf-şr face sim ţit fiorul care-i aparţine, să fie Înlătura­tă- ■ > Sînt sigur 'că tot tineretul

's-a adresat acestei ; muzici care,7 pe ligă faptul că îi oferă sen-

aaţii ş i forme de exprimare ti-

pice pentru tinereţe, opreşte a-

eeastă tinereţe d e l a a ^ ş i gin--

di. Dar Opera ii oferă această posibilitate. , j ,

’ Un om care s ă ' trăiască fără a gindi, n u poate fi eont-eput ca atare. Opera li dă prile ju l să intre în . preocupări/ în is-

. torie, opera aparţine istoriei. Is­torie înseamnă viaţă ş i aparţi-' n ln d vieţii, trebuie să aparţină şi acestui tineret. E I se va apro­p ia de operă ş î va reveni "în să­lile de spectacol: S înt sigur de acest lucru.

— Sinteţi Ia a d ia tatilinir® cn u » op verdian? Aţi mai mon­tat „Don Carlo*Ţ

— Don Q irtb nu am m ai mon­ta t decît Intr-o- încercare puţin m ai redusă în cadrul cnnser- va torului bucureştean. E p r im a ;'

- dată că o abordez in întregime. Verdi . îm i aparţine. Ctt Verdi am debutat ea regizor ş i Ia O- pera Rom ână d in C lu j, ca Ţru- badarut. Imediat după- aiceea, Rigolrtt*. v— Ce « te tre » Ia Verdi? C it referire ş i )a JOoa Carto-.

— Ce este' grea la Verdi? S ă înţelegi c ită umanitate, cîtă via­ţ ă există în- personajele lu i, în desfăşurarea dramatică, cită ac­tualitate găsim to manifestările sensibile ale om ului tn toate libretele şi te toată muzica sa. Actualitatea cea mai stringentă :* muzicii «M ar dacă a fost com­pusă acum u » secol ş ic e v a . in ­tuiţia aceasta genială a compo­zitorului reuşeşte să ne capteze* şl* astăzi. Ca sensibilitate, ea for­ţă 'd e convingere, este la fel de anua lă . Don Carto va încerca să lege &- epocă- de eflorescentă. a genului aiei Ia C lu j eu zilele _■ de astăzi. O epeeâ .pe care noi am trăit-«r ca- tinereţea noastră^ ş i care s-a pierdut sub 'im peri­u l unor preocupări cu totul stră­ine de neamul nostru V şl preo- ?

. cupările noastre culturale. Aş dori prin Don .Caria să refac a-; ceastă legătură cu un mod dea gîndi, cu un fe l de a te apro­pia de actul de cultură, cu seii-" sibilitate, cu emoţie, dar şi cu puţină m inte, eu puţin gînd, . să filtrăm emoţia şi prin m inte, să găsim legătura care trebuie să c facem . între emoţie şi

r minte, între gîndire .şi emoţie./ — "finind cont de echipa ca care lucraţi avansez o întrebare îndrăzneaţă; anticipaţi -pentru Instituţia clujeană, nn- sncces?

' — Este o echipă -de . oameni foarte talentaţi. Poate că o bună, parte din profesionalitateo > caTe

; l i se pretinde n u existăm Dor entuziasmul lor. pofta lo r ' de a m unci s înt nemăsurate, admi. rabile. Ş i -sint convins. câ, fn foarte scurtă vreme prii atinge treptele profesionalizării - fără n ici u n fel de discuţie. S în t oa­meni dotaţi a tît vocal, cit şi muzical, scenic. Insă,, dacâ nu Ii s-a cerat p înă aeuma; de unde să dea şi ce să dea. In m od nor­mai; ar trebui să fie: pn succes. Totul e ca publicul să- fie ' în ­credinţat ş i să ia - cunoştinţă că n u m a i este dus; de nas: cum 1 a fost dus: pînă: acuma. Publicul e foarte' greu de păcălit. Să spe­răm că acuma; ln condiţiile ln care . spectacolul este 'Intr-ade­văr nou, acest lucru nu se va m ai repeta. Publicul îşi va da seama că de data aceasta este respectat. .Este condiţia fine qua n o» a oricărui artist de- a-şi res­pecta publicul, de a-1 acorda a- tenţie ş i consideraţie. Publicului chiican I i oferii» un lucru nou, valabil ş i proaspăt.

Demostene ŞOFRON

DON CA RL0 , luni, ît-februa­rie. ş i vineru 15 febr»iarie. orele 13 30. Dlrijorr Petre SBARCEA Regizor t Anghet Î- Arbore,*: Sce­nograf: Cătăln» Arboret fii dis­tribuţie: Mircea- Moisa / Mircca Sâmpetrean (Filip al lî-Ieaj; Ion P o ja r (Dtrn Caria); Gheorghe Mo- eroyan/ Dan Scrbar- (Rodrigo); Iu­lian Jurja/ Tltus Pauliue (Mare­le Inchizitori; Ion Iercnşan/ Ioan Ţibrea (TTn .călugăr); M ia Kir- kosa/ Rodica1 Tnma (Elisabeta de Valois); Ana Oros/ Margareta Vârban (Principesa de EboFiJt Rodica. Balteş/' Doina Neculce (Tebaldoj; Mihaeta Ungnrean» (Contesa de Arembergj;, Rşbert Nagy/* Cornelîu Tudosie (Contele de Lerm a ş i Heraldul regali; Mi- rela Drăghici/ Carmen Gorban (O voce din cerj.

' crete Uniun ii Sovietice, a fost condamnat la 20 - : ani închisoare de uri tribunat d in Los Angeles. Es-

,r te p rim u l agent F .B J. condamnat, vreodată pentru' spionaj, informează autorităţile americane.

T U R D E O R I Z O N TE ST IM Ă R I... EXAGERATE

Revista londoneză «Harpers. and-Occen*. citată de agenţia Reuter. afirmă că regina- Elisabeta a It-a a Marii Britanii cEjtigă z iln ic 3,6 m ilioane dle- dolari numai din tiobînzite aduse de inyrsti- ţiile personale. Cu-bunuri pt-rsoniale în valoare de 13 miliarde «Ie dolari, regina Eli-sabetâ a Tl-a este fo fruntea celor mai bogate femei "din lum e. îna­intea Johannei Quandt care deţine majoritatea ac­ţiunilor B.M.W. (5 m iliarde rfe doîari) ş i a Imeî- dei Marcos (3 m iliarde de dolnri). Un purtător de «Uvtnt de Ia Buckinghan» Paîaee a calificat esti­mările revistei Jondoneze ca deosebit de exagerate.

b o a l a jtnrsTERtoĂsAr

într-un oraş -dîn statul Kaduha, în nord-estul Nigeriei, pe parcursul a două săptămîni 3S. de per­soane au decedat ca urmare a unei boli calificată

autorităţi drept «misterioasă*. Specialiştii che­maţi la faţa locului n-au putut stabili nici un d i­agnostic.

'■ / ' CONDAMNARE

Richard Miller. fost agent a l B iroului Federal de Investigaţii (F;B.r.), acuzat de a f i furnizat se-

DESTW ATIE n o u a _

Vasta reţea die adăposturi antiaeriene, construite în China în an ii confnm tăriî ideologice cu Uniu­nea Sovietică, a primit, o-nouă destinaţie: cultiva-

; rea de legume, creşterea broaşteîor (rafinament culinari; a melcilor (tot cu scop culinar) ş i scor­pionilor (utilizaţi In industria farmaceutică). Ţă­ranii d in X ian (centrul Chineif a » folosit cele 205 adăposturi dins zonă. însum înd o suprafaţă: «te pes­te 110.000 m p ., ln scopurile arătate anterior şi cn- rezîritate spectaculoase.

_ N INSORI Ş L .. INUNDAŢII

. C irta 5000 <îe sate şi cătune au fost total izolate -datorită ninsorilor abundente căzute î» Turcia, fn

^nordul ţării, în unele zone grosimea stratului de Zăpadă depăşind 2 metri. în Iran, în schimb, pes-

- te 80 de" localităţi m ra le au fost distruse şi circa . 10.000 de persoane au' rămas fără adăpost ca ur­mare a gravelor Inundaţii ce s-att,produs în sud- esUil ţării. : ■ /

PROGRAMt’L SrU D IO O Ltn DE RADIO CLUJ:

Wicrcurl: 6,00—3,00 j t m i di­mineaţa" - actualităţi şi muzt- <ă; lOfiO — Ambient-2000; «UOf— La fin tina dorului — muzică populară; 11,00 — Chemarea pă­mântului; J1.3® — Anotimpuri m»7kate; 12.00'— Reporter *91; 16,00 — Agora — Forum; 16,30— Supersound — muzică uşoa­ră; 17,00 — Buletin de ştiri; 17.10 — Globul muzical — m o zieă de film ; 17.40 — Realitatea economică: '20.00 — ‘ Salonul, a r­telor; 20.3U — Radio^cnatlif.

SPECTACOLE Teatrul Naţional — D IVORŢ IN STIL ITALIAN, ora î*

• + ■' Universitatea liberă prezintă azi, ora 17, 1*» ;sala mică a Caseiuniversitarilor, expuneren- OC- U'.WIAN FODOR — PnOFESOK,

M E D ia . UMANIST. Prezintă: prof. dr. docent Crişan Mircioiu; m iercuri., ora 17. expunerea: V RĂ JI, ALCHIM IE , REMEDII Ş l OTHAVUni IN OPERA LU I W . SHAKEŞPEARE (II). Prezin­tă cti diapozitive: prof. univ., dr. L iviu Safta; .- ora 18, expunerea:

-ORAŞE MEDIEVALE ITALIENE: VERONA. PISA. BOLOGNA. Prezintă cu diapozitive: conf .univ. dr. Cornelia Berindan, arhitect

VERNISAT.

Mllne, miercuri. J3 februarie, ora 12, In sala mare din cadrul Complexului Expozitional a i F i­lialei. C lu j "a Uniunii Artiştilor plastici din România (str. lu liu M ani» nr. 2 —41. are loc verni­sajul jSatonului anual de artă decorativă 1990*.

• NU VREA 0 PORNO <8; 10; 12; 14; IC; 18; 20) - Republica • SEXMiSS/ON i<J, 11,30; 14;

lfl^O; 19) « ŢINUTUL UITAT DE TIMP (12; 14; 16; 18);/DE­SENE ANIMATE r(10) — Dacia • NU POŢI OPRI MUZICA (9; 11^0; 14; 16^0; 19J • CVARTE­TUL CRIMINAL1ŞT1LOR (12*. 14; 16; 18;) % DESENE ANIMA­TE (10) — Mărăşti # RIN G KONG EVADEAZA (9; 11; 13; 15; 17 r 13) — Victoria;' 11, 12 februarie CABARET (9; « ,30 ; 14; 16,30; 19); 13 februarie; CA­BARET (9; U JO t 14) • CINE­MATECA: IN UMBRA PROHI­BIŢ IEI (17; 19,30); 14 februarie: CABARET (9; 11,30; 14); CINE­MATECA: CEI M AI FRUMOŞI A N I (17; 19,30); 15 — 17 febru­arie: XA BA RET (9; II.30'. 14; .163); 191 — Arta • LAMA

Z1MŢATA (12; 143»; 17) —

Muncitoresc # O FEMEIE FACE CARIERA (9: I I ; 13; 15; 17; 19>

- Favorit • RINDUN%CA NEA»

G R A (13; 15; 17; 19* # ROCK-

A N D R Q LL Şl RABAKA (S; 11)

— Timpuri noi.

Ca gindiil la promovare» î » d iv izia «JP*

. v £.F.R.-ul fşrm teiţsiflsi pregătirileCiudat ş i cei puţin curios, în

acelaşi tim p. cu domnul Ioan Bac iu’ n-am discutat niciodată, dacă bine-nn amintesc; f ii co-

■ Ioanele ziarului nostru, despre fotbal în generai, ş i despre echi­pa C.P.R., fit special, deşi se a flă eu această echipă la a l IV-lea campionat în funcţia de vicepreşedinte.. wVina“; o purtăm noi; deşt trebuie să, mărturisesc» omul nu a- încercat niciodată să sc afirm e te acest mod şi pe această cale, văzîndtt-şi, cum se spune, <ăe treburile lu i specifi­ce ş i speciale; fiicercind şi reu>- şin<i împreună eu conducere» administrativă a Regionalei C.F.R.. să creeze echipei cele mai bo ­ne condiţţi de pregătire. Dup» Revoluţie, insă, cînd s-au schim­bat atîtea lucruri, inclusiv , in conducerea secţiei de fotbal, Ioaa Baciu a fost .©Migat" s j

iasă db t . anonimat ? ş î iatărite la prima discuţie despre fotbal" ş i. . . C F J l . Ea a ^avut loc co cîteva zile Înaintea'' plecării e- chipei Ia Băile Felix pentru » pregătire centralizată. -

—- Cum apreciaţi evolvţia ehipei în ta r şi c it credeţi fn' şansele e l de promovare b divi­zia. -B”, . m ^ ales că plecaţi « nn pnnet avans faţ5 de Metalul A I«di a doua eia*atS?‘— îna in te de toate aş vrea

să se reţmă faptul că noi am în ­ceput acest campionat ca i » o- biectiv c la r -şi realist: săi ne tor- măm o echipă tinără, competi­tivă şi care, într-un viitor foar­te scurt, să promoveze ln divi­zia JB“, tinde- să devină o. pre- zenţă statornică ş i notabilă! Du­pă -primul meri, susţinut îrv de ­plasare la Paroşeni- şi unde: am obţinut un nesperat dar meritat

egali echipa a început să spere şi să cuteze m ai m ult, reuşind cîteva- jocuri foarte bune în de­plasare, ceea ce a adus-o la sfîr­şitu l turu lu i pe locul I. Fireşte, fn acest context apreciem ‘evolu­ţia e i xa- şi bună şi dacă vom munci ş i m a i m u lt şi mai se­rios, credem in- şansele noastre de promovare;:

Sîmfeătă, 9 februarie. C.F.R.-U1 a susţinut un joc ; de pregătire

la Ocna Mnreţ cu echipa Soda : din laealitate. Am ţinut neapă­rat sâ văd acest meci. pentru a constata a tît stadiul de pregătire

, a l echipei după cantonamentul de Ia FieHx; cft ş i pentrâ a-1 . abordai pe* antrenorul Ma- rius. . Bretan desjpre- proWeme- le aetoaje ş î de perspectivă aie echipeL Jcool ta sin» nu ne-a dezvăluit prea multe rocrwn, el disputfndfa-se pc un teren im­propriu*.. Jar echipa CF.R. au a putat â in ia ce^ m ai'bună for- maţie, TTuşcă, Vădana, Vasile Iepure ş l «Sargii» nefărînd nici măcar deplasase»; -fiind b» con- tinuare accidentaţi.iv-fti.'" aeeste condiţii a fost rurat înteesui lot pe care Starius Bretan I-a avut Ia dispoziţie; rezultatul fînal fi­ind de 3—î pentru: echipa gaz- dăL D ar m* aceste indlspooibi- lită ţi î l deranjeară cel mai mult pe- anOvBorot ceferiştilor, pentru că Intr^ua tim p foarte scurt me-' cEcut echipei, domnul Tiberiu RăcăşaiK», tt va .pune pe picioa­re*. d atitudinea unor jacfitori faţă de pre^itlrea Ia antrena- mente^ aeeştia netnţeTealnd. in- că, sa», ceea ce estte $i mal grav, ignorfnd .faptut eă randamentul I» Joe este e consecinţă firească a eforturilor depuse îa antrena-. mentei a respectării ctţ stricteţe a sarcinilor şt indicaţiilor de joc.- Dacă la toate aceste lucruri, foarte vizibile în amicalul cu Sad», m ai aîăugăm şi faptul că echipa are* 3—4 posturi „desco- perite“, ne dăm şi mai bin^ sea- . mar e* antrenorul Mar}as Bre- tai» are o sarcină destul de di­ficilă., e l trebuind să rezolve - ' prin, a lte soluţii aeeste inconve­niente. Ş» eeea ce a reuşit pînă acum: ne dovedeşte iprofesionalis- ’ m ul să» : dublat de . o intransi- . genţâ d>r fler. - - ~ ■

în ce priveşte lotul echipei nu sînt, deocamdată, noutăţi •demne de sublin iat. Atunci cînd totul va fr d jar $ţ definitiv vom reveni. De aceea,; î*pi:frnaM a- cestor' rfedorf v ă ' v»m- hfcm ia î că sîmbăta viitoare C/pIt-nl va - rusţinc -la On.f-Napoca ur» nou meci de verificare err Soda Ocna Mureş, tar mtine.. Ia Pefc unul cu Unirea. -.

" -v Tralan BARA

In- d iv iz ia A l a . baschet fem inin.

Campioanele învingătoare ş L învinse in capitafaMini^turneul- bucureştean pe

care-1 anunţam- în un » din cro-r nicile anterioare sc m a i desfă­şoară la: aefeastă oră (cînd pre­d ă » manuscrisul secretariatului de redacţiei în el fiind incluse meciul etapei la, zi eu Sportul Studenţese," şi două etape ta de- vans, cele cu Voinţa şi Olimpia, clujencele, pentru a mai econo­m isi ceva din puţinul de care. dispun, avînd aprobarea federa- . ţiei de specialitate în acest sens. D ec i,. prezente In Capitală în­tr-un fina l de săptămînă, cînd aproape toate campionatele sînt bulversate ta urma neprezentări- lor în lanţ. datorate . timpului potrivnic. ■ şi, ca urmare, greută-; ţilor In deplasare a sportivilor, studentele au fost. In .frigiderul* num it Floreasea, unde un prim bilanţ indică o victorie — cu • Voinţa, şi o InfrSngere — cu Sportul Studenţesc: Să începem cu meciul de Joi, cu Voinţa^ „U“ a clştigat cu categoricul scor de 93—60 (49—39), o partidă pe care a condus-o cu autoritate de la cap la cap, prezenţtndu-se într-o dispoziţie dătătoare de ; speranţe. încă d in primele m i­nute studentele conduc conforta­b il (18—5, minS), cei doi pivoţi folorilţl ln acele momente, / Ga- briela Badiu şl Daniela Moroşa- n«i descurcîndu-se cu uşurinţă îir apărarea adversă, fiind , şi principalele ' realizatoare ale e- • ehipei. Lor li te alfltttră Svetla- na Sim lon (ta' v izibilă revenire la forma care a consacrat-o} şi P au la , Misăilă, ele formind cvar­tetul "are a determinat aceastâ victorie, ,

Slmbătă. ta > derbj'ut etapei, s-a. disputat partida dintre Spor­tul Stttdtenţessc şt JU"-. Aş» cum s-au prezentat lucrurile, dacă campioanei»- evaluau la valoa­re» Iar* chiar şi 'sub* această co­tă. dar într-un deplin consens, coeziune perfectă- şi o mobilizare deosebită- la toate componente­le echipej. raeciut se putea cîş- tigal Spartul Studenţesc a de­monstrat doar câ vrea să cis- tige acest misei, şi campionatul, d a r nu şi argumentele necesare, victoria lor fiind decisă de pro­ductivitatea conducătoarei,/de joc Angela Szenes, autoare a 24 de * puncte (l), care * fost apărată" m ult prea superficial Şi aşa, dacă lidera- incontestabilă * lo- tului cbijean — Gahriela Badiu^ juca la nivelat obişnuit alta era soarta partidei. Dar Gabi a înscris un coş şi 2 aruncări .li­bere . . Din nou bune Simlon şi Moroşanu, eeea- ce a însemnat Insă pre» puţin In faţa unei e- chipe oricum m a i omogene şi decise. Scor finale 69—60 (33—28) pentru Sportul Studenţese. Mar­ca tonrer . Szenes 26; 2 id«m 13, M itroi 9, Petre IZ Gera, Lasz- ta Iv Moldovean» 8, pentru Spor­tul, şi Slmiort Ift, Moroşanu 16. M isăilă % Drago,’-10, Mauasses 5, Badin 4.

• M im a ta» RADU

L a închidere» . ediţiei n i s-a comunicat rezultatul celui de a l treilea m ed disputat Iterft O lim ­p ia — „U*; 76-flL . - .

PAGINA 3 ^DÎVARULf ;DE;GLU/1

K-am mat notat nim ic în jur- l^şiîneşqjrnd eîi 20 martie. N-am *raai avut nici tim p, nici putere, n ic t chef. Am sâ încerc să re- memorez* acele' zile. Nu va fi greu, pentnr eă tot ceea ce s-a în tîm pta t atunci na se poate ui- ta . s-a întipărit pe retina mea fotogram ă ca fotogramă. In di­m ineaţa zilei de 20 s-au , strins te faţa primăriei Judeţene circa 12— 13.000 de maghiari. L-auvrut «sus ,pe Jiincses*1 ţi, în general, JosP pe români. Am fast împie­d ica t să ajung în sediu şt. am

- fost bruscat cînd am . încercat să film e*.

Atmosfera era destul de încăr­c a tă la ora 14. Prifcăria Jude­ţe ană a fost ocupată, tar gene­r a lu l Serieciu, preşedintele Con­s il iu lu i Judeţean C J '.U J î.—luat 5 i ţ in u t ostatic tim p de 16 ore, p în ă a doua zi, c înd primăria a i o s t eliberată de trupele de paraţu tiş ti. Avînd în vedere ceea «e-s-a, întîm plat atunci» se poate s p u n e c ă .c e i ee vorbesc de „mi- m lorvitura de stat jde la T îrgu M ureş* n u greşesc prea m u lt S îtu a ţ ia a d e v e n it explozivă du- pă> ara 15, era- ieşirii d in schim- b o l J .c în d românii, aflînd ce se în t îm p lă . s-au adunat în partea

: d e Jcb a centralul oralului, des- p ă rţiţ id e- masa compactă am a- gh ia r ilo r doar printr-un cordon f ir a v de poliţişti. A ju ta ţi de prie tenu l ţ i colegul Dorin Barda, m-on* instalat ,ea aparatul de f i lm a t şi magnetofonul în came­ra. 584 a Hotelului Grand, came- r& .fa «are~ locuia Gabriel Hui- de% ziarist îa «Opinia* d în Iaşi., îm preună am fost martorii a tot «eea-ice s-a In tlm p la t In Jurii! o re i 17, fcitmrît m aghiarii - d in comunele E rn e iş i Sîngeorgiu au ie r ţa t barajele, au sosit cei de pe . Valea Gurghiutui ş i Mureşu­lu i ş i a crescut num ăru l româ- nitor-î masaţi < in faţa primăriei' m un ic ip iu lu i, per treptele Cate- /dralet.»m icî"f ortodoxe şi în par~ J*a hotelului, la circa 3— 4.000.

Tabăra maghiară —. nu găsesc a lt termen — număra 12—I3.00Q; persoane. Urcat fo picioare pe, pervazul ferestrei» am film at confruntarea Ia început verbală d intre cele două p ăr ţi Reptnte-

, ro l irlandez înregistra cu came* ra video profesională dîn fe­reastra, camerei 707. Puţin după ora 18» cînd înfierbîntarea ajun­sese Ia maximum , cordonul! de poliţişti a fost- rupt. Pentra a respecta adevărul, trebuie spus eă ol a fosţ rupt de români. Dar tot pentru adevăr trebuie arătat.

PAGINI DE JURNAL

că ln fe lu l. acesta ei a u căzut într-o teribilă capcană t maghiarii» erau de trei ori m a i numeroşi, far rezultatele, cercetărilor ulte­rioare relevă, că o mare parte dintre ei erau bine pregătiţi pen­tru confruntare.. (Faptul eă -nu­m ăru l românilor răn iţi grav a fost de peste două ori m ai mare decît cel. .aT maghiarilor confir­mă: logie cele afirmate m ai sus).. Rom ânii au fo s tr e p e d e res­pinşi şi au urm at acele scene atroce, filmate a t ît de reporte­ru l irlandez, c ît şl de m ine. A-' tune» am plîns a doua .oară du­pă Revoluţie A m plîns. de furie neputincioasă, pentru mine,;,"cel mar îngrozitor sentiment pe*ca-; ns-l poate încerca un om. : . f '

' A m plecat d in hotel după - ce. Ju m a te a despărţi* cete, două. ta­bere printr-un cordon de tan­curi. A m trim is pelicula*—trei casete de film de 16 m m - la Bucureşti- După developare pri- ., m a casetă s-a dovedit a t i bună; a doua, film ată pe lum ină scă-*ută — era întunecată, dar'; ac­ceptabilă; cea de a treia», total subexpusă — nentilizabilă. După vizionare în m asa . de montaj, o colegă a scris pe cutia cu peli­culă „IM A G IN I BUNDE- DIN T lRG U MUREŞ**. F ilm u l există

CINE ARE NEVOIE DE fl MSCARA ?P e strada Bistriţa, de mai bi­

ne de o săptămînă, „se odihneş- te"- o macara: B drept că e o o d ihn ă - meritată; a fo s t .. ne-

. vo ie de ea pe şantier tim p de .. douăsprezece o re Cel pu ţin pen-

; ' tru acest interval de tim p a fost •!' : scoc cablul telefonie de pe stra­

dă. (pentru a-1 proteja). Dar au trecut aproape douăsprezece zile

. ( n a ore!) ş i cabpul telefonic nu> â fost montat, spre nemulţumirea ' locuitorilor dinu zonă, care nu

se p o t folosi de aparatele tele-■ fonie». Dacă în privinţa cablului

-j i a m p r im it asigurări că se va re­zolva p înă a doua zi, nu acelaşi

. lucru l-am putut obţine In pri­

vinţa macaralei. A m prim it răs­punsuri cam evazive: s-ar părea eă este o> macara de Ia S.U.T.. că oamenii s în t , ta concediu şi nu are cine să o transporte... poate totuşi cineva se îndură de ea şl o duce. Nu de alta, dar . stă într-o poziţie incomodă, ajunge pînă la Jumătatea' carosabilului şi riscă în orice moment să fie atinsă de- o .jnaşfnă neatentă"/

Flavia SERGH1E

P.S.:V „Telefoanele* s-au ţinut de cuvînt, dar cu macaraua ce ne facem?

Si astăzi păstrat la loe sigur, şi vă încredinţez c i imaginile nu sînt deloc... blîrnte. «Blîndeţea1*; ca să nu-i spun a ltcum va este exclusiv atributu l opticii 'celor care în acele zile* d a r ş i acum, nu înţelege se fac că nu înţeleg sau preferă să nu înţeleagă ceea ce s-a Intlmplat ?I continuă să se înttmple în Ardeal. y * . ’

W * intrat niciodată pe ‘ post acest film,, din* cauza unei—pre­fer să ered^b ilb îie li redacţiona­le. N ici n jîca r nti s-a am intit că Televiziunea Rom ână a fost pre­zentă la faţa locului. 'M in u na t prile j . pentru o anum ită parte a , piesei de a blama şi în ju ra Te­leviziunea, acest fetiş naţional. Este vorba de acea puzderie de ziare care' n-au eatadixit să tri­m ită Ia faţa locului un reporter şi care. dacă Televiziunea ar in ­tra în grevă două săptămlni» ar trebui şă-şi înceteze apariţia din lipsă de inform aţii şi comentarii

A m vrut s â difuzez pe post acel film. în data. de I aprilie (duminică), da r am renunţat la rugămintea dom nulu i profesor Ion M inzatu, vicepreşedinte al C-P-U.N., care, îa prezenţa dom­n ilor Răzvan Teodoreseu ş i A- lexandru Starit, ne-a explicat câ acele im agini n-ar face decît să înrăutăţească o situaţie pe câte de'stabilizare- ţ i sâ îngreuneze lucrările Comisiei de anchetă al cărei preşedinte era. y

jjo r ia SUCItî

.i» ş i nuRedării mai jos conţinutul a

două scrisori venite la redacţie, întrueît în ele n i se solicită lăm uriri (sau- un eventual a ju ­tor) , •:!. •;

Informare « a dezinformare?'

-r.«Mă. adresez1 cu rugăminte® de , a publica această observa-.. ţie a mea 14 adresa cotidianu­lu i Prefecturii. I n numărul din. 26—23 ianuarie a c . a l ziarului «Mesagerul transilvan-, a apă­rut, î » chenar; anunţul că «joi. 26 ian. 1991, Teatrul Naţional prezintă te premieră- spectaco­lu l „D ivorţîre stil italian**. Tre-- cînd peste nepotrivirea die da­tă (oare după ce calendar s-or f i orientat?) am văzut în- con­tinuare4 fa lista distribuţiei, nu» mele actriţei Vasilica Tasta- man. (?) V ă rog *ă m ă lămu­r iţ i care e situaţia. M ă întreb- şi e u ,e a o femeie simplă ce sînt, dacă mai pot să am în­credere 1» înformaţiilie date de acest ziar. V ă mulţumesc’* (Pe- trescu Agneta), ; -N .Iî.; Prem iem piesei «Divorţ în stil italian"' a avut loc în ­da tă de iannarin ia r ln z i­le le de- 24 ş i 26 ian . a » fost două spectacole—avanpremieră^ Referitor Ia. distribuţie, e vor­ba de o eroare. Actriţa în cauză se numeşte' Vasilica Stamatii» (absolventă a Academiei de Teatru d in Tg. RTureş, promo­

ţia 1988, angajată actualmente la Iraţionalul clujean).

\ ; : ’ Kocadă

,7n data de ® nov.- 139ffi am dtec I a reparat o pereche de cizme negre. I a unitatea die la Cbmplexul S tud ia (cartierul'

. Grigorescu)?, Cizmele a » fost gata f » diata de 20 nov. Acasă, vrînd să verific cum aw fost reparate-, a n constatat c ă nu sfnt; pereche. M-am dus Ime­diat. & unitate-, dor şnîa. n a a găsit perechea eizmei meie fuî- tim a datâr am» trecut, pe âeolo - fa- data’ <îe 30 ianuarie; d a r pe­rechea; nut era de găsit);. Şefa de; unitate- mi-a propus să „preluereae* cealaltă eizmă^, dar n u a m acceptat (în treacăt f ie spus;, cizm a străuâă mi-e ş i {ju- ţin m icăjl 115 gîndbse < ă s-ar f i putut « v ita acest ineident neplăcut. diKă^pe- ambele cizme a le pereehii' s-ar t i pus: namă-

■; rui, nu numaE pe ana*; ^Mirela •fcazărj. . '

Ch iar tfiaeă deosebirea dintre eele diSstă cizme este t;- proape-, insesijafeilă^ persoana care a prim it de la unitatea

de rep»a0 {. ceîeîalfce două. ciz­me ce a » sfiit pereche, este ru­gată să d&că eizma care no rii

. aparţine la unitate- pentru . a

. tace rocada»

F lav ia SERG H IE

JOC PE MUCHIE DE CUŢIT ( I )(Urmare d»a pag., li

portul cuprinde referiri la. faptul că soţia colonei- Iului a' primit, aparatură pentru1 un cabinet sto- matoloiTic d in partea u n e i; asociaţii franceze^ neîn­registrate. care nu doreşte să se facă publicitate despre ajutoareBe aduse-laiTimişoara. . ; ■

U n a lt capitol a l raportului se referă la. existen­ţa unor plantcrii'(intenţii) de federalizare a Româ- ăie i. Înainte- de a relata: aspecte- de dată m a i re^ centă, să ne' întoarcem te tim p la momentul lan­sării Proclamaţiei d e la Timişoara ş i sâ ne am in­tim -că televiziunea a transmis unele scene- rele­vante, printre care şl aceea în care ure anume domn citea textul în care, printre altele,, se1 cerea autonomia Banatului ş i declararea Ti^nîşoarei ca oraş liber european. UIterior, s-a renunţat la acest paragraf. S-a renunţat, e un fel de a spune, -pentru că___Ia tă ce spune raportul; „Incepînd cu trimes­trul IV 199<% în judeţul Timiş s-aw desfăşurat o- serie de activităţi ale- Partidului Radical Transna­ţional cu sediul Ia Roma ş i cu un centru de. coor-- donare la Budapesta pentru Bulsaria, Polonia România^ Ungaria ş i fosta R.D.G.“, în activităţile acestui partid, -nt-înregistrat în Rom&nia, s în t im ­plicaţi şi redactori ai z iaru lu i „Timişoara*. In nu­mărul lt a î publicaţiei «Radical Letter", aparţinînd partidului am intit, redactorul şef O; Dtrpuis scrie articolul «România;,— federalism, federalism^ fe­deralism*, In cane se ara tă că federalismul R o m ^ niei ar trebui să arate astfel: «Patru sau efnei re­

giuni' cu puternică majoritate- română (Moldova, Dobrogeai Muntenia, Q lteaial; două regiuni «o po-

j pulaţîe putem ie amestecată, dar cu majoritate românească (Transilvania ş i Banatul); o regiune

. mai mică cu majoritate maghiară» «Ţara> secuilor** şi, in sfîrşit, un, district federal în Ju ru l Bucureţti-

. lor, aceste regiuni urm înd să a ib i rastituţii repre­zentative, conducere iţi executiv proprii"’. Autorul afirmă în continuare eă „s-ar putea imagina şi un a lt nivef de delegare- a puterilor, respectiv nu^ de Ia, statul central către entităţile teritoriale o ri re­giuni, ei de la statul central către entităţile non- teritoriale, către eonamitâţHe etnice» ealturale şi lingvistice**. Adică , statut eanadian,. <te exemplu, sâ na mai aibă sub jurisdicţia sa comunitatea ro­mânească de acolo-, ori: statul american pe cea ma­ghiară. Să nu m ai vorbim despre autoritatea sta­tului român asupra «Ţării secuilor*** tastă eă s-a găsit cineva care să i » organizeze ţara. Ideile acestui Dupuis nu sînt străine fie punctul anulat din Proclamaţia de îa Timişoara. atîta doar eă auo mni mare cuprindere geografieăv, extinzîmîu-se la nivelul întregii ţflrL Partkîeî Radieal Transna-

"ţional are, confom* raportului,, a le r te de nembrl şi adepţi î» oraşul de pe Begau Să mai menţionăm faptul că acest partid desfăşoară Îtî România o

activitate susţinută» fără ca statut jromSn să dea semne că-şi poate nfanifesta suveranitatea fn toate

sensurile unanim recunoscute. Deocamdată, (Con­tinuare În num ărul viitor a l ziarului) >

DIRECŢIA DE RADIO Şl TELEVI2IUNE CLUI- str. Fagului ni. 2 ,

? orgonizeaza .

. eoncur» peniro ocuparea postului de:; •REVIZOR CONTABIL

' Cererile se depun la sediul unităţii plnâ îa dato , de t5 februarie 199f. . . înformatîi suplimentare la i telefon. 4-14-05, int

35» Col. P.I.S. (204} j ^

DIRECŢIA DE RADIO Şl TELEVIZIUNE CLUJ cu sediul în Cluj-Napoca, str. Fagului nr. 2,

^ , telefon 4-14-05; 4-56-26 g r . onunţâ .i-: .

• scoaterea fa vînzare," prin Ikîtoţie publîcfi» în condiţiile legii, a unor fonduri fixe, aprobate pen- ftt»casore... licitaţia va aveo foc {or, 14 februarie 1991, oro

9, Io sediul întreprinderii.Orice informaţie, precum şl listele cuprlnzind

fondurile fixe pot fl obţinute zilnic. între oreîe'10- 13» îa colectivul Exploatare. (205)

LICEUL INDUSTRIAL „UNIREA"

v.-';' Str. Paris nr. 60 . - ' rîncadreazd

• 1 CONTABIL (prin concurs organizat în data de 19 februarie 1991, ora 8)

• ;1 INSTALATOR rRelaţii suplimentare la telefon 3-42-94.. (197)

REGIA AUTONOMA DE ADMINISTRARE Şl ÎNTREŢINERE A FONDULUI LOCATIV CLUJ

angajează ■• MUNCITORI NECALIFICATl ;

1 RelaţB la sediul unitâţil din B-duf 22 Decembrie nr. 67. la compartimentul Personal. (203)

COOPERATIVA >IUNCA IIWAIIZILOR' CLUJ-NAPOCA

. str. CimpiAa nr. 62-64» telefon 4*10-88 organizeazo

concurs, în data de t4 februarie 1991, orele 8r pentru ocuparea o rfouâ posturi de:

• ECONOMIST sau CONTABIL (principal) pen­tru compartimentul Fînanciar-Contohilitateşi a unuî post <fe: ^ ^ ^

• ŞEF BIROU Finanaar. £071

LICEUL DE’ MUZICA CLUJ-NAPOCA _.

încadreazâ prin concurs urmâtoarele posturk'• CONTABIL ŞEF (perioada nedeterminată)• SECRETAR ŞEF (perioada nedeterminatăl '• DACTILOGRAF (perioada determinatâl .Relaţii suplimentare fo secretarfatuî SceuhiH- str.

Victor Deîeu nr. 2 (fostă Sfivîneşti), telefon, t-78-07. (206)

SOCIETATEA COMERCIALA „PANEGRANO* S.A.

(fost LM.P.PJ. CLUJ> eu sediuf în Cluj-Napoca, Cafea Baciului nr» 2-4

■ - ■ . onunţâ:' concurs, In data de 1® februarie 199T oreîe 10, la sediul unităţii» pentru- ocuparea următoarelor posturi:

• 1 CONTABIL ŞEF societate comercială*• f CONTABIL ŞEF filiali• 6 ECONOMIŞTI• 2 CONTABILI PRINCIPALICererile se primesc pînă te dota de 15 februarie

1991. . ■ .; •' ; ■ -.r .Condiţii concurs: vechime şi studii conform tegu

nr. 12/1971, Legii nr. 4/1978 şi Legir 30^1991.Relaţii ta telefon 8-22-15: 8-62-15, tuf-

i*99)

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA 4

MATIJIMONIALB

' • Titrată; prezentabilă, agî-ea-.' bilă, doresc partenerde viaţă corespunzător, pînă la

, 63 ani; posesor de autoturism.: Răspund mesajelor cu prezenta­re. Căsuţa poştală 1069, Of, poş­ta l 1. (21836) ; . - - ■. .-./

? VINZARI-CUMPAKAKI

' • Vînd TV color «Telefun­ken". Telefon 6-92-76. (21015) '“ 0 Vind CEC Dacia 1300 înscri­ere ianuarie 1989. Telefon 2-32-91* (21522) • ; •i • Casă de Vînzare;" Sălciilor17. (21013) ; v • : \ \

■ ■ • V înd TV cblor rvou, diago­nala 61 cm. Telefon 3-oQ-98. str. Karl Marx 10,' fam ilia Molnar. (21535) •. ' ••

• Vînd TV' color ’,;Elcrom“, Telefon'"4’-50-73. (20950) '• ;

• De vînzare 1 videorecorder; Telefon 3-68-22. (20766) , -

Vîrid urgent aragaz^ electric ‘ cu 3 ochiuri şi cuptor. Telefon7-23-01. (20971-C) V - ^ . ■

'*- • V înd maşină'spălat automa­tă. Telefon 6-10-35. (21863)’ • ‘ '

• Vlnd ' cojoc blană, trei sfer-‘ turi, bărbătesc, mărimea 50. Te- - lefon 5-03-91. (21859)- v - r i ,.:-r -

(•* • Vînd pui coker-spaniel. Te» •lefon 6-05-39, (20935)- • • ' ;

, • Cum păr bicicletă ergometri-* că. V înd magnetofon. Sunaţi Ia6-24-91 după ora 16. (21536) ',}

• Cumpăr magnetofon „Ros- ,* tov“ . în garanţie. Telefon. 3-08-14.-

(21548) ' - ‘ -v.s•>• Cumpăr teren pentru cons­

trucţie şi -casă. modestă -singur în curte, ‘preferabil central’ sau , semicentral. Telefon 6-02-8Q. ' (21552) . - , . . _

• Cumpăr vilă 2—4 apartameri- tc cu valută, de asemenea J n ju ­rul C lujului o casă cu grădină pentril casă .de ' odihnă. Telefon 1-12-88.. (21550) : u -:s

•^ y în d Mercedes 220 D . şi ' 240 D sati schimb cu casă sau a- partament. Telefon ' 5-69-56, du- : pă ora 18. (21021) • ; • ' : J . r

• Vînd TV- ,.Sirius”, pătuţ co­pil, cărucior şi landou. Telefon6-33-58..(21571) ' * ^ ;- « Vînd videorecorder' JVS nou

sigilat. Cumpăr videoplayer. Te-: lefon 2-83-12. (21616) - " « Vînd mobilă' tineret în stare foarte bună* Telefon 5-45-70. (21050)' « V ind -CEC, (înscriere - 1987) Dacia cu ridicare1 im e d ia tă ,-Prcţ ! informativ: *180.000. lei. Telefon 5-41-55. (21365)■ • Vînd tablou intarsitv jned i- :

veamente:-triferment, cavinton, e-, ■ritromicihă,- rum alonr’ voltaren, , pilocarpin. Telef6n-6-26-95. - (20869) '

• .Vînd combin^ muzical^ mar- ■ că japoneză si blană întreagă vulpe argintie.’ închiriez garaj Zorilor. Telefon .2-11-47 după o- ra 16.'(20938). ^

Vînd-două-bilete dus-întors * cu trenul Cluj-Napoca — Bru­xelles (Belgia) valabile . p înă în28 februarie 1991. ' Informaţii d.a. la telefon 7-15-28. (21591) .

*_• Vînd TV Ori'on, âlb-riegriL Telefon 6-01-87. ■ (21046) ■ v v

• • Vînd CEC Dficia’ 1300 decem­brie 198G- ,Telefon 953/1-20-29. ■ (21044) . . . ; ;

• ,Vînd,'televizor color şi ma-'-• şlită de tricotat „Uriiversal“. Te- <5 lefon; 951/6-34,-63.,'(21042) . ,• -)• ■

*!"."• Vînd dormitor „Miraj", gar­nitură „Lipova“, d6uă fotolii cuo masă: Telefon 7-96-68, ; toată ' ;

..Ziua.’ (21039);>•>..' X i?• Vînd maşină gâtit electrică.

Informaţii telefon 8-23-61. * v ! n (21812): '

• Vlnd piatră pentru construc­ţii .Telefon 4-G1-54. (21828) f

'• _♦ Vlnd incubatoare stare < bu-,N nă, capacitatea-2500'ouă. Borşan Ironim.,Cîmpia Turzii,str. 23 A u ­gust nr. 15, telefon 953/6-89-86. " (21347) t '

- • Vlnd video portabil, ca ca­

meră Sharp. Telefon 953'6-85-74. (21353), ; ■ ■ : -

.) ^9 V înd CEC Dacia, septembrie ; 1987, ’ Telefon 6-61-58, după* ora 16. (20827) ■ '• ;-.j

■; • V înd piclc-up, maşină; de cu- sut Singer, schiuri, bocanci ; clă-

. pari, costum schlat ' Telefon: 1-77-12. (20829) / ' >.

• Vţnd Stugeron (Cinnarazin). Telefon 3-32-51. (20834) ; f

• • V înd convenabil" TV 'co lor,- sport şi video player „Samsung".

Str. Azuga nr. . 5, a p : '15. (20838)• V înd TV Diamant 259 alb-

negru. Str; Vrancea nr. 1, orele 15—20, Kozak Vasile, ap. 2. -

; (213C0) ; . - u . * ;; '- • • V înd TV alb-negru „Sirius11 252, Telefon 6-72-61. (21614)

• Cumpăr apa”‘— "'i't.cu pre-:• luare de rate. Telefon 6-92-2; ^

dup ă 'o ra 19. (21066). , r . ?• .Cumpăr 'valută vest. Tele-"

fon 8-22-41. (21026)/ - . r :• Cum păr (preiau contract)

garsonjeră. Telefon 4-27-57, - în-''■ :tre orele 18—20. (20854) :

• Cumpăr compact disc-pla- yer nou. Telefon-5-56-24,.după o- ra 16. (21613) ; : - , ;

'.; • ' V ind . televizor ■ color, nou. .Informaţii după ora 14,— telefon 5-37-64. (21880) ... :, • Vînd-TV color. cauciucari

. „Pirelli“ : 15^195" şi tablou sec. X IX . Telefon 5-92-37. (21082)

• Cumpăr şilingi (valută vest).. Telefon 1-32-89. (21lil)

c JN C Î llk lC R l

'■■"• Dau - îri ’ Chirie garsonieră m ob ilată ' Mărăşti. .^Vlnd; Minimo- bra. Telefon 6-92-76. (2I46I)■ ■9 Doctoriţă ; (eventual- doua)

caut cameră mobilată de închi­riat pd lei-. Informaţii telefon? 1-00^45 orele 18—21. (21524) ,

, \ « Dau: în chirie "apartament 3 camere parţial mobilat.'cu tele-'

; fon în Mănăştur-Nord pe valu­tă .-T elefon 1-08-33 (21540)

• Dau în chirie apartament ..cu -două camere- în Grigoreseu

pe valută sau lei. Telefon 3-13-95.« Caut în chirie , ■' garsonieră

sau apartament cu 2 camere, pe -Ier.- Relaţii la - telefon^ 4-15-85.. - (21563) ; ■'‘- • închiriez sau vînd pe valu-

.. tă apartament 2 camere, condi­ţii deosebite, antenă, parabolică. Telefon 7-29-73 sau ;4-37-00,. sea­ra. (21025), • închiriez apartament 3 ca­

mere mobilate,-pe Valută. Strada - A rin ilo rv21, apartment; 11, Robo- tin, Mănăştur Nord. (21048) .. r • Student, caut urgent garso­nieră sau apartament de în ■ . riat, mobilat sau nemobilat. Te­lefon .6-27-28 sau 994 3-77-28. -.

-'(21053) . V ;: '• Medic secundar caut apar-

- tament cu chirie cu una sau douăcamere. Telefon-8-51-98, după o- ra 15. (21860) '' /

• Studenţi străini căutăm a- , partament (inafarîî de garsonie­ră) în zona Zorilor, aproape de Facultatea de construcţii, obliga­toriu telefon. Informaţii telefon5-28-29.(21036)

• închiriez rochii de m ireasă.'■ -din im port.'Informaţii telefon -8-10-20. .(20C26-A) S

. " • -închiriez casă cu grădină in . comuna Cătina. Telefon 1-91-50. (21313) . > - > S' ; ;

• Închiriez ."apartament două camere confort -Grigoreseu. Pla- ta îri ’valută-lei. Informaţii tele­fon 5-35,86. (21359) \

• - Caut* apartament 3 ..camere ■• cu telefon, — . mobilat,. preferabil, zonă 1 centrală sau ; în apropiere. ‘ Relaţii între orele! 17— 19, tele­fon 8-75-19. (22256) J

P IERDEB I, -

• Pierdut pul dc* cline, alb cuV pete maţ-o, bot lung. gălbui în ju ru l ochilor, negru la vîrful u- "

, rechilor. Găsitorului bună -.re», 'compensâ. Telefon :3-74-81.- ‘ (21866)'* .: ' i

' • Rola Ileana pierdut contract

'de' închiriere nr. 412520 din 22.05.1990, eliberat de ICUAL Cluj. î l declar nul. (21809) -

,/^v ' SC H IM BURI

• Schimb apartament 2 came­re "ICRAL" cartier Mănăştur cu '

; o’garsonieră, confort I, zonaGhe- orgheni. Telefon. 2-11-96 după o-

. ra 18 fără pretenţii; (20982) ; ’,; • Schimb Dacia-: 1300 ridicare /Imediată cu garsonieră confort^

- ■ m ărit Exclus Mănăştur. Telefon5-66-21, orele 17—20. (21011) ■, • Schimb garsonieră încălzire - cu gaze, zona P a ta ;, cu aparta­ment . 2—3 . camerei Telefon:5-62-73, după pra 17. (21002) .j

• Schimb apartament 3 came­re ICUAL,. confort m ărit,: e- taj I I I , cu două apartamente a două camere sau 2, cariiere şi gar-

- sonieră: etaj ,I,.-II, ‘I I I preferabil, zona Gheorgheni, Pata, centru. . Informaţii telefon 5-31-61 între orele 16—20. (21349)

r ; ' • Schimb garsonieră ICRAL, - etaj I, deosebit amenajată, car-:

: tier Zorilor cu 2—3 camere. Ex- ; clus Mănăştur. Telefon 8-65-80.i :; (21372)' ‘ ■ .

• Schimb garsonieră1 confort': ■ ' I, Gheorgheni cu apartament 3, .

'eventual 2 camere Păta, Gheor­gheni. Ofer 50.000 lei. Informaţii telefon 3-81-65.. (21043) ' ' ; •■ • Schimb garsonieră confort

. ICRAL Zalău cu' similar ./'.Cluj- .- Napoca, Relaţii telefon 3-43-29. .. (21596) v . ' ■ "V'■■■ : ' ...- .« Schimb apartament 2 came­re 1CHAT, 'cu grădină 450 mp,, str. Calea Turzii nr. 117", iip. 2 cu apartament 2 camerei bloc său

; garsonieră, gradul I... Informaţii luni—joi, 16,30—20. (20052)" ' ^

• Ofer Mediaş apartamerit bloc , cărăm idă;; 2 camere, dependinţe, “ garaj penţru similar C lu j, Accept" variante. Telefoi> 928 1-46-88,(20835) «v. j

' • Ofer una; cămeră, bucătărie, * baie, centrâl. Cer - trei camere-.' Exclus bloc. Str. Muzeului nr. 13,- • ap. 2, ziln ic- între orele 16—19. (lîngă Clinici). (20846) .

DIVERSE ; '

- • Societate;de construcţii pri-' vată căută investitor.. Telefon'6-02-86. (21552) -- • Cedez spaţiu comercial ma­re persoanei "Sare achită investi- - - ţia făcută. Informaţii îri data de 12-13 februarie 1991, orele 11-15 str. ’Carpaţi 15, telefon 8-35-00 seara. (21529) .

• în atenţia inireselorl. Luni,; 11 februarie, s-a redeschis- ate­

lierul .Diadema14, din str:- Gheor- ghe Doja nr. 27. (21516) ^

1 • Matematică-fizică, clasele - V—X, consultaţiixla dom iciliul solicitantului. Telefon 2-93-42 după masa. (21537)

<- • Meditez lim ba română, şi matematică pentru treapta I ş i ;II. Cumpăr dulap 2 sau 3 uşi. Telefou- 6-92-0,4, după ora 20. (21547). - • .

• Caut femeie îngrijire copil de 2 ani în zona centrala. Tele­fon 1-08-33. (21540-Â) < - , -. ♦ Cedez parcare auto. Unirii

3, telefon 4-16-19.--(20837) ' :• Şofer cu experienţă, gr. B,-

C, D, ,E, caut de lucru la un /pa­tron,'pe orice tip de autovehicul." Telefon 2-48-81. (21825)

T p j i C E S i E B B . ^

.CQMEMQMRL• Azi ,se Împlineşte un an de

etnd scumpul nostru f iu 1 şt." trate f l o r i n MOCAN a trecut ‘din viaţă. Trăim cu speranţa revede­rii In eternitate. Familia. (2I60S)

• Azi, 12 februarie, se ;mpll-. neşte un an/ de clnd ne-a pără­sit pentru totdeauna iubita noas­tră mam ă,MAIUA MUREŞAN, din satul năde;ti. l i vom păstra o* veşnică ■ amintire; Cci patru co­pil. IZ lhv . - V M i

• Se Împlinesc, astăzi 9 luni de cina ne-a p&i'ăsit nepreţuita, n u ‘ mâ f l bunică VALEIUA MORAR. Al plecat ln liniştea eternă, I&- sindu-ml sufletul prea singur şl pustiu.. Dumnezeu sâ-ţl ' odlh- nească sufletul: minunat po care l-ai avut. Fiica Tina. (S15«8) ■

9 Cu inimile zdrobite de dure- re . anunţăm cft Înhumarea scum- pel noastre soţii şi mame ANA; ILONCA, va avea loc' marţi, 12 februarie 1991, orele 11, din ca­pela mare a cimitirului -Central şl nu ln cimitirul Mănăştur, cum s-a ranuntat iniţial. FamUia îndu­rerată. (21884) , r. ,

• Sintem alături de : colega noastră. Mariana (n aceste • clipe grele clnd' so desparte de iubitul său tată. Colegii de la restauran­tul „Cocoşul de aur“,^ (22267) ; j

• Sincere condoleanţe familiei Bunea Mircea la dispariţia ma­mei dragi. -Autobaza Salubritate

Cluj. (322«1) V,,

• Ginduri frumoase şl amin' tiri de neuitat le adunăm !ntr-un pios omagiu az i,; ia Împlinirea ă2 ani de clnd, a încetat să «nai bată inima celui mai bun şl Iu­bit.soţ şi tatăj SUblrBlner AUREL VALEU GAVRIŞ. Golul lăsat în sufletele noastre- nu-1 va putea umple nimeni niciodată. Neştear- să-i vâ fl amintire^. Dormi ^în pace suflet bun.-Soţia Ani şi co- pUi Mihat şt Daniel. (21511) ! /

0 Dureroasă aipintiro la 6 ani de la moartea iubitei taoastre so­

ţii, mame,"bunici IRINA : ZORZOI.AN. - Neştcarsă " fle-l1 •- mintirea. Familia. (20813)

• Cu mare > durere anunţăm în­cetarea din viaţlă' a doamnei dr. AURELIA BUNEA, profesor uni­versitar, pensionară, îq ; virstă de 72 ani. Inmormîntarea va , a- vea loc joi, 11 februarie 1991, o* ra 12, Ia cimitirul Dealul Flori-, lor din Dej. Familia. (21869) .*'

0 Anunţăm încetarea din via­ţă, in virstă de 87 ani, a .celui care, ne-a fost tată( socru, bunic şi străbunic GHEORGHE FALITA a cărui amintire: o vom păstra veşnic. / înmormîntarea va avea loc azi, 12 februarie 1991( ora 13, în cimitirul Mănăştur /(capela vechc). .Fam. Toader Tiuca, paul Cioara, Virgil .Paiiţă. (21872) / /

0 Cu nemărginită durere anun­ţăm r încetarea fulgerătoare din viaţă i n .7 ianuarie 1991 la Mel- bourne ; — [ Australia, a iubitului nostru fiu, frate, nepot, unchi şl■ cumnat GAVRIL VÂNCEA. in / vîrstli de 23 ani. Inmormîntarea va avea loc' In 13 februarie 1991, la Cubleşul, Şoinoşan. Familia... (21066)ţ j- / . 5

0 Cu nemărginită durere în suflet, anunţăm. Încetarea fulgeră­toare, din viaţă, a scumpului nos­tru soţ, tată şi-bunic NICOLAE BORBE, de 60 ani. Inmorminta- rca va/avea ioc astăzi, 12 fe­bruarie, 1991, ora 13, în satul A- dalin^ comuna Dragu. Soţia -Fi- nuca, copiii Anuţa, Liviu. şi Vio­rica cu familiile. (21068)- ^ ;

t Cu durere-în suflet anunţăm Încetarea din' viaţă a scumpei• noastre soţii, mame şi bunici NAGY ANA (NUŞI.neni). In- mormintârea va avea Ioc joi, 14 ^februarie, ora 15, la cimitirul Central. Familia îndoliată. : / (21077) ,

0 Cu inimile zdrobite de. dure­re anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre - mame, - surori, bunici AURELIA MIRCEA. Nu va pieri niciodată din sufletul. nos­tru. Fiica Aurelia,: nepoata Anca, ginerele Matei. (21881)

0 Cu inima îndurerată anun­ţăm încetarea din viaţă a scum­pului nostru soţ şi tată COSTICA OLTEAN, la numai 61 de ani. In- monnintarca va avea loc la data* de 13 februarie, orele 13, în cimi­tirul din Mănăştur, din capela a , H-a.: Soţia. (21081)

0 Niciodată ln viaţa, inima - mea nil a fost aşa dc zdrunci­nată ca in ziua.de 8 februarie 1991, clnd moartea nemiloasă a răpit de lingă mine şl familia mea pc draga mea mamă. Dra­gostea jşl .bunătatea ci nu ne va lăsa să o uităm niciodată. Nuţa, Mitru, Călin şl Slmona. (21890-A)

0 Cu durere ln suflet şl ochii plini de lacrimi, .anunţ încetarea din viaţă, după o boală grea a

dragei mele soţii, ILEANA’ ! DiJIJAN. Inmormîntarea azi, 12 februarie 1991, ora 14, !n Some- şcnl. So|ul Nicolae.’ (21890)

0 Cu multă durere ' anunţăm* Încetarea din viaţă, după o lun­gă şt grea suferinţă a scumpei

noastre soţii, mame şl bunici MARIA MUREŞAN, născută c i. ghir în Aşchileul Mic, de 6< anL tnmonnintarea va ave^ Ioc mier­curi, 13 februarie l9Sl, ora‘U 'din capela I . ă cimitirului ^Mănăştur. Dumnezeu să. te odihnească;..]^, dureraţi soţul iSimion, fiica';iFinu- ca, .ginerele Nelu şi tepo|U ge. meiii Dan şl .Dana. (22290) |

0 Sincere condoicanţe doamnei Vcturia Aron pentru pierderea soţului iubit şi întreaga: noastră compasiune familiilor .-Îndoliate. Oltea /ş l, Aurel Bău. . - 4 ,

0 Cu inimile zdrobite-de dure­re anunţăm. încetarea .din. viaţă

a scumpei noastre'mame EUGENIA NICA din Mlluan; . în vîrstă ^lo 71 ani. Înmormîntarea va avea loc In data de 13 febru­arie, ora 13, din str. ' ‘ Maxim Gorki nr. 110. Vasile,1 Viorica şi Cornţlia. (21889) ' '

0 Cu Inimile zdroblţţ#de;. dure­re-anunţăm , încetarea din r-,viaţii In ziua de 10 februarlec 1991,. du­pă o scurtă dar grea/: suferinţă a scumpului nostru soţ, .tată, so­cru şl bunic TRAIAN ARON:- la virstă de 92 ani. Inmormîntarea va avea loc in data /de;.13 febru­arie 1991, orele 14 'la >cimitirulCentral. Familia .îndurerată.(21103)

' 0 Cu adlncă durere aducem la cunoştinţă; încetarea; dinţi viaţă â fostei învăţătoare a Liceului şti­inţele NaturU BOGA ELISABETA. tnmormintarea va avea loc în data de 14 februarie 1991, ora 14 la cimitirul Central din-capela mare. Familia îndurerată. - (21119)

O Cu adfncă durere' In " suflet anunţăm , încetarea din 'v ’a'jl ' a iubitului nostru.'soţ, tată, bunid şl socru COSMA GLIGA,.în vfrs- , tă 'de 81 ani. Inmormîntarea . va avea loc ln cimitirul .Mănăştur din capela nouă In data de 13 fe­bruarie 1991, ora 14. . Familia, - (21143)

■ 0 Cu adincă durere ta, suflot anunţăm încetarea din viaţă a scumpei; noastre surori, cpmnate şl mătuşi SEU, VIORICA (Bistri­ţa). Inmormîntarea va avea loc In data de ÎS februarie 1991- la cimitirul Central Bistriţa. Sincere condoleanţe. Vasile, veta şi C4a lin. (22263) ^

’ -0 Cutremuraţi de fuîgerătoa- rea treccre, ta nefiinţă a bunel " noastre prietene'şi vâcine /

ILOţJCA ANA, sintem alături de familia îndoliată căreia li trans­mitem sincere condoleanţe. Fa­milia Moldo van Pavel şl Floren­

ţa. (22276). >-.''1 ~-2--■■■■ : '

* cu: adincă durere In sunet anunţăm 1 încetarea din viaţă ; a scumpei noastre surori şl mătuşi NOJA ANA tn vîrstă de 75 ani. Inmormîntarea ;are loC azi,' 12 fe- -bruarie 1991, ora 13 în comuna Borşa. Familia Stupar şi familia

SuciU. ( 2 2 2 8 2 )____________! '.

0 S-a stins din viaţă dragul nostru (tată,' socrii, bunic şi ■ stră­bunic SABÂU GHEORGHE, pen­sionar CFR în Virstă de 93. ani. înmormîntarea'.azi, .12 februarie, ora 11 d in capela veche a cimi­tirului Mănăştur. Familia îndolia­

tă. (82279) ^ _

0 Cu durere in Suflet anunţăm incetarea din viaţă a scumpului

nostru soţ şi tată sVASILE MESAROŞ Ia ■ virstă "de * 3* r ani, ;după o Btca suferinţă; înmormîn­tarea'va avea loc joi,. M februa­rie 1991,.dira .12 In localitatea Bo­zie?, judeţul Bistriţa Nâsăud. v i» ved nemlngllată. ‘Soţia: Silvia şl

fiica lulia. (21136) : r; ■?

.0 A încetat să bată inima no­bilă şi generoasă a j celui cn » fost dr. VIOREL COLDEA i Tru­pul neînsufleţit va fl»exp«» mier­curi,' ÎS februarie 1991,"-Intre orele 10—12 la capcla Clinicilor, Iar înmormîntarea. Iii' aceeaşi *1, ora 13 din capela mare a cimitirului Central. Lacrimile *1 durerea noastră II vor Însoţi hi eterni»- .te. Familia. (21159)''

COLEGIUL DE REDADTIE: Iile 0311an (redactor »ef).

Dan Hobreano (redactor ţef adjunct). Tralhtn Bara (se­

cretar general de, redacţie). Vaier Cblorcann, Emil Loco,

Ion Itus, Maria SAngcorzan, Radu Vida.

REDACŢIA! « lu j, *tr Napoca nr 18. TELEFOANE; I •10-33 (redactor »ef)i 1-73-07 (redactor şef adjunct şl secretariatul de redactle)i 1-74-18 (secţia culturală)! I -73-67 (secţia probleme social-

economlce)i • 1-74-90 (secţia orobleme cetâtenestDi-, 1-73-C4 (administraţia ilarului). M ica'publi­

ci tata se primeşte zilnic, între orelo .9—16, numai la administraţie,, str. Napoca rir. 16 (la par­

ter). Stmbăta $1 duminica închis. . '" L \