5.Semiologia cutanata (leziunile secundare):secundare: pigmentaiile (macule secundare), eroziunea, ulceraia, fisura,excoriaia, scuama, crusta, cicatricea, vegetaia, lichenificaia.Leziunile elementare secundare apar in rezultatul evoluiei spontane a leziunilor primitive sau sub aciunea unei patologii somatice. Maculele pigmentare secundare: includ leziuni maculoase ce apar ca urmare a regresiunii elementelor morfologice, atit primitive cit i secundare, din cadrul afeciunilor dermatovenerice. Eroziunea: este o leziune secundar ce reprezint un defect superficial al pielii, cu pierdere de substan in limita epidermului, caracteristica histologic fiind meninerea integritii stratului bazal al epidermului. Dispune de dimensiuni foarte variabile, de la punctiforme pin la intinse placarde. Poate avea forma rotund-ovalar sau contur policiclic, cind se asociaz mai multe eroziuni. Eroziunile pot eprea ca urmare a unor agresiuni externe, provocate de factori traumatici, termici, substane iritante corozive, sau factori infecioi (sifilomul primar). In majoritatea cazurilor eroziunile sunt secundare leziunilor exudative intraepidermice (veziculoase, buloase, pustuloase). Involueaz prin epitelizare, fr participare conjunctiv, doar cu persistena unei macule eritematoase sau pigmentare de durat scurt.Au culoare rosie si zemuiesc .Suprafete mari se gasesc in pemfigus,eroziunile mici apar la deschiderea veziculelor in eczema,herpes simplu,herpes zoster,epidermofitie. Ulceraia :se prezint ca un defect profund, cu pierdere de substan a dermului, hipodermului, uneori interesind chiar i aponeurozele, muchii i oasele.,evolueaza din tuberculi,noduri. Vindecarea se face prin reparaie conjunctiv cicatrizare. Ca i eroziunile, ulceraiile apar primar ori secundar, in procesul evoluiei tuberculului, nodozitii, pustulelor profunde. Din punct de vedere etiologic ulceraiile pot fi de natur: infecioas (microbiene, virale, micotice, din infeciile cu transmitere sexual), chimic, psihogen, (patomimii), neurodistrofic, (siringomielie), neoplazic, vascular (venoase, arteriale, arterio-venoase, capilaritice, limfatice), hematic, disglobulinic, dismetabolic etc. Ulceraiile dup caracterul evolutiv pot fi acute, cronice torpide, progresive (fagedenice, terebrante).Excoriaia: prezint o pierdere de substan de aspect liniar sau punctiform, acoperit de cruste hematice. In funcie de profunzimea leziunii (superficial sau profund), dup vindecare pot rmine sau nu cicatrice, albe-sidefii, aproape indelebile. In dependen de mecanismul apariiei excoriaiile au fost imprite in: traumatice i simptomatice (expresia gratajului produs de bolnav datorit pruritului). De regul, in patologia cutanat excoriaiile sunt frecvente in afeciunile pruriginoase, induse prin scrpinat. Excoriaiile pot s apar in patomimii, produse de bolnav ca urmare aa-numitului prurit biopsiant, pot s fie provocate i de animale (pisici, ciini, psri etc.), sau chiar i de alte persoane in timpul unor conflicte.Scabie. Fisura: este un defect liniar al tegumentului ce apare in rezultatul inflamaiei sau pierderii elasticitii pielii, cu dispoziie in jurul orificiilor naturale sau la nivelul pliurilor. Din punct de vedere morfo-patologic fisurile pot fi: superficiale, cu sediul in limita epidermului, care se vindec fr sechele; profunde, care intereseaz i dermul, evoluind spre cicatrici liniare. Cele mai frecvente fisuri sunt: comisurale (bucale), interdigitale, submamare, retroauriculare, inghinale, perianale. Exist i fisuri localizate in afara pliurilor, cum ar fi fisurile calcaneene, palmare, mamelonare, fisurile prepuiale radiare. In unele cazuri fisurile sunt destul de adinci i dureroase.,pot apare in sifilis congenital precoce-tip profund. Scuamele: sunt deeuri cutanate care apar in rezultatul dereglrii keratinizrii i exfolierii celulelor cornoase de pe suprafaa pielii. Scuama rezulat dintr-un proces de ortokeratoz sau mai frecvent de parakeratoz - cauza unui turnover epidermic foarte accelerat (acesta scade de la 24 48 zile la 3 5 zile). (psoriazis)Deci este rezultatul unei keratinizari accelerate, pripite i incomplete. Exist diverse criterii de clasificare a scuamelor, dar imprirea clasic se face in funcie de dimensiuni - mrime i grosime:- scuame pitiriaziforme (furfuracee): prezint dimensiuni mici i subiri, cu aspect pulverulent, asemntoare trielor de fin; - scuame lamelare: sunt ceva mai mari i mai groase (in mediu au 1 cm.p.) prin faptul c celulele cornoase ader in lamele suprapuse (pot conine spaii pline cu aer); Scuamele albe- argintii apar in psoriazis,cele intunecate in ihtioza,galbene-in seboreea grasa.In lupus eritematos discoidal scuamele bine fixate se inlatura dureros,fapt ce se explica prin prezenta citorva proeminete in spinoase plasate pe suprafata ventrala a scuamelor ce patrund in orificiile foliculare cutanate.,pentru paulele sifilitice sunt caracteristice amplasarea scuamelo la periferie in forma de guleras(biett)- scuame in lambouri: prezint depozite de celule epidermice ce se ridic in bloc, producind o adevrat decolare a epidermului de pe derm, sunt de dimensiuni mult mai mari i mai groase ca cele lamelare. In funcie de tipul procesului de keratinizare deosebim: scuame hiperkeratozice, cind sunt formate din celule cornoase mature, anucleate; scuame parakeratozice, cind sunt constituite din celule cornoase imature cu nucleu, procesul de epidermopoiez este accelerat mult (35 zile) incitkeratinocitele nu au timp s se maturizeze.Culoarea scuamelor deasemenea variaz, fiind: alb-sidefie, cenuie, glbuie. Crusta: deasemenea este un deeu cutanat i reprezint un exudat uscat ce ia natere prin solidificarea unor secreii patologice de la suprafaa tegumentului (ser, puroi, singe). Formaiunea apare in procesul evoluiei unor leziuni cutanate primitive (vezicula, bula, pustula) sau secundare (eroziunea, ulcerul) ce au coninut lichid. Se descriu mai multe varieti de cruste: in funcie de grosime se deosebesc cruste subiri (fine, friabile, asemntoare cu scuamele) i cruste groase. In dependen de varietile secreiei i culoare pot fi:- cruste seroase: acestea fiind sticloase, sur-glbui sau glbui;- cruste purulente: sunt de coloraie glbuie, glbui-verzui sau galben-cenuiu;- cruste hematice: au culoarea brun-roietic, roietic, brun-cenuiu;- cruste mixte: tenul coloraiei este in dependen de soluia de continuitate. Escara i sfacelul :constituie o mortificare (proces de necroz, gangren) a tegumentului produs prin ischemii locale. Forma, culoarea i dimensiunea acestor leziuni este foarte diferit.Termenul de escar este atribuit tipului de gangren sau necroz uscat a esuturilor ce prezint un depozit negricios, aderent, uscat, incastrat in esutul din jur. Escara poate fi punctiform, ca in capilaritele i vascularitele necrotice, sau in tuberculidele papulo-necrotice; poate fi de form policiclic sau poate interesa segmente intregi de degete sau membre (gangrene ischemice). Termenul de sfacel este atribuit tipului de gangren cutanat umed, reprezentat de un depozit necrotic de culoare alb-cenuiu-glbui ce apare sub aciunea necrobiotic a unor ageni microbieni, ca in cazul burbionului din furuncule, a coninutului necrotic din gome sau de pe fundul unor ulceraii trofice. Ambele leziuni se pot instala brusc (sub aciunea unor ageni chimici caustici, curentului electric), acut (in unele procese infecioase) sau subacut (in patologia vascular venoas). O anumit perioad de timp gangrenele sunt aderente de esuturile subjacente, procesul de decolare incepind intotdeauna periferic.Cicatricea: este o leziune secundar unui proces distructiv ce apare prin inlocuirea esutului cutanat afectat cu esut conjunctiv de neoformaie. Acesta este alctuit din fibre de colagen dispuse in fascicule orizontale dense, fragmente de esut elastic i rare fibrocite. Cicatricea difer de tegumentul normal nu numai prin prevalena conjunctiv, ci i prin absena anexelor glandulare (sebacee, sudorale) i cornoase (fire de pr), vasele sanguine sunt puine sau absente. Se formeaza in urma combustiilor,leziunilor adinci,ulcerarii tuberculilor,pustulelor profunde sau pe cale uscata. Exist dou modaliti de constituire a cicatricei: in rezultatul procesului de reparare a unor defecte cutanate profunde (ulceraii); prin inlocuirea infiltratului inflamator dermic cu esut conjunctiv dens, fr a exista in prealabil o pierdere de substan, se formeaz aa numita cicatrice interstiial.Cicatricele pot avea i diverse nuane colorifice, fiind hipopigmentate sau acromice, de culoare alb-sidefie, sunt i hiperpigmentate in totalitate sau doar la periferie.Cicatriciile recente sunt hiperpigmentate sau depigmentate.,neteda ,neregulata,daca se formeaza mult tesut fibros dens apare cicatricii hipertrofice elevate-cheloide. Atrofia: reprezint o leziune cutanat caractzerizat printr-o diminuare a grosimii, consistenei i elasticitii pielii. In cadrul leziunii tegumentul atrofic este foarte subire (prin transparena sa se poate observa vascularizarea), uscat, palid, cu aspect de foi de igar. Pielea atrofic este uor plisabil, ii recapt lent forma iniial datorit pierderii elasticitii. Atrofia poate apare ca fenomen fiziologic sau ca manifestare patologic. Atrofia fiziologic (senil) se instaleaz odat cu imbtrinirea biologic cind survine involuia tegumentar: pielea devine mai subire, uscat i palid, pliurile provocate se distind lent datorit pierderii elasticitii.Atrofia patologic poate apare primitiv sau poate fi secundar evoluiei altor maladii (lupus eritematos). Vegetaia: este reprezentat de excrescene papilomatoase grupate ce survin in rezultatul proliferrii papilelor dermice sau prin hiperplazia startului malpighian.(spinos) Excrescenele de la nivelul pielii i mucoaselor au forme variate - in aspect filiform, globulos sau conopidiform, cu dimensiuni ce variaz de la o gmlie de ac pin la ciiva centimetri, de culoare roz sau albicioas, dure la palpare.pot elimina un lichid seros,,daca sunt erozive.Pot fi monomorfe-sunt elemente primare de un singur tip.(noduli in psoriazisul vulgar ,sifilis,veruce.DEOSEBIM DERMATOZE MONOMORFE(PSORIZIS,LICHEN RUBER PLAN,URTICARIE,PEMFIGUS VULGAR,FURUNCULOZA,HIDROSADENITA,)Daca sunt mai multe elemente cutanate polimorfism veridic(eczema,lepra,lichen ruber plan,urticarie,pemfigus vulgar,furunculoza,hidrosadenita) Din punct de vedere etiopatogenetic vegetaiile pot fi:primitive, cele din maladiile transmise sexual (vegetaii veneriene);- secundare, aprute in rezultatul unor inflamaii cronice supurative,( a unor procese autoimune sau neoplazice ulcerate, sau a unor leziuni cutanate postmedicamentoase. O form special de vegetaie este verucozitatea, care reprezint o leziune ce asociaz excrescene papilomatoase grupate cu hiperkeratoz (veruci vulgare).Lichenificarea :este o formaiune cutanat ce asociaz citeva modificri: ingroarea tuturor straturilor pielii, pierderea elasticitii i accentuarea cadrilajului, hiperpigmentaie, descuamaie i uscciune. Se dezvolta ca rezultat al iritarii indelungatea peilii prin scarpinare sau se dezvolta la confluuenta elementelor papuloase(psoriazis,lichen ruber plan,eczema cronica)Procesul lichenificarr se caracterizeaza prin hipertrofia stratului spinos al epidermului insotita de marirea excrescentelor epiteliale interpapilare(Acantoza)Tegumentul lichenificat de coloraie cenuie are un aspect pahidermic asemntor cu pielea de elefant. In dependen de teritoriul cutanat afectat lichenificarea este circumscris sau difuz. Dup modul de apariie lichenificarea poate fi primitiv sau secundar unor maladii pruriginoase.