7. Vasilescu Comunicarea de Masu0102 u0218i Drepturile Omului

8/16/2019 7. Vasilescu Comunicarea de Masu0102 u0218i Drepturile Omului

1/7

COMUNICAREA DE MASĂ I DREPTURILE OMULUIȘ

Conf.univ.dr. Gabriela Vasilescu Universitatea Petrol-Gaze din Ploie ti ș

RezumatComunicarea de masă este un concept relativ recent, dezvoltat în

perioada postbelică, antrenând o serie de progrese ale tiin ei i tehnologiei cuș ț șinfluen ă asupra mediului socio-cultural. Perioada de originare ar putea fițconsiderată inventarea tiparului iar dezvoltarea ar avea loc cu prioritate în sec.XX, odată cu apari ia mijloacelor din zona audio-vizualului. esajul transmis arețdrept intă un public numeros i variat care realizează consumul imediat. ass-ț șmedia e!primă a realitate tehnică, etică i socială care î i e!ercită ac iunea spreș ș țo audien ă socializată. "a nivelul tuturor comunică to i, dar i fiecare comunică cuț ț șcelălalt. Comunicarea de masă cuprinde producătorul, mesajul i calea deș

comunicare orientată către receptor. Comunicarea are un rol deosebit întransmiterea informa iilor cu privire la drepturile i libertă ile fundamentale, atât înț ș țscopul cunoa terii prevederilor tratatelor interna ionale, cât i al constatăriiș ț șmodului în care acestea sunt respectate sau dimpotrivă nerespectate.

Cuvinte cheie# comunicarea de masă, mass-media, drepturile omului,dreptul la informare, manipulare, persuasiune.

1. Comunicarea e ma!" i evo#u ia re$turi#or i #i%ert" i#or inș ț ș ț!$a iu# $u%#icț

$emioza este capacitatea sistemelor vii de a capta informa ie i de a oț ș

utiliza cu scopul adaptării la mediu. %nforma ia lucrează eficient pentru sistemulțviu odată cu apari ia mijloacelor de comandă i control. &pari ia societă ii, a luiț ș ț ț'zoon politi(on')&ristotel* a însemnat i nevoia unui alt mod de comunicare,șnevoie specifică mediului social. "imbajul simbolic înseamnă producerea unor opere care nu i-au găsit rolul la nivelul naturalului. +umai omul este fiin a careș țare nevoie de inventarea unui nou mediu, dotat cu o simbolistică specifică.

Cultura reprezintă mediul e!isten ial uman, acel univers simbolic carețabsoarbe, până la topire, cunoa tere i face posibilă e!perien a istorică.ș ș ținamica culturii ca e!presie a unei spiritualită i sociale presupune canale dețtransmisie pentru a realiza comunicarea valorilor culturale i a face posibilășintegrarea acestora la nivelul membrilor unei comunită i. e remarcat faptul cățstatutul e!isten ial al unei forma iuni statale 'trăie te' prin mediatizările ce e!punț ț șrela ia dintre institu iile publice i spa iul public. lementele aflate în sfera culturiiț ț ș țse prezintă sub două aspecte# unul semantic i altul estetic. Primul aspect seșreferă la con inutul informa ional, e!primat prin semne, al căror semnificantț țtrebuie în eles i însu it de comunitatea culturală care-l utilizează. &l doileaț ș șaspect dă libertate con inutului semantic, pentru a fi interpretat în func ie de joculț țperceptiv al con inutului informa ional. olul este jucat dintr-o dublă ipostază#ț ț


2/7

transmi ătorul i receptorul. &mbii actan i sunt recunoscu i ca având importan ăț ș ț ț ț în comunicarea media.

acă ne raportăm la cultura umanistă ce apar ine ena terii, în careț șflu!urile informa ionale sunt transmise fără ierarhizarea mesajelor, lăsând fiecăruițindivid libertatea de a- i integra con inuturi, în modernitate condi ia umană treceș ț ț

printr-o pozi ionare, articulând libertă i i drepturi care permit crea iilor culturaleț ț ș țsă ajungă la o masă mare de consumatori. &cum putem vorbi de comunicarea demasă, interlocutorii nefiind persoane individuale ci colectivită i umane.țPerspectiva normativă a epocii moderne pleacă de la premisa că omul nu arenumai datorii ci i drepturi, i anume drepturi naturale de genul celor ce e!primăș șsupravie uirea, autoapărarea etc. &cestea nu se datorează unei autorită i, fiindț țfundamentale i cărora li se conferă o formă i ocrotire juridică aparte. le suntș șesen iale pentru e!isten a omului i sunt indispensabile pentru umanitate. "eț ț șgăsim înscrise în declara ii i legi fundamentale, cu precizări cât mai detaliate înț șfunc ie de nivelul de dezvoltare al epocii istorice. /agna Carta0, apărută înț

&nglia )1213* men ionează faptul că nimeni nu poate fi întemni at sau deposedatț ț

fără o judecată în conformitate cu legea. "a acest document adăugămConstitu4ia $tatelor 5nite ale &mericii din 1678, influen ată de evolu ia franceză,ț țacte care confirm dreptul de liberă e!primare orală i scrisă a fiecărui cetă ean.ș țocumentul fundamental pentru prevederea unor astfel de libertă i estețDeclaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului , act adoptat în timpul ariirevolu ii din 9ran a. 5rmează, ca repere, urmărind criteriul cronologic,ț ț DeclaraţiaUniversală a Drepturilor Omului )18:7* Pactul internaţional cu privire la drepturilecivile şi politice; Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale )18;;*< Actul Final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare înuropa )=elsin(i, 1863*< Conferinţa pentru securitate şi cooperare în uropa)1878*< Carta de la Paris )188>*. $unt documente care argumentează interesul

pentru garantarea drepturilor omului, transpuse în practică destul de diveritpentru fiecare spa iu geopolitic. ?rice efort comun înseamnă i un risc deț ș în elegere a libertă ii i securită ii drepturilor omului atunci când aplicarea lor nuț ț ș țeste fundamentată pe valorile i ideile culturii proprii. Ce este drept pentru o zonășpoate fi problematic pentru altă zonă< riscul major apare atunci când înfiin ămținstitu ii de dragul de a fi moderni, fără ca nevoia lor să fie acoperită de dinamicațideilor, valorilor, aspira iilor. @rila de evaluare, reprezentările sociale ale uneițcomunită i, sunt destul de stabile i for ează mentalul social să valorizeze numaiț ș țceea ce este adaptat.

Anaintea acestor moment istorice ce s-au constituit ca reperecoordonatoare pentru drepturile omului amintim pozi iile contactualiste înscrise înțgândirea a lui =obbes, "oc(e i cea a lui ousseau#ș '& renun a la dreptul tț ău laceva înseamnă a te lipsi de libertatea de a-l împiedica pe altul să beneficieze depropriul lui drept la ceva.)B*. 5n drept este cedat fie prin simpla renun are la el,țfie prin transferul către altul. Prin simplă +5+ &, atunci când celui ceȚrenun ă nu-i pasă asupra cui se va răsfrânge beneficiul. i prin &+$9,ț Șatunci când inten ionează ca beneficiarul cedării să-i revină unei )sau unor*țanumite persone. )B* ransferul reciproc de drepturi este ceea ce oameniinumesc C?+&C.')homas =obbes, !eviat"anul, cap.X%D* '"ibertatea este o


3/7

trăsătură definitorie, necesară a fiin ei omene ti.' "egea natural este înso ită de oț ș țputere e!ecutivă. '!ecutarea legii naturale în acestă stare apar ine fiecărui om,țastfel încât fiecare are dreptul de a pedepsi încălcarea legii în asemenea măsură

încât să împiedice pe viitor violarea ei.' )Eohn "oc(e, Două tratate desprec#rmuire, F6* '$tarea natural fiind cea în care grija pentru propria noastră

conservare dăunează cel mai pu in grijii similar a celorlal i, această stare esteț țcea mai proprie păcii între oameni i cea mai potrivită naturii umane. )B*. &mșputea zice că sălbaticii nu pot fi răi tocmai pentru că ei nu tiu ce înseamnă a fișbun.')Eean EeaGues ousseau, Discurs asupra ine$alită ii dintre oameni ț *

Cultura modernă modifică procesul comunicării deoarece antrenează ointerinfluen are mai mare a comunicatorilor, fiecare jucându- i propriul rol laț șprimirea mesajului. $e constată o profesionalizare a rela iei dintre emi ător iț ț șspa iul public, rezultând o diversitate de forme de informare# ziar, revistă, căr i,ț țfilm, radioul sau canalul de televiziune. &ceste noi forme sunt înso ite de oțdinamică a pie ii ideilor prin profesii care reprezintă 'senzorii' cei mai vigilen i aiț țimpactului produselor realizate asupra publicului receptor. in păcate 'în cultura

română nu a e!istat o veritabilă pia ă a ideilor decât la nivelul culturi generale' iar ț'modernizarea a fost în eleasă ca imitare a formelor )institu iile, legile,ț țconstitu iile*, fără o încercare de a învă a condi iile care le pot i reproduce înț ț ț șchip autonom.')%deea nu este nouă, acest 'mecanism de modernizareasimetrică' fiind constatat de itu aiorescu în 17;7*.

Ceea ce trebuie remarcat în legătură cu formele avansate ale comunicăriide masă este faptul că atrag un public receptor e!tins numerice te dar i diversș șcalitativ. $unt persoane foarte variate, cu motiva ii diferite, antrenând oțplurivalen ă de aspira ii în raport cu mesajul comunicat. Publicul este compus dinț țreceptori uni i printr-o serie de norme i valori comune, indiferent de culturileț șcărora apar in. eceptorul, reprezentat de segmentul care se identifică cuț

aspira iile comunicatorului, nu poate retransmite circular mesajul adoptat pentruț

că este lipsit de mijloacele necesare unui răspuns colectiv. $ingura solu ie estețimaginea, cea care une te aspira ia receptorilor sau ai celor care folosesc alteș țmijloace de comunicare electronice.

&. Ma!!'meia i re$tu# e in(ormare a# cetș " eanu#uițass-media este termenul care traduce e!presia# mijloace de comunicare

pentru un mare public, un public de masă. )erivă din latinescu medium,pluralmedia, termen ce e!primă procese de mediere, mijloce de comunicare* iar prin termenul de opinie publică e!primăm un 'comple! de preferin e e!primate dețun număr semnificativ de persoane cu privire la o problemă de importan ățgenerală.' ?pinia publică este un comple! de păreri de intensitate i direc iiș țdiferite.

&lt concept rezultat din func ionarea mass-mediei este cel de influenț ță cuaccep iunea de 'formă de ac iune asupra cuiva, indifferent de modul de ac iune'ț ț țiar în sens particular 'un mod de comunicare având ca resort principal, adică nuunic, convingerea.'%nluen a cunoaste diferite grade de profunzime de lațconformare la identificare i apoi la internalizare. Conformarea este proprieșmesajelor care se consituie in sarcini de e!ecutat, fără interpretarea mesajului.


4/7

)?rdinal se e!ecută, nu se discută. &ici include i hotărârile judecătore ti care auș șautoritate i independen ă în raport cu evaluările ocazionale.* %dentificarea este oș țformă de influen are când un individ adoptă un comportament inspirat de altățpersoană, pentru că 'acesta este asociat cu o auto-definire satisfăcătoareraportată la acea persoană sau grup.' %ar 'internalizarea se referă la o schimbare

congruentă cu sistemul de valori al persoanei care acceptă influen a.' ? ipostazățdeosebit de imporatantă a influen ei o reprezintă influen a socialăț ț ) ea esteconsiderată o formă specific puterii, având ca finalitate persuasiunea. Pentrumanifestarea rela iei de influen are la nivel social trebuie să e!iste un accordț ț

între păr ile implicate, pe fondul acceptării valorilor implicate i asupra efectelor ț șce se vor produce. %ar un termen deosebit de important este persuasiunea *

în eleasă caț activitate de influen are a comportamentelor i atitudinilor membrilor ț șunei comunită i, în concordan ă cu interesele subiectui emi ător. An acest caz,ț ț ținfluen a are ca bază referen ială factorii personali i modul de organizare aț ț șinfluen elor. Persuabilitatea e!primă receptivitatea fiecărei personae în raport cuținfluen ele e!ercitate asupra sa.ț

Comunicarea de masă este impersonală i orientează unidirec ionalș țmesajul. ijloacele mass-media adaptează con inutul mesajului la inten iileț țtransmi ătorului. esajul poate avea valoare diferită de ceea ce reprezintățregistrul ideatic al receptorilor. & a se face că, orice mesaj transmis radio sau Dșnu poate fi corectat decât în măsura în care dore te moderatorul< orice nuan ă ceș țcorectează for a de manipulare a emisiunii sau a canalului D este interzisă.țesajele sunt 'regizate' i trebuie să corespundă inten iilor comunicatorului.ș ț%maginile sunt atent selectate, cuvântul devine conturul principal iar încrederea învizual capătă propor ii uria e. 9ormula de bază devine# Cred ceea ce vădH i,ț ș Șceea ce văd face parte din registrul a ceea ce-mi oferă canalul D, ziarul căruia i-am încredin at puterea de informare.ț

Cultura promovată de mass-media are un pronun at caracter comercial,ț

promovând interesele celui care patronează media. %ată de ce, imaginile careinvadează presa i televiziunile particulare impun o anumită ierarhie a valorilor,șnoi comportamente i stiluri de via ă. @loriosul nu mai este meritosul iar premiulș țeste un acord de ocazie, fiind atribuit subiectiv, de conjunctură, celui care poateinfluen a cel mai mult publicul. $copul oricărei televiziuni particulate apar inândț țspa iului românesc este de a cumpăra cât mai multă putere. 'Eurnali tii' suntț șpersoane angajate ocazional. Comunicatorul are puterea de cumpărare, prinmesajul transmis, a unui produs numit consumator. An acest fel, informa iațurmează legile economiei de pia ă# comunicatorul a cumpărat mesajul iar țreceptorul este un consumator care, la rându-i, a cumpărat mesajul. esajelesunt publice, dar receptarea este diferită, având drept adresabilitate segmentedistincte ale vie ii publice. obert Cisino atrăgea aten ia asupra transmi ătorilor ț ț țde tiri# 'controlează accesul la mass media iar materialul pe care-l difuzeazășeste deja influen at< atrage în continuare aten ia că ace tia îl manipulează, laț ț șrândul lor, apelând la diverse tehnici )de obicei la o combina ie de tehnici*,țaplicate în mod con tient pentru a structura influen ele, în încercarea de a faceș țca publicul american să gândească, să simtă i să răspundă între-un anumitșmod.'


5/7

&mintim că e!istă o serie de dezavantaje ale mesajelor din mass-media#transformă cotidianul în senza ional, produce modificarea convingerilor în func ieț țde emi ător, rela ia sursă - public este unilaterală, cresc dependen ele cognitive,ț ț țafective i comportamentale, are loc maipularea receptorilor prin schimbareașconte!tualită ii. &semenea influen e pot căpăta propor ii de masă, multe revolu iiț ț ț ț

sau desfă urat prin televiziune iar campanile electorale au determinat votulșalegătorilor, precum i analiza unor decizii juridice la posturi de televiziune ce aușdorit infirmarea hotărârilor judeătore ti. 5n rol major în influen area opinieiș țpublice îl joacă prezentarea stenogramelor din dosarele penale ale diferi ilor țpoliticieni sau oameni de afaceri cu influen ă în media.ț

"a aceste dezavantaje adăugăm un mod conspira ionist, cu reguli propriițprin care se prezintă evenimentele astfel încât să nu aibă nici o legătură curealitatea. Prezetăm cele cinci reguli ale unui mesaj conspira ionist#ț

1. Nier la complexité du réel. PremiIrement, le conspirationnisme nie lacomple!itJ du rJel, dont il va proposer une e!plication univoGue et monocausale.Ce mJlange du KvraiL et du Kfau!L est en soi une forme de manipulation du rJel.

2. tablir des corrélations factices. "e conspirationnisme peut ainsi sMappuNer sur des propos divergents Gui dJmontrent Gue la rJalitJ est camouflJe par lescomploteurs

!. liminer des vérités irréductibles " la t#éorie.$. tablir une structure m%t#i&ue de l'#istoire. ans le cas de la pensJe de

ar!, par e!emple, non seulement son matJrialisme historiGue est un historicisme, maissurtout lMidJe Gue le monde social a pris la forme Gue la classe dominante a voulu luidonner, fait abstraction de lMindJtermination du social, et le rJduit O une Jpreuve de forceentre groupes opposJs. Popper indiGue Gue le conspirationnisme est une forme desuperstition ou de croNance religieuse sJcularisJe, dont lMhistoricisme nMest GuMunemodalitJ .

(. )dentifier les si*nes du complot. nfin, le conspirationnisme repose sur unesurinterprJtation de faits perus comme autant de signes. Pour les thJoriciens du

complot, tous les faits sont des signes Gui peuvent dJvoiler le complot, si lMon parvient Oles dJcrNpter correctement et O ne pas sMarrQter O leur apparence. Is lors, tout estrJinterprJtJ dans le sens du complot # une dJclaration politiGue, un geste, un sNmbole)triangles maons, Jtoiles, etc.*, ou bien simplement des faits,)B*.

anipularea prezintă diferite forme prin mass-media # +orme demanipulare, persuasiunea )convingerea auditoriului, tv cel mai persuasiv tip demesaj*, de%informarea )modificarea mesajelor cu scopul ob inerii unor reac ii*,ț ținto&icarea )suprasaturarea cu mesaje false, 'anestezierea' publicului< la grecie!ista admira ia pentru cei care păcăleau un străin*.ț

ipuri de manipulare prin tv.,

- manipulare prin imagine


6/7

- manipulare prin 'a asculta arătând'<- manipulare prin zvonuri mediatice....

&ctualizarea acestor forme o putem realiza prin intermediul 'dictaturiidivertismentului' de proastă calitate sau prin prezentarea unor false valori,devenite modele în rândul receptorilor. Cunoscând că imaginea este prioritară

cuvântului, aducem un ton critic institu iilor care au rolul de a sanc ionaț țvulgaritatea i falsificarea tirilor prezentate la unele posturi de televiziune. itulș șsalvatorului pare să reprezinte o dominantă pentru orice reclamă de produse, dela detergen i, alimente, mijloace tehnice i om politic. otul apare de-a valma,ț șneprofesionist sau împrumutând produse similare care apar in unor culturi străinețspa iului românesc.ț

%nfluen a media este major ț ă asupra a teptărilor publicului pentru așsatisface nevoile comunicative ale unei audien e. Prin selectarea tirilor editoriiț ș

î i asumă următoarele obiectiective#ș'%nfluen a prin plasarea tirilor este o tehnicț ș ă prin care editorii pot reduce

la minim aten ia acordată unor evenimente )...*.ț

%nfluen area prin titluri porne te de la ideea cț ș ă titlurile stabilesc dispozi iați sistemul de valori al articolului. )...*.ș%nfluen a prin alegerea evenimentelor urmăre te ca prin utilizarea unor ț ș

cuvinte alese cu grijă un editor sau crainic de radio sau D să poată discreditapersonalită i aflate în dizgra ie sau, dimpotrivă, să contribuie la cre tereaț ț șprestigiului i respectului pentru acestea.ș

%nfluen area prin selec ia fotografiilor probează faptul că editorii suntț țcon tien i de influen a puternică ce poate fi implantată în mod secret, printr-oș ț țselec ie atentă a fotografiilor i a peliculelor pentru televiziune )...*.ț ș

5tilizarea editorialelor pentru distorsionarea faptelor )...* se bazează peideea că acestea pot servi ca mijloc ideal pentru convingerea publicului receptor

să gândească sau să simtă în felul în care doresc crainicii.'Prin urmare, comunicarea de masă are un rol major în satisfacereadreptului la informare al publicului receptor dar publicul trebuie să în eleagă cățbunurile de consum, inclusiv informa ia primită, sunt produse de industria dețconsum i satisfac interesele majore ale celui care le sus ine financiar. Pre ul lor ș ț țeste diferit prezent la transmi ător i la receptor. &stfel, producătorul are dreptț șobiectiv acapararea puterii economice i politice iar publicul receptor riscă diferiteșefecte ale procesul de manipulare care au drept scop ob inerea unui recepator țanesteziat în func iile sale critice. Runul sim cedează tot mai mult în fa a sim uluiț ț ț țcomun.

ste nevoie de o pedagogie media care să 'alfabetizeze' media princrearea abilită ilor de analiză i interpretare a con inuturilor livrate consumatorilor.ț ș țduca ia media este îndreptată spre crearea acelei pie e ce asigură dinamicaț țideilor în favoarea găsirii acelui limbaj, mijloace i tehnologii media pentrușe!primarea optimă a ideilor, ajutând publicul în reactivarea spiritului critic.

'eleviziunea, ..., tieș că poate determina gusturile publicului fără nevoiade a li se adecva în mod servil. An regim de liberă concuren ă, ea se adaptează,țbineîn eles, unei legi a cererii i ofertei, dar nu fa ă de public, ci fa ă deț ș ț ț


7/7

comanditari# educă publicul potrivit inten iilor comanditarilor. An regim de monopolțse adecvează legii cererii i ofertei fa ă de partidul aflat la putere.'ș ț

Dic ionar e termenițass-media* este cunoscută ca fiind a patra putere în stat i curpinde înș

sfera sa conceptuală ansamblul mijlocelor de informare i transmitere deșinforma ii# vorbirea, scrisul, telefonul, radioul, televiziunea, internetul. oatețaceste căi de transmitere de informa ii au rolul de a influen a zona libertă ii deț ț țgândire i e!primare a subiec ilor receptari.ș ț

)nfluenț / social/* ac iune asociată comunicării i care este considerată oț șformă specifică puterii, cu scopul persuasiunii.

anipulare, activitate de determinare a unor actori sociali să gândescă ișsă ac ioneze în concordan ă cu interesele ini iatorului, lăsând impresia că e!istăț ț țlibertate de gândire.

Persuasiune0 activitate de influen are a comportamentelor i op iunilor ț ș țpersonelor din spa iul public în func ie de interesele emiț ț țătorului. !istă o serie

de factori care alcătuiesc parsuabilitatea fiecărei persoane, e!presie areceptivită ii acesteia în raport cu influen ele e!ercitate.ț țpinia public/ semnificând 'un comple! de preferin e e!primate de unț

număr semnificativ de persoane cu privire la o problemă de importan ățgenerală.'

7. Vasilescu Comunicarea de Masu0102 u0218i Drepturile Omului

Documents

Transcript of 7. Vasilescu Comunicarea de Masu0102 u0218i Drepturile Omului