61-Poaceae
2
61-fam. Poaceae Ordinul Poales sau Graminales include familia Poaceae sau Gramineae din care fac parte specii de plante ierboase, anuale sau perene (rar lemnoase – Bambusa arundinacea sau Sasa palmata). Prezintă două tipuri de rădăcini: embrionare (care dispar de timpuriu) şi adventive, care au aceeaşi lungime şi grosime (sistem fasciculat sau fibros de rădăcini). Tulpina este aeriană este cilindrică, formată din noduri şi internoduri. Când este goală la interior, acest tip de tulpină se numeşte culm (pai). Se ramifică numai la extremităţi: la nodurile bazale apar fraţi, iar în vârf se formează inflorescenţe. Multe graminee au şi tulpini subterane, sub formă de rizomi sau stoloni subterani. Frunzele sunt alcătuite dintro teacă (vagină), care înveleşte internodul şi limb (lamina), de formă liniară şi cu nervuri paralele. Anexele frunzelor sunt urechiuşele sau auriculele (două expansiuni laterale la baza limbului) şi ligula (o excrescenţă membranoasă sau sub formă de peri , la baza limbului, acolo unde se uneşte cu teaca). Florile sunt, în general, bisexuate, rar unisexuate şi se grupează în inflorescenţe elementare numite spiculeţe. Acestea se grupează în diverse moduri, formând inflorescenţele compuse: spic compus, alcătuit dintr-un ax principal (rahis), cu noduri mai proeminente (numite călcâie) şi internoduri. La călcâie se inseră spiculeţe sesile uni- sau multiflore (Triticum, Hordeum, Secale, etc.); panicul cu spiculeţe, cu rahisul lung şi de mai multe ori ramificat, la vârful ultimelor ramificaţii fiind spiculeţe uni- sau multiflore (Avena, Festuca, Oryza, etc.); racem cu spice (spic fals sau panicul spiciform), cu spiculeţe care se inseră pe un rahis scurt ramificat prin intermediul unor pediceli scurţi mai mult sau mai puţin egali (Phleum, Setaria, etc.); umbelă cu spiculeţe (spic digitat), cu ramificarea rahisului în axe umbeliforme, care se află în vârful tulpinii, pe aceste axe inserându-se spiculeţele mai mult sau mai puţin sesile (Digitaria, Cynodon, etc.); spadix cu spiculeţe, cum este inflorescenţa femelă de la Zea mays, formată dintr-un ax gros pe care se inseră sesil spiculeţele femele, în nişte alveole ale rahisului. Spiculeţul este o unitate elementară care intră în alcătuirea acestor tipuri de inflorescenţe compuse. Acesta este alcătuit dintr-un
-
Upload
braghis-elena -
Category
Documents
-
view
214 -
download
1
description
sistematica
Transcript of 61-Poaceae
61-fam. PoaceaeOrdinul Poales sau Graminales include familia Poaceae sau Gramineae din care fac parte specii de plante ierboase, anuale sau perene (rar lemnoase Bambusa arundinacea sau Sasa palmata). Prezint dou tipuri de rdcini: embrionare (care dispar de timpuriu) i adventive, care au aceeai lungime i grosime (sistem fasciculat sau fibros de rdcini). Tulpina este aerian este cilindric, format din noduri i internoduri. Cnd este goal la interior, acest tip de tulpin se numete culm (pai). Se ramific numai la extremiti: la nodurile bazale apar frai, iar n vrf se formeaz inflorescene. Multe graminee au i tulpini subterane, sub form de rizomi sau stoloni subterani. Frunzele sunt alctuite dintro teac (vagin), care nvelete internodul i limb (lamina), de form liniar i cu nervuri paralele. Anexele frunzelor sunt urechiuele sau auriculele (dou expansiuni laterale la baza limbului) i ligula (o excrescen membranoas sau sub form de peri , la baza limbului, acolo unde se unete cu teaca). Florile sunt, n general, bisexuate, rar unisexuate i se grupeaz n inflorescene elementare numite spiculee. Acestea se grupeaz n diverse moduri, formnd inflorescenele compuse: spic compus, alctuit dintr-un ax principal (rahis), cu noduri mai proeminente (numite clcie) i internoduri. La clcie se inser spiculee sesile uni- sau multiflore (Triticum,Hordeum, Secale, etc.); panicul cu spiculee, cu rahisul lung i de mai multe ori ramificat, la vrful ultimelor ramificaii fiind spiculee uni- sau multiflore (Avena, Festuca, Oryza, etc.); racem cu spice (spic fals sau panicul spiciform), cu spiculee care se inser pe un rahis scurt ramificat prin intermediul unor pediceli scuri mai mult sau mai puin egali (Phleum, Setaria, etc.); umbel cu spiculee (spic digitat), cu ramificarea rahisului n axe umbeliforme, care se afl n vrful tulpinii, pe aceste axe inserndu-se spiculeele mai mult sau mai puin sesile (Digitaria, Cynodon, etc.); spadix cu spiculee, cum este inflorescena femel de la Zea mays, format dintr-un ax gros pe care se inser sesil spiculeele femele, n nite alveole ale rahisului. Spiculeul este o unitate elementar care intr n alctuirea acestor tipuri de inflorescene compuse. Acesta este alctuit dintr-un ax, la nodurile cruia se inser florile. La baza fiecrui spicule se afl 2-3bractee, numite glume, care acoper parial sau total spiculeul. Spiculeele pot fi uniflore (Oryza) sau multiflore (Triticum) i la majoritatea gramineelor spontane. Floarea este pe tipul 3 i este protejat de 2 palee: una inferioar, convex, de obicei aristat (omologat cu bracteea), numit lema; una superioar, concav, bicarenat, membranoas i de obicei nearistat, numit palee. Lema i paleea nchid prilereproductoare ale florii. La baza ovarului se afl 2-3 scvame mici, numite lodicule (care se pare c reprezint perigonul rudimentar). Polenizarea este anemofil sau direct (la plantele autogame). Fructul este o cariops, care poate fi gola (la Triticum) sau mbrcat de palee (la Hordeum, Oryza). Smna este albuminat i prezint tegument, embrion i endosperm.Unele specii conin n structura lor biochimic alcaloizi, glicozizi, saponine, uleiuri volatile etc. Din aceast familie fac parte peste 550 genuri, cu aproximativ 10.000 specii, foarte rspndite pe tot globul, unele alctuind predominant anumite formaiuni vegetale (pajiti, stufriuri, buruieniuri, etc.). Familia Poaceae se divide n trei subfamilii: Bambusoideae, Pooideae i Panicoideae.Cartea Rosie: din fam.poaceae: sadina -Chrysopogon gryllus, kelerie moldoveneasca - Koeleria moldavica, firuta multicolora - Poa versicolor.
