7 Femei Remarcabile Care Au Schimbat Romania

7/26/2019 7 Femei Remarcabile Care Au Schimbat Romania

1/10

http://www.descopera.ro/descopera-istoria-romanilor/5137771-7-femei-remarcabile-in-istoria-

romaniei

7 femei remarcabile in istoria Romaniei

Admirate sau detestate, uneori controversate, alteori nedreptatite de istorici, cateodata

neintelese si neapreciate pe deplin de contemporanii lor si nici de posteritate, personalitatile

feminine de marca din istoria noastra alcatuiesc o galerie de personaje etroclita: sportive si

artiste, oameni de stiinta si femei de lume, regine si literate. Inainte vreme, ceea ce retinea

indeosebi atentia era caracterul insolit al purtarilor si felului de a gandi al acestor femei. Asa se

face ca istoria le-a pastrat in memorie mai degraba pe cele care s-au implicat in domenii

considerate multa vreme, prin traditie, treburi de-ale barbatilor: politica, batalii, guvernarea

tarii Unele au facut-o ostentativ, strident, ramanand in amintire ca niste aprige - si mai

degraba dezagreabile - fanatice ale unei idei sau victime ale unei obsesii. Altele au stiut sa-si

joace rolul cu discretie, facand totul fara ostentatie, aducandu-si o contributie de seama la mersul

istoriei, fara a soca insa opinia publica, atat de tiptil incat abia tarziu posteritatea le-a facut

dreptate, recunoscandu-le insemnatatea faptelor. Iar altele n-au mai stat sa aleaga ci, impinse de

forta lor launtrica, scoasa la iveala de imprejurari nebisnuite, au savarsit uimitoare acte de curaj

pe care abia mai tarziu savantii le-au analizat, incercand sa le priceapa cauzele si consecintele.

intre toate femeile care alcatuiesc aceasta galerie, iata sapte, unele foarte cunoscute, altele mai

putin, multe dintre ele foarte influente la vremea lor si care ilustreaza cateva tipuri

reprezentative.

Doamna Chiajna

oamna !"iajna isi datoreaza reputatia de duritate mai degraba scriitorului Ale#andru

$dobescu care, dupa cum scrie %icolae Iorga, a facut din ea &un tip de rautate indrazneata&. !a

avea o fire apriga si dominatoare, reiese destul de limpede din faptele ei. Istoricul !onstantin !.

'iurescu o descrie ca pe o femeie "energica, de mare vointa, apriga fata de dusmani, culta,

dar fara scrupule si lipsita complet de moralitate si de pudoare.& (ai de mine) Chiajna a fost

fiica domnitorului etru Rares si sotia lui !ircea Ciobanul" de doua ori domnitor al

#alahiei: 15$5- 155$ si 155%-155&. 'ra pe (remea cand domnia se cumpara cu sume uriase

date ca mita )naltei orti otomane" iar pastrarea ei era conditionata de plata tributului

anual si de alte si alte daruri oferite turcilor" pentru a le obtine sprijinul impotri(a

*concurentei.*

A doua jumatate a secolului al *(-lea a fost o epoca de mari tulburari+ &una dinte

epocile intunecate ale istoriei tarii romanesti& o numeste acelasi !onstantin !. 'iurescu:
http://www.descopera.ro/descopera-istoria-romanilor/5137771-7-femei-remarcabile-in-istoria-romanieihttp://www.descopera.ro/descopera-istoria-romanilor/5137771-7-femei-remarcabile-in-istoria-romanieihttp://www.descopera.ro/descopera-istoria-romanilor/5137771-7-femei-remarcabile-in-istoria-romanieihttp://www.descopera.ro/descopera-istoria-romanilor/5137771-7-femei-remarcabile-in-istoria-romaniei


2/10

sc"imbari ale domnilor la intervale scurte, intr-o succesiune ametitoare de suiri pe tron si

maziliri+ fiscalitate apasatoare, intrigi si comploturi ale boierilor, e#ecutii si e#iluri, saracirea si

imputinarea populatiei. !"iajna sau irceoaia, cum ii spuneau contemporanii, dupa numele

sotului ei a devenit adevarata conducatoare a (ala"iei in vremea domniei fiului ei, /etru cel

0anar care, la moartea tatalui sau, avea doar 12 ani. !u ajutorul aprigei sale mame, tanarul domn

s-a putut mentine pe tron aproape noua ani, intr-o vreme in care multi dintre voievozi nu

domneau decat un an-doi. ar pastrarea tronului s-a facut cu pretul unor conflicte armate cu

inamicii domnitorului si, mai ales, cu pretul cumpararii sprijinului de la !onstantinopol.

!ama si fa(oritele sultanului au sustinut-o pe !irceoaia" dar sprijinul lor a trebuit

platit" iar banii n-au putut fi adunati decat prin sporirea birurilor. )ncercand sa-si asi+ure

relatii utile printre puternici (remii" fie ei romani ori straini" !irceoaia si-a maritat cate(a

dintre fiice cu oameni *bine situati*" mer+and pana la a trimite pe una dintre ele in

haremul (iitorului sultan !urad.In 1345, /etru cel 0anar a pierdut tronul si a fost trimis in

surg"iun, impreuna cu mama sa !"iajna, in 6iria si apoi in Asia ica. irceoaia i-a supravietuit

aproape 27 de ani acestui fiu al ei+ a murit in 1355, dupa ce se luptase sa capete tronurile (ala"iei

si oldovei si pentru alti pretendenti pe care i-a sustinut, manata, poate, cum spune %icolae

Iorga, de o &nestinsa patima de a stapani&.

Doamna 'lina

%u multi stiu cine a fost aceasta doamna, putin cunoscuta noua, dar care, dupa opinia

unor cercetatori reputati, a fost o prezenta de mare insemnatate in istoria noastra. !um sa nu ne

intereseze o femeie, odata ce aflam de la un istoric precum !onstantin !. 'iurascu - autorulamplei Istorii a romanilor - ca ea a fost &una dintre femeile cele mai de seama ale neamului


3/10

nostru&8 oamna 9lena - ramasa mai cunoscuta sub numele de 9lina - era sotia lui atei

asarab, domn muntean sub a carui carmuire, lunga de peste doua decenii 14;2-143?& A avut nefericirea de a-si pierde fiul, dar a ramas vreme indelungata alaturi

de sotul ei, imbatranind impreuna, pana cand moartea i-a despartit, ea murind in 143;, urmata de

el dupa numai un an.

,na )patescu

9roina revolutiei pasoptiste a devenit, curand dupa remarcabilul ei gest de curaj, prin care a

salvat guvernul revolutionar de la dizolvare, subiectul unor speculatii care au umplut presa


4/10

vremii, speculatii privind atat moravurile si personalitatea ei, cat si motivatia gestului ei

eroic. '(enimentele" pe scurt: in iunie 1%$%" un +rup de re(olutionari romani citeste" pe o

campie de lan+a bucuresti" celebra roclamatie de la )sla" prin care cheama poporul la

lupta impotri(a in(echitei ordini sociale si politice din ara Romaneasca si indeamna la

schimbarea acesteia.!u sprijin popular, revolutionarii preiau puterea si formeaza un guvern

provizoriu. upa aceasta prima izbanda, incep neintelegerile intre noii guvernanti. arii boieri

profita de situatie si organizeaza o contralovitura: cu ajutorul unor trupe militare, guvernul

revolutionar e arestat) uimacite de rapida rasturnare de situatie si de interventia armatei, masele

populare, lipsite de armament suficient, se simteau infrante si, practic, se resemnasera 6i, cu

asta s-ar fi ispravit cu revolutia romana de la 15


5/10

Ceea ce s-a spus si s-a scris apoi despre ,na )patescu era un amestec de fapte obiecti(e si

pareri subiecti(e" informatii si speculatii: nascuta in 1%5" fiica a unui marunt dre+ator

care tinea o cafenea si se ocupa si cu comertul" ,na si-a a(ut partea ei de nefericiri in (iata0

despartirea parintilor0 recasatorirea tatalui cu o femeie care - ca o ade(arata mama (itre+a

- i-a facut ile fripte ,nei0 o prima casatorie cu un sot care a incercat s-o despoaie de estre"

iar dupa moartea tatalui" niste procese pentru a(ere" intentate de un fost slujitor al

acestuia.espartindu-se de primul sot, Ana s-a casatorit - din interes, dupa cum scriu mai multe

ziare, ce reprezentau, pesemne, presa de scandal a vremii - cu %icolae Ipatescu, functionar la

epartamentul (istieriilor. /rin casatorie, Ana patrunde in lumea ideilor politice revolutionare

care circulau la acea vreme printre tinerii intelectuali.

ar, scriu aceleasi ziare de scandal, gestul eroic al Anei n-a fost motivat de patriotism si de

increderae in cauza revolutiei, ci de iubirea - e#traconjugala, deci pacatoasa, vezi bine - pentru

unul dintre membrii guvernului provizoiu, tanarul %icolae 'olescu, arestat si sec"estrat

dimpreuna cu colegii de cabinet. 9i, si8 !"iar daca a fost la mijloc o poveste de amor, important

e ca urmarile politice au fost fericite. a urma urmei, si Ana Ipatescu, si presupusul ei iubit sunt

de mult oale si ulcele, dar revolutia de 15


6/10

Ii datoram acestei prime regine a Bomaniei - ca si regelui !arol I, sotul ei - trecerea tarii de la

statutul unui mic stat, aflat undeva, spre marginea 9uropei si mai aproape de portile $rientului,

la cel al unui stat european, acceptat si respectat ca atare de catre puterile continentale ale vremii.

a 24 de ani, printesa germana 9lisabet" /auline $ttilie uise zu Cied isi parasea caminul

pentru a se stramuta in aceasta tarisoara aproape necunoscuta, ca sotie a principelui german

conducator, !arol de Do"enzollern-6igmaringen. 6e intampla in 154E, iar in 1551, odata cu

alegerea lui !arol I drept rege al Bomaniei, 9lisabeta devenea regina. )ubitoare si protectoare a

artelor" ea insasi autoare de poeii" romane si nu(ele in en+lea" francea" +ermana"

principesa - mai apoi re+ina - 'lisabeta a fost" insa" mult mai mult decat o femeie de litere

si o sotie de monarh.asand aspectele oficiale ale politicii - diplomatia, guvernarea, razboiul -

pe seama regalului ei sot, ea si-a dus, fara ostentatie, dar cu staruinta, propriile ei campanii.

Asumandu-si fara nici o ezitare latura feminina a misiunii politice cu care s-a consideratinvestita, a inceput o staruitoare munca de a-si face cunoscuta si admirata in 9uropa tara peste

care domnea. A facut ceea ce ii sade bine unei regine sa faca, dar nu doar de dragul de a avea o

ocupatie. 6-a spus despre ea ca avea o conceptie romantica, idealista prin asta intelegandu-se:

oarecum lipsita de realism despre frumusetile tarii si despre oamenii ei.

6i totusi, asa idealista cum parea, demersul ei a fost remarcabil de eficient. A stiut sa-siurmareasca scopul, sa-si aleaga mijloacele - era regina, si a stiut sa profite in mod inteligent de


7/10

avantajele locului in care o asezase soarta - si a obtinut succese) 6ustinand artele frumoase,

literatura romaneasca si mestesugurile, organizand participarea artizanilor romani la e#pozitii

internationale, sprijinind turismul - prea putin dezvoltat la acea vreme - a reusit sa prezinte si sa

puna in lumina ceea ce avea unic, interesant si demn de admiratie civilizatia romaneasca. !u

ajutorul acestui sprijin venit din inaltul tronului, Bomania a intrat, incet-incet - politic si cultural

- in 9uropa.

'caterina eodoroiu

'caterina eodoroiu sau Catalina oderoiu2 e o preenta insolita in istoria noastra" una

dintre putinele femei distinse *oficial* cu renumele de eroina" printre atatea alte eroine

anonime care (or fi pierit in batalii fara ca posteritatea sa le mai stie numele si

faptele.!ercetas, apoi infirmiera in timpul /rimului Bazboi ondial, si-a depasit conditia sub

influenta unei tragice intamplari - moartea fratelui ei %icolae, cazut pe front. /entru el, inamintirea lui, pentru a-i onora memoria, sora l-a inlocuit, cumva, devenind si ea soldat - sau,

poate, curajul pe campul de lupta era o trasatura de familie. /odul Fiului, 6amboteni, arbatesti,

0antareni, =iliasi - sunt nume ale unor locuri in care armata romana a dat, in 1E14, batalii la care

a luat parte si 9caterina - pe atunci in varsta de 22 de ani. Bemarcata penrtru curajul ei, decorata

de regele =erdinand, a primit, pe langa multe distinctii, gradul de sublocotenent si comanda unui

pluton de infirmieri, cu care a luat parte la luptele de la arasesti. Aici a murit, impuscata in

piept, inc"eindu-si astfel, in c"ip tragic si eroic, scurta viata de femeie-ostas.

Re+ina !aria

Re+ina !aria a a(ut" ca si predecesoarea ei" o (iata plina de preocupari personale" bine

cunoscute" care ii hraneau spiritul creator si a(id de frumos" dar si o (iata politica" mult

mai putin stiuta" insa prin care a adus un aport hotarator la istoria Romaniei. Castelul


8/10

elisor" casa si +radinile de la alcic" tablourile pe care le picta" po(estile pe care le scria -

sunt infaptuirile unei (ieti de re+ina-artista" plina de haruri" parte dintre multele sale

calitati.ar, atunci cand, dupa /rimul Bazboi ondial, negocierile 0ratatului de la /aris s-au

impotmolit in punctul in care urmau sa se acorde Bomaniei recunoasterea si rasplata participarii

la conflict, regina aria si-a revelat si marele ei "ar politic, pe care il avusese mereu, dar care,

pana atunci fusese tinut oarecum ascuns, in umbra celorlate preocupari, mai vizibile - de mama,

sotie, persoana oficiala si artista. A plecat ea insasi la /aris, iar intrevederile cu ministrul francez

!lemenceau au indreptat situatia. /rin 0ratatul de la /aris, Bomania si-a vazut implinite

aspiratiile, iar Bomania are isi datoreaza nasterea - poate in masura mai mare decat credem -

interventiei oportune si salutare a reginei aria.

'lena 4upescu

9lena upescu e una dintre acele amante regale a caror influenta a fost atat de mare incat te

intrebi cum ar fi aratat istoria daca ele n-ar fi aparut, intr-o buna zi, in calea monar"ului pe care l-

au sedus. (iata ei insa are multe puncte intunecate, informatiile sunt neclare si contradictorii.

ata la care ar fi inceput legatura ei cu regele !arol al II-lea si c"iar anul nasterii sunt sursa de

controverse, alimentate de informatiile contradictorii ce reies din presa contemporana lor si din

cartile scrise despre ei. !ulta (reme pri(ita doar ca o pacoste" deni+rata si urata atat de

politicienii (remii" cat si de popor" ea a fost un soi de inamic public nr. 1" personajul

ne+ati(" malefic" din umbra tronului. Recent" insa" au inceput sa fie publicate si de(aluiri

ce descopera o alta fata a ei" preentand-o" neasteptat" intr-o lumina mai buna. !a si timpul

vietii ei, e greu sa cerni adevarul de scorneli. $ricum ar fi, pare sa fi avut o fire comple#a,masura a unei inteligente ascutite, care a ajutat-o sa-si croiasca drumul in viata, sa se adapteze si


9/10

sa reziste in viata agitata si presarata cu intamplari dramatice a curtii regale din timpul perioadei

interbelice.

!a a avut o mare influenta asupra lui !arol al II-lea si, prin acesta, si asupra evenimentelor

politice care au jalonat istoria interbelica a Bomaniei, e neindoienic, dar e greu de spus ce a fost

mai mult - sau ce a fost in realitate: era doar o curteana de lu dornica de mariri6 'ra o

femeie atasata sincer de persoana re+elui6 , fost o eminenta cenusie" o putere oculta care a

manipulat" cu o inteli+enta rece" (iata de curte" politica si pe re+e insusi6 egatura dintre ea

si !arol al II-lea a fost, in orice caz, foarte puternica. Inceputa inca de cand acesta era doar

principe mostenitor si continuata si dupa abdicarea din 1E


10/10

cum o numeau cei apropiati tronului sau upeasca, asa cum ii ziceau cei care n-o agreau - este,

in continuare, un personaj destul de misterios.

7 Femei Remarcabile Care Au Schimbat Romania

Documents

Transcript of 7 Femei Remarcabile Care Au Schimbat Romania