7 PAȘI PENTRU A MÂNCA RESPONSABIL

7 PAȘI PENTRU A MÂNCA RESPONSABIL

COMITETUL ECO-ȘCOALA • organizarea unei echipe potrivite pentru tema MĂNÂNCĂ RESPONSABIL;

• împărțirea echipei și definirea rolului fiecărui membru; • motivarea pentru noua temă ECO.

JURNALUL / ANALIZA CONSUMULUI DE ALIMENTE

• analiza problemelor privind alimentaţia și aplicarea unor chestionare acasă;

• evaluarea rezultatelor și luarea unei decizii cu privire la ce poate fi îmbunătățit.

PLANUL DE ACȚIUNE

• îmbunătățirea punctelor slabe referitoare la Consumul Responsabil de Alimente, descoperite pe baza analizei și a chestionarelor;

• punerea de acord asupra a ceea ce trebuie schimbat în mod specific;

• realizarea unui plan de acțiune anual pentru a aborda îndeaproape subiectul unei alimentații responsabile.

MONITORIZARE ȘI EVALUARE

• punerea de acord asupra înregistrării și evaluării progreselor obținute pe parcusul implementării planului de acțiune;

• monitorizare continuă și evaluarea pașilor / progreselor.

INTEGRAREA ÎN CURRICULUM

• integrarea temei în curriculum-ul școlar.

INFORMARE ȘI IMPLICARE

• informarea celorlalți din cadrul și din afara școlii despre implementarea programului MĂNÂNCĂ RESPONSABIL. Învățarea modului de a interpreta activitățile și rezultatele, scrierea de articole, crearea unui avizier, a unui poster, a unui site web și realizarea de activități de informare prin intermediul rețelelor sociale;

• conceperea unui eveniment, pe tema MĂNÂNCĂ RESPONSABIL, adresat colegilor de școală, părinților și publicului larg;

• cooperarea cu părinții, publicul larg, experți în hrană sănătoasă, fermieri, bucătari, vânzători ...

ECO-CODUL – codul unei alimentații responsabile

• punerea de acord asupra a ceea ce este important pentru elevii școlii cu privire la tema MĂNÂNCĂ RESPONSABIL și integrarea în ECO-CODUL școlii.

Cum să motivați COMITETUL ECO-ȘCOALA pe parcursul celor 7 pași

Este important ca elevii să se simtă bine pe durata proiectului, să dorească să continue și să treacă

bine peste părțile mai dificile sau mai puțin atrăgătoare ale proiectului. Scenariul activităților motivaționale care leagă cei 7 pași îi poate ajuta în acest sens. Puteți afla întregul scenariu pentru fiecare categorie de școală în anexe; activitatea curentă, ce oferă motivație și conexiune cu fiecare pas, este menționată în cadrul fiecărui pas.

1. Scenariu motivațional pentru preșcolari Aceasta este o poveste în care un animal intră în necazuri cu privire la hrană și îi roagă pe copii să-l

ajute. Copiii vor ajuta în mod gradual la crearea poveștii și o vor susține prin ilustrații, pe măsură ce proiectul avansează. Rezultatul va fi un poster uriaș cu ilustrații însoțite de un text sau o carte ce va cuprinde desenele și povestea creată de copii.

Animalul protagonist din poveste este domnul Hamster, aflat în căutarea unui loc potrivit pentru familia sa, în care pot fi fericiți. Un astfel de loc trebuie să le asigure o hrană bună, de calitate superioară. Soția sa, doamna Hamster, nu mănâncă orice și dorește tot ce e mai bun pentru copiii ei. Grădinița voastră este un loc potrivit a găzdui familia Hamster? Un hamster apare și vine în vizită înainte de fiecare pas și discută subiectul fiecărei activităţi, precum și ceea ce poate fi făcut cu copiii...

2. Scenariu motivațional pentru școli Un fermier din trecut, ce avea o fermă pe terenul actualei locații a școlii, intră în contact cu elevii

prin intermediul scrisorilor. Cu ajutorul unei oglinzi a viitorului, moștenită de la strămoși, acesta vede ce se întâmplă în prezent în actuala locație, odinioară ferma sa. Prin intermediul benzilor desenate și al scrisorilor, fermierul începe să descopere, cu ajutorul elevilor, ce s-a întâmplat și de unde își procură hrana, ce consumă și cum gătesc oamenii din școală și din vecinătățile acesteia...

Elevii publică rezultatele, răspunsurile lor la întrebările și la cererile fermierului, utilizând un carnețel de însemnări și apoi le pot procesa sub forma unui jurnal, de exemplu.

3. Scenariu motivațional pentru licee Responsabilitatea elevilor de liceu este de a realiza un scurt film (10 minute) pe tema CONSUM

RESPONSABIL DE HRANĂ, pe baza rezultatelor din cadrul ANALIZEI CONSUMULUI DE ALIMENTE. Aceștia vor selecta o problemă specifică din cadrul punctelor slabe identificate și o vor integra în filmuleț, pe care îl vor face public la final pe site-ul web al Proiectului Mănâncă Responsabil!

Pasul 1: COMITETUL ECO-ȘCOALA

Fotografie cu membrii Comitetului Eco-Școala Membrii Comitetului Eco-Școala pentru Proiectul „Mănâncă responsabil” vor varia ca număr și

vor depinde de condițiile din cadrul școlii. Puteți folosi Comitetul deja existent sau puteți forma un sub-comitet pentru a se ocupa de subiectul consumul responsabil de hrană.

Puteți afla mai multe informații privind structura comitetului Eco pe site-ul Programului ECO-ȘCOALA: www.ccdg.ro

1. Activitate motivațională pentru unități preșcolare - Comitetul Eco-Şcoală Sarcină: În cadrul primei întâlniri, prezentați copiilor situația: un vizitator nou și neașteptat a apărut

la grădiniţă și le-a lăsat un mesaj. Puteți oferi copiilor o ghicitoare (descrieți un hamster și ei vor ghici animalul) sau puteți învăța împreună o poezie sau un cântec despre un hamster. Apoi puteți căuta împreună locul în care a apărut hamsterul, descoperind mesajul prin care domnul Hamster se prezintă pe sine și familia sa și cere ajutor. El le cere copiilor să îi prezinte comitetul, membrii individuali și rolurile acestora (cum să distribuim rolurile în cadrul unei echipe).

Ce trebuie pregătit: • Un loc în cadrul grădiniței, preferabil locul în care se reunește Comitetul Eco-Școala, acolo

unde hamsterul își va face apariția în mod regulat, lăsând în urmă mesaje și ajutoare și unde copiii îl pot vizita. În acest loc puteți afișa rezultate și informații referitoare la acest proiect.

• Exemplarul tipărit al mesajului nr. 1 (Anexa nr. 1) și ilustrația cu familia hamsterului (Anexa nr. 2).

2. Activitate motivațională pentru școli - Comitetul Eco-Şcoală Sarcină: În cadrul primei întâlniri, oferiți elevilor prima filă din benzile desenate. Îndemnați-i să

caute cutia poștală în care vor găsi o scrisoare cu mai multe informații. După citirea scrisorii, efectuați activitatea de Atribuire a Rolurilor. Elevii vor trebui să răspundă la anumite ȋntrebări. Ei ar trebui să folosească avizierul Eco pentru răspunsuri, acolo unde vor putea fi văzute atât de fermierul din trecut, cât și de toată lumea din şcoală.

Ce trebuie pregătit: • Exemplarul tipărit al benzii desenate „Străinii din Oglindă” - Anexa nr. 3. • O cutie poștală, pe care ar trebui să o amplasați în apropierea Avizierului Eco și în care veți pune

scrisorile rând pe rând. • Un exemplar tipărit al primei scrisori - Scrisoarea pentru „Străinii din Oglindă” - Anexa nr. 4.

(amplasați-l în cutia poștală înainte de reuniune, pentru ca elevii să se poată deplasa la cutie și să îl găsească imediat ce au citit banda desenată).

Urmează activitatea de Atribuire a Rolurilor. Elevii se prezintă folosind cărțile de vizită expuse, de exemplu, la avizier sau în alte locuri vizibile din școală.

3. Activitate motivațională pentru licee Sarcină: Efectuați activitatea „Ce consider a fi hrana adevărată?” împreună cu elevii, după cum

urmează. După ce ați definit conceptul de mâncare adevărată, informați elevii cu privire la faptul că sarcina lor va fi aceea de a pregăti un scurt film cu tema Consumul Responsabil de Alimente; pentru mai multe detalii, vedeți secțiunea „film” de mai jos.

Activitatea: Ce consider a fi hrană adevărată? Obiectiv: o primă reflecție asupra subiectului consumului responsabil de hrană și a descoperirii a

ceea ce elevii consideră a fi hrana adevărată - un punct de început cu care se va lucra de-a lungul proiectului.

Timp: 20 – 30 de minute Ce este necesar: alimente ce urmează a fi degustate de toată lumea, alături de o declarație cu privire

la hrana respectivă, o coală mare de hârtie sau o tablă pentru redactarea definițiilor. Sarcină: Înainte de prima reuniune a Comitetului Eco, rugați elevii și alți membri să aducă alimente

pe care le consideră, din orice motiv, „adevărate”. Aceștia ar trebui să aducă îndeajuns de multe alimente

pentru ca toți membrii să poată gusta din fiecare. Elevii vor pregăti și câte o foaie cu câte o declarație scurtă (poate fi anonimă) cu privire la motivul pentru care consideră alimentul respectiv ca fiind „adevărat”.

În cadrul reuniunii se pregătește un mic bufet, cu mâncarea și declarațiile însoțitoare, iar la momentul potrivit toată lumea va avea șansa de a gusta din toate alimentele aduse de ceilalți. De-a lungul degustării, membrii Comitetului Eco vor citi declarațiile. Cereți elevilor să inventeze, pe baza declarațiilor cu privire la alimente, propriile definiții ale „Hranei Adevărate” (ce își imaginează că înseamnă la momentul actual) și să le pună pe hârtie.

Este posibil ca acum, la începutul proiectului, elevii să își bazeze opiniile pe ceea ce le este la îndemână și pe ceea ce cunosc. Aceștia probabil că nu vor putea include toate aspectele Hranei Adevărate, după cum sunt descrise în capitolul de introducere. Totuși, acesta nu este un lucru rău. Dimpotrivă, este bine că definiția le aparține în totalitate, fiind creată în baza gândirii lor actuale cu privire la subiectul de față.

Puneţi deoparte definiția și folosiți-o din nou la evaluarea finală a proiectului (sau într-un moment adecvat pe parcursul proiectului) și atunci solicitați elevilor să îi mai adauge elemente. Pe parcursul proiectului, aceștia vor descoperi cu siguranță alte viziuni asupra Hranei Adevărate și repercusiuni pe care le putem lua în calcul în momentul consumului de Hrană Adevărată. Discutați cu ei asupra modului în care viziunea lor s-a schimbat și ce lucruri noi au descoperit.

Film: Informați-i pe elevi de faptul că, pe parcursul proiectului, vor pregăti un film cu subiectul CONSUMUL RESPONSABIL DE ALIMENTE, în baza rezultatelor ANALIZEI CONSUMULUI DE ALIMENTE. Drept exemplu, le puteți arăta un film (folosiți legătura https://youtu.be/i8MSzc1WWBE sau găsiți un alt film adecvat).

Totuși, înainte de orice, la fel ca în toate filmele, este nevoie ca toți membrii Comitetului Eco să aibă un rol clar, responsabilități evidente, potrivite pentru aptitudinile fiecăruia și pentru modul în care fiecare poate contribui la funcționarea echipei în condiții normale.

Efectuați activitatea de Atribuire a Rolurilor alături de elevi. În acest caz puteți folosi termeni din industria cinematografică (bucătar-șef = regizor, furnizor = scenarist, manager = producător etc.).

Cum să distribuim rolurile Munca în echipă necesită implicarea tuturor membrilor, iar diferitele lor roluri pot avea o importanță

fundamentală pentru succesul echipei în general. Rolurile ajută elevii să devină conștienți de propriile calități și să își asume responsabilități pe cont propriu, pentru activitățile echipei.

Cum putem descoperi la ce se pricepe fiecare Pentru ca o echipă să fie eficientă, fiecare membru ar trebui să îndeplinească un rol care i se

potrivește ca o mănușă, pentru care este cel mai potrivit. Dar care este acesta?

Activitatea „Atribuire a Rolurilor" Obiectiv: Elevii își împart rolurile în cadrul Comitetului Eco, în baza propriilor preferințe. Time: 30 de minute Ce este necesar:

• Descrierile rolurilor, pentru ca fiecare elev să aibă unul. • Ilustrația „Comitetul Eco în Bucătărie”, a se vedea Anexa nr. 5 pentru fiecare grup. • Cărți de vizită cu atribuţii, pentru ca fiecare elev să aibă o carte de vizită.

Descrierea activității: Fiecare elev primește o bucată de hârtie cu un rol (la întâmplare, astfel încât rolurile că nu fie văzute

- acestea pot fi trase la sorți). • Fiecare elev citește în liniște caracteristicile rolului dat și stabilește dacă rolul i se potrivește; dacă

rolul respectiv îl caracterizează sau nu. • Elevii formează grupuri conform rolurilor primite (bucătarii, furnizorii etc.). Fiecare grup

primește ilustrația „Comitetul Eco în Bucătărie”, în care toate rolurile sunt numite și descrise. Pentru fiecare rol, inclusiv cel propriu, ei nominalizează o persoană din cadrul Comitetului (rolul poate fi potrivit mai multor persoane) pe care o consideră a fi adecvată. Regula este cea conform căreia toți elevii din Comitet trebuie să primească un rol.

• Toată lumea din grup alege și unul dintre rolurile oferite pentru propria persoană, rolul care corespunde cel mai bine propriilor capacități și aptitudini și rolul pe care fiecare își dorește să-l îndeplinească.

• Fiecare grup prezintă întregului Comitet rolul ales prima dată, persoana/persoanele propusă(e) pentru îndeplinirea funcției respective și declară motivele alegerii respective. Celelalte grupuri numesc apoi și ele persoana pe care ar desemna-o în rolul respectiv. Persoanele vizate apoi declară dacă au ales rolul cu pricina și dacă ar fi mulțumite să îndeplinească funcția respectivă. În final, toată lumea ajunge la un acord și rezultatul este înscris. (Toți elevii au dreptul de a refuza un anumit rol, dar, în final, vor fi nevoiți să aleagă unul dintre rolurile rămase disponibile.)

• Odată ce rolurile au fost distribuite, fiecare elev își creează propria carte de vizită, pe care o afișează la avizier. Cărțile de vizită vor include simbolul și titlul rolului dat, numele și fotografia elevului ce deține rolul respectiv, iar fiecare elev alege atributele și caracteristicile din definiția rolului, care îl descriu cel mai bine, adăugând pe scurt responsabilitățile pe care le va îndeplini efectiv. Un rol poate fi îndeplinit de mai multe persoane, iar fiecare dintre acestea poate avea calificări oarecum diferite pentru rol (ex.: Furnizorul George are abilități de comunicare, poate reacționa rapid în situația dată și se pricepe la clasificarea datelor... Furnizorul Elena este o persoană curioasă, căreia îi place să caute informații din diferite surse și care se pricepe la alegerea celor mai importante lucruri ce trebuie împărtășite)... Întregul Comitet Eco va fi astfel prezentat la avizier sau într-un alt loc.

Descrierea rolurilor: BUCĂTAR-ȘEF – CONDUCĂTORUL ECHIPEI – simbolul este pălăria / boneta

unui bucătar-șef - îi place activitatea de organizare, să lucreze cu oamenii, se pricepe la efectuarea mai multor activități în același timp, se impune în mod natural, este o persoană deschisă, nu respinge ideile noi, poate conduce o reuniune sau întrevedere…

FURNIZOR – PERSOANA CARE CAUTĂ INFORMAȚII – simbolul este o lupă -

persoană curioasă, cu abilități de comunicare și viteză de reacție, care se pricepe la căutarea de contacte și resurse, care poate lucra cu informații, clasificându-le și alegând ceea ce trebuie

comunicat…

COORDONATOR – PERSOANA CARE CONSTRUIEȘTE ECHIPA – simbolul este o față zâmbitoare - persoană sociabilă, optimistă, prietenoasă, care răspunde la nevoile altora, care are imaginație și știe să asculte…

ARTIST BUCĂTAR – SURSĂ DE IDEI – simbolul este un bec aprins - persoană

creativă, cu imaginație, căreia nu-i plac plictiseala și stereotipurile, care vede diferite căi de a întreprinde activități, care nu lucrează cu detalii, preferând să vină cu idei noi în loc să le ducă pe cele vechi până la capăt, cu capul în nori…

MANAGER – PERSOANA CARE TRIAZĂ IDEILE – simbolul este un cap ce

poartă o cască de protecție - vede lucrurile așa cum sunt, ia în considerare posibilități - avantaje și dezavantaje, judecă situațiile din mai multe perspective, are o judecată practică, își poate da seama ce este realizabil, este o persoană cu picioarele pe pământ…

EVALUATOR – COMUNICATOR – simbolul este un articol decupat din ziar - este un bun ascultător, îi place să citească și să scrie, răspunde nevoilor altora, poate privi situațiile obiectiv, din diferite perspective, este o persoană creativă și activă, având abilități de

comunicare...

FOTOGRAF – PERSOANA CARE EFECTUEAZĂ DOCUMENTAREA – simbolul este un aparat de fotografiat - are o imaginație vizuală, un simț de imortalizare a

momentului (compoziție) și pentru detaliu; îi place să lucreze cu tehnologia și este o persoană răbdătoare…

SECRETAR – simbolul este un creion - persoană organizată, conștiincioasă,

responsabilă, de încredere, pragmatică și care poate alege informațiile importante pentru redactarea proceselor-verbale…

Exemple de bună practică: 1-2 exemple privind modul în care școlile pilot aleg membrii Comitetului Eco, împart rolurile și motivează elevii pe tema Proiectului Mănâncă Responsabil.

Se va completa în timpul anului pilot 2015/2016 – fiecare țară va adăuga exemple.

Pasul 2: JURNALUL / ANALIZA CONSUMULUI DE ALIMENTE

În momentul în care vrem să facem o schimbare, nu strică să ştim ȋn ce situație ne aflăm la momentul actual și să ne bazăm pașii următori pe această constatare. Acest lucru este adevărat și în cazul consumului responsabil de alimente. Astfel începem cu o Recenzie / Analiză a Consumului de Alimente. Puteți găsi fişele de lucru cu întrebările la care dvs. și Comitetul Eco veți încerca să răspundeți în Anexa nr. 6 (CHESTIONARUL).

Ce veț i găsi în cadrul f işelor de lucru pentru Analiza Consumului de Alimente? Întrebările sunt axate pe secțiunea: alimentele consumate la domiciliu. În cazul anumitor întrebări veți găsi recomandări cu privire la cea mai bună modalitate de găsi

răspunsul. Totuși, există și unele pentru care este preferabil un sondaj de opinie. Întrebările pentru consumul responsabil de alimente la domiciliu au fost proiectate sub formă de

chestionar. Este recomandată distribuirea acestui chestionar către cât mai multe dintre familiile elevilor.

Cum putem motiva elevii să participe la Analiza Consumului de Alimente?

1. Activitate motivațională pentru grădinițe Sarcină: În cadrul întâlnirii citiți copiilor un mesaj de la Domnul Hamster: D-na Hamster a pregătit o listă de

întrebări pentru Domnul Hamster, cu privire la lucrurile importante pentru ea când vine vorba despre hrană. Domnul Hamster trebuie să afle răspunsurile la aceste întrebări și astfel îi roagă pe copii să îl ajute, să întrebe acasă și să găsească răspunsurile pentru Doamna Hamster (Anexa nr. 7). Apoi parcurgeți lista de întrebări alături de copii, inclusiv modul în care vor afla răspunsurile, cine va întreprinde o activitatea sau alta, stabiliți un termen limită pentru Analiza Consumului de Alimente. Copiii vor desena o poză din studiu.

Ce trebuie pregătit: • Exemplarul tipărit al mesajului nr. 2 (Anexa nr. 7). • Fişele de lucru pentru Analiza Consumului de Aliment - Anexa nr. 6 (CHESTIONAR).

2. Activitate motivațională pentru școli Sarcină: În cadrul întâlnirii, oferiți-le copiilor următorul capitol al benzilor desenate, numit „Multe

Întrebări”. După ce îl citiți, îndrumați elevii către cutia poștală în care ați amplasat scrisoarea denumită „Multe Întrebări”, înainte de întâlnire. După ce o citiți ȋmpreună, împărțiți fişele de lucru pentru Analiza Consumului de Alimente. Parcurgeți lista de întrebări împreună cu elevii și stabiliți cum veți afla răspunsurile și cine va întreprinde o activitatea sau alta. Stabiliți un termen limită pentru Analiza Consumului de Alimente.

Ce trebuie pregătit: • Banda desenată „Multe Întrebări” - Anexa nr. 8. • Exemplarul tipărit al scrisorii „Multe Întrebări”- Anexa nr. 9 - (amplasați scrisoarea în cutia

poștală a Comitetului Eco înainte de întâlnire) • Fişa de lucru pentru Analiza Consumului de Alimente - Anexa nr. 6 (CHESTIONAR).

3. Activitate motivațională pentru licee Sarcină: În cadrul întâlnirii Comitetului Eco, discutați cu elevii despre următoarea sarcină: Comitetul Eco, realizator de filme, a împărțit rolurile și acum trebuie să găsească un subiect bun

pentru scenariu. Pentru a răspunde la întrebarea „Despre ce va fi filmul nostru?” ne vine în ajutor Analiza Consumului de Alimente, o listă de întrebări care vă vor ajuta să aflați gradul de consum responsabil de alimente al celor din școală și al familiilor voastre. Apoi vom alege un domeniu pe care îl vom acoperi în cadrul următorilor pași, pe care se va baza filmul nostru.

Apoi împărțiți fȋşele de lucru pentru Analiza Consumului de Alimente. Parcurgeți lista de întrebări împreună cu elevii, și stabiliți cum veți afla răspunsurile și cine va întreprinde o activitatea sau alta. Stabiliți un termen limită pentru Analiza Consumului de Alimente.

Ce trebuie pregătit: • Fişele de lucru pentru Recenzia Alimentelor - Anexa nr. 6 (CHESTIONAR).

Cum putem descoperi punctele tari și punctele slabe și cum putem selecta un domeniu pentru analiza ulterioară?

Acum este momentul să aflăm unde stăm bine și ce trebuie să îmbunătățim în continuare. Grădinițe Sarcină: După completarea Analizei privind Consumul de Alimente, întâlniți-vă cu copiii pentru a

discuta despre rezultate și motivați-i să mai lucreze un pic:

Domnul Hamster așteaptă cu nerăbdare raportul copiilor - cum arată mesele de acasă? Dar, uitându-se la raport, descoperă că nu știe cum să îl descifreze. Oare nu îl pot ajuta copiii să interpreteze rezultatele Analizei privind Consumul de Alimente? Ce i-ar plăcea Doamnei Hamster și ce znume nu ar mulțumi-o? Domnul Hamster a pregătit mai multe emotigrame pe care copiii le pot folosi în funcție de rezultat. Fețele zâmbitoare vor fi folosite acolo unde sunt mulțumiți de rezultat, iar fețele încruntate vor fi folosite acolo unde situația poate fi îmbunătățită.

Ce trebuie pregătit: • setul de emotigrame (față zâmbitoare, față încruntată) • fişele de lucru completate pentru Analiza Consumului de Alimente (CHESTIONARELE)

Școli și licee: Sarcină: După ce elevii au completat Analiza Consumului de Alimente, întâlniți-vă cu ei pentru a

discuta despre rezultate și pentru a stabili activitatea pentru Selectarea Domeniului. Ce trebuie pregătit:

• fişele de lucru pentru Analiza Consumului de Alimente completate pentru grupurile individuale (fiecare grup va evalua o parte din Analiza Consumului de Alimente);

• seturile de semne aprobatoare (degetul mare în sus) și dezaprobatoare (degetul mare în jos), pentru fiecare grup;

• hârtie pentru notițe și calcule; • foarfece.

Activitate: Alegerea unui Domeniu Obiectiv: Folosind o metodă statistică, elevii vor alege un domeniu al consumului responsabil de

alimente care are nevoie de o mai mare atenție și asupra căruia vor continua să lucreze. Timp: 30 de minute Ce este necesar: a se vedea mai sus Sarcină: • În cadrul întâlnirii de după finalizarea Analizei Consumului de Alimente, împărțiți elevii în

grupuri și distribuiți întrebările astfel încât fiecare grup să aibă aproximativ același număr de cerințe.

• Fiecare grup primește un set de semne aprobatoare și dezaprobatoare, pe care le distribuie împreună, în funcție de mulțumirea (degetul mare în sus) sau nemulțumirea față de rezultat (degetul mare în jos), atunci când rezultatul nu este satisfăcător și trebuie luate măsuri.

• După ce toate întrebările au primit răspunsuri, grupurile se adună laolaltă și parcurg împreună Analiza Consumului de Alimente, iar apoi discută pe marginea întrebărilor care ridică probleme.

• După ce semnele au fost împărțite, elevii vor trebui să numere domeniile care au primit semne aprobatoare și pe cele care au primit semne dezaprobatoare. Culorile folosite pentru sublinierea întrebărilor ajută la orientare (albastru pentru Impactul asupra Resurselor și Climei, Alimente

Locale; roșu pentru Risipa Alimentelor; portocaliu pentru Sănătate și Stil de Viață; violet pentru Cultura Alimentației și Deschiderea către Diferite Obiceiuri și Nevoi Alimentare).

Aveți grijă! Nu toate domeniile au același număr de întrebări, astfel că este important ca numărul semne (dez)aprobatoare pentru un anumit domeniu să fie transformat în procente. Numai în acest caz vor putea fi comparate rezultatele pentru diferitele domenii.

De exemplu, domeniul Alimentelor Locale include xx întrebări referitoare la alimentația la domiciliu. zz din acestea au primit semne aprobatoare și xx au primit semne dezaprobatoare.

Domeniu Număr total de

întrebări Întrebări cu semne aprobatoare

Întrebări cu semne dezaprobatoare

Impactul asupra Resurselor și Climei, Alimente Locale

Xx Zz Xx

Risipa Alimentelor

Sănătate și Stil de Viață

Cultura Alimentației

Exmplu pentru calcul: 100%....20 de întrebări X%........15 de întrebări x=15/20*100 = 75% Punctele tari și punctele slabe aferente tuturor domeniilor ar trebui calculate după cum urmează. Ex. Domeniu Semne aprobatoare Semne dezaprobatoare

Impactul asupra Resurselor și Climei, Alimente Locale

75% 25%

Risipa Alimentelor 30% 70%

Sănătate și Stil de Viață 15% 85%

Cultura Alimentației 60% 40%

Cu ajutorul acestor calcule, elevii stabilesc un domeniu care necesită mai multă atenție și pentru care ar trebui să se încerce o schimbare în bine. Pentru exemplul nostru, acest domeniu este Risipa Alimentelor. În următorul capitol, Planul de Acțiune, vom stabili cum alegem întrebările pentru Planul de Acțiune.

Exemple de bună practică: Se vor completă pe parcursul anului pilot.

Pasul 3: PLANUL DE ACȚIUNE

De ce ar trebui să învățăm elevii să planifice?

Un plan bun este ca o hartă bună. Ne ajută să realizăm obiectivul. Cei mai importanţi paşi pentru activitățile de învățare și rezolvarea cu succes a problemelor din viața de zi cu zi a oamenilor includ analizarea modului în care vom acționa, ce vom face și ce cale vom alege pentru a ne ȋndeplini obiectivele.

Ce ar trebui să nu uităm în drumul nostru? • Punctul de plecare – Locul în care ne aflăm la momentul actual și din care pornim în călătoria

către destinația noastră - este stabilit folosind Analiza Consumului de Alimente. • Obiectivul – un loc bine determinat în care dorim să ajungem - ce dorim să câștigăm cu privire

la problema dată. • Planul de Acțiune (traseul) – un număr de pași (stadii ale drumului) care trebuie efectuați

pentru a realiza obiectivul cu succes - cine va fi responsabil pentru o activitate sau alta, cum vor fi efectuați pașii respectivi și până când (termenul).

• Activitate – implementarea planului – pornirea. • Evaluarea activității – oare pașii aleși au fost cei adecvați? Am ales o călătorie prea dificilă?

Am întâlnit obstacole neașteptate? Și dacă da, reușim să luăm măsuri în legătură cu acestea? Ar trebui să propunem un traseu diferit către aceeași destinație? Ne-am îndepărtat de obiectiv pe parcursul călătoriei? De unde știm că am ajuns la destinație?

Cum să alegem întrebările pentru Planul de Acțiune

În cadrul pasului precedent, Recenzia/Analiza Consumului de Alimente, am ales un domeniu care prezintă probleme în special în cadrul subiectului referitor la consumul responsabil de alimente și care are cele mai multe puncte slabe (ex. domeniul Impactului asupra Resurselor și Climei și Alimentelor Locale). Planul de Acțiune necesită alegerea unor întrebări specifice asupra cărora ne vom concentra în continuare. Vom încerca să sugerăm modalități de îmbunătățire a situației din școală (în caz de puncte slabe) sau de menținere a situației actuale (în cazul în care alegem o întrebare care se dovedește a fi un punct tare). În momentul pornirii, recomandăm alegerea, de exemplu, a unui punct slab și a unui punct tare și formularea unor obiective și a unui Plan de Acțiune pentru acestea. Este mai bine să îndeplinim două obiective bine formulate decât mai multe obiective care vor avea nevoie de mult timp pentru a fi îndeplinite. Nu uitați:

Atunci când pregătiți Planul de Acțiune, includeți planificarea Evenimentului Public, care ar trebui să reprezinte încununarea eforturilor depuse pe timpul întregului an (a se vedea Planul de Acțiune dat ca exemplu, pagina 17 - Cum ar putea arăta un Plan de Acțiune?).

• Prezentați propriul Plan de Acțiune într-un mod atractiv și interesant pentru ceilalți. Folosiți avizierul, ziarul școlii, pagini web etc.

1. Activitate motivațională pentru grădinițe - Planul de Acțiune Sarcină: Parcurgeți alături de copii întrebările din cadrul Analizei privind Consumul de Alimente

care au primit cele mai multe fețe încruntate și discutați pe marginea a ce se poate face pentru ca familiei de hamsteri să îi placă aici. Puteți găsi și o activitate pe care o efectuați corespunzător și pe care ați dori să o păstrați la fel? Cum? Încercați, alături de copii, să alegeți problemele la care vă veţi referi în continuare, ce ați dori să faceți pentru a le remedia, ce ar trebui să mențineți și ce ar trebui să schimbați, în mod realist, și pregătiți Planul de Acțiune pentru anul școlar.

Ce trebuie pregătit: • Întrebările completate pentru Analiza Consumului de Alimente. • Hârtie, creioane, creioane colorate pentru efectuarea Planului de Acțiune. • Ilustrarea Planului de Acțiune al Domnului Hamster.

Învățătorul se poate juca cu un hamster de pluș, de exemplu: Hamsterul vorbește cu copiii – ... aici

este foarte frumos, D-nei Hamster i-ar plăcea foarte mult cum... (învățătorul sau părintele completează această secțiune sau chiar și copii pot sugera răspunsul care a primit cele mai multe fețe zâmbitoare în cadrul Analizei Consumului de Alimente...) dar D-na Hamster este foarte atentă mai ales la...... (învățătorul, părintele sau copii completează cu răspunsul care a primit cele mai multe fețe încruntate în cadrul Analizei Consumului de Alimente - puncte slabe.)

Puteți să îndepliniți cerințele D-nei Hamster? De ce vom avea nevoie pentru a face o schimbare... în bine? De cât timp vom avea nevoie? Câtă energie va trebui să investim? Chiar avem puterea de a efectua schimbarea?

După ce dvs. și copiii alegeți întrebările despre care veți discuta, încercați să formulați împreună un

obiectiv și să creați Planul de Acțiune pentru a ȋndeplini obiectivul respectiv. Amplasați-l la avizier sau într-un loc vizibil din cadrul școlii, pentru a permite copiilor să aibă acces la el și să lucreze cu ajutorul său pe parcursul proiectului. Puteți folosi drept exemplu planul pregătit de Domnul Hamster:

Ilustrarea Planului de Acțiune al Domnului Hamster Obiectiv: Identificarea unui loc de trai potrivit pentru familia mea în care să se acorde atenție

alimentelor de înaltă calitate, sănătoase și ecologice. Desen – de exemplu, hamsterul la linia de sosire și tăind panglica; în spatele lui: familia sa cu valizele și în fața lor: unitatea preșcolară...

Pasul 1: Alegerea și identificarea informațiilor despre locurile potrivite din zonă. Responsabil: domnul Hamster; Termen: sfârșitul vacanței de vară; Realizat: semn aprobator (degetul mare în sus) pentru da; Desen: hamsterul cu binoclu, săpând printre cărți, navigând pe calculator...

Pasul 2: Selectarea unui loc potrivit, reunirea cu locuitorii din zonă și identificarea unei echipe capabile să-l ajute. Responsabil: domnul Hamster; Termen: sfârșitul lunii septembrie; Realizat: semn aprobator pentru da; Desen: Domnul Hamster cu copiii la unitatea preșcolară

Pasul 3: Studierea locului. Responsabil: Comitetul Eco; Termen: octombrie; Realizat: semn aprobator pentru da; Desen: Hamsterul și copiii analizând mâncarea cu o lupă...

Pasul 4: Propunerea îmbunătățirilor cuvenite și elaborarea unui plan. Responsabil: Comitetul Eco și domnul Hamster; Termen: Crăciun; Realizat: Desen.

Pasul 5: Realizarea modificărilor propuse. Responsabil: Comitetul Eco și domnul Hamster; Termen: mijlocul lunii mai; Realizat: Desen:

Pasul 6: Prezentarea locului și a locuitorilor către familie. Responsabil: domnul Hamster; Termen: sfârșitul lunii mai; Realizat: ? Desen:

Cum știu când obiectivul meu a fost realizat? Familiei mele îi place noul loc și doamna Hamster este mulțumită cu mâncarea de acolo. Toată lumea vrea să se mute în noul loc.

2. Activitate motivațională pentru școli – Planul de Acțiune Sarcină: În cadrul reuniunii Comitetului Eco, înmânați banda desenată cu „Un plan bun” elevilor și

nu uitați să puneți în cutia poștală scrisoarea care îi va motiva să meargă mai departe. Reamintiți-le elevilor ca, atunci când prelucrează rezultatele Analizei Consumului de Alimente, să aleagă un domeniu de care să se ocupe mai în amănunt și care necesită atenția lor. Acum, le va reveni sarcina de a selecta întrebări punctuale (unul dintre punctele slabe, unul din punctele forte), de care se vor ocupa suplimentar (se poate folosi Punctul de separare din cadrul activității, vezi pag. 14 sau Activitatea suplimentară, vezi pag. 14). Formulați obiectivele pe care doriți să le realizeze pentru întrebările alese. Apoi, elaborați un Plan de Acțiune care duce la aceste obiective (se poate folosi activitatea Atelierul viitorului, vezi pag. 15).

De la Recenzia/Analiza Consumului de Alimente la Planul de Acțiune: Alegerea unui domeniu ------ selectarea întrebărilor specifice -------

formularea obiectivelor ------- pregătirea unui Plan de Acțiune

Ce trebuie pregătit: • O foaie imprimată a benzii desenate cu „Un plan bun” - Anexa nr. 10. • O foaie imprimată a scrisorii cu „Un plan bun” - Anexa nr. 11 (trebuie pusă în cutia poștală

înainte de întâlnire pentru ca elevii să poată merge la cutie și să o găsească înăuntru după ce au citit banda desenată).

3. Activitate motivațională pentru licee – Planul de Acțiune Sarcină: Reamintiți-le elevilor că, în capitolul privind Recenzia/Analiza Alimentelor, au ales un

domeniu care merită toată atenția lor și, astfel, un subiect pentru filmul lor. Acum, ei se concentrează pe alegerea unor întrebări punctuale din respectivul domeniu de care se vor ocupa în continuare (vezi Punct de separare sau Activitate suplimentară, pag. 15), pe formularea obiectivelor pe care doresc să le realizeze și pe crearea unui Plan de Acțiune detaliat pentru a le ȋndeplini (de exemplu, prin intermediul activității Atelierul viitorului, vezi pag. 16). Atrageți-le atenția elevilor că filmul lor va fi inclus în Planul de Acțiune, dar realizarea acestuia nu ar trebui să pună în umbră problema reală pe care vor să o abordeze privind mâncatul responsabil. Filmul ar trebui să vină ca o introducere în problemă, de exemplu. Poate trasa lucrul în cadrul proiectului sau poate documenta o situație actuală care intervine în timpul activității.

Activitate pentru selectarea unei soluții – Punctul de separare Obiectiv: Un consens, la nivelul grupului și discutarea diverselor sugestii. Această activitate ajută la

desăvârșirea opiniilor și argumentelor, la discutarea pe marginea temei în mod clar și concis, la aflarea modului în care putem accepta argumentul altei persoane, la conștientizarea dinamicii discuției și a întregului grup și la demonstrarea bunăvoinței în vederea unui acord.

Timp: 30 – 45 de minute Necesar: întrebările de la secțiunile selectate ale Analizei Consumului de Alimente (inclusiv

punctele slabe și punctele tari completate) tăiate în fâșii. Sarcină: Pregătiți un set de întrebări (cu punctele tari și punctele slabe completate) din domeniul pe

care l-ați ales în cadrul Recenziei/Analizei Consumului de Alimente, pentru care să alegeți întrebări pentru Planul de Acțiune (în cazul exemplului nostru, domeniul respectiv este Impactul asupra resurselor și climatului și alimentele locale). Notați fiecare întrebare (sau tăiați fiecare întrebare) pe o fâșie separată de hârtie, astfel încât fiecare pereche de elevi să aibă un set complet de întrebări. Sarcina constă în a conveni asupra unui clasament al întrebărilor de la cele pe care le consideră a fi o prioritate de vârf la cele care nu sunt atât de importante. Apoi, perechea de elevi va decide asupra limitei dintre întrebările care trebuie neapărat tratate și cele pe care le consideră de importanță minoră. Acestea vor rămâne sub „punctul de separare”.

După lucrul în doi, perechile se reunesc în grupuri de câte patru și activitatea se repetă. Fiecare pereche vine cu propriul clasament și încearcă să cadă de acord asupra unei soluții comune. Putem repeta această activitate cu tot colectivul. În cele din urmă, vom avea un clasament al propunerilor asupra căruia am căzut cu toții de acord.

Reflecții: Cum v-ați descurcat la compararea priorităților? Ce anume a fost ușor și ce anume a fost greu? Cum a fost când a trebuit să vă puneți de acord cu un alt grup? Sunteți mulțumiți de rezultat?

Activitate suplimentară pentru elevii mai mari (din școli și licee) În activitatea precedentă, am ales întrebări din Recenzia/Analiza Consumului de Alimente pe care le

considerăm importante (am ales un punct tare pe care am vrea să-l păstrăm și unul slab pe care am vrea să-l îmbunătățim) și am conceput un Plan de Acțiune detaliat pentru ele. Le-am ales pe baza criteriului importanței problemei. Acest criteriu este doar unul dintre multiplele la care ne-am putea gândi la momentul alegerii. Altele includ:

• Nevoi financiare – Cât ne va costa soluționarea problemei? Avem suficienți bani? Ne stă în puteri să strângem suficienți?…

• Resurse umane – De câți oameni va fi nevoie pentru a rezolva cu bine problema? Avem suficienți sau putem găsi suficienți?…

• Timpul necesar – Suntem în stare să rezolvăm problema în intervalul dat?… • Fezabilitatea schimbării – Putem schimba ceva privind problema sau, realist vorbind, ne

depășește?… Analizați împreună întrebările selectate (sau faceți asta în grupuri – fiecare grup poate primi un

criteriu pe baza căruia va evalua întrebările selectate) încă o dată și încercați să discutați dacă, realist vorbind, Comitetul poate răspunde întrebărilor alese. Conveniți asupra întrebărilor pe care le veți transforma apoi într-un Plan de Acțiune.

Activitate de sprijinire a conceperii Planului de Acțiune – Atelierul viitorului Obiectiv: Sprijinirea elevilor în a concepe o abordare care să ducă la atingerea obiectivelor

formulate. Activitatea constă în trei faze legate între ele: Faza de critică, Faza de fantezie și Faza de implementare.

Timp: 45 – 60 de minute Sarcină: Faza de critică: În activitățile anterioare, elevii au identificat o problemă pe care vor să o abordeze

în baza Recenziei/Analizei Consumului de Alimente și au formulat obiectivele. Acum, vine o fază care i-ar putea surprinde. Nu vor începe planificarea pentru rezolvarea problemei imediat, ci, dimpotrivă, își vor da frâu liber sentimentelor în „Faza de critică”.

Împărțiți elevii în grupuri și alocați-le câte o sarcină: de a numi și scrie pe bucăți de hârtie tot ceea ce ar putea sta în calea rezolvării problemelor, de ce s-ar putea să nu aibă succes în atingerea obiectivelor lor, de ce s-ar putea ca problema să nu poată fi rezolvată. Lăsați-i să scoată la lumină tot ceea ce îi copleșește în legătură cu problema dată – furie, nemulțumiri, îngrijorări, critici, probleme etc. Ar trebui să formuleze toate acestea în scris cât mai detaliat posibil și să le lipească pe un panou sub titlul problemei pe care o abordează.

Apoi, cereți-le elevilor să aleagă, dintre toate afirmațiile lor, pe cele cu care vor lucra ulterior. Puteți utiliza calculul voturilor pentru aceasta (fiecare are la dispoziție un anumit număr de alegeri - să zicem, trei - pe care le pot atribui afirmațiilor pe baza gradului de dificultate a acestora). Vor decide cât de multe afirmații vor trece în faza următoare (Faza de fantezie) și, în funcție de calcularea voturilor, vor selecta tot atât de multe afirmații.

Reguli pentru Faza de critică (le puteți atârna undeva, la vedere, pentru ca elevii să le poată vedea):

• Exprimați-vă sentimentele într-un mod politicos! • Formulați-vă critica în mod concis și punctual și scrieți-o pe bucăți de hârtie! • Nu faceți sugestii pentru implementare! • Nu discutați ȋntre voi!

Exemplu: Problemă: cantina școlii nu reacționează la oferta sezonieră de ingrediente (fructe,

legume) atunci când prepară mesele. Obiectiv: cantina școlii să ofere mese pe baza alimentelor de sezon. Colegii noștri de școală nu știu ce sunt fructele și legumele de sezon și ce se coace în perioada

aceasta; oricum, cei mai mulți consumatori vor roșii tot anul, nu doar vara... la cantină, ne vor spune că este imposibil..;. bucătarii nu știu suficiente rețete pentru a găti folosind ingredientele de sezon...; este prea complicat de implementat..;. alimentele proaspete și de sezon sunt cu siguranță mai scumpe, deci nu vor fi suficienți bani..;. nimeni nu va vrea să afle ce se coace când...etc.

Faza de fantezie: Aceasta este faza cea mai distractivă. În cadrul acestei faze, elevii își concentrează atenția asupra viitorului. Elevii se eliberează de fapte și realitate, își întind aripile creativității și imaginației și descoperă o lume ideală în care totul este posibil. După faza precedentă a criticii, însă, este bine să existe starea de spirit potrivită pentru această fază. Folosiți următoarea activitate:

Călătorie în tărâmul imaginației Obiectiv: Dezvoltarea imaginaţiei. Timp: 10 minute Sarcină: Cereți-le elevilor să se așeze comod sau să se întindă pe jos, să închidă ochii și, în minte, să

pornească într-o călătorie în care îi veți însoți. Apoi, citiți-le următorul text: „Școala mea în viitor”. După ce ați terminați de citit, cereți-le să deschidă ochii, astfel încât să-și poată împărtăși impresiile. Puteți folosi un fond muzical care să însoțească textul…

Școala mea în viitor: Așezați-vă comod sau întindeți-vă pe jos. Închideți ochii. Inspirați profund și expirați încet și faceți

asta de mai multe ori... Imaginați-vă că este anul 2050 și ați auzit despre o școală în care absolut totul este posibil. Elevii și

profesorii administrează școala și viața la școală împreună. Totul funcționează așa cum nu v-ați fi imaginat nici în cele mai îndrăznețe visuri. Și puteți vizita școala aceasta, dar numai o dată... Imaginați-vă că nu ați mai văzut niciodată această școală. Sunteți curioși și vreți să aflați cât mai multe despre ea.

Însoțiți-ne la o plimbare și, mai întâi, analizați școala și împrejurimile sale, clădirea și tot ceea ce se află în apropiere. Apoi, intrați în școală și uitați-vă în jur cu atenție. Poate auziți ceva sau simțiți un miros, poate percepeți unele sunete sau voci. Această școală chiar miroase foarte frumos.

Apoi, îi cunoașteți pe unii dintre colegi și elevi (profesori și colegi de școală). Și vă întâlniți așa cum v-ați dorit dintotdeauna. Poate vreți să discutați ceva sau să planificați și să faceți ceva împreună.

După ce ați văzut totul și s-a impregnat în memorie, puteți merge în locul unde au loc cursurile. Întâi, uitați-vă în jur cu atenție la tot, la culori, la obiecte. Concentrați-vă și pe elevi (sau profesori sau colegii de școală). Ascultați sunetele și vocile și observați cum sunt tratați elevii și care este relația dintre voi și elevi (sau profesori și elevi) și cum decurg lecțiile. Ce diferă? Ce vă place în mod special? Ce ați dori să împrumutați de aici?

Acum, lăsați totul să se sedimenteze încă puțin și, apoi, plecați în ritmul vostru din această nouă școală. Și întoarceți-vă în acest loc. Deschideți încet ochii și întindeți-vă.

Continuarea Fazei de fantezie: O dată ce elevii sunt în starea de spirit potrivită, puteți începe

lucrul. Cereți-le să încerce să reformuleze afirmațiile alese din Faza de critică în afirmații pozitive (de exemplu, Colegii noștri de școală nu știu ce sunt fructele și legumele de sezon și ce se coace când... poate fi reformulată prin: Toți colegii noștri de școală știu ce sunt fructele și legumele de sezon și ce se coace când...). Astfel, ei ajung la o descriere a stării țintă ideale.

Apoi, împărțiți elevii în grupuri mici, în care vor continua să lucreze. Nu există restricții în această

privință. Sarcina elevilor este de a scrie pe norișori (care evocă visarea) orice le trece prin cap ca soluție pentru aspectele alese, dar nu și de a detalia realizarea lor. Fiecare grup trebuie, de exemplu, să vină cu soluții ideale pentru o afirmație.

De exemplu: grupul cu afirmația Toți colegii noștri de școală știu ce sunt fructele și legumele de sezon și ce se coace când.... vor nota viziunea lor ideală despre cum să o concretizeze pe norișori, de exemplu: Toți elevii pot vedea când anume se coc fructele și legumele chiar în grădina școlii noastre... sau Nu există supermarket-uri și noi cumpărăm toate fructele și legumele de la fermieri... La școală, avem un monitor enorm care arată alimentele de sezon la momentul actual...

Reguli pentru Faza fanteziei (le puteți afișa undeva, la vedere, pentru ca elevii să le poată vedea):

• Veniți cu idei, conform motto-ului: „Totul este posibil”! • Chiar și ideile nerezonabile și nerealiste sunt binevenite. • Folosiți lozinci scurte! • Nu criticați, nu judecați ideile altora! • Fără discuții! • Fără sugestii de implementare!

Faza de implementare: Obiectivul acestei faze este de a reveni din călătoria noastră printre nori

înapoi cu picioarele pe pământ, la realitate, și de a stabili: Ce poate fi pus în aplicare? Ce este posibil? Lăsați elevii să lucreze în continuare în aceleași grupuri ca și în Faza de fantezie. Sarcina lor va fi

întâi de a selecta sugestiile ideale pe care le vor prezenta celorlalți. Pot cădea de acord sau pot folosi metoda calculului voturilor. Cu toate acestea, propunerea ar trebui să fie fezabilă de data aceasta.

De exemplu: La școală, avem un monitor enorm care arată alimentele de sezon la momentul actual... acest lucru cu siguranță nu va fi posibil la școală, dar ceea ce ar putea merge, de exemplu, este: Putem crea un calendar cu fructele și legumele de sezon, îl putem lipi pe panou și la ieșirea din cantină sau la orele individuale...

Împreună, elevii vor elabora activitățile individuale sub forma unui Plan de Acțiune, inclusiv cine ce va face și cu cine și când și vor stabili metoda de evaluare (cum știm că sarcina a fost îndeplinită).

Reguli pentru Faza implementării (le puteți atârna undeva, la vedere, pentru ca elevii să le poată vedea):

• Transpuneți ideile utopice în condiții reale! • Adaptați ideile la lucruri practice și concrete! • Asigurați legătură cu problema/subiectul! • Subliniați pașii care duc la realizare! • Pregătiți activitățile ulterioare (Planul de Acțiune)!

Cum ar putea arăta un Plan de Acțiune? Obiectiv: Cantina trebuie să ofere mâncare pe baza a ceea ce este specific fiecărui anotimp. Cum știm că obiectivul a fost realizat? Primăvara și toamna, cantina școlii include mâncare cu

ingrediente de sezon cel puțin de două ori pe săptămână. Pasul 1. Vorbiți cu cei de la cantina școlii pentru a vedea dacă aceștia ar fi dispuși să coopereze și

prezentați-le planul. Responsabil: Maya; Ajutor de la: Chris, Peter; Termen: sfârșitul lunii noiembrie; Realizat: steguleț

înfipt ca dovadă a realizării. Pasul 2. Aflați de unde pot fi achiziționate fructe și legume proaspete de sezon și faceți o listă cu

aceste locuri. Aflați prețurile bunurilor oferite. Responsabil: Tom; Ajutor de la: Roberta, Jacob, Sara; Termen: noiembrie – februarie; Realizat: ..... Pasul 3. Întocmiți un calendar cu fructele și legumele de sezon și atârnați-l în școală și la cantină. Responsabil: Cynthia; Ajutor de la: Luke, Tony, Rachel; Termen: noiembrie – martie; Realizat: ...... Pasul 4. Strângeți rețete pe baza anotimpurilor, folosind fructe și legume de sezon și oferiți-le

cantinei și oamenilor acasă (internet). Responsabil: Emma; Ajutor de la: Jen, Mark, Matt; Termen: noiembrie – martie; Realizat: ..... Pasul 5. Elaborați un plan detaliat pentru un eveniment public (piața agricolă cu degustări ale

mâncărurilor cu ingrediente de sezon). Responsabil: Dora; Ajutor de la: tot Comitetul; Termen: sfârșitul lunii ianuarie; Realizat: steguleț

înfipt. Exemple de bune practici – de completat în decursul unui an

Pasul 4: Monitorizarea și evaluarea

Imagine de prezentare, la fel ca cea de pe posterul cu cei 7 pași Ar fi minunat dacă totul ar merge așa cum am plănuit. Dar, dacă revenim din lumea fanteziei înapoi

la realitate, vom constata că, destul de des, chiar și cele mai bune planuri se confruntă cu un obstacol neașteptat sau cu o provocare nouă, care trebuie abordat(ă) și depășit(ă). Cel mai bine este să ne bazăm pe faptul că astfel de situații vor apărea și să stabilim din timp anumite criterii în funcție de care putem evalua cum ne descurcăm în îndeplinirea planului nostru. Și, dacă ceva nu merge conform planului, este bine să știm ce să facem în acest sens.

Cum se poate evita dezamăgirea ca urmare a eșecului neașteptat? • Evaluând în permanență proiectul pentru a stabili din timp dacă ceva nu funcționează așa cum

ne-am propus și pentru a reacționa în acest sens. • Vizualizând evaluarea noastră, de exemplu, folosind fețe zâmbitoare și fețe triste, semne

aprobatoare sau dezaprobatoare (degetul mare în sus sau în jos), stegulețe sau alte pictograme – un sistem clar de evaluare ajută să aflăm ce merge și ce nu.

• Stabilind modalitatea în care vom monitoriza și evalua activitățile noastre din timp și integrând-o în Planul de Acțiune.

• Evaluarea ar trebui să facă parte din fiecare întâlnire a Comitetului Eco – evaluarea activității noastre, cooperarea, comunicarea, pașii individuali, cum ne îndeplinim obiectivele....

Atenție! Evaluarea include, de asemenea, evaluarea sondajului tip chestionar pe care îl realizează elevii, ca parte a Recenziei/Analizei Consumului de Alimente. În cazul în care aleg o problemă din sondaj, de exemplu, resturile alimentare, va trebui să evalueze atât starea inițială, cât și starea de după finalizarea etapelor planificate cu scopul de a stabili dacă obiectivul a fost atins.

Piedicile Acestea sunt ceea ce noi numim lucruri care ne deranjează sau împiedică pe drumul nostru spre

îndeplinirea cu succes a obiectivului. Este bine să învățăm să numim aceste piedici după numele lor și să găsim o modalitate de a le îndepărta. Piedică este, de asemenea, numele dat următoarei activități pentru a ajuta la numirea problemelor și propunerea de soluții.

Timp: 30 – 45 de minute Necesar: un număr suficient de cutii acoperite de bucăți de hârtie pe care se poate scrie, rechizite Sarcină: Întâi, aduceți Comitetul Eco în starea de spirit potrivită: în timpul monitorizării și evaluării,

se pare că nu putem să îndeplinim unul dintre pașii propuși. Care ar putea fi cauza și cum putem rezolva problema? Așezați mai multe cutii în mijlocul camerei (de exemplu, cutii de pantofi), care vor reprezenta piedicile – posibile cauze ale problemei. Lipiți bucăți de hârtie pe cutii dinainte. Fiecare elev primește ceva cu care să scrie. Cereți-le elevilor să se ridice în picioare și să traverseze centrul camerei din loc în loc și să-și imagineze că aceste cutii sunt piedicile. Ori de câte ori se împiedică de una, ar trebui să se gândească la ce reprezintă respectiva piedică și care ar putea fi motivul pentru care nu pot să finalizeze sarcina. Ei își vor scrie sugestia pe hârtia de pe cutie. După ce elevilor nu le mai vine nimic în cap și toate piedicile au fost denumite, elevii se întorc la locurile lor. Apoi, analizează problemele și le organizează. Jocul continuă.

Cutiile sunt din nou așezate în centrul camerei și jocul se repetă, cu diferența că, acum, de fiecare dată când elevii se împiedică de o cutie, trebuie să citească ce scrie pe cutie și să scrie pe bucata de hârtie o sugestie privind modul de rezolvare a problemei și să o arunce înăuntru. Pot exista mai multe soluții.

La final, Comitetul Eco va deschide cutia împreună, va citi soluțiile propuse, le va discuta și va decide care măsuri sunt realiste, eficiente și de dorit. Împreună, vor ajunge la un consens.

Această activitate este o versiune modificată a unei metode preluate din publicația: Podpora participácie žiakov v programe Zelená škola [Sprijin pentru participarea elevilor la Programul Școlilor Verzi]. Publicat de Zivica, 2012.

Exemple de bună practică: Câteva exemple evidente despre planificarea sistemelor de evaluare și

monitorizare în diferite școli pilot ... 3 exemple (unul pentru grădinițe, unul pentru școli și unul pentru licee)... vor fi completate în anul pilot.

Un link util: Cercul PLANIFICĂ-ANALIZEAZĂ-VERIFICĂ-ACȚIONEAZĂ este un model format din patru pași pentru a face o schimbare. Cum un cerc nu are capăt, pașii trebuie repetați la nesfârșit pentru îmbunătățiri continue.

http://asq.org/learn-about-quality/project-planning-tools/overview/pdca-cycle.html

Pasul 5: INTEGRAREA ÎN CURRICULUM

Oamenii lucrează mai bine atunci când știu de ce fac un lucru și când pot decide să realizeze un lucru sau altul bazat pe informații. Tot așa și elevii au nevoie să dobândească anumite informații cu privire la tema MĂNÂNCĂ RESPONSABIL pentru a planifica și a realiza schimbări în propria dietă alimentară. De aceea, acest pas este inclus în Programul Eco-Școala.

Tema privind mâncatul responsabil poate fi inclusă în cadrul mai multor subiecte de lecţii. Câteva exemple concrete puteți găsi în ANEXA xx. Exemplele sunt pe categorii de vârstă și vă pot ajuta să integrați tema în curriculum școlii.

Modele de lecții vor fi create pe parcursul anului școlar 2015 (an pilot) în cooperare cu profesorii.

Pasul 6: INFORMARE ȘI IMPLICARE

Exagerând un pic, am putea spune că cine nu se face auzit, aproape că nu există. Dacă ai nevoie de sprijin pentru planurile tale, trebuie să spui lumii despre ele. De asemenea, trebuie să-i informezi constant pe ceilalți pe parcursul proiectului. Încearcă să-i ții pe ceilalți în alertă ca să știe că încă se întâmplă ceva în care se pot implica. Ai reușit să-ţi ȋndeplineşti obiectivele? Atunci informează pe toată lumea care te-a ajutat sau doar te-a urmărit că proiectul tău a fost un real succes și ce anume ai realizat.

Munca ta la proiect, tot ceea ce a însemnat pentru tine, ce ai învățat datorită proiectului, pe cine ai întâlnit, ce ai descoperit, toate aceste lucruri formează împreună o poveste. Și poveștile sunt menite să fie spuse, împărtășite oamenilor, astfel încât aceștia să fie inspirați, să învețe, să gândească... Deci, împărtășește-ți și tu povestea!

1. Activitate motivațională pentru grădinițe – informare și implicare Sarcină: La începutul întâlnirii, citiți-le sau prezentați-le într-un alt mod copiilor (de exemplu,

printr-o dramatizare) mesajul Domnului Hamster (mesajul nr. 3 - Anexa nr. 12). Mesajul ar trebui să-i motiveze pe copii să-i informeze pe alții cu privire la activitatea lor în cadrul proiectului atât în cadrul grădiniței, cât și în afara sa. După ce ați citit mesajul, cereți-le copiilor să propună modul în care i-ar putea informa pe ceilalți despre ceea ce se întâmplă cu proiectul și despre mâncare și influențele acesteia asupra sănătății și lumii din jurul nostru. Pe unele mijloace de informare le folosesc deja – panoul informativ, expoziția de imagini..., dar pot veni și cu alte idei.

Puneți-vă de acord cu copiii asupra unui eveniment public pe care îl veți organiza și includeți pregătirile pentru acesta în Planul de Acțiune. Puteți pune în aplicare propria idee sau puteți alege una dintre opțiunile prezentate în secțiunea „Listă cu idei pentru un mic eveniment public”, vezi pagina 22. În cadrul evenimentului public, ar putea, de asemenea, să aibă loc prezentarea oficială a unității preșcolare pentru doamna Hamster și familia acesteia.

2. Activitate motivațională pentru școli – informare ș i implicare

Sarcină: La începutul întâlnirii, dați-le elevilor banda desenată și, înainte de întâlnire, puneți ultima scrisoare în cutia poștală. După ce ați citit scrisoarea, cereți-le elevilor să propună moduri în care ar putea informa oamenii din cadrul și din afara școlii cu privire la ceea ce se întâmplă cu proiectul privind consumul responsabil de mâncare și impactul acesteia asupra sănătății noastre și lumii din jurul nostru. Împărțiți-i pe cei care vor fi responsabili pentru diferitele tipuri de informare și înmânați-le fișa de lucru pentru instrumentul dat pe baza acestui fapt.

Puneți-vă de acord cu copiii asupra evenimentului public pe care îl veți organiza și includeți pregătirile pentru acesta în Planul de Acțiune. Vă puteți pune în aplicare propria idee sau puteți alege una dintre opțiunile prezentate în secțiunea Listă cu idei pentru un mic eveniment public, vezi pagina 22.

Ce trebuie pregătit: • O foaie imprimată cu banda desenată „Vreți să aflați ceva?” - Anexa nr. 13. • O foaie imprimată cu scrisoarea „Vreți să aflați ceva?” (nu uitați să puneți scrisoarea în cutia

poștală înainte de întâlnire, pentru ca, după citirea benzii desenate, copiii să o scoată). • Fișe de lucru pentru instrumentele informative - Anexa nr. 14.

Propunere – în decursul anului pilot, poate fi creată o lecție cu benzi desenate și scrisori în care elevii

pot compara formele anterioare de agricultură și producție a alimentelor cu cele din ziua de azi…

3. Activitate motivațională pentru licee – informare ș i implicare Sarcină: Spuneți-le elevilor că succesul unui film depinde în parte de o bună promovare. Fiecare

producător bun încearcă să sensibilizeze lumea cu privire la un film, chiar și în perioada în care acesta încă se turnează și se folosește de diverse instrumente în acest scop.

Cereți-le elevilor să sugereze modalități prin care pot informa oamenii din cadrul și în afara școlii cu privire la ceea ce se întâmplă cu proiectul privind mâncarea și impactul acesteia asupra sănătății noastre și a lumii din jurul nostru. Împărțiți-i pe cei care vor fi responsabili pentru diferitele tipuri de informare și înmânați-le fișa de lucru pentru instrumentul dat pe baza acestui fapt.

Puneți-vă de acord cu elevii asupra evenimentului public pe care îl veți organiza și includeți pregătirile pentru acesta în Planul de Acțiune. Vă puteți pune în aplicare propria idee sau puteți alege una dintre opțiunile prezentate în secțiunea Listă cu idei pentru un mic eveniment public, vezi pagina 22.

Ați turnat, editat și terminat deja sonorizarea pentru film și sunteți gata să-l lansați? Atunci, a venit timpul să informați lumea despre el. La proiecție, furnizați informații suplimentare cu privire la proiect și tema mâncatului responsabil, cu privire la cercetare și schimbările pe care le-ați realizat. Informați și inspirați publicul. Aveți posibilitatea să faceți cunoscut filmul pe rețelele sociale și pe paginile web (site-ul școlii, site-ul proiectului etc.). De asemenea, îl puteți folosi ca parte a evenimentului public planificat, de exemplu, pentru a atrage oamenii la eveniment, ca invitație sau puteți utiliza filmul la începutul sau în timpul evenimentului public propriu-zis (de exemplu, ca parte a evenimentului Cafeneaua regională, filmul ar putea fi proiectat, fiind urmat de o discuție cu experți etc.).

De ce instrumente de comunicare dispuneți? Pentru fiecare instrument, veți găsi o fișă de lucru în anexă. Fișele de lucru conțin îndrumări pentru

utilizarea corectă și sunt menite a fi date direct elevilor care vor fi responsabili pentru instrumentul respectiv.

• Panou informativ – Puteți folosi panoul eco deja existent sau puteți crea unul nou pentru subiectul consumul responsabil de alimente. Prezentare: Cum să creăm un panou informativ atractiv vizual, Anexa nr. 15.

• Articol – pentru un ziar, pentru o revistă a școlii etc. Prezentare: Cum să scriem un articol interesant, Anexa nr. 16.

• Internet – a scrie articole pentru Internet presupune reguli specifice și necesită experiență. Chiar și așa, este bine să încercați să scrieți un astfel de articol și să aflați cum se scriu astfel de articole. Prezentare: Cum să scriem un articol on-line, Anexa nr. 17.

• Prezentare – unul din instrumentele care vă pot ajuta să vă prezentați proiectul publicului. Acestea sunt expuneri scurte, simple, ușor de înțeles și, mai presus de toate, distractive și interesante în care prezentatorul joacă rolul principal și diapozitivele vin ca sprijin vizual. Îl puteți folosi pentru a prezenta proiectul la o conferință, reuniune școlară sau evenimentul public. Prezentare: Cum să facem o prezentare, Anexa nr. 18.

Cum să promovăm Proiectul Mâncăm responsabil? Pe parcursul proiectului, toate ieșirile de date trebuie să includă logo-ul și formularea

corespunzătoare despre sprijinul UE. Logo-ul și formularea de promovare pot fi găsite la www.ccdg.ro Evenimentul public Încă dinainte de a putea alege dintre opțiunile cu privire la modul de a informa școala despre

subiectul consumului responsabil de alimente, fiecare școală implicată în proiectul „Mânâncă responsabil” trebuie să planifice un eveniment pentru public. Cel puțin tot Comitetul Eco trebuie să fie implicat în planificarea evenimentului, plus alte părți interesate. Acest eveniment va necesita o planificare separată și trebuie să vă asigurați că aveți suficient timp la dispoziție pentru pregătire și realizare. Planificați evenimentul la începutul proiectului, imediat după stabilirea obiectivelor și a sarcinilor și includeți evenimentul în Planul de Acțiune.

Cum să planificăm evenimentul public? În etapele anterioare, ați ales ceea ce doriți să îmbunătățiți în domeniul consumului responsabil de

alimente și, de asemenea, ați început deja să lucrați la asta. Evenimentul public vă va ajuta în eforturile de a deveni mai vizibili și de a promova proiectul; poate vă va ajuta chiar să găsiți noi membri și noi ajutoare și să sporiți gradul de conștientizare a publicului cu privire la problema dată.

În primul rând, va trebui să decideți ce fel de eveniment veți organiza. Evenimentul ar trebui să fie punctul culminant al eforturilor voastre de pe tot parcursul anului privind proiectul și să se bazeze pe Planul de Acțiune și să se refere la problema pe care o abordați.

De ce trebuie să țineți seama în cadrul planificării Recomandare: Înainte de a începe planificarea unui eveniment public, notați obiectivele din Planul

de Acțiune (pe tablă, de exemplu), astfel încât să le aveți în față. Puneți-le elevilor întrebarea: Ce fel de eveniment doriți să organizați? Folosiţi metoda

brainstorming și notați ideile. Discutați cu elevii care dintre evenimentele propuse se referă cel mai mult la obiectivul stabilit de ei în Planul de Acțiune. Acordând punctaje diferite, selectați evenimentul pe care urmează să-l planificați.

Ce vrem cu toții să facem la eveniment? Putem folosi brainstorming-ul și discuția ulterioară pentru a decide ce vom face. Împărțiți elevii în grupuri. Grupurile vor prezenta ceea ce doresc să împărtășească și care activități ar

fi adecvate (de exemplu: 1. Vor ca oamenii să știe când se coc fructele/legumele – o idee ar fi cu niște pliante care să prezinte un calendar al fructelor și legumelor de sezon, pe de o parte, și o rețetă folosind aceste ingrediente, pe de altă parte, pliante care vor fi distribuite. Elevii ar putea lucra, de asemenea, la punct de prezentare unde vizitatorii vor avea sarcina de a distribui fructele și legumele în funcție de lunile în care se coc. 2. Vor să arate că le plac mâncărurile făcute cu aceste ingrediente – pregătesc mostre de mâncăruri folosind ingredientele de sezon. 3. Vor să arate că există ferme în jur care vând legume de sezon de calitate – invită fermierii din apropiere și organizează o piață, pregătesc o hartă cu fermele din apropiere și informații despre ce se poate găsi acolo...).

Grupurile ar trebui să-și prezinte reciproc activitățile și să le înregistreze pe toate pe o bucată de

hârtie. Apoi, ar trebui să încerce să conceapă un program pentru eveniment folosind activitățile propuse și, eventual să hotărască, de asemenea, care activități nu vor putea fi incluse.

Pe cine ar trebui să invităm? – Gândiți-vă pe cine doriți să invitați, cui vreți să arătați ce ați realizat

și pe cine vreți să inspirați. Luați în calcul faptul că oamenii trebuie invitați din timp pentru a nu-și umple agenda cu alte lucruri.

Când și unde va avea loc evenimentul? Planificați o dată și o oră potrivite pentru organizarea

evenimentului. Folosiți-vă de o zi importantă pentru mediu (Ziua Pământului, Ziua Mondială a Mediului) sau pentru mâncare sau folosiți o zi importantă pentru școala sau pentru municipiul vostru. Ar trebui să alegeți, de asemenea, data și ora ținând cont de disponibilitatea celor pe care doriți să-i invitați.

De cât timp va fi nevoie pentru eveniment și pregătiri? Creați un calendar pentru întregul eveniment, inclusiv pregătirile:

• Cât va dura efectiv evenimentul public? • Cât va dura fiecare dintre activitățile planificate? • De cât timp va fi nevoie pentru organizarea activităților individuale și cum se potrivesc

unele cu altele? De ce vom avea nevoie? Notați ce trebuie să organizați (de exemplu, standuri, spațiu în fața școlii,

hârtie pentru pliante, imprimare...). Cât va costa evenimentul? Încercați să estimați de câți bani va fi nevoie și să aflați dacă veți putea

să-i strângeți din propriile resurse sau dacă va trebui să găsiți sponsori. Cine va fi responsabil pentru ce? Împărțiți rolurile și responsabilitățile pentru pregătirea și

implementarea evenimentului. Gândiți-vă cine va fi responsabil pentru crearea fiecărei activități și cine va mai fi implicat?

Cum aflăm dacă totul se pregătește așa cum ar trebui? Planificați întâlniri ulterioare în cadrul cărora să vă țineți la curent reciproc pe parcursul lucrului. Stabiliți termene pentru când trebuie să fie gata lucrurile și supravegheați pregătirile astfel încât să știți din timp dacă ceva nu merge conform planului și să puteți rectifica situația la timp.

Adăugați aceste aspecte la tabel sau creați un plan separat al evenimentului public Promovarea Proiectului „Mânâncă responsabil” – de-a lungul proiectului, trebuie menționat

sprijinul UE. Puteți găsi logo-ul și formularea de promovare la www.ccdg.ro Listă cu idei pentru un mic eveniment public Cafeneaua regională/Ceainărie regională – pentru o zi, transformați-vă școala într-o cafenea

intimă, deschisă tuturor, poate chiar în aer liber, care să servească mâncăruri și băuturi delicioase din ingrediente locale, regionale. Nu numai că invitații cafenelei vor primi gustări delicioase, dar și o mulțime de informații interesante de la personalul cu experiență – elevii.

Piața agricolă – invitați fermierii și producătorii locali de alimente la școală și organizați o piață

agricolă, combinată cu standuri unde oamenii pot afla tot ceea vor despre produsele locale și de ce este bine să cumpere de la fermierii locali. O hartă pe care vizitatorii pot găsi o listă cu fermele și producătorii locali de alimente ar putea fi utilă.

Traseul educațional – crearea unui traseu educațional interesant cu „mâncare”. Puteți face aceasta

în mai multe feluri, de exemplu, sub forma unui traseu de la sămânță la alimentul final sau a unui drum către mâncarea responsabilă... Evenimentul public ar putea fi conectat, apoi, cu deschiderea traseului educațional.

Teatru – organizarea unei prezentări de teatru în ceea ce privește subiectul mâncatului responsabil.

Petrecere în grădină – organizarea unei degustări publice a fructelor din grădina școlii, prezentarea lucrului la proiect și a frumuseții grădinăritului. Informați publicul cu privire la culturile locale și pregătiți câteva rețete, care pot fi realizate cu acestea.

Curs de gătit – organizarea unui curs de gătit pentru public la școală. Puteți să-l combinați cu o

degustare și o prezentare a proiectului și a subiectului mâncatului responsabil. Exemple de bună practică: Vor fi adăugate exemple de evenimente publice de către școlile pilot pe

parcursul anului pilot.

Implicarea De ce este atât de important să implicați oamenii? De exemplu, pentru că ne pot ajuta să realizăm

lucruri pe care nu am putea să le realizăm singuri sau care ar necesita un efort mult mai mare din partea noastră pentru a le realiza. Puteți lansa tuturor invitația la implicare în activitățile voastre, dar puteți alege, de asemenea, anumite persoane (reprezentanți municipali, experți, sponsori etc.), pe care trebuie să-i abordați direct. Pe oricine ați vrea să-l faceți să se implice, este întotdeauna bine să aveți deja o idee concretă despre aspectele în care aveți nevoie de ajutor. Atunci când o persoană știe ce vrea de la ei, oamenilor le este mai ușor să se decidă și să se implice.

O formă de implicare este ca toți colegii de școală să completeze chestionarul sau să propună posibile îmbunătățiri. Dacă faceți așa ceva la școală, nu uitați să le mulțumiți și, de asemenea, să-i informați despre ce ați făcut cu opiniile lor. Puteți utiliza tabelul de mai jos:

Ce ați spus Ce am făcut (În această coloană, elevii notează ideile privind lucrurile care trebuie schimbate sau făcute în cadrul proiectului) De ex.: nu există copaci în grădină sau un loc protejat de lumina soarelui.

(În această coloană, Comitetul Eco scrie ce a făcut în acest sens) De ex.: Este planificată plantarea de copaci pentru primăvară! Notați-vă în agende!

Șablon luat de pe pagina web a Consiliului Școlilor Inteligente:

http://www.smartschoolcouncils.org.uk/ Cooperarea dintre școli Doriți să vă împărtășiți experiența cu cineva care lucrează la un subiect similar? Vă chinuiți

încercând să rezolvați o problemă cu proiectul? Sau doriți să implicați mai multe persoane în pregătirea evenimentului vostru public? Atunci poate că ar fi de ajutor dacă ați lucra împreună cu o altă școală din apropiere, care se confruntă cu probleme similare. Ar putea fi o altă Eco-Școală din cadrul proiectului „Mănâncă responsabil” (o listă se găsește la www.ccdg.ro) sau chiar o „școală non ecologică”, în cazul în care se confruntă, de asemenea, cu tema consumului responsabil de alimente.

„Mânâncă responsabil” este un proiect internațional și există alte 8 țări UE implicate. Unul dintre obiectivele proiectului este de a stabili o cooperare între școli din România și din străinătate. Profitați de această situație și luați legătura cu una dintre școlile din străinătate (o listă a țărilor și a școlilor se găsește pe site-ul proiectului.

Pasul 7: CODUL ECO – Codul consumului responsabil de alimente

Ilustrare introductivă ca cea folosită pe posterul celor 7 pași

Codul consumului responsabil de alimente este un ansamblu de reguli create de către elevi și pe care aceștia încearcă să le urmeze ca exemplu și sursă de inspirație pentru ceilalți. Într-o situație ideală, ar trebui creat nu numai de către elevii din Comitetul Eco, ci de cât mai mulți elevi ai școlii. Acest lucru înseamnă că mai mulți oameni vor identifica regulile. Regulile trebuie afișate la vedere în școală, astfel încât să fie la ȋndemâna elevilor. Un loc adecvat ar fi Panoul Eco-Scoală..

Cum să creăm Codul consumului responsabil de alimente? Activitatea „Codul consumului responsabil de alimente la Școala noastră”. Obiectiv: obținerea unor sugestii de reguli, alegerea celor mai bune și crearea Codului pentru

consumul responsabil de alimente. Timp: 30 de minute Necesar: o bucată mare de hârtie pentru fiecare grup (clasă), creioane colorate Procedură: În funcție de numărul de persoane, fie tot Comitetul Eco va lucra la un loc, fie va fi

împărțit în grupuri mai mici. Fiecare grup va primi o bucată de hârtie și mai multe creioane colorate. Sarcină: Desenați pe hârtie cum credeți că arată un consumator responsabil din școala noastră. În

jurul său, notați tot ceea ce vă vine în minte că ar face un astfel de consumator responsabil, lucrurile cărora le acordă atenție, ce mănâncă, cum se comportă...

Reamintiți-le elevilor sau scrieți undeva la vedere domeniile cărora li se aplică consumul responsabil de alimente:

- sănătatea și stilul de viață, - resturile alimentare, transportul (alimentele locale), - influența asupra resurselor – sol, apă, - impactul asupra oamenilor de acasă și din străinătate, - influența asupra naturii și a peisajului. Elevii ar trebui să propună reguli pentru toate aceste domenii. Eco-Codul rezultat trebuie să aibă cel

puțin o regulă pentru fiecare domeniu. Dacă lucrați în grupuri, revizuiți toate sugestiile împreună, după aceea. Desenați un consumator

responsabil pentru întregul Comitet și selectați dintre sugestii pe cele care par a fi cele mai importante din punct de vedere al consumului responsabil de alimente. Apoi, reformulați-le și creați un Cod al mâncatului responsabil care să fie specific, clar și realist. Formulările trebuie să fie pozitive, atractive și creative.

Recomandare! În vederea participării a cât mai multor oameni la conceperea regulilor, ar fi bine să repetați această activitate în sălile individuale de clasă. Reprezentanții clasei din cadrul Comitetului s-ar putea ocupa de asta. Fiecare clasă va avea sarcina de a crea o propunere colectivă a unui consumator responsabil. Reprezentanții Comitetului ar aduce propunerile la şedinţa Eco și, împreună, ar alege cele mai frecvente sugestii. Acestea ar include, de asemenea, propunerea lor în cadrul selecției, apoi ar formula și crea Codul consumului responsabil de alimente.

Puteți utiliza, de asemenea, această idee pentru evenimentul public, vizitatorii putând, de asemenea, scrie propriile sugestii pentru consumul responsabil de alimente.

Exemple de bună practică: reguli simple din partea școlilor vor fi adăugate pe parcursul anului pilot.