7/29/2019 7 curiozitati exceptionale despre creierul uman

1/4

7 curiozitati exceptionaledespre creierul uman

publicat pe 13 August 2009

Creierul ascunde multe mistere si in incercarea de

elucidare si descoperire a acestora sunt cateva

curiozitati exceptionale care au iesit la iveala. Va

prezentam unele din cele mai interesante lucruri pe

care le stim despre creier.

Creierul uman ramane inca o enigma pentru cercetatori, neurologi,

anatomisti, medici si pentru lumea intreaga. Se spunea ca ne folosim doar oparte din creier, inca nu se stie exact cat, insa ce se intampla cu restul

nefolosit? Sau ce anume din posibilul comportament sau simturi ori

interpretari se ascund in acele zone? Cum am putea explica patologiile

nervoase si neurologice, bolile mintale sau, de ce nu, inteligenta? Am putea-o

influenta prin manipularea materiei nervoase? Creierul ascunde multe mistere

si in incercarea de elucidare si descoperire a acestora sunt cateva curiozitati

exceptionale care au iesit la iveala. Va prezentam unele din cele mai

interesante lucruri pe care le stim despre creier.

7 lucruri pe care nu le stiai despre creier

1. Creierul, mai rapid ca... gandul?

Se spune ca gandul are una din cele mai mari viteze, si totusi... Sa va dau un

exemplu pentru a intelege mai clar: mergand se intampla uneori sa te

impiedici si in mai putin de o secunda corpul tau reuseste sa se si redreseze,

deci el in mai putin de o secunda interpreteaza toate modificarile

tridimensionale ale echilibrului si reuseste sa identifice organele care ar putea

interveni in refacerea acestui echilibru postural, trimitandu-le si semnalele

pentru miscarile necesare. Abia dupa ce ti-ai reglat echilibrul te dezmeticesti

si iti dai seama ca te-ai impiedicat si era sa cazi. Mecanismele sunt foarte

7/29/2019 7 curiozitati exceptionale despre creierul uman

2/4

complexe, undeva in urechea interna se alfa organele responzabile de

echilibru, cel putin al capului, dar la nivel cerebral exista organe nervoase

specializate in mentinerea echilibrului intregului corp etc. Ideea este ca noi ar

trebui sa cititm tratate intregi pentru a intelege functia echilibrului, o functie cu

care creierul lucreaza in mai putin de o secunda. Cum este posibil? Se pare

ca viteza cu care circula informatiile intre sinapsele neuronale este foarte

mare, de peste 270km/h. Este exceptional cum mecanisme biofizice si

biochimice pot atinge o astfel de performanta!

2. Creierul este mai activ noaptea decat ziua

In urma tuturor activitatilor pe care le intreprindem ziua, raportat la odihna din

timpul noptii, am tinde sa credem ca cea mai mare parte a activitatii creierului

se produce ziua. Totusi, prin studii electrice si nu numai, cercetatorii au

sesizat ca noaptea creierul este mult mai activ decat ziua. Oamenii de stiinta

nu au putut explica cert mecanismele care stau in spatele acestui rezultat

uimitor, insa ei cred ca activarea intensa cerebrala din timpul somnului se

datoreaza tuturor proceselor reparatorii atat la nivel celular si energetic, cat si

ca ansamblu functional, ca structurare a memoriei, estompare a stimulilor

afectivi prea puternici sau marcanti, deci practic are loc o reechilibrare atat

fizica, dar si psihica, emotioanala, comportamentala.

3. Cu cat avem un IQ mai mare, cu atat visam mai mult

Avand in vedere explicatia de la subpunctul 2 devine logica aceasta

concluzie. Cu cat creierul nostru reuseste sa acumuleze si sa proceseze mai

multa informatie, cu atat are mai multa nevoie de a amortizeaza excesele, pe

care le prelucreaza si le inhiba sau potenteaza ori elibereaza sub forma de

vise. Ideea de interpretare a viselor are deci un gram de adevar, astfel cadimineata, daca va ganditi la ce ati visat, puteti deduce unde sunt punctele de

tensiune in subconstientul vostru, puncte ce va pot afecta viata, avand

puterea de a le estoma si in mod constient.

4. Neuronii sunt regenerabili si continua sa creasca toata viata

7/29/2019 7 curiozitati exceptionale despre creierul uman

3/4

Mai bine de o suta de ani s-a considerat ca neuronii nu se regeneraza.

Ulterior, prin studii recente s-a ajuns la concluzia ca marea majoritate a

neuronilor cresc si se dezvolta pana in jurul varstei de 7 ani, de aceea copilul

mic trebuie sa aiba tot felul de activitati care sa ii puna la treaba atat

capacitatile intelectuale, cat si motrice (dans, pian, alte sporturi ce necesita o

coordonare mai intensa, nu doar alergare). Ulterior alte studii au scos in

evidenta ca unii neuroni se regenereaza chiar la 2 saptamani. Acest fapt s-a

aflat in incercarea de a explica functia olfactiva (mirosul). La anumite mirosuri

foarte puternice sau care contin noxe toxice neuronii olfactivi, o buna parte

din ei, mor. La cateva astfel de intamplari, daca nu s-ar regenera, ar trebui sa

fie distrusi toti si noi sa ramanem fara miros. Insa acest lucru nu se intampla,

pentru ca la doua saptamani neuronii olfactivi se regenreaza, mentinandu-nefunctia olfactiva in bune conditii. Totodata alti neuroni din creier se

regenereaza, unii insa cu o rata foarte lenta, de exemplu de 30 de ani.

Astfel, daca moartea unui astfel de neuron s-a produs la 40 de ani, teoretic

regenerarea lui ar trebui sa fie finalizata undeva la 70 de ani, insa la aceasta

din urma varsta este mai putin probabil datorita proceselor de senescenta

(imbatranire) care intervin. Si regenerarea neuronala ramane inca neelucidata

complet. S-a mai descoperit de asemenea ca axonii neuronilor cu mielina se

regenereaza doar daca in continuitatea lor se afla tot teaca de mielina. Mai

clar exprimat, dam un exemplu: neuronii cu mielina intra in structura nervilor

membrelor. Daca un om intr-un accident isi taie mana, el se poate duce rapid

la spital si mana i se pune la loc. Axonul neuronal din mana taiata (neuronul

arata ca un copacel, coroana e corpul neuronal, de obicei se afla in creier,

trunchiul e axonul si poate fi foarte lung, chiar un metru, iar radacinile butonii

terminali unde se fac sinapse) ar trebui sa moara, insa restul axonal din bratul

care a ramas legat de corp isi trimite prelungirea in continuare prin teaca demielina care ii creaza un mediu favorabil cresterii, astfel se regenereaza.

5. Creierul nu poate simti durerea

7/29/2019 7 curiozitati exceptionale despre creierul uman

4/4

Desi el reprezinta centrul de perceptie si interpretare a durerii, totusi materia

nervoasa propriu-zisa nu prezinta receptori pentru durere. Va ganditi probabil:

atunci cum ne doare capul? Sau de ce apar la un moment dat acele dureri

insuportabile cand exista o tumora cerebrala care creste si apasa pe materia

nervoasa? Aceste dureri apartin tesuturilor adiacente materiei nervoase, ele

fiind inclusiv de natura vasculara (cand creste tensiunea intracraniana ne

doare capul).

6. Creierul este cel mai mare consumatorde energie

Desi reprezinta doar 2% din greutatea corpului, creierul are nevoie de 15%

din cantitatea totala de sange si de 20% din cantitatea de oxigen pentru a

functiona, precum si de o mare cantitate de glucoza pentru a-si desfasura

procesele.

7. Ne folosim mai mult de 10% din creier

Exista un mit cum ca noi ne-am folosi in jur de 7% din creier si doar Einstein a

folosit 10%. Cercetatorii au ajuns insa la concluzia ca in orice moment tot

creierul nostru are o activtate mai mult sau mai putin intensa, insa cel putin o

activitate bazala, care sa-i mentina tonusul. Practic nu exista zona inactiva dincreier si dupa rezultatele cercetatorilor ne folosim mai mult din materia

nervoasa, practic fiecare arie intra in activare intensa in anumite situatii. De

asemenea capacitatea noastra de a stoca informatii in memorie este imensa,

celulele creierului uman pot stoca de cinci ori mai multa informatie decat

Eciclopedia Britanica (sau cel putin asa sustin teoriile).

Un articol de Iulia Dibu