Anul al L X X X IX -le a n-l 36 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Vineri 9 Aprilie 19 2ß.assass mrii'ifiriiigri

< immmmn

itâacţla şi AdministraţiaWAŢA U8ERTAŢE1 BRAŞOV

Telefon 226Abonament m aaî 360 leî .^antru sîreinltafe 800 lei Anunţuri, redame, după tarif.

sl&âa te i| | | m # 6 î5' * r

A p are 4 t k£m a i i m * « * » in â i i*

■JXSfZä uca

Prin iîne însuţi, celăţene, şi penftr

tine, la libertate, legalitate şi cinste.

msssmssmsâhi *6KeSM5BaiBeSíBeí

Va veni şi dreptatea noastrăLovitura dată do d-nul

Ion Brătianu. prin formarea guvernului provizoriu al ge­neralului Averescu, are uu cu tot alt răsunet în opinia publică a Ardealului de cât In restul ţârii.

Ardealul vede în înde­părtarea Partidului naţional dela conducerea statului, un act de strigătoare nedrep­tate şi judecă acţiunea de distrugere ce s’a abătut a- supra acestui partid, ca un atentat odios îndreptat asu­pra ardelenilor.

Să fim sinceri şi să spu­nem adevărul întreg.

Aducerea guvernului Ave­rescu a slăbit credinţa în dreptatea aşteptată dela Rege.

Constatarea o facem cu restrângerea inimei, cu pă­rere c*© râu — pentru eâ nu eBte ia mijloc o durere trecătoare, ci un sentiment de neîncredere ce se adân­ceşte în sufletele tuturor. I

Triata isterie a eroului 3 Ardealului, a nefericitului Avram Iaucu, reînvie în su­fletul poporului — credinţa către împăratul fiind şi as­tăzi răsplătită cu pălmuirea dreptăţii

Trădarea celer trei băr­baţi politici ardeleni — doui, ridicaţi numai graţie con- ducerii actuale a Partidului naţional — dacă găseşte in­dignarea tuturor ardeleni­lor, făptui cft trădarea i-a putut face miniştri se res- frâBg?, însă, mai sus de capesei© lor.

Breptatea de sus nu poate fi înşelătoare !

Devotamentul, iubirea şi credinţa faţă de Dinastie nu pot fi răsplătite cu a- luugarea tocmai a acelora cari, pe tipsia de aur, au dus Suveranilor pâinea şi sarea Ardealului, Banatului şi a ţărilor ungurene!

Fiecare ardelean repetă acest gând aslăz?, în du­rerea pe care o are şi n o ascunde.

: Recunoaştem: am fostI învinşi, — în buna noas- I tră credinţă, în stima ooas- I t r ă către lege şi drepţate,

în iubirea noastră către a- devâr şi dosfce.

Am fost îîjd sşi de ipo­crizia politicianismului ba cureştean, cfs3ut din plă­mădirea sângelui fanariotic cu moravurile orientale;

Am fost învinşi de ci­nismul pretinşilor oameni de stat cari îşi bat joc de ţară,

Am fost învinşi de coa-

f li ţi a mia dunei constituţio­nale.

Dar sufletul nostru re­acţionează. Ei nu va putea fi nici odată învins.

Ne vom închide şi spe­ranţele şi credinţei© îa noi— şi ou vom uita învăţă- 1 .A , j fcD {Bucureşti) a Partidului Na*nsantül. U altă muncă grea ţi oval, in a câret frunte stă ini-

moşul nostru fruntaş d l 0. R.

La luptă şiDumnezeu să ne ajute!

Un apel cătrâ alegătorii dala sate

no aşteaptă.

Dar din sforţările noas­tre, va răsări mâine Soa­rele dreptăţii...

ln&HifesCB, un adevărat părintecI ţârănimei noastre necăjite, a adresat fraţi-o? ţâţâni din Il­fo v un călduros ca re me> ttfă s ă f ie cunoscut în versuri câ î mal largi.

Din a ces t ap&l, în ca re s e arctâ cum nu s& poate mai bine so c r im ce nz aşteaptă, reproducem urm ătoarele părţif p e cari sătenii noştri s â le c e te a s e ă cu c e a m ai m are luare aminte :

Bre-ţi săteni,Cosiră oricine! aşteptări, con-

trabunuiul drot şl cordra Idilei de dreptate, tu ÎOfet c.hgmeti să la cârma Jărel, 2a mjlocui s|. tScfe! g$nern;e, im m l pe c m e i a l&dicet tara şl er (i putut tămădui relele el, cî atei care

1 î î n i . j i - xt i- i i 1 «u reprvaeatfit politica slugsr-congresul general al Partidului Naţional la ■ mcă şt de mdogmn, p* şedinţa extraordinară care va avea lo c în 1 raiul A?e,eicl’- E d**,a! ca **

In baza hotărârei D elegaţiei Perm anente a Partidului N ational luată în şedinţa din 31 M artie 1926 se con voacă prin aceasta

, rosteşti ace»! buric, ea să ştiiBucureşti la 11 Aprilie 1926, ora 10 a. m . ! eine ai ie ua«e ,i «e re-

O rdinea de zi a congresului cu p rin d e: ua bătrân generai. — care1. Raportul Com itetului C entral.2. D eliberarea asupra situaţiei politice

şi a atitudinei partidului la alegerile g e­nerale.

3. Propuneri.Bucureşti, 31 M artie 1926

Preşedinte al Partidului Preşedinte al PartiduluiNaţional Naţional

Iuliu Maniu. N. Iorga.N O T A :

prezintă Un bătrân

ere merite ca milit&r — dar ■sare ca om politia a încurcat totdeauna treburile fire?.

Toată cariera, politici dove­deşte „să cale o unealtă în mâna Iul Brătianu, care din umbri îi joaci cum vrea*.

Să recapitulăm < âteva fapte; Brttlasu tea adus k guvern In 1920 şî deşi «ivea atunci mare popularitate, a îairat pe uşa din

verşunare de opoz'fia cd«îfă*‘ retă: Partidul Nr|lo«* î >î fără* erese.

Ei — generalul Averescu, — a primit bşfjoaum né d ecire că recunoaşte Constituite, că va respecta h g m admtohtra- tiră .«sre — a apui-o ia râse­tele Camerei — *f?u este nici rea, nici bună* — şî că na se va eüuge de leges electorală cere de^fiinfeezL sufragiul uni­versal, deschizând «a aderihat mormânt pg@tm demn; rafie ro­mână.

După ce a înghiţi? toate umi­lirile, i*s obligat ia z k g tr îîe Ca- merltor aşr cote să meargă pe acelaşi listă cu lîbtraiU. Fără nici un pic de demni iote s’a executat, — ca o ordonanţă cere ’execută Ot-bvsiv -*rdi£«i* superiorului şl a z .; ruşinos.

Â&ta nu Ta împiedicat pe el, — oare Juta toîaâ --i-; pipaşi a iiberaiiior, sâ »o rorge s'â fie primit pe Ii%tâ da o-poztjla unită, k alegerii« comu- n&le.

Noi ne-am opus — peiiim eă-i cunoşteam prea l ,/ie. Co­mitetul centrai s*« lăsat pâcăiît pentru că se pirea că ordo­nanţa libefad or s'â săturat de slugărnicie şi »nik#g$«l&

A doua zi după siîccss, dîa ordinul aceluiaşi 3rlUanu,a tia- dai pe torarişil de luptă, a L «ut din noa iu brujeie iinera- tiior şl a votat ia primiri! con­tra candidaţilor opoziţiei unite.

Noi, ii trăsesem de par, ii spftiasem de ruşine, - şi u , mai rău ca Iuda. — u - u tră-d e ..» «ol Brltianu l-a , dei< ş! ne eu , âBi ul la duŞm,.aU

Membrii congresului sunt;a) Foşt î miniştri,b) Foştii şefi de resort,c) Senatorii şl deputaJH din ultima legislatură,d) Preşedir J'i organizaţiilor judeţene,e) Membrii Comitetului centrat şi a comitetelor provinciale,f) Câte doi delegiţi pentru fiecare parlamentar al judeţului.

dat jos la [1921, după ce l-a făcui trădător d e Jsră fi după ce l a uisflit, iărâadu l sâ ci­tească deia tribuna Camerei o declaraţie scrisă de Brătianu şi prin care îşi bătea joc de ei.

După ce Va dat |os, Brltianu Pa crdoaet m 4 ani sâ nu des- ehidâ gura In parlament decât numsi efinâ evea să i aprobe câte o lege combătută eu In-

Şcful Treimii din Săptă­mâna Patimilor, d-1 Yasile Choldiş, astăzi ministru de Culte, explică Intrarea sa in Ministerul unui partid, care nu e al său prin fap­tul că nu împărtăşia m$ţo- dele de conducere ale Par­tidului naţional şi astfel şi-a reluat o libertate de acţiune, care l-a aşezat în comodul fotoliu ministerial cald încă de presenţa d-lui Aî. Lă- pădatu, alt cavaler.

îmi permit a face Exce-

trădare.iar, dintre ţoate trădă­

rile, cea mai urîtă e aceia care pretinde că are şi prin­cipii.

nN«amvl JU m Sntse“.V. Iorfll.

i le nţ ei Sale o modestă o b - ! Altfel, actul se chiamă servaţie.

Când nu e mulţămit ci­neva cu conducerea unui partid, apelează îa organele care &u dreptul să judece conflictele interne ale parti­dului. Când aceştia nu dau dreptate unei cereri legi­time, se părăseşte, cu ex­plicaţii publice, partidul.Nici într’un cas. acela care pleacă nare dreptul să ia cu dânsul Arma unei case, pe care a părăsit-o chiar dacă ar fi suferit pentru bi- reie ei mai mult decât d-1 Yasile Groldiş.

Se aduce la cunoş­tinţa membrilor Parti­dului naţional că con­gresul fixatpentru ziua de Duminecă 11 Apri­lie 1926, ora 10 dimi­neaţa la Bucureşti, se S ' t tva ţinea în sala Ein­tracht, str. Dionisie 61.

neamului, — U liberali.Azi, eu vecii la guvern tot

prin uneltirile liberalilor »are respinşi de săteni în alegerile Csmerilor agricole şi de oră­şeni la alegerile comunale — er&u forţaţi să plece. Liberalii şi-eu făcut următoarea soeo- leală: Nouă ne trebue un om de pale, — o păpuşe la do$ul căreia să ne ascundem pentru cât­va timp, dar tot noi să conti­nuăm să tragem sforile şi s l ne 'facem afacerile, Jetein 2 ca ta codru, & verga alaiului.

Avem de apărat tot ce ara furai, — ziceau liberalii şt nu ne putem da pe mâna opoziţiei — ct numai pe măna unul logofăt devotat şl credin­cios — generalul Averescu. Aşa s’a născut guvernul gene- ralului Averescu. Fraţi s lte s ţ lu&fl aminte: nu pariidul popo­rului este la guvern ci tet libe­ralii, cu singura deosebire c i dictatorul nu se mal prezintă fa haină civilă şi îa haină de generai*.

Broţi A legători,Credeţi voi oare, iubijfJsSfeni,

că vă pute fi aştepta k vre uacar a s ’a

prizonierul şi sluga credincioşii a lui Bră tienu ?

Va putea el oire să vă dea

Pagina 2, OAZETA TRANSILVANIEI ^r. 36W:t9g| 1

▼oul şl firet dreptate» dapl care alergat! însetaţi? V» pu­tea s$ vă dea pământurile sal* pate prin fraudă de la <x5ro prlcre ?

Va primi el, »1 trfmeati lapiî«'*ltel? toţi agronom!! libe­rali, agen|ii şi deputaţii liberali, care au »cos Ia mezat şt au vândut pe arginţi loturile de împroprietărire ?

Va putea el să »costă p3ş tele, hrana săracului — »! toate feMţFe dîn ghiara liberali a Soc. „Frigul" ?

Va putea el să lupte aostra speculanţilor şl trusturilor libe­rale care sug din sitfhtul vostru, toaiâ vlaga şi toafă puterea de muncă ?

Va putea el să ridice preţul grânelo? desfiinţând taxele de export ?

Va putea el să vă dea •liber­tatén“ după c«re oftaţi, desfiln- fâod »tarea de asediu şl dând ordine ca Jandarmii »1 vi apere sumai de hoft iar nu să vă fure dreptul de vot şl să schingiu- !»scâ pe oamenii cinstit!?

Nu 1 FreJI Săteni, nu vă pu­iet! aştepta ia nimte, fiindcă sluga credin^loâsl nu lese din cuvântai stăpânului, BAlrânu! ge­neral Arercscu uit st de vremuri ca să încurce politica ţârei e sluga credincioasă • tiranului spurcat Brâdanu.

Ce vă rămâne de flaut este să vâ fa:ei două cruci, ca in primele vremuri ale creştinis­mului şi să porniţi cu curaj şl cu ludâriire iu lupii, pentru sal­varea ţârei şi a democratici.

Rldîcati< vi ca un singur om şl cu marea putere care vi o dă voiul, alungai din fruntea fire! pe geaer&iui-pâpuşe, care constîtue o ruşine ntrienali...

Mergeţi îsaiate şi nu fovliţl, gândii-»0 ta voi şl Ia copii voş* iii care trebue, să respire un aer mal curai, de mal multă dreptate şi de mai multă liber­tate fără eâ tn*i indára tirania politică şi jddrea economică.

Să ne ojute D-zeu să trecem şi de această ultimă Interesre.

Sunt sigur că vom învinge.Na bfzuim pa voi ş! pe pu­

terea voastră şl cu credinţă I» O-zeu şl in Inima corală a Lio- vuiui vom spulbera, pacostea,»! ruşinea ce*a cu ,na* sârmsnu noa&irâ iară.

La luptă! Votat! cu tofi con­tra guvernului, votcii ne pe noi pe oare m cunoaşte!!, ne-aţi păscut şi in zile bune şi In zile grele şi care suntem siguri c i vom reuşi cu ajutorul şl puterea voastră.

La luptă şi D zsu s i ne ajut el

Stabilizarea'!!Ia zilele trecute ne am ocu­

pat tn acest ziar de stabilizarea francului belgian. Cu acea oca­zie arătam, Intre altele, e i ma­rele ziar parletea „Le Temps* îndemna pe Francezi s l urmă­rească cu atent!® experienţa în­cercată de Belgia. Şl adlogam că noi trebue să urmărim a- eessiă chestiune Iacă cu mal multă eteatle — în vederea ta* slnăfoşlrel valutei noastre, oare stă cu mult mal rău decât va­lutele franceze şl belgiene.

De atunci • au petrecut Im­portante evenimente cu privire za valuta belgiană. Livra Ster» Ung, care tn ultimele sase luai se stabilizase latre 106 şl 107 franci belgieni, s’a ridicat brusc la peste 120 franci, seca se a provocat mare «moţiune la Bruxelles.

Aceste fluctuaţii interesându* ne de aproape, rezumăm aci cauzele lor după ziarul „Le Temps*.

Guvernul belgian prevăzuse oft băncile americane si engle­za li vor împrumuta 130 mili­oane dolari pentru executarea planului de stabilizare. Cu a ceastă sumă nrma să şl pro sure de visele pentru rezerva nesesa- ră convertibilii#!!! biletelor de bancă.

Dar după votarea legii mo­netar« »'au Ivit greutăţi, Impru- rautătorli au pus In ultimul mo­ment nişte condiţii cari au pă­rut Belgienilor prea grele. Din cauza aseasta realizarea împru mutului de stabilizare s’a în« târziaf.

Mai telâi băncile americane şt engleze au redus suma îm- prumutulul defa 130 la 100 mili­oane dolari şi aa pretins sl se flcseze durata împrumutului ia un număr restrâns de ani, ce- «*«ce ar fi făcut operaţia pre­cară. Apoi. ca garant!®, au se* rol consolidarea celei mal în­semnate pârli a datoriei flotan­te şi Industrializarea drumurilor ae fer.

Deşi din punctul de vedere financiar aceste două condiţii par rezonabile, ele au fost râu piimite în Belgia Din cauza aceasta guvernul belgian s’a găsit înir’o situaţie grea îa in­terior.

Greutăţile au provocat neîn­crederea. Şl aluno! s'au produs numeroase cumpărări de devi­ze. Speculaţia streină a profitat. Probabil că băncile americane şi engleze au taier venii şi «le

ea să exerelte presiune asupra guvernului şl parlamentului bel­gian să primească condiţiile lor. Fată de aseste operaţii combi­nate, banta naffonal! a Belgie! a fost biruiţi şt n’a mai putut exercita controlul pieţei. De aci scăderea francului belgian. D*»r aceasta nu probează să atablii. zarea este imposibili Scăderea repede a francului belgian nu este motivată de situaţia re»*â a Belgiei; ea este datorită nu» mal faetorfior psiholog! ?l.

Stabilizarea unei moneda cu tendinfă spre scădere este grei. Ssăderea schimbului are h ba zi cauze economice şl f l i n ­elare, adânci, la e*zul 8?Jg i se pare că rezidă mii a>e« te dese hl tbrul bilanţul contur«!«? contra cărora nu este d e #jum si iu „ ţi pr»a mlj'oace tehnice, Din mo centul ce n ţ>oală belgian» a trebuit, p niru regulare» târgului la timp d . şase i»ni, «ă-si cheltuiască • zerva de deviz?, nu este s g r că şl dtspoaîbEiîsitîie pa c«« trebuia să I le procure b i c i ! streine n'ar fi fost epulsaîe te rândul lor tâte'an viitor «ui mult sau puţin apropfct. ş ■ tunel pericolul cr f fost cu tai mal mare, cu cât «pe-uila ia*ar» naţională nu se (x.rane la r i - cari .S*> î foaeă Li coate î uu* manete 1 .mzisft stab«l%*ta — întrucât i --te sigură cursuri nu se var ridica os vie cola stabliizărei C ?s mai rea evea« tuailtate de c .re s'ar teme, ar li că nu câştigă nimfe,

O decepţie ia această n u t: rie poşte avea co m eciz l - i«- caleulabiie. însănătoşirea m<mt iară bazată princip ten.«« pecreditele esterlo*re, p^estoti m convenleste serioase. C*x ;k 3 ii* gkl dovedeşte îâ fra?£|i cagl> saxonă vrea să impună tutelor ţărilor cari i ser concursul pen­tru restaurarea fiaanctefă — coa di|il şl controlări aaaloig? c no? ce nu trebuit *ft fie accepţie de naţiuaita Învinsa.

Acestea sunt precizii!΀ zia­rului „Le Temps0.

Adăogâ n câ parlamentul bel­gian consideră stcbiils irea ma­netei ca singură şt nacev^rl. Refacerea tării este reali; tor fele de muncă şl decapitat suni Intacte. Toate partidele sunt con­vinse că se va i jaage la o so Udă înţelegere asupra formei definitive, în care r* forma fiaaa- «Iară se va realiza.

Prot /. O. M untmnu.

Voci de presa«Blnatul despre noul guvern

Ziarul „VOINŢA. BANATULUI« (n-rul de Paşti) după ce 'publică lUta noului guvern fac* următorul comen- tar:

•lat# ?nj sra a «jaas dîsnou ne mi* * gvuaralnisi Ars

ssa, "ars !a a lú && văz na v$ fi m*i bsa ca Br&tfcnu. poala m«i tiu, Dir îşi va spens cavâata? Îl alegarlJs g^u rale csfi -ie var i S" ac.rt2 do ă losl: /Oîitc iá rím la-, săb t roarsi a a! g&a. peazicuai, s«u vo^stt m

rrgîaî de iibert&ts £ dre^tite, care au paste fi girant*?, d-: cit Su-n i de Pan<da Naţlousi ■}l cei ŢârâucSv. Vuíöí járií yâ l hotărâtor.

M. Sa R: gala if* vrat p- d-1Ay-resc*.

M St Paporal fă răspundă 'acâ*! vras «aa os t

Ş-.uea »eniv-.t la & ave-r-se ••'mo- a sm j st js buearie pe 4 * -2r«4-;ani Ti l|0 .-e.':a

Si*i xtâ.;a crat; câ|f vo; f mă as, s v a i tlt^ tnt^batr ^u-iw» a* îa ,;( »au- *

f ver ?i) Dar in aceUş timp- lu I piim şediufâ a - .s í íw j ' *S ft

est coRiUtire^t derekai!, că oo aa pect a posîarila msfImooriaote.

S’a Iu epst de â v^rbavârile, printre cei ca spinare mai mot**s. Şî sarrătc că vor e‘e?;si. De prefect îi T 'ai -Toroft1«! e de- si!nnat3 d. Asrsi Clobana, pe car? taci ceauşi ou 1 v'e«, Cfl38sic co5îp!^«‘ă * sitsatiala Lţfgij; aede p%tr ! p*c*«a j*at( îşi diszktă dricptai 1* prefecturi.

Vom tiae In carsot şe cit to­rt! sciíjir! ca eveoimeaieie delà ordises sl iei. Pânt«t£n;i ii sfâ* îoîra 3â zn sc abitâ 1?M sîsa- ! gal ^schi al Partidaiai Ndlooal, cars îotaff va fav-ngr, dică ou ax?, s * ‘- 2 . pc-dra ză dreptatea şi ciastea * pe p irtsa noAst.l. _ A v o t \/ar «sa? Istá i «habo s! gîvîr ăr?' : • %

tCivştB l«üa;lfate şi d?eokt»!

Sltmarul despre noul guvernN-rul de Paşti al ziarului „SATU

MARE’* publică următorul articol;mii mire ^r^şsa’â s’a

Imam plat. D? ta m ca a in eltel i ai râr<i rsmta sate ?.em ^ţsmită j i. BrAttsna » plecat peütra ca I sl Iss« hz anal g.iv?ra, care | sa ette aitcavâ ds:âi o o avi 3 j integrară a p^rlid»td‘ liberal.} Cerc«ti;t listai talsisteritlă fi l védeti câ m c in j om d * s ^ im ă , j sa figureszft îa ea. Liberalo zi i ta !r*a?e cs d i Qag* şi prois-

altul CMdiŞ, 4U feLAHit gavpr- nai cheiut rezolva atâtea prsbisme arsăîoar*. Os ia F o- :tz*t d l I, Brttaan vi porasci bâ?râa«isi genera! ce trebss să f scâ.

Ciîl|l discurscl d l«i T&iâr€s:u, ii aut ca ocszls prezmiăili dog« !a miahtârai de in terii

ră«odisai diai O ?gt- m\?om continua ouară liberiii> tor*, a apaş d ! Gogi. E i an pus o bază solidă treburilor pabl:ae} noi o oo n d&sâyârşi*.

Prii maure * spus ftpl *3*1 mmiitra ds Isterss: Süniem an brai al parllialat liberat,

N? latrinára ts^ă. fi|ă de s- cetită fiîtaap« gh v& tace ţar*?

Cd vor fa^e alegătorii Rural- aici întregite, vizând cá la cár«

ras ţ rii aa foitrhsraaî! oameni cs nu r^prez ută Mtci pe departe voiü|a lor?

A?egsf?íe cs vor avea Ioc am soa^o şi o a au nem vor fi sa slxg 5íOi râzbo;.

CctS.e-di vor da dovsdâ că pateri© tegifiitoţre easaă de Is eaţiaae*.

Dala ?. T. T Compania ăz navigaţie aerfanâ n tn:eput sbo* rj'-il--, d *. câîs trai ori pe săpîă» mini. atât în drecţia Bucureşti« Prag», 3 , 1jJ’îdj S-jdâp&sm şî \/!saa, cA: şi in diredla B j * cuîe^uCon^temt'nc.pol. Cu încă­pere dda 1 A jr \\z 1926 aceste sborttrt se vor efactua zilnic. în a e.h:xh direcţiuni.

-— D,rsofîtm-2a g merali a poş­telor a iu-st cîispoziţiun-ia ca sâ se pmn2ai:ă p * vhtot ia toata ghişeele din ţară ietegram * d e ordin f amPlar adresate iosaifr tă flhr din R.isi * Soaie tloâ. A:e- sie telegrame înainte de a fî ex- pedidk, vor fi cenzurat?.. Tax» va fi, cd începere dela 1 Aprilie 1926, de 20 Ui ş: 30 bani d* cuvâ \u

0 expediţie polară ruseascăIn vara anufui 1923. a fost

.orgs^tzală sub conducerea geo­logului rus Samoiiovid o expe­diţie şttinţifteă care avea de scop să exploreze Insula Novals Zemiia ou Săruturile polare şl Insulele de prfnprejiir. Pe lângă cercetările ţii în fiice expediţia avea şl un scop practic. Ea trebuia să cerceteze părţi ab­solut necunoscute cât şî regim oile cunoscute numai în parte, în special ţinutul Nord-Ettls ai insulei şi aceasta din punst de vedere geologic, zoologic, bo­tanic şl hidrologic. Expediţia a acordat o mare atenţie şl înre­gistrărilor metereologice. In ce priveşte laturea ."practică, expe­diţia trebuia s§ clarifice posibi­lităţile economice, condi|iuni!e pentru creierea întreprinderilor de pescărie şi vânitode cât şl cond!|iunile în ceri a’ar putea face exp-oilarsa soiului. Esire bula s i facă şi & cercetare 9- măsuntitâ a mineralelor şl sâ stabileescâ modul de colonizare e Insulei care pâaâ îu prezent a fost atât de puii» cunoscute. Iu efari de esc st?, (x;-edf|ia irrbuîa să măsoar^ cdâdciRi^a 0,.e©s.rttel Oiaclsl in Jurul sulei şl s i »L.ăU^sşC; a* geografic pvrimetrlc si coas*tclvf.

Lucrările şl rezultatele expe- J dlflel sunt deja cunoscute. Con­

ducătorii expediţiei au referat zilele acestea înaintea publicu­lui şi cercurilor ştiinţifice asu­pra rezultatelor la cari au ajuns. Din referatele asupra acestei expediţii extragem următoarele:

In expedlfte au luat parte 14 persoane. Majoritatea a fost compusă din specialişti, Intre cari 3 mari savant! tn domeniul geologiei, zoologiei, hidrologiei, botanice), agronomiei şl eaono ratei politice. Celia!|! 9 s’au o* eupat cu conducerea navelor, au organizai legăturile radiofo­nice, ocupâadu-se şl cu aprovi­zionarea expediţiei.

Expediţia a pornit dela gurile Dviael la sfârşitul tunet iulie. Ea a trecut In Marea Albă, in- dreptâadu-se către Kolguiev şî luând drumul către Novaia Z?ra- lla, iu acest timp txpedifîj a suferit în două rânduri mari *irî căciuol din c^uza furtuni ce a bârduit pe mare. In 10 Sept. 1923 expediţia a ajuns ta ţâr- cosi v^suc ai laiulei Nsvma Z e m U '

După cum se ştîe, insula Na* Viiu Zsmlla este locuită de

| cidevâ zeci de s^mdiezi cari au I acolo aduşi încă înainte cu ! 55 de tai. in ultimul timp sceşii

| tamolezl au tefinit o < olo ve organizată pe ţlrmul •*!Insulei. Ev a fost numltâ M*Ue Karmakuii. Ia ajeaută «oloaie s’a construit epoi o sicile a ; J - reologicâ cere conduce obser­vările şi taregistrârlle ta direcţia care a fost ar&tatâ la conv<ejift internaţioaaiâ pentru expiorâras polare. Insularii suat aprov^zîo naţi de două ori pe an de o . vapor al ctstuiui ruies.? c re duse alimente în s^himau. pre ­tor.

Dela ţărmul vastic exp^d (m a plecat spre Nord und* a c*..- cetat insulele Gorbatle Ostrov a cari se efli la Nord Est ie .a« sula Novai a Zeralia.

La explorarea ţărmului No*d Vestic al insulei Novată Zimita au fost descoperite urme de cărbuni de pamâai. Ia golful Arhsogeisk, care înaintează în- iăuntrui insulei, trâesj; o mul­ţime de păsări polare de dife­rite specii.

înaintarea spre Est a fost o- prită de m iri sloiuri de ghiaţă. Expediţia a avut deci o wzia sâ se ocupe mai mult eu explora­rea reguiubor din Novuta Zem iia. Regîuuea Icsuiel ^uie sz sila lăăga golfui Zi^rvk e*te pa deoiatregui! muntoasă. lliete va;furi «.Jiing ta o mâiţime de 250 m. p;us 60 m. luâiţim â dela nlvcliit m rii.

Cîsibmi insuiei este acoperit de gheţari puternici, cari in a-

j prop’ef«s îăr nutai formeszi |lungi morene. C ti mai mare ghsiar Nsrdea Sheeîd «sti as­tea! îa noriiit goitalui Zi r k, deatu»gu! ţărmului, având o lun­gi m«. eu 100 k n.

U rnind diresţia spre sud de goitet Zdsrtk, txpadfţta a dat de useie losurl. cari lasă n'su fost cs?cetate da nimeni. Da&<

| şi ţârmafile i»%ti2@S No-| vate Zfraila ea cu totul o alt#

formă de*ât ce* arătată la hăr­ţile de sâită acum. Tot lâsgl g j f il Zdsnk, is apropierea de tâş’s Russsov, s’s d «3opzrd un ţărm tare poate servi de port şl

| nade pot ancora aele mai mtrs j vapoare.| la nordul Issale! Novai* Za ra­

ita, expsdiţfa a deatoperlî us nou goli, oare a fost numit după numele marelui hidrograf rai N&upcko!ev. Llogi aeeii goli Irâesc fosrte mulţi urd potail. Expediţia care nu s’a ocupat eu vânătoarea, c< găsit totuşi de cuv.teţâ sâ vâneze un urs alb E i a ftvil osazla să vâneze şl toarta muite păsări polare pre­cum şt anima e de mare. Ea a constatat Qă Inâuieta polare suat paae âe amataie ş> pasări. In a doa? parte a Issaisi, ta io;uriie unde nimeni s*a pâirmif H zo păââ Ia prezent, a fjsi descoperit ua mare go'î, c^re a fost botezat cu explo

j ratoru'ui rus Secov. .«iest go Î j 1 are ţărmuri toarta ridicate. *

Urmându-#) cţroetă.îte. xp*s dlţt--« a afuns la Jnsuia Pachtu* sov şî go!ful Basc?, Aceste lo­curi ;tu rost vizitate avu 100 ani de către Civolta, colaboratorel Iul Poshtuşor, sire a aluni «?! venind diaspra sud. Exiedfţla Io! Simol-o? a ajuns tu această In m h dl a partea nordutai.

Esie.ldta a Intenţiouat «I fsoA şl explorarea altor Insule.înde­părtate, dar din '*iuxa zăpezilor ufprszat;et ea n’u puici ii e- fectu*tA

in f!u* de 19 Oc?. expediţia * trecu) m * Porpl« Ksnk, unda iacaajoNu Insulei Novate Z«m!îa m * «o npleet tachelat, 7 zUa expîd ţ a s'a osupat ou studiul «urcaţilor din canalul Karek, «are are o mare Importanţă pen­tru navigaţie.

D«ipâ ce cereetlrlle geolog'ce din Insula Pachtnsov au fosî îa- chitele, expediţia a iuaî drumul spre Kolguiev, Ksnin şl Mur- mansk.

ia ziua de 26 Get. expediţia a ajuâs la portul fiurma*, adu­când ca d:Usa frumoa** rezul­tate în domeaiui ştiin|ilis ţl e- coaomic.

C i t a t o r U â durut 8 8 d 3 z ?l e şi pariuri 6900 k n.

S.î eredz că îa urma acestei «xpsdiţti guvernul sovlstia va acorda o mai ma.:c atenţie fa* auteîor polara.

C ep s ,

Nr. 35—1926 m z E T * rao^SiLVANIEl ‘.•■»ui 3

Ârieaiol rămâne soiMarcu

ilte telegrama d « a ie re a î*.; teleg ram a judeţului Bistriţa•

I N âsâud.„SabaeroniîH udereoţi al par*

fídtüíii n*ţ:;odal dla Bistriţi atârn şt pa mal depirte n«cfff9tl|t pe lâsgă steagul part daléi aaţ(oa&i, avem toată îacr*derea 2a lapu «are o ascet! dv. fi vă ailgarâm de ’atre i stîrij’anl flostre*.

George CarteaoB, vlseprefs- dietele pírt dsilei naţional dia |ade|ül Nlsâad, loaa PetrlBg:!, protopop, df. I«:îh V alea avo­cat, úr, V;ctor Mirce avocat, tir. Lcon Bârssa m© *!:, Ş icîsb Lupa profitor, uscreUrst partidsUî, ioan S*sö, P*v î1 Beiaai arh tect, E te G '!g« iatrepriucâtor etc, etc.

& Telegram a orgar^zaîiel din Cofiacro,

»Cctâitcll dia Cciiasra, sol-daţi ciP.i-ioiOvj ai partija «!» na tiob'i: în fL re a ci gesisl ini Isds şi îâz fepel ficrbiu’e ia toţi frapi lor, sk te tecu’eagâ şl s i ridUe m ű §te»gu pa^tijsiöű

Si tr«;«tcâ oîiite.îi’ lOrganizaţia partidului din

"Caitavro,telegram i judeţului 7 urda.Vă «rfgsră;n iz iaerederea

noastră mebnt^l,#lfl fcdijUl eoitia aici o d>

îecfiaat*.O r Vaier Naldauan .

te leg ram a orga iz a fk l jjd eţa ia i Alba,

Orgsâfztţ'a jaá?|e«í?á a mv- £duu; oaroa l di o j»d*|a« A iii a trimit î i ziea de 33 Mmie -armitoirfa telegrină:

D lai lalta ManiaAaeoraşU.

.Suntem «câ:h{J: de nldarea ■mârşavă. Adânc consternaţi dc -.feiai cam s*a so»Bţ</ nat rrlz* de guvern, * a poşte de cât a ie uzi n4 la snUirneimie ooa*«

4r# a&OBâ h ce. Vă «î'garâm ce ficcitai.'ta boattrâ dragoste pâcâ la fzoâsda dctlaitivâ*.

Organizaţia jud. Alba ,•

Sraa mai trf u-’a taft g*?nu de solidaritate de estre, c gin z t ild dis Jcd«ţele; Târatva m;că, îs* călită de preşedinte űr. Vet or Masa vei, fost aecator; dia B.bar tscăltâ da pre«e<i!ntrie dr, D. Romas: Oia Figârsş, Mirşş* Tarda, Mafemarejj, — al căror text încă os snatem in sitsaţiâ osl I pcbiicâa.

Croi ga sporîivâFootball

B ra şw .Duminecă, 4 April» prima zi

•sie Paşti, s’au începui şi in B.a* jov, matchunle îde footbal. In cele mai importante centre spor* tive din tară» ca : Bucureşti, Ti mişoiiifti Cluj Oradea Mare, ac* tivitatea sportivă a început de câteva săptămâni. Credem că şi în Braşov s’ar fi putut în­cepe mai din vreme, cu atât mai mult, cu cât ‘sunt în întâr* zi ere* d»n toamna trecută, câ ­teva matchuri de campionat.

întâlnirile din sărbătorile tre­cute au fost amicale, şi au avut rezultatele de mai jo s :

D um inecă 4 Aprilie 1 9 2 6 .Pe terenul Braşovis—■T- M.

B M . T, E . - Q E . R . 2\ (l;I)Jocul ambelor echipe n a a~

vot nimic deosebit. Muncitorii în afară de rezistenta ce au a- ratat totdeauna n’au vădit nsciun progres technic, ier ceferiştii tu toata favoarea marcărei primu iui goal, n au putut menţine a- vantejulO limpia—B rpşooia T.M, 4:2 ( î : 1)

Această întâlnire, era punctul de atracţie el zilei» şi se aştep* ta ca Braşovia să-şi ia revanşa pentru înfrângerea suL, .a u toamna trecuta. I

Totuşi a trebuit să plece încă odată steagul, fată de un ad­versar care a fost în necontes­tată superioritate« Astfel se poa­te meni ona, că Olimpia îşi conservă forma bunădin toamnă, şi echipierii sili au făcut o bu­nă impresie prin jocul lor dis­ciplinat şi activ.

Jocul Bmşoyiei a fost infe rior trecutului, cu toate că pu­sese în linie, tot ce putea da mai bun* Admitem însă, că ae resimţea lipsa de antrenament.Câni 5 Aprilie Terenul „Olimpia*

B raşov ia—C&R. 7:0 (2.0)Ceferiştii îşi complectaseră e-

chipa chiar de la adversari, şi tot timpul au fost în inferiori tate. Brajovia, deşi cu elemente din rezsîvă, n‘a avut multă greutate să învingă.

Olimpia—3 M IE. 2:2 (h i)Această întâlnire, însemna şi

revanşa pe care trebuia s o ia Olimpia, fa|â de înfrângerea su­ferită în toamnă de la munci­tori.

De fapt a fost superioară ca joc, insă, fată de apărarea mun­citorilor, necontenit la post, a trebuit să primească acest re zultât.

Rezultate din ţară.

Bucureşti 5. IV. 926-V es58 (B. Pesta)—Unirea 5:2Victoria—Olimpia 4 :2 (6. IV.

926).Victona—Unirea 6:1 Olimp a~Vai*as 4:1 Timişoara 5 IV. 1926.CAT—Kidlma 1:0 (0:0) ATE-TMTE 3:1 (î;0)

6. W. 1926. AMTE—CAT 4:0 (2.0),A n d 5 IV 92S,AM TE—CAT 3:1 (1:0).

6 IV. 1926. TMTE-ATE 3:3 (1:1),Cluj 5, IV, 1926.CFR-Mied*rl 1:0 (0.0). KKASE—RMS 1:0 (0:0).

6. tV. 1926.CFR-KKABE 4:3 (0:3), M ârlan—RMS 2:1 (l;i) ,

M. ti S .

Mia steral dasttilsiOşalsliiea d« latinliz&ri.

Conform ari 23 din legea pri­vitoare la dobândirea şî pier* derea nstiona>hii|{f roinâae» se publică următoarea cerere de naturalizare, spre şlilife acelora ceri cr voi să tec» eo iolâm- piaare, potrivit db* ooziţluiilor tti. 23 din zisa le^a :

Domnule Preşedinte, »Subsemnatul Cnrol Holweger

de piolesiune inginer mecanic, domiciliat în Braşov Strada Neagră 66 (Judeţul Braşov), vă rog respectuos ca pe baza le gel să binevoiţi a dispune să mi se acorde naturalizarea.

Motivul:Sunt în această tară de m*i

mulfî ani şi doresc a rămâne pentru totdeauna aci.

Aiâlur actele pe care îmi spri­jin cererea.

Cu profund respect 275 1 — 1 C eral Holiwegtr.

DISTOLVIHOECJI

GalbeazaOILOR «3 VITELOR

De vânzare la Farmaall f i Dragherii

DEPOZIT PENTRU ARDEALt

Site. Ini mKCISC 6EE8ELÏCLUJ Pi»)« unirai 21.

10»7 25—»

◄

◄◄<<<<<<

fl w u w TCu onoare aduc la cunoştinţă că cu z*ua de avlâzî »*m de6ch-8 o Prăvălie pentru Pompe Funebre (de înmormân­tare) cu care voi servi On. Public cu toate ce'*1 trebuincioase«

rugând On. Public a nu uita că este a-n dintâi întreprindere Românească în Braşov şi judeţ

Preturile foarte moderate şi Înlesniri ue plată. R< g< On. Autori!&ti să binevoiască a-mi da tot concursă: in noua

^ mea întreprindere.

< M A G A Z IN U L S T fiA O A H i i Ş E R K ® , 2 0 -

<

< 237 e —12

Cu deosebiră stimăO A i Ţ A i i Ţ I I« ântêret B*s* Sf. Ntcolac«

►►►►►►►►►►►*►►►(►

B W V V V V V V V V V V V V V V f T V V V V V ®

Expert contabilî pe cât e posibil autorizat—,cine

este totdeodată corespondent ei traducător perfect româno-ma­ghiar se caută la Societatea mT anailvania* An» pentru In­dustria de Lemne Ş* Comerf Braşov, Strada Argintarilor 4. Cine sunt deprinşi în branşa de lem ne se preferă Prezentările până la 15 Apr.iie 1926.277 î — 1

De fâ a z a re K ,77v?t pentru o Oilâ prelungirea Străzi’ Ţântaşilor în apropiere* vilei Ştubei. Povesişte admira­bilă ssuora oraşului. Adresa i „Gazeta Tn osilvanies*. 152 9 A

lăcătuş mecanic caulă O f i l i i post Adresa la ziar.

S - 2

PftBiria MBildiIalBl Br«»ay

id. Nr: 6241/192».

Ordoniaţa X.Vlil.referit»»!» Ia »retirlle maximale »1 tarifele stabilite Ia baza legii pentru Infrăuarea şl reprimarea aieeiiel ilicite, pa lu a Aprilie

182«.A. Preţurile maximala.

I. IAIi I, ieee maarA,1 Kg. fiică neagră 20*/v

extracţie notw&ik L«i 10*— 1 Kg. făină aibâmjîocie

3â /o extra Işc normalăL*1 1350

1 Kg. fl na nj 18% ex* n^ciie tortcsiă . Lei 17 —

II. Pilat, Ia bratirlll Kg. Pâ ne Bfagrâ Lei 9.1 Kg» Pâine a,bl ®ijlo

cie . . . . . . Lei 1250 Pâ nes eloâ ffrsezs-A) m a să

liberă Î3 comerţ.Aşrcbarca prr(ur:io? IbuîCîu

s'a efect* 1 * *; t da ciire M is'erul d8 indaitre si comerţ ca Uie- g/*m * Na. 05421S/23.

Fabricarea ddenteicr calitap de plin« ss vis e?s-t«i Iii cd t mai bane coad ţiua;.

D#t<i:şt| vor p * u * mpreţarlie arlutc v; »peseli oe trscîport.

111 Lapte.1 litra laat« de vacă P*

plaţi Lei 7.501 iitre ispte dt bivoliţă Lei 9»—

17. Carat.1 Kg.carne de vită puica

enieflG&râ . . . L«l 28 —1 Kg. c in e dt vită partea

potterioară , . . L i 30’—1 Kg. cirat di vitei Lei 36.— i Kg. carne di oale Le$ 16 —1 Kg, care de porc Ld 46.— 1 Kg. cane de porc

cană Lei 52'—1 Kg. alănlaă gradă d4»

porc Lti 56.—1 Kg. osâsai L«i 60.—1 Kg. HâUrâ topită Lei 74.—

î . Paşi»şr*a«fât sărat

1 Kg. N.sttrscap . , . L, 7 0 — L, 75 —

1 Kg. Mor®a cs ţ *p . . . L 60 — L 45*

1 Kg. SalAi . „ S0* - „ 55l Kg. Cnp . „ 50 - „ «4 —î K4. Senat . „ 60 — „ 5§ ~1 K f.S ttic i«an * 52 — „ 4»'—

11. lirle şi aittmebileCciîorm larifslsi dtîdiat fixit

âe coaUlaiea da mtxlnspJ'Stre, eara ie afli 2i hzc*ru birjir şi astomobilish

III. Hotiliri.Coaforul tarifam detailat fi­

xat d» coaiiefenoa de max mi* Uzare, pravăzat ca ciasssia da aprobare care sa află (& fiecare Hotei.

IUI til.Conform tarii*m fixat d* co-

mSalacea de oeexiaiaîizar#, afi­şat în localul băilor ceatrrit şi celorlalte bii din lo:aiiUt».B . Tariful pentru m âncări tn

restaurant» şi ospdtâriti

a . i. a ii, a in1. Sapă de cmî-jz bmm ie*

git-.-e Lei 5.— 4.— 4.—

2. R tsoî cu cartofi, sos saa hrean (150 gr^me căror) Lai 16— 14.— l l ~

3» Piprl viş de v.-.:e« ţ,*« de va.'3 L. 18 50 16.50 !4.»0

4. F:1pt-*r i v rei (p ep- şi sai-if te) Lai 91'— 19’— 17* -

5. F/jorori de porc( î L i 25 — 24.— 2 3 -

6. T0 :«*';s de porc cucartofi Ld 21*— 20. - 19 -

7* Lr-ga-tu c« . aro«- de vită (80 gr. carne 2 dl i Lei 14.— 13.— 12.—

8, i * game ca carae 4«.porc Lei 19. - I» — 17.—

9. P -âj t nă de casăf»*nâ Ld 14*— 12.— 11.— T>• ufaadaleîe m «ant maxima*

| !iz*U.| Tn preţurile arătare s e cp-| prind io ite impozitele.\ Pre|aril şi târ fele) t#ţl îatrâ îu Jgosre 24 orc : dcN «fişarea lor şi rămân v»- | ÎabHfe ba*p de nan iaoă. Ord o*I rtanţa «a vî cf şa la to-ste iaca J ie vâazsrs 1a dhpoziţi*| — Qd*ce sb^t^r: de

Ia preţorî!© -tsbilîte se vor pe- densl cv amendă peasfă d«fa 10.0î)0—30.000 Lei şi închisoare deia 15 z le până la o luai» Contra prsţsrilo” stiîb.iite prii Oroomani« de f.tp se oo«te face »uz. ia termiu de 10 zile Ia Minhterai de Indaitrle şi co* oerţ, p’ia Coa«3isl of^plal,

î fâ fofâ drept suspensiv.Braşov, Ia 29 Martie 19216.

1*1 Primăria,

Onor public m fese efen^cS oraşul Braşov pâsi la ©Itl ^e* poriimne, pariiculcrUor nti va mal putea vludr lemne de foc,i t ebuîatâedu r caniltslea lem*a - 1©? de loc e. Altor re Ia depo*z*tul kmselo^ c-r combustibilpcRiru oficiile şcoaieior şi la* «Usuflifor. Şl pentru eraslsraea» tde societăţilor m se mai pot elibera lemne de foc în mod yratdf. Dhpoz<$iuaea aceasta * s se poate schimba ia oloi oft ;ez. 267 1 - 1

( t u m iH i i i i K U i I I I I I IU K IM I ir »

MHiitiimtmiriKiuimiiiiiitninni

t =l î ;

i r LABILE UE ASUEST (ETERNIT)„ M E T E O R “

I ale fabrieoî de eternii din Oşorhein jiFd. Bihor, f||| simt cèle mai durabile şi r> ai plăcute ! Âeoperemântul | nu are nevoie de îngrijire şi reparare» rezistă tuturor | lt mpestatiilor, precum şi focului, e mai bun şi mai eftin ca | c.cî de bnichea sau ţiglă. Executăm lucrănîe de ac>| peîire în toate culoole şi după toate sistemele moderne«l A c a p d lw p i w n t l e p e n tr u e i l i ă t f e a m a t e r 2-

«Soiul s i m o n o p e r o o c o p e r iş u lu iI Reprezentanţe Yn t o n t a oenirele de Judeţe«ş !78 !1 0

m w iM i t i t M i u H f im m i i f in im im iia ê » «

complectă este Indiapensab.l pentru a putea lucra cu mâna sau creerui, şi în generai pentru orice succes în viată. Nu chinuiţi corpul Dv. pnn zguduiturile la fiecare pas, pricinuite de tocurile

de piele. Întrebuinţaţi §i Dv.

Tacurile şi tălpile de cauciuc„ P A L M A ”

şi astfel nu veţi mai voi niciodată să v3 bos’t* de b nefacerile mersului ekslic. Tocurile de taua, uc „PALMA« sunt de trei

ori mai durabile şi totuşi mai efane cete de & piele«173 4 - 5

fré ta * 4. qâZ ùïaq rsw & L V A sm n *. 36 m e

Fraţii orMâne, Vineri, se întruneşte la Cluj comitetul cen­

tral al Partidului Naţional din Ardeal şi Bănat pentru a lua hotărârile de lipsă în vederea situaţiei politice in­terne, care s’a creat ţării în urma venire la putere a guvernului Âverescu.

Suntem informaţi că la Cluj se vor întruni mâne câteva sute de delegaţi ai organizaţiilor Partidului Na­ţional din toate ţinuturila Ardealului şi Bănatului.

Organizaţia Partidului Naţional din oraşul şi ju ie - ţul B raşov va fi reprezentată la Clăi prin 12 delegaţi în frunte cu d-ii dr* Poicu N iţescu , dr. A u rei D o- hrescu , p reo t d r . D ebu, şi dr. A ron Sucm. Delegaţii noştri au şi plecat în cursul zilei de azi la Cluj.

Fie-care membru al Partidului Naţional este dator să aştepte cu linişte sufletească şi încredere deplină ho» târârile dela Cluj, cari vor fi ratificate Duminecă da cătră congresul general al Partidului Naţional, convocat la Bucureşti.

P ânăI atunci săl nu se clintească nim eni deia Socul sâ u l

Minciunile curg gârlă, intrigile şi calomniile sunt la ordinea zilei — toate puse la cale pentru a clătiră în* crederea poporului nostru în conducătorii Partidului Naţional.

Nu daţi creiământ clevetitorilor şi misrţller. Alungaţi i din casele voastre cinstite, căci ei vreau să v ă întunece minţile ;â să vă cumpere suflatele.

S taţi z id în ju ru l străvechiu lu i nostru P artid N aţional\ care ca şi In trecut va şti să delăture toate piedicile din cale, ca să ducă la izbândă cauza sfântă a neamului:

D reptate, cinste şî leg a litate !B in u i organizaţ ei

Partidului National, Braşov.

Pim „Fam r

D -l l u i Maniadespre noul p e n i

întrebat e â ea p ă rere ara dăspro am ii guvern, d l IbIIh IfellB « declarat ziarului »Adu- vâr ui următoarele :

r~ Nou! guvern? Nu găsesc expresia potrivită. E tot un ga* »am Itberaf, în ediţe mai slabă. Numirea lui a putut surprinde lumea întreagă şi a putut re­volta, cu drept cuvânt« pe toii aceia cari mai t>n la un regim cinstit şi parlamentar.

S ’a numit uu guvern care avea şase parlamen­tari, faţă de alte două par­tide cari, fie-care în parte, a m u de 10 ori pe atâta.

Pare că opinia publică un mai are nici un rol îa viaţa noastră de stat şi Contează numai capriciul momentan, întărit de tră­dare.

Partidul National, gata tot­deauna de luptă pentru scopu­rile sale nobile şi patriotice a suferit mai putui prin această surprindere decât va suferi ţara. condamnată a mai geme î â~ ifiva vreme sub acelaş regim de teacţiune şi corupfiune.

Spre noroc, vrem ea a - ceasta nu va fi lungă căci ea va f i scu rtată i>rm luptele dem ocraţiei ro ­m âne, care nu se iasă descu rajată n icip rm apu - că tu n reacţionare, n ici f r m felom i.

Deşi criza de guvern pare a fi rezol vită. criza poHticâ a tării ab ia acum a început Ne­socotirea democraţiei naţionale, care şi a manifestat puteiea în mod atât de impunător şi adu* cerea la cârma a exponenţilor şi protejaţilor guveinui n libera*» zdrobii ds manJes aţiile expri mate în două alegeri, ale von* |ei populare, nu poate decât să dea naştere unor grave conse­cinţe politice şi unor serioase zguduiri.

Partidul Naţional va sta în mijlocul acestor frământări la postul său de veghetor şi luptător a marilor idei de naţionalism curai, democra­ţie hotărâtă şi de dreptate socială. Ta duce lupta cu toată hotărârea şi solida­ritatea*.

— Se afirmă, d-ii Maaiu, că Ia ul­tima zi * ’aa produs oarecari defec- ţimni. Care este aderărnl ?

— »Nu am până acum n ci o informaţie. Se poale totuş în­tâmpla să urmeze câteva con­ştiinţe slabe, cărarea trădârei. Vor fi însă putini, cei mulţi şi organizaţiile locale ale Paitidului vor urma cărarea luminală a conştiinţei curate şi a convin­gerilor mari, cari totuş vor izbuti*.

Dr. fluido de BaBSzaera notarpubuc în &aşo- ş, a rymti. ?ai biroul său notarial riio J a g A GfâiJus No. Ui în ŞrU r ;oi!ior No. Î2 în parter (cu rî<-- S"*ont •

D3.-C ■I 2-3

— I l OSBQBlCtt. —Oficiosul T. N. „România“ p eblicl

în n-rul ds azi următorul eomimîeat aeUsiv?r»at* eo «n s»sapL „?’*

(rentre* şefilor da iiîgastojs frerriafilor politici ti foi!» ta partid fieîeoertt de ssb $efjfc marelui Ti ke lorsesca, pentru s i» de § Aprilie la o;a 4 d. a. m Bacaiefti ia red«c|ia aerisi ziar, spre a »*? sfâtri şi a ia* o hotlrâre sarifrâ faşă ue eveai- ouniee ta ordine« zlei*.

I titra cât „Partidul de­m ocrat* de sub şefia mare­lui Take lom seu, a fuzio­nat cu Partidul N aţonai, îu- ts u cât memorii acelui par­tid au d ev en t membrii Partidului Naţienai, orice atitudine şi orice acţiune individuală sau îa grupuri în g fără de cunoaşterea £şi aprobarea conducerei Par­tidului sunt « o dsidurate ca acte de indisciplină, uroiâcd ca cei ce se vor abate sâ tragă singuri cob sa ţintele fi» t şti

N â iverti îBcrtders câ util* vltetca opertssifnior Uolsfi, a cesor eaie aa jic t t pe toate tsblosrUe |i care sa s-.'0 .npUt fa seciaş timp venu?* ia ps* tire a pertidaisi 0*ţio?*i postrn »«tisficerca poftrlor cruDiiiiior lor n?m«îlt.te şi isepa!acbile*, os va sfrv.gs te rarejMe ei iute*

ş\ mt*'-hioe eienestele serioase, dei&itft %\ cinstita dia v? chiri Part d tfemecrat.

Elemente ta va loroase d e o* celai Purtid ş i a a topit definiţie sentim entele ş i cn d in la în Par* tidui National ş i oor rămâne in rândurile mi fă r ă a s e ints* rusa d e direcţia din ca re otne »mirosul fripturet*.

INFOEHâTÎDM!Prefect ü Ia totale! Brrş$¥ »

fasî numit a-i c vccs't Or. L a * ţinti* *

le IHirlfe JsiHer » aa desfâţu«r t fţ ni ar;ut «««sta în mod im*puni ti; r, fiin d favorizate de un tirnp frumo-s Corogui istoric ai J .nlor, coborâţi en dmtr« Ptetrî{ a fosi admirat de mii de spec« tatori sgsîJî din ioat« pfirple |ărîl.

| Ţinuta Junilor noţtri, impâr( ţi 1 in diferite grupuri «vând în frunte | brazi steaguri, a fost şt de j a:dâ3aiă îrepfOfabnâ, nu»j ma* spre onste şi onoare le ser*

ve te.J ••Altri*, Idesplrjămintul jud«-

ţc>. n T.-eiscaune cu sedml în Sft, 6heorg.be, œtiforrn art. 6 din r< gJiamei;t va ţine adunase ge- neraiâ în z.ua de II Aprilie 192§ orele 4 p. m, în localul Casi- noului cu următoarea ordine ds zt ;

1, Raportul comite tulul despre a tivilatea despărţământului în anul 1925, 2. Raportul casierului,3. Stabilirea bugetului pe arul 1927. 4. Akgerea noului comitet în conformitate “cu art. i4 — i5 djn Regulament, descărcarea co­mitetul ui vechu. 5. Eventuale propuneri. — Comitetul.

*Vas i Priliăia, genialul virtuos

pe vioară, artistul de concerte cei mai bog«t în succese a fost angajat de „Fundaţia* perriiu 14 concerte româneşti, in B?a gov va concerta Duminecă în 25 Aprilie în »ala Redutei ba pian dl Charles Cerné, acom­paniatorul său stabil. Vânzarea biletelor a începui la ag.n|ia„Kiirigsor“. 276 1—1•

Dell sic» ic§â(Mlsă „VoMslat a l " . D.n Vt*.na ni s? sui« : A -umbrea ge»icraiă & socriiţd K-t. darnice *Rorriâ*-ia J.jhă* dlrt

din 10 Marti« 1926 a aleii uimi’Wul n%jc comitat : Preş**

il Pr-r’ up. In

Ultime ştiriAlte ideslfiii la Partitei Naţional

Cluj\ 1 Aprilie. Zilnic soissa la adresa conduceri Partidului Naţional telegrame r aderenţă din toate un­ghiurile Ardealului atât dela peroane particulare cât şi de/a orgacizaţii.

Di D r . Solom on9 preşedintele organizaţiei Odor- hem , a trimis d-lui Maum următoarea teiegi^m a:

în fieră m cu toată en erg ia g estu l diu i Goldtş. P oporu l îi va d a lecţia cuvenita.

Dl B reban , preşedintele organizaţiei B ata M are, telfgrafiază dlui Maniu următoarele:

Cu toată credin ţa stăm a lă tu ri de d~voastră şi vă urăm încredere in victoria fin a lă in num ele o r - g an isa fte i /

*l)in Cluj ni se telegrafică s? în semn (le

demonstraţie împotriva diui G old iş , un g ru p d e IS7 <& intelectuali din C luj — atoeaţi, doctori, profesori, oameni de litere,cari nu făco u poli­tică în cadrele nici unui partid, s’au msciis în Partidul Naţional.

M an ifestu l guvernuluis i c o i & b a ^ s î i - ^ a c m__ ____ ________ ____ _______ .

t ^ a d a t o g » ! ! f t t - t i e a i l u î

Unificare la centru, ragionaiism in provincii.Ia manifestul gave râului către

(ară, coîebon-rea ce ccî irei trădători «sie reaslfite for* u»a aoesste: »«»est gjvera şi-o a*îg«?a! colîb^rerea fruntaşMor ardeleni, reprezentând ş? liiiio orgiiIzsfi pentru o realiza re- chan poiîHsâ naţionali a popo­rului româtn din Arderi, In «co* put Unirel dutăoQrşit» a suflu * tulul rom ânesc*. m

însăşi declaraţia dia ma­nifest exclude preten ţiunea celor trei trăd ători că a r reprezen ta P artid u l N a­tion al. Guvercui nu îudrâz* n eş 'i « mai susţine această mincintasă afirmaţie, deoare­ce — abia după câte-va zilt — a’a manifestat pu­blic solidarizarea intelectua- lilar şi masselor ardelene şi bănăţene în jurnl condu- cerei Partidului Naţional şi deielidarizarea de grupulGleldiş-Lapedatu-I. Lup aş.

*Cu toate acestea, la Arad,

d-l Goldiş a afişai lozinca

j „Ardealul al Ardelenilor*. Re* ■ glonaiismul acesta vrea sâ*l

întrebuinţeze în alegeri, toc­mai aceia cari au spart soli“ daritateB Ardealului şl s’au făcut slugile - itdei de toporj iui Octavian Goga*

După 'c-au : jmss trădarea ArdealiJu?, vin să strige min­cinos loz-nca în numele că* reia adevăraţii ardeleni au cerut respectarea drepturilor consfinţite prin jertfe aie ar*

) delenilor. loviţi şi trădaţi de mer;enarii cari s-a i ous în slujba tocmai duşmanilor lor.

Era firesc, să nu aibă nici un răsunet chemarea trădă­torilor şi glasul ier să fie a~ coperit de protestele tuturor ardelenilor*

L * trâdarea celor trei,, întaleeluahi şi tot poporul nostru dia Ardeal şi Banat răspund cu strângerea rân­durilor sub cutei; steagului Partidului Naţional.

Manifestul guvernului nu mai interesează deci, din acest moment pe nimeni în Ardeal.

?t-inţe economice. Vicepreşedinte losn Krllovf«!, stud. 1« Acad«* mia comerdsiă. Secretar generai ÂugusUn I. papp,' sîud. la Pol!** tehnic», Vi«na. Casier Constantm Rotu, stud. la Politehnica, Viena. bibttotenr Piltret H Barbu, stud. I* Conservator, Viena, Econom Virgil Pop. stud. 1« Pol tehnica Vîena. Cenzori: Gaorg?. Bun* gescy, stud iaţAgri«ulturâ, Roman Komancfuf, stud. Ia agricultură.

De închinatImobilul din comuna Tureheş de sub No. casei 427, constatator din două camere de locuit !a stradă, bucătărie de varâ, grajd, pivniţă, ped, şopron pentru lemne, cuptor de pane, coteţe, grădină cu pomi roditori cca 2C0b ni2, cutie spafioasâ cu alt teren de zidit casa la stradă( i i jo m2) se tieliliiazA pe 3 - 5 ani, IveBlBii 88 flfide* Iniouna-ţiUîri la pîO?jnetam R:ca Ivan Setulung şcoala No- 2. 25 * 3 3

bi (M z M W

o m í t ö #

4, & c o t ip . m m o t . R^iîtzior t !l)AN BRUT En,