7-1 Studiu de fezabilitate v1-26-07-2013

Studiu de Fezabilitate Titlul proiectului:

ROM-EST: Laboratoare de cercetare pentru stocarea energiei Beneficiar: Institutul National de Cercetare-Dezvolare pentru Tehnologii

Criogenice si Izotopice ICSI-Rm.Valcea Râmnicu Vâlcea, Strada Uzinei nr.4, Cod:240050 Telefon: 0250/733890, Fax: 0250/732746 E-mail: [email protected], Internet: www.icsi.ro C.I.F. RO 2538104, Nr. Reg. Com. J38/47/1997 7219 – Cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie

Amplasament: regiunea: Sud-Vest, Oltenia judeţul: Vâlcea Faza de proiectare: Studiu de Fezabilitate Versiunea: v.2 din 27 iulie 2013 Un proiect realizat de: S.C. COMPANIA DE CONSULTANȚĂ PENTRU INVESTIŢII ŞI DEZVOLTARE S.R.L. Adresa: IAŞI, Șos. Păcurari, nr. 49, bl. 546, sc. A, et. 2, ap. 6 Tel: (+4) 0741.18.75.12, Fax: (+4) 0349 814 119, Email: [email protected] C.I.F. RO 25483318, Nr. Reg. Com. J22/847/2009, www.ccid.ro 7021 – Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management

Studiu de fezabilitate ROM-EST: Laboratoare de cercetare pentru stocarea energiei

Pag. 2 din 99

Întocmit conform Hotărârii de Guvern nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentației tehnicoeconomice aferente investiţiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii și lucrări de intervenţii.

Date generale:

1. Denumirea obiectivului de investiţii

ROM-EST: Laboratoare de cercetare pentru stocarea energiei

Titlul proiectului conform Certificatului de Urbanism:

Clădire S+P+1E ”Laboratoare de cercetare pentru stocarea energiei”

2. Amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul)

Regiunea: SUD-VEST, Oltenia Judeţul: Vâlcea

Pe platforma industrială a Institutului Național de Cercetare-Dezvolare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice ICSI-Rm.Valcea

3. Titularul investiţiei

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice - ICSI Rm. Vâlcea Râmnicu Vâlcea, Strada Uzinei nr.4, Cod:240050 Telefon: 0250/733890, Fax: 0250/732746, E-mail: [email protected], Internet: www.icsi.ro C.I.F. RO 2538104, Nr. Reg. Com. J38/47/1997 7219 – Cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie

4. Beneficiarul investiţiei

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice - ICSI Rm. Vâlcea Râmnicu Vâlcea, Strada Uzinei nr.4, Cod:240050 Telefon: 0250/733890, Fax: 0250/732746, E-mail: [email protected], Internet: www.icsi.ro C.I.F. RO 2538104, Nr. Reg. Com. J38/47/1997 7219 – Cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie


Pag. 3 din 99

5. Elaboratorul studiului

S.C. COMPANIA DE CONSULTANȚĂ PENTRU INVESTIŢII ŞI DEZVOLTARE S.R.L. IAŞI, Șos. Păcurari, nr. 49, bl. 546, sc. A, et. 2, ap. 6 Tel: (+4) 0741.18.75.12, Fax: (+4) 0349 814 119, Email: [email protected] C.I.F. RO 25483318, Nr. Reg. Com. J22/847/2009, www.ccid.ro 7021 – activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice - ICSI Rm. Vâlcea Râmnicu Vâlcea, Strada Uzinei nr.4, Cod: 240050 Telefon: 0250/733890, Fax: 0250/732746, E-mail: [email protected], Internet: www.icsi.ro C.I.F. RO 2538104, Nr. Reg. Com. J38/47/1997 7219 – Cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie Manager de proiect Sorin BUDA

Şef proiect arhitectură

Arh. Emilian Victor GRIGORIU Număr înregistrare OAR 1573

Structuri Ing. Dumitru ANDREI

Încălzire, ventilare, climatizare Ing. Florin Constantin

Instalații electrice Ing. Corneliu LUPU

Rețele apă și canalizare Nicolae GRIGORIU

Au contribuit la realizarea Studiului de Fezabilitate și în special la identificarea utilajelor și echipamentelor de cercetare, la definirea proceselor tehnologice și la descrierea activității științifice: Coordonator Centrul Naţional de cercetare pentru Hidrogen și Pile de Combustie

Dr. Mihai VARLAM

Responsabil monitorizare furnizare echipamente

Adrian ENACHE

Responsabil monitorizare execuție construcții și instalații

Dan MOCANU


Pag. 4 din 99

CUPRINS

Capitolul A. Piese scrise Date generale:....................................................................................................................... 2

1. Denumirea obiectivului de investiţii....................................................................................2 2. Amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul) ......................................................2 3. Titularul investiţiei...............................................................................................................2 4. Beneficiarul investiţiei .........................................................................................................2 5. Elaboratorul studiului ..........................................................................................................3

Informaţii generale privind proiectul ..................................................................................... 7 1. Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului;...................................................................................................................................7 2. Descrierea investiţiei: ........................................................................................................24

a) Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat;.......27 b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse (în cazul în care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investiţii pe termen lung):.......................................27

- scenarii propuse; .......................................................................................................28 - scenariul recomandat de către elaborator;...............................................................29 - avantajele scenariului recomandat; ..........................................................................29

c) descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică, după caz......................................29 3. Date tehnice ale investiţiei: ...............................................................................................29

a) zona şi amplasamentul; .................................................................................................29 b) statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat;...............................................31 c) situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din intravilan/extravilan; .............................................................................................................31 d) studii de teren: ..............................................................................................................32

- studii topografice cuprinzând planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere în sistem de referinţă naţional; .................................................................32 - studiu geotehnic cuprinzând planuri cu amplasamentul forajelor, fişelor complexe cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare şi consolidări;...................................................................32 - alte studii de specialitate necesare, după caz;..........................................................33

e) caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii, specifice domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare;...............................................................33 f) situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum: ....................................................50

- necesarul de utilităţi pentru varianta propusă promovării;......................................51 - soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi; .....................................................................51

g) concluziile evaluării impactului asupra mediului; .........................................................52


Pag. 5 din 99

4. durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei. ....................53 Costurile estimative ale investiţiei ....................................................................................... 62

1. valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general; ..........................................62 2. eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei.............................69

Analiza cost-beneficiu:......................................................................................................... 70 3. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinţă;....................................................................................................................................70 4. Analiza opţiunilor;..............................................................................................................73 5. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu; .......77 6. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu; .....................................85 7. Analiza de senzitivitate;.....................................................................................................85 8. Analiza de risc. ...................................................................................................................89

Sursele de finanţare a investiţiei.......................................................................................... 90 Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei ...................................... 90

1. Număr de locuri de muncă create în faza de execuţie;.....................................................90 2. Număr de locuri de muncă create în faza de operare.......................................................91

Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei............................................................ 91 1. valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei) .......................................................................91 2. eşalonarea investiţiei (INV/C+M): .....................................................................................91 3. durata de realizare (luni); ..................................................................................................91 4. capacităţi (în unităţi fizice şi valorice); ..............................................................................92 5. alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiţia, după caz. 97

Avize şi acorduri de principiu ............................................................................................... 97 1. avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea şi oportunitatea investiţiei; .........98 2. certificatul de urbanism; ...................................................................................................98 3. avize de principiu privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi electrică, gaz metan, apă-canal, telecomunicaţii etc.); ...............................................................................................98 4. acordul de mediu;..............................................................................................................98 5. alte avize şi acorduri de principiu specifice.......................................................................98

Capitolul B. Piese desenate 1. plan de amplasare în zonă (1:25000 - 1:5000); SF-A-01 Plan de amplasare în zonă 1:10.000 2. plan general (1: 2000 - 1:500); SF-A-02 Plan amplasament 1:700 SF-A-03 Plan de situatie 1:200 3. planuri şi secţiuni generale de arhitectură, rezistenţă, instalaţii, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialităţilor ce concură la realizarea proiectului; SF-A-04 Plan subsol – arhitectură 1:100 SF-A-05 Plan parter – arhitectură 1:100


Pag. 6 din 99

SF-A-06 Plan etaj – arhitectură 1:100 SF-A-07 Plan terase si invelitoare – arhitectură 1:100 SF-A-08 Sectiuni A-A si B-B – arhitectură 1:100 SF-A-09 Sectiuni C-C si F-F – arhitectură 1:100 SF-A-10 Sectiune D-D – arhitectură 1:100 SF-A-11 Sectiune E-E – arhitectură 1:100 SF-C-01 Plan parter – ventilații și climatizare 1:100 SF-C-02 Plan etaj – ventilații și climatizare 1:100 SF-C-03 Plan terase – ventilații și climatizare 1:100 SF-E-01 Plan subsol – electrice 1:100 SF-E-02 Plan parter – electrice 1:100 SF-E-03 Plan etaj – electrice 1:100 SF-GT-01 Plan parter – gaze tehnologice 1:100 SF-R-01 Plan Fundatii – rezistență 1:100 SF-S-01 Plan subsol – instalații sanitare 1:100 SF-S-02 Plan parter – instalații sanitare 1:100 SF-S-03 Plan etaj – instalații sanitare 1:100 4. planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, după caz. Nu este cazul


Pag. 7 din 99

Capitolul A. Piese scrise

Informaţii generale privind proiectul

1. Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea

proiectului;

Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice Râmnicu-Vâlcea a fost fondat în 1970, sub numele iniţial de Uzina „G”. La început, singura sarcină a noii organizaţii de cercetare consta în realizarea de experimente şi în validarea tehnologiilor de apă grea, aflându-se în fruntea programului românesc pentru energie nucleară din acea perioadă. Pentru îndeplinirea acestei sarcini, au fost dezvoltate câteva activităţi conexe care presupuneau cercetarea izotopului de hidrogen şi au fost elaborate şi puse în aplicare noi tehnici de măsurare analitică. Obiectivul a fost îndeplinit, aceasta constituind una dintre cele mai reprezentative poveşti de succes ale structurii de cercetare româneşti din acea perioadă. După ce tehnologia de producere a apei grele a fost transferată în întregime la o instalaţie de producţie de mari dimensiuni din Drobeta Turnu-Severin, organizaţia de cercetare a căutat, având bineînţeles în vedere experienţa şi cunoştinţele deja acumulate, să îşi readapteze activităţile şi să îşi stabilească un nou obiectiv. Prin urmare, în 1991, printr-o decizie oficială a Ministerului Cercetării, Uzina „G” a fost transformată în Institutul pentru Separare Criogenică şi Izotopică. Conform numelui, principalul domeniu de activitate era separarea izotopilor (în special hidrogenul, dar au fost investigate şi alte tehnici de separare a izotopilor stabili), criogenia reprezentând iniţial doar o tehnologie auxiliară pentru separarea izotopilor. După reorganizarea structurii de cercetare din România şi ca urmare a dezvoltării reţelei Institutelor Naţionale de Cercetare, institutul a fost denumit Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice Râmnicu-Vâlcea (ICSI), numele sub care activează şi în ziua de astăzi. Activităţile de cercetare au fost diversificate în anii următori, iar hidrogenul a devenit principalul domeniu de activitate, ca urmare a tehnologiilor de separare a izotopilor – separarea tritiului şi a dezvoltării noilor tehnologii pe bază de hidrogen, în special cele privind stocarea și transportul a energiei. În prezent, institutul are un număr de 225 angajaţi, dintre care 70% participă direct la activităţile de cercetare şi dezvoltare, 18% din aceştia având diplomă de doctorat. Activitatea institutului este evaluată periodic de către Comisia guvenamentală pentru acreditarea Institutelor Naţionale de Cercetare şi Dezvoltare. Prima evaluare a avut loc în 2003, iar cea de a doua în 2007. Institutul funcţionează în temeiul Deciziei Guvernului nr. 1319 din 25.11.1996 şi beneficiază de autonomie administrativă şi financiară.


Pag. 8 din 99

Situaţia financiară a ICSI: Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor din ultimii ani este prezentată în graficul de mai jos:

23.055,00 21.684,32 26.025,5841.048,62 34.886,47 37.804,48 40.036,97

83.095,9324.950,22 22.247,89 26.678,46

42.251,3835.127,10 38.348,37 40.651,49

88.384,11

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Cheltuieli (mii lei) Venituri (mii lei)

Structura veniturilor din expluatare 2012, mii lei6.319,24

265,27

3.902,90

860,958.902,70

40.764,18

7.378,31

14.872,27 Fonduri structuralePlan NaționalProgram NucleuProiecte InternaționaleAlte venituri din contracteInstalație de Interes NaționalVenituri din activități conexeAlte venituri din expluatare

Observăm o creștere constantă a veniturilor de la aprox. În 2012 a fost recepționată o investiție de parox. 40 milioane lei aferentă proiectului CRYO-HY finanțat prin POS CCE 2007-2013, iar profiturile au fost diminuate datorită acestor cheltuieli. Relevantă rămâne perioada 2009-2011 când veniturile au crescut de la 35 la 40 milioane lei, iar profiturile au crescut de la 240 la 600 mii lei.


Pag. 9 din 99

Profitul brut al exercitiului (mii lei)

402,76

240,64

543,89

614,52

288,17

652,89

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Se poate concluziona că Institutul dispune de capacitatea financiară necesară pentru a implementa noi proiecte, asigurând în acelaşi timp finanţarea sustenabilă a activităţilor curente.


Pag. 10 din 99

Descrierea situației curente: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice Ramnicu Valcea s-a angajat, inca de acum 20 de ani, pe o traiectorie ce converge catre telul final de a deveni un instrument prin care Romania sa-si poata construi, pas-cu-pas o economie “alimentata” de energii sigure, curate si regenerabile si astfel sa elimine pe cat posibil relative dependent de combustibilii fosili. Aceasta misiune declarata este de asteptat a avea un impact semnificativ asupra intregului sistem energetic national si va reduce amprenta de carbon a acestuia. A adopta noi sisteme “curate” regenerabile energetic este o sarcina monumentala ce necesita “nasterea” de tehnologii de “generatie noua” rezultate din descoperiri importante din cercetarea exploratorie astfel incat sa poata fi implementate noi material si noi inovari in chimie, fizica si inginerie.

Este de altfel unanim aceptat ca, in energie ca si alte domenii conexe, perioada dezvoltarilor incrementale a trecut, atingandu-se din multe puncte de vedere limitele tehnologiilor actuale astfel incat noi sisteme fundamental diferite sa fie dezvoltate si implementate. Pentru a tinde catre aceste obiective, proiectul isi propune a inchega o echipa multidisciplinara de cercetatori si ingineri in cadrul unei structuri de CDI noi compusă din mai multe laboratoare de cercetare pentru dezvoltare de tehnologii novatoare de stocare a energiei. Echipa va cauta a aborda aceste problematici dintr-un punct de vedere exploratoriu, diferit fata de activitatile de cercetare uzuale din domeniul energiei. Inovatii in domeniul stocarii de energie in retelele electrice, in transporturi si solutii tehnologice locale – inclusiv cele ce privesc cresterea eficientei pentru noile surse alternative de energie – solar, nuclear sau biocombustibili sunt considerate a fi critice pentru viitorul noii structuri energetice nationale. Noua facilitate de cercetare propusa a fi dezvoltata prin prezentul proiect va “activa” in zona limitarilor stiintifice ale tehnologiilor de stocare chimica si electrochimica existente , aplicabile in domeniul retelelor electrice, residential, transporturi si commercial. Misiunea de baza va fi de a acumula elemente aditionale in intelegerea fundamentala a fenomenelor in special cele la interfata electrolit/electrod , care controleaza procesele electrochimice si care permit o ulterioara semnificativa imbunatatire in 1) proprietatile si performantele echipamentelor de stocare electrochimica si 2) proiectarea de noi material si arhitecturi. Laboratorul este focalizat in special pe bateriile de tipul Litiu-Ion si Litiu Polimer , care sunt unanim recunoscute a avea un potential pentru o evolutie tehnologica rapida. De altfel este binecunoscut faptul ca aceste sisteme de stocare a energiei sunt disponibile intr-o anumita forma de ceva vreme, insa procesele la nivel atomic si molecular ce afecteaza operarea si performantele nu sunt pe deplin clarificate. Odata cu definirea acestor procese, se asteapta ca cercetatorii sa realizeze legatura dintre tehnologiile curente si noile invoatii asteptate pentru indeplinirea obiectivelor de performanta.

Situatia pe plan international Din start trebuie subliniat faptul ca politicile in energie ale Uniunii Europene au identificat tehnologiile de stocare a energiei ca o arie extrem de importanta de investigat, tinand cont de potentialul lor de a contribui la securitatea sistemuui energetic precum si de reducere a emisiilor gazelor cu effect de sera. De altfel, Comisia Europeana a definit doua arii prioritare de aplicabilitate a tehnologiilor de stocare a energiilor:

• Sectorul de distributie si transmisie de electricitate


Pag. 11 din 99

• Sectorul transporturilor. Pentru distributia si transmisia de electricitate, stocarea energiei se poate constitui intr-un instrument esential pentru a sprijini calitatea puterii furnizate, pentru aplicatiile de management al energiei in special in directa legatura cu rata crescanda de patrundere a surselor de energie regenerabila (asa cum este prezentat in diagrama).

Capacitatea de stocare functie de timpii de descarcare ( preluare Electricity Storage Association) Documentele oficiale ale UE specifica faptul ca tehnologiile de stocare a energiei vor juca un rol essential in dezvoltarea unui sistem de electricitate cu aport scazut in carbon. Stocarea energiei poate furniza o mai mare flexibilitate si poate echilibra reteaua, furnizand o sistem tampon pentru energia regenerabila intermitenta. Local, aceste tehnologii pot imbunatati managementul in retelele de distributie, reducand costurile si imbunatatind eficienta energetică. In acest fel, se mentioneaza ca se realizeaza o mai usoara integrare a regenerabilelor, se accelereaza decarbonizarea retelei de electricitate, crescand in mod spectaculos gradul de securitate si eficienta a distributiei si transmisiei, stabilizand piata pretului electricitatii, asigurand in acelasi timp o mai mare securizare a furnizarii de electricitate. Trebuie mentionat faptul ca Programul Cadru FP-7 a inclus stocarea electricitatii si stocare termica ca obiective specific in cadrul tematicii energie. In cadrul apelului din 2011, referitor strict la stocarea termica , au fost inaintate si aprobate mai multe propuneri de sisteme ce pot performa mai bine decat apa si cu capacitati sub 70kWh/m3 pentru stocare sezoniera. In ceea ce priveste majoritatea proiectelor de stocare electrica au fost focalizate pe echilibrarea retelelor. Pe toata perioada apelurilor programelor de cercetare FP6 si FP7, au fost finantate 11 proiecte europene aflate in categoria stocare energie , dintre care cinci au fost focalizate pe tehnologiile hidrogenului si doua au fost relative la bateriile litiu-ion. Pentru a integra eforturile de cercetare in acest domeniu, a fost create la nivel Aliantei Europene pentru Energie -EERA , primul program comun pan-european JPES – Joint Programme on Energy Storage, care cauta a aduce impreuna toate ariile majore ale cercetarii in stocarea


Pag. 12 din 99

energiei. JPES reprezinta deci o oportunitate unica de a alinia activitatile de cercetare si dezvoltare in domeniu si este clar destinat a integra si completa programele nationale de cercetare in stocare energiei la nivel European, pentru a optimiza resursele si eforturile. Baza formala a acestui program este reprezentata de SET - Strategic Energy Technology plan. De asemenea JPES a stabilit si parcursurile de drum pentru necesitatea de cercetare in cadrul Horizon 2020 si chiar dincolo de acesta si creeaza consortii de cooperare si parteneriate cu industria in proiecte bine definite. Una dintre prioritatile tematice clare este dezvoltarea de sisteme hibride de stocare energie. Viziunea acestui program este de a stabili o Platforma Virtuala de Simulare a Stocarii Energiei si a unui Laborator European Integrat Virtual de Stocare a Energiei tinand cont de interfetele pe care acest program le stabileste cu Programul European de Hidrogen si Pile de Combustibil si cu reteaua Smart Cities.

Participantii in Programul Comun EERA in Stocarea Energiei – 30 de participant si 6 parteneri asociati din 15 state member In plus, trebuie mentionat ca mai multe state europene ( Germania , UK, etc.) si-au dezvoltat centre de cercetare in domeniul stocarii energiei. De exemplu, un studiu recent referitor la noile tehnologii de stocare a energiei a relevant faptul ca numai in ultimii doi ani, noua universitati au primit > 10 milioane Lire pentru proiecte in acest domeniu, in fruntea

acestora situandu-se Consortiul de Stocare Energie SuperGen. Aceste cercetari au fost focalizate in special pe bateriile Li-aer avand o tinta de a atinge densitati de energie de 8-10 ori mai mari decat cele uzuale, bateriile cu curgere de electrolit redox si supercapacitoare. Acelasi studiu, releva si existenta unui mare numar de companii “high-tech” active in domeniul stocarii energiei – Atraverda, Isentropic, Plurion, Nexeon, etc., tocmai ca rezultat a progreselor cercetarilor. De altfel chiar in aceasta perioada – vara 2013, Consiliul de Cercetare pentru Stiinte fizice si Ingineresti din UK, ca parte a contributiei la Programul UK al Consiliului de Cercetare in Energie, cauta a sprijini un hub de cercetare in Stocarea Energiei , ca faza ulterioara a cunoscutului program SUPERGEN. In Germania, exista de asemenea un mare numar de laboratoare de cercetare (au fost identificate de catre oficialii germani ca fiind 78) care sunt specializate pe dezvoltarea tehnologiilor de stocare a energiei, multe dintre acestea fiind incluse in reteaua de cercetare Fraunhofer, dar si cele incluse in umbrella Universitatii din Sttutgart. Mai trebuie mentionat de asemenea ca exista si Institutul European pentru Cercetari in Energie din Karlsruhe care are department specializat pe stocarea energiei. De asemenea, Institutul Fraunhofer pentru Sisteme Energetice Solare s-a focalizat in ultimii ani pe dezvoltare de tehnologii necesare pentru furnizarea eficienta si cu impact minim asupra mediului, a energiei in zonele industrializate. In acest scop, Institutul dezvolta sisteme, componente, material si


Pag. 13 din 99

procese in arii relative la utilizarea termica a energiei solrae – cu specific in stocarea termica cuplata cu sisteme concentratoare solare precum si conversia chimica a energiei. O atentie speciala este acordata cercetarilor in domeniul stocarii termice a energiei, in special la DLR’s Institute of Technical Thermodynamics, aceste sisteme fiind considerate ca tehnologii cheie pentru utilizarea energiei regenerabile si de imbunatatire a eficientei energetic in procesele termice. Aria de activitate include investigarea proceselor termice industriale si generarea conventional si regenerabila. Sistemele TES ( Thermal Energy Storage) sunt gandite a corecta diferentele dintre furnizare si cerere de energie termica. In zona domeniilor medii si ridicate de temperaturi ( 100 – 1000 oC) nu sunt disponibile comercial decat un numar limitat de tehnologii si eforturi considerabile sunt necesare pentru a complete aceasta gama dar si a le creste eficienta energetica si economica a celor existente. La Institutul de Termodinamica Tehnica al DLR este investigat un spectru complet de tehnologii de stocare la temperaturi ridicate, de la diferite tipuri de calduri latent pana la stocari termochimice. Sunt raportate multiple dezvoltari de concepte functie de fluidul de transfer termic – uleiuri sintetice, apa/abur, saruri topite, aer, etc, si de domeniul de temperature necesar. Cercetarile sunt in special focalizate pe caracterizarea diverselor materiale de stocare, cresterea ratei de transfer intern de caldura, proiectarea de concept de stocare innovative si modelarea de sisteme si component de stocare, existand si un laborator de demonstrare la scara 5 Kw – 1 Mw . In parallel, in USA, activitatile de cercetare-dezvoltare in domeniul stocarii energiei sunt mult avansate si considerate ca prioritati nationale in politicile de energie atat la nivelul intregii federatii dar si specific pentru fiecare stat in parte, De exemplu, de curand a fost adoptata Strategia 2020 pentru Stocare Energie in California. In aceasta strategie se stipuleaza faptul ca statul Californian progreseaza rapid catre tinta de 33% de generare regenerabila a electricitatii, astfel incat potentialul stocarii energiei de a sprijinii integrarea resurselor regenerabile si a mentine o retea electrica eficienta si fiabila, capata o semnificatie considerabila. In acest context sunt stabilite obiective clar definite pentru evolutia tehnologica a sistemelor de tocare energie curente si sunt discutate diverse politici indreptate pentru promovarea implementarii acestora. In 2011, a fost creat Joint Center for Energy Storage (JCESR), ca si parteneriat de cercetare ce integreaza autoritatea guvernamentala a USA, organizatiile academice si cercetarea industrială din mai multe discipline, cun scopul de a depasi barierele stiintifice si tehnice si a crea noi tehnologii de stocare. Gazduit de Argonne National Laboratory, JCESR incearca sa combine expertizele ce baleiaza intreaga gama de activitati ce preced dezvoltari tehnologii, de la cercetarea de baza si pana la elaborare de prototipuri si sisteme comerciale. Hub-ul de cercetare include un numar mare de organizatii de cercetare de la Argonne National Laboratory sau Lawrence Berkeley National laboratory si pana la Sandia National Laboratories sau departamente de cercetare ale marilor corporatii – Dow Chemical, Johnson Control Inc., etc. Simultan, Oficiul USA pentru tehnologii automotive si-a definit un program ambitios, pana in 2020, de imbunatatire a bateriilor pentru vehiculele electrice, incluzand hibrid electrice (HEV) si plug-in electrice (PEV), considerate ca fiind elemente cheie pentru eficientizarea economica, sociala si pentru cresterea sustenabilitatii de mediu. In fapt, este evaluat ca tranzitionarea catre o flota de autovehicule usoare de tip HEV si PEV ar oputea reduce dependent USA de importurile de petrol si emisiile de gaze cu effect de sera de pana la 30-45%, depinzand de mixul exact de tehnologie.


Pag. 14 din 99

In mod similar, programe nationale si centre de cercetare focalizate pe dezvoltarea noilor tehnologii de stocare a energiei exista si in statele asiatice –Japonia si China, cu mentiunea ca in multe dintre aceste tehnologii, cercetarea din aceste state este considerata a fi cea mai avansata pe plan mondial ( de exemplu Japonia dezvolta cele mai avansate tehnologii de stocare electrochimica). Trebuie menționat faptul că programele de cercetare în domeniul sistemelor de stocare a energiei sunt cu precădere derulate de către companiile industriale astfel încât nu există strategii publice la nivel național. Cu toate acestea Japonia este singura țară în care se produc baterii cu curgere de electrolit tip Redox. In esenta se poate concluziona faptul ca, pe plan mondial exista o reala efervescenta referitoare la revolutionarea sistemului energetic. Este deja o evidenta nu numai pentru specialist, faptul ca sistemul energetic a devenit “scheletul” societatii moderne si ca trecerea de la un sistem bazat pe carbon la altul bazat pe tehnologii cu impact minim asupra mediului este vital. Tendinta observabila de scadere a consumului energetic pe termen mediu si lung, nu semnifica faptul ca vom deveni mai putin dependent de acesta si in acest context tehnologiile de stocare a energiei devin prioritare. Situatia pe plan national Din start trebuie subliniat faptul ca facilitate de cercetare ce este propusa a fi dezvoltata vine sa completeze activitatile de cercetare ce sunt derulate deja in INCDTCI Ramnicu Valcea in domeniul stocarii energiei si anume cele ale Centrului national pentru Hidrogen si Pile de Combustibil si Laboratorul de Temperaturi scazute pentru aplicatii energetic. Centrul National pentru Hidrogen este o investitie guvernamentală relativ recenta, avand misiunea declarata de a dezvolta, promova si implementa tehnologiile energetice bazate pe hidrogen. Centrul are activitati interdisciplinare ce tin de intregul lant al tehnologiilor hidrogenului, de la producerea sa si pana la elemenetul central al acestui sistem – pila de combustibil. Una dintre principalele aplicatii ale hidrogenului, devenita activa in ultimul an, este cea de integrator al vectorilor energetic avand in speta functia de stocare energie. De altfel sunt cunoscute si devenite notorii studiile si proiectele demonstrative de stocare a energiei regenerabile prin transformarea acesteia in hidrogen utilizand electril-iza tip PEM si ulterior reconversia acestuia in electricitate prin pilele de combustibil. De altfel Centrul este in stadiul de a demara o astfel de aplicatie demonstrativă in parteneriat cu institutii de cercetare – ISPE, Universitatea Politehnica Bucuresti si companii de furnizare energie electrica –ENEL. In paralel, ca suport al activitatilor de cercetare in domeniul dezvoltarii tehnologiilor innovative energetice, in cadrul Institutului National de CD pentru Tehnologii Criogenice si izotopice Ramnicu Valcea a fost dezvoltat, ca rezultat a unei finantari tip POS CCE, un Laborator de cercetare la temperaturi scazute pentru aplicatii energetice. Colectivul laboratorul este in momentul de fata implicat si in dezvoltarea de sisteme de stocare energie bazate pe fenomenul de supraconductibilitate – SMES (Superconducting Magnetic Energy Storage). Considerata a fi o potentiala solutie revolutionara de stocare a energiei, tehnologiile de tip SMES au fost mult investigate in ultima perioada de timp, dat fiind ca ofera rate instantanee de descarcare si un numar teoretic infinit de cicluri de reincarcare. Pana recent, costurile materialelor aferente sistemelor SMES au fost prohivitiv de mari, dar odata cu dezvoltarea de noi material ce prezinta fenomenul de supraconductibilitate la temperature mai ridicate, acestea au inceput sa scada astfel incat devin attractive pentru noile solutii. De altfel, trebuie


Pag. 15 din 99

mentionat ca sisteme demonstrative sunt propuse a fi dezvoltate cu capacitate ce ar permite integrarea acestora in retea. In acest context, noua facilitate de cercetare ROM_EST ( Energy Storage Technologies) ar intregi gama de cercetari si dezvoltari in domeniul stocarii energiei, realizand astfel un hub local de CDI si cupranzand majoritatea topicilor posibile – stocare criogenica, hidrogenul, stocare termica, stocare electrochimica si chimica. Din punct de vedere al necesitatii de dezvoltare de astfel de tehnologii, la scara nationala, este demn de mentionat faptul ca Romania are una dintre cele mai accentuate rate de penetrare a centralelor de energie regenerabila – eoliene si fotovoltaice, iar integrarea acestora necesita cu stringenta implmenetarea si dispunerea acestor noi sisteme de stocare. Problema managementului eficient al retelei de electricitate devine mai complexa , odata cu potentiala dezvoltare a unor noi centre nucleare, care necesita implementarea coroborata a unui sistem de stocare de tip pompaj hidro proiect Tarnita). De asemenea, trebuie subliniat faptul ca pe plan national exista deja o capabilitate stiintifica de abordare de teme de cercetare in acest domeniu, multe dintre Universitati si cateva Institute de Cercetare (ICPE_CA, Institutul de Fizica Materialelor) avand rezultate notabile in caracterizari si dezvoltari de noi materiale cu aplicatii in domeniul stocarii electrochimice. In plus, exista branduri romanesti de producatori de baterii, care chiar daca sunt focalizate pe tehnologiile clasice ar putea fi beneficari ai unor transferuri tehnologice in domeniu. Provocări Proiectul isi propune dezvoltarea unei facilitati de cercetare focalizata pe dezvoltarea de tehnologii inovatoare de stocare a energiei. Laboratorul ROM-EST este gandit a completa gama de tehnologii energetice novatoare pe care INCDTCI Ramnicu Valcea le propune a fi dezvoltate si implementate pana la nivelul de transfer tehnologic. Este o certitudine faptul ca stocarea energiei va juca un rol cheie in a permite dezvoltarea unui sistem de electricitate cu aport minim de carbon atat la nivel national dar si European, asa cum este precizat si in cele mai recente documentele de lucru ale DG Energie ale Comisiei Europene. In prezent, exista o capacitate limitata de stocare in cadrul sistemului energetic European ~ 5% din capacitatea totala instalata care este practic in intregime acoperita de stocare sub forma de hidro-pompaj, localizat in special in zonele muntoase. Alte forme de stocare – baterii, masini electrice, volante, hidrogen – sunt fie minime fie in stadii primare de dezvoltare. Echipamentele si tehnologiile de stocare a energiei (EES – electrical energy storage) sunt sisteme complexe multidisciplinare ce incorporeaza faze similar in contact electric si fizic. Operarea bateriilor sau a capacităților cu strat-dublu (electrochimici) se bazeaza in mod critic pe transferul electronic si ionic de-a lungul interfetelor solid-solid si solid-lichid a fiecaruia dintre constituienti. O intelegere la nivel microscopic a acestor evenimente elementare poate conduce catre o semnificativa imbunatatire a performantelor acestora. Continua incarcare si descarcare a echipamentelor EES duce in mod invariabil la degradarea performantelor ce survine ca urmare a modificarilor ireversibile in structura, morforlogia si compozitia materialelor, a carui natura si mechanism nu sunt clar definite inca. Exemplele includ reactiile lente la electrozii puternic polarizati, in special anozi, formarea de filme cum sunt cele care se produc la interfata electrolitilor solizi pe suprafetele electrozilor bateriilor Litiu-Ion.


Pag. 16 din 99

Un element crucial pentru o intelegere fundamentală a proceselor de stocare electrochimica si chimica o reprezinta dezvoltarea si implementarea tehnicilor de investigare microscopică si celor de imprastiere (difractie raze X), capabile de a furniza informatii cu sensitivitate ridicata si specificitate structural si elemental deosebita. Aceste tehnici ar permite monitorizarea evenimentelor procese cu rezolutii de timp extrem de scazute si rezolutii spatial ridicate la scala atomică. Ele ar permite cercetatorilor sa exploateze informatiile rezultate independent de inerenta de timp a experimentelor electrochimice care sunt extrem de senzitive la suprafete si interfete. Utilizarea tot mai accentuata a nanomaterialelor si nanocompositelor in acest domeniu, in special cele bazate pe carbon, introduce noi provocari pentru sistemele de caracterizare. Abordari complementare ce pot furniza informatii aditionale, si fundamentate pe principiile de baza fizico-chimice pe care se bazeaza gama larga de fenomene implicate sunt extrem de necesar a fi dezvoltate. Transportul electronic si ionic de-a lungul interfetelor si prin faze este crucial pentru operarea echipamentelor EES. Procesele elementare cheie includ 1) transportul concertat al electronilor si ionilor prin interfata dintre electrolit si electrod si 2) evolutia spatial si temporal a marginilor de faza in particule singular ale materialelor de stocare sarcina electrica. Stocarea energiei este esentiala pentru a echilibra furnizarea cu cererea in retelele electrice. Vârfurile de creștere și descreștere in cerere pot fi deseori anticipate si satisfacute prin cresterea sau descresterea generarii. In viitoarele sisteme cu aport minim de carbon, energia regenerabila (RES) intermitenta face mult mai complicat a mentine acest echilibru, dat fiind faptul ca o crestere in cerere nu are corespondent într-o crestere in generare RES. In consecinta, nivele ridicate de stocare a energiei sunt absolut necesare pentru a asigura flexibilitatea si stabilitatea retelei. In momentul de fata, tehnologiile de stocare sunt departe de cerintele existente pentru utilizarea eficienta a energiei in transporturi, aplicatii stationare de tip retea sau aplicatii rezidentiale si chiar pentru echipamentele electronice. De exemplu, echipamente de stocare a energiei cu densitati de energie si putere ridicate sunt extrem de necesare pentru propulsia autovehiculelor electrice care sa aiba performante similar cu vehiculele propulsate de motoarele cu combustie interna (IC). In plus, atat timpul de reincarcare cat si timul total de viata pentru aceste sisteme de stocare sunt caracteristici esentiale pentru patrunderea pe piata a acestor sisteme. Pentru aplicatii comerciale si rezidentiale, furnizarea de electricitate trebuie sa fie sigura 24h per zi si continuă deoarece chiar și fuctuatiile minut-la-minut in puterea electrica pot produce duane majore si costisitoare. In acest fel, pentru ca generarea de putere la scara mare bazata pe resurse regenerabile solar sau eolian sa fie practica, echipamentele de stocare a energiei sunt critice pentru a indeplinii cerintele off-cicluri si eliminand natura de faza a acestor surse energetic. Datorita acestor deficiențe tehnologice, stocarea energiei a deveint in ultima perioada de timp ca nevoie critica pentru viitorul unei furnizari sigure a energiei. Din punct de vedere al aplicatiilor care vor putea fi dezvoltate cu ajutorul infrastructurii de CDI nou create implementarea prezentului proiect este esențială pentru cel puțin șapte domenii cheie ale economiei după cum urmează: 1. Transporturi

Din start trebuie mentionat faptul ca tehnologiile de stocare a energiei sunt componente importante ale oricarei abordari pentru tehnologiile avansate de propulsie.


Pag. 17 din 99

Tehnologia de propulsie Rolul functional al stocarii energiei

Cerinte si probleme esentiale

Motoare IC conventionale Pornire si servicii auxiliare Cost si ciclu de viata

HEV – motoare hibrid electrice

Putere Stop-and-go si asistenta la propulsive suplimentara

Operare la numai 45 pana la 75% sarcina, cicluri de viata indelungate V=200-290V

Plug-in HEV Propulsie cu autonomie 40 pana la 60 km

Putere si energie specifica ridicata, descarcare totala si timpi indelungati de viata

Electric EV propulsie Putere si energie specifica ridicata, descarcare totala si timpi indelungati de viata

Pile de combustibil cu hidrogen

Puetere pentru compresorul pilelor de combustibil si putere de tractiune pe perioadele de pornire si tranziente

Putere specifica ridicata, timpi de viata indelungati

HEVs, EVs, FCHVs Recuperare energiei de franare

Rata ridicata de incarcare

Relativ la acest context, principalele cerinte tehnologice ce nu sunt inca indeplinite sunt: � Putere si energie specifica ridicate – principalele tehnologii de stocare a energiei pentru

transporturi sunt bazate pe cellule electrochimice si ultracapacitori. Celulele electrochimice au potential de energie specifica ridicata – bateriile litiu-ion, care sunt considerate a fi standardul bateriilor viitorului, oferind valori de aprox. 200 Wh/kg avand o capabilitatea teoretica maxima de aprox. 380Wh/kg. Conform cerintelor aplicatiilor in transporturi in special cele referitoare la PHEVs si EVs, domeniul pentru puterile si energiile de descarcare ar trebui sa fie intre 10000 si 20000 Wh si sunt de cel putin un ordin de marime mai mari decat cele pentru HEV. In consecinta, aceste cerinte combinate implica greutati si volume pentru sistemele de stocare energie total neatractive pentru acest tip de aplicatii. Modificari fundamentale si descoperiri substantiale sunt necesare in ceea ce priveste materialele si procesele chimice implicate in aceste tehnologii de stocare electrochimica pentru a atinge standardele necesare si deci pentru o larga comercializare a acestor tipuri de vehicule.

� Cicluri de viata extrem de lungi. Un principal inconvenient al acestor celule electrochimice il reprezinta timpul de viata limitat datorita proceselor de uzura a electrozilor, associate cu transportul de masa prin constituientii acestora.

� Ratele de reincarcare. Tehnologiile Litiu-Ion au capabilitati de rate de descarcare ridicate, dar rata de reincarcare este mult mai limitata. In acest fel, asocierea sistemelor litiu-ion cu cerintele sistemelor regenerative de stocare la franare este pana in momentul de fata dificila.

� Domeniul de temperature de operare. Vehiculele trebuie sa functioneze intr-o larga plaja de temperaturi de la -30 pana la 50 oC. Atat ratele de incarcare cat si cele de reincarcare sunt extrem de scazute la temperaturi joase, fiind la nivelul a 20-30% din valorile existente la temperature camerei. Datorita acestor atribute sinergice, sunt intens investigate in momentul de fata combinatii dintre ultracapacitori cu celule electrochimice litiu-ion.


Pag. 18 din 99

� Fiabilitate – atingerea unei fiabilitati ridicate pentru sistemele de stocare energie necesita posibilitatea diagnosticarii defectelor latente in acestea, in caz contrar aceste defecte se trabnsforma in defectiuni de functionare ce apar la numai cateva luni de lucru. Practicile de pana in present au relevant faptul ca aceste defecte nediagnosticabile cum ar fi impuritatile in electrolit sau fazele de amestec incomplete, reprezinta principalele elemente ce scad fiabilitatea sistemelor de baterii litiu-ion.

2. Stocarea energiei electrice pentru aplicatii stationare

Asa cum a fost anterior specificat, stocarea energiei este vitala pentru utilizarea eficienta a surselor de energie regenerabila ( atat pentru aplicatiile autonome locale cat si cele distributive) si pentru transmisia si distributia eficienta si sigura a energiei electrice , pentru aplicatiile de retea. Dat fiind ca acest tip de aplicatii sunt stationare, “motoarele” tehnologice sunt total diferite fata de cele anterior menitonate pentru transporturi sau cele pentru aplicatii portabile. Capabilitatea crescuta de stocare a electricitatii pentru energia regenerabila si pentru aplicatiile de retea sunt criteriul esential pentru aplicabilitatea acestor sisteme. Dat fiind faptul ca , in momentul actual, sistemele de stocare a energiei pe scala larga sunt inexistente, reteaua de electricitate a evoluat in asa fel incat exista ineficiente de conceptie in cadrul sistemului TD (transmisie si distributie) astfel incat parametrii de stabilitate si fiabilitate necesari nu pot fi indepliniti. Utilizarea unor astfel de sisteme avansate de stocare a energiei pot avea un impact semnificativ asupra fiabilitatii si stabilitatii retelei. 3 Regularizarea si cresterea fiabilitatii retelei.

Consumatorii individuali fac continuu alegeri de tipul “a inchide sau a deschide consumatori de electricitate” – fie ca e vorba de echipamente electronice casnice, iluminat sau echipamente industriale. Chiar in sistemele de retele regionale de dimensiuni mari in care numarul mare de astfel de decizii produce efecte individuale care se pot anula reciproc, exista fluctuatii rapide ( de ordinal secundelor sau minutelor) la nivelul cererii de electricitate. Generarea de putere electrica nu poate “urmari” fidel aceste mici si rapide fluctuatii in incarcare. Termenul regularizare se refera deci la echilibrarea minut-cu minut a sistemului de putere. Importanta acestui tip de aplicatie rezida din faptul ca in momentul in care generarea instantanee de electricitate nu este conforma cu nivelul instantaneu de incarcare, aceasta se manifesta ca o “deplasare” a frecventei in current alternativ la care lucreaza reteaua. Problema apare nu numai datorita faptului ca utilizatorii vor primi putere la frecvente usor diferite, dar si pentru ca echipamentele de generare rotative din central se vor roti la frecvente diferite. O deplasare a frecventei cu 3% produce daune substantiale acestor turbine de generare si deci sistemele de generare putere vor fi automat oprite. Astfel, reteaua de electricitate opereaza ca un sistem operativ ce raspunde la cerere, fiind un sistem de “livrare la timp”: Puterea este generată, transmisa si consumata aproape imediat fara nevoia de a fi stocata. Aceasta caracteristica este indeplinita printr-o masiva agregare a incarcarii si generarii, reducandu-se astfel efectele asupra retelei ale fluctuatiilor datorate incarcarilor individuale si chiar ale unitatilor de generare individuale. Din acest motiv, au loc “deplasari” mari in gradul de incarcare pe perioade de minute sau chiar ore, permitand celor care gestioneaza sistemul sa aiba timp sa raspunda generarii crescatoare sau descrescatoare. In ultima perioada de timp insa, exista o ingrijorare crescanda referitoare la instabilitatea retelelor. In cazul in care cablurile de putere ac sunt operate la curenti ridicati, efectele dinamice ale inductantei produc caderi de potential in linie – un fenomen cunoscut sub numele


Pag. 19 din 99

de “incovoiere de tensiune”. Cum exista o continua crestere a puterii electrice ac transmise pe retea, se poate ajunge la un punct in care nicio valoare de tensiune nu mai este sustenabila, iar aceasta conditie este definite ca colaps de tensiune. Solutia evitarii acestor situatii o constituie implementarea de statii de stocare a energiei de capacitate mari , preferabil a fi localizate chiar in zonele in care cererea este ridicata, creand posibilitati multiple de imbunatatire a managementului de retea. Exista doua tipuri de aplicatii , relative la aceasta zona de implicare a sistemelor de stocare energie pentru care avem nevoie de noua infrastructură de cercetare și care sunt gandite a contribui la cresterea fiabilitatii, stabilitatii si eficientei de costuri ale retelelor de electricitate: � “Nivelarea varfurilor” este o varianta tehnologica a deplasarii gradului de incarcare, descrisa

anterior, in care o relativ mica cantitate de energie este adaugata sistemului de putere in perioadele de varf pentru a reduce marimea acestora. De asemenea, un consumator de electricitate poate utiliza un astfel de sistem de nivelare varfuri, pentru a minimiza cererea de incarcare.

� “Deplasarea gradului de incarcare” ce implica stocarea energiei la un moment dat si eliberarea acesteia – reconversie la altul. Acest tip de aplicatie a fost cel mai discutat si mediatizat dintre toate aplicatiile stocarii energiei, in parte datorita faptului ca beneficiile tehnice si economice sunt evident si usor de cuantificat.

4. Stocarea electricitatii pentru sisteme de energie regerabila

Energia solara sau eoliana au ratele cele mai mari de implementare dintre resursele de energie regenerabila si au potentialul de a reprezenta principalele surse de energie pentru viitorul apropiat. Cu toatea acestea, utilizarea la scara larga a acestor surse de energie aduce provocari serioase in furnizarea electricitatii. Aceste sisteme de putere solare sau eoliene convertesc sursele naturale de energie in electricitate, furnizand un nivel instantaneu de energie si deci generarea de electricitate este necontrolabila si variabila. Intr-un sistem de putere in care atat generarea de electricitate cat si cererea sunt incontrolabile, devine extrem de problematic pentru operatorul acesteia de a furniza electricitate la nivele ce sunt conforme cu incarcarea. Stocarea de energie usureaza considerabil aceste probleme prin absorbtia de energie in situatiile in care puterea generata depaseste nevoile si acopera perioadele in care puterea generate este mai mica. Dezvoltarea de sisteme de stocare electrice cu un cost scazut cu caracteristci de performanta adecvate va reprezenta deci cheia pentru implementarea la scara larga a sistemelor de putere solare sau eoliene. Avem în vedere cercetarea în acest domeniu cu ajutorul infrastructurii nou create pornind de la ideea de a utiliza sisteme electochimice care presupun utilizarea unor materiale care nu presupun un cost ridicat ca si strategii de crestere a capacitatii de energie si putere a sistemelor hardware de stocare. O sumarizare a posibilelor aplicatii ale sistemelor de stocare energie este prezentată sintetic in figura de mai jos.


Pag. 20 din 99

5. Sisteme de putere portabile

Rata cu care portabilitatea si mobilitatea echipamentelor electronice avanseaza este reflectata in mod evident si in stocarea energiei electrice. Importante sunt sursele de energie in jurul


Pag. 21 din 99

caruia inginerii proiecteaza echipamente portabile si nu invers. Utilizarea unor baterii primare ( non-reincarcabile) sau secundare ( reincarcabile) este omniprezenta in societate datorita proliferarii echipamentelor electronice portabile. Bateriile sunt sisteme de stocare a energiei ideale datorita faptului ca sunt simple (fara parti in miscare sau zgomot) , fiabile (timpi de viata de chiar cativa ani) si au o gama de densitati de energie si putere larga. Tehnologiile bateriilor reincarcabile au reprezentat mult timp un element problema pentru dezvoltarea produselor electronice portabile. Bateriile definesc practic o sectiune majora a pietei sistemelor de stocare energie si de conversie si difera prin cuplajele electrochimice utilizate, capacitate, marimi fizice, greutati capabilitati de incarcare-descarcare, performante termice, cicluri de viata si costuri. Cum produsele in care bateriile sunt utilizate sunt elementele definitorii pentru cerintele prezente si viitoare ale bateriilor o posibilitate de analiza a pietei acestor baterii portabile este prin putere si cicluri de incarcare-descarcare ale produselor insusi. Tinand cont de aceste provocari tehnologice si de necesitatile de dezvoltare a bateriilor pentru echipamente electronice portabile, in cadrul ROM-EST sunt proiectate a fi demarcate proiecte pentru utilizarea de noi materiale – in special nanostructurate, pentru a putea fi experimentate si testate noi sistemne de baterii. Linia de cercetare baterii ce este propusa spre achizitie in cadrul acestui proiect ofera capabilitatea extraordinara de a putea realiza modele realiste, ce pot fi ulterior caracterizate din punct de vedere electrochimic. Concluzii

Masura in care piata de energie electrica si termica se va dezvolta depinde de factorii tehnici, economici, de reglementare si sociali. Printre cele mai importante se numara: � Dezoltarea sistemelor de stocare a energiei care ofera posibilitati destinate serviciilor de

depozitare, de asemenea incurajand solutiile concurente. � Cercetarea si dezvoltarea in tehnologiile de stocare a energiei electrice si a caldurii, care pot

dezvolta noi tendinte, mai mult sau mai putin favorabile, referitoare la cost si performante, raportate la solutiile de stocare existente, precum si furnizarea de noi solutii.

� Dezvoltarea segmentului de piata pentru caldura si energie electrica, care poate incuraja tehnologiile de stocare ca o solutie la barierele prezente.

� Dezvoltarea in structura organizationala de piata e energiei electrice poate incuraja sau impiedica noile tendinte in afaceri, care pot promova stocarea energiei

� Atitudinea si comportamentul consumatorilor, care pot gasi diferite tehnologii pentru stocarea energiei, mai mult sau mai putin acceptate si sa se integreze usor in stilul de viata


Pag. 22 din 99

Factorii de impact in dezvoltarea tehnologiilor de stocare a energiei

O gama larga de cercetari exploratorii sunt necesare a fi dezvoltate relativ la stocarea energiei electrice, atat pentru sistemele de stocare electrochimica (baterii) cat si pentru ultracapacitoare. Tematica generala a acestora este de a releva procesele ce definesc stocarea energiei la nivel atomic astfel incat noile materiale pentru EES , incluzand electrozi, electroliti si structuri cu arhitecturi particularizate ar putea fi dezvoltate si proiectate. O astfel de investigatie necesita cuplarea stransa a noilor capabilitati din tehnicile de sinteza la nivel de nanoscala, simularea si modelarea matematica si noile instrumente de caracterizare. Este clar pentru comunitatea stiintifica faptul ca noile studii trebuie sa „impinga” fromtiera stiintei pentru a dezvolta noi abrdari pentru studiul evenimentelor fizice si chimice extrem de complexe ce acopera o scara spatiala extrem de larga – de la nanocentimetri pana la centimetri si o scala temporala pana la nivel de fentosecunde. Au fost identificate patru domenii conexe pe care se va structura activitatea de cercetare ce se va putea realize cu ajutorul investițiilor realizate prin proiectul de față deoarece sunt vitale pentru succesul unor astfel de investigatii complexe : � Noi tehnici de caracterizare � Materiale nanostructurate � Inovatii in electroliti � Modele teoretice si simulari. Aceste topici sunt evident interdependente in cadrul unor astfel de cercetari. De exemplu, combinarea unor noi instrumente de caracterizare cu modelarea teoretica si simularea pot fi aplicate pentru a cunoaste, la nivel molecular, procesel chimice ce au loc la suprafata electrozilor. Aceste abordari pot produce noi directii de proiectare in sinteza noilor materiale multifunctionale nanostructurate pentru EES.


Pag. 23 din 99

Prezentarea noilor laboratoare Infrastructura de cercetare propusa are obiective definite in fiecare dintre grupurile de actiune

definite:

• Stocare electrochimica – dezvoltare, caracterizare si implementare de noi solutii

tehnologice pentru baterii Litiu –Ion si baterii cu curgere de electrolit tip redox,

destinate atat aplicatiilor stationare cat si pentru transporturi.

• Stocare chimica a energiei – focalizat catre noi tehnologii de stocare a hidrogenului, in

forme gazoasa, lichida sau hidruri metalice. In plus, activitatea grupului are ca obiectiv

stabilirea de noi standarde si cooperare pe plan international pentru noile regulamente

in domeniu.

• Stocare termica a energiei – dezvoltare de solutii tehnologice complexe de stocare

termica a energiei pentru cuplare cu concentratoare solare, bazate pe materiale tip

saruri topite. De asemenea sunt stabilite obiective pentru implementarea si

caracterizarea de noi materiale de stocare termica cu prorpietati superioare termo-

mecanice si cu densitati energetice ridicate.

O prezentare sintetica a principalelor tehnologii ce sunt gandite a fi abordate in cadrul noii facilități, in coroborare cu activitatile deja existente in cadrul ICSI Rm. Valcea, este prezentata în schema de mai sus. Activitatea infrastructurii de cercetare nou cretate va fi structurata in trei grupe de lucru: stocarea chimica, stocarea electrochimica si termica (celelate fiind deja in cadrul preocuparilor existente ale Institutului). Cele trei grupe de lucru și laboratoarele aferente sunt descries și ele în continuare pe scurt, o descriere mai amănunțită fiind disponibilă în Anexa


Pag. 24 din 99

1 de la Studiul de fezabilitate - Descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică a infrastructurii de cercetare-dezvoltare.

2. Descrierea investiţiei:

Am avut în vedere pentru asigurarea spațiilor necesare desfășurării activităților de CDI realizarea unei construcții cu o suprafață desfășurată de aprox. 1.000 mp din care aprox. 150 mp reprezintă un acoperiș pe care urmează să fie instalate echipamente de cercetare. Ea a fost concepută să corespundă în principal din punct de vedere funcțional necesităților de instalare și utilizare a echipamentelor și apoi din punct de vedere estetic la nevoile beneficiarului. S-a avut în vedere ca infrastructura să permită realizarea unor activități de cercetare diverse în domeniul stocării de energie, derulate atât de personalul ICSI Rm. Vâlcea cât și ce cercetători proveniți din alte centre. S-a avut în vedere ca infrastructura nou creată să poată fi utilizată inclusiv în activitatea de formare universitară și în activitatea de cercetare doctorală și post-doctorală. În egală măsură s-a avut în vedere utilizarea acestei infrastructuri pentru a dezvolta proiecte de cercetare care să acopere atât ariile de cercetare prioritarea la nivel național și internațional cât și nevoile care ar putea apărea la un moment-dat dinspre sectorul privat care trebuie să inoveze și să dezvolte sau să testeze noi produse înainte de lansarea lor pe piață. Functiunea de bază a clădirii: Laboratoare cercetare si inginerie tehnologica Domeniul de cercetare: Energie Dimensiuni orientative: cca 45,40 m x 23,30 m, Regim de inaltime: subsol, parter si etaj; Hmax atic = 10,40m; Compozitional cconstructia este constituita din doua corpuri (A și C) tip bara, parter si etaj, articulate la 45º (din cauza configuratiei terenului) pe un poliedru regulat cu 16 laturi (Corpul B) necesar sustinerii unei Arii exterioare de cercetare unde se instaleaza un echipament cu o sina de rulare cu diametrul de 11,60m. Accesul in cladire se realizeaza separat pentru fiecare corp, intre corpuri existand un hol de legatura la ambele nivele. La parter in Corpul B este amplasat un amfiteatru multifuncțional necesar colocviilor stiintifice, expunerilor de programe de cercetare, sala de curs petru studentii practicanti, sala de expozitie pentru realizarile Institutului. La subsol în corpul B sunt prevăzute spații tehnice la care accesul se face printr-o ”curte engleză”. Corpurile A și C adăpostesc laboratoare de cercetare și câteva birouri. Au fost prevazute accese secundare care să permită instalarea echipamentelor de mari dimensiuni, iar circulatiia a fost dimensionată corespunzator. Toate spatiile sunt dimensionate si distribuite pe nivele in functie de masa si gabaritele echipamentalor care au fost avute în vedere la fundamentarea proiectului, conform specificatiior tehnice funizate de producatori. La etaj au fost poziționate alaturat birourilor numai laboratoare dotate cu echipamente usoare. Astfel, după poziționarea tututror echipamentelor de cercetare și a instalațiilor suport au rezultat pe fiecare nivel al clădirii următoarele suprafețe: � SUBSOL cota - 2,50 m, S construita = 80,04 mp � PARTER cota ± 0,00 m, S construita = 528,29 mp � ETAJ cota + 4.50 m, S construita = 386,27 mp � PLATFORMA cota + 9,18 m, S = 153,94 mp � Total suprafață construită = 1.148,54 mp


Pag. 25 din 99

Se prevede ca proiectarea și execuția clădirii să aibă loc simultan cu livrarea echipamentelor pentru a reduce perioada de implementare a proiectului. Astfel, echipamentele vor fi recepționate provizoriu la livrare. Recepția finală se va face după ce echipamentele vor fi mutate în pe locațiile finale din noua clădire. La Anexa nr. 1 din Studiul de Fezabilitate Descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică a infrastructurii de cercetare-dezvoltare și pe planșele de arhitectură s-au descris și s-au prevăzut elementele constructive generale necesare fiecărui echipament, inclusiv locul în care ar urma să fie amplasat. Lista de repere privind echipamentele de cercetare-dezvoltare care se vor achiziționa în cadrul proiectului depășește 80 de poziții. Dintre acestea le vom enumera în continuare doar pe cele a căror valoare este mai mare de 100.000 euro oferind și câteva elemente care să permită aprecierea nivelului lor de performanță. Detalii cu privire la toate echipamentele, la rolul și funcțiile lor în cadrul structurii de cercetare nou dezvoltate, inclusiv specificații tehnice se regăsesc în Anexa 1 la Studiul de Fezabilitate. Detalii cu privire la poziționarea lor efectivă pe planurile construcției ce se va realiza prin intermediul prezentului proiect se regăsesc pe planurile de arhitectură. Pentru validarea interesului față de acest proiect de investiții ICSI a adunat o serie de scrisori de intenție de la potențiali parteneri care ar putea fi interesați să se implice sau să dezvolte viitoare proiecte de cercetare în domeniul stocării energiei utilizând astfel infrastructura nou creată. În paralel ICSI se bazează pe o serie de parteneriate internaționale strategice. În continuare vom prezenta o matrice a acestor potențiali utilizatori cu care s-a inițiat deja un dialog privind cooperarea în domeniu și o descriere a celorlalți potențiali utilizatori pe care dorim să îi atragem în proiecte în măsura în care prezentul proiect va obține finanțare.

Utilizatori potenţiali

Naţional Internaţional

Universităţi � Univ. Politehnică Bucureşti, Facultatea de energetică

� Univ Piteşti, Facultatea de Electronică, Comunicații și Calculatoare

� Univ. Tehnică din Cluj Napoca

� Jiaotong University, Shanghai, China

Institute de cercetare

ISPE

Comisia Europeană, Direcția Generală pentru Centre de Cooperare Comună,Institutul pentru energie și Transport

Întreprinderi reprezentative

CEZ Distribuție -

Scrisorile de intenție și acordurile cu organizațiile menționate în tabelul de mai sus au fost anexate la Studiul de Fezabilitate. Astfel:


Pag. 26 din 99

Universitatea din Pitesti, Facultatea de Mecanica si Tehnologie, Centrul de Cercetare „Ingineria Automobilului” – isi propune sa aduca aportul in domenii de interes in industria automobilelor: reducerea poluarii mediului, valorificarea deseurilor, analiza ciclului de viata al automobilelor, materiale avansate, produse si tehnologii inovatice destinate transportului, managementul sistemelor si ale proceselor. Principalul beneficiar al activiatiilor de cercetare ale Centrului este Dacia Group, companie ce si-a anuntat intentia de a oferi o solutie pe piata automobilelor electrice. Prin prisma excelentelor relatii de colaborare dezvoltate de-a lungul timpului intre Institutul de C-D pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice ICSI Rm. Valcea si Universitatea din Pitesti, rezultatele cercetarii din cadrul noului laborator vor aduce o contributie importanta activitatilor Centrului de Cercatare „Ingineria Automobilului”, in acelasi timp oferind posibilitatati de cercetare aplicativa doctoranzilor, post-doctoranzilor, studentilor si masternazilor Universitatii. Universitatea Politehnica Bucuresti – cea mai prestigioasa universitate tehnica din Romania, prin Facultatile de Energetica, Transporturi, Inginerie Electrica, Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei, Stiinta si Ingineria Materialelor, Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor, este considerata a fi unul dintre cei mai importanti potentiali beneficiari ai materialelor, produselor si conceptelor legate de solutiile de stocare a energiei ce vor fi dezvoltate in cadrului noii infrastrcuturi de cercetare. In baza acordului de colaborare existent intre Institutul de C-D pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice ICSI Rm. Valcea si Universitatea Politehnica Bucuresti, noua infrastructura de cercetare va oferi noi oportunitati in ceea ce priveste cercetarea aplicativa dedicata in special doctoranzilor, post-doctoranzi, dar si studentilor si masteranzilor acestei Universitati. CEZ Romania (CEZ Distributie si Parcul Eolian CEZ) – Partea a Grupului CEZ, unul dintre cei mai puternici producatori, furnizori si distribuitori de energie din Europa, atat din punct de vedere al capacitatii operationale, cat si din punct de vedere al numarului de clienti deserviti, CEZ Romania are activitati de distributie, vanzare, trading, cat si de productie, in special prin Parcul Eolian CEZ, in momentul de fata cel mai mare parc pe uscat din Europa, cu o putere instalata de aproximativ 600 MW. CEZ Romania poate beneficia de inovatiile din domeniul de stocare a energiei regenerabile sub forma energiei electrochimice ale viitoarei infrastructuri de cercetare, fapt ce poate permite o mai buna eficienta a productiei de energie din surse regenerabile, precum si ameliorarea problemelor specifice induse de o proportie ridicata a acestor surse in mixul energetic. ISPE - lider de piaţă în inginerie, consultanţă tehnică şi financiară, cu proiecte de referinţă în domeniile energiei şi mediului. Serviciile oferite clienţilor din sectorul public şi privat din ţară şi de peste hotare, sunt susţinute de echipe de experţi, orientate către cerinţele clientului, bazate pe o pregătire profesională solidă şi pe vastă experienţă. Misiunea ISPE este aceea de a promova cele mai înalte standarde profesionale şi de a menţine excelenţa în toate segmentele de piaţă în care activeaza: energie, mediul înconjurător, construcţii civile/industriale şi infrastructură. Noile concepte legate de solutii de stocare a energiei ce vor fi dezvotlate in cadrul infrastructurii de cercetare vor veni in sprijinul companiei in cadrul urmatoarelor directii: proiectarea si dezvoltarea solutiilor integrate, servicii complexe de consultanta si inginerie in scopul dezvoltarii proiectelor de investitii legate de securitatea in alimentarea cu energie electrica prin solutii personalizate.


Pag. 27 din 99

a) Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat;

Nu este cazul.

b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse (în cazul în care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investiţii pe termen lung):

Pentru a putea stabili ce soluţie se va adopta pentru realizarea s-au studiat 3 scenarii tehnico-economice prin care pot fi atinse obiectivele proiectului de investiţii. Soluţiile evidenţiate din tabel sunt soluţii recomandate de către proiectant.

- scenarii propuse;

Scenariul nr. 1 Scenariul nr. 2 Scenariul nr. 3

Finanțarea investiției prin POS CCE 2007-2013, Axa prioritara 2, DMI 2.2, Operatiunea 2.2.1: Oezvoltarea infrastructurii CD existente și crearea de noi infrastructuri CD

Finanațare din surse proprii

Structura de rezistenta va fi metalica. Infrastructura va fi compusa din fundatii izolate din beton armat cu grinzi de fundatie din beton armat.â Suprastructura, respectiv stalpii, grinzile si fermele sunt din profile metalice, protejate cu solutii rezistente la foc. Inchiderile perimetrale se propun din panouri tip sandwitch, cu fete din tabla cutata, care asigura comfortul termic necesar procesului de productie.

Structura de rezistenta va fi din beton armat. Infrastructura va fi compusa din fundatii izolate din beton armat cu grinzi de fundatie din beton armat. Suprastructura, respectiv stalpii, grinzile si planseele vor fi din beton armat, tencuite si zugravite cu vopseluri tip vinarom, lavabile. Inchiderile perimetrale se propun din zidarie de caramida eficienta care asigura comfortul termic interior necesar.

Structura de rezistenta constituita din fundatii directe, continue, plansee, grinzi si stalpi din beton armat si zidarie din caramida arsa izolata cu polistiren extrudat. Acoperisul este constituit din sarpanta de lemn, sprijinita pe grinzi de beton armat.

- scenariul recomandat de către elaborator;

Structura de rezistenta constituita din fundatii directe, continue, plansee, grinzi si stalpi din beton armat si zidarie din caramida arsa izolata cu polistiren extrudat. Acoperisul este constituit din sarpanta de lemn, sprijinita pe grinzi de beton armat.

- avantajele scenariului recomandat;

Solutie de construire rapida la un cost redus de executie a cladirii datorita reducerii suprafetei construite prin rationalizarea spatiilor pentru cladirea de laboratoare. Realizarea investiţiei în ansamblu permite ICSI să se înscrie în cadrul reţelei pan-europene a polilor de excelenţă, acoperind domeniul de cercetare al energiei.

c) descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică, după caz

Vezi Anexa nr. 2 la prezentul Studiu de Fezabilitate.

3. Date tehnice ale investiţiei:

a) zona şi amplasamentul;

Regiunea: Sud-Vest, Oltenia Judeţul: Vâlcea Locaţia propusă pentru noul complex se găseşte în curtea Institutului între Centrul Naţional pentru Hidrogen şi Pile de Combustie şi Pavilionul E în care se află laboratoare analitice.


Pag. 30 din 99

O viziune a porţiunii propuse pentru ROM-EST: Laboratoare de cercetare pentru stocarea energiei

Întreaga infrastructură din jurul acestei locaţii a fost modernizată o dată cu construirea noului Centru Naţional pentru Hidrogen şi Pile de Combustie şi, prin urmare, noua construcţie va beneficia în urma acesteia. S-a considerat că, în acest stadiu al studiului, sunt necesare câteva explicaţii referitoare la amplasarea ICSI Râmnicu Vâlcea. Institutul aplicant este situat la aproximativ 12 km de Ramnicu Vâlcea, aproape de una dintre cele mai mari instalaţii chimice din România – OLTCHIM şi, de asemenea, aproape de o mare statie Termo Electrică. Această amplasare a fost un avantaj pentru Institut deoarece acesta a beneficiat în ultimii douăzeci de ani de utilităţile electrice şi termice ale acestor companii, dar a implicat, în acelaşi timp, şi multe probleme de mediu. Se ajunge uşor la Institut pe drumul naţional Râmnicu-Vâlcea – Craiova şi există de asemenea o gară în apropiere.

Locație proiect ROM-EST

Pavilior E Corp clădire laboratoare

analitice

Centrul Naţional de cercetare pentru Hidrogen

și Pile de Combustie

CRYO-HY laborator de temperaturi scazute pentru aplicatii energetice ale fluidelor criogenice SMIS 13844

Locație ROM-

EST


Pag. 31 din 99

b) statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat;

Terenul pe care se va realiza investiţia face parte din domeniul public al statului şi se află în administrarea I.C.S.I. – RÂMNICU VÂLCEA, conform HG nr. 1319 din 1996 privind înfiinţrea INCDTCI-ICSI Râmnicu Vâlcea cu completările şi modificările ulterioare, completată prin Hotărârea nr. 965/2009.

Denumirea Adresa Descrierea tehnică

Anul dării în

folosinţă

Valoarea de

inventar

Baza legală Situaţia juridică

Tip bun

"Teren Ţara: România; Judeţ: Vâlcea; MRJ Râmnicu Vâlcea, Str. Uzinei nr. 4

S(total) = 55168,74 mp, din care: S(construită) = 11593,93 mp

1970 15789 Decretul nr. 95/3.03.1970; Decretul nr. 488/30.11.1970; Ordinul MAS nr. 152/11.12.1970

în administrare

imobil"

c) situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din intravilan/extravilan;

Suprafeţele ocupate definitiv

Aria construită = 528 mp La care se adaugă alei (1.000 mp), trotuare (375 mp), parcări (225 mp) și spaţii verzi (650 mp).

Suprafeţele ocupate temporar

Pentru organizarea de șantier pe fiecare latură se consideră o lățime de lucru de 10 m față de limitele clădirii de unde rezultă o arie de 2.121 mp

Locație proiect ROM-EST

Pavilior E Corp clădire laboratoare

analitice

Locație ROM-EST


Pag. 32 din 99

Recapitulaţie suprafeţe ocupate

Intravilan Extravilan

Ocupări temporare de teren (total): 528 mp 0 mp

Ocupări definitive de teren (total): 2.121 mp 0 mp

d) studii de teren:

- studii topografice cuprinzând planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere în sistem de referinţă naţional;

Pentru efectuarea ridicarii topo s-a plecat din punctele GPS pentru definirea unei reţele de sprijin. Din aceste puncte s-au executat măsurători secundare. S-au determinat diferite repere ce au primit coordonate XYZ ce vor fi folosite la executie. Sistemul de proiectie va fi STEREO `70 iar planul de referinta Marea Neagra `75. S-a lucrat cu Statie totala LEICA, iar prelucrarea si redactarea datelor s-au facut pe calculator folosind programe specializate acestui domeniu de activitate. S-au predat beneficiarului inventarele de coordonate ale punctelor vechi si noi precum si planul cu schita retelei ale tuturor traseelor pe suport electronic (format dwg). In vederea obtinerii unor planuri cu o acuratete cât mai bună s-au facut urmatoarele prelucrari:

� Scanarea planurilor 1:500 � Scalarea planurilor topografice tip raster s-a făcut folosindu-se un program special de

determinare a colturilor trapezelor � Deformarea planurilor raster pe colturile trapezelor � Imbinarea planurilor pe coordonate Stereo ’70 � Completarea planurilor cu elemente de tip vector

- studiu geotehnic cuprinzând planuri cu amplasamentul forajelor, fişelor complexe cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare şi consolidări;

S-au colectat probe la fata locului din straturile interceptate in timpul forarii, iar caracteristicile formatiunilor existente au fost descrise in rapoartele anexate studiului. Nivelul apei subterane nu a fost detectat de sonde insa terenul are un grad ridicat de umiditate. Concluzii şi recomandări Pământul de pe terenul de amplasare a clădirii propuse are o stabilitate bună şi nu prezintă nicio urmă a vreunui fenomen de degradare negativ, alunecări de teren, eroziuni, etc. Adâncimea minimă a fundaţiei va trece de nivelul de îngheţ şi zonele de umplere care pot fi detectate şi va avea cel puţin 3,00 m față de cota +/- 0,00 dat fiind faptul că în zonă au mai


Pag. 33 din 99

existat clădiri, iar pa amplasament se află umpluturi de 2-4 m adâncime cu stare de îndesare variabilă alcătuite din betoane în amestec cu moloz, pământ cu substanță organică și resturi de cărămidă. Pentru aceasta terenul va fi omogenizat, intervenindu-se sub fundații la cota -4,00 m cu o pernă de balast de minim 1,00 m. Apa subterană nu a fost întâlnită în foraje până la adâncimea de 6,00 m.

- alte studii de specialitate necesare, după caz;

Nu este cazul.

e) caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii, specifice domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare;

Clădirea a fost inclusă conform P100-2006 în Clasa III-a de importanță - construcţie de importanta normala. Conform STAS 10101/0-77 aceasta intră în Clasa III-a, construcţie de importanta medie, iar conform HG 766/1997, anexa 3 se încadrează în Categoria "C", construcţie de importanta normala cu model 3 de asigurare a calităţii. Destinaţia clădirii este de infrastructură de cercetare (laboratoare și birouri). Calculul structurii s-a facut prin metoda starilor limita, considerand actiunile in conformitate cu cerintele urmatoarelor prescriptii:

� STAS 10100/0-75 Principii generale de verificarea sigurantei structurilor; � STAS 10101/0-75 Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor;

Intensitatea actiunilor a fost considerata in conformitate cu urmatoarele prescriptii: � STAS 10101/1-78 Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente; � STAS 10101/2-75 Actiuni in constructii, incarcari datorita procesului de exploatare; � STAS 10101/20-90 Actiuni in constructii. Sarcini din vant; � STAS 10101/21-92 Actiuni in constructii. Sarcini din zapada; � PI00-2006 Normativ de proiectare antiseismica.

Conceptia si calculul elementelor din beton armat s-a facut conform prescriptiilor: � STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton armat;

Proiectul respecta cerintele din STAS 6131 privind dimensionarea parapetiilor si balustradelor si STAS 2965 privind dimensionarea scarilor si treptelor precum si corelarea naturii pardoselilor cu specificul functional (pardoseli antiderapante). Pozitionarea in plan a cladirii s-a efectuat in concordanta cu cerintele Certificatului de Urbanism, fata de spatiile vecine asigurandu-se distante de siguranta conform planului de situatie. În egală măsură documentatia indeplineste si respecta cerintele Normativului P-118/1999 privind siguranta la foc. Spatiile proiectate se incadreaza in categoria risc mic de incendiu. Principalele elemente de constructie utilizate indeplinesc conditiile specifice constructiilor, pentru realizarea gradului II de rezistenta la foc, materialele si elementele de constructie sunt incombustibile – clasa Co – si respecta urmatoarele conditii minime:

� stalpi din beton armat si plansee de beton armat 2h si 30’ rezistenta la foc;


Pag. 34 din 99

� pereti interiori auto-portanti (caramida de 25 cm) asigurand minimum 7 h etanseitare si izolare termica, incombustibil – Co;

� pereti exteriori auto-portanti de 30 cm grosime din cărămidă., tencuiti, rezistenti la foc peste 7 h, incombustibil – Co

� grinzi si plansee din beton armat si beton armat cu armatura rigida rezistenta la foc minimum 2h.

Documentatia indeplineste si respecta Normele de avizare sanitara a proiectelor; STAS 6472 privind microclimatul; NP 008 privind puritatea aerului; NTPA 011/2002; STAS 6221 si STAS 6646 privind iluminarea naturala si artificiala. Realizarea constructiei supraterane se va face astfel incat pe toata durata de viata (executie, exploatare, postutilizare) sa nu afecteze in niciun fel echilibrul ecologic, sa nu dauneze sanatatii, linistii sau starii de confort a oamenilor, prin modificarea calitatii factorilor naturali. Asigurarea evitarii poluarii aerului exterior se realizeaza prin respectarea prevederilor STAS 10576 care prevede concentratiile maxime admise pentru potentialii poluanti emisi in atmosfera. Refacerea mediului dupa perioada afectata santierului presupune replantarea copacilor si arbustilor in zonele afectate de organizarea de santier si plantarea altora noi dupa inchiderea santierului. Igiena evacuarii reziduurilor solide implica asigurarea cu sisteme corespunzatoare de colectare, depozitare si evacuare, eliminand riscul de poluare a aerului, apei si solului. Gunoiul se colecteaza la sursa in saci de polietilena inchisi etans si depozitat in containere corespunzatoare. De aici gunoiul este ridicat in momentul sosirii zilnice a mijloacelor de transport specializate. Modul in care se asigura igiena apei si igiena evacuarii reziduurilor lichide este descris in capitolul care tratează instalatiile sanitare si cel al retelelor exterioare. Pentru îndeplinirea condițiilor ce țin de izolarea termica si economia de energie au fost prevazute straturi termoizolante la teren (sub cota-0,06), la inchiderile exterioare si la acoperis respectanduse Normativul C107/1(2)-97. Pentru îndeplinirea condițiilor ce țin de izolarea hidrofuga în vedera asigurării etanseitatii fundatiilor la apele subterane cu presiune peretii verticali se vor hidroizola cu materiale bituminoase conform Normativului C 112-86. Hidroizolarea teraselor circulabile este prevazuta in conformitate cu Normativul C112, asociat cu Normativele C107/serie pentru cazul celor termoizolate. Indicele de izolare auditiva – Normativ C 125-1987 - a fost realizat printr-o serie de masuri constructive dintre care le mentionam pe cele mai importante:

� izolarea la zgomot aerian intre nivele prin masa planseelor; � izolarea la zgomotul de impact prin pardoseli amortizoare la zgomot;

Izolarea acustica impotriva zgomotului provenit din spatii adiacente se asigura prin elemente de constructie care conferă conditiile de confort acustic astfel incat se ajunge la un nivel de zgomot inferior de 35 dB(A).


Pag. 35 din 99

Conform Legii nr. 106/1996 cu modificarile ulterioare privind protectia civila si a Ordinului MAI 602/2003 pentru constructia care face obiectul prezentului proiect nu este necesara intocmirea documentatiilor pentru obtinerea avizului de protectie civila. STRUCTURA DE REZISTENTA A CLĂDIRII Fundatiile Fundatiile la cladirea de laboratoare sunt din beton armat, continue sub ziduri. Cota de fundare a fost impusa de studiul geotehnic al terenului care prevede ca adancime minima de fundare sa fie situata la -4,00 m fata de cota terenului natural, iar de la cota -4,00 m la cota -3,00 m să se execute o pernă de balast. Presiunea de calcul pentru dimensionarea fundatiilor a fost de 250Kpa. Fundatiile au fost incastrate in stratul portant de argila vartoasa de culoare cenusie. La corpul B (Amfiteatru) cu inaltimea la platforma superioara de 9,18 m, stalpii cu sectiunea 30 x 45 cm au fundatii legate toate intre ele cu grinzi din beton armat pe intreaga circumferinta. S-a prevazut legarea pe directii perpendiculare a cuzinetilor cu grinzi din beton armat asigurand o mai mare stabilitate la actiunile fortelor seismice. In zona centralei termice si centralei de ventilatie au fost proiectate grinzi de fundatii ce reazima pe fundatiile alaturate. Structura verticala Obiectivul are structura de rezistenta verticala formata din stalpi si grinzi (cadre) din beton armat pe ambele directii. Stalpii aferenți corpului B sunt distribuiti perimetral in numar de 16 si au sectiunea de 45 x 30 cm. Acestia sunt legati pe verticala cu 2 centuri din beton armat care rigidizeaza constructia. Stalpii se termina la terasa prin intermediul unei grinzi din beton armat pe care se fixeaza prin suruburi fermele metalice. Pozitionarea stalpilor a fost facuta spre centrul de greutate al constructiei. Stalpii celor doua corpuri A și C au dimensiunea 30 x 30 cm fiind incastrati in cuzinetul si blocul de fundatii. Acestia se leaga intre ei prin intermediul grinzilor din beton armat cu sectiunea rectangulara 30 x 50 cm. Zidaria de umplutura se realizeaza din caramizi ceramice pline, caramizi ceramice cu goluri rotunde sau goluri verticale, in conformitate cu normativul de referinta SREN 771-1. Montajul pentru realizarea zidariei, conform noului cod CR6-2006, va fi pentru mortar pentru zidarie industrial si va fi preparat avand ca referentia SREN 998-2/2004. Peretii de zidarie vor fi nestructurali si constituie panouri de umplutura intre cadrele de beton armat. Dispunerea acestor pereti atat in sens transversal cat si in sens longitudinal, conform planurilor de arhitectura, formeaza un sistem celular. Acesti pereti vor fi legati de cadrele de beton armat cu armaturi formate din bare de otel Ø 80 OB37 dispuse cate 2 bare la 50 cm. In dreptul golurilor de usa vor fi bordate pe orizontala cu buiandrugi din beton armat. Structura orizontala Pentru Corpul A și C structura orizontala este alcatuita din plansee din beton armat astefel:

� La cota -0,06m se va turna o placa din beton armat care formeaza pardoseala. In spatiul de la parter aferent înstalării unor utilaje cu greutate mai mare de 8 tone s-a prevazut ca acesta sa reazime pe teren prin intermediul unui bloc din beton simplu. Grosimea unei placi este de 14 cm si se va turna peste grinzile de fundatie si cuzinetul stalpilor, dupa ce se va executa umplutura de pamant pe toata suprafata. Placa va fi legata monolit cu grinzile de fundatie si soclu, conform cod CR6-2006 cap. 5.4.4..


Pag. 36 din 99

� La cota +4,44m se va executa un planseu peste parter, alcatuit dintr-o placa de beton armat monolit de 14 cm grosime ce sprijina pe grinzile dispuse pe cele doua directii. Grinzile peste etaj, din beton armat, sunt liniare si curbate si reazima pe stalpii transversali din beton armat centrali si marginali.

Corpul B are un planseu orizontal la cota -0,06m și unul la cota +9,18 format dintr-o placa armata cu grosimea de 14 cm. Placa reazima pe centura exterioara si pe grinda interioara rigidizata cu doi samburi de beton armat cu plecare din grinzile de fundatii. Acoperisul Corpul B la partea superioară se închide cu o terasă sprijinită pe 16 ferme metalice orizontale și pe stalpii marginali. Fermele cu deschiderea de 5,64 m sunt dispuse radial și sunt fixate prin suruburi pe o tubulatura metalica cu diametru de 0,80 m. Fermele se vor executa din profile metalice (talpi, diagonale si montanti) tip teava portanta. S-au prevăzut pane metalice realizate din teava dreptunghiulara dispuse in nodurile fermei și contravantuiri in planul acoperisului atat longitudinale cat si transversale, realizate din profile metalice tip teava patrata. Peste panele metalice s-a prevazut a se executa un planseu cu grosimea de 10 cm. Corpurile A și C au un acoperiș din grinzi lamelare curbate din lemn peste care reazima panele si panourile termoizolante de acoperis. La rândul lor grinzile din lemn se reazămă pe elementele din beton armat ale ultimului nivel. Panta acoperisului urmeaza panta grinzilor din lemn curbate. Între grinzile lamelare se montează panouri din OSB, placate la interior cu rigips, iar la exterior înbrăcate cu tablă zincată. ELEMENTE DE ARHITECTURĂ Structura de rezistenta alcatuita din stalpi, grinzi si plansee din beton armat se va închide la exterior cu pereti din zidarie de caramida și suprafețe vitrate. Compartimentarile inlerioare sunt din zidarie de caramida intre laboratoarele de la parter si din panouri PVC cu sticla in cadrul laboratoarelor LIB-LAB și a spațiilor de birouri de la etaj. Toate terasele exterioare sunt considerate circulabile si executate ca atare. Pardoselile interioare in holurile de acces de la parter, treptele scarilor si in grupurile sanitare de la parter și etaj vor fi executate din piatră artificială, iar în Corpul B (amfiteatru multifuncțional) se va monta mochetă. În laboratoarele de la parter se vor executa pardoseli antiacide, cu rezistenta mecanica din rasini epoxidice. La etaj (exclusiv terase și grupuri sanitare) se va monta pardoseala tehnologica (flotanta) cu imitație parchet necesara cablajelor de comunicatie si alimentare. Pentru peretii din zidărie se vor aplica tencuieli uscate (rigips) peste care se vor executa vopsitorii de apa in culori deschise. In laboratoarele de chimie, in grupurile sanitare si in oficii se vor executa lambriuri din faianta h= 2,10m. Tamplaria interioara va fi din PVC cu minim 5 camere. Pe plafoanele de la parter se va monta plafon casetat cu finisaj din aluminiu perforat. Pardoselile exterioare la terasele de acces si la celelalte terase ale cladirii se vor executa din gresie antiderapanta. Trotuarele vor fi din dale de beton finisate lis (beton amprentat). Pentru peretii exteriori s-a luat în calcul un sistem termoizolant cu polistiren extrudat de minim 8 cm, peste care se vor monta panouri din ALUCOBOND. Tanplaria exteriora se va executa din profile


Pag. 37 din 99

PVC cu minim 7 camere si cu 3 randuri de sticla montate in rame. Geamul va fi Low-E și reflexiv, iar pe interior se vor monta jaluzele. Elementele mobile ale tamplariei se vor deschide in interior. Toate balustrăzile se execută din inox . AMENAJAREA TERENULUI Accesul in incinta se realizeaza din str. Uzinei prin curtea beneficiarului clădirii. Pentru buna desfasurare a activiatii terenul din jurul cladirii de laboratoare a fost sistematizat propunandu-se accese carosabile, alei pietonale, parcari, zone verzi si iluminat exterior. Se propun 3 sisteme rutiere (A) se aplică pe carosabil auto 18 cm beton Bc R4, 2 cm nisip, 40 cm balast, 60 cm umplutură compactată, (B) se aplică pe traseele pietonale 10 cm beton Bc 20, 15 cm balast, 25 cm umplutură și (C) se aplică pentru modernizarea drumurilor existente 4 cm beton asfaltic. INSTALATII DE INCALZIRE La baza stabilirii solutiilor de proiectare au stat:

� Legea 10 – 95, Legea privind calitatea in constructii; � P118 – 99 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor; � Norme generale de protectia muncii; � Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea

constructiilor si instalatiilor; � Normativ de proiectare si executie a instalatiilor de incalzire I-13, � Temperatura aerului exterior iarna: 15ºC (cf. normativului C107/3-2005) � Temperaturile interioare ale incaperilor: (cf. STAS 1907/2-97)

o Birouri 20ºC o laboratoare 18ºC o spatii de trafic, coridoare 18ºC o grupuri sanitare 15ºC

Alimentarea cu energie termica pentru incalzire (80/60ºC), se face de la centrala proprie, amplasata intr-o incapere cu destinatie speciala la parterul cladirii. Necesarul de caldura al cladirii se va imparti pe urmatoarele componente:

� consum de energie termica necesar sistemului de incalzire centrala (cu radiatoare); � consum de energie termica necesar bateriilor de incalzire ale centralelor de tratare aer.

Necesarul de caldura pentru incalzire precum si solutia tehnica adoptata sunt reglementate prin SR 1907/1-97 Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Prescriptii de calcul, SR 1907/2-97 Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Temperaturi interioare conventionale de calcul, si completate cu Normativele legii 13/2002 privind proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire, C107/2005, privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor. Elementele centralei termice: Se au în vedere 2 centrale termice de minim 145 kW și boiler bivalent de minim 300 l. S-au prevăzut radiatoare pentru băi ventilo-convertoare de pardoseală cu 4 țevi pentru restul încăperilor.


Pag. 38 din 99

Centrala termica, amplasata subsol, are prevazuta o fereastra pentru decomprimarea incaperii in caz de explozie, cu suprafata de 2% din volumul incaperii si conform Normativului N.T.P.E.E.–2009 se vor monta obligatoriu detectoare automate de gaze cu limita inferioara de sensibilitate 2% CH4, in aer, care va actiona asupra robinetului de inchidere (electroventil) montat pe conducta de alimentare cu gaze naturale a arzatorului. In peretele exterior al centralei se va lasa un gol necesar prizei de aer proaspat. Panta minima a conductelor de distributie montate orizontal este de 3‰. Corpurile de incalzire utilizate sunt radiatoare tip panou de otel, amplasate de regula in dreptul ferestrelor. Pe racordurile radiatoarelor se va monta cate un robinet termostatat si cate un robinet de reglaj retur. Distributia agentului termic (pentru incalzirea cu radiatoare) se va face prin conducte de PP-R pozate pe pereți la nivelul pardoselii. In continuare, s-au prevazut coloane verticale care vor alimenta cu energie termica scarile din parter si etajul 1. Racordarea radiatoarelor la coloane se va face prin legaturi din PP-R montate in sapa si/sau aparent. Distributia agentului termic (pentru bateriile de incalzire-centrale AHU) se va executa din teava neagra de otel. INSTALATII DE VENTILARE, CLIMATIZARE La baza stabilirii elaborarii proiectului au stat:

� Planurile de arhitectura si rezistenta; � Legea 10/1995, Legea privind calitatea in constructii; � I5–2010, Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si

climatizare; � P118–99, Normativ de siguranta la foc a constructiilor; � STAS 6648/1-82, Instalatii de ventilare si climatizare .Calculul aporturilor de caldura din

exterior. Prescriptii fundamentale; � STAS 6648/2 -82, Instalatii de ventilare si climatizare. Parametrii climatici exteriori;

Instalaţia HVAC va fi formată din unităţile exterioare de mare precizie tip VRV, care vor amplasate pe terasele clădirii între corpurile A respectiv C și corpul B. Ele vor furniza agent frigorific, cu distribuţia din tevi de cupru si va vehicula agentul frigorific către unităţile interioare tip ventilo-convertor de pardoseală cu 4 țevi. Unităţile de interior vor fi acţionate manual și prin telecomandă şi se va putea regla temperatura fiecărei încăperi. Agentul frigorific utilizat va fi de tip ecologic. Agregatele exterioare vor fi montate pe postamenţi speciali metalici furnizaţi de producător şi vor fi echipate cu tamburi cauciucaţi antivibranţi. Distribuţia principală va fi prevăzută pe coridorul de acces cu ramificaţii pentru fiecare cameră. Distribuţia agentului frigorific se va executa pe la nivelul plafonului nivelelor în care este prevăzută a fi executată investiţia. Pentru zona de Corpurile A și B au fost prevăzute centrale de tratare aer proaspăt (funcţionare 100% aer proaspăt, fără recirculare) montate in centrala de ventilatie, (una pentru parter si una pentru etaj). Pentru Corpul B s-a prevazut de asemenea o centrala de ventilatii (AHU3) indepent de restul cladirii.


Pag. 39 din 99

Bateriile de incalzire ale centralelor de ventilatii vor functiona cu agent termic (80/60ºC). Conductele de alimentare cu agent termic ale acestora vor fi montate la plafonul nivelului, si vor fi acoperite cu cochilii izolante. Instalatiile de incalzire, ventilare si climatizare se vor executa conform legislatiei in vigoare privind calitatea constructiilor, asigurand realizarea exigentelor specifice: rezistenta si stabilitate, siguranta la foc, siguranta in exploatare, protectia impotriva zgomotului, protectia mediului, economia de energie. Rezistenta si stabilitatea se realizeaza prin asigurarea rezistentei mecanice a elementelor instalatiilor de incalzire, ventilare si climatizare la eforturile exercitate in timpul utilizarii, asigurarea unui numar minim de manevre mecanice si electrice asupra utilajelor (pompe, cazan, ventilatoare), asigurarea rezistentei materialelor, aparatelor si echipamentelor la temperaturile maxime de utilizare, asigurarea masurilor de protectie antiseismica. Siguranta la foc se realizeaza prin adaptarea instalatiei de incalzire si ventilare la gradul de rezistenta la foc a elementelor de constructie, incadrarea acestor instalatii in categoriile privind pericolul de incendiu si pericolul de explozie, prin limitarea propagarii fumului in caile de evacuare in caz de incendiu. Conform normativelor si standardelor in vigoare se evita montarea instalatiilor de incalzire, ventilare si climatizare pe elemente de constructie din materiale combustibile. Daca acest lucru nu este posibil se iau masuri de protectie a portiunii de instalatie expusa la pericolul de incendiu. Siguranta in exploatare se realizeaza prin protectia instalatiei de incalzire, ventilare si climatizare impotriva socurilor mecanice, securitatea contra electrocutarilor, securitatea la intretinere, securitatea la contact (evitarea ranirilor). Protectia impotriva zgomotului se realizeaza prin asigurarea confortului acustic in locurile unde sunt amplasate utilaje de incalzire, ventilare si climatizare ce pot emite zgomote pe perioade scurte de timp, prin limitarea vitezelor in conductele de incalzire, canalele de ventilatie si atenuarea si eliminarea vibratiilor produse in timpul exploatarii a elementelor componente a instalatiilor de ventilare. Protectia mediului se realizeaza prin evitarea riscului de producere sau favorizare a dezvoltarii de substante nocive sau insalubre de catre instalatiile de incalzire, ventilare si climatizare. Economia de energie se realizeaza prin asigurarea unor consumuri optime de energie electrica, incadrarea consumului de energie in limitele admise, adoptarea solutiilor de executie care au o valoare minima a energiei inglobate. Pentru nișele care se vor instala în Laboratorul de sinteză chimică și în Laboratorul de investigare analitică s-au prevăzut prize de aer proaspăt și prize exhaustare speciale. O priză de exhaustare s-a prevăzut și pentru dulapul de materiale chimice care va fi instalat în Magazia de materiale chimice. INSTALAȚII DE ALIMENTARE CU APA Alimentarea cu apa pentru uz menajer a clădirii se va face prin branșare la rețeaua existentă a Institutului care este la rândul său branșată la rețeaua publică de apă a Mun. Rm. Vâlcea. Instalatia de apa se va executa din teava de otel si tuburi din PEID cu diametrele indicate in planuri. Reteaua exterioara de apa, montata in zona cailor de acces ale ansamblului se va executa din tuburi de PEID (in sistem inelar). Instalatia interioara de apa care alimenteaza


Pag. 40 din 99

obiectele sanitare din clădire se vor executa din tuburi de PP-R si vor fi izolate in pereti cu tuburi de Elastomer. Apa calda menajera se va prepara in boilere de 50 de l separate pentru fiecare grup sanitar în parte. Aceste boilere asigură inclusiv apa caldă pentru oficiile de la etajul 1. Instalatiile interioare de apa calda si rece se vor executa din tuburi de PP-R. Conductele de apa rece si calda montate in pereti, vor fi izolate cu tuburi de Elastomer, iar cele montate in coloane, izolate cu tuburi de Armaflex de 10 mm, grosime si protejate la exterior cu folie Al. Conductele de apa, montate in sapa vor fi izolate cu protectie de Elastomer. Pentru Laboratoarele de chimie s-a avut în vedere execuția unei coloane de apă care să alimenteze chiuvetele de pe fiecare birou, inclusiv chiuvetele din cele două nișe. În egală măsură s-au avut în vedere spălătoare de ochi în fiecare laborator. Apa caldă pentru Laboratoarele de chimie se va asigura de la boilerul care deservește grupul sanitar de la parter din Corpul A de clădire. INASTALAȚII CANALIZARE Instalatia interioara de canalizare menajera se va executa din tuburi de polipropilena ignifuga, pentru canalizare, care beneficiaza de un montaj rapid si de o exploatare pe timp indelungat. Pe racordul de canalizare de la oficii se va monta un decantor de namol si separator de grasimi. Elementele exterioare ce vor fi montate in pamant vor fi din PVC – KG. Sistemul de canalizare proiectat va fi in sistem divizor astfel încât apele uzate menajere sunt colectate intr-o retea de canalizare exterioara din tuburi de PVC – KG cu diametrul de 110 mm si deversate in rețeaua de ape uzate care deservește incinta. Apele uzate provenite de la laboratoarele de chimie sunt colectate prin țevi ceramice și evacuate într-un cămin de neutralizare cu două compartimente. Apele neutralizate sunt apoi deversate în rețeaua de canalizare ape menajere. Apele pluviale ce cad pe acopersuri si platforme betonate vor fi dirijate la teren. Canalizarea exterioara se va executa din tuburi din PVC-KG cu diametrele cuprinse intre 160 – 250 mm. Apele pluviale, vor fi descarcate liber la teren. INASTALAȚII DE ALIMENTARE CU GAZ Instalația a fost proiectată pentru Q = 25,00 Nmc/h. Alimentarease va face de la un bransament la reteaua existenta din curtea beneficiarului. La intrarea in cladire se va monta un regulator de presiune si un contor de gaze care alimenteaza pritr-o conducta de 2” instalatia de gaze care duce la cazanul de incalzire aferent Centralei termice. Proiectul detaliat de conectare a regulatorului de presiune si a contorului de gaze prevazut se va realiza de o firmă autorizata la faza de Proiect Tehnic. Pentru incalzirea cladiri, din calculele facute in proiectul de instalatii termice rezulta un debit necesar de: 25 Nmc/h fapt pentru care s-a prevăzut un cazan, care va fi amplasat intr-o cameră special proiectată pentru Centrala termica. La trecerea prin pereti se prevad pentru montare, tevi de protectie de 3”. Dupa iesirea din contor se va prevedea un robinet de incendiu montat pe peretele exterior. Pe conducta de gaze care face legatura cu arzatorul cazanului de incalzire din Centrala termică, se vor monta doua robinete pentru gaze


Pag. 41 din 99

naturale. Dupa executarea probelor de presiune si rezistenta conductele vor fi grunduite si vopsite cu vopsea galbena, rezistenta la intemperii. In conformitate cu noul Normativ de gaze, deoarece geamul de la Centrala termică este de obicei din termopan, pe instalatia interioara de gaze s-a prevăzut un senzor cu limita de sensibilitate 2 % CH4 in aer, iar la exterior, inainte de intrarea instalatiei in clădire, un Electroventil cu actionare rapida pentru gaze de 1” (¾”). In peretii exteriori ai camerei în care este amplasată Centrala termică s-a prevăzut o grila de 10 x 15 cm, în apropierea plafonului. Traseul instalatiei de utilizare, a fost proiectat in conformitate cu prevederile OME 58/2004. In timpul executiei lucrarilor vor fi respectate prevederile OME 58/2004, NTSM si PSI in vigoare. De asemenea, se vor respecta distantele minime de siguranta fata de alte retele, conform normativelor in vigoare OME 58/2004 si SR 8591/1997. Conductele montate aparent vor fi fixate in bratari incastrate in zid. La trecerea prin ziduri sau plansee conductele vor fi montate in tuburi de protectie cimentate. Punerea in functiune se va face numai dupa ce au fost efectuate probele de rezistenta (1bar; 1 ore) si etanseitate (0,2 bar; 1 ore) in prezenta reprezentantului Serviciului Tehnic de Gaze. INSTALATII ELECTRICE Din punct de vedere pericolului de electrocutare clădirea a fost încadrată în categoria U (normală) conform I7/2011 Normativul pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor. Alimentarea cu energie electrică se va realiza prin bransarea la Postul de Transformare propriu existent in incinta Institutului. În conformitate cu destinaţia şi funcţiunea propusă pentru satisfacerea nevoilor de iluminat, de funcţionare şi protecţie în timpul exploatării se propune dotarea construcţiei cu următoarele categorii de instalaţii electrice:

� Racorduri electrice exterioare � Instalaţie electrică de iluminat normal şi prize � Instalaţie de iluminat de siguranţă pentru evacuare � Instalaţie electrică de forţă şi comandă � Instalatie de avertizare antiincendiu � Instalatie de avertizare antifurt � Instalaţie de telefonie � Instalaţie de distribuţie RTV � Instalație de distribuție date � Instalatie de paratraznet � Instalaţie de protecţie prin legare la pământ � Instalație elecrică UPS

Categoriile de lucrări privind alimentarea cu energie electrică a consumatorului şi racordarea electrică a consumatorului Postul Trafo propriu precum şi racordul telefonic şi de cablu RTV sunt de competenţa unor instituţii specializate și nu este tratată în acest document. CARACTERISTICI ENERGETICE Putere instalata Pi ≈ 260,00 KW Putere absorbita Pa = 182,00 KW Tensiune nominala Un = 3 x 400 V/230V, f = 50 Hz, cosφ ≈ 0,85


Pag. 42 din 99

La execuţia instalaţiilor electrice propuse este obligatoriu respectarea prevederilor din normativele specifice în vigoare a standardelor, instrucţiunilor şi normelor tehnice, departamental şi republicane, a normelor de protecţia muncii şi P.S.I. dintre care cele mai importante sunt următoarele:

� I 7, Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţilor electrice cu tensiuni până la 1000V c.a. şi 1500 V.c.a.

� I 7.1, Instrucţiuni tehnice privind calculul de dimensionare a coloanelor electrice din clădiri de locuit

� I 18, Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor interioare de telecomunicaţii din clădiri civile şi industriale

� I 20, Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de protecţie contra trăsnetului a construcţiilor

� P 118, Norme tehnice de proiectare şi de realizare a construcţiilor privind protecţia împotriva focului

� PE 107, Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice � PE 124, Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari � STAS 553/2, Aparate de comutaţie până la 1000V ca şi până la 4000A. Condiţii tehnice � STAS 881, Maşini electrice asincronice trifazate. Puteri, tensiuni, turaţii nominale � STAS 2612, Protecţia împotriva electrocutărilor. Limite admise � STAS 3184, Prize, fişe şi cuple pentru instalaţiile până la 380 Vc.a. şi până la 25 A.

Condiţii tehnice speciale de calitate � STAS 5325, Grade nominale de protecţie asigurate prin carcase. Clasificare şi metode de

verificare � STAS 6865, Conducte cu izolaţie PVC pentru instalaţiile electrice fixe � STAS 6990, Tuburi pentru instalaţii electrice din policlorură de vinilin neplastificată � STAS 8114/42, Corpuri de iluminat. Condiţii tehnice generale � STAS 8666, Întrerupătoare automate mici pentru protecţia conductoarelor din

instalaţiile electrice de curent alternativ până la 415 V şi 82A � STAS 8778/1,2, Cabluri de energie cu izolaţie şi manta de PVC � STAS 9954/1,2,3, Instalaţii şi echipamente electrice în zone cu pericol de explozie.

Prescripţii de proiectare şi montare � STAS 1220/1,4,5,6, Cabluri şi cordoane cu izolaţie de cauciuc � STAS 12604, Protecţia împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă. Instalaţii

electrice fixe. prescripţii generale. � STAS 12604/5, Idem, prescripţii de proiectare şi execuţie � C 56, Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor

aferente. Racorduri electrice exterioare Tabloul electric general de distribuţie va fi protejat în cutie metalică de protecţie cu asigurarea etanşeităţii şi va fi racordat prin borna de pământ la o priză de pământ artificială executată în incintă conform plașelor grafice. Alimentarea tabloului electric general pentru obiectiv se va face din postul de transformare propriu cu cablu armat CYAbY-F 3x150 + 70mmp (+ unul de rezerva) sau similar luând în considerare o posibilă mărire a puterii absorbite în viitor. Cablul de alimentare se va monta îngropat de la cutia de distributie de joasa tensiune din postul trafo


Pag. 43 din 99

până la tabloul de distribuţie. Din tabloul general de distributie TEG vor fi alimentate tablourile electrice de iluminat si prize TEP1, TEP2, TEE1, TEE2 si TE3 cu cablu CYAbY 3x1,5 si 3x2,5. Tablourile electrice de forta vor fi alimentate cu cablu CYY-F 5x25. CYY-F 5x16, CYY-F 5x10, CYY-F 5x6 si cablu MCGI 3x4. Tablourile electrice vor fi amplasate la parterul cladirii conform planurilor grafice. Instalaţia electrică de iluminat normal şi prize Instalaţia electrică de iluminat normal şi prize se execută diferenţiat în funcţie de destinaţia încăperilor, a categoriilor de mediu şi de importanţă a gradului de rezistenţă la foc şi de pericolul de electrocutare. Iluminatul va fi de tip fluorescent sau cu led montate pe structura la cca 3,00 m de la pardoseală. Nivelul de iluminare mediu ales este: - laboratoare 500lx - spatii tehnice 300lx - grupuri sanitare 100lx - hol circulatie (casa scarii) 100lx Circuitele electrice de iluminat şi prize se vor realiza în execuţie etanşă utilizându-se cabluri electrice din cupru cu rezistenta sporita la foc tip CYYf 3 x 1,5mmp, CYYf 3 x 2,5mmp (iluminat), CYYf 3 x 4 mmp, CYYf 5 x 4 mmp (prize) sau similare introduse în tuburi PEL, PEL D 12mm, D 16 mm, D 21 mm, montate aparent (sau in canal de cabluri) pentru laboratoare, si cabluri CYYf sau similare introduse in tuburi IPEY D 16 mmp, D 20 mmp, D 25 mmp montate pentru etaj. Se vor utiliza doze etanşe metalice sau similare de ramificaţie, de derivaţie şi de concentrare circuite cu asigurarea etanşeizării la intrarea şi ieşirea cablurilor. Legăturile electrice în doze vor fi obligatorii cositorite şi izolate electric. În birouri, holuri şi anexe administrative se vor monta corpuri fluorescente etanşe de tip FIPA 120, FIPA 220, FIDA 420, FIDA 220 sau cu led. Comanda iluminatului se va face (1) parţial local prin întrerupătoare şi comutatoare etanşe (antigron) montate îngropat (sau aparent) conform plan de cca. 1,20 m de pardoseală şi (2) centralizat de la tabloul electric de lumina si prize, prin intermediul unor butoane de comandă şi contactoare automate In = 16 A (sau comutatoare pachet). Prizele bipolare şi tripolare cu contact de protecţie de tip etanş se vor monta pe zidărie sau stâlpi, conform plan la cota de 0,4m sau 1,20 m în zonele accesibile personalului de exploatare. În cazul birourilor prizele se vor monta in pardoseala tehnologica, sau la 0,4 m îngropat în zidărie sau in structura rigips. Instalaţia de iluminat de siguranţă ( Conform I7-2002) Pentru asigurarea unui iluminat de siguranţă alimentarea cu energie electrica a centralei de semnalizare din tabloul general se va face cu respectarea I7-2002-cap. 7.5, cu dubla alimentare. Astfel, alimentare principală din tabloul general de distributie al beneficiarului, prin circuit propriu alimentat inaintea intreruptorului general și alimentare de rezerva a centralei de semnalizare realizată automat, prin baterii de acumulatoare (24 V c.c), asigurand autonomia in functionare a instalatiei timp de minim 48 ore in conditii normale (stare de veghe, respectiv stand by) si 30 min in conditii de alarma generala de incendiu. Conform normativului I 7, pentru asigurarea unui iluminat de siguranţă de evacuare de tip IV, se prevede executarea în imediata apropiere a uşilor de acces în laboratoare si birouri a unor


Pag. 44 din 99

corpuri de iluminat de tip luminobloc cu baterie uscată alimentate printr-un circuit electric separat din cablu CYYf 3 x 1,5 mmp protejat în tub PEL D12 mm (laboratoare) şi IPEY D12 (etaj) racordat înaintea întrerupătorului general al tabloului electric. Instalaţia electrică de forţă şi comandă Pentru alimentarea electrică a unor receptori de forţă se prevede execuţia unei instalaţii electrice de forţă dimensională corespunzător puterilor normale ale motoarelor agregatelor de forţă. Circuitele de forţă se vor executa în montaj aparent pe console utilizând cabluri electrice tip CYY-F 5x25. CYY-F 5x16, CYY-F 5x10, CYY-F 5x6 si cablu MCGI 3x4 pentru motoare trifazice protejate in tuburi PEL sau canal de cablu montate aparent şi cabluri CYYf 3x 2,5 mmp, CYYf 3 x 4 mmp, pentru agregate monofazice protejate în tuburi PEL corespunzatoare montate aparent. Comanda a agregatelor de forta se va face local de la cutia de comanda a echipamentului. Alimentarea circuitelor de forta va putea fi intrerupta prin intrerupatoare trifazate sau monofazate de la tabloul electric de forta. Instalaţia electrică de forţă, carcasele motoarelor, borna de pământ a tabloului electric de distribuţie pentru forţă se vor racorda, printr-o centura interioara din OLZn 40x4 (25x4) montata perimetral in cladire, la priză de pământ naturală și paratrăsnet tip tijă captare. Instalaţia de avertizare antiincendiu Conform caracteristicilor constructive ale imobilului si a clasarii acestuia din punct de vedere rezistentei la foc si al pericolului de incendiu, spatiile de productie, inclusiv birourile aferente, vor fi prevazute corespunzator cerintelor art. 4.2.1 din Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor de telecomunicatii si semnalizare din cladirile civile si de productie, indicativ I 18 - 2002 cu o instalatie de detectare si semnalizare a incendiilor. Centrala de semnalizare incendiu se alimenteaza prin circuit propriu inaintea intreruptorului general al T.E.G. Instalatia automata de detectare si semnalizare a incendiilor va fi compusa din:

� echipament de control si semnalizare (centrala de semnalizare); � echipamente de alimentare cu energie electrica; � detectoare; � declansatoare manuale; � dispozitive de alarma; � elemente anexa

Avertizarea in centrala se va face optic si acustic. Instalatia de avertizare antifurt In vederea avertizarii anifurt in zona usilor de acces se vor monta avertizoare antifurt automate de tip optic conform plan alimentate de la o microcentrala de avertizare antifurt montata in secretariat cu cablu special tip CSYY 3x1,5 mmp (3x1 mmp) protejat in tub PEL 12 mm montat aparent. Instalaţia de telefonie Pentru asigurarea unor legături telefonice necesare activitatii este necesară prevederea unei instalatii de telefonie constituita din microcentrala telefonica tip secretariat montată în secretariat, circuite telefonice excutate din cablu special Ty 3x0,8 mmp şi a câte unui post telefonic în incaperile principale conform plan. Distributia circuitelor se va face dintr-o firidă telefonică de distribuţie amplasată în secretariat. Prizele telefonice speciale duble vor putea


Pag. 45 din 99

asigura conectarea unor eventuale calculatoare ce pot fi legate pentru lucru în reţea şi interconectate cu exteriorul prin reţeaua specială a furnizorului. Instalatia de distributie RTV Pentru asigurarea functionarii unor receptoare RTV in circuit se va executa o retea de distributie RTV constituita din distribuitori RTV montata in secretariat, circuite RTV in cablu coaxial cu rezistenta de 70 Ω, protejat in tub IPEY D12 mm montat aparent sau ingropat si prize de distributie RTV montate in incaperile principale (secretariat, director, protocol, showroom). Instalație de distribuție date Instalația de distribuție a datelor se va realiza pe o intrastructură de tip LAN bazată pe o soluții de transport prin fibră optică, cablu SFTP și wireless. Conexiunea la rețeaua Institutului se va realiza prinntr-un cablu de fibră optică care respectă standardele utilizate de sistemul existent deja. Acesta va fi îngropat și va pătrunde în clădire pe la parter într-unul dintre camerele tehnice de sub scări. Fibra optică se va conecta la un router cu funcționalități BGP și poturi PoE suficiente pentru a asigura instalarea tuturor punctelor de acces wireless. De la router semnalul va fi transmis prin intermediul unor cabluri SFTP ecranat și cu protecție anti rozătoare către puncte de acces wireless. Cablurile se vor așeza pe podurile de cablu principale pe care circulă și cablurile electrice. Dacă distanțale între router și punctele de acces wireless sunt mai mari de 100 m se va avea în vedere montarea unor switchuri fără management, dar cu porturi de tip PoE. Punctele de acces și switchurile se vor alimenta la electricitate prin dispozitive de tip PoE. Puntele de acces de tip wireless trebuie să respecte standardele WiFi a/b/g/n, să fie capabile să funcționeze simultan în frecvențe standard de 2,4 GHz și 5 GHz. Punctele de acces trebuie să poată fi administrate centralizat printr-o aplicație software care să permită vizualizări pentru hărți de rețea și rapoarte și grafice de acces ale clienților. În pluc punctele de acces wireless trebuie să funcționeze unitar fără ca utilizatorul final să fie nevoit să se reconecteze la rețea atunci când se mută dintr-un laborator în altul sau când se mută între etaje. Punctele de acces vor realiza managementul clienților cel puțin pe baza adresei MAC. În egală măsură aplicația de management a punctelor de acces va oferi funcționalități pentru stabilirea politicilor de acces și de securitate la nivel de utilizator și grupuri de utilizatori, inclusiv pentru vizitatori. Punctele de acces vor avea capacitatea de a simula cel puțin existența a două rețele – una pentru utilizatorii Institutului și una pentru vizitatori pentru fiecare dintre aceste categorii de utilizatori oferind posibilitatea de a crea protocoale de acces și politici de trafic separate. Routerul se va conecta la o priză care este deservită de UPS-ul clădirii și la un UPS propriu. Routerul va fi capabil să aloce utilizatorilor adrese IP pe baza adresei MAC indiferent dacă aceștia se conectează la rețea prin intermediul înfrastructurii wireless sau wire. De aa router se va conecta la etaj un switch cu 48 de porturi cu management din care vor pleca cabluri către prize de acces amplasate în pardoseala tehnică din Corpul A și unul cu 24 de porturi cu management din care vor pleca cabluri către prizele amplasate în pardoseala tehnică din Corpul C. Toate cablurile vor fi cel puțin de tip SFTP. Switchurile vor fi alimentate din prize conectate la UPS-ul clădirii și la UPS-ul care deservește rețeaua de date. Dacă distanțele către prize sunt mai mari de 100 m se vor amplasa switchiri intermediare fără management. Toate switchirile vor avea porturi de tip PoE. Routerul și switchurile cu management vor fi amplasate în dulapuri de tip rack. Instalație de monitorizare video Se va opta pentru o rețea de camere de luat vederi de tip IP. Acestea se vor conecta la rețeaua de date descrisă mai sus prin intermediul unor cabluri SFTP și se vor alimenta de la aceeași


Pag. 46 din 99

rețea prin intermediul porturilor PoE. Camerele de luat vederi interioare se vor monta la parter și etaj în capătul exterior al fiecărui hol din Corpurile A și C, pe casa scării la parter și etaj. Camerele vor fi de tip dome cu posibilitate de prindere în plafonul fals sau pe podurile de cabluri. Camerele vor fi administrate unitar dintr-o aplicație de tip NVR server care să permită realizarea de scenarii privind zone de interes în funcție de un program care să poată fi stabilit zilnic. Camerele vor avea funcții specifice de pornire a înregistrării la mișcare. Echipamentul hardware pe care va fi instalată aplicația de tip NVR va fi instalat în același rack cu routerul care deservește rețeaua de date a clădirii și va fi alimentat de la UPS-ul rețelei de date. Camerele video vor avea inclusiv funcșie de alarmare în caz de pătrundere în zona/zonele definite. Instalatia de paratraznet Pentru asigurarea protectiei imobilului contra unor eventuale lovituri de traznet este necesara conform normativului I20, executia unei instalatii de paratraznet constituita din:

� elemente de captare-banda OL – Zn 25x4 montata pe coama si in lungul pantei conform plansei E00;

� elemente de coborare-banda OL – Zn 25x4 montata pe peretii verticali pentru racordarea instalatiei de captare la priza de pamant;

� piesa de separatie montata la cca. 1 m de sol pe conductorul de coborare; � priza de pamant naturală și paratrăsnet tip tijă captare.

Instalaţia de protecţie prin legare la priza de pământ Pentru protecţia în timpul exploatării a personalului de execuţie se va realiza o priză de pământ artificială comunna pentru instalatia de pratraznet si cea de protectie impotriva electrocutarii executata in exteriorul constructiei conform plan E00 constituită din cca. 15 electrozi din ţeavă OL – Zn D 2” şi 2 m lungime îngropaţi în pământ la cca. 0,6 m adâncime, legaţi prin sudură cu Bd OL – Zn 40 x 4. Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ nu va depăşi 1 Ω . La priza de pamant vor fi racordate coborarile instalatiei de paratraznet, tablourile electrice de distributie precum si echipamentele (carcasele metalice) ce vor fi montate in laboratoare. Instalații speciale de gaz Se vor reașiza traseele de gaz prin țeavă de inox care vor transporta gaze necesare următoarelor echipamente:

� CVD - Argon, Hidrogen, Metan, Azot � Analizor Elemental – Heliu și Oxigem � Ion Fab – Argon, Heliu, Azot � Fuel-Con – Azot

În laboratoarele de chimie se va aduce traseu de gaz metan. Traseele se îngroapă la exterior și pătrund în cameră prin dușumea. Se vor prevedea detectoare de gaz în fircare cameră. Se va prevedea contor de gaz la intrarea în clădire. CONDIȚII GENERALE PRIVIND REALIZAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚII ȘI MONTAJ La executia lucrarilor de construcții și montaj se vor respecta urmatoarele normative, norme si instructiuni tehnice:

� Legea 10/1995 – privind calitatea in constructii; � I 13/1/2002, I 13/2/2002 privind proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire;


Pag. 47 din 99

� C 56/2002, Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente;

� I 5/2010, Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare.

Materialele și agregatele ce vor fi utilizate în realizarea lucrărilor de construcție și echipamentele, utilajele și celelalte dotări ce vor fi achiziționate vor avea caracteristicile si tolerantele prevazute in standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiect. Ele vor trebui sa fie insotite de:

� certificatul de calitate al furnizorului; � fise tehnice de detaliu; � instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare; � certificatul de garantie; � certificate de atestare a performantelor, agremente, omologari emise de institute de

specialitate din Romania, abilitate in acest scop; Deoarece, caracteristicile geometrice si functionale ale materialelor de construcție și ale echipamentelor, urilajelor, dotărilor care fac obiectul prezentului proiect difera de la furnizor la furnizor va fi necesara adaptarea soluțiilor prezentate la cerintele echipamentului procurat. Executia va fi realizata de catre personal calificat si cu experienta in acest gen de lucrari, capabil sa rezolve situatii diverse si neprevazute. Montarea si punerea in functiune se va face cu respectarea stricta a conditiilor impuse de catre producator. Pe durata execuției lucrărilor de construcție și montaj, dar și pe perioada de expluatare a clădirii beneficiarul şi executatul vor respecta cel puțin următoarele prevederi legale aferente regulilor de securitate si sanatate in munca:

� Legea securităţii şi sănătăţii în muncă – Legea nr. 319/2006; � Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănatăţii în muncă,

aprobate prin HG nr. 1425/2006, modificată şi completată cu HG nr. 955/2010. � Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile – HG

nr. 300/2006. � Cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă –

HG nr. 971/2006. � Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a

echipamentelor individuale de protecţie la locurile de muncă – HG nr. 1048/2006; � Cerintele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători

a echipamentelor de muncă HG nr. 1146/2006. � Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locurile de muncă –HG nr.

1091/2006. � Cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la

riscurile generate de zgomot – HG 493/2006. � Cerintele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la

riscurile generate de vibraţii – HG 1876/2005. � Cerintele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care

prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare – HG 1051/2006. � Măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia

persoanelor încadrate în muncă – OUG nr. 99/2000.


Pag. 48 din 99

� Supravegherea sănătăţii lucrătorilor – HG 355/2007 � Cerintele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia lucrătorilor care pot fi

expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive – HG 1058/2006. Pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, începând cu faza de concepţie a obiectivului, de planificare a lucrărilor, precum şi pe tot parcursul derulării tuturor obiectivelor de construcţii, pe perioada exploatării/utilizarii si a postutilizarii, se vor prevedea măsuri de prevenire şi protecţie, specifice fiecărei etape. Pe perioada execuției se vor avea în vedere:

� Măsuri de protecţie colective: o menţinerea şantierului în ordine şi într-o stare de curăţenie corespunzătoare; o asigurarea unor căi de acces libere; o stabilirea, delimitarea, asigurarea şi marcarea corespunzătoare a zonelor de

lucru; o stabilirea, delimitarea, asigurarea şi marcarea corespunzătoare a zonelor

periculoase; o evacuarea deşeurilor rezultate în urma lucrărilor şi depozitarea controlată a

acestora, în vederea eliminării/valorificării; o dotarea zonelor de lucru şi a căilor de acces cu indicatoare, avertizoare etc. de

protecţie; o asigurarea conditiilor igienico- sanitare corespunzatoare,etc. o Desemnarea locurilor de fumat;

� Măsuri de protecţie individuală: o echipamente individuale de protecţie pentru: protejarea capului (ex. căşti de

protecţie), protejarea picioarelor (ex. încălţăminte de protecţie), protejarea mâinilor şi pielii (ex. halate, salopete, mănuşi), protejarea ochilor (ex. ochelari), protecţia auzului (ex. antifoane), protecţia căilor respiratorii, echipamentele împotriva căderilor de la înălţime (ex. centuri de siguranţă);

o instruirea specifică a tuturor lucrătorilor, în funcţie de activităţile desfăşurate. � În timpul lucrărilor de execuţie cat si in perioadele de exploatare si post-utilizare a

lucrarilor de constructii si instalatii, se prevăd următoarele măsuri generale de prevenire şi protecţie:

o Organizarea corespunzătoare a şantierului, respectându-se normele de securitate şi sănătate în vigoare;

o Depozitarea în mod ordonat a materialelor si numai în locurile special amenajate;

o Desfăşurarea activităţilor pe baza procedurilor/tehnologiilor de lucru; o Asigurarea marginilor în mod corespunzător (bariere, balustrazi); o Acoperirea sau îngrădirea golurilor conform cerinţelor legislatiei in vigoare o Utilizarea pentru transportarea şi manipularea elementelor componente ale

instalaţiilor în timpul montajului a dispozitivelor şi aparatelor de ridicat, ce corespund greutăţii lor, având rolul de a evita riscurile de accidentare si de afectare a sănătăţii lucrătorilor;

o Aprovizionarea numai cu strictul necesar ca materiale pentru desfasurarea in condiţii optime a activitatii;

o Asigurarea incarcaturilor in timpul ridicării lor; o Utilizarea numai a echipamentelor de muncã certificate si autorizate conform

legislatiei in vigoare (ISCIR);


Pag. 49 din 99

o Instruirea lucrătorilor conform prevederilor legale; o Intervenţiile se fac numai de către persoane autorizate şi desemnate în acest

scop; o Respectarea măsurilor de prevenire şi protecţie conform instrucţiunilor

producătorului echipamentului/produsului respectiv; În conformitate cu prevederile HG nr. 300/2006, pentru toată perioada de realizare a proiectului, beneficiarul va numi un coordonator în materie de securitate şi sănătate (cap.II, art.5– 9). Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate va elabora planul de securitate şi sănătate pe toată perioada de realizare a proiectului (cap. III, art. 13). Fiecare contractor/sub-contractor va elabora planul propriu de securitate şi sănătate în muncă, care va face parte integrantă din planul general de securitate. Acest plan va conţine ansamblul de măsuri de securitate şi sănătate specifice lucrărilor pe care antreprenorul le execută pe şantier (măsuri de protecţie colectivă şi măsuri de protecţie individuală) şi va fi actualizat ori de câte ori este cazul. Măsurile de securitate şi sănătate în muncă nu sunt limitative şi se vor completa de către beneficiar şi executantul lucrărilor, pe baza experienţei acumulate în domeniu, şi cu alte măsuri, în funcţie de specificul locului de muncă. In domeniul situatiilor de urgenta (PSI si Protectia Civala) se va ține cont cel puțin de următorul cadru legislativ:

� Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, actualizatã; � Ordin nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor Generale de apărare împotriva

incendiilor; � Normativ Tehnic P118 - privind siguranţa la foc a construcţiilor; � Legea privind protecţia civilă – actualizată – Legea 481 / 2004; � Dispoziţii generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă,

actualizat, Ordinul M.A.I. nr. 712 / 2005; Pentru situatiile de urgenţă (incendiu, calamitati), se va întocmi un Plan de intervenţie care va cuprinde, în principal: persoanele responsabile pentru aplicarea măsurilor; date de contact pentru instituţiile cu autoritate în domeniu: I.G.S.U.- Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţã, agenţia de mediu; măsurile care se iau în caz de incendiu, accident, poluare accidentală. Planul va fi afişat in zona de activitate, la loc vizibil. Măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor pentru perioada de execuţie se stabilesc de către elaboratorul documentaţiei de organizare a şantierului şi de către unitatea de execuţie. În egală măsură executantul are obligația de a realiza Planul de intervenție pentru perioada de utilizare a construcțiilor ce fac obiectul prezentului proiect. În ceea ce privește protecția mediului se va avea în vedre cel puțin respectarea următorului cadru normativ:

� OUG nr. 195/2005, privind Protectia mediului, cu modificările și completările ulterioare; � OUG nr. 152/2005, privind Prevenirea şi controlul integrat al poluării, cu modificările și

completările ulterioare; � HG nr. 349/2005, privind depozitarea deseurilor; � Legea 211/2011 privind Regimul deseurilor; � Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator;


Pag. 50 din 99

� Legii nr. 132/2010, pentru colectarea selectiva a deseurilor in institutiille publice. Modalităţile si fazele de control pentru asigurarea calităţii si recepţia lucrărilor vor fi specificate in caietele de sarcini la faza PT. Se vor avea in vedere cel pu’in următoarele normative:

� NE 012-99 Cod de practica pentru execuţia lucrărilor de beton armat; � C 56-1985 Verificarea calităţii si recepţia lucrărilor de construcţii; � C 169-1988 Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente si realizarea

fundaţiilor; � P 10-1986 Normativ privind proiectarea si execuţia fundaţiilor directe.

f) situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum:

Platforma ICSI dispune de următoarele utilităţi:

� racordul la reţeaua de energie electrică (tesiune medie 6kV) este realizat printr-un post trafo care face legătura cu reţeaua CET Govora. Puterea postului trafo este de 6MW, iar consumul mediu lunar este 53 MW/h (236,6 lei/MWh)

� racord la reţeaua naţională de gaz, consum mediu lunar 3.000kW, (0,1lei/kW) � racord la reţeaua apă potabilă a Oraşului Vâlcea, consum mediu lunar 14.000 m3, (0,68

lei /m3) � racord la reţeaua de canalizare a platformei tehnologice Uzina “G”

o epurare mecano-chimică 11.000 m3, o transport ape uzate 0,04 lei/m3 o transport ape menajere, 0,29 lei/m3, o monitorizare în suspensii, 0,06t/lună, 11,36 lei/t o monitorizare reziduu filtrant, 3t/lună, 41,51 lei/t o condens nereturnat 4,11 lei/t

� racord la reţeaua de abur tehnologic furnizat de CET Govora, 13 atm, 360Gcal, (83 lei/Gcal)

� telefonie 8.500 lei/lună şi date 700 eur/lună,

Este propusa executia unor instalatii exterioare care sa asigure alimentarea cladirii noi cu utilitatile necesare. Astfel se vor executa următoarele tipuri de racorduri în următoarele condiții tehnice:

- necesarul de utilităţi pentru varianta propusă promovării;

- soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi;

Rețele electrice Puterea instalata necesară PI = 260 kW și puterea absorbită aprox. 70 % = 182 kW

Se va realiza o instalație de alimentare cu energie electrica de la postul trafo existent. Instalația va avea o lungime de cca. 150 m . Se vor utiliza 2 cabluri care merg în paralel (300 m). Se utilizează cablu armat cu două protecții de platband.

Instalatii de alimentare cu apa Necesarul de apa pentru consumul menajer a fost calculat conform STAS 1478-90. Din breviarul de calcul rezulta un necesar de apa de: Qmed. zi. total = N x Qspec. = 18 pers. x 170 l/zi = 3600 l/zi = 3,60 mc/zi Qczi max.total = 1,25 x 3,60 mc/zi = 4,50 mc/zi Q max. orar total = 2,2 x 0,063 l/s = 0,1,39 l/s

Racordul se va face la reteaua de apa a platformei industriale I.C.S.I. – RÂMNICU VÂLCEA, care asigură un debit suficient ce acoperă nevoia de apă pentru noua construcție. Racordul se realizează la stația de pompare care se află la intrarea în incinta Institutului. Instalația exterioară are o lungime aprox. 272 m.

Instalatii de canalizare Pornind de la calculul necesarului de apa pentru consumul menajer calculat conform STAS 1478-90 s-a stabilit debitul pentru apel uzate menajere la: Q ev. menajer. total = 0,8 x 0,063 l/s = 0,111 l/s

Racordul se va face la reteaua de ape menajere a platformei industriale I.C.S.I. – RÂMNICU VÂLCEA. Apele se deversează într-un cămin Instalația exterioară având o lungime aprox. 100 m la care se adaugă 20 m aferenți rețelei exterioare de canalizare care deservește Laboratoarele de chimie.

instalatii de date din coltul N-V pavilion F, in lungime de cca 350 m, executata subteran din fibra optică cu tub de protectie;

Racordul se va realiza la reţeaua existentă care deserveşte Institutul în momentul de faţă.

instalatii de telefonie din coltul N-V pavilion A, in lungime de cca 440 m, avand pe traseu camine de tragere;

Racordul se va realiza din reteaua Romtelecom printr-o firida.

instalatii de gaz metan de pe estacada apropiata Est, in lungime de cca 140 m, executata subteran pentru alimentarea centralei termice cu gaz care va asigura încălzirea clădirilor şi apa caldă menajeră;

Energia termica necesara pentru prepararea apei calde de incalzire se asigura printr-o centrală termică proprie, echipată cu cazane pentru apa calda, avand parametrii 90/700 C.

Sistemul de ventilare propus este compus dintr-un chiller exterior şi splitere interioare montate în fiecare spaţiu care necesită ventilaţie.

Pentru reţeaua de ventilaţie se va amplasa exterior pe terase sau adiacent clădirii de laboratoare un chiller care va asigura volumul de aer necesar.

g) concluziile evaluării impactului asupra mediului;

Nu este cazul.

4. durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei.

Activități preliminare semnării contractului de finanțare

1.1 Întocmirea dosarului proiectului

A fost semnat un contract pentru întocmirea Studiului de Fezabilitate. Au fost întocmite celelalte documente ale proiectului

1.2 Evaluarea proiectului

Pe parcursul perioadei de implementare se vor face toate demersulrile necesare pentru depunerea în timp util a eventualelor răspunsuri la solicitările de clarificări adresate de către Organismul Intermediar pentru Cercetare Se vor face demersurile necesare pentru obținerea tuturor avizelor solicitate conform Certificatului de Urbanism, altele decât Autorizația de Construire

1.3 Semnarea contractului de finanțare

După finalizarea procedurilor de achiziție beneficiarul va avea în vedere prezentarea următoarelor documente solicitate la semnarea contractului de finanțare - Extras de carte funciară (cu precizarea „liber de orice sarcini şi servituţi”) şi o Declaraţie pe proprie răspundere a reprezentantului legal că terenul nu face obiectul unui litigiu - Certificat de atestare fiscală pentru persoane juridice privind îndeplinirea obligaţiilor de plată către buget - Certificat de atestare fiscală privind plata impozitelor şi taxelor locale - Cazier judiciar al reprezentantului legal - Declaraţie privind eligibilitatea - Documentele necesare privind îndeplinirea condiţiilor de obţinere a autorizaţiei de construire

Activități ulterioare semnării contractului de finanțare *la data prezentei nu se preconizează solicitarea unei prefinanțări

1 Derularea procedurilor de achiziție publică

1.1 Derularea procedurii de achiziție publică

Documentația de atribuire și procedura de achiziție se vor derula în conformitate cu prevederile OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune


Pag. 54 din 99

pentru studii topografice, servicii proiectare, pentru realizarea construcției și pentru furnizare de echipamente CD și managementul investiției

de servicii, cu modificările și completările ulterioare. Se recomandă utilizarea procedurii de licitație deschisă. Având în vedere următoarele elemente specifice ale proiectului: � numărul mare de echipamente de cercetare care se vor achiziționa în cadrul proiectului, � complexitatea lor luată individual și mai ales ca ansamblu funcțional care trebuie să răspundă unitar unor nevoi concrete � faptul că elementele constructive ale clădirii trebuiesc realizate în funcție de specificațiile tehnice ale echipamentelor

(așa cum s-a făcut și la etapa SF) Având în vedere faptul că echipamentele contractate în urma procedurii de achiziție pot să difere față de cele luate în considerare la etapa Studiu de Fezabilitate dată fiind diversitatea producătorilor, marcilor și/sau furnizorilor, ceea ar putea induce modificări în soluțiile constructive ale clădirii și Având în vedere că valoarea cea mai mare a proiectului o reprezintă componenta de achiziție de echipamente, Se recomandă organizarea unei proceduri de achiziție pentru încredințarea unui singur contract de furnizare care să includă: serviciile de proiectare, consultanță tehnică, asistență tehnică (altele decât dirigenție de șantier și audit financiar), realizarea lucrărilor de construcții și instalații și achiziția echipamentelor Beneficiarul va demara procedurile pentru întocmirea documentației de achiziție imediat ce este notificat de către Organismul Intermediar cu privire la soluționarea în sens pozitiv a Cererii de Finanțare, astfel încât publicitatea procedurii de achiziție să se realizeze imediat după semnarea contractului de finanțare. În egală măsură beneficiarul va acorda o atenție sporită termenelor de livrare/furnizare/prestare ținând cont de faptul că perioada de implementare, care include durata proiectului, precum şi un termen de max. 45 de zile calendaristice în care beneficiarul va efectua toate plaţile aferente activităţilor proiectului, nu poate depăşi data de 1 iulie 2015. Totuși ținând seama de complexitatea procedurii de achiziție se recomandă ca Beneficiarul să ia în considerare la fixarea termenelor de depunere a ofertelor o perioadă de minim 30 de zile calendaristice de la publicarea documentației de atribuire pentru a permite potențialilor ofertanți un răgaz suficient pentru întocmirea ofertelor.

1.2 Semnarea contractului pentru servicii audit

Conform cerințelor Autorității de management proiectul va fi auditat de către experți independenți. Pentru semnarea acestui contract se va avea în vedere ca experții propuși de către ofertant să fie membri activi ai CAFR și care nu au primit sancțiuni în ultimul an de activitate.


Pag. 55 din 99

1.3 Semnarea contractului pentru servicii informare și publicitate

Prducția materialelor de informare și publicitate va fi încredințată unei firme specializate și vor face obiectul unui contract de servicii. Demararea procedurii de achiziție se va face în prima lună de implementare a proiectului. Pe cât posibil beneficiarul începe să lucreze la întocmirea documentației tehnice aferentă acestei proceduri imediat ce primește notificarea cu privire la aprobarea finanțării proiectului deoarece o parte dintre materialele de informare și publicitate trebuie să fie disponibile chiar din prima lună de implementare a proiectului.

1.4 Semnarea contractului pentru servicii de dirigenție de șantier

Beneficiarul va semna un contract pentru servicii de dirigenție de șantier. Dirigintele de șantier este unul din factorii importanti care contribuie la realizarea lucrarilor de constructii cu respectarea cerintelor de calitate si incadrarea in termenele si valorile stabilite in contractul de executie. Dirigintele de șantier raspunde fata de cei pe care ii reprezinta pentru asigurarea verificarii realizarii corecte a executiei lucrarilor de constructii.

2 Activităţi de modernizare/extindere/ construcţie imobile

2.1

Întocmirea proiectului de execuţie și a tuturor celorlalte documente necesare pentru obținerea autorizației de construcție

În conformitate cu prevederile contractului de furnizare descris la subactivitatea 1.3 furnizorul va întocmi toate documentele necesare obținerii Autorizației de Construire. Toate taxele cad în sarcina Beneficiarului.

2.2 Obţinere autorizaţie de construcţie

După obținerea Autorizației de construcției, la stabilirea Fazelor determinante se va avea în vedere corelarea lor cu graficul cererilor de rambursare astfel încât plățile către furnizor și implicit decontarea cheltuielilor să se facă numai după ce în prealabil s-a depășit o fază determinantă.

2.3 Faza de construcţie Pe toată perioada de realizare a execuției lucrărilor se va urmări cu strictețe legislația specifică din domeniul construcțiilor și în special se va pune accent pe normele de protecție a muncii și pe normele de protecție a mediului.

2.4 Livrare, instalare şi punere în funcţiune

Echipamentele vor fi livrate pe toată perioada proiectului. Ele vor fi recepționate și instalate pe poziții provizorii, urmând ca după finalizarea lucrărilor să se mute pe locațiile definitive și să se facă recepția finală.


Pag. 56 din 99

echipamente

2.5 Dare în folosinţă Clădirea va fi predată/recepționată cu toate echipamentele poziționate în locațiile definitive așa cum sunt prevăzute în Studiul de Fezabilitate sau cum urmează să fie poziționate conform Proiectului Tehnic.

3 Management de proiect

3.1 Informare și publicitate Director de proiect – verifică realizarea activităților Manager de proiect – realizarea activităților Responsabil achiziții – derularea procedurii de încredințare a contractului de servicii de informare și publicitate

Directorul de proiect se va asigura de respectarea prevederilor art. 69 al Regulamentului Consiliului nr. 1083/2006 de a realiza informarea şi publicitatea proiectului, atât pentru publicul general, cât şi pentru beneficiarii potenţiali, astfel încât să se sublinieze rolul Comunităţii Europene şi transparenţa oportunităţilor de finanţare. Managerul de proiect va transmite Organismului Intermediar pentru Cercetare, în vederea avizării, toate materialele de informare şi publicitate elaborate, cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de lansarea şi utilizarea acestora. În cazul achiziţiilor de echipamente, Directorul de proiect se va asigura că acestora li se va aplica la loc vizibil un autocolant care să conţină următoarele elemente informative obligatorii: mentiunea Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, sigla Guvernului, sigla „Instrumente Structurale 2007-2013” şi sigla Uniunii Europene, valoarea proiectului, titlul proiectului/ investiţiei. (Dimensiuni recomandate: 90x50 mm.) Un panou care anunţă co-participarea Uniunii Europene la finanţarea unui proiect va fi instalat într-un loc vizibil, la locaţia proiectului. Panourile vor fi confecţionate dintr-un material rezistent si vor fi expuse pe perioada implementării proiectului şi încă cel mult 6 luni după încheierea acestuia. (Dimensiuni recomandate3000mm x 2000 mm.) La cel mult de 6 luni de la încheierea proiectului Directorul de proiect se va asigura că au fost montate plăci permanente prin care se vor face cunoscute acţiunile Uniunii Europene. Plăcile permanente trebuie să îndeplinească aceleaşi caracteristici tehnice şi de informaţii ca şi panourile, cu excepţia ca la punctul h) trebuie să figureze valoarea proiectului la finalizare. Toate elementele de identitate vizuală vor respecta condițiile impuse prin Manualul de Identitate Vizuală disponibil la adresa www.fonduristructurale.ancs.ro și prevederile Anexei privind „Informarea şi publicitatea” la contractul de finanţare


Pag. 57 din 99

(Anexa 8 la Ghidul Solicitantului)

2.3 Implementarea unui sistem de proceduri

Pentru buna coordonare între membri echipei de management, Managerul de proiect, furnizori și managementul Beneficiarului se va elabora și implementa un manual de proceduri care va descrie în detaliu toate fluxurile decizionale necesare în procesul de implementare a proiectului. Manualul va include în egală măsură formulare standardizate și termene orientative sau imperative cu privire la execuția activităților. Un accent important se va pune pe identificarea cât mai clară a responsabilităților și a persoanelor care vor avea responsabilități în implementarea proiectului, fie că sunt membri ai echipei de management sau nu. Manualul de proceduri va fi elaborat de Managerul de proiect, avizat de Directorul de proiect și aprobat de Reprezentantul legal al Beneficiarului.

2.4 Rapoarte trimestriale Directorul de proiect – monitorizează permanent deurlarea proiectului, verifică și își asumă Rapoartele de progres Managerul de proiect –coordonează activitățile de implementare a proiectului și întocmește rapoartele de activitate

Beneficiarul va transmite OI-ului pe toata durata de implementare a proiectului rapoarte trimestriale de progres tehnic. Beneficiarul are obligaţia de a participa la vizită şi de a pune la dispoziţia echipei de verificare toate documentele solicitate. La toate vizitele vor fi prezenți cel puțin Directorul de proiect și/sau Managerul de proiect. La demararea proiectului se va transmite către OI

Cercetare Raportul de început - documentul standard care atestă începerea proiectului. Raportul de progres este documentul standard de monitorizare ce prezintă progresul fizic al proiectului. (Pentru contractele de lucrari/constructii acest raport este elaborat periodic (trimestrial) pe baza Rapoartelor de activitate ale Contractorului/Consultantului / Inginerului/ Dirigintelui de şantier). Raportul de progres va fi trimis inclusiv ca document însoţitor al Cererii de rambursare. Se va transmite inclusiv Planul de Lucru – pentru programarea activităţilor. La finalizarea perioadei de implementare a proiectului se va depune Raportul final al proiectului, document standard completat la sfârşitul perioadei de implementare a proiectului, ce prezintă progresul fizic total, indicatorii şi rezultatele obţinute per proiect. Este documentul care însoţeşte ultima Cerere de rambursare.

2.5 Depunerea Cererilor de rambursare

Un calendar al depunerii Cererilor de rambursare se va depune la semnarea Contractului de finanțare. Acesta va fi monitorizat îndeaproape de către Directorul de proiect și de către Managerul de proiect și, dacă este cazul va fi actualizat


Pag. 58 din 99

Directorul de proiect aprobă Managerul de proiect întocmește

de către Managerul de proiect. Se estimează că for fi transmise Cereri de Rambursare trimestrial.

2.6 Contabilitatea proiectului Managerul de proiect transmite către OI o notificare privind regulile de contabilitate Responsabilul financiar colectează și păstrează toate documentele aferente ALOP și ține contabilitatea proiectului

Beneficiarul este obligat să informeze Organismul Intermediar cu privire la modul în care se realizează evidenţa contabilă distinctă privind proiectul. În acest sens Mnagerul de proiect va transmite către OI Cercetare, în termen de 30 de zile calendaristice de la încheierea contractului, o notificare conform contractului de finanţare. Se vor face înregistrări contabile separate şi transparente ale implementării proiectului. Toate înregistrările/registrele vor fi păstrate pe o perioadă de minim 3 ani de la data închiderii oficiale a POS CCE. Beneficiarul va pãstra şi va pune la dispoziţia organismelor abilitate, dupã finalizarea perioadei de implementare a proiectului, inventarul asupra activelor dobândite prin Instrumentele Structurale, pe o perioadã de 3 ani de la data închiderii oficiale a POS CCE (în conformitate cu art.90, paragraful 1, litera a) din Regulamentul Comisiei Europene nr. 1083/2006). Beneficiarul se va îngriji să acorde dreptul de acces la locurile şi spaţiile unde se implementează sau a fost implementat proiectul, inclusiv acces la sistemele informatice, precum şi la toate documentele şi fişierele informatice privind gestiunea tehnică şi financiară a proiectului. Documentele vor fi să fie uşor accesibile şi arhivate, astfel încât să permită verificarea lor. Responsabilitatea acestor activități revine Responsabilului financiar care face parte din echipa de management a proiectului.

2.7 Arhivarea documentelor Managerul de proiect

La finalizarea perioadei de implementare Mangerul de proiect se va îngriji de arhivarea tuturor documentelor proiectului. Beneficiarul va păstra toată documentaţia legată de implementarea proiectului, inclusiv inventarul asupra bunurilor dobândite prin finanţarea nerambursabila, precum şi documentele contabile privind activităţile şi cheltuielile eligibile, în vederea asigurării unei piste de audit adecvate, în conformitate cu regulamentele comunitare şi naţionale. Toate documentele vor fi păstrate pe o perioadă de cinci ani de la închiderea oficială a POS CCE. Beneficiarul va transmite o


Pag. 59 din 99

informare către Organismul Intermediar cu privire la locul arhivării documentelor.

Auditul proiectului Managerul de proiect

La finalizarea exercițiului financiar anual, înainte de depunerea situațiilor financiare, se vor derula activitățile de audit care vor viza modul în care s-a derulat proiectul. Misiunea de audit va avea în vedere perioada scursă de la demararea proiectului sau de la data ultimei perioade auditate a proiectului. În egală măsură o misiune finală de audit se va realiza la finalizarea perioadei de implementare. Acesastă misiune finală va avea în vedere redactarea unui raport ce conține concluzii pentru întreaga perioadă de implementare a proiectului. Auditul se va derula de către personal specializat în conformitate regulamentele naționale șși internaționale. Auditorii vor fi experți autorizați CAFR. Vor face obiectul auditului atât partea economico-financiară a proiectului cât și activitățile proiectului în general.

* 5 ani dupa finalizarea proiectului Beneficiarul va transmite rapoarte anuale privind durabilitatea investiţiei. Raportul privind durabilitatea investiţiei - documentul standard pentru operaţiuni de infrastructură care atestă faptul că investiţia făcută prin proiect nu a suferit modificări substanţiale în perioada ultimilor 5 ani de la finalizare se va întocmi în conformitate cu Art. 57 alin.(1) din Regulamentul Comisiei Europene (EC) Nr. 1083/2006. Ținând seama de observațiile de mai sus se preconizeaza că pentru realizarea investitiei sunt necesare 16 de luni, perioadă aferentă perioadei de implementare a proiectului. Perioada de implementare include durata proiectului, precum şi un termen de max. 45 de zile calendaristice în care beneficiarul va efectua toate plaţile aferente activităţilor proiectului. Perioada de implementare nu va depăşi data de 1 iulie 2015. Anul 1, Luna 1 corespunde din punct de vedere calendaristic cu data la care se aprobă finanţarea şi se semnează contractul pentru realizarea investiţiei. Graficul prezintă doar perioada de realizare a investiţiei fără a detalia cu privire la recepţia lucrărilor (recepţii parţiale, recepţie la finalizarea lucrărilor, recepţie finală).


Pag. 60 din 99

Anul 1 Anul 2 Nr. Crt

Activităţi şi etape principale de realizare a investiţiilor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1 Derularea procedurilor de achiziție

1.1 Derularea procedurii de achiziție publică pentru studii topografice, servicii proiectare, pentru realizarea construcției și pentru furnizare de echipamente CD și managementul investiției

1.2 Semnarea contractului pentru servicii audit

1.3 Semnarea contractului pentru servicii informare și publicitate

1.4 Semnarea contractului pentru servicii de dirigenție de șantier

2 Activităţi de modernizare/extindere/ construcţie imobile

2.1 Întocmirea proiectului de execuţie și a tuturor celorlalte documente necesare pentru obținerea autorizației de construcție

2.2 Obţinere autorizaţie de construcţie

2.3 Faza de construcţie

2.4 Livrare, instalare şi punere în funcţiune echipamente

2.5 Dare în folosinţă

3 Management de proiect

3.1 Informare și publicitate

3.2 Implementarea unui sistem de proceduri


Pag. 61 din 99



3.3 Rapoarte trimestriale

3.4 Depunerea Cererilor de rambursare

3.5 Contabilitatea proiectului

3.6 Arhivarea documentelor

3.7 Auditul proiectului

Costurile estimative ale investiţiei

1. valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;

Conform prevederilor legale Devizul General poate fi actualizat prin grija beneficiarului ori de câte ori este necesar, dar de regulă în următoarele situaţii:

� la data supunerii spre aprobare a studiului de fezabilitate/documentaţiei de fezabilitate; � la data solicitării autorizaţiei de construire; � la data organizării procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică pentru

execuţia de lucrări; � după încheierea contractelor de achiziţie, rezultând valoarea de finanţare a obiectivului

de investiţie/lucrărilor de intervenţii; � la data întocmirii sau modificării de către ordonatorul principal de credite, potrivit legii,

a listei obiectivelor de investiţii, anexă la bugetul de stat sau la bugetul local, atât pentru obiective de investiţii noi, cât şi în continuare.

Valoarea actualizată a obiectivelor de investiţii se va aproba de ordonatorii principali de credite, potrivit prevederilor legale în vigoare. Devizul General nu include următoarele categorii de cheltuieli.

� Cheltuieli de informare şi publicitate pentru proiect � Cheltuieli generale de administraţie1

o Servicii de comunicaţii (comunicaţii electronice, servicii poştale şi de curierat) o Întreţinere şi reparaţii de spaţii, echipamente, utilaje, instalaţii o Plata utilităţilor (energia electrică, apă, canalizare, salubritate, energie termică,

gaze naturale) o Închirieri spaţii (numai pentru închirierea sediului beneficiarului de proiect) o Cheltuieli salariale pentru personalul administrativ

� Cheltuieli aferente managementului de proiect2 o Cheltuieli de personal3 (salariale4 şi de deplasare) o Transport bunuri o Birotică

1 La calcullul cheltuielilor generale de administraţie s-a avut în vedere limita de 1% din costurile directe eligibile ale

proiectului. Conform HG 759/2007, cheltuielile generale de administraţie reprezintă cheltuielile efectuate pentru funcţionarea de ansamblu a beneficiarului şi care nu pot fi atribuite direct unei anumite activităţi din cadrul proiectului. Metoda de calcul folosită pentru calculul pro-ratei pentru decontarea cheltuielilor generale de administraţie se va stabili de către Autoritatea de Management şi se va ataşa în anexă la contractul de finanţare (OM nr. 2508/2007). 2 La calculul cheltuielilor aferente managementului de proiect s-a luat în calcul plafonul de până la 10% din

valoarea eligibilă a proiectului, dar nu mai mult de 2.000.000 lei (OM nr. 2508/2007). 3 Se vort asigura din fonduri publice costuri de personal pentru max. 5 persoane.

4 La calcului cheltuielilor salariale pe proiect s-a luat în calcul cumulul per persoană cu toate veniturile salariale

directe obţinute din contractele de finanţare încheiate din fondurile Axei Prioritare “Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare” şi din fondurile bugetare alocate Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Inovare II pentru perioada 2007-2013. Aceste fondurii nu depăşesc plafoanele prevăzute în Anexa 3 la Hotărârea Guvernului nr. 475/2007 privind aprobarea Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare II pentru perioada 2007 – 2013 (OM nr. 2508/2007). Cheltuielile salariale se vor deconta conform contractului de muncă şi/sau proporţional cu procentul din fişa postului/foaia de prezenţă aferentă atribuţiilor specifice implementării proiectului.


Pag. 63 din 99

*aceste categorii de cheltuieli au fost evaluate separat. La finalul acestui capitol s-a calculat bugetul total al proiectului. Cheltuielile diverse şi neprevăzute vor acoperi după caz:

� Cheltuieli rezultate în urma modificărilor de soluţii tehnice � Cheltuieli rezultate în urma costurilor suplimentare de lucrări, utilaje sau dotări

necesare pe parcursul implementării proiectului � Cheltuieli de conservare, în cazul întreruperii execuţiei din cauze independente de

autoritatea contractantă

DEVIZUL GENERAL privind cheltuielile necesare realizării proiectului Dezvoltarea infrastructurii CD a ICSI prin crearea unui laboraror În mii lei/mii euro la cursul BNR 4,4048 lei/euro din 31.07.2013 * detaliile pe obiecte, Capitolul 2, Capitolul 3 şi Capitolul 5, inclusiv estimările la Devizul General sunt prezentate în Anexa 4 la prezentul Studiu de Fezabilitate ** Devizul General a fost întocmit conform Hotărârii de Guvern nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnicoeconomice aferente investiţiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiŃii si lucrări de intervenţii *** La întocmirea Devizului general s-au avut în vedere prețuri pentru materiale de construcții conform baze de date oferte program devize construcții WinDEV (http://www.windev.ro) și oferte pentru echipamente. În egală măsură s-au avut în vedere costuri ale furnizorilor cu Linia de credit capital de lucru LEI de 9,55% calculată ca medie a ratei dobânzii pe ultimele 6 luni la credite acordate societăților nefinanciare cu durată mai mică sau egală cu 1 an (vezi Anexa 5 Raport statistic BNR). S-a mai avut în vedere o creștere de 10% pentru integrare soluții, transport, instalare, accesorii suplimentare, substanțe, gaze și alte consumabile pentru recepția echipamentelor, alte costuri suplimentare având în vedere faptul că prin proiectul de față se achiziționează echipamente care presupun existența unor accesorii și soluții constructive speciale care nu pot fi evaluate la faza SF.

Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA) Nr. Crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro

1 2 3 4 5 6 7 CAPITOLUL 1: Cheltuieli pentru obtinerea si amenaja rea terenului 1.1 Obtinerea terenului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 1.2 Amenajarea terenului 163,186 37,047 39,165 202,350 45,939 1.3 Amenajari pentru protectia

mediului si aducerea la starea initiala

466,245 105,849 111,899 578,144 131,253

TOTAL CAPITOL 1 629,431 142,897 151,063 780,494 177,192 CAPITOLUL 2: Cheltuieli pentru asigurarea utilitati lor necesare obiectivului TOTAL CAPITOL 2 1.516,333 344,246 363,920 1.880,253 426,865 CAPITOLUL 3: Cheltuieli pentru proiectare si asiste nta tehnica 3.1 Studii de teren 13,400 3,042 3,216 16,616 3,772 3.2 Taxe pentru obtinerea de

avize, acorduri si autorizatii 2,600 0,590 0,624 3,224 0,732

3.3 Proiectare si inginerie 352,000 79,913 84,480 436,480 99,092 3.4 Organizarea procedurilor de

achizitie 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

3.5 Consultanta 890,000 202,052 213,600 1.103,600 250,545 3.6 Asistenta tehnica 344,000 78,097 82,560 426,560 96,840

verificare cheltuieli Cap. 3 3,60% TOTAL CAPITOL 3 1.602,000 363,694 384,480 1.986,480 450,981

CAPITOLUL 4: Cheltuieli pentru investitia de baza 4.1 Constructii si instalatii 5.231,541 1.187,691 1.255,570 6.487,111 1.472,737 4.2 Montaj utilaje tehnologice 2.023,073 459,288 485,538 2.508,611 569,518 4.3 Utilaje, echipamente

tehnologice si functionale cu montaj

1.012,972 229,970 243,113 1.256,086 285,163


Pag. 65 din 99

4.4 Utilaje fara montaj si echipamente de transport

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

4.5 Dotari 31.718,139 7.200,813 7.612,353 39.330,493 8.929,008 4.6 Active necorporale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL CAPITOL 4 39.985,726 9.077,762 9.596,574 49.582,301 11.256,425 CAPITOLUL 5: Alte cheltuieli 5.1 Organizare de santier 364,467 82,743 87,472 451,939 102,602

5.1.1 Lucrari de constructii 364,467 82,743 87,472 451,939 102,602

5.1.2 Cheltuieli conexe

organizarii santierului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului

140,580 31,915 33,739 174,319 39,575

5.3

Cheltuieli diverse si neprevazute 218,667 49,643 52,480 271,148

61,557

verificare diverse şi

neprevăzute 0,50% TOTAL CAPITOL 5 723,715 164,301 173,692 897,407 203,734

CAPITOLUL 6: Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar 6.1 Pregatirea personalului de

exploatare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

6.2 Probe tehnologice si teste 40,519 9,199 9,725 50,243 11,407

TOTAL CAPITOL 6 40,519 9,199 9,725 50,243 11,407

TOTAL GENERAL 44.497,724 10.102,099 10.679,454 55.177,178 12.526,602

Din care C + M 10.413,351 2.364,092 2.499,204 12.912,555 2.931,474

Calcului cheltuielilor salariale pe proiect aferente echipei de management a proiectului

Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv

TVA) Nr. Crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro 1 2 3 4 5 6 7

1 Prof. Univ. Dr. Ioan ȘTEFĂNESCU 34,400 7,810 0,000 34,400 7,810

2 Dr. Mihai VARLAM 34,400 7,810 0,000 34,400 7,810 3 Luminita DĂRĂMUȘ 32,480 7,374 0,000 32,480 7,374 4 Adrian ENACHE 32,480 7,374 0,000 32,480 7,374 5 Dan MOCANU 32,480 7,374 0,000 32,480 7,374

TOTAL 166,240 37,741 0,000 166,240 37,741 ESTIMARE Calcului cheltuielilor salariale pe proiect aferente echipei de management a proiectului Calculate conform plafoanelor prevăzute în Anexa 3 la Hotărârea Guvernului nr. 475/2007 privind aprobarea Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare II pentru perioada 2007 – 2013 (OM nr. 2508/2007). Crt. Implicare (nr. persoan ă -lun ă)

Nume / prenume (sau vacant) Func ţia

Responsabilit ăţi în cadrul

proiectului Luni

proiect

Euro/lun ă, maxim admis

(EURO)

Efort mediu lunar în cadrul

proiectului U.M. Total

ore/proiect

Pret unitar

(fara TVA) EURO

Pret Total (fara TVA)

EURO

1 2 3 4 6 7 8 9 10 11 12

Prof. Univ. Dr. Ioan ȘTEFĂNESCU

Lider de proiect

CS1 16 4.300 50% ore 1.280 2.150,000 34.400,000

Dr. Mihai VARLAM Director de

proiect CS1 16 4.300 50% ore 1.280 2.150,000 34.400,000

Luminita DĂRĂMUȘ Responsabil

financiar CS3 16 2.900 70% ore 1.792 2.030,000 32.480,000


Pag. 67 din 99

Adrian ENACHE Responsabil monitorizare furnizare echipamente

CS3 16 2.900 70% ore 1.792 2.030,000 32.480,000

Dan MOCANU Responsabil monitorizare execuție construcții și instalații

CS3 16 2.900 70% ore 1.792 2.030,000 32.480,000

TOTAL : 166.240,000

Calcului cheltuielilor cu birotica

Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv

TVA) Nr. Crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro 1 2 3 4 5 6 7

birotică 32,000 7,265 7,680 39,680 9,008

TOTAL 32,000 7,265 7,680 39,680 9,008

Cheltuieli de informare şi publicitate pentru proiect Conform Manualului de Identitate Vizuală pentru Instrumentele Structurale 2007-2013 în România5

Valoare (fara TVA) TVA

Valoare (inclusiv TVA) Nr.

Crt. Denumirea capitolelor si subcapitolelor de

cheltuieli Mii lei

Mii euro Mii lei Mii lei

Mii euro

1 2 3 4 5 6 7 website pentru promovarea proiectului şi 1,192 0,271 0,286 1,478 0,336

banner 4 m x 1,2 m pentru o sală mai mare sau în exterior 0,839 0,190 0,201 1,040 0,236

comunicat de presă la începerea proiectului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 anunt de presă la începerea proiectului 1,000 0,227 0,240 1,240 0,282 conferinţă de lansare (inclusiv conferinţă de presă) 6,288 1,428 1,509 7,797 1,770

Panou care anunţă co-participarea Uniunii Europene 4000mmx2450mm 1,677 0,381 0,402 2,079 0,472

autocolante 50 buc x 100x100mm 0,419 0,095 0,101 0,520 0,118 plăcuţe pentru bunuri 50 buc x 100x100mm 0,839 0,190 0,201 1,040 0,236

Placă permanentă care anunţă co-participarea Uniunii Europene 4000mmx2450mm 1,677 0,381 0,402 2,079 0,472

100 x afiş de prezentare a rezultatelor proiectului 2,000 0,454 0,480 2,480 0,563

300 x broşură de prezentare a rezultatelor proiectului 3,600 0,817 0,864 4,464 1,013

anunţ de presă la finalizarea proiectului 1,000 0,227 0,240 1,240 0,282 comunicat de presă la finalizarea proiectului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

Articole în reviste europene și/sau internaționale de specialitate cu privire la noua infrastructură de cercetare realizată în România și cu privire la potențialul ei de a genera noi proiecte 17,000 3,859 4,080 21,080 4,786

conferinţă la finalizarea proiectului (inclusiv conferinţă de presă) 6,577 1,493 1,578 8,155 1,851

TOTAL 44,107 10,013 10,586 54,693 12,417

5 http://www.fonduri-ue.ro/reguli-de-identitate-vizuala-169

2. eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei.

Mii lei



1 Derularea procedurilor de achiziție

2 Activităţi de modernizare / extindere / construcţie imobile

44.279,056

3 Management de proiect 198,240

Informare și publicitate – 44,107 mii lei Cheltuieli diverse şi neprevăzute pentru proiectele de infrastructură – 218,668 mii lei TOTAL valoare investiție fără TVA - 44.740,071 mii lei

Analiza cost-beneficiu: Pentru realizarea analizei cost-benefici s-au avut în vedere

• legislaţia naţională care cuprinde prevederi referitoare la analiza cost - beneficiu (în particular, Hotărârea de Guvern nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice şi Ordinul M.D.L.P.L nr. 853/ 2008 privind aprobarea instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008);

• Regulamentul Consiliului (CE) 1083/2006 din 11 iulie 2006 care stabileşte prevederile generale privind programele şi proiectele finanţate din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul de Coeziune (FC) şi Fondul Social European (FSE).

• Documentul de Lucru al Comisiei Europene nr. 4: Orientări metodologice de realizare a Analizei Cost – Beneficiu6

• Ghidul referitor la analiza cost-beneficiu pentru proiectele de investiţii întocmit de Comisia Europeana, Direcţia Generală Politici Regionale, versiunea iulie 20087

• Ghidul Naţional pentru Analiza Cost – Beneficiu, întocmit de Ministerul Economiei şi Finanaţelor, Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, ediţia 1, revizia 5

Prin analiza cost-beneficiu vom estima (din punct de vedere al beneficiilor şi costurilor) impactul socio-economic datorat implementării proiectului de faţă. Impactul este evaluat în comparaţie cu obiective predeterminate, analiza realizându-se în mod uzual prin luarea în considerare a tuturor indivizilor afectaţi de acţiune, în mod direct sau indirect. Obiectivul prezentei analize este de a identifica şi cuantifica (respectiv de a da o valoare monetară) impactul proiectului de faţă şi de a determina costurile şi beneficiile corespunzătoare din punct de vedere al impactului financiar, economic, social, de mediu, etc. În mod tradiţional, costurile şi beneficiile sunt evaluate prin analizarea diferenţei dintre scenariul „cu proiect” şi alternativa. scenariul „fără proiect” (aşa numita “abordare incrementală”). Am cumulat rezultatele pentru a identifica beneficiile nete şi a stabili dacă proiectul este oportun şi merită să fie implementat. Astfel, prezenta analiză cost-beneficiu poate fi utilizată ca instrument de decizie pentru evaluarea utilităţii investiţiiei ce se va realiza prin prezentul proiect şi care va fi finanţată din resurse publice, pentru a stabili:

• dacă proiectul merită să fie cofinanţat

• dacă proiectul necesită cofinanţare

3. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei

de referinţă;

Obiectivul general pe care îl urmăreşte prezentul proiect este de a contribui în urma activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare, prin trasfer tehnologic, la creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti şi reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul UE astfel încât pâna în 2015 să se realizeze o creştere medie a productivităţii de cca. 5,5% anual care să permită României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media UE.

6 http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/working/sf2000_en.htm

7 http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/guides/cost/guide2008_en.pdf


Pag. 71 din 99

Obiectivul se află în acord

• cu Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea8 ce prezintă dimensiunea strategică a priorităţilor Uniunii Europene, în particular prin:

o encouraging innovation, entrepreneurship and the growth of the knowledge economy by research and innovation capacities, including new information and communication technologies

o Improving knowledge and innovation for growth9

• cu POS Creşterea Competitivităţii Economice10 care stabileşte priorităţile României cu obiective generale şi ţinte aşteptate la nivel de sector

Obiectivele specifice au fost formulate în concordanţă cu ţintele stabilite pentru

• POS Creşterea Competitivităţii Economice o Axa prioritară 2 – Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi

inovare � Domeniul major de interventie 2.2 – Investiţii în infrastructura de CDI

• Operaţiunea 2.2.1: Dezvoltarea infrastructurii CD existente şi crearea de noi infrastructuri CD (laboratoare, centre de cercetare)

În egală măsură obiectivele specifice au fost definite astfel încât proiectul de faţă să contribuie la sprijinirea dezvoltării infrastructurii de cercetare pan-europene în România11, acoperind aria tematică prioritară din domeniul energiei, prin modernizarea infrastructuri de CDI existente a ICSI ce se realizează prin achiziţionarea de noi instrumente, echipamente de cercetare şi prin lucrări de modernizare a locaţiilor de cercetare. În egală măsură obiectivele specifice au fost definite astfel încât proiectul de faţă să contribuie la sprijinirea dezvoltării infrastructurii de cercetare pan-europene în România12, acoperind aria tematică prioritară din domeniul energiei, prin modernizarea infrastructuri de CDI existente a ICSI ce se realizează prin achiziţionarea de noi instrumente, echipamente de cercetare şi prin lucrări de modernizare a locaţiilor de cercetare. Obiectivele specifice se află în acord cu priorităţile strategiei ICSI de dezvoltare instituţională, Capitolul 4 Stocarea energiei. „INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea consideră că dezvoltarea la nivel național a unei activități de cercetare susținute în domeniul stocării energieie este necesară, astfel că apariția unui centru de cercetare cu obiectuve bine definite, specifice economiei românești, dar în concordanță deplină cu obiectivele existente la nivel european și mondial, va fi un pas important pentru domeniul energie și va contribui la implementarea strategiei referitoare la stocarea atât de necesară pentru a asigura durabilitatea și sustenabilitatea sistemului energetic.”

8 http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/2007/osc/index_en.htm

9 See Guideline 1.2. in the ANNEX Community strategic guidelines on economic, social and territorial cohesion,

2007-2013 to the COUNCIL DECISION 2006/702/EC on Community strategic guidelines on cohesion, p. 18 to 23 10

http://amposcce.minind.ro/fonduri_structurale/SOP_IEC_Revised_Official_Proposal_June28.pdf 11

prioritate UE stabilită în cadrul Agendei 21 şi finanţată în comun prin PC7 de CDT a UE, FEDR şi alte fonduri 12

prioritate UE stabilită în cadrul Agendei 21 şi finanţată în comun prin PC7 de CDT a UE, FEDR şi alte fonduri

Obiective specifice Varianta în care nu se realizează investiţia

Varianta aşteptată ca urmare a implementării proiectului

1. Crearea unei infrastructuri de CDI care să ne permită pe de o parte dezvoltarea capacității ICSI de a realiza proiecte relevante în domeniul stocării energiei și cu aplicabilitate directă în economie, și pe de altă parte să ne permită diversificarea ofertei de servicii inovative a Institutului

Nu se poate atinge acest obiectiv � Se vor crea 15 noi laboratoare de CD � Se vor achiziționa 14 echipamente cu o valoare de peste

100.000 euro � Se vor realiza construcții în suprafață de 1.148,54 mp � Se vor crea 14 noi locuri de muncă

Analizând cele două variante: varianta fără investiţie şi varianta cu implementarea proiectului, putem concluziona că prin realizarea investiţiei propuse se crează valoare adăugată din punct de vedere ştiinţific şi economic. În acest sens, aşa cum am arătat, se vor putea oferi întreprinderilor servicii de cercetare noi şi îmbunătăţite, iar numărul utilizatorilor potenţiali de servicii va creşte prin realizarea acestei investiţii în tehnologii cu un grad de noutate şi de unicitate ridicat pentru context naţional şi internaţional.

4. Analiza opţiunilor;

Varianta zero (variantă fără investiţie)

Pentru această variantă am avut în vedere continuarea activităţii beneficiarului fără nicio intervenţie.

Varianta maximă (variantă cu investiţie maximă)

Pentru această variantă am avut în vedere implementarea integrală a investiţiei propuse în vederea atingerii obiectivelor aşteptate. Astfel se vor realiza următoarele investiţii:

� Se vor crea 15 noi laboratoare de CD � Se vor achiziționa 14 echipamente cu o valoare de peste 100.000 euro � Se vor realiza construcții în suprafață de 1.148,54 mp � Se vor crea 14 noi locuri de muncă

Varianta medie (variantă cu investiţie medie)

Pentru această variantă am avut în vedere o investiţie care include toate costurile realiste necesare pentru întreţinere/mentenanţă plus o valoare minimă a costurilor de investiţie sau de îmbunătăţiri necesare evitării sau întârzierii deteriorării sau atingerii unui nivel minim în respectarea conformităţii cu standardele de securitate. Astfel se vor realiza următoarele investiţii:

� Se vor crea 15 noi laboratoare de CD � Se vor achiziționa 14 echipamente cu o valoare de peste 100.000 euro � Se vor realiza construcții în suprafață de 1.148,54 mp � Se vor crea 14 noi locuri de muncă

Dacă luăm în considerare rezultatele financiare ale ICSI prezentate în capitolul pentru ultimii 4 ani şi considerând costurile prohibitive ale echipamentelor în legătură cu domeniul cercetării se poate evidenţia că institutul solicitant nu poate susţine prin fonduri proprii sau potenţiale credite o asemenea invetiţie. Domeniul stocării energiei este absolut unic în România şi se întâmplă ca ICSI Râmnicu Vâlcea să aibă o poziţie exclusivă. În acelaşi timp, complexitatea şi specificul acestor tehnologii fac aproape imposibilă o avansare reală în acest domeniu prin puteri proprii, în special luând în seamă faptul că activităţile propuse încearcă dezvoltarea unor tehnologii ce nu pot fi introduse imediat pe piaţă. Rezultatul este că o acumulare de fonduri ca patrimoniu la valoarea estimată a proiectului este foarte improbabil a se realiza. De aceea, spre deosebire de varianta cu investiţie maximă acestă variantă are în vedere realizarea unor investiţii indentice (acestea fiind investiţii minimale necesare pentru atingerea obiectuvelor proiectului), dar investiţiile s-ar realiza gradual din sursele proprii de finanţare ale ICSI. În această situaţie investiţia s-ar putea realiza în aproximativ de 20 de ani. Multe din echipamente neputând să fie funcţionale la achiziţionare deoarece ar lipsi alte echipamente care să


Pag. 74 din 99

completeze liniile tehnologice. De exemplu s-ar putea realiza în 5 ani construcțiile şi în alţi 15 ani s-ar achiziţiona pe rând echipamentele necesare pentru laboratoare. Riscurile sunt foarte mari la o astfel de abordare deoarece multe din echipamentele identificate astăzi ar putea fi uzate din punct de vedere moral la finalizarea investiţiei în 20 de ani. Altrernativa optimă a fost selectată pe baza următoarelor criterii de analiză:

• criteriul strategic definit pe baza unor consideraţii tehnice şi pe baza politicilor naţionale;

• criteriul economic care asigură atingerea obiectivelor aşteptate la costul cel mai scăzut pe termen lung

• impactul extern pe care proiectul îl are asupra societăţii, a mediului înconjurător

Matricea de evaluare a variantelor Criteriul strategic:

Indicatori de analiză Varianta zero Varianta maximă

Varinata medie

Atingerea unor ţinte privind conformarea cu legislaţia naţională / internaţională / europeană

0 013 0

Atingerea unor ţinte stabilite ca priorităţi la nivel internaţional

0 014 0

Atingerea unor ţinte stabilite ca priorităţi la nivel european

-1 +115 -1

Atingerea unor ţinte stabilite ca priorităţi la nivel naţional

-1 +116 -1

Atingerea unor ţinte stabilite ca priorităţi la nivel regional

-1 +117 -1

Atingerea unor ţinte stabilite ca -1 +118 -1

13

Nu există constrângeri impuse de legislaţia naţională, europeană sau internaţională cărora beneficiarul ar trebui să se conformeze. 14

Nu se cunosc ţinete stabilite la nivel internaţional în acest domeniu 15

See Guideline 1.2. in the ANNEX Community strategic guidelines on economic, social and territorial cohesion, 2007-2013 to the COUNCIL DECISION 2006/702/EC on Community strategic guidelines on cohesion, p. 18 to 23 16

Proiectul duce la îndeplinirea obiectivelor POS CCE, Axa prioritară 2 / Domeniul major de intervenţie 2.2 / Operaţiunea 2.2.1 prin faptul că va fi finanţat un proiect de CD care va genera rezultate aplicabile direct în economie, se reuşeşte prin proiect modernizarea şi dezvoltarea capacităţii şi infrastructurii CDI a ICSI prin creerea capabilităţii ştiinţifice de dezvoltare a tehnologiilor bazate pe lichide criogenice pentru implementarea unor noi forme de energie care implicit vor duce la creşterea calităţii şi diversificarea ofertei de servicii inovative. Indirect prin finanţarea acestui proiect se va contribui la creşterea valorii cheltuielilor totale de CD (GERD) până la 2% din PIB în 2015. În egală măsură proiectul duce la îndeplinirea ţintelor stabilite prin Strategia Energetică A României în Perioada 2007 – 2020, în particular „Promovarea tehnologiilor curate: capturarea si depozitarea CO2 din gazele de ardere a carbunelui, pilele de combustie si utilizarea hidrogenului ca vector energetic” 17

Vezi Planul de Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia 2004-2006


Pag. 75 din 99

priorităţi la nivel local

Total: -0,666 0,666 -0,666 Punctajul a fost calculat după cum urmează: -1 acţiuni cu impact negativ 0 acţiuni cu impact neutru sau fără impact +1 acţiuni cu impact pozitiv Totalul reprezintă media aritimetică a punctajului acordat indicatorilor de evaluare. Criteriul economic:


Varinata medie

creşterea capacităţii de cercetare a ICSI prin dezvoltarea infrastructurii de CD şi atragerea de tineri şi de specialişti de înaltă calificare;

0 3 1

întărirea ofertei de cunoştinte realizată de universităţi şi institute de CD;

1 3 2

stimularea transferului tehnologic bazat pe cooperarea dintre instituţii CD, ICSI şi întreprinderi şi stimularea cererii de inovare a întreprinderilor;

0 3 1

susţinerea formării şi dezvoltării firmelor bazate pe înalte tehnologii dezvoltate de ICSI în domeniul fluidelor criogenice;

1 3 2

dezvoltarea unui pol de excelenţă la nivelul ICSI în domeniul cercetării şi aplicaţiilor pentru fluide criogenice.

1 3 2

Total: 0,600 3,000 1,600 Punctajul a fost calculat după cum urmează: 1 atingerea obiectivelor aşteptate la costul cel mai ridicat pe termen lung 2 atingerea obiectivelor aşteptate la un cost mediu pe termen lung 3 atingerea obiectivelor aşteptate la costul cel mai scăzut pe termen lung 0 nu se pot atinge obiectivele aşteptate Totalul reprezintă media aritimetică a punctajului acordat indicatorilor de evaluare.

18

Vezi Strategia de dezvoltare instituţională a ICSI


Pag. 76 din 99

Impactul extern:


Varinata medie

Impact asupra mediului politic19 0 +1 020

Impact asupra mediului economic 0 +121 0

Impact social

- impact asupra locurilor de muncă -122 +123 024

Impactul tehnologic

- Impact asupra mediului academic şi asupra cercetării ştiinţifice

0 +125 0

- capacitatea de dezvoltare a unor noi tehnologii

0 +1 0

Impact asupra cadrului legislativ 0 026 0

Impact asupra ecosistemelor naturale

- impact asupra florei şi faunei 0 027 0

- impact asupra florei şi funei acvatice

0 0 0

- impact asupra aşezărilor umane 0 128 0

Total: -0,111 0,666 0,000 S-a aplicat modelul de analiză PESTLE prin care sunt analizaţi factori politici, economici, sociali, tehnologici, cadurl legislativ şi impactul asupra mediului. Punctajul a fost calculat după cum urmează: -1 acţiuni cu impact negativ 0 acţiuni cu impact neutru sau fără impact

19

În sensul în care proiectul ar duce la dezvoltarea unor politici publice şi stategii noi sau la completarea celor existente 20

Termenul de realizare al investiţiei este foarte mare şi nu oferă garanţii asupra viabilităţii rezultatelor din punct de vedere al timpului necesar pentru efectuarea cercetării şi dezvoltării unor aplicaţii 21

Rezultatele cercetării vor putea fi preluate pentru aplicaţii cu finalitate economică 22

Intervine plafonarea personalului existent şi probabil migrarea cercetătărilor către alte domenii sau către alte instituţii de cercetare din ţară sau din străinătate 23

Se crează 14 noi locuri de muncă în domeniul cercetării, domeniu european prioritar 24

Se presupune că deşi ar putea să existe fluctuaţii de personal numărul cercetătorilor va rămâne aproximativ acelaşi. Este totuşi posibil ca cercetătorii experimentaţi să migreze şi să fie înlocuiţi de tineri absolvenţi 25

Laboratoarele de cercetare care se vor realiza prin prezentul proiect sunt deschise pentru aplicaţii şi experimente tuturor celor care au nevoie să utilizeze instalaţiile pentru studiul fluidelor criogenice. Aceştia pot proveni atât din mediul universitar, cât şi din alte laboratoare, fie că sunt din România sau din alte state membre ale UE. 26

Nu se pot identifica nevoi de modificare ale cadrului legislativ ca urmare a implementării proiectului sau ca urmare a implementării unor rezultate ale cercetării. Cadrul legislativ actual nu stabileşte restricţii crivind cercetarea în domeniul fluidelor ciogenice. 27

Nu este cazul. Proiectul se realizează în incinta unei platforme industriale deja existente. Nu există emisii în aer, apă sau în sol. 28

Rezultatele cercetării ar putea să identifice noi posibilităţi de generare a energiei electrice bazată pe reactoare de fuziune care să folosească Tritiul extras din apa grea contaminată care provine de la reactoarele de tip CANDU


Pag. 77 din 99

+1 acţiuni cu impact pozitiv Totalul reprezintă media aritimetică a punctajului acordat indicatorilor de evaluare. Concluzii:

Criterii de analiză Varianta zero Varianta maximă

Varinata medie

criteriul strategic -0,666 0,666 -0,666

criteriul economic 0,600 3,000 1,600

Impactul extern -0,111 0,666 0,000

Total: -0,177 4,332 0,934 Scenariul selectat este scenariul pentru care suma mediilor aritimetice, calculate pentru criteriile de analiză, are cea mai mare valoare. Astfel vom opta pentru scenariul maxim care reprezintă altrernativa optimă din punct de vedere strategic, economic şi din punct de vedere al impactului asupra mediului extern pentru atingerea obiectivelor proiectului.

5. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară:

fluxul cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul

cost-beneficiu;

Pe lângă faptul de a fi oportun din punct de vedere economic, un proiect poate fi şi din punct de vedere financiar profitabil, caz în care nu ar trebui cofinanţat din fonduri publice. Analiza financiară de faţă ne va arăta dacă proiectul trebuie să fie cofinanţat. Astfel dacă valoarea financiară a investiţiei (veniturile proiectului minus costurile proiectului), fără contribuţia fondurilor publice, este negativă, atunci proiectul poate fi cofinanţat. În acest caz am avut în vedere ca alocarea solicitată din fonduri publice să nu depăşească suma de bani care face proiectul rentabil, pentru ca să nu apară suprafinanţarea. Vom face referire în continuare la susţinerea financiară şi sustenabilitatea pe termen lung a proiectului, la indicatorii de performanţă financiară, precum şi justificarea pentru volumul asistenţei necesare din fonduri publice. Analiza financiară s-a efectuat pornind de la următoarele premize:

- moneda funcţională considerată a fost ROL. - rata de schimb RON/EUR s-a considerat constantă pe perioada de referinţă; - în estimarea fluxurilor băneşti viitoare nu s-a luat în calcul inflaţia, lucrându-se în

preţuri constante la momentul zero al perioadei de calcul, considerându-se că indicele de creştere a preţurilor, respectiv rata inflaţiei va afecta în aceeaşi măsură atât veniturile cât şi cheltuielile;

- proiecţiile financiare s-au estimat pe o perioadă de 20 de ani;


Pag. 78 din 99

- pentru calculul tarifelor previzionate s-au luat în considerare date din Anuarul statistic al României ca şi tarifele practicate de instituţii publice.

- la stabilirea taxelor care vor trebui pătite de către utilizatorii serviciilor am avut în vedere prevederile articolul 55 din Regulamentul CE 1083/2006 cu privire la “considerarea echităţii legată de prosperitatea relativă a statului membru”. Astfel s-a avut în vedere ca taxele totale plătite de utilizatorii serviciilor să nu depăşească anumite limite acceptate din punct de vedere al capacităţii de plată a utilizatorilor.

- Am luat în considerare aplicarea principiului „poluatorul plăteşte” ca element relevant pentru stabilirea tarifelor pentru utilizatorii direcţi ai investiţiilor care se realizează în infrastructură.

• estimarea veniturilor şi costurilor proiectului şi implicaţiile lor din punct de vedere al fluxului de numerar:

Venituri29 Prezentul proiect nu este un proiect generator de venituri. Infrastructura care se va realiza prin prezentul proiect va fi pusă la dispoziţie cu titlu gratuit cercetătorilor şi universităţilor care vor solicita pe baza unui proiect de cercetare accesul la instalaţii şi laboratoare. Se vor percepe totuşi taxe pentru acoperirea costurilor legate de costurile de operare30. Acestă taxă va include şi costurile necesare conservării infrastructurii create pe perioada în care aceasta nu este utilizată pentru diverse experimente şi aplicaţii. În cadrul analizei financiare nu s-au luat în calcul aceste taxe care ar fi oricum neutralizate de costurile pe care le generează. Cheltuieli Toate cheltuielile care vor fi ocazionate de utilizarea infrastructurii ce se realizează prin prezentul proiect vor fi acoperite de taxa de utilizare. Eventualele economii la costurile de operare realizate vor fi ignorate la „determinarea diferenţei de finanţare” deoarece acestea vor fi compensate de o reducere egală a taxei

29

Proiectele generează propriile lor venituri din vânzarea de bunuri şi servicii de exemplu, tarife pentru alimentarea cu apă, taxa pentru lucrări publice sau acces pe autostradă. Aceste venituri se vor determina prin previzionarea cantităţilor de produse/ servicii furnizate şi a preţurilor lor (analiza cererii). În general, transferurile sau subvenţiile, TVA sau alte taxe indirecte percepute de la consumator nu sunt incluse în determinarea veniturilor viitoare. 30

Costurile de operare cuprind toate plăţile prevăzute pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii care nu sunt de natură investiţională, întrucât acestea sunt realizate în fiecare exerciţiu financiar. Aceste costuri pot să includă: cheltuielile directe de producţie (consumul de materiale şi servicii, personal, întreţinere, costuri generale de producţie), cheltuieli administrative şi generale, cheltuieli de vânzare şi distribuţie. În calculul costurilor de operare, vor fi excluse toate elementele care nu generează o cheltuială monetară efectivă, chiar dacă acestea sunt elemente incluse în mod normal în contabilitate (amortizarea, orice rezerve pentru costurile de înlocuire viitoare, fonduri de rulment).


Pag. 79 din 99

percepute pentru operarea instalaţiilor (acest lucru se va explica în mod corespunzător şi se va susţine cu dovezi pe parcursul perioadei de monitorizare a proiectului). Pe de altă parte, costurile de înlocuire, care urmează să fie suportate în timpul perioadei de analiză (de exemplu, echipamente electromecanice cu o viaţa economică scurtă) sunt incluse în calcularea „diferenţei de finanţat” ca şi costurile de operare şi întreţinere (actualizate).

• determinarea diferenţei de finanţat31 pentru opţiunea selectată şi calcularea în consecinţă a cheltuielilor eligibile ce pot fi cofinanţate din fonduri publice32:

Determinarea ratei diferenţei de finanţat (R):

R = MaxEE / CIA Unde MaxEE reprezintă maximul cheltuielilor eligibile33 = CIA - VNA (art. 55.2) CIA este costul de investiţie actualizat VNA este venitul net actualizat = venituri actualizate – costuri de operare actualizate + valoarea reziduală actualizată

VNA = 0,000 – 0,000 + 0,000 VNA = 0,000 lei

CIA = 44.740.071,00 lei

La un cost al investiţiei de 44.740.071,00 lei şi o rată de actualizare34 d = 5%

MaxEE = 46.977.074,55 – 0

31

Prin “diferenţa de finanţat” se înţelege partea din costul investiţiei propuse (eligibil) care nu poate fi acoperită de veniturile nete rezultate din investiţia care se realizează prin prezentul proiect, ambele exprimate din punct de vedere al valorii lor curente (prezente). Diferenţa între cele două valori este considerată Cheltuială Eligibilă când se aplică ratele de cofinanţare specificate în programul operaţional. Utilizând fluxurile de numerar din secţiunea anterioară, se determină valoarea maxima a subvenţiei UE. 32

în conformitate cu articolul 55.1 al Regulamentului 1083/2006, s-a determinat nivelului maxim al cofinanţării UE, pe baza conceptului „diferenţei de finanţat” aplicabil proiectelor care se consideră că sunt generatoare de venituri. În mod uzual metoda „diferenţei de finanţat” nu se aplică în cazul în care: (1) proiectele nu generează venituri; (2) veniturile nete sunt negative, de exemplu când costurile de operare nu sunt acoperite de veniturile generate de operaţiune. În astfel de cazuri, analiza sustenabilităţii financiare se realizează pentru a determina dacă există fonduri disponibile suficiente pentru acoperirea cheltuielilor în timpul perioadei de analiză. ()3 De asemenea, metoda „diferenţei de finanţat” nu se aplica proiectelor care se supun normelor ajutorului de stat (Articolul 55.6 al Regulamentului 1083/2006). 33

prevederi referitoare la eligibilitatea costurilor de investiţie pot fi găsite în articolul 56 al Regulamentului (CE) 1083/2006 (Regulamentul General pentru instrumente structurale); în articolul 7 al Regulamentului 1080/2006 al Consiliului European (FEDR); şi în articolul 3 al Regulamentului Consiliului 1084/2006 (Fondul de Coeziune). Ca regulă generală, numai cheltuielile efectuate pe parcursul perioadei de programare 2007-2013 sunt eligibile pentru finanţare. De asemenea, constrângerile de eligibilitate sunt prevăzute în ghidul de finanţare. 34

La calcularea „diferenţei de finanţat” s-a folosit aceeaşi perioadă de referinţă şi rata de actualizare care au fost utilizate pentru analizele financiare. Cu toate acestea, fluxul de numerar actualizat determinat pentru a calcula „diferenţa de finanţat”, nu include, elemente cum ar fi amortizarea şi rezervele de contingenţă, după cum specifică în mod clar Document de Lucru nr. 4.


Pag. 80 din 99

MaxEE = 46.977.074,55 lei

R = 46.977.074,55 / 46.977.074,55 R = 1

Determinarea „valorii de decizie” (VD): şi anume a valorii la care se aplică rata de cofinanţare pentru axa prioritară (Art. 41.2)

VD = CE * R Unde CE reprezintă cheltuielile eligibile

VD = 44.740.071,00 * 1 VD = 44.740.071,00 lei

Determinarea subvenţieie UE maxime:

Subvenţia UE = VD * MaxCRpa Unde MaxCRpa este rata maximă de cofinanţare stabilită pentru axa prioritară (Art. 52.7)

Subvenţia UE = 44.740.071,00 * 100% Subvenţia UE = 44.740.071,00 lei

De altfel pentru proiectele care se nu se încadrează în categoria celor generatoare de venituri, nivelul maxim de cofinanţare UE este cel stabilit în cadrul axei prioritare, adică 100%.

• definirea sistemului de finanţare a proiectului şi profitabilitatea sa financiară: Acest lucru este realizat prin luarea în considerare a nivelului de finanţare care poate fi obţinut din FC/FEDR, precum şi din orice alte surse de finanţare (surse naţionale, obligaţiuni, împrumuturi). Unde profitabilitatea financiară a proiectului este de 44.740.071,00 lei pentru o perioadă de 3

ani

• verificarea capacităţii fluxului de numerar previzionat pentru a se asigura funcţionarea adecvată a proiectului şi îndeplinirea obligaţiilor investiţiei şi serviciului datoriei:

Modelul financiar


Pag. 81 din 99

Modelul teorectic aplicat este Modelul DCF - Discounted Cash Flow (Cash Flow Actualizat) - care cuantifica diferenta dintre veniturile si cheltuielile generate de proiect pe durata sa de functionare, ajustand aceasta diferenta cu un factor de actualizare, operatiune necesara pentru a „aduce" o valoare viitoare in prezent, adică la un numitor comun. Prin natura sa, proiectul genereaza venituri scăzute, intrucat tarifele percepute nu vor putea acoperi cheltuielile totale generate de implementarea proiectului, respectiv vor putea acoperi numai cheltuielile de exploatare, nu şi pe cele de investiţii. Valoarea Actualizata Neta (VAN) După cum o va demonstra matematic si formula de mai jos, VAN indica valoarea actuala - la momentul zero - a implementării unui proiect ce va genera in viitor diverse fluxuri de venituri si cheltuieli.

01 )1(

Ik

CFVAN

n

tt −

+=∑

unde: CFt = cash flow-ul generat de proiect in anul "t" - diferenţa dintre veniturile si cheltuielile efective lo= investiţia necesara pentru implementarea proiectului n= durata de funcţionare economică a obiectivului k= rata de actualizare Cu alte cuvinte, un indicator VAN pozitiv arata faptul ca veniturile viitoare vor excede cheltuielile, toate aceste diferente anuale „aduse" in prezent - cu ajutorul ratei de actualizare - si insumate reprezentând exact valoarea pe care o furnizează indicatorul. Rata interna de rentabilitate (RIR) RIR reprezintă rata de actualizare la care VAN este egala cu zero. Altfel spus, aceasta este rata interna de rentabilitate minima acceptata pentru proiect, o rata mai mica indicând faptul ca veniturile nu vor acoperi cheltuielile. Cu toate acestea, o RIR negativa poate fi acceptata pentru anumite proiecte in cadrul programelor de finanţare europene - datorita faptului ca acest tip de investiţii reprezintă o necesitate stringenta, fara a avea insa capacitatea de a genera venituri (sau generează venituri foarte mici): amenajări urbane, drumuri, staţii de epurare, reţele de canalizare, reţele de alimentare cu apa etc. Acceptarea unei RIR financiara negativa este totuşi condiţionată de existenta unei RIR economice pozitiva - acelaşi concept, dar de data aceasta aplicat asupra beneficiilor si costurilor socio-economice. Raportul Beneficiu/Cost Raportul beneficiu-cost este un indicator complementar al VAN, comparând valoarea actuala a beneficiilor viitoare cu cea a costurilor viitoare, inclusiv valoarea investiţiei:

RCB=VP(I)o/VP(O)o


Pag. 82 din 99

Unde: VP(l)o = valoarea actualizata a intrărilor de fluxuri financiare generate de proiect in perioada analizata VP(0)o = valoarea actualizata a ieşirilor de fluxuri financiare generate de proiect in perioada actualizata (inclusiv costurile investitionale) Rata financiară de actualizare Rata financiară de actualizare este utilizată pentru calcularea valorii actualizate a fluxului de numerar obţinut în analiză, în fiecare an, pentru a lua în calcul valoarea în timp a banilor. Aceasta urmăreşte să reflecte costul de oportunitate al capitalului, care poate fi considerat ca venitul ce s-ar fi obţinut din cea mai bună alternativă pentru proiect. Pentru perioada de programare 2007-2013, CE recomandă în Documentul de Lucru nr. 4 o rată de actualizare de 5% în termeni reali ca parametru de referinţă pentru costul de oportunitate al capitalului pe termen lung35. Rata de conversie In vederea stabilirii ratei de conversie, a fost luat in considerare nivelul minim acceptabil, deci costul de oportunitate al capitalului în situaţia in care finanţatorul ar ţine banii într-un depozit bancar. Astfel, rata de conversie nominală care ia in calcul atât nivelul minim al dobânzilor la lei din piaţă, cat si nivelul maxim posibil, va fi următoarea:

Sursa BNR, Vezi Anexa 5 la prezentul Studiu de Fezabilitate. De unde rezulta:

Avg (7,95 %, 15,9%) = 10,15 % Dupa cum s-a menţionat in cadrul subcapitolului care prezintă ipotezele de lucru, rata de conversie trebuie sa fie o rata reala (întrucât estimările sunt efectuate in preturi constante) - i.e. Orizontul de timp Orizontul de timp reprezintă numărul maxim de ani pentru care se fac previziuni. Perioada de referinţă a fost aleasă în baza recomandărilor Comisiei Europene unde perioada de referinţă pentru proiectele din domeniul Energiei este de 15-25 de ani, pentru Apa şi mediu este

35

Este recomandată utilizarea unei rate de 5% în termeni reali pentru toate proiectele, mai puţin în cazul în care se poate justifica temeinic că în anumite situaţii specifice, rentabilitatea medie aşteptată în termeni reali trebuie să fie mai mare decât valoarea de referinţă recomandată, datorită naturii investitorului (pentru a se asigura rentabilitatea corespunzătoare a capitalului privat, de ex. în proiecte PPP) sau datorită rentabilităţii medii obţinute în sectorul/ subsectoarele specifice.


Pag. 83 din 99

de 30, pentru Căi ferate este de 30, pentru Porturi şi aeroporturi este de 30, pentru Drumuri este de 25-30, pentru Industrie este de 10, pentru Alte servicii este de 15 ani. Previziunile referitoare la viitorul proiectului au fost făcute pentru o perioadă apropiată de durata vieţii economice a acestuia şi destul de îndelungată pentru a cuprinde impactul pe termen mediu şi lung. Prin urmare, orizontul de timp a fost stabilit la 25 ani de la finalizarea proiectului. Sustenabilitatea proiectului Pe baza informaţiilor prezentate în subcapitolele anterioare - prognoza veniturilor şi cheltuielilor bugetare ale beneficiarului, evaluarea costurilor investitionale si a celor de operare si întreţinere - se poate evalua acum gradul de sustenabilitate al proiectului (vezi tabelul următor).


Pag. 84 din 99

Tabel ilustrativ cu privire la fluxurile financiare ale proiectului Rata de actualizare = 5% Rata de conversie = 10,15% Anul 0 descrie perioada de realizare a investiţie, iar Anul 1 este primul an de expluatare.

anul Venituri Cheltuieli FN Factorul de actualizare r

FN actualizat

0 44.740,071 -44.740,071 1,000 -44.740,071

1 108,412 108,412 0,000 0,952 0,000

2 144,549 144,549 0,000 0,907 0,000

3 144,549 144,549 0,000 0,864 0,000

4 144,549 144,549 0,000 0,823 0,000

5 144,549 144,549 0,000 0,784 0,000

6 144,549 144,549 0,000 0,746 0,000

7 144,549 144,549 0,000 0,711 0,000

8 144,549 144,549 0,000 0,677 0,000

9 144,549 144,549 0,000 0,645 0,000

10 144,549 144,549 0,000 0,614 0,000

11 144,549 144,549 0,000 0,585 0,000

12 144,549 144,549 0,000 0,557 0,000

13 144,549 144,549 0,000 0,530 0,000

14 144,549 144,549 0,000 0,505 0,000

15 144,549 144,549 0,000 0,481 0,000

16 144,549 144,549 0,000 0,458 0,000

17 144,549 144,549 0,000 0,436 0,000

18 144,549 144,549 0,000 0,416 0,000

19 144,549 144,549 0,000 0,396 0,000

20 144,549 144,549 0,000 0,377 0,000

21 144,549 144,549 0,000 0,359 0,000

22 144,549 144,549 0,000 0,342 0,000

23 144,549 144,549 0,000 0,326 0,000

24 144,549 144,549 0,000 0,310 0,000

25 144,549 144,549 0,000 0,295 0,000

Total 3.577,588 3.577,588 0,000

VAN -44.740,071

RIR -10.2%

C/B 0.83 * au fost luate în considerare doar fluxurile de numerar; adică suma de bani plătită sau primită de proiect. Elementele contabile fără numerar cum sunt amortizarea şi rezervele nu au fost incluse. Fluxul de numerar este prezentat începând cu anul în care este generat, pentru perioada de referinţă dată ** când fluxul de numerar generat în ani diferiţi este adăugat sau dedus, valoarea în timp a banilor va fi luată în considerare prin rate de actualizare predeterminate.


Pag. 85 din 99

*** VFNA/C se determină prin calcularea Valorii Actuale a fluxului de numerar net. RRF/C este rata de rentabilitate corespunzătoare, utilizând rata de actualizare aleasă. Proiectul de faţă se dovedeşte a fi unul sustenabil din punct de vedere financiar, deoarece nu prezintă riscul de a rămâne fără numerar în viitor. Analiza demonstreză capacitatea de a acoperi plăţile an de an prin sursele de finanţare (inclusiv veniturile, precum şi orice fel de transferuri de numerar), pentru întreaga perioadă de referinţă a proiectului. Fluxul de numerar net cumulat este pozitiv pentru toţi anii de analiză. Indicatorii financiari ai proiectului (VAN si RIR) sunt in mod evident negativi întrucât aşa cum s-a mai arătat proiectul nu este generatoar de venituri capabile să acopere şi cheltuielile investiţionale. Acest fapt demonstrează necesitatea solicitării de sprijin comunitar pentru întreaga valoare de investiţie a proiectului. Trebuie făcută observaţia că raportul cost/beneficii calculat mai sus nu include şi costurile de investiţie aşa cum prevedea formula prezentată mai înainte ci se referă numai la costurile de exploatare respectiv veniturile obţinute din exploatare. Valoarea obţinută pentru acest indicator arată faptul că proiectul este viabil în condiţiile obţinerii fondurilor necesare investiţiei, adică pe întreaga perioadă de previziune veniturile din exploatare vor acoperi cheltuielile.

6. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă

economică: valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul

cost-beneficiu;

Analiza economică răspunde dacă „Proiectul contribuie la îndeplinirea obiectivelor politicilor publice sub incidenţa cărora se află?” şi dacă „Încurajează creşterea economică şi stimulează ocuparea forţei de muncă?”. Regula pe care ne fundamentăm raţionamentul analizei este simplă: dacă beneficiile nete pentru societate ale proiectului (beneficii minus costuri) sunt pozitive, atunci societatea este avantajată de proiect deoarece beneficiile sale depăşesc costurile. Prin urmare, proiectul ar trebui să primească asistenţă din fonduri publice şi să fie cofinanţat. Dacă nu, proiectul poate fi respins. Dat fiind faptul că proiectul de faţă nu se înscrie în categoria investiţiilor majore, bugetul fiind sub 25 de milioane de euro, nu vom detalia pe marginea analizei economice.

7. Analiza de senzitivitate;

Prin analiza de senzitivitate definim analiza efectului schimbărilor în valorile estimate folosite în previziunea rezultatelor finale.


Pag. 86 din 99

Scopul analizei de senzitivitate este identificarea variabilelor critice care pot influenţa performanţa financiară a proiectului. Având în vedere ipotezele de lucru asumate în cadrul analizei financiare se aleg acele variabile care se presupune că pot influenţa parametrii calculaţi, se modifică valorile acestora cu +/- 1% şi se recalculează indicatorii de performanţă financiară. Sunt considerate variabile critice acele variabile pentru care o variaţie cu 1% (pozitiva sau negativă) provoacă variaţia ratei interne a rentabilităţii (RIR) cu 1% sau a venitului net actualizat VNAF sau a VNAE cu 5%.

În cazul prezentei investiţii, pentru analiza senzitivităţii s-au luat în considerare două variabile, respectiv cresterea numarului de ore de utilizare a instalatiilor şi costul energiei electrice .

În tabelele următoare este prezentat calculul indicatorilor pentru situaţia scăderii cu 5% a numarului de ore de utilizare şi pentru situaţia creşterii cu 5% a preţului energiei electrice. Rata de actualizare = 5% Rata de conversie = 10,15% Anul 0 descrie perioada de realizare a investiţie, iar Anul 1 este primul an de expluatare.


FN actualizat

0 44.740,071 -44.740,071 1,000 -44.740,071

1 108,412 108,412 0,000 0,952 0,000

2 144,549 144,549 0,000 0,907 0,000

3 144,549 144,549 0,000 0,864 0,000

4 144,549 144,549 0,000 0,823 0,000

5 144,549 144,549 0,000 0,784 0,000

6 144,549 144,549 0,000 0,746 0,000

7 144,549 144,549 0,000 0,711 0,000

8 144,549 144,549 0,000 0,677 0,000

9 144,549 144,549 0,000 0,645 0,000

10 144,549 144,549 0,000 0,614 0,000

11 144,549 144,549 0,000 0,585 0,000

12 144,549 144,549 0,000 0,557 0,000

13 144,549 144,549 0,000 0,530 0,000

14 144,549 144,549 0,000 0,505 0,000

15 144,549 144,549 0,000 0,481 0,000

16 144,549 144,549 0,000 0,458 0,000

17 144,549 144,549 0,000 0,436 0,000

18 144,549 144,549 0,000 0,416 0,000

19 144,549 144,549 0,000 0,396 0,000

20 144,549 144,549 0,000 0,377 0,000

21 144,549 144,549 0,000 0,359 0,000

22 144,549 144,549 0,000 0,342 0,000

23 144,549 144,549 0,000 0,326 0,000

24 144,549 144,549 0,000 0,310 0,000


Pag. 87 din 99

25 144,549 144,549 0,000 0,295 0,000

Total 3.404,140 3.404,140 0,000

VAN -44.740,071

RIR -11.8%

C/B 0.86


Pag. 88 din 99

În tabelele următoare este prezentat calculul indicatorilor pentru situaţia creşterii cu 5% a numarului de ore de utilizare a instalatiilor de cercetare şi pentru situaţia scăderii cu 5% a preţului energiei electrice. Rata de actualizare = 5% Rata de conversie = 10,15% Anul 0 descrie perioada de realizare a investiţie, iar Anul 1 este primul an de expluatare.


FN actualizat

0 44.740,071 -44.740,071 1,000 -44.740,071

1 108,412 108,412 0,000 0,952 0,000

2 144,549 144,549 0,000 0,907 0,000

3 144,549 144,549 0,000 0,864 0,000

4 144,549 144,549 0,000 0,823 0,000

5 144,549 144,549 0,000 0,784 0,000

6 144,549 144,549 0,000 0,746 0,000

7 144,549 144,549 0,000 0,711 0,000

8 144,549 144,549 0,000 0,677 0,000

9 144,549 144,549 0,000 0,645 0,000

10 144,549 144,549 0,000 0,614 0,000

11 144,549 144,549 0,000 0,585 0,000

12 144,549 144,549 0,000 0,557 0,000

13 144,549 144,549 0,000 0,530 0,000

14 144,549 144,549 0,000 0,505 0,000

15 144,549 144,549 0,000 0,481 0,000

16 144,549 144,549 0,000 0,458 0,000

17 144,549 144,549 0,000 0,436 0,000

18 144,549 144,549 0,000 0,416 0,000

19 144,549 144,549 0,000 0,396 0,000

20 144,549 144,549 0,000 0,377 0,000

21 144,549 144,549 0,000 0,359 0,000

22 144,549 144,549 0,000 0,342 0,000

23 144,549 144,549 0,000 0,326 0,000

24 144,549 144,549 0,000 0,310 0,000

25 144,549 144,549 0,000 0,295 0,000

Total 3.577,588 3.577,588 0,000

VAN -44.740,071

RIR -10.7%

C/B 0.84 După cum se poate observa, o scădere cu 5% a numarului de ore de utilizare duce la o scădere a RIR cu peste 15%, respectiv de la -10,2% la -11,8%, deci variabila a fost corect selectată, ea reprezentând cea mai critică variabilă pentru sistem şi în practică trebuie acordată o foarte mare importanţă demersurilor care trebuie făcute pentru ca ICSI să beneficieze de sistem, mai


Pag. 89 din 99

ales că situaţia ar deveni chiar dramatică în cazul în care scăderea acestui factor ar fi nu de 5% ci de 10-20%. Preţul energiei electrice nu are o influenţă la fel de mare asupra RIR, variaţia sa cu 5% producând o variaţie egală cu 4,8% a acestuia, ceea ce arată că tariful a fost ales corect, putând să acopere şi eventuale variaţii ale costurilor.

8. Analiza de risc.

Analiza de risc cuprinde informaţii asupra variabilelor critice, valoarea de comutare în fiecare caz, factorii relevanţi şi măsurile legate de schimbările în aceste variabile critice, precum şi estimarea distribuţiei probabilităţii pentru indicatorii de profitabilitate financiară sau, dacă nu este posibil, simpla lor valoare în cadrul scenariilor optimist şi pesimist. Luând în considerare rezultatele obţinute la analiza de senzitivitate, orice variabilă a proiectului pentru care variaţia cu 1% va produce o modificare cu mai mult de 5% în valoarea de bază a VNAF sau VNAE va fi considerată o variabilă critică, pentru care se va calcula aşa numita valoare de comutare, care reprezintă variaţia (în procente) a variabilei critice care face ca indicatorul de performanţă analizat (VNAF sau VNAE) să treacă prin zero. Se trece după aceea la estimarea distribuţiei probabilităţii pentru indicatorii de profitabilitate, pas care implică o evaluarea calitativă a factorilor relevanţi care pot afecta valorile variabilelor critice, precum şi măsurile incluse deja în proiect pentru a reduce impactul acestor factori. Principalele riscuri ce pot interveni in derularea proiectului sunt: Riscuri tehnice Riscurile interne sunt acele riscuri legate de proiect si care pot aparea in timpul si/sau ulterior fazei de implementare:

� Executarea necorespunzatoare a unora dintre lucrarile de constructii; � Nerespectarea graficului de executie; � Organizarea deficitara a fluxului informational intre diferitele entitati implicate in

implementarea proiectului; � Cresterea costurilor investitionale datorita lucrarilor de executie; � Lipsa capacităţii financiare a beneficiarului de a suporta costurile operaţionale.

În cazul materializarii acestor riscuri in perioada de implementare a proiectului, se impune identificarea si adoptarea de catre beneficiarul proiectului şi de către principalele entitati implicate în proiect a unor solutii adecvate, atat din punct de vedere financiar, cat si din punctul de vedere al respectarii termenelor prevazute. Pentru prevenirea riscurilor interne beneficiarul proiectului va lua măsuri de natura administrativa cum ar fi: selectarea adecvata a proiectantului si companiei de constructii, intocmirea unui contract clar si strict, selectarea unui inginer cu experienta in domeniu, etc.


Pag. 90 din 99

Riscurile externe sunt acele riscuri aflate in stransa legatura cu mediul socio-economic si cel politic, avand o influenta considerabila asupra proiectului propus. Riscuri financiare

� cresterea inflatiei; � deprecierea monedei nationale; � scaderea veniturilor populatiei; � deteriorarea infrastructurii locale; � cresterea preturilor la materiile prime si energie; � cresterea ratei dobanzilor;

Riscuri instituţionale

� cresterea costurilor cu forţa de munca; � lipsa personalului calificat;

Riscurile externe sunt mai greu de anihilat cu atat mai mult cu cat ele se produc independent de actiunile intreprinse de managerul de proiect (beneficiarul) sau de celelalte entitati implicate.

Sursele de finanţare a investiţiei Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile şi alte surse legal constituite. În particular pentru această investiţie se are în vedere obţinerea unor fonduri din: PROGRAMUL OPERAŢIONAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE 2007-2013, Axa prioritară 2 – Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare, Domeniul major de interventie 2.2 – Investiţii în infrastructura de CDI, Operaţiunea 2.2.1: Dezvoltarea infrastructurii CD existente şi crearea de noi infrastructuri CD (laboratoare, centre de cercetare).

Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

1. Număr de locuri de muncă create în faza de execuţie;

Sef santier 1 Responsabil Tehnic de Execuţie, certificat MDLPL construcţii civile 1 Protectia Muncii si managementul calităţii 1 muncitori calificati (dulgheri, fierar-betonisti, zidari, faiantari etc) 59 muncitori necalificati 19 mecanici utilaje constructii (sofer auto, macaragiu, sofer buldozer etc) 11 Ingineri (electrice + HVAC) 2


Pag. 91 din 99

Ingineri (termice + sanitare) 2 mecanici utilaje constructii 4 Diriginte de șantier 1

2. Număr de locuri de muncă create în faza de operare.

Se creaza 14 noi locuri de muncă în activitatea de cercetare

Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei

1. valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei)

(în preţuri - luna, anul, 1 euro = 4,4048 lei la 31.07.2013), Valoarea totala 44.497,724 Mii RON Echivalent in Euro 10.102,099 Mii € Din care C + M 10.413,351 Mii RON Echivalent in Euro 2.364,092 Mii € S-au avut în vedere doar costurile aferente realizării construcției și achiziției de echipamente cf Deviz General întocmit în baza HG 28/2008, fără a calcula și celelalte cheltuieli ale proiectului.

2. eşalonarea investiţiei (INV/C+M):

anul I 10.413,351 Mii RON * am avut în vedede doar C+M

3. durata de realizare (luni);

-Durata efectivă de realizare a investitiei: 16 luni


Pag. 92 din 99

4. capacităţi (în unităţi fizice şi valorice);

Terasamente

Nr. Crt. Denumire U.M. Cant.

1 2 3 4

…….

Săpături mc 3500

Sprijiniri mp 600

Pernă de balast 1m grosime mc 800

Umpluturi mc 2200

Compactări mc 3000

Constructii: rezistenta (fundatii, structura de rez istenta) si arhitectura (inchideri exterioare, compartimentari, finisaje)


1 2 3 4

…….

Fundații mc 550

Structura de rezistență mc 300

Armătură kg 50000

Cofraje mp 3000

Sprijiniri cofraje mp 900

Zidărie cărămidă mc 250

Mortare şi tencuieli mc 100

Compartimentări cu rigips mp 200

Placaj Alucobond mp 800

Tâmplărie exterioară PVC 7 camere tripan mp 620

Uşă armonică mp 20

Tâmplărie interioară PVC 5 camere tripan mp 300

Pardoseli-mochetă mp 280

Pardoseală antiacidă mp 270

Pardoseli piatră naturală mp 570

Pardoseala tehnologică mp 225

Terase circulabile-strat difuzie mp 500

Terase circulabile-barieră de vapori mp 500

Terase circulabile-izolaţie termică mp 500

Terase circulabile-membrană impermeabilă mp 500

Terase circulabile-şapă armată mp 500

Terase circulabile-gresie antiderapantă mp 500

Trotuare mp 150


Pag. 93 din 99

Acoperiş curbat Glulam mp 350

Învelitoare, jgheaburi și burlane 50euro/mp mp 350

Plafoane casetate mp 850

Tencuieli uscate mp 1800

Vopsitorii mp 1800

Faianţă mp 160

Lambriu lemn natur amfiteatru mp 100

Lambriu PFL poros+material textil (fiecare) mp 240

Jaluzele verticale mp 800

Confecţie metalică kg 400

Schelă de faţadă mp 1200

Balustradă inox ml 500

Izolatii


1 2 3 4

…….

Izolații exterioare mp 1300

Izolații interioare mp 100

Instalatii electrice


1 2 3 4

…….

Cabluri 0,4 kV ml 8000

Aparataj electric buc. 250

Corpuri de iluminat buc. 300

Tablouri electrice buc. 30

Priză de pământ naturală ml 300

Instalaţie paratrăsnet cu tijă şi captator buc. 1

Instalatii sanitare


1 2 3 4

…….

Trasee alimentare cu apă ml 150

Trasee canalizare menajeră ml 50

Canalizare substanțe nocive ml 50


Pag. 94 din 99

Obiecte sanitare buc. 60

Instalatii de incalzire, ventilare, climatizare, PS I, radio-tv, intranet


1 2 3 4

…….

Trasee încălzire tur/retur ml 1000

Tubulatură ventilații/climatizare și dispozitive de administe/evacuare ml 500

Instalații internet-cablu optic și FTP ml 200

Instalaţie detecţie și avertizare gaze periculoase, iincendiu, inundatie, acces, antiefractie

ans. 1

Instalatii de alimentare cu gaze naturale


1 2 3 4

…….

Trasee alimentare centrală termică ml 10

Trasee alimentare laboratoare chimie ml 40

Montaj utilaje si echipamente tehnologice


1 2 3 4

…….

Montaj și manopere aferente construcțiilor % 30%

Montaj și manopere aferente Concentrator solar % 30%

Utilaje si echipamente tehnologice


1 2 3 4

…….

Instalații ventilare și climatizare buc 1

Instalații termice buc 1

Utilaje si echipamente de transport


Pag. 95 din 99


1 2 3 4

…….

…….

Dotari


1 2 3 4

…….

Dotări PSI buc. 1

Hidranţi cu pulberi buc. 20

Stocare chimic ă

XRD buc. 1

Analizor elemental cu Ultramicrobalanță inclusă buc. 1

AFM- Raman buc. 1

Karl Fisher buc. 1

Agitator mecanic buc. 1

Cuib buc. 1

Vâscozimetru buc. 1

Baie ultrasunete buc. 1

Granulometru buc. 1

pH-metru buc. 1

Reactor de presiune ridicată buc. 1

Calorimetru de reacție buc. 1

Balanta de precizie buc. 1

Masă pentru balanță de precizie buc. 1

Dulap materiale chimice buc. 1

Rafturi materiale chimice buc. 1

Ultracentrifuga buc. 1

Cuptor tubular buc. 1

Reactor cu microunde buc. 1

Sistem de refrigerare buc. 1

mese și scaune pentru laboratoare de chimie buc. 6

nișe cu exhaustare buc. 2

Stocare electrochimic ă

Potentiostat multicanal buc. 1

Sistem de testare baterii buc. 1

Nanovolmetru buc. 1

Sursa de alimentare de putere cu eficienta ridicata buc. 1

Electrometru rezistenta ridicata buc. 1

Sursa calibrata de curenti ridicati buc. 1

Osciloscop 8 GHz buc. 1


Pag. 96 din 99

Sistem Charger / Invertor buc. 1

RACK buc. 2

Instalatie CVD buc. 1

Baterie butelii buc. 3

Cuptor tubular rotativ buc. 1

Moara automatica cu bile si recipiente multiple buc. 1

Omogenizator rotativ pentru solutii lichide buc. 1

Procesor ultrasonic pentru lichie chimice pentru omogenizare si dispersarea particulelor solide in lichide

buc. 1

Unitate de amestecare manuala de laborator cu masa de vibratie si pompa de vid buc. 1

Unitate de mixare pentru cercetare & dezvoltare buc. 1

Sistem de depunere compact buc. 1

Presa de roluit buc. 1

Sistem mecanic de profilare si taiere a foliilor de electrozi buc. 1

Sistem de profilare tip elicoidal cu cap dublu buc. 1

Sistem de profilare pentru baterii tip ”pungă” buc. 1

Sistem de taiere semi-automat pentru electrozi buc. 1

Glove Box buc. 1

Masina de sudat in puncte pentru capetele bateriiei buc. 1

Sistem desktop de sudura ultrasonica buc. 1

Mașină de gâtuire la capete buc. 1

Unitate de profilare pentru baterii paralelipipedice buc. 1

Echipament mecanic de profilare ansamblu baterii cu presa electrica buc. 1

Sistem de etansare pentru baterii tip „punga” buc. 1

Mașină de umplere cu electrolit buc. 1

Alte costuri buc. 1

Camera de difuzie pentru electrolit buc. 1

Etansator cu vid compact pentru preparare celule Litiu-polimer buc. 1

Analizor de baterii cu 8 canale buc. 1

Sistem de procesare ionică tip Etching buc. 1

Stocare termic ă

Concentrator solar buc. 1

Concentrated-Solar-Technology Monitoring Package buc. 1

eMEGAsim Real-Time Turnkey system buc. 1

MATLAB + SIMULINK buc. 1

Stație grafică buc. 1

Suită software pentru ... buc. 1

ANSYS HPC Pack buc. 1

Sistem de analiza termica simultana buc. 1

Spectrofotometru in infrarosu cu transformata Fourier buc. 1

Grup prototipare

Centru de prelucrare vertical in 5 axe buc. 1

Electostivuitor buc. 1

Sistem de sudură orbitală buc. 1

Printer 3D buc. 1

Scanner 3D buc. 1

Echipament gravură cu laser buc. 1


Pag. 97 din 99

Imprimantă/Scaner color A0 buc. 1

Pachet software proiectare / execuție tip CAD/CAM buc. 1

Stație grafică buc. 1

Grup suport transfer tehnologie

Calculatoare buc. 2

Infrastructur ă suport

Calculatoare buc. 14

Multifuncționale color buc. 3

Set mobilier birou director (masă, scaun, 2 x scaune vizitator, 2 x dulapuri) buc. 1

Set mobilier sală ședințe (masă 10 persoane, 8 scaune, dulapuri) buc. 1

Set mobilier birouri (birou, casetiera, dulap) buc. 20

Mese de lucru buc. 14

Scaune pentru birouri și mese de lucru buc. 34

Set mobilier sectretariat (recepție, casetieră, 2 dulapuri, scaun) buc. 1

Set mobilier oficiu buc. 2

Frigider oficiu buc. 2

Cuptor cu microunde oficiu buc. 2

Sistem telefonie IP minim 18 utilizatori buc. 1

Infrastructură rețea supraveghere video buc. 1

Infrastructură rețea LAN buc. 1

Compresor cu uscător refrigerator și recipient de aer sub presiune buc. 2

Sistem UPS buc. 1

Amfiteatru multifunc țional

Sistem de sonorizare buc. 1

Sistem de proiecție buc. 1

Ecran de proiecție buc. 1

Set mobilier prezidiu (2 mese, 4 scaune, 1 pupitru) buc. 1

Scaune cu suport de scris buc. 80

5. alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată

investiţia, după caz.

Nu este cazul.

Avize şi acorduri de principiu


Pag. 98 din 99

1. avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea şi oportunitatea

investiţiei;

2. certificatul de urbanism;

3. avize de principiu privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi electrică,

gaz metan, apă-canal, telecomunicaţii etc.);

4. acordul de mediu;

5. alte avize şi acorduri de principiu specifice.


Pag. 99 din 99

Capitolul B. Piese desenate

7-1 Studiu de fezabilitate v1-26-07-2013

Documents

Transcript of 7-1 Studiu de fezabilitate v1-26-07-2013