mehedinþean

"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

ObiectivScaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XX Nr. 957

6 DECEMBRIE 2018 16 pagini * 1,00 leu

Reuniunea comunã a GuvernuluiRomâniei ºi a colegiului Comisarilor, organizatãîn mod tradiþional înaintea preluãrii PreºedinþieiConsiliului Uniunii Europene de cãtre un statmembru, a avut loc astãzi la Bruxelles.

Reuniunea Guvernului României ºia Colegiului comisarilor europeni

CONTINUARE ÎN PAGINA 12

Principalul obiectiv al întrevederii a fost acela dea prezenta liniile majore ale Programului deprioritãþi în perspectiva Preºedinþiei române aConsiliului UE . În acelaºi timp, reuniunea a oferitocazia realizãrii unui schimb de opinii cu membriicolegiului pe principalele tematici europene. Prim-ministrul României a asigurat comisariieuropeni cã România este deplin pregãtitã pentrureluarea mandatului de Preºedinþie a ConsiliuluiUE, de la 1 ianuarie 2019, ºi a reiterat angajamentulºi voinþa noastrã de a exercita o Preºedinþieeficientã ºi pragmaticã. De asemenea, a exprimat

voinþa României de a contribui, de o manierãconstructivã, la definirea ºi promovarea interesuluicomun european, la asigurarea unitãþii ºi coeziuniiîntre statele membre, precum ºi la reapropiereacetãþenilor de Uniunea Europeanã. Reamintindmotto-ul Preºedinþiei române a Consiliului,Coeziunea – o valoare comunã europeanã, VioricaDãncilã a subliniat încã o datã cã, pe duratamandatului sãu, România va promova cuprecãdere o politicã de coeziune care sã rãspundãnevoii sporite de convergenþã economicã, socialãºi teritorialã.

Meritele Instituþiei Prefectului – JudeþulMehedinþi sunt în mod cert recunoscute la nivelulconducerii Ministerului Afacerilor Interne, avândîn vedere cã instituþia a fost selecþionatã pentruacordarea ”Emblemei de onoare a MinisteruluiAfacerilor Interne” unui salariat din cadrul acesteia.Astfel, prefectul judeþului, domnul NicolaeDRÃGHIEA, a înmânat cu mândrie preþioasadistincþie domnului Ecobici Tiberiu, funcþionarpublic al instituþiei.

Emblema de onoare a MAI,la Prefectura Mehedinþi

Biroul de presã

CITIÞI ÎN PAGINA8Revolta româneascã împotriva dubleimãsuri a Comisiei Europene

social - politicOBIECTIV mehedinþean 06 - 12.12.2018pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www.obiectiv-mehedintean.ro

În fiecare an, pe datade 8 decembrie, sãrbãtorimZiua legii fundamentale astatului român. Legea carereglementeazã principiilegenerale de organizare astatului, drepturile, libertãþileºi îndatoririle fundamentaleale cetãþenilor ºi autoritãþilepublice fundamentale. Legeafãrã de care un stat n-arputea funcþiona. Pe 8decembrie sãrbãtorim ZiuaConstituþiei României. Din anul 1866 ºi pânã în prezent, statul român a cunoscut ºapteconstituþii distincte. Vorbim, în primul rând, de Constituþia din 1866,scrisã dupã model belgian. Aceasta reprezintã prima mare realizarea principelui Carol I. Constituþia a suferit modificãri, dupãrecunoaºterea Independenþei României, în 1879 dar ºi în 1884, dupãce a fost proclamat Regatul României. Marea Unire din 1918 a impus realizarea unei noi Constituþii, ceadin 1923, care a funcþionat în perioada interbelicã, pânã în 1938. Prinaceasta, România era definitã drept monarhie constituþionalã, statnaþional, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. În timpul regimului comunist, instalat dupã abdicarea RegeluiMihai, au existat trei constituþii. Cea din 1948, prin care Româniadevine Republica Popularã Românã. A doua constituþie comunistãeste cea din 1952, prin care se produc modificãri importanteadministrative. Iar Constituþia din 1965 reprezintã o desprindereimportantã de blocul sovietic, iar odatã cu revizuirea din 1974 seinstituie funcþia de preºedinte al þãrii. Constituþia României, prima de dupã Revoluþia din decembrie1989, a fost adoptatã de Adunarea Constituantã, la data de 21noiembrie 1991 ºi aprobatã prin referendumul naþional de la 8decembrie, acelaºi an, cu o majoritate semnificativã. Constituþiaadoptatã în 1991 a fost modificatã ºi completatã prin Legea derevizuire a Constituþiei României nr. 429/2003. Aceasta a fostaprobatã prin referendumul naþional din 18 - 19 octombrie 2003ºi a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003. Ziua Constituþiei României se sãrbãtoreºte de 23 de ani. Pe 13noiembrie 1995, a fost adoptatã propunerea legislativã privindproclamarea “Zilei Constituþiei României” pentru data de 8 decembrie. De Ziua Constituþiei României, ne gândim la cât de important este sãrespectãm acest act fundamental. Chiar Articolul 16 al Constituþieistipuleazã faptul cã nimeni nu este mai presus de lege. Toþi suntemegali în faþa legii ºi a autoritãþilor publice. Este important sã te simþi egal,sã trãieºti într-o þarã liberã, sã-þi fie respectate drepturile ºi libertãþile.

Vã mulþumesc!Deputat PSD Mehedinþi, Prof. Alina Teiº

Ziua Constituþiei României

A trecut ºi 1 decembrie, amsãrbãtorit ºi Centenarul. Mai ales înaceste douã luni din urmã s-au înteþitmanifestãrile consacrate sãrbãtoririicelor 100 de ani de la Marea Unire. Am vãzut de toate în perioada aceasta:logouri cu “Sãrbãtorim împreunã”, cãrþi,emisiuni tv, simpozioane, ziare ºi reviste,expoziþii, concerte, discursuri, marºuriºi parãzi. Fiecare comunitate a celebratdupã puteri ºi inspiraþie cei 100 de anitrecuþi de la un moment de magnificãforþã istoricã: Unirea cea mare. În “buna” tradiþie autohtonã, a doua ziuitãm repede toate declamaþiile despreunitate, solidaritate, sacrificiu, istorie, ºine reluãm vechile obiceiuri. De ce unastfel de moment, Marea Unire, nu emenit sã rãmânã prea multã vreme îninimile noastre? De ce toatesemnificaþiile marelui act istoric parpentru mulþi dintre noi simple lecþii deistorie citite într-o carte sau audiate într-un amfiteatru, ºi nu sunt cu adevãratfundamente de vibraþie, de ardoare, decredinþã autenticã? Ne trec parcã mult

EcourileCentenarului

prea repede, ca episoadele de febrã,momentele de entuziasm patriotic, clipelede românism pur ºi incandescent. La drept vorbind, ce sã ne ºi alimentezeacest fior de patriotism pur? Parãzile ?Discursurile puerile ºi insipid predictibileale politicienilor? Starea generalã anaþiunii, fundatã mai degrabã pe marasmºi disensiune? Nu avem multe motive sãcultivãm în noi, la drept vorbind, mândriade a fi român, în condiþiile în care foartemulþi dintre noi trãiesc ºi muncesc în afaragraniþelor þãrii. În condiþiile în carepoliticienii noºtri de azi nu fac mare lucruîn afara unui rãzboi intern asiduu, uniicontra altora, zi de zi ºi ceas de ceas. Cinesã dea exemplul unitãþii ºi solidaritãþiinaþionale? Cine sã dea mãsura coeziuniinoastre ca popor, odatã ce onorabilanoastrã clasã politicã seamãnã tot mai multcu o vânãtoare de capete? Vorbim de Centenar, de Marea Unire,de semnificaþii, dar când te uiþi în micanoastrã realitate româneascã trasatã deacþiunile ºi gesturile politicienilor nuvezi decât aversiune, dezbinare,absurditate. Nu e zi de la Dumnezeu încare sã nu deschizi televizorul ºi sã nuvezi o acuzaþie, o ceartã, un accent deviolenþã verbalã. Mediul românesc deazi, în atmosfera încã vie a Centenarului,nu seamãnã deloc cu atmosferaromâneascã de acum o sutã de ani, cândmarile noastre idealuri de uniunenaþionalã au gãsit expresia reuºitei. ªiau gãsit-o pentru cã au avut ºi politicienipatrioþi adevãraþi, uriaºi, fãrã seamãn.

În ªedinþa Guvernului din 29noiembrie 2018, desfãºuratã la Alba

Iulia, a fost aprobatã înfiinþarea CaseiRomâne de Comerþ Agroalimentar“UNIREA”, în contextul aniversãrii

centenare a Marii Uniri a României. Casa Românã de ComerþAgroalimentar “UNIREA” este osocietate comercialã de interes naþional,menitã sã contribuie pro-activ laimplementarea politicii agricolenaþionale, prin valorificarea integratã ºiintegralã a potenþialului agricol de caredispune România, respectând direcþiile

Înfiinþarea CaseiRomâne de Comerþ

Agroalimentar“UNIREA”

strategice ale Politicii Agricole Comunea Uniunii Europene ºi prevederileProgramului de Guvernare. Astfel, secreeazã un mecanism naþional care vaasigura achiziþia, sortarea, procesareaprimarã, standardizarea ºi distribuþiacãtre reþele comerciale interne sau deexport. Casa de Comerþ Agroalimentarse bazeazã pe 3 piloni destructurare ºi dezvoltare:- O reþea naþionalã, în profilteritorial de clustere agricole,care va integra la nivelul uneiasau mai multor UAT-uri, resurselelocale de producþie agricolã ºi

continuare în pag. 7

evenimentOBIECTIV mehedinþean 06 - 12.12.2018 pag. 3

Manifestãrile au fostorganizate de cãtre PrefecturaJudeþului Mehedinþi, ConsiliulJudeþan Mehedinþi prin CentrulCultural „Nichita Stãnescu”,Primãria Drobeta Turnu Severin ºiPalatul Culturii „Teodor Costescu”.Cu aceastã ocazie ºi în municipiulde reºedinþã al judeþului Mehedinþiau avut loc evenimente culturalartistice deosebite, dar ºi depuneride coroane, paradã militarã, aºacum meritã un asemenea momentîn viaþa noastrã ºi a þãrii.

În cadrul manifestãrilor au avut locspectacole de muzicã popularã ºimuzicã uºoarã pe scena amenajatãpe strada Criºan, dar ºi un spectacolinedit, chiar de 1 Decembrie, peesplanada Palatului Culturii „TeodorCostescu”, prezentat de GabrielaPogaci, cu momente speciale,telegrama Regelui Ferdinand cititã deValentin Vasilescu, grupul„Cununiþa” coordonat de prof. DoinaDurdan, al Secþiei „Arte” a CentruluiCultural „Nichita Stãnescu”, cu unconcert de muzicã patrioticã,dansatorii de la „JuniiMhedinþiului”, coordonat de prof.Sanda Stãnilã, dar ºi cu un programmuzical ºi de dansuri popularesusþinut de Ansamblul Profesionist„Danubius” al Centrului Cultural„Nichita Stãnescu”.

Timp de patru zile, au avut loc

Ansamblul Profesionist “Danubius”al Centrului Cultural „Nichita Stãnescu” ºi„Romaniþa” din Chiºinãu - Moldova de dincolode Prut ºi Þara Româneascã, împreunã pescenã de Centenarul României

Ziua Naþionalã a României, unicã „una într-osutã de ani” a fost sãrbãtoritã cu mare fast

la Drobeta Turnu Severinspectacole deosebite,dedicate la „O sutã deani de România”, pescena amenajatã dePrimãria DrobetaTurnu Severin, pestrada Criºan.

Delia Râmniceanu afost aici „maestru deceremonii” prezentatorpentru soliºii vocali,dansatorii proveniþi dintoat zonele etno-folclorice ale þãrii, darºi a trupelor de muzicãuºoarã care au întregit spectacolele.

Poate unul dintre cele maisemnificative spectacole a avut locduminicã seara, când pe scenã s-auaflat Anamblul „Romaniþa” dinChiºinãu, alcãtuit din studenþi aiFacultãþii de Medicinã ºi Farmacie,Ansamblul Profesionist „Danubius”sub bagheta dirijorului Adrian Luca,cu soliºtii recunoscuþi, cu dansatoriiprofesioniºti. Sãrbãtoarea Unirii la DrobetaTurnu Severin, Ziua Naþionalã aRomâniei au fost, aºa cum secuvenea, sãrbãtorite cu mare fast.Important este, de asemenea,faptul cã s-au fãcut eforturideosebit de consistente din parteaorganizatorilor, inclusiv financiare,deoarece fãrã acest lucru sigur mainimic nu se poate realiza, cã s-au

mobilizat toþi factorii decizionalilocali ºi judeþeni, pentru casãrbãtoarea Unirii sã fie cu adevãrat

o sãrbãtoare a întregii comunitãþi.Meritã felicitaþi toþi cei implicaþi în

organizarea evenimentelor, de laprefectul Nicolae Drãghia,preºedintele Consiliului Judeþean

Aladin Georgescu, primarul MariusScreciu, parlamentarii mehedinþeni.

Severinenii primesc o vestebunã de la municipalitatea dinSeverin. În ciuda tuturor panourilorde avertizare montate la toateparcãrile din zona central amunicipiului, parcarea rãmânegratuitã. Instituirea obligaþiei deplatã de va face abia dupã data de30 martie 2019. Autoritãþile localea luat aceastã decizie atât dinmotive tehnice, pentru a mai studiavaloarea taxei ce se va institui, câtºi din motive legate de apropierea

Se amânã parcarea cu platãPlata locurilor de parcare din zona central a municipiului se amânã din nou!

Pânã pe data de 30 martie 2019, locurile de parcare rãmân, ca ºi pânãacum, gratuite, în ciuda panourilor de avertizare montate. Aºa a hotãrât

municipalitatea, motivul fiind legat ºi de apropierea unei ierni grele.

unei ierni ce se anunþã foarte greaºi cu multã zãpadã. Primele veºti bune au apãrut înºedinþa Consiliului Local, când aufost reduse preþurile referitor laparcarea cu ora din centru, iarultima veste este cã domnul primara mai avut consultãri cu cetãþeniiºi, având în vedere cã iarna seapropie, s-a decis cã încasareaefectivã sã înceapã la data de 30martie. Este o iarnã care se anunþãanevoioasã, plus cã vin

sãrbãtorile, este bine sãavem în vedere ºi nevoilecetãþenilor din perioadaurmãtoare”, a precizatdirectorul de comunicareal Primãriei Severin,Aurel Vlãduþ. În altã ordine de idei,severinenii se înghesuiesã beneficieze de un alttip de parcare cu platã. Este vorbade parcãrile de reºedinþã, undelocurile închiriate pe timp un ansunt la mare cãutare. Deºi a crescut semnificativnumãrul maºinilor din Severin, iartraficul este destul de aglomerat,

mai ales la orele de vârf, încã nu sepoate spune cã avem mari problemcu parcãrile. Mãsura instituirii plãþiicu oara a parcãrii în zonele centralenu este ceva nou, ea fiind dejaimplementatã cu success în multereºedinþe de judeþ din România.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 06 - 12.12.2018pag. 4

Duminicã 2 decembrie laceas de searã comunitateacredincioºilor din Satu Mareparohia Stângãceaua judeþulMehedinþi, a primit vizitaPreasfinþitului Pãrinte EpiscopNicodim care a sãvârºit în bisericacu hramul Sfânta CuvioasaParascheva, slujba AcatistuluiDomnului nostru Iisus Hristosurmatã de slujba de sfinþire aclopotului acestei biserici. Clopotul a fost achiziþionat încursul anului 2018 de cãtreenoriaºii satului cu sprijinulprimãriei sub coordonareapãrintelui paroh Ionuþ Marinescude la fabrica de clopote Turbonefdin Râmnicu Vâlcea. Clopotul areo greutate de 82 de kg ºi estefabricat dintr-un aliaj de cupru fiindacordat pe nota “LA”.

A fost sfinþit clopotul bisericii din Satu Mare, Mehedinþi În cuvântul deînvãþãturã de la finalulslujbei de sfinþirePreasfinþitul PãrinteNicodim le-a vorbit celorprezenþi despre greutãþileîntâmpinate în timpulprimului rãzboi mondialde cãtre preoþii ºi enoriaºiiparohiilor din toateprovinciile româneºti ºimai ales din Ardeal:“Clopotele au fost luate decãtre nemþi ºi duse pentrua fi topite ºi a se face dinele tunuri. Iatã cã dupã100 de ani de la rãpirea clopotelorbisericilor de cãtre nemþi sfinþimacest clopot pe care scrie 2018acum în acest an al CentenaruluiMarii Uniri de la 1918... Clopotuleste glasul lui Dumnezeu care ne

cheamã la rugãciune”. De asemenea pãrintele parohIonuþ Marinescu a mulþumit tuturorcelor prezenþi pentru sprijinul pecare l-au acordat la achiziþionareaacestui clopot: “mai sunt multelucrãri de sãvârºit la reparaþiaacestei biserici, lucrãri pe caresperãm sã le realizãm cu ajutoruldumneavoastrã al enoriaºiloracestei parohii, cu sprijinul

autoritãþilor locale pentru a reuºi sãredãm acestei biserici strãlucireade odinioarã”. Denumirea de Satu Mare este odenumire recentã atribuitã satuluiSocoleºti. În prezent autoritãþilelocale fac demersuri pentru arestabili numele acestui sat ladenumirea pe care a avut-oodinioarã - Socoleºti.

Pr. Marian Alin Giginã

1 Decembrie reprezintãpentru noi toþi, români la port, la graiºi la inimã, pecetea sacrificiuluieroilor neamului nostru, a celor ces-au jertfit pentru îndeplinireaidealului naþional de veacuri, unireapoporului român, rãspândit peharta mondialã. La 100 de ani de launire, generaþia centenarului îiaminteºte pe eroi. În prag de sãrbãtoare, ConsiliulJudeþean al Elevilor Mehedinþi ºi-afãcut simþitã prezenþa, nu doar în faþaa câtorva elevi, ci în faþa întreguluioraº Drobeta Turnu-Severin.Dornici de a-i omagia pe eroii ce ºi-au pierdut viaþa pentru binele acesteiþãri, reprezentanþii ConsiliuluiJudeþean al Elevilor Mehedinþi s-

Centenarul uneºte elevii judeþului Mehedinþi!

au prezentat, pe data de 1Decembrie, la ceremonia de defilarea autoritãþilor locale ºi au depus,alãturi de acestea, o coroanã de flori,împreunã cu gândurile a zeci deelevi din judeþul Mehedinþi.

Mai mult decât atât, elevi dinîntreg judeþul au avut curajul ºibunãvoinþa de-ºi împãrtãºigândurile despre Centenarul MariiUniri, iar cu ajutorul ConsiliuluiJudeþean al Elevilor Mehedinþi, aureuºit sã creeze un moment demnde pãstrat în sufletele tuturor. Vãinvitãm ºi pe dumneavoastrã sãvizionaþi acest videoclip, în cinsteaMarii Uniri, ºi sã vã bucuraþi deaceastã zi de sãrbãtoare.La mulþi ani, România!

În data de 29.11.2018, întreorele 12.00-14.00, în cadrul uneiceremonii dedicate zilei de 1Decembrie, poliþiºtii de frontierãdin cadrul Sectorului Poliþiei deFrontierã Sviniþa – InspectoratulTeritorial al Poliþiei de FrontierãTimiºoara au depus coroane deflori la Monumentul Eroilor din

Manifestãri dedicateZilei Naþionale a României

Poliþiºtii de frontierã din cadrul Sectorului Poliþiei de Frontierã Sviniþa -judeþul Mehedinþi s-au alãturat celorlalte instituþii pentru desfãºurarea

manifestãrilor dedicate zilei de 1 Decembrie.

comuna Sviniþa. În fiecare an, gândurile noastre seîndreaptã cu pioºenie spre cei careprin vitejia ºi jertfa lor au fãuritRomânia modernã, au apãratlibertatea ºi independenþa sa.

PURTÃTOR DE CUVÂNT,Agent ºef adjunct de poliþie

Moraru Corina

actualitateOBIECTIV mehedinþean 06 - 12.12.2018 pag. 5

Un mic grup de români inimoºidin Kladovo, membri ai Asociaþieipentru Tradiþia ºi Cultura Românilor„Dunãrea”, sub conducerea lui TihanMatasarevici, membru al CNMNRS, s-au întâlnit duminicã seara, la unrestaurant din Kladovo pentru asãrbãtori Ziua Naþionalã a României. Alãturi de ei s-a aflat ºi jurnalistulRomeo Crîºmaru, pentru a le vorbidespre Unire, despre Centenar, darmai ales despre legãtura dintreMarea Unire ºi românii din ValeaTimocului. Acesta le-a vorbitdespre eforturile preotului AtanasiePopovici - Furnicã de a aduce zonalângã România, acum 100 de ani,în timpul Conferinþei de pace de laParis. Dar nu numai despre asta!

Începutul PrimuluiRãzboi Mondial

Declanºarea primului rãzboimondial, avansul trupelor austro-ungare în Serbia, a dus la trecereaDunãrii de cãtre un numãr destul desemnificativ de refugiaþi. Printre ei ºiromâni timoceni, inclusiv intelectualilocali care aveau preocupãri îndirecþia includerii consângenilor lor

CENTENARUL SÃRBÃTORIT DE ROMÂNII DIN KLADOVORomânii frumoºi din Kladovo - Serbia nu au uitat nicio clipã

semnificaþia Zilei Naþionale a României. Cu gândul la Þara Mamã, unmic grup de membri ai Asociaþiei pentru Tradiþia ºi Cultura

Românilor „Dunãrea”, din Kladovo, s-au întâlnit, la un restaurant, sãpetreacã de Ziua României.

în proiectul naþional românesc. Celmai remarcabil personaj din aceastãcategorie a fost Atanasie Popovici,fiul preotului din Geanova, Timoculsârbesc, cunoscut local ca „popaFurnicã”. Dupã absolvireaSeminarului Teologic din Belgrad,Atanasie Popovici Furnicã îºicontinuase studiile la Facultatea dePedagogie de la Universitatea dinTubingen, Germania, unde intrase înanturajul studenþilor români, unii dinRegatul României, alþii dinTransilvania ºi Banat. A început sã activeze înasociaþiile culturale româneºti ºicea mai importantã legãturã pe careºi-a creat-o a fost cea cu profesorulOnisifor Ghibu de la Arad, uncunoscut ºi neabãtut promotor alideii de unitate naþionalã aromânilor. Acesta l-a îndemnat ºii-a acordat ºi sprijin financiarpentru a porni o miºcare pentruafirmarea identitãþii româneºti înfosta Dacie Aurelianã. În anii Marelui Rãzboi, ajuns maiîntâi în România, Atanasie PopoviciFurnicã avea sã i se alãtureprietenului sãu Onisifor Ghibu la

Chiºinãu, dupã declanºarea în anul1917 a evenimentelor ce aveau sãconducã la Unirea Basarabiei cuRomânia. Alãturi de alþi refugiaþi,avea sã semneze în numeleromânilor din Valea Timoculuiapeluri la unitatea tuturor românilor.Pe mãsurã ce evenimentele MariiUniri avansau, refugiaþii timoceni segândeau tot mai mult cã ºi regiunealor ar trebui inclusã în acest proces.

În culisele Conferinþei de Pacede la Paris

Rezultatul acestor impulsuri ºiplanuri avea sã fie constituirea, subpreºedinþia lui Atanasie PopoviciFurnicã, a Comitetului Naþional alRomânilor din Serbia, ºiparticiparea lui, din aceastãcalitate, la culisele Conferinþei depace de la Paris din anul 1919.Punctul culminant al acesteiparticipãri l-a reprezentatredactarea ºi depunerea de cãtrepatriotul timocean a Memoriuluiromânilor din Serbia. Fãrã a maiintra în detaliile memoriului,precizãm cã acesta cerea nici maimult, nici mai puþin, decât unirearegiunii cu populaþie majoritarãromâneascã din Valea Timoculuicu România. Potrivit chiar propriilor relatãri alelui Atanasie Popovici Furnicã,fãcute ani mai târziu în timpul uneidiscuþii cu scriitorul ºi activistulCristea Sandu Timoc, au existatdouã etape în activitatea de lobbyefectuatã la Paris. Într-o primã fazã,demersul pus sub egidaComitetului Naþional al Românilordin Serbia s-a bucurat de deplinulsprijin al delegaþiei României. Erade altfel etapa în care membrii

acesteia declarau cã, dacãConferinþa va da curs cererilorsârbeºti privind Banatul prinatribuirea unei pãrþi a acestuia cazonã de protecþie a capitaleiBelgrad, atunci România vapretinde în compensare ValeaTimocului. În cea de-a doua etapãînsã, când blocajul din negocierileprivind traseul graniþei de nord-vest ºi de vest a României fusese,practic, depãºit, ºi când începuserãdeja discuþiile privind viitorulmariaj al Principesei Maria(Mãriuca) a României cu PrincipeleAlexandru Karageorgevici, viitorulRege Alexandru I al Iugoslaviei,delegaþia României a devenit pasivãfaþã de cauza timoceanã. Conform aceluiaºi AtanasiePopovici Furnicã, au mai fost douãdelegaþii participante la Conferinþade pace care au susþinut demersulComitetului Naþional al Românilordin Serbia de unificare a regiunii cupopulaþie compactã româneascã dinValea Timocului cu RegatulRomâniei: cea a Italiei ºi cea aJaponiei. Conferinþa de pace s-aterminat însã fãrã ca vreo decizieprivind cererile timocenilor sã fieluatã. Practic, singura schimbare afost cea adusã de Tratatul de pacecu Bulgaria de la Neuilly sur Seine,semnat la 27 noiembrie 1919, care,pe lângã recunoaºterea interna-þionalã a unirii Dobrogei de Sudcu România, prevedea transferulde la Bulgaria la Regatul Sârbilor,Croaþilor ºi Slovenilor a unui micteritoriu din Valea Timocului,numit de bulgari Timosko, alcãtuitdintr-un sat cu populaþie bulgarãºi ºapte sate cu populaþ ieromâneascã.

La românii din Kladovo

O.M.

Cele mai frumoase colindevor încãlzi din nou inimile românilor:ªtefan Hruºcã revine acasã, de pemeleaguri indepãrtate, pentru unturneu aniversar!  În luna decembrie, vocea careîntregeºte de un sfert de veacmagia sãrbãtorilor de iarnã, se vaface auzitã de-a lungul ºi de-a latulþãrii ºi va bucura ascultãtorii depretutindeni cu acordurilemângâietorare ale colindelor

tradiþionale româneºti. Aºadar, nu pierdeþi oîntâlnire de suflet, ce punela loc de cinste colindultradiþional, interpretat în ceamai sincerã ºi autenticãmanierã. Biletele sunt puse învânzare la Agenþia Teatralã,situatã la intrarea în sala despectacole a PalatuluiCulturii “Teodor Costescu”.

Programul Agenþiei Teatraleeste urmãtorul:LUNI-JOI, orele 08:30-11:00 ºi12:00-16:00VINERI, orele 08:30-13:00 Preþul unui bilet este de 70 lei,indiferent de locul din salã. Biletese pot cumpãra ºi pe TicketStore.ro- https://bit.ly/2xUBeJx Informaþii ºi rezervãri, de lunipânã vineri, între orele 08:00-16:00, la tel. 0733/033071

opiniiOBIECTIV mehedinþean 06 - 12.12.2018pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Aniversarea unui secol dela momentul istoric al Marii Uniri dela 1 Decembrie 1918 a fostperceputã, în societatearomâneascã, ºi ca un fel de pragpsihologic. Asta, fiindcã, în tot acestan, a existat grija, temerea, cãautoritãþile române nu pregãtescnimic organizat, coerent, interesantpentru marcarea acestui eveniment.Timpul trece ºi îngrijorãrile noastrenu se împuþinau. Ba dimpotrivã. Eibine (cum sunã cel mai recent cliºeureportericesc!), în cele din urmã,pragul psihologic de care vorbeama fost trecut cu chiu, cu vai. Dar nuprin contribuþia, ce ar fi trebuit sãfie esenþialã, a organismelorcentrale, a Centrului, cum ar veni,ci a forþelor locale, care, cu fonduripuþine, dar ºi cu doze semnificativede patriotism, au pus, cum sespune, osul la treabã ºi au pregãtitprograme de manifestãri diverse ºicomplexe, astfel încât mareleeveniment cu rezonanþe adânci înistoria noastrã sã fie întâmpinat cupreþuirea ºi onoarea cuvenite. Dininformaþiile noastre, în mai toatejudeþele þãrii, cu inerentele variaþiunide specific local ºi de posibilitãþimateriale, s-a întâmplat cam acelaºilucru. O concluzie? Dacã MareaUnire a fãcut-o poporul, naþiunea,în cea mai importantã parte a ei,Centenarul Marii Uniri a fost cinstittot de cãtre popor, care a simþitvibraþia fiinþei sale eterne, rãsunândprin veacuri. Este ceva patetism înceea ce spun? Probabil. Dar este câtse poate de sincer. * În Mehedinþi, judeþ fãrã mariposibilitãþi materiale, dar cu un

Centenarul Marii Uniri – un prag psihologictrecut cu succesremarcabil potenþial cultural, se

poate vorbi de o atmosferã cuadevãrat sãrbãtoreascã. Lacontribuþia factorilor responsabili cuorganizarea (Primãrie, ConsiliuJudeþean, Prefecturã, Palatul Culturii„T. Costescu” etc.) s-au adãugateforturile oamenilor de culturã

(scriitori, gazetari, artiºti de toategenurile, editori de carte ºi atâþiaalþii). O convergenþã fertilã aeforturilor cum, mãrturisesc, nu amprea vãzut cu alte ocazii similare. * Din pãcate, anumite întâmplãripetrecute la Bucureºti ºi Alba Iuliacu ocazia paradelor militare au fostde naturã a umbri întrucâtva mãreþiaevenimentului. De pildã, la AlbaIulia, nedemnul locatar de laCotroceaua Mov a apãrut înconjuratde un pluton de generali SRI. Ca sãse ºtie al cui preºedinte este. Nu maivorbesc de înþepeneala aceeamarþialã din momentul intonãriiimnului, când acelaºi personaj îºiduce lopata în dreptul pitpalaculuide a-i zice cã uite-acuºi-acuºi îi saredin piept. Râde lumea când îl vede,

ca la spectacolele de pantomimã!Dacã prin preajmã mai apare ºirãvãºitoarea-i Georgetã cucioloampele dezvelite de la deºtepânã aproape de zbârcitele-i coapse,spectacolul este garantat. * Un alt geniu pustiu al politicii

româneºti, despre care unii analiºtidin tagma lui Peºte-Prãjit spun cãar fi favorit în cursa prezidenþialã dela anul – de Dacian Julien Cioloºfacem vorbire! – s-a dat, trup ºisuflet, cu tot mai rablagita ºizdrenþuita gaºcã haºtag-rezist ºiparticipã, probabil fãrã convocator,la toate ieºirile în public ale acesteia.La Ziua Naþionalã a României,pârâtul cu picina s-a întors cu curullui indecent la trupele de jandarmi,în momentul defilãrii acestora. Pãcatcã n-a avut ºansa sã se vadã pe sinedin afarã, din exterior, cum ar veni.Poate cã a fi avut ºansa unor revelaþii,ce l-ar fi putut face mai rezervat peviitor. Un viitor care nu se anunþã,în aceste condiþii, deloc promiþãtorºi îi atârnã, premonitoriu, în faþã. Dar

ce treabã avem noi cu asta?Altcineva ar trebui sã-i poarte degrijã chipeºului Julien. Mai exact,cel (cei) care-l þin în viaþã, politic/financiar vorbind. * Dacã e sã ne luãm dupã uneledeclaraþii ale generalului (r) DumitruIliescu, actualul preºedinte alRomâniei ar fi ofiþer acoperit al unorservicii strãine (nemþeºti). Cel puþinasta s-ar putea deduce din atitudineaacestuia faþã de problema resurselornaturale din Marea Neagrã, faþã delegea off-shore ºi faþã de manifestaþiilehaºtag-rezist de prin pieþele publicedin marile oraºe ale României. Noice am mai putea zice? Mai e ceva înþara asta în care strãinul/ strãinãtateasã nu-ºi fi bãgat coada intereselorvenale, obscure? Mã tem cã nu. * Abia trecu aniversareacentenarului Marii Uniri de la 1Decembrie 1918, cã, în presaoficialã a unor þãri europene(Germania, Ungaria, Austria, Olandaetc.), se vorbeºte cã, la 1 decembrie,România ar fi sãrbãtorit o sutã deani de la „anexarea fostei provinciiungureºti a Transilvaniei”! Reacþiapreºedinþiei, dar ºi a autoritãþilorromâne competente – nulã. Aici,dacã facem fie ºi niºte cercetãrisuperficiale putem gãsi mãcar câtevaexplicaþii elementare ale acestei lipsede reacþie. Dar cine sã stea sã facãanalize într-o zonã atât de sensibilã?În schimb, Klaus Werner Iohannisface pe dracu-n patru ca sã blochezenumirea noilor miniºtri în cabinetulDãncilã. Un cabinet care ar trebui,acum, în preajma începutului de an,sã aibã cu totul alte griji...

actualitateOBIECTIV mehedinþean 06 - 12.12.2018 pag. 7

Joi 29 noiembrie, LiceulTehnologic “Tudor Vladimirescu” –ªimian a fost “îmbrãcat” însãrbãtoare, iar toþi elevii, “uniþi încuget ºi-n simþire“ au susþinut omultime de activitãþi care au marcatCentenarul. Sub îndrumarea cadrelordidactice, elevii au desfãºurat diverseactivitãþi pentru a cinsti cei 100 deani de la Marea Unire.

Elevii s-au dovedit a fi extremde creativi prin lucrãrile realizateºi au prezentat prin dans ºicântec, tradiþiile ºi obiceiurilepoporului român, au participatla concursul de istorie “MareaUnire - un vis împlinit”. Acum 100 de ani inimile tuturorromânilor au bãtut la unison laAlba Iulia ºi toatã forþa lor s-aresimþit astãzi în glasurile elevilorºi cadrelor didactice. Au retrãitpagini de glorie din istoria

1 Decembrie - Sãrbãtoarea UNIRII

Unirea, visul de veacuri a românilor, a fost idealul pentru Marea Unire,iar ziua memorabilã e 1 Decembrie 1918, când s-a încheiat procesul defãurire a statului naþional unitar român. A fost ultimul pas al unui drumlung ºi greu ce a urmãrit refacerea unitãþii naþionale ºi de stat a poporuluiromân pe vechea vatrã strãmoºeascã a Daciei.

Unirea de la 1 decembrie 1918 este sãrbãtoritã în fiecare an caZiua Naþionalã a României, începând cu anul 1990.

Alãturi de consilierii localiliberali am iniþiat un proiect dehotãrâre de Consiliu Local careprevede scutire totalã de la plataimpozitelor ºi taxelor locale, deciimpozite ºi taxe 0, pentru investitoriicare creazã locuri de muncã înmunicipiul Drobeta Turnu Severin. Atragerea investiþiilor ºi susþinereadezvoltãrii economice a MunicipiuluiDrobeta Turnu Severin trebuie sã fieo prioritate absolutã a autoritãþilorpublice locale, de aceea se impuneacordarea de scutiri de plataimpozitelor pe clãdiri ºi teren pentrutoate companiile care investesc sumede bani în comunitatea noastrã ºicreeazã în acelaºi timp locuri demuncã bine plãtite. Acordarea de facilitãþi fiscale laplata impozitelor ºi taxelor localepentru persoane juridice în vedereaatragerii de investiþii în municipiulDrobeta Turnu Severin se va aplicaîncepând cu 1 ianuarie 2019 ºi areca obiective rezolvarea a douãdintre principalele probleme dinmunicipiul nostru:- susþinerea dezvoltãrii sectoruluiÎntreprinderilor Mici ºi Mijlocii dinmunicipiul Drobeta Turnu Severin;- creºterea gradului de ocupare aforþei de muncã; Condiþiile cerute companiilorpentru a beneficia de aceste facilitãþi:- sã realizeze investiþii pe teritoriulmunicipiului Drobeta Turnu Severinde peste 100.000 euro, inclusivinvestiþii de natura locuinþelor cuvaloare de peste 100.000 euro;- sã fie create cel puþin 10 locuri noide muncã - întreprinderi mijlocii;- cel puþin 5 locuri noi de muncã-întreprinderi mici 

Proiectinvestitori

Biroul de presã

urmare din pag. 2

servicii specifice având în structurãcel puþin un centru de colectare/distribuþie a produselor. Funcþia debazã a clusterului local este de aasigura inputuri de calitatefermierilor (material semincer,rãsaduri, rase animaliere, produseagro-chimice, servici de mecanizare,resurse umane ºi financiare etc.), darºi de a asigura achiziþionarea pe locºi la preþul corect al pieþei toateprodusele agricole rezultate; O reþea de centre regionale deînsi lozare, depozitare ºiprocesare industrialã. Funcþia debazã a unui asemenea centru estede asigura sortarea, ambalareaºi depozitarea în condiþ iicorespunzãtoare a produseloragricole constituind în cantitãþi,sort imente ºi la cal itateanecesare promovãrii lor ritmiceîn reþelele comerciale interne, darºi contingentarea pentru

Înfiinþarea Casei Române de Comerþ...

poporului român, au recitat poezii,au cântat ºi au dansat Hora Unirii,cinstind cu inimile lor tinere ºientuziaste sacrificiul eroilorneamului ºi puterea de a visa,de-a lungul veacurilor, la un statnaþional unic.

“Eu din români îmi trag sorginteaC-o sfântã dragoste-i iubescªi pentru tot ce-i românescOricând, ºi braþele ºi minteªi sufletul mi le jertfesc”.

(“Sunt român” de BogdanPetriceicu Haºdeu)

operaþiuni importante de export. Înaceste centre se va urmãri atâtaprovizionarea pieþei cu produseproaspete de calitate, dar ºicreºterea valori i adãugate aproduselor prin procesareindustrialã, conservare etc. O reþea naþionalã de magazinedezvoltatã în special în centrelede mare consum, capabilã sãasigure piaþa internã cu produseagro-alimentare proaspete ºiprocesate de origine autohtonãcare sã contribuie, între altele, ºila echil ibrarea balanþeicomerciale sectoriale. În organizarea ºi dezvoltareasa, CASA ROMÂNÃ DECOMERÞ AGROALIMENTAR”UNIREA” va promova orientãristrategice precum:- integrarea intensã în toateprocesele a rezultatelor cercetãrii,inovãrii ºi bunelor practici inclusiv

valorificarea bogatei tradiþi iromâneºti în acest domeniu;- atragerea în circuitul economicreglementat ºi fiscalizat a fermierilorºi stimularea mediilor asociative;- informatizarea integralã aproceselor de la producþie lamanagement, inclusivimplementarea unui sistemfuncþional de asigurare atrasabilitãþii produselor specifice;- creºterea nivelului de calificare ºispecializare în domeniul producþieiºi procesãrii agro-alimentare,contribuind la dezvoltarea pieþeimuncii sectoriale. Prin intrarea în circuituleconomic a societãþii se poateasigura creºterea eficienþei ºieficacitãþii activitãþilor de susþinerea fermierilor ºi a fermelor româneºtipe pieþele externe, dar ºi desatisfacere a cererii pieþei interne.

Biroul de presã

opiniiOBIECTIV mehedinþean 06 - 12.12.2018pag. 8

Parlamentul European aadoptat marþi, 13 noiembrie 2018,rezoluþia nelegislativã privind statulde drept în România cu 473 voturipentru, 151 de voturi împotrivã ºi40 de abþineri, un text care afirmã„profunda preocupare” aeurodeputaþilor faþã de reformalegislaþiei judiciare ºi penale dinRomânia ºi „condamnã intervenþiaviolentã ºi disproporþionatã a forþelorde poliþie în timpul protestelor de laBucureºti” din luna august. În cadrulrezoluþiei, Parlamentul Europeaninvitã autoritãþile române sã punã înpracticã garanþii pentru evitareaocolirii mecanismelor de verificareºi echilibrare ºi sã se opunãmãsurilor care ar duce ladezincriminarea corupþiei înrândurile funcþionarilor de stat.Astfel, potrivit listei finale a voturilornominale, eurodeputaþii români dingrupul PPE Daniel Buda, Marian-Jean Marinescu, Siegfried Mureºan,Cristian Dan Preda, Mihai Þurcanu,Traian Ungureanu, Adina Vãlean ºiTheodor Stolojan sunt printre ceicare au votat în favoarea rezoluþiei,

Revolta româneascã împotriva dublei mãsuri a Comisiei Europene

la fel ca fostul ministru al justiþieiMonica Macovei, membrã agrupului Conservatorilor ºiReformiºtilor Europeni (E.C.R.).Eurodeputatul P.P.E. Csaba Sogor(U.D.M.R.) s-a abþinut de la vot[1].Vocile RomânieiMaria Grapini - „Ne daþi reþete pecare nu le aplicaþi în þara dvs. Noi,România, nu am încãlcat Tratatul,în schimb U.E. încalcã tratatul ºiregulamentul Schengen”

„Nu am votat rezoluþie, pentru cãeste o rezoluþie a ipocriziei, nu privindstatul de drept din România. De cedoresc Parlamentul European,Comisia, anumiþi parlamentari sã fiepusã þara mea la colþ? Pentru cã nuvrea sã accepte sã fie þarã de mâna adoua? Pentru cã vreþi sã ne daþi reþetepe care nu le aplicaþi în þara dvs? Dece nu exportaþi ceea ce ne puneþi înrezoluþie la dvs. acasã? De ce intraþiîn subsidiaritate? În ce þarã s-a maiamestecat U.E. la schimbarea unui ºefde instituþie? De ce trebuie sãraportãm noi când se schimbãconstituþional un ºef de instituþie, fieel ºi procurorul general? S-a creat ocrizã, o þarã a procurorilor, lãsaþi-neîn pace! Vrem sã apãrãm cetãþenii, sãse respecte tratatul! Noi, România, nuam încãlcat Tratatul, în schimb U.E.încalcã tratatul ºi regulamentulSchengen. Nu ne lãsaþi în spaþiulSchengen deºi n-avem garduri, n-avem jurnaliºti omorâþi. Nu Româniae în grupul celor 9 state în care e ceamai mare corupþie din istoria U.E.! Dece nu se aplicã aceeaºi unitate demãsurã? Sunt revoltatã, consider cãe o nedreptate pentru þara mea ºipentru cetãþenii mei”[2]Ramona Mãnescu - „Vânând peºtimari în România, U.E. a uitat de

Aºa cum am precizat ºi cu prilejul rostirii „discursului de cinci minute”al actualului prim-ministru al României de la Parlamentul European,când adevãrul este spus cu demnitate, apartenenþa la vreoformaþiune politicã sau de altã facturã a vocii care îl rosteºte are maipuþinã importanþã, scopul real fiind slujirea interesului naþional. Este ºicazul discursurilor de la Parlamentul European susþinute de MariaGrapini, al analizei pertinente a Ramonei Mãnescu, prin care ademonstrat ipocrizia Occidentului ºi a explicat unde este, cu adevãrat,marea corupþie din Uniunea Europeanã, cã aceasta nu este înRomânia, aºa cum vor sã arate unii ºi alþii, ci în þãri precum Germania

sau Olanda dar ºi discursul europarlamentarului Emilian Pavel dindata de 26 noiembrie 2018, prin care aminteºte cã la 1 ianuarie 2010a expirat clauza de salvgardare inclusã în Tratatul de aderare aRomâniei la Uniunea Europeanã care se impunea Mecanism deCooperare ºi Verificare (M.C.V.). De la acea data, M.C.V. nu mai arebaza legalã, iar România, la fel ca restul statelor membre U.E. aredreptul de a accede la spaþiul Schengen. În cele ce urmeazã vãsupunem atenþiei punctual de vedere al celor trei europarlamentariromâni, lãsând la aprecierea Mãriei Sale cititorul sã tragã concluziilepe care le crede de cuviinþã. (Redacþia ART-EMIS)

balenele din Occident” „În 2004, Comisarul europeanpentru extindere, Gunter Verheugen,vorbea în faþa ParlamentuluiEuropean despre stadiul procesuluide aderare la Uniunea Europeanã aRomâniei ºi Bulgariei. Spuneaatunci cã sperã ca « justiþia vaajunge sã-ºi facã datoria aºa cumtrebuie » ºi cã « ºi peºtii mari vorajunge dupã gratii, nu doarpersoanele mai puþîn însemnate ».Au trecut de atunci 14 ani ºiRomânia a furnizat o grãmadã depeºti, ºi mari ºi mici, în numelejustiþiei. Dincolo de graniþeleRomâniei, în restul UniuniiEuropene, lucrurile par însã sã aibãdoar nuanþe de roz. Percepþiacetãþenilor privind corupþia, din þãriprecum Germania, Olanda sauDanemarca, confirmã aceasta.Atunci oare de ce încearcãParlamentul European, pentru adoua oarã din 2016 încoace, sãconvingã Comisia Europeanãasupra « Necesitãþii unui mecanismcuprinzãtor pentru democraþie,statul de drept ºi drepturifundamentale »? Înþelegem din astacã cei 54% dintre olandezi, carespun cã în þara lor corupþia este unfenomen rarisim, se înºealã.Rezoluþie Parlament European

În documentul pe care l-am votatjoi în Parlamentul European, alãturide colegii mei atragem atenþia asupraunei realitãþi pe care Comisia,susþinutã de mai multe State Membreextrem de influenþe, o ignorã. Punctul« N » spune: « rapoartele anterioareprivind combaterea corupþiei lanivelul U.E. ºi rapoartele de þarã din2018 din cadrul semestruluieuropean aratã cã în diferite statemembre corupþia stârneºte motiveserioase de îngrijorare, erodând astfelîncrederea cetãþenilor în instituþii ºi

în statul de drept ».Situaþie mult mai gravã

Din textul Rezoluþiei putem ghicio situaþie mult mai gravã pe careBruxelles-ul, Berlinul, Amsterdamulsau Parisul nu sunt dispuse sã oadmitã public. În timp ce est-europenilor li se predau lecþii deanti-corupþie, problemele seacumuleazã sub preºul mare alnepãsãrii, iar Europa întreagã alãturide cetãþenii sãi vor deconta efectele.Scandal uriaº în Danemarca

Dar despre ce probleme vorbim?Cel mai bun exemplu este actualulscandal care vizeazã Danske Bank,cea mai mare banca comercialã dinDanemarca ºi cu o tradiþie de aproape150 de ani, « un giga scandal » aºacum l-a descris chiar MargretheVestager, Comisarul Europeanpentru Competiþie. Acest scandal apornit odatã cu deschiderea uneiinvestigaþii cu privire la o afacere despãlare de bani, în valoare de peste200 miliarde EURO, printr-osucursalã a Danske Bank dinEstonia. Banii negri ar proveni dinRusia ºi sunt conectaþi atât cu familiapreºedintelui Putin cât ºi cuserviciile secrete ruseºti. Din pãcate, acest scandal nu estesingurul de acest fel. El vine dupãcazul care a implicat ING, cea maimare bancã olandezã. Acest dosara fost finalizat în 2018 cu o amendãde 900 milioane USD pentruspãlare de bani în perioada 2010-2016. În cazul ING apare legãturã cuVimpelCom (VEON acum),companie controlatã de firma Altimoa oligarhului rus Mikhail Fridman, ºicare a transferat cu ajutorul ING o mitãde peste 114 milioane USD înUzbekistan pentru accesul la piaþãlocalã de telecom.[1] Agerpress https://www.agerpres.ro/romania-in-lume/2018/11/13/parlamentul-

european-a-adoptat-rezolutia-privind-statul-de-drept-in-romania— 209868[2] vezi https://www.cotidianul.ro/maria-grapini-singura-voce-a-romaniei/ ºi https://www.youtube.com/watch?time_continue=37&v=Frc01zd0iTM

Redacþia Art-emis - www.art-emis.ro

opiniiOBIECTIV mehedinþean 06 - 12.12.2018 pag. 9

România a trecut de borna100. Nu s-a întâmplat nimicspectaculos. Poate doar cã LiviuDragnea a apãrut la paradanaþionalã de la Bucureºti ºi nu s-au auzit niciun fel de huiduieli.Probabil cã era prea departe demulþime sau poate cã a început sãfie ignorat. Este totuºi omul cel maiputernic din România la ora actualãºi s-a înºurubat din ce în ce maibine în sistemul politico-administrativ. Este omul careinspirã teamã în propriul partid. Setem mai ales cei care nu au altãcale în viaþã, decât prin politicã ºiatunci trebuie sã se teamã, pentrucã îºi vor pierde privilegiile ºi vortrebui sã îºi caute un loc de muncã.Poate nu aºa de bine plãtit capostul de la stat. La stat sunt celemai mari lefuri din þarã, se acordãbonusuri, vaucere de vacanþã. Nicimunca nu este aºa cum e la privat.Lucrurile merg ca unse,deocamdatã. Sã vedem dacã o sãmai fie bani pentru huzurul dinadministraþia publicã localã. Au venit bani ºi în Sãnãtate, înEducaþie. Mã refer la lefurileprofesorilor ºi ale cadrelor medicale.Se câºtigã destul de bine, dacã nuchiar foarte bine în spitale. De la celmai mic, la cel mai mare. ªi în

ªtefan Bãeºiu

Liviu Dragnea, stãpânul României, la Centenarprimãrii se poate spune cã seîntâmplã acelaºi lucru, dacã nucumva în anumite localitãþi s-auterminat fondurile de salarii. Unii aumers pe plafoanele maxime atuncicând a venit vorba de creºteri desalarii. Nici în Sãnãtate sau înEducaþie nu s-a stat altfel ºi au existatcreºteri de lefuri. Peste tot nu s-aprodus însã o evaluare a celor caremuncesc în domeniile respective, cis-a venit direct cu mãrirea. Ori cumsã mai discutãm de performanþã însectorul public? Adicã sã stai doardouã zile dupã o aprobare ºi nu douãluni. Ceva de genul. Liviu Dragnea nu va fi dat jos deunde este cocoþat. Nici de la partid,nici din parlament. Nu va plecaoricum din aceastã viaþã ºi se þinede cuvânt. România nu are ce sãfacã în acest moment. Pesediºtii þinde Liviu Dragnea, pânã acesta vascãpa de dosarele penale ºi pânãcând va fi liber de oriceconstrângeri pentru a putea sãcandideze la ce o vrea muºchii lui. Rãmâne de vãzut care va fi soartaRomâniei, legat de acþiunilederulate de Liviu Dragnea. Singurullucru care se pare cã îl va putea opripe Dragnea va fi votul popular, dacãnu cumva ºi acesta va fi alterat ºimanipulat. Va fi destul de ciudat ºi

cu votul popular, pentru cã LiviuDragnea mizeazã pe sprijin dinpartea celor care au primit în ultimiiani foarte mulþi bani. În sectorulbugetar, în administraþie, sãnãtate,educaþie ºi altele sunt câteva voturipe care PSD le aºteaptã ca rãsplatã.Dragnea mizeazã din plin pe toateaceste lucruri. ªi miza sa cea mareeste sã ajungã preºedinte. Deºitoate sondajele îl dau pierzãtor nuse ºtie ce se va întâmpla în anii carevin. Cei doi ani care urmeazã. Aproape întreaga þarã va fi prinsãde febra alegerilor. Sunt patrurânduri de alegeri. Practic doarºase luni vor mai conta în perioadaurmãtoare pentru a pune la muncãþara. Alegerile europarlamentarevor fi undeva în luna mai a anuluiviitor. Va mai fi ºi un pic decampanie. Deci se va mai munci înRomânia pânã prin aprilie. Dar nicimãcar nu este vorba de muncã,pentru cã e perioada de iarnã ºi

administraþiile vor fi ocupate cudeszãpezirile ºi celelalte activitãþispecifice sezonului. Dupã alegerileeuroparlamentare va veni vara,vacanþe, din nou letargie. Aici poatese va mai asfalta puþin. Vor mai fidoar 5 luni pânã la alegerileprezindenþiale. Probabil prinnoiembrie. Din nou þara va fidedicatã fenomenului electoralrespectiv. Adicã de prin octombriepânã prin decembrie. Apoi va sosidin nou iarna ºi cu activitãþilespecifice. Intrarea în 2020. Un anelectoral mai accentuat decât 2019.Vor fi alegeri locale ºi parlamentare.Nu se ºtie dacã organizate simultansau separat. Cel mai probabil vorfi separate pentru a nu se generaconfuzie în rândul alegãtorilor.Unele în varã ºi altele în toamnã. Va rãmâne Dragnea stãpânulRomâniei, dupã cele patru rânduride alegeri? Absolut?

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 06 - 12.12.2018pag. 10

Leul a avut o evoluþie surprinzãtoare lunatrecutã, el apreciindu-se faþã de euro ºi dolar, în ciudaanalizelor care prognozeazã o direcþie descendentãa monedei naþionale. Ultimul raport lunar realizat în rândul membrilor CFARomânia anticipeazã deprecierea leului. Euro ar urmasã creascã, în valoare medie, în cazul orizontului deºase luni la 4,70 lei iar pentru cel de 12 luni la 4,75lei, valori mai ridicate faþã de precedentul raport. Conform lui Dan Bucºa, de la UniCredit BankLondra, cursul euro ar trebui sã urce la 5 lei,presiunea fiind pusã de perspectivele intrãrii înrecesiune a economiei mondiale, însã BNR vacontrola evoluþia lui, pe fondul unei inflaþii ridicate.Cursul euro a scãzut în ultima ºedinþã din noiembriela 4,6560 lei, mai jos cu circa 1,1 bani comparativcu sfârºitul lui octombrie. Primele douã zile de tranzacþionare din decembrie aufost favorabile leului, la finalul perioadei media coborândla 5,6519 lei, minim al ultimelor douã luni ºi jumãtate,iar tranzacþiile s-au realizat între 4,648 ºi 4,653 lei. Media dolarului american a coborât în ultimaºedinþã a lunii trecute la 4,1008 lei, mai jos cu peste1,3 bani comparativ cu finalul lui octombrie. Lasfârºitul intervalului, cotaþiile au fluctuat între 4,074ºi 4,097 lei, iar media a scãzut la 4,0776 lei. La finalul perioadei analizate, moneda elveþianã sedeprecia pe pieþele internaþionale la 1,131 – 1,136franci/euro, iar media ei a scãzut la 4,1024 lei, dupãce noiembrie s-a încheiat la 4,1169 lei, mai sus cucirca 2,6 bani faþã de ultima ºedinþã din octombrie. Pentru a frâna tendinþa de creºtere a dobânzilorinterbancare, BNR a efectuat în noiembrie trei operaþiunide tip repo, prin intermediul cãrora a împrumutat bãncilecomerciale cu un total de circa 28 miliarde lei. Pe acest fond, indicele la trei luni, utilizat lacalcularea dobânzilor la majoritatea creditelor în lei,a scãzut la sfârºitul lui noiembrie de la 3,13 la 3,09%,iar cel la ºase luni, folosit la calcularea ratelor lacreditele ipotecare, de la 3,38 la 3,36%, valori carese mai înregistrau la jumãtatea lui septembrie.Indicele ROBOR la nouã luni, calculat în funcþie derata dobânzii plãtitã la creditele atrase de cãtre bãncilecomerciale de la alte bãnci, a coborât de la 3,47 la3,45% iar cel la 12 luni de la 3,56 la 3,54%, valoricare se mai întâlneau la debutul lui octombrie. Euro s-a miºcat în noiembrie între 1,1217 ºi 1,15dolari, iar cotaþiile de la sfârºitul perioadei fluctuauîntre 1,1340 ºi 1,1418 dolari. Indicele bitcoin calculat de Bloomberg scãdea lasfârºitul perioadei în jurul valorii de 4.000 dolari.Reamintim cã, de la începutul anului bitcoin apierdut peste 70%, dupã ce în decembrie 2017 seapropiase de 20.000 dolari. Analiza cuprinde perioada 28 noiembrie – 4decembrie 2018.

Radu Georgescu

Început de lunã favorabilmonedei naþionale

Activitãþile sportive, competiþiilesportive, precum ºi programele de educaþiefizicã ºi sport au reprezentat o iniþiativã pelinia consolidãrii ºi menþinerii spiritului decolegialitate între persoanele private delibertate aflaþi în custodia PenitenciaruluiDrobeta-Turnu Severin. La sfârºitul lunii noiembrie, PenitenciarulDrobeta-Turnu Severin a organizat ediþia dinanul 2018 a Campionatului de fotbal regional– Cupa Porþile de Fier, în parteneriat cuDirecþia Judeþeanã pentru Sport ºi TineretMehedinþi, Primãria Drobeta-Turnu Severin,la care au fost invitate echipele de fotbal alepersoanelor private de libertate din

Campionatul de fotbal regional“Cupa Porþile de Fier”

penitenciarele aparþinând Regiunii Sud-VestOltenia, clasificaþi în regim deschis ºisemideschis, din Droberta Turnu Severin,Craiova ºi Târgu Jiu.

Campionatul de fotbal regional seorganizeazã anual, începând cu anul 2009 ºiare drept scop crearea cadrului general ºiunitar de organizare ºi desfãºurare aconcursurilor sportive în vederea eficientizãriiactivitãþilor derulate cu persoanele private delibertate ºi a menþinerii tonusului fizic ºipsihic corespunzãtor. 

Subinspector de penitenciare Alina LarisaBOCEA, Purtãtor de cuvânt/Responsabilcu difuzarea informaþiilor de interes public

Agenþia Naþionalã pentru OcupareaForþei de Muncã, prin intermediul ServiciuluiEURES din cadrul agenþiilor teritoriale pentruocuparea forþei de muncã, promoveazã ofertaunui angajator din Spania – SUREXPORT, de800 locuri de muncã (dintre care 400 locuripentru femei ºi 400 de locuri pentru cupluri),pentru munca sezonierã în agriculturã pentrurecoltarea cãpºunilor, campania 2019 (nu sesolicitã experienþã). Durata contractului de muncã este deaproximativ 3 luni, data estimatã de angajarefiind 15 februarie 2019. Timpul de lucru estede 6,5 ore efectiv lucrate/zi, 40 de ore ºi 15min/sãptãmânã împãrþite în 6 zile, ziua deodihnã nu este neapãrat duminica. Salariul oferit este de 40,43 euro brut/zi,plãtibil la douã sãptãmâni prin transfer bancar.Contribuþiile datorate sunt: (IRPF=impozit) =

Locuri de muncã sezonierã în agriculturã -Spania - Campania 2019

2% impozit, asigurare medicalã = 113 euro/lunã. Perioada de probã este de 15 zile. Cazarea este oferitã de cãtre angajator contraunei sume de 1,6 euro/zi (plata utilitãþilor).Angajatorul plãteºte transportul cãtre Spania,contravaloarea acestuia urmând a fi recuperatãdin salariile pe care le va primi angajatul.Întoarcerea în România (la terminareacontractului) este suportatã de angajator,transportul dus-întors fiind organizat deangajator printr-o firmã de transport. Persoanele care doresc sã aplice pentru unuldin aceste locuri de muncã trebuie sã seadreseze consilierului EURES din cadrulAJOFM Mehedinti din Drobeta Turnu Severin,bulevardul Carol I nr. 3, tel 0252.319.029. Dosarul pentru înregistrarea în baza de dateva conþine urmãtoarele acte: cererea tip (secompleteazã la sediul agenþiei), copie actidentitate, CV, adeverinþã medicalã “apt pentrumuncã”. Preselecþia solicitanþilor care dorescsã ocupe un loc de muncã la acest angajatorva fi fãcutã de cãtre consilierii EURES, iar CV-urile selectate vor fi trimise la angajator pentruselecþia propriu-zisã. Termen limitã pentru aplicare: 01.02.2019.

Agenþia Judeþeanã pentruOcuparea Forþei de Muncã Mehedinþi

Angajãm pentru Restaurantîn Drobeta Turnu Severin:

- Pizzer; - Ospãtar;- Bucãtar.

Relaþii la numãrul de telefon:0733 751 577

ANUNÞ

opiniiOBIECTIV mehedinþean 06 - 12.12.2018 pag. 11

Puþini ºtiu cã în partea denord-vest a judeþului Mehedinþi lapoalele muntelui CIOLANU ºi MunþiiCernei se aflã comuna Podeni, lãsatãde bunul Dumnezeu din timpuristrãvechi pe aceste plaiuri de ofrumuseþe de basm, cu oameniharnici, gospodari cu multã omenie. Formatã din satele Podeni,Gornenþi ºi Malariºca cu o suprafaþãde 71 km2e atestatã documentar din1424 când DAN al II-lea VOIEVOD adãruit-o Mãnãstirii Tismana ca „satcu locuitori scutiþi de dajdii ºi slujbe”.De-a lungul timpului, podenariiharnici gospodari, cãliþi în lupte cunatura vitregã, naturã pe care auînvins-o, ºi-au continuat viaþa peaceste meleaguri, întorcând glia depe o parte pe alta, crescându-ºi copiicu simþul muncii ºi al OMENIEI. Locul cãsuþelor fãcute din piatrã ºilemn a fost luat de clãdiri cu 3-4camere, cu anexe iar harnicii locuitoriºi-au schimbat traiul, toate caselebeneficiind de televizor, frigider, aragaz. Comunã de graniþã cu vechiul statal Ungariei, podenarii erau obligaþide stãpânire sã asigure paza hotarelorîn punctele FEREGARI; MUªUROAIEºi ªAUA PÃDINA alãturi de pazniciiunguri care de altfel erau români dinBOLVAªNIÞA, PLUGOVA oriCORNEREVA cu care, însã, aveaurelaþii de bunã înþelegere, permanentfãcând contrabandã prin cele treipuncte cu vite ori sare cãtre Ungaria.Un singur caz s-a cunoscut ca unpodenar sã fi fost luat prizonier ºi dusla Caransebeº la închisoare dar ºiacolo santinela „ADORMITÔ i-aînlesnit dezertarea, el venind pepicioare acasã. Comunã cu un puternic substratistoric, lucru ce-l voi dovedi în alte

Comuna Podeni în strai de sãrbãtoarearticole, aici s-a gãsit actul DENAªTERE a Bucureºtiului, act ceinfirmã Legenda ciobanului BUCURºi a fost gãsit de învãþãtorulBUNCEANU ºi dat domnuluiPLOPªOR la Craiova iar acum se aflãla Arhivele Statului în Bucureºti. Actul a fost emis la Cancelaria luiVlad Þepeº la 20 septembrie 1459. Mai adaug faptul cã TudorVladimirescu, nãscut în Preºna ºiplecat cu „URSU”, tatãl sãu laVLADIMIRI aci, la CAMÃNA a þinutprimii 10 panduri sub conducereapreotului NICOLAE MACU (laconacul lui din CAMANA ce este la3,5 km de centru de Podeni) ºi GHIÞÃDUNCEA din PREªNA, oameni deîncredere ai lui Tudor ºi tot aci (înCAMÃNA) au trãit ultimii 10 panduridin 1821 pânã s-au predat stãpânirii. Îmi aduc aminte cã prin 1960, ºefiide instituþii îºi speriau subalternii:„vezi cã te mut la Podeni” iar acumcomuna are altã faþã: case noi dincãrãmidã, drumurile unde, altãdatãoamenii îºi pierdeau opincile în noroisunt asfaltate, electrificare peste tot,locul carelor cu boi ori cai a fost luatde tractoare, sãptãmânal cei plecaþicu serviciul în altã parte vin cuautoturisme personale, la toateacestea contribuind, desigur, faptul cãlocalitatea e condusã de tineri cuputere de muncã ºi dragoste pentrulocurile natale ºi oamenii respectiviastfel cã, primarului ROATà MIRCEA,podenar get-beget, viceprimaruluiTRÃILESCU GHEORGHE ºi lui ALINDUÞà secretar, li se datoreºte o partedin bunãstarea comunei iar eu lezic aþi gãsit drumul cel bun! Mergeþiînainte pentru propãºirea locurilorºi oamenilor.

H. Lupulescu (Va urma!)

Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã(APIA) informeazã cã pentru cei 727.257 fermieri eligibili laplatã, în cadrul Campaniei de plãþi în avans pentru anul 2018,s-a autorizat ºi plãtit suma totalã de 1.062.267.990 euro, astfel:- 801.389.696 euro din Fondul European de GarantareAgricolã (FEGA);- 217.609.842 euro din Fondul European Agricol pentruDezvoltare Ruralã (FEADR);- 43.268.452 euro cofinanþare de la Bugetul Naþional. Reamintim cã între 16 octombrie ºi 30 noiembrie APIA aefectuat plãþi în avans de pânã la 70 % în cazul plãþilor directe,în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.1307/2013 alParlamentului European ºi al Consiliului, ºi de pânã la 85 %

urmare din pag. 1

ªeful Executivului român aevidenþiat, totodatã, principaleleprovocãri pe care Preºedinþiaromânã va trebui sã le gestioneze:ieºirea Marii Britanii din UE,negocierea Cadrului financiarmultianual ºi subiectul migraþiei. Înacest context, premierul a întãritimportanþa cooperãrii strânse cuinstituþiile europene, în special cuComisia Europeanã, pentruobþinerea de rezultate ºi asigurareaunui mandat de succes. Nu în ultimul rând, prim-ministrul Viorica Dãncilã aexprimat speranþa cã Summit-ulUE, organizat în luna mai la Sibiu,va confirma ataºamentul generalpentru ideea unei Europe unite,consolidate ºi eficiente ºi va oferiprincipalele orientãri strategicepentru viitorul Uniunii. De asemenea, prim-ministrulromân a afirmat interesul þãriinoastre de a sprijini obiectiveleagendei externe a UE, cu accent peavansarea politicii europene deextindere ºi asigurarea uneiconsistenþe sporite a acþiuniiUniunii în vecinãtatea sa esticã.Discuþiile au continuat în cadrul adouã secþiuni tematice, cea dintâiabordând aspectele economice,financiare ºi sociale, inclusivCadrul financiar multianual, iar ceade-a doua, subiectele migraþiei,securitãþii ºi relaþiilor externe. În prima secþiune au intervenit, departea românã, ministrul finanþelorpublice, Eugen Teodorovici, GeorgeCiamba, ministrul delegat pentruafaceri Europene, pe temanegocierilor privind Cadrul FinanciarMultianual, Rovana Plumb, ministrul

Reuniunea Guvernului României ºi a...fondurilor europene, pe subiectulconvergenþei economice ºi sociale ºial politicii de coeziune. Partea românã a subliniatimportanþa Cadrului financiarmultianual, dosar prioritar pentruþara noastrã, ºi a exprimat întreagadisponibilitate de a lucra pentruavansarea acestui dosar. De partea Comisiei Europene auavut prezentãri Vice-preºedinteleComisiei Vladis Dombrovskis ºicomisarii europeni GuentherOettinger, Marianne Thyssen,Pierre Moscovici ºi Corina Creþu. În cadrul celei de-a doua secþiuni,prezentãrile pãrþii române au fostrealizate de Carmen Daniela Dan,ministrul afacerilor interne, pesubiectele securitãþii ºi migraþiei,Teodor Meleºcanu, ministrulafacerilor externe, referitor laParteneriatul Estic, Marea Neagrãºi Balcanii de Vest. În ceea ce priveºte gestionareaproblemei migraþiei, ministrulromân de interne a reafirmatinteresul României de a continuaeforturile cu privire la conturareaunor politici care sã rãspundãactualelor provocãri existente lanivel european. În plan extern, partea românã aevidenþiat interesul de a sprijiniobiectivele agendei externe a UE,cu accent pe avansarea politiciieuropene de extindere ºi asigurareaunei consistenþe sporite a acþiuniiUniunii în vecinãtatea sa esticã. Încontext, a fost exprimat interesulRomâniei de a marca momentulaniversãrii a 10 ani de la lansareaParteneriatului Estic. Din partea Comisiei Europene,au intervenit prim-vicepreºedinteleFrans Timmermans, ÎnaltulReprezentant/ Vice-preºedinteFederica Mogherini ºi comisariieuropeni Johannes Hahn, DimitrisAvramopoulos ºi Julian King.Preºedintele Comisiei Europene,Jean-Claude Juncker, a apreciatintervenþiile miniºtrilor români cafiind foarte consistente ºi a conchiscã România este pe deplin pregãtitãsã asigure Preºedinþia rotativã aConsiliului Uniunii Europene.

Biroul de presã al Guvernului

COMUNICAT DE PRESÃ în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltãrii rurale menþionatla articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

Plãþile s-au efectuat la cursurile de schimb valutar stabilitede cãtre Banca Centralã Europeanã, astfel:- 4,6638lei pentru un euro, stabilit de cãtre Banca CentralãEuropeanã în data de 28.09.2018 ºi publicat în Jurnalul Oficialal Uniunii Europene, seria C, nr. 351/04din 01.10.2018,pentru plãþile finanþate din FEGA (Fondul European deGarantare Agricolã);- 4,6585lei pentru un euro, stabilit de cãtre Banca CentralãEuropeanã în data de 29.12.2017 ºi publicat în Jurnalul Oficialal Uniunii Europene, seria C, nr.448/01 din 30.12.2017,pentru plãþile finanþate din FEADR (Fondul European Agricolpentru Dezvoltare Ruralã).

RESPONSABIL COMUNICARE

- Triatloniºtii români au obþinut patru medaliide aur, trei de argint ºi ºase de bronz- Sportivii au reprezentat România la 24 decompetiþii internaþionale de prim rang- Federaþia Românã de Triatlon a asiguratºapte stagii de pregãtire, dintre care patru auavut loc în afara þãrii

Federaþia Românã de Triatlon a anunþatluni, 3 decembrie, bilanþul anului 2018, iar celmai prolific an din istoria triatlonului românesca adus nu mai puþin de 13 medalii, laCampionatele Mondiale ºi Europene de profil. “Dupã ce am investit în a aduce România peharta mondialã a triatlonului – anul acesta amfost gazda unul Campionat Mondial ºi 2019 vaaduce în þarã douã Campionate Europene – suntemmândri sã vedem ºi rezultate frumoase,concretizate în medalii, cu precãdere lacategoriile U23, Cadeþi ºi Juniori, lucru ce aratãcã unul dintre cele mai tinere sporturi din þarãare un viitor promiþãtor”, declarã Peter Klosz,Preºedintele Federaþiei Române de Triatlon. Astfel, patru medalii de aur au fost câºtigate de:- Robert Tãmirjan, la Campionatele Mondiale deWinter Triathlon, Campionatele Europene deWinter Triathlon, Campionatele Mondiale deCross Triathlon – secþiunea Paratriatlon;- Antoanela Manac, la Campionatele Europenede Aquathlon – secþiunea U23.Medaliile de argint au fost obþinute de:- Edit Vakaria, la Campionatele Europene deWinter Triathlon – secþiunea U23;- Antoanela Manac, la Campionatele Europenede Cross Triathlon – secþiunea U23;- Echipa de ªtafetã Mixtã, la CampionateleMondiale de Winter Triathlon – secþiunea Juniori.De asemenea, bronzul a fost adus de:- Edit Vakaria, la Campionatele Mondiale deWinter Triathlon – secþiunea U23;- Daniel Attila, la Campionatele Europene deCross Duathlon – secþiunea U23;- Antoanela Manac, la Campionatele Europenede Aquathlon – secþiunea Elite, Cupa Africii;- Erick Rogoz, la Balcaniada de Triatlon –secþiunea Juniori;- Sara Szabo, la Balcaniada de Triatlon –secþiunea Cadeþi. Sportivii au reprezentat România la 24 decompetiþi i internaþionale de prim rang, peparcursul acestui an: trei Campionate Mondiale,cinci Campionate Europene, un CampionatBalcanic, un concurs de calificare la Youth

Bilanþul triatlonului românesc, în 2018:13 medalii la Campionatele Mondiale ºi Europene

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 06 - 12.12.2018pag. 12

Olympic Games, patru Cupe Mondiale ºi 10Cupe Continentale. Federaþia Românã de Triatlon a asigurat, pentrusportivi, trei stagii de pregãtire în þarã, precum ºipatru stagii în afara României, în: Italia, Spania,Grecia ºi Bulgaria. Bugetul Federaþiei a fost, în2018, de aproximativ 700.000 de lei. La nivel intern, Federaþia a organizat nouãcampionate naþionale, trei circuite naþionale ºi14 competiþii de profil iar, pe plan international,

România a fost gazda Campionatelor Mondialede Winter Triathlon, a douã Cupe Europene deJuniori – la Tulcea ºi în Bucureºti, precum ºi aunei etape XTERRA, cel mai mare circuit deCross Triathlon, la nivel global. Mai mult, România aºteaptã 200 de sportivi din15 þãri, la ediþia din 2019 a CampionatelorEuropene de Winter Triathlon ce va avea loc, înpremierã, la Cheile Grãdiºtei, în 22-24 februarie.România va organiza anul viitor, tot în premierãpentru sportul românesc, ºi CampionateleEuropene de Triatlon Multisport, la Tîrgu Mureº.Fondatã în 2012, Federaþia Românã de Triatlon,al cãrei sponsor oficial este Enel România, areca obiectiv creºterea adopþiei disciplinelorsportive gestionate în rândul sportivilor ºi aperformanþelor sportivilor români ce fac parte dinloturile naþionale. Mai multe informaþii despreFederaþie, activitate ºi sportivi sunt disponibilela www.frtri.ro. Biroul de presã

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Relaþiile parteneriale te solicitã din plin înaceastã sãptãmânã. Discuþii ample, deciziirapide, schimbãri definitive atât în relaþia decuplu, cât ºi în relaþi ile de colaborareprofesionalã. Ceva se încheie, ceva începe. Fiiprudent ºi evitã deciziile luate în grabã sau subprimul impuls. Apar cheltuieli pe facturi, taxe,servici i comune cu al þ i i . Veri f icã oricedocument financiar. A doua parte a sãptãmâniievidenþiazã relaþiile cu strãinãtatea ºi planurilede cãlãtorie. Discuþii importante cu persoanestrãine. Vorbeºte cât mai puþin. Îþi vei remodelafilozofia de viaþã, mentalitatea ºi felul în carerelaþionezi cu ceilalþi.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Eºti hotãrât sã schimbi ceva în programul tãude viaþã. Ai nevoie de a selecta prioritãþile ºi dea introduce în mod constant în fiecare zi,momente de relaxare. Sãnãtatea este foartevulnerabilã, astfel cã vrei, nu vrei vei fi nevoitsã te îngrijeºti corespunzãtor. Pe de altã parte,rãscolirile sufleteºti se datoreazã conflictelor dinzona profesionalã, conflicte pe care le simþi, darnu sunt vizibile, ele desfãºurându-se,deocamdatã în culise. Prudenþã, rãbdare,toleranþã! Partenerul de viaþã îþi este alãturi ºibine ar fi sã-i acorzi atenþie ºi încredere. Secontureazã o nouã etapã financiarã, cu sprijinsubstanþial de la ºi prin alþii.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Relaþiile sentimentale îþi solicitã atenþia. Esterost de discuþii ample cu persoana iubitã ºi cucopiii. Se finalizeazã o etapã, se deschide o alta.Este momentul sã-þi remodelezi concepþiileprivitoare la iubire ºi implicaþiile ei. Permite-lecelor dragi sã-ºi rezolve treburile aºa cum credei de cuviinþã, iar tu implicându-te numai lacererea lor expresã. Intervine rutina cotidianãpentru treburile gospodãreºti, dar ºi la serviciuse contureazã sarcini de lucru noi. A doua partea sãptãmânii evidenþiazã relaþiile parteneriale ºicolaborãrile profesionale. Se deschide o etapãnouã ºi de excepþie în privinþa colaborãrilor, dar ºiîn relaþia cu partenerul de viaþã.

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

O perioadã în care este bine sã pui la punctaspectele gospodãreºti ºi relaþiile cu membriifamiliei. Planurile alcãtuite acum împreunã cupersoanele dragi se vor desfãºura în timp înmod benefic pentru toatã lumea. Este rost dedistracþii ºi aventuri cu persoana iubitã ºi cucopiii. Însã evitã extravaganþele ºi implicareaîn treburile altora. A doua parte a sãptãmâniiaduce multã muncã, fie cã stai acasã, fie cãmergi la serviciu. Final de etapã profesionalã.Este bine sã-þi selectezi prioritãþile ºi sã lucrezicu mãsurã. Sãnãtatea este vulnerabilã.

Zodia Leu(23 iulie - 22 August)

Se întrezãresc schimbãri în relaþiile cuanturajul apropiat. Probabil cã în urma celordiscutate sau petrecute în ultimele zile decizi sãte îndepãrtezi de persoanele care te-au necãjitprea mult sau de aceia pe care nu-i mai simþi peaceeaºi lungime de undã cu tine. Este unmoment delicat, aºa încât fii prudent ºi evitãgraba sau luarea deciziilor la primul impuls. Înfamilie este multã forfotã, întâlniri ºi dialoguricu neamurile, treburi gospodãreºti deanvergurã. Discuþii furtunoase pe tema plecãriiîn strãinãtate sau departe de locurile natale.Sentimentalisme accentuate ºi schimbãridefinitive în plan sentimental.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Noutãþi financiare, mai ales la secþiuneavenituri obþinute din munca proprie. Este rostsã primeºti bani, bunuri sau cadouri din parteacelor apropiaþi, dar în paralel va trebui sãcheltuieºti ºi tu ceva. Prudenþã ºi discernãmânt,pentru cã existã riscul sã rãmâi fãrã lichiditãþi.Dialoguri ºi întâlniri cu persoanele din anturajulapropiat, unele foarte importante ºi cu impact petermen lung. Însã, fereºte-te de a povesti prea multdespre tine ºi planurile tale. Treburi domestice ºiplanuri familiale. Finaluri ºi începuturi în plandomestic ºi familial.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

O nouã etapã foarte importantã, pentru tine,începe din aceastã sãptãmânã. Eºti hotãrât sãschimbi multe ºi mãrunte în viaþa ta ºi bine aiface. Rezervã momente de odihnã, de singurãtateºi gândeºte-te pe îndelete cum ai dori sã sedesfãºoare viaþa ta de acum încolo. Chiar dacãºtii bine încotro bate vântul schimbãrii evitãgraba în decizii ºi þine numai pentru tine ceintenþionezi sã faci mai departe. Este vremeamarilor schimbãri ºi existã doar mers înainte.Cheltuieli pe cele necesare traiului cotidian,dar ºi pe cadouri pentru cei dragi. Întâlniricu mul tã lume, relaþ i i noi cu anturajulapropiat, informaþii utile atât în plan personal,cât ºi în plan profesional.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Sunt momente bune pentru introspecþie,meditaþii interioare, întoarcerea eforturilor spretine însuþi. Chiar dacã stãrile tale de spirit suntoscilante, iar sãnãtatea destul de vulnerabilã cupuþin efort ºi bunãvoinþã vei depãºi totul cu bine.Evitã eforturile fizice ºi suprasolicitareanervoasã. Ai nevoie de multã liniºte ºi de a-þiîngriji atât sufletul, cât ºi trupul. Deciziiimportante cu efecte pe termen lung. În a douaparte a sãptãmânii te vei simþi mult mai bineºi vei ºtii foarte clar ce anume doreºti sã faciîn continuare. Schimbãri importante pe toateplanurile vieþii, dar mai ales în plan financiarse contureazã o nouã etapã de câºtig dinmunca proprie.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Vizavi de prieteni se contureazã un final deetapã. Este bine sã te desprinzi rapid de aceiacare nu mai sunt pe aceeaºi lungime de undãcu tine ºi de cei care se implicã nepermis demult în viaþa ta. De unii poþi fi foarte surprins, pentrucã vor avea reacþii sau vor spune niºte chestii denebãnuit. Fii precaut faþã de toatã lumea din preajmata ºi bazeazã-te numai pe tine ºi pe forþele tale. Ainevoie de odihnã, retragere din forfota cotidianã ºide a dialog cu tine însuþi. Dozeazã-þi eforturile, pentrucã sãnãtatea este deficitarã. Discuþii importante cumembrii familiei. Schimbãri personale radicale, debun augur, pe termen lung.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Zile în care eºti nevoit sã te întâlneºti cu multãlume. Forfota din ultima vreme te va ajuta sã ieidecizii importante privitoare la relaþiile socio-profesionale, dar ºi vizavi de relaþiile familialetrebuie sã pui lucrurile la punct. Unii vor dorisã-þi asculte opiniile, sã-þi cearã sfaturile, alþiipur ºi simplu vor dori sã asculte orice povesteºti.Este bine sã fii selectiv în vorbe ºi în fapte,pentru cã sunt ºanse sã gafezi. Final de etapãsocio-profesionalã, decizii ferme privitoare lasegmentul profesional în care lucrezi. Activitãþide bun augur împreunã cu prietenii. Totuºi, ar fibine sã te orientezi rapid spre oportunitãþile dela locul de muncã.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Relaþiile cu strãinãtatea se vor evidenþia printr-o nouã etapã. Probabil cã datoritã ultimelorexperienþe în care ai fost implicat alãturi depersoane strãine sau datoritã unei cãlãtoriirecente, hotãrãºti sã pui punct unui capitolperimat ºi sã te orientezi spre alte zãri. Suntmomente bune pentru a-þi schimba mentalitateaºi sistemul valorilor morale ºi spirituale. Staide vorbã cu oameni erudiþi, lectureazã cãrþi buneºi reformuleazã-þi planurile ºi strategiile. Eºticãutat de multã lume, fiind invitat la reuniuniimportante cu efecte pe termen lung. Prietenibuni ai în preajmã ºi vin ºi alþii ºi mai buni.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Sunt zile în care eºti nevoit sã achiþi facturi,taxe, servicii comune cu alþii. Pe de altã partese va încheia o etapã privitoare la câºtigurileprovenite de la ºi prin alþi. Sunt ºanse bune dea rezolva chestiunile specifice moºtenirilor,partajelor, documentelor financiare ºi relaþiilorcu instituþiile financiare. Prudenþã ºi rãbdare!Activitãþile culturale pot fi frecvente. Rafineazã-þi sufletul prin lecturi deosbite, prin vizionareaunor filme bune ºi prin dialoguri cu oamenierudiþi. Planuri de cãlãtorii ºi de studii. Multãforfotã în plan socio-profesional în a doua partea sãptãmânii. La serviciu se schimbã multe ºimãrunte. Ascensiune socio-profesionalã deexcepþie, deci fii pe fazã.

OBIECTIV mehedinþean 06 - 12.12.2018 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

(6 - 12 decembrie 2018)Horoscop

OBIECTIV mehedinþean 06 - 12.12.2018 pag. 14diverse

Anunþ public privind decizia etapei de încadrare

ARBÃNAªI ALIN - titular al proiectului „construire locuinþãDemisol+Parter+Etaj+Mansardã, consolidare mal, ponton ºi împrejmuire”,anunþã publicul interesat asupra luãrii deciziei etapei de încadrare decãtre Agenþia pentru Protecþia Mediului Mehedinþi, în cadrul procedurilorde evaluare a impactului asupra mediului, proiect propus a fi amplasat înintravilanul comunei Dubova, sat Dubova, judeþul Mehedinþi. Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele care o fundamenteazã pot ficonsultate la sediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului Mehedinþi dinmunicipiul Drobeta Turnu Severin, str. Bãile Romane, nr. 3, în zilele deluni pânã joi, între orele 800 – 1400, vineri între orele 800 - 1200 precum ºila urmãtoarea adresã de internet: www.apmmh.anpm.ro Publicul interesat poate înainta comentarii/observaþii la proiectul decizieide încadrare în termen de 5 zile de la data publicãrii prezentului anunþ.

Anunþ publicprivind decizia etapei de încadrare

P.F.A. DARAP N. VALENTINA anunþã publicul interesat asupraluãrii deciziei etapei de încadrare de cãtre Agenþia pentru Protecþia MediuluiMehedinþi, în cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului,pentru proiectul „construire platformã dejecþii animale” proiect propus a fiamplasat în comuna Isverna, sat Drãgheºti, judeþul Mehedinþi. Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele care o fundamenteazã pot ficonsultate la sediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului Mehedinþi dinmunicipiul Drobeta Turnu Severin, str. Bãile Romane, nr. 3, în zilele deluni pânã joi, între orele 800 – 1600, vineri între orele 800 - 1400 ºi laurmãtoarea adresã de internet: www.apmmh.anpm.ro Publicul interesat poate înainta comentarii/observaþii la proiectuldeciziei de încadrare în termen de cinci zile de la data prezentului anunþ.

Elevii Cercului de Judo siArte Martiale de Contact de laPalatul Copiilor - Strehaia audedicat Centenarului un concurs lacare au participat elevii componenþidin grupele de performanþã,avansaþi ºi iniþiere. Desfãºurat în sala ConstantinGavrilescu, concursul a reunit lastart 75 de elevi participanþi laactivitãþiile clubului ºi selectionaþide la: ªcoala Dumitru Bodin,ªcoala Mihai Viteazu, Liceul MateiBasarab, ªcoala Ciochiuþa. În deschiderea la care auparticipat ºi pãrinþii micuþiilor,colonelul în rezervã AurelianMitroi a prezentat un referat în care

Cupa Centenarului la Judo si Arte Martiale de Contacta scos in evidenþã importanþaactului istoric înfãptuit acum 100de ani, care a avut ca rezultatUnirea tuturor românilor într-unstat puternic ºi suveran. Au urmat apoi demonstraþii deJudo, Hand to Hand ºi Chanbara,aplaudate de cadrele didactice ºipãrinþi, iar apoi concursul în carecei mici, cuprinºi de însemnãtateaevenimentului, s-au întrecut pe eiînºiºi. Concursul dedicatcentenarului a fost si un bun prilejde verificare a nivelului de pregãtireobþinut de elevi de la începutulanului, întrucât din ianuarieîncepe derularea programuluicompetiþional pe grupe de vârstã

la care strehãienii sunt pregãtiþi sãobþinã rezultate cel puþin ca anul

acesta la finalele pe tarã. Trãiascã România ! I.G.M.

SPITALUL ORêENESC BAIA DE ARAMÃJUD. MEHEDINÞISTR. IULIAN PREDESCU NR. 12TEL./FAX-0252381594

ANUNÞAvând în vedere prevederile H.G. nr. 286/2011, cu modificãrile ºi

completãrile ulterioare,Spitalul Orãºenesc Baia de Aramã, judeþul Mehedinþi

organizeazã concurs pentru ocuparea urmãtoarelor funcþiicontractuale - POSTURI VACANTE:

1. POSTURI VACANTE: 2 (douã)posturi asistenþi medicali

generaliºti:- 1 (unu) post, asistent medicalgeneralist cu PL, Compartiment ATI;- 1 (unu) post, asistent medicalgeneralist cu PL, CompartimentObstetricã Ginecologie; Pentru participare la concurscandidaþii trebuie sã îndeplineascãurmãtoarele condiþii:- studii obligatorii: ºcoalãpostlicealã sanitarã;- certificat de membru

OAMGMAMR- vizat 2018;- vechime: minim 6 luni.Perioada de depunere a dosarelorde înscr iere : 10.12.2018-21.12.2018, ora 16.00. Proba scrisã: 09.01.2019, ora 10.00

Interviul: 15.01.2019, ora 10.00.Concursul se organizeazã la

sediul Spitalului Orãºenesc Baia deAramã, str. Iulian Predescu nr. 12. Relaþii suplimentare se pot obþinela sediul Spitalului Orãºenesc Baiade Aramã, Biroul RUNOS, telefon0252/381594.

Manager, Dr. Pucã Bogdan Marianªef Birou RUNOS, Ec. Dragomir Rozina

SC COTTONTEX SRL Drobeta -Turnu Severincompanie producãtoare de echipament sportiv

AngajeazãMUNCITORI CONFECÞIONERI

Cerinþe:* bune cunoºtiinþe de utilizare amaºinii de cusut;- GRAFICIAN

Cerinþe:* foarte bune cunoºtinþe: Corel Draw;* cunoºtinþe bune: AdobePhotoshop, Adobe Illustrator.- ªef formaþie în confecþii textile - cu experienþã- Tineri cu aptitudini spre mecanica finã

Descrierea jobului:- salariu net motivant, stabilit înurma interviului;- tichete de masã;- bonusuri salariale în funcþie deperformanþã;- condiþii de muncã la nivelulstandardelor UE.Pentru cei din afara localitãþii

se deconteazã transportul.CV-ul se trimite pe adresa de

e-mail: erol@cottontex.rosau se depune la sediul din

Drobeta-Turnu Severin,(vis-a-vis de Hotel CONDOR)

Relaþii la Tel.: 0740 176 364

Vând 6,750 hectarepãdure, suprafaþã situatã în

ANUNÞ comuna Corcova.Relaþii la numerele de telefon0216396835 sau 0721404945

sportOBIECTIV mehedinþean 06 - 12.12.2018 pag. 15

Reînfiinþatã recent, de ungrup de jurnaliºti locali, fostacâºtigãtoare a Cupei României laFotbal din 1943, CFR TurnuSeverin, a reapãrut în peisajulsportiv dupã 60 de ani de ladispariþie. Nu în iarbã, aºa cumjuca la vremea respectivã, ci peparchet, într-un sport nãscut înurmã cu aproape 3 decenii.

Astfel, duminicã, de la ora 18:00,în Sala Polivalentã din Drobeta TurnuSeverin, CS CFR Turnu Severin 1943va întâlni ACS Viitorul Bãleasa, liderulserie a VI-a din cadrul CampionatuluiNaþional de Futsal U19. În urmã cu 2sãptãmâni, severinenii jucaserã laCraiova, cu ACS Forþa Oltenia,ocupanta locului 3 în cadrul aceluiaºicampionat. Gazdele s-au impus cuscorul de 9-6, însã jucãtorii echipeiseverinene efectuaserã anterior doardouã antrenamente. “CFR TurnuSeverin, fosta câºtigãtoare a CupeiRomâniei din 1943, revine în fotbalulromânesc, dupã exact 60 de ani dela dispariþie ºi la exact 90 de ani dela prima apariþie!

Pe modelul Ripensia Timiºoara,cvadrupla campioana naþionalã dinperioada interbelicã, care a fostreactivatã în urmã cu 6 ani, dupã 6decenii de absenþã din fotbalulromânesc, am reactivat CFR TurnuSeverin! De vreo 3 ani, caut unsponsor puternic, din strãinãtate!Am fost aproape în 2 rânduri. Iarnatrecutã, chiar am fost în Iordania sãvorbesc cu un arab. A rãmas înstand-by, din pãcate! Oamenii deafaceri sunt reticenþi când e vorbasã investeascã în România! Nu mi-

Emblematicul club CFR TurnuSeverin, reactivat de jurnaliºti

am pierdut însã speranþa. Încãmai sper cã vom aduce acelinvestitor serios!

Pânã atunci, am decis ca în cadrulClubului Sportiv CFR Turnu Severin1943 sã înfiinþãm secþia de futsal, cucare vom participa în CampionatulNaþional U19! Pe viitor, sper sã gãsescinvestitor din strãinitate, ca sã înfiinþezºi secþia de fotbal!

Înfiinþat în 1928, sub denumireade Sborul Turnu Severin, titulaturasub care joacã în campionatulregional, Grupul Sportiv CFR TurnuSeverin promoveazã, pentru primadatã, în Divizia B, în sezonul 1939-1940, când ocupa locul 9 în seria aII-a a eºalonului secund. În sezonul1940-1941 ocupã primul loc ºiobþine, în premierã pentru fotbalulseverinean, promovarea în primuleºalon al þãrii, dar campionatul seîntrerupe din cauza celui de-alDoilea Rãzboi Mondial.

În perioada 1941-1944 participãîn cadrul formulei restrânse acampionatului naþional, unde devinechiar vicecampioanã, în 1942. Înacelaºi timp, are o remarcabilãprestaþie în Cupa României, reuºindsã-ºi adjudece trofeul în 1943, dupãce trece pe rând de: SSM Reºiþa (2-1), Universitatea Cluj (3-0), JiulPetroºani (2-1) ºi, în finalã, SportulStudenþesc Bucureºti (4-0). Din lotulechipei noastre fãceau parte câþivajucãtori de lot naþional, aduºi de laRipensia Timiºoara sau AMEFA Arad,cei mai cunoscuþi fiind atacantulSilviu Bindea (27 deselecþii la echipa

naþionalã/11 goluri), portarulDumitru Pavlovici (18 selecþii) ºimijlocaºul Zoltan Beke (6 selecþii) 

În 1944, campionatul seîntrerupe definitiv. Se reia în 1946,însã, în mod abuziv, CFR TurnuSeverin este nevoit sãsusþinã un meci de barajpentru menþinerea în DiviziaA cu FC Craiova, pe care îlpierde, din pãcate! În aceastãperioadã, nou-înfiintaþeleSteaua ºi Dinamo suntintroduse direct în Divizia A!

În Divizia B, CFR Turnu Severinocupa locul 9 (în sezonul 1946-1947),locul 4 (1947-1948) ºi locul 11 (1948-1949), retrogradând în campionatulregional (Divizia C). Revine în Divizia Bîn 1952, purtând numele de LocomotivaTurnu Severin, ºi ocupã în continuareurmãtoarele locuri în clasament: 8(1952), 5 (1953), 11 (1954), 4 (1955)ºi 13 (1956), dupã care retro-gradeazã din nou în Divizia C.

În sezonul 1957-1958 îºi reianumele tradiþional de CFR TurnuSeverin ºi activeazã în Divizia C,ocupând locul 5 în seria a 2-a. Acesta afost ultimul sezon din istoria clubului.Deºi nu a retrogradat, echipa s-a

desfiinþat! Locul ei a fost luat, la scurttimp, de CS Drubeta Turnu Severin, apoiMetalul Turnu Severin, CSM Drobeta,AS Drobeta ºi FC Drobeta!

În 2018, CFR Turnu Severin revine!Sper sã nu se mai desfiinþeze niciodatã!

Împreunã putem reînvia fotbalulseverinean. “HAI CFR, HAI TURNUSEVERIN!”, se aratã în comunicatulremis de Clubul Sportiv CFR TurnuSeverin 1943.

În ultima etapã a turului, FCU Craiovas-a impus cu scorul de 2-0 în deplasarea de laMoreni ºi a intrat în iarnã de pe locul al 3-lea, la4 puncte sub liderul Turris Oltul Turnu Mãgurele.Sabin Lupu (min.7) ºi Claudiu Bãlan (min.24)au fost ultimii marcatori ai echipei craiovene,care ºi-a propus promovarea la finele sezonului. “S-a încheiat turul ºi din pãcate nu suntemacolo unde ne-am propus la începutulsezonului. În varã au fost fãcute erori nepermisece au adus complicaþii nedorite. Totuºi, amîncredere cã în retur, cu multã muncã ºideterminare, vom reuºi sã recuperãm primulloc în clasament ºi sã promovãm în Liga 2. Enevoie de sprijinul tuturor pentru a realizaobiectivul”, a declarat patronul Adrian Mititelu.

Liga 3, Seria 4, etapa 15Flacãra Mireni – FCU Craiova 0-2CSU II Craiova – Flacãra Horezu 1-1CS Filiaºi – Astra II Giurgiu 1-2Atletic Bradu – SR Braºov 0-4AFC Hermannstadt II – Turnu Mãgurele 0-2Sporting Roºiori – CSM Alexandria 0-1Unirea Bascov – FC Pucioasa 0-0Viitorul Domneºti – FC Volunari II(reprogramat)

FCU, pe podiumReturul începe pe 2 martie 2019, iar FCUCraiova, sau U Craiova 1948 SA, aºa cum estedenumirea oficialã a clubului înfiinþat anultrecut, va juca la Bradu, cu ACS Atletic dinlocalitate. Mircea OGLINDOIU

M. O.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 06 - 12.12.2018pag. 16

pamflet

Mã nepoate, sã cuminþiSucã de vreo sãptãmânã, zici cã ecãþeaua lu’ nea Smarandache, aiade când a vãzut cocoºul lu’ al lu’Tanþa lu’ Pecingine s-a urcat încorcoduº ºi nu s-a mai dat jos pãnãn-au fãcut orãtania ciorbã. Aºa erade cuminte cãþeaua, aºa sã cuminþiºi nerodu’ de Sucã. Bine, dupã aiaaflai io de ce, cã cicã sã aºteaptãsã-i aducã Moº Nicolae ceva. Cenu ºtie el e cã o sã-i aducã o nuia,cã anu’ ãsta fu prea leneº sã mai ºiprimeascã cadouri. Mai întâi lamuncã, apoi la întins mâna. Aºa ºicu ai noºtri aleºi, toþi sã intereseazãde Mehedinþi, da nu vezi nicioiniþiativã directã de sprijinire ajudeþului. Da las, cã vine MoºNicolae cu nuiaua ºi-i liniºteºte. Mã fraþilor, a mai tare de 1Decembrie fu aia cu nea Bontea.Bine, nu ºtiþi dumneavoastrã cinee, da sã spunem cã l-aþi alesdeputat de Mehedinþi. De fapt cesã spunem, cã aºa este. Zis ºi fãcut,veni nea Bontea la paradã, îi venirândul la vorbã, scoasã tinerelu’telefonul din pozonaru’ di la pieptºi cãuta ceva pin el. Acuma, toatãadunarea, de la oficialitãþi la militari,de la oameni de rând ºi pãnã la ãiamicii de venirã sã vadã istoria cuochii lor, aºteptau sã vadã pe cinesunã nea Bontea. Pãnã la urmãgãsii ºi nea deputatu’ ce cãuta întelefon, adicã discursul deCentenar. Tehnologie, ce maiîncoace ºi încolo, mâine-poimâinetrimite nea Bontea vreun robot sã-l înlocuiascã. Bine, n-ar fi vreopierdere, doar cã n-ar mai cãutarobotul atâta în telefon. nea Mãrin

Sucã, nea Bontea ºi telefonul de Centenar, planu’ de debarcare dela Dunãre ºi bulevardul fãrã luminiþe

Mã nepoate, vreo 12 consilierijudeþeni sunt în conflict deinterese: sunt membri ATOP ºifuncþionari publici ºi ºi-au votatindemnizaþiile. Acuma, nu sã ºtiedacã nea preºedintele ºtia sau nu,da situaþia asta pare sã se repeteºi pin Consiliul Local, da maivorbim despre asta. Acuma, la ºedinþa ordinarã de laCJ Mehedinþi, ºedinþã ce s-a doritºi festivã, nea Georgescu,preºedintele, s-a cam ofuscat dupãalocuþiunea unei consiliereliberale, care a evidenþiatcontribuþia la fãurirea RomânieiMari a liderilor Partidului NaþionalLiberal. I-ar fi plãcut, probabil, sãaudã cã vreun social democrat afãcut asta, sau poate chiar ‘mnealui,da nu sã prea poate întâmpla. Pãcam aºa sã-ntâmplã când ai ajunssã-þi fie teamã ºi de umbra ta... Mã nepoate, în sfârºit, Sala delecturã a Bibliotecii Judeþene IGBIBICESCU s-a întors... ACASÃ. Da,

a fost la plimbare, cicã, iarreîntoarcerea a fost greoaie dincauza ambiþiilor politicianiste aleunora din conducerea CJMehedinþi, în frunte cu nea Aladin.Anunþu’ a fost fãcut de tantiCristina, ºefa instituþiei, sigur cuavizu lu’ nea ºefu’ de judeþ, cuocazia unui simpozion deCentenar, la care invitaþii au fostselectaþi dupã... pupãturi. ªi apropo de nea Aladin, ceicare lucreazã la debarcarea lu’ neapreºedintele, au petrecut 1Decembrie într-o locaþie de pemalul Golfului Cerna. Sã pare cãs-au simþit atât de bine, încât au maiamânat debarcarea pentru anulviitor. Cã trebuie sã sã maiîntâlneascã ºi la tãierea porcului,apoi la o canã cu vin fiert ºi abiamai apoi mai vãd cum o sã fie cudebarcarea. Deocamdatã oameniisã ocupã cu îmbarcãrile. Bine, toatespre neliniºtea lu’ nea Aladin Gigi. Mã fraþilor, Bulevardul Carol I din

Severin a rãmas în beznã... Nu cãn-ar fi luminat ºi folosit pentruliniuþele auto, care se sfârºesc ºicu evenimente rutiere, da a fost uitatla iluminatu’ de sãrbãtori. Esteprobabil, cã posibil ieste, sã nu fiajuns bugetu’ pentru a continua sãsã punã luminiþe di la Teatru ºipãnã la Podu lu’ Traian. Sã sã fiuitat cã strada respectivã poartãnumele Întemeietorului României,þarã în care trãim ºi noi, iar la neºtesute de metri sã aflã locu’ undeviitorul Rege pãºea pe pãmântromânesc? Acuma, Veta cautãhârtiile despre fondurile alocateiluminatului de sãrbãtori, sã vadãce ºi cum ºi, promite sã le prezinteîn prima ºedinþã. Aia e, mã fraþilor, sã vedem acumace aduce Moº Nicolae pentrufiecare: dulciuri sau nuiele, dupãcum s-a purtat anul ãsta. Aºa cã, pãnã data viitoare, haisã fiþi iubiþi ºi optimiºti!