5.Morometii

7/24/2019 5.Morometii

1/5

Morometii

De Marin Preda

-(parte comuna pentru toate subiectele)

Capodopera a prozei romanesti literare Morometii, este un roman realist-obiectiv cu elemente traditionaliste si moderniste,roman de observatie sociala si deanaliza psihologica.

ema !undamentala a romanului o constituie destramarea civilizatieitraditionale romanesti,dar romanul aduce si alte teme in primul plan narativ, cum ar" #raportul individului cu istoria, tema !amiliei, a iubirii si a mortii.

Morometii este romanul unei colectivitati ale carei temelii sunt grav

amenintate de un timp aparent rabdator ce creeaza premizele unor schimbarizguduitoare pentru scriitor.

$n roman omul se va con!runta cu timpul, umanitatea cu istoria la rascruce deepoci,sub presiunea unor evenimente necrutatoare.

%omanul este alcatuit din & volume (' si '*+)Compozitia primului volum este ordonata pe o aa !undamentala,cea a

timpului devenit adevarat persona.olumul are / parti cu ritmuri epice di!erite.Prima parte (& capitole) are o durata dilatata, de sambata seara cand Morometii seintorc de la camp, pana duminica noaptea cand are loc !uga Polinei cu 0irica.Parteaa doua se realizeaza printr-o tehnica moderna a colaului si cuprinde scene diversede viata din eistenta catorva !amilii de silisteni# 0alosul,raian Pisica,in centruramane !amilia Morometilor).Partea a treia cuprinde doua mari episoade epice#

secerisul si con1ictul dintre $lie Moromete si "ii sai mai mari.$ncipitul este modern# in campia Dunarii, cu cativa ani inaintea celui de-al

doilea razboi mondial, se pare ca timpul avea cu oamenii nes!arsita rabdare.$ncipitul tetualizeaza tema timpului,a !amiliei, prin termeni substantiali. ematimpului se !ormuleaza din incipit, prin motivul timpului care ordoneazaevenimentele pe doua ae temporale# un timp obiectiv, real , amenintator (vara sitoamna anului '/+) si o durata subiectiva, un timp iluzoriu, care avea nes!arsitarabdare

2inalul reia contrapunctic tema timpului, insa de aceasta data acesta nu maiavea rabdare,indicele temporal "ind in opozitie. %elatia dintre incipit si "nalsemni"ca relatia omului cu timpul,a umanitatii cu istoria, la raspantia dintre epoci.

Compozitia celui de-al doilea volum, acesta avand parti.Prima parte(&/

capitole) are o durata dilatata ('/+-'3+) si se re!era la noul comportament al lui$lie Moromete, la calatoria la 0ucuresti,pentru a-si convinge !eciorii sa vinaacasa4surprinderea imaginilor din razboi,moartea lui 5ila,etc. Partea a doua (&6capitole) il are protagonist pe 5iculaie care incearca sa-si impace parintii4 au locdezbateri politice. Partea a treia (&& capitole) se re!era la campania de secerat si detreierat, la recolta taranilor care-si duc graul acasa,etc. Partea a patra('/ capitole)se re!era la intoarcerea Catrinei acasa si surprinderea unor "guri de tarani. Din


2/5

partea a cincea retinem !aptul ca 5iculae devine inginer horticultor.Moromete sestinge, iar 5iculae se impaca in vis cu tatal sau.

$ncipitul este modern si cuprinde un enunt interogativ cu privire la regimulmoral al protagonistului (in bine sau in rau se schimbase Moromete). $n incipit seenunta tema schimbarii raportata la conceptele morale si la raportul indivit-colectivitate.

2inalul este deschis si surprinde mitul "ului risipitor# impacarea din vis dintre5iculae si Moromete

Con1ictul este pro!und si imbraca mai multe aspecte.7ista un con1ict istoricintre doua moduri de viata reprezentate de "ecare dintre cele doua volume, precumsi con1icte eterioare (intre Moromete si Catrina, intre Moromete si baietii lui dinprima casatorie, etc )

itlul este un nume propriu si ii denumeste pe membrii !amiliei Moromete,insa prin etensie "eaza o tipologie unica si de necon!undat.

Discursul narativ decurge pe doua planuri#destinul !amiliei lui $lie Moromete,urmarit de-a lungul a aproape & decenii4eistenta unei comunitati satesti din8ilistea-9umesti in aceeasi perioada de rascruce istorica.

Motivele evidente in roman sunt# al timpului tolerant, al tatalui al "ilor

razvratiti, al istoriei vitrege, al destinului. $n cea mai mare parte actiunea esteplasata pe repere precum# Campia Dunarii,satul 8ilistea-9umesti,inainte si dupa celde-al doilea razboi mondial.iziunea narativa este obiectiva, naratorul omniscient siomniprezent.

-(parte valabila pentru conditia taranului:caracterizare persona)

$lie Moromete este personaul-constiinta al romanului,este taranul-"lozo! cu ointeligenta ascutita cu un nestins dar de a contempla si a intelege lumea in care

traieste, cu un nestins dar de a contempla si a intelege lumea in care traieste,statutul sau social "ind acela al taranului legat cu trup si su1et de glia prin care-siasigura eistenta.

8tatutul psihologic trebuie vazut din perspectiva compleitatii psihice apersonaului,relevata prin situatiile eistentiale in care ste surprins intr-o vreme derascruce a istoriei, intr-un proces de destramare a civilizatiei taranesti arhaice.

8tatutul moral trebuie vazut prin raportarea schimbarilor, in "nal personaulprabusindu-se mora,!apt anticipat de taiera salcamului, care este dublul vegetal allui Moromete. Protagonistul romanului este un persona literar comple, investit cuvalori simbolice pro!unde4prin el se reconstituie viziunea asupra lumii taranesti cuputin timp inainte de izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial.

Personaul al carui prototip, dupa propria marturisire a autorului este chiartatal sau udor Calarasu,este un spirit contemplativ inzestrat cu capacitatea de atrece prin "ltrul constiintei sale, realitatea inconuratoarea.

Miloacele prin care se contureaza pro"lul celui apreciat taran absolut suntmultiple# atitudinile si !aptele, scenele antologice , gandurile sisentimentele,simbolurile si motivele din roman.

Compeitatea si natura dilematica ale personaului sunt relie!ate princontrastul dintre mani!estarile eterioare si eul de adancime re1ectat in cugetarilepersonaului.


3/5

$lie Moromete trebuie vazut in mai multe ipostaze# taranul care-si leagaeistenta de pamant4 omul satului4 tatal unei !amilii realizate prin alianta.

8cenele antologice ale romanului#cina,adunarea duminicala din Poiana lui$ocan, momentele in care mediteaza langa lotul sau de pamant dau contur unuiportret moral al unui persona din domeniul rustic,unic in literatura romana pentruca $lie Moromete nu e un simplu taratn , este inteligent si stapaneste deplin arta

disimularii, este un persona a1at mereu intr-un dialog cu sine si cu lumea,"indactor in spectacolul lumii taranesti.Cina ii con!era locul de tata, stapannecontestat,care statea parca deasupra tuturor. 2lacarile din vatra ii lumineazachipul ca intr-un tablou sacru, "ind in mod simbolic atal.

$n adunarile duminicale din Poiana lui $ocan este apreciat pentru inteligentasa,pentru spiritul caustic si pentru !elul in care dadea sens articolelor din ziar.

rasatura esentiala a personaului este disimularea ce reiese inca din primascena a romanului, a dialogului dintre $lie Moromete si vecinul sau udor0alosu,cunoscuta sub numele de dialogul surzilor.Moromete ,a1at pe noagapodistei,asteapta un partener de discutie, cel care se iveste, spre nemultumireapersonaului, este vecinul sau 0alosu care conduce discutia spre un subiect care nuparea a " pe placul lui Moromete# vanzarea salcamului. Moromete nu raspunde,

pare sa nu auda intrebarile insistente, el !ormuleaza consideratii meteorologice#8astii ca la noapte o sa ploua

; alta scena care ilustreaza disimularea este cea a platii# chemat de "ica sa$linca,care marturiseste ca a sosit agentul "scal,Moromete intra si-l ignora, o strigape Catrina, desi stia ca era plecata.

$ntr-un !el Moromete este naiv, el se bucura cu candoare de spectacolul vietiisi considera ca a !acut tot ce trebuia pentru baietii sai. 8e inseala si dupa plecareaacestora si a Catrinei , acesta devine un instrainat, indurerat are sentimentul uneidureroase tradari.

Pierzandu-si increderea in ipostaza luminoasa a vietii,intra intr-o mare side"nitiva tacere, amintind de ganditorul de la


4/5

-(parte valabila pt. relatia personaelor,evolutia unui cuplu,tema!amiliei:iubirii.viziunea despre lume)

$lie Moromete-Catrina alcatuiesc un cuplu intr-o lume in destramare.Daca $lieMoromete il reprezinta,tipologic, pe taranul patriarhal,Catrina nu este taranca decatprin speci"cul muncii pe care o !ace.

Daca statutul social al celor doua personae are elemente comune,nu acelasilucru se poate a"rma despre statutul moral si psihologic. Moromete este personaul-constiinta al romanului, el se opune oricaror !orme de constrangere, retragandu-seintr-o mutenie protestatara. 7ste un persona total,nepereche in proza romaneascade inspiratie rurala. $n timp ce Catrina este !emeia simpla de la tara, cu calitatileunei gospodine, Moromete il reprezinta pe taranul "lozo! cu o inteligenta ascutita,cu un nestins dar de a contempla si a intelege lumea in care traieste. Compleitatea

psihica a personaului este revelata prin situatiile eistentiale in care este surprins(viata satului romanesc, intr-o vreme de rascruce a istoriei,intr-un proces dedestramare a civilizatiei romanesti arhaice, traditionale, de destramare a !amiliei sia sistemului de valori morale).

$nca din preambulul romanului este evident !aptul ca relatia din sanul !amilieeste una tensionata,con1ictuala. Catrina este a doua sotie a lui Moromete si mamavitrega a celor trei baieti mai mari (Paraschiv,5ila,=chim) pe care i-a crescut si i-asalvat de la !oamete, vanzandu-si un lot din propriul pamant. Cu toate acestea,tinerii o urasc asa cum ii considera vinovati de saracia lor si pe cei trei copii ai luiMoromete din a doua casatorie (ita,$linca si 5iculae).Catrina se a1a in plin con1ict!amilial si asa va ramane si in volumul al doilea.

8cena cinei este elocventa pentru relatiile dintre membrii !amiliei

Morometilor. Cei * copii ai lui Moromete stau umar langa umar in urul meseirotunde. $n mod premonitor baietii din prima casatorie stau spre partea din a!aratindei4 acest !apt anticipeaza ca vor parasi !amilia. >anga vatra stateaintotdeauna Catrina Moromete.>anga ea ii avea pe ai ei,pe 5iculae,$linca si ita,copii!acut cu MorometePe pragul tindei asezat parca deasupra tuturor statea tatal,pechipul caruia se ras!rangea lumina din vatra ca intr-un tablou sacru.

8e observa inca de la inceput ca in relatia dintre membri !amiliei lipsesteiubirea. $n plus intre Moromete si Catrina eista o mare deosbire cu privire laipostaza morala si la statutul psihologic. Disimualrea care este principala trasatura alui Moromete, nu este intalnita la sotia sa. ; secventa edi"catoare pentru dovada capersonaul dispune de arta disimularii este cunoscuta sub numele de dialog alsurzilor. =tunci cand 0alosul incearca sa converseze cu Moromete despre taierasalcamului,taranul "lozo! se pre!ace ca nu aude si !ace consideratii meteorologice. 8a stii ca la noapte o sa ploua. ; alta secventa care ii con!era lui Morometeaprecierea de actor in arta disimularii este cea a platii impozitului. Chemat de$linca de la adunarea duminicala din Poiana lui $oan, acesta nu il baga in seama peagentul "scal, intra in discutie cu copiii, mai mult se intereseaza unde este plecataCatrina, desti stia ca este la biserica. 8e poate observa marea compleitatepsihologica a lui Moromte, care il di!erentiaza de sotia sa, insa nu doar acesta esteprincipalul element care conduce la ruperea relatiei. $ronia,batocura, sunt alte


5/5

aspecte care contribuie la "surarea relatiei. ?n moment ironic il reprezinta scena incare cainele !ura branza, iar Moromete ii transmite Catrinei sa-i dea si apa. ; altascena ironica este atunci cand Moromete il lasa pe !ecior sa se arda cu !asolea.

$n !amilie $lie este tatal si Catrina mama ,personae generice, incadrateintr-un mit al !amiliei care la inceput este unita. atal este griuliu pt ca !eciorii saaiba pamant iar Catrina isi dovedeste harnicia,supusenia,in !ata copiilor lui

Moromete, acceptarea ironiei si a batocurii acestuia.%elatia !emeii cu sotul sau sebazeaza doar pe un interes material#acesta ii promisese sa o treaca in actele luide proprietate,dar evitase sa isi tina cuvantul. =tunci cand tatal incearca sa iireaduca acasa pe cei trei "i ai sai, Catrina se sperie si-l paraseste. 5u-i pasa desotul ei si nu-l mai viziteaza decat o data,cand Moromete oaca o !arsa a mortii.?rmeaza o scena care produce ruptura de"nitiva.0olnavul alearga dupa Catrinaprin curte cu un par in mana,scena "ind tragi-comica.Prin urmare sotia nu este sotiaiubitoare si nici ca mama nu se comporta epemplar. 7a are cosmaruri !recvente ,seteme de diavol,merge la biserica, insa admiratia pentru preotul cel tanar nu tinedoar de credinta, este ciudata.

2iind parasit de copii si de sotie, Moromete devine un marele singuratic,uninstrainat.=cest taran absolut se prabuseste moral. Prabusirea morala este

anticipata inca de la inceputul romanului de taierea salcamaului,acesta "ind dublulvegetal al lui Moromete. =sa cum salcamul avea radacinile adanc in!pite si apoi seprabuseste cu zgomot Moromete este lovit de istoria oarba,prabusirea "ind la !el deputernica.%elatia dintre cele doua personae trebuie vazuta din sceneleantologice,din !aptele si atitudinile lor,la modul simbolic,asa cum rezulta din celeprezentate.

Consider ca relatie $lie Moromete-Catrina a esuat, intrucat intre cei doi nueista sentimentul nobil al iubirii,ci doar interesul material. $n plus, desi au acelasistatu social, se di!erentiaza moral si psihologic. $ntre cei doi lipseste comunicarea.

Mentionez ca Moromete nu se adapteaza noilor schimbari, ramane singurintr-o lume care dispare, un instrainat. 5aiv, el nu-si da seama ca se inseala cuprivire la atmos!era din !amilie.

$n concluzie, prin cuplul $lie-Catrina, naratorul surprinde epopeea tragica ataranului care traieste launtric drama disparitiei satului romanesc traditional intr-unmoment cand timpul nu mai are rabdare,mai mult decat atatunde dragoste nue,nimic nu e

5.Morometii

Documents

Transcript of 5.Morometii