54541865 Lucrare de Licenta

7/29/2019 54541865 Lucrare de Licenta

http://slidepdf.com/reader/full/54541865-lucrare-de-licenta 1/45

Capitolul 1. Legislaţia şi piaţa asigurărilor în România

1.1. Organizaţii şi reglementări legale

De-a lungul timpului, în România, economia de piaţa a impus necesitatea creării unor

structuri noi, precum şi calificarea de noi cadre, astfel încât în prezent, activitatea de asigurare şi

reasigurare se desfăşoară prin societăţi de asigurare, de asigurare – reasigurare şi societaţi dereasigurare cu capital de stat, privat sau mixt.

Procesul de adaptare a reglementărilor din domeniul dreptului asigurătorilor din România

a început cu adevărat o dată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 32/2000 privind societăţile de

asigurare şi supraveghere a asigurărilor, acesta apropiându-se în mare masură de Directivele de

ultimă generaţie din Uniunea Europeană (UE). Totuşi, pentru o mai bună apropiere de

obiectivele impuse de UE, au fost adoptate în timp diferite ordonanţe de urgenţă privind

modificările legilor existente. Adoptarea acestei legi a avut drept scop armonizarea legislaţiei

româneşti cu cea comunitară, precum şi crearea unui cadru pentru supravegherea solvabilitaţii

asigurărilor şi stabilirea unor standarde recunoscute pe plan internaţional, prin infiinţarea

Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). Conform Legii nr. 32/2000 noua autoritate

administrativă va preia din sarcina Oficiului de Supraveghere a Activităţii de Asigurare şi

Reasigurare urmatoarele atribuţii: - elaborarea proiectelor de acte normative care privesc



- aprobarea divizării sau fuzionării unui asigurător înregistrat în România;

- aprobarea transferului de portofoliu;

- solicitarea prezentării de informaţii şi documente referitoare la activitatea de asigurare,

atât de la asigurători, cât şi de la orice altă persoană care are legatură cu activitatea acestora;

- participarea la elaborarea planului de conturi a normelor şi a metodelor contabile, după

consultarea cu asociaţiile profesionale ale operatorilor din asigurări;

- îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de lege.

Obligaţiile asigurătorilor autorizaţi, prevăzute în Legea nr. 32/2000, şi necesare în ţintirea

unei gestionări prudente a activitaţii lor, constau în: menţinerea unui anumit capital social şi a

unei marje de solvabilitate, gestionarea separată a fondului de asiguări de viaţă, constituirea şi

menţinerea de rezerve tehnice, conducerea evidenţei contabile şi operative, analiza rezultatelor

tehnice pe clase de asigurări necesară aprecierii rentabilităţii activităţii sale, precum şi uşurarea

monitorizării în limite adecvate de către autoritatea de supraveghere, prin prezentarea periodică a

rapoartelor asupra activităţii desfăşurate.

În septembrie 2008, imediat după apariţia primelor informaţii legate de criza americană,

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a acţionat în vederea protejării intereselor asiguraţilor şi

menţinerea stabilitaţii economico-financiare a pieţei româneşti de asigurări, prin luarea a

numeroase măsuri de natură legislativă şi de supraveghere prudenţială, această perioadă incertăînregistrând pentru autoritatea de reglementare şi supraveghere o reuşită în contracararea

potenţialelor riscuri considerate imprevizibile ce a indus şi creşterea rolului CSA pe plan



nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic (locuinţă de tip B), corespunde unei sume de

asigurare în valoare de 20.000 Euro si unei prime de asigurare de 20 Euro. Reglementarile

actelor normative emise de CSA cu privire la elaborarea normelor de implementare privind

asigurarea obligatorie a locuinţelor vor intra probabil în vigoare de la 1 ianuarie 2010;

- Ordinul 24/2008 privind transformarea şi suplimentarea consistentă a obligaţiilor ce

le revin entităţilor active pe piaţa asigurărilor din România în combaterea spălării banilor şi a

finanţării actelor de terorism în domeniul asigurărilor are la bază Directiva 2005/60/CE privind

prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor si finanţării terorismului şi

descrie urmatoarele proceduri şi mecanisme: cunoaşterea clientelei în scopul evaluării gradului

de risc, raportarea tranzacţiilor suspecte, filtrarea relaţiilor cu persoanele expuse politic, pastrarea

evidenţelor de control intern şi supravegherea tuturor operaţiunilor efectuate de clienţi, şi în

special tranzacţiile efectuate de clienţii cu risc ridicat;

- Ordinul 4/2009 pentru punerea în aplicare a Normelor privind dobândirea calităţii sau

renunţarea la calitatea de acţionar semnificativ la asiguători sau reasigurători - perosoane juridice

române are la bază Directiva 2007/44/CE referitoare la normele de procedură şi criteriile de

evaluare prudenţială a achiziţiilor şi majorărilor de participaţii în sectorul financiar- transpusă şi

în domeniul bancar şi în cel al pieţelor de capital şi prevede modificarea reglementărilor

existente privind creearea unui plus de claritate şi previzibilitate a procesului de evaluare a proiectelor de achiziţie şi majorare de participaţii în domeniul asigurărilor, prin stabilirea unor

criterii de evaluare a proiectelor de achiziţie (reputaţia integritatea şi competenţa profesională a



specifice locului de muncă din domeniul asigurărilor, în cadrul unui program de calificare

profesională aprobat de CSA, de minimum 50 de ore efective, structurat pe mai multe module de

cursuri. La finalul programului persoana instruită este supusă unui examen de absolvire, a cărui

promovare îi este atestată printr-un certificat de absolvire.

1.2. Piaţa asigurărilor în România

1.2.1. Definiţiile şi caracteristicile pieţei în domeniul asigurărilor

Pornind de la conceptul restrâns, conform caruia, piaţa înseamnă totalitatea

tranzacţiilor care se realizează într-un domeniu, putem definii piaţa asigurărilor ca fiind

totalitatea operaţiunilor de asigurare efectuate de către societaţile de asigurări1

.Mai corect spus, piaţa asigurărilor reprezintă de fapt, cadrul în care se intâlneşte, în

conformitate cu normele legislative şi reglementate, cererea cu oferta de asigurări.

Piaţa asigurărilor şi reasigurărilor din România a înregistrat o evoluţie spectaculoasă în

ultimii ani, umând cursul contradictoriu al economiei în ansamblul ei. Astfel, s-a valorificat o

creştere net superioară în acest segment al pieţei comparativ ritmului de creştere economică lanivel integral. În aceste condiţii, piaţa este acoperită doar în mică masură. Se poate observa2discrepanţa dintre cererea potenţială mare, datorate populaţiei numeroase şi a multitudinii



căpăta o tradiţie în domeniul asigurărilor. Prin urmare este nevoie de un efort susţinut în ţintirea

creşterii încrederii acordate de către populaţie şi agenţi economici acestui segment al pieţei

financiare şi anume trebuie luate măsuri de perfecţionare profesională a persoanelor ce lucrează

în domeniul asigurărilor, de consolidare a controlului intern şi al managementului riscurilor la

nivelul asigurătorilor şi nu în ultimul rând de oferirea unei clarităţi mai mari privind activitatea

desfăşurată şi procedurile de subscriere şi de lichidare a daunelor.

Oferta de asigurare este susţinută de societăţi comerciale de asigurare, cu capital de stat

privat sau mixt, persoane juridice, autorizate să funcţioneze pe piaţa asigurărilor şi care au

capacitate financiară corespunzatoare. Ea poate fi impusa în cazul asigurărilor prin efectul legii

sau liberă în cazul asigurărilor facultative, iar lipsa ei generează acţiuni de autoasigurare

(autoprotecţie, economisire, etc.).

Cererea de asigurare este expresia manifestării unor persoane fizice şi juridice ca asiguraţi

în raport cu interesul acestora pentru protecţia bunurilor, integrităţii persoanei etc., faţă de

variatele riscuri care le pot afecta. Putem identifica pe piaţa asigurărilor din România

următoarele tipuri de cerere de asigurare: cerere potenţială şi reală, cerere satisfăcută şi

nesatisfacută, cerere amânată.

Societăţile de asigurare sunt şi un participant activ pe piaţa financiară, jucând un rol

important în concentrarea ofertei de capital. Pentru a putea face faţă obligaţiilor asumate faţă deasiguraţi, societăţile de asigurare constituie rezerve, întrucât în orice moment pot surveni

dezastre care fac necesară onorarea obligaţiilor asumate de către asigurător Fructificarea acestor



1.2.2. Dimensiunea şi structura pieţei asigurărilor de bunuri

Economia românească a înregistrat în anul 2008 o dezvoltare accelerată, reflectată prin

creşterea reală a Produsului Intern Brut (PIB), estimat la 503958,7 milioane ron preţuri curente,

cu 7,1% faţă de 2007, precedată de o creştere de 6% înregistrată în 2007 faţă de anul anterior şi

de o creştere de 7,9% în 2006 faţă de 2005, conform datelor provizorii furnizate de Institutul

Naţional de Statistică.

Sfârşitul anului 2008 a avut un impact negativ asupra creşterii economice estimate pentru

întregul an, micşorând vizibil (cu 1,9%) volumul PIB calculat pentru prima perioada a anului.

Dinamica indicatorilor macroeconomici a fost apreciată de agenţiile de rating şi Uniunea

Europeană, factor ce a contribuit la obţinerea de către România a statutului de economie de piaţă

funcţională. În acest context, piaţa asigurărilor s-a dezvoltat şi consolidat într-un ritm susţinut

comparativ cu anii precedenţi, contribuind în acest fel la progresul înregistrat, în ansamblu, la

nivelul pieţei financiar - bancare.

Astfel, primele brute subscrise de asigurători în 2008 au consemnat o creştere reală cu

17,15% faţă de anul 2007, atingând valoarea de aproximativ 8.936 miliarde lei, echivalentul a

circa 876 milioane EURO, şi conducând la menţinerea gradului de penetrare la acelaşi nivel cu

cel înregistrat în anul anterior. (Tabelul 2.1.)



desfăşurat activitate, atât din contractele de asigurări directe, cât şi din primirile în reasigurare,

au fost în volum de 8.936.266.505 lei, echivalentul a, în creştere nominală cu 24,53% faţă de

anul 2007 şi cu 17,15% în termeni reali, rata inflaţiei fiind de 6,3%.

Graficul nr. 1, Sructura pe clase a primelor subscrise pentru asigurările generale în 20085



Graficul nr. 2, Structura primelor brute subscrise pe categorii de asigurare în anul 20086

Volumul primelor subscrise în 2008 aferente contractelor directe făcând parte din

categoria asigurărilor generale, de 7.068.173.520 lei, din care 29,07% pentru persoane fizice şi

70,03% pentru persoane juridice.

Ponderea principalelor clase de asigurări generale în volumul total al primelor brute

subscrise aferente contractelor directe, în 2008, conform Graficului nr.2.3.



Graficul nr. 3, Ponderea asigurărilor generale în volumul total al primelor brute subscrise aferente

contractelor directe, în anul 20087

Şi în 2008, ponderi importante în categoria asigurărilor generale – din punctul de vedere

al primelor brute subscrise din asigurările directe - sunt deţinute în continuare de următoarele

clase: asigurări de mijloace de transport terestru, altele decât cele feroviare, cu o valoare de

3.557.030.729 lei, asigurări de răspundere civilă a autovehiculelor , cu o valoare de

1.843.828.800 lei, asigurări de incendiu şi calamităţi naturale, cu un volum al primelor

subscrise de 849.670.047 lei. În cadrul pieţei asigurărilor generale şi de viaţă primele 10 societăţi

din top deţin 79,08% din volumul total al primelor brute subscrise.

Nt.Cr

t

Societate

prime brutesubscrise

cotatotală

depiată

creştere

faţă de

2007

creşterefaţă de

2006(lei) (%) (%) (%)

1 ALLIANZ-TIRIAC 1.384.372.566 15,60 12,14 34,58

2 OMNIASIG VIG 1.206.666.996 13,60 36,51125,0

9

3 ASIROM 748.368.785 8,43 19,09 46,18

4 ASTRA 654.723.248 7,38 74,97117,2

3

5 ASIBAN 606.802.001 6,84 9,10 61,626 ING 604.410.695 6,81 20,61 -

7 BCR Asigurari 543.472.856 6,13 -2,94 28,19

8 UNITA VIG 497 543 237 5 61 4 93 91 93



În ultimii 5 ani, ponderea primelor realizate in primul sfert de an a variat uşor între 27-28%.

Capitolul 2. Asigurarea de bunuri. Asigurarea lucrărilor de construcţii-

montaj şi răspunderea constructorului

2.1. Caracteristicile asigurărilor de bunuri

Asigurarea joacă un rol important în protejarea bunurilor (mobile şi imobile) de care

cineva dispune. Asigurarea de bunuri compensează cheltuielile impuse de repararea sau de

înlocuirea acelor bunuri care sunt avariate, distruse sau pierdute. În asigurarea de bunuri,

asigurătorul se obligă ca la producerea riscului asigurat să plătească asiguratului sau

beneficiarului desemnat o despagubire9. Asiguratul trebuie să aibă un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat. În cazul în care a fost desemnat un beneficiar al asigurării încheiate,

această condiţie trebuie îndeplinită de acel beneficiar. Asigurări facultative de bunuri pot încheia

persoanele fizice şi cele juridice cu domiciliul, sediul sau reşedinţa în România. Această măsură

creează posibilitatea ca şi regiile autonome şi societaţile cu capital de stat, precum şi instituţiile

publice să încheie contracte de asigurare a bunurilor de care dispun. După producereaevenimentului asigurat, asigurătorul achită despagubirea cuvenită asiguratului, numai după ce

acesta din urmă a probat legitimitatea sa de a încasa indemnizaţia,a declarat dacă a mai încheiat



Principalele riscuri asigurate: În asigurările de bunuri exista o clasificare a riscurilor în

riscuri civile (asociate clădirilor care servesc ca locuinţe şi birouri şi bunurile aflate în acestea) şi

riscuri comerciale şi industriale (asociate clădirilor care servesc ca unităţi de producţie şi

comercializare a bunurilor aflate în acestea).

Principalele excluderi prevazute în contracte la asigurările de bunuri : Există situaţii

în care asigurătorul nu acordă despăgubiri pentru pagubele produse bunurilor asigurate, aceste

situaţii sunt prevăzute în contractul de asigurare ca excluderi. Termenul de “excludere” poate

desemna orice clauză a poliţei a cărei funcţie este de a elimina acoperirea pentru anumite

expuneri la daună, clarifica acoperirea acordată de asigurător şi, de asemenea, elimina

posibilitatea acoperirii unor riscuri considerate neasigurabile de către asigurător. În general, în

baza poliţelor de asigurare de bunuri nu se acordă despăgubiri pentru cauze de razboi, de invazie,

de insurecţie, de revoluţie, altele se refera la uzura fizică, la pagubele rezultate în urma actelor

intenţionate ale asiguratului, în urma radiaţiei nucleare sau a viciului intern (rugina fierului,

putrefacţia lemnului, deteriorarea cauciucului). Niciuna dintre aceste excluderi nu reuşeşte să

cuprindă, în mod suficient, măcar una dintre caracteristicile unei expuneri la pagubă, ideal

asigurabile.

Prima de asigurare se stabileşte aplicându-se cota de primă la suma asigurată10 şi se

plăteşte integral şi anticipat sau se plăteşte în rate. Prima de asigurare este direct proporţională cu riscul asumat de societate. În figura nr. 1 se

arată cum creşte prima de asigurare cu cât riscul este mai mare



Franşiza poate fi deductibilă sau atinsă. În cazul franşizei atinse, asigurătorul acoperă în

întregime paguba, până la nivelul sumei asigurate, dacă aceasta este mai mare decât franşiza.

Franşiza deductibilă se scade, în toate cazurile, din valoarea daunei, indiferent de volumul

acesteia din urmă, deci despăgubirea se acordă numai pentru partea de daună care depăşeşte

franşiza. Aceasta se poate stabili pe eveniment sau ca sumă agregată pentru întreaga perioadă de

asigurare. Franşiza pe eveniment se aplică pentru fiecare daună în parte, iar cea agregată se

aplică pe o anumită perioadă de timp.

Figura nr. 2, Relaţia dintre franşiză şi valoarea pagubelor 12

Cu cât franşiza este mai mare (implicit pagubele suportate de societatea de asigurări sunt mai

mici) deci şi prima de asigurare este mai mica, după cum este ilustrat în Figura nr. 3.

număr deevenimente

valoareal

introducând franşize, decieliminând numeroasele daune devalori foarte mici, volumuldespăgubirilor, şi implicit valoarea

primelor, scad simţitor



Noţiunea de risc : Dacă nu ar exista risc, nu ar exista asigurări. Riscul este un pericol, o

primejdie care ne pândeşte pe noi, bunurile sau afacerile noastre şi pentru care societăţile de

asigurări ne pot oferi protecţie. Riscul este obiectul oricărui contract de asigurare şi reprezintă

elementul specific al asigurării.

Riscul asigurat este fenomenul sau evenimentul la producerea căruia societatea de

asigurări este obligată prin lege sau contract să achite asiguratului sau beneficiarului asigurării

despăgubiri de asigurare la bunuri sau suma asigurată în cazul persoanelor. Astfel riscul asigurat

este folosit în sensul de probabilitate a producerii fenomenului ( evenimentului) împortiva căruia

se încheie asigurarea. Cu cât acest fenomen are o frecvenţă mai mare, cu atât este mai mare

pericolul de producere a pagubei şi apare mai necesară asigurarea. Un alt sens pe care îl are

riscul asigurat este acela de posibilitate de distrugere a bunurilor de unele fenomene

imprevizibile, cum sunt: grindina, furtuna, incendiul, uraganul, seismul, ploile torenţiale, etc. În

cazul asigurărilor de persoane, riscul asigurat este evenimentul neprevăzut, dar posibil de realizat

care odată produs conduce, de exemplu, la pierderea totală sau parţială a capacitaţii de muncă a

asiguratului. De asemenea, riscul asigurat mai poate fi întâlnit şi în sensul de mărime a

răspunderii asumate de asigurător prin încheierea unei anumite asigurări.14

Expunerea la daune reprezintă probabilitatea de producere a unei daune. Cu alte cuvinte,

dacă o anumită organizaţie prezintă o anumită expunere la daune, această daună poate sau nu săse producă. Conceptul de expunere la daună se foloseşte în mod frecvent în managementul

riscului deoarece una din preocupările majore ale acestui management este aceea de a găsi



Etapele pe care le parcurge o societate de asigurări pentru realizarea unui management

performant sunt: Identificarea riscului (un manager bun este cel care prevede şi identifică

posibilitatea apariţiei riscului) şi cuantificarea riscului (presupune analizarea efectului imediat în

urma pagubelor produse, dar, în plus, trebuie urmărite efectele şi în viitor). În cazul producerii

evenimentului, plata trebuie efectuată la timp şi la valoarea reală. Aceasta poate avea efecte

benefice în viitor, în sensul că societăţile de asigurări vor deveni mai atractive. Asigurătorii

trebuie să fie familiarizaţi cu tipul de expunere la risc şi cu diferitele tehnici de management al

riscului care pot fi folosite. Aceste tehnici includ, pe lângă asigurare, evitarea producerii

daunelor, controlul daunelor, transferul riscului prin alte metode decât asigurarea şi limitarea

daunelor. După ce a fost selectată o anumită tehnică de management al riscului, ea trebuie

implementată, adică trebuie pusă în aplicare, urmând ca mai apoi întregul program să fie

monitorizat, urmărindu-se modul de realizare a obiectivelor propuse.

Obiectivul principal al managementului riscului este acela de a da organizaţiei

posibilitatea de a-şi atinge obiectivele chiar în condiţiile în care există riscul producerii unor

daune accidentale. Prin urmare, pentru ca managementul riscului să poată interveni cu succes,

este necesar ca organizaţia sa-şi definească mai întai obiectivele. Presupunând că obiectivele sunt

bine întelese, procesul de management al riscului încearcă să determine care este cea mai

adecvată metodă pentru tratarea unei expuneri la daună. Dupa cum rezultă şi din etapele procesului de management prezentate anterior, un bun decident trebuie sa fie familiarizat cu tipul

de expunere la risc şi respectiv cu diferitele tehnici ce pot fi folosite Aceste tehnici includ pe



Asigurarea lucrărilor de construcţii-montaj şi răspunderea constructorului este asigurarea

prin care o societate comercială ce îşi desfaşoară activitatea în domeniul construcţiilor cedează

riscul de producere a pagubelor cauzate de avarierea sau distrugerea bruscă şi neprevazută a

bunurilor asigurate, precum şi cele provenite din vătămarea corporală accidentală suferită de terţi

către o societate de asigurare avizată, în schimbul achitării unor prime de asigurare şi durata de

valabilitate a acesteia este egală cu întreaga perioadă de executare a lucrării, adică până la

predarea obiectivului pe bază de proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, prelungită cu

perioada de garanţie. Poliţa de asigurare, astfel vizează două secţiuni: o asigurare de bunuri si o

asigurare de răspundere civilă.

Bunurile asigurabile în cadrul asigurării de bunuri sunt materiale aduse în şantier şi care

urmează să fie încorporate în lucrare sau să servească la executarea acesteia, bunuri încorporate

în obiectivul de construcţii-montaj în curs de execuţie, maşini, instalaţii şi echipamente de lucru.

Riscurile acoperite sunt: pagubele materiale cauzate de dezastre natural bunurilor asigurate (de

seisme, incendii, trăsnete, furtuni, ploi torenţiale, uragane, etc), accidente ale mijloacelor de

transport în timpul transportului materialelor asigurate, furt prin efracţie din depozite, pagubele

material cauyate lucrării de construcţii-montaj după predarea către beneficiar, pe durata perioadei

de garanşie, cheltuieli necesare efectuate pentru conervarea bunurilor asigurate, micşorarea

pagubelor, prevenirea extinderii pagubelor. Suma asigurată în cazul îndeplinirii unuia dintreriscurile asigurate este egală cu valoarea totală a contractului lucrării de construcţii-montaj, la

care se adaugă valoarea maşinilor instalaţiilor materialelor şi a altor bunuri folosite la



executarea acesteia, precum şi răspunderea civilă legală faţă de terţi a constructorului. În

asigurare mai pot fi cuprinse: cheltuielile facute cu transportul masinilor, utilajelor, instalatiilor,

materialelor si a altor bunuri de la furnizori pana la santierul de constructie - montaj, daca

acestea nu au fost cuprinse in asigurarea de transport, diferentele de tarif pentru transportul

aerian sau expres al unor bunuri, taxele vamale, taxele de timbru si alte taxe legale, cheltuielile

pentru munca suplimentara, munca de noapte ori in zile de sarbatori legale, cheltuielile facute ca

urmare a cresterii preturilor si salariilor peste cele luate in calcul in deviz.

Potentialii clienţi: Societăţile de construcţii-montaj în calitate de antreprenori sau

subantreprenori (societati romanesti pentru lucrari executate in Romania sau in strainatate şi

societati straine de constructii, care au contractat lucrari in Romania). La cererea asiguratului si

potrivit prevederilor contractului de constructie - montaj, in asigurare poate fi inclus ca

coasigurat si beneficiarul lucrarii.

Riscuri asigurate pe durata constructiei-montajului: Pagubele materiale cauzate bunurilor

asigurate de: incendiu, traznet, explozie (chiar daca traznetul sau explozia nu au fost urmate de

incendiu), furtuna, uragan, grindina, ploaie torentiala, inundatie, cutremur de pamant, prabusire

sau alunecare de teren, greutatea stratului de zapada sau de gheata, avalanse de zapada, caderi pe

cladiri sau alte constructii a unor corpuri, accidente ale mijloacelor de transport in timpul

transportului materialelor asigurate de la depozitele santierului la locul constructiei-montajului,inclusiv in timpul operatiilor de incarcare sau descarcare, furt prin efractia depozitelor, disparitia

unor echipamente materiale scule sau alte bunuri cauzate direct de riscuri asigurate



cheltuieli ca urmare a unei pagube; cheltuielile de demontare si montare facute ca urmare a unei

pagube cuprinse in asigurare.

Raspunderea civila legala a constructorului fata de terti: Sumele pe care asiguratul este

obligat sa le plateasca cu titlu de despagubiri si cheltuieli de judecata, pentru prejudicii de care

raspunde in baza legii, fata de terte persoane pagubite prin: vatamare corporala sau deces,

precum si prin avarierea sau distrugerea unor bunuri.

Documente necesare pentru instrumentarea daunelor: avizarea daunei de catre asigurat,

proces verbal de constatare a daunei, rapoarte ale organelor abilitate (politie, pompieri, etc),

facturi primite de la furnizori, deviz de lucrari, situatii de lucrari executate, decont de lucrari,

planuri si alte documentatii tehnice, rapoarte de expertiza (daca este cazul) şi alte documente

solicitate de asigurator.

Constatarea şi plata despăgubirilor : Despăgubirea nu poate depăşi suma la care s-a

făcut asigurarea16 , cuantumul pagubei şi nici valoarea bunului la data daunei, cu următoarele

precizări: Din cuantumul despăgubirii se scad: franşiza stabilită în poliţă; valoarea resturilor

recuperabile. orice prime datorate până la sfârşitul perioadei de asigurare; eventuale sume

corespunzătoare proporţionalităţii; eventuale avansuri acordate în contul despăgubirii. După

plata fiecarei daune, suma asigurată se micşorează cu suma cuvenită drept de despăgubire,

asigurarea continuând pentru suma rămasă. Suma asigurată poate fi reîntregită prin emitereaunui supliment de asigurare, în schimbul unei prime adiţionale care se reţine din despăgubirea

cuvenită



(1289 de consultanţi financiari- asigurări de viaţă, 6124 de agenţi de vanzări- asigurări generale,

respecziv 662 de societăţi de brokeraj şi agenţiile de intermediere)17. Compania, originară

Asigurări Ion Ţiriac - ASIT S.A., a fost înfiinţată în România în august 1994, şi deţine licenţe

pentru a desfaşura activitaţi de asigurare şi reasigurare.

La finalul lunii august 2000, Grupul Allianz a achiziţionat 51% din ASIT S.A. Grupul

Allianz are o istorie în domeniul asigurărilor de peste un secol, fiind infiinţat în 1890 la Berlin.

În prezent Grupul Allianz este plasat în topul primelor zece instituţii financiare din lume fiind

apreciat de către agenţiile specializate de rating drept o entitate de prim rang, cu un grad ridicat

de siguranţă financiară şi stabilitate a afacerilor. După volumul de prime brute subscrise, Grupul

Allianz este liderul european al pieţei asigurărilor şi al doilea grup financiar din lume.

Prin cumpărarea pachetului majoritar de către Grupul Allianz, structura acţionariatului

Societaţii Allianz Ţiriac Asigurări SA este următoarea: ALLIANZ NEW EUROPE HOLDING

GMBH (Germania) deţine 52,16%, VESANIO TRADING LIMITED (Cipru) deţine 44,48% şi

alţi acţionari persoane fizice 3,36% din care mai puţin de 5% fiecare.

Allianz Ţiriac Asigurări SA este înregistrată la Registrul Comerţului sub numărul de

înmatriculare J40/15882/1994 şi codul unic de înregistrare 6120740. Capitalul social al societaţii

a fost majorat în anul 2008 cu o valoare totală de 2.386.180 lei ajungând la 66.638.505 lei. Sediul

central al companiei este în Bucureşti, Str. Căderea Bastiliei 80-84, Sector 1. Organigramaadministraţiei centrale este prezentată în Anexa nr. 1.

Allianz Ţiriac Asigurări SA s-a menţinut de-a lungul anilor în vîrful clasamentelor



Grafic nr. 4, Clasamentul primelor 10 societaţi de asigurări generale din România în funcţie de primelebrute subscrise la sfârşitul anului 200918

Allianz-Ţiriac Asigurări este furnizor de servicii complete de asigurări. În domeniul

asigurărilor generale, în anul 2009 s-au constatat modificări relevante în ceea ce priveşte

structura portofoliului, astfel: asigurarea autovehiculelor pentru avarii si furt (CASCO) deţin

59,92% (718 mil) din totalul primelor brute subscrise la 31.12.2009 de societate, asigurarea de

răspundere civilă auto obligatorie (RCA) şi Carte Verde 19,23% (230 mil), asigurarea de

incendiu şi calamităţi naturale, asigurarea de daune la proprietăţi, şi alte tipuri de asigurări

generale, dupa cum sunt redate în grafic.



Grafic nr. 5, Prime brute subscrie la 31.12.2009, pe forme de asigurare (asigurari generale)19

Allianz Ţiriac Asigurări SA se menţine de câţiva ani lider de piaţă pe urmatoarele

segmente: asigurări Casco, asigurări de accidente persoane, asigurări de bunuri, asigurări Carte

Verde şi asigurări de răspundere civilă generală. Allianz Ţiriac Asigurări deţine o cotă

importantă în comparaţie cu celelalte societaţi. La sfarşitul anului 2009, Allianz Ţiriac Asigurări

deţinea, din totalul pieţei: la poliţele Casco, 29,59%, la poliţele asigurărilor de incendiu şi

calamităţi naturale, 25,57%, Carte Verde şi răspundere civilă 13,52%.Creşterea realizată în condiţiile de fond ale economiei naţionale, este rezultatul

profesionalismului oamenilor care lucrează în companie. Din 1994 compania a continuat să

implementeze o strategie concentrată asupra urmatoarelor arii majore: dezvoltarea de noi

produse, oferirea celor mai bune servicii de pe piaţa, pregatirea angajaţilor atât din punct de

vedere profesional, cât şi tehnic.Obiectivele societaţii sunt stabilite de către Comitetul Director prin analizarea evoluţiei

pieţei asigurărilor şi a condiţiilor economice şi sociale ale societaţii româneşti şi sunt cunoscute

de către toţi salariaţii societaţii.

Obiectivele Allianz Ţiriac Asigurări SA sunt urmatoarele:

- oferirea de servicii de inalt profesionalism;

- creşterea profitului;

- dezvoltarea de produse noi care să vină în întâmpinarea cererilor clienţilor;



3.2. Aspecte specifice contabilităţii în domeniul asigurărilor

În Uniunea Europeană, contabilitatea specifică domeniului asigurărilor se explică în mod

obligatoriu conform Directivelor europene emise în acest sens şi care sunt cunoscute sub

denumirea de Insurance According Directives (IAD).

În ţara noastră, Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată cu modificările şi

completările ulterioare asigură cadrul juridic ce reglementează contabilitatea societăţilor de

asigurare şi reasigurare. Începând cu 1 ianuarie 2002 a intrat în viguare Ordinul Comun nr.

2328/2390, emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi aprobat de Ministerul Finanţelor

Publice (MFP), privind Reglementările contabile specifice domeniului asigurărilor, care sunt

armonizate cu Directivele europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.a emis,.

Aceste reglementări u începand cu data de 01.01.2002 şi prin care societăţile de asigurări capătă

oportunitatea de a comunica într-un limbaj internaţional, unanim, recunoscut şi înteles.

Înregistrările contabile ale societăţii Allianz Ţiriac Asigurări SA sunt făcute în

conformitate cu reglementările mai sus amintite. Vom exemplifica înregistrările primei de

asigurare, a cheltuielilor privind daunele şi a franşizei.

Prima subscrisă se înregistrează indiferent dacă este încasată sau nu cu condiţia să fie

aferentă întregii perioade de valabilitate a poliţei, dar fără să depăşească un an. Înregistrarea seface la data intrării poliţei în viguare, în valuta în care a fost subscrisă poliţa, echivalentul în lei

calculându-se la cursul valutar din ziua începerii valabilităţii poliţei Ca urmare contul de venituri



Prime încasate (integral sau în rate) : la încasarea primei credităm contul de Decontări

privind primele, cu suma încasată, în valuta poliţei, echivalentul în lei fiind calculat fie la cursul

de subscriere al poliţei (pentru poliţe subscrise în anul curent), fie la cursul valutar de la sfârşitul

anului precedent (pentru primele ramase în soldul contului la sfârşitul anului precedent, sold

relevant la sfarşitul anului respectiv). Diferenţa până la suma încasată efectiv (în plus sau în

minus) se înregistrează pe conturile de venituri sau cheltuieli cu diferenţe de curs valutar aferente

primelor.

Diferenţa favorabilă curs valutar: cursul de la data încasării > cursul de la data subscrierii

Suma în valuta încasării % = 4012** Suma în valuta poliţei

(echivalent lei la cursul 54421** (echivalent lei la cursul

de la data subscrierii) 54424**** de la data suscrierii)

54721

54724**

4812

4822

% = 765201**0121 Suma în lei la cursul - Suma în lei la cursul

54421** din data încasării din data subscrierii

54424****54721

54724**



54724**

4812

6552001**01 = 4012**22 Suma în lei la cursul - Suma în lei la cursul

din data subscrierii din data incasări

Pentru sumele rămase neelucidate pe lângă înregistrările de mai sus, în momentul elucidării

sumei se mai face o înregistrare :

Suma în valuta încasării % = 70249**23 Suma în valuta poliţei


de la data încasării) 54424**** de la data încasării)

54721

54724**

48124822

Cheltuielile cu dauna, spre deosebire de veniturile din prime subscrise se înregistrează numai în

momentul plăţii efective (până atunci ele sunt cheltuieli cu rezerva de daună). Înregistrarea se

face direct pe contul de cheltuială cu dauna, unde se înregistrează suma daunei în valuta poliţei la

cursul de la data subscrierii poliţei, diferenţa până la suma efectiv achitată reprezintă diferenţa decurs valutar.

Diferenţa favorabilă curs valutar : cursul de la data subscrierii > cursul la data achitarii



6021** = 765201**0224 Echivalent lei al sumei daunei - Echivalent lei al sumei daunei

la cursul din data subscrierii la cursul din data achitării

Diferenţa nefavorabilă curs : cursul de la data subscrierii < cursul la data achitării daunei

Suma daunei in valuta poliţei 6021 ** = % Suma daunei în valuta poliţei


de la data subscrierii) 54424**** de la data subscrierii)

54721

54724**

4812

4822

665201**0225 = % Echivalent lei al sumei - Echivalent lei al sumei

54421** daunei la cursul din daunei la

cursul din

54424 **** data achitarii data subscrierii

54721

54724**

48124822

Franşiza : în unele cazuri (de obicei când plata se face direct la service) se achită totalul daunei



54721

54724**

4812

4822

În momentul recuperării sumei se fac urmatoarele înregistrări :

Diferenţa favorabilă curs valutar : cursul de la data recuperării > cursul de la data

achitării

% = 461208 Suma franşizei în valuta achitării

54421** (echivalent lei la cursul de la data achitării)

54424****

54721

54724**

4812

4822

% = 76520427 Suma în lei la cursul – Suma în lei la cursul

54421** din data recuperării din data achitării54424****

54721



54724**

4812

4822

665204**28 = 461208 Suma în lei la cursul – Suma în lei la cursul

din data achitării din data recuperării

3.3. Studiu de caz. Asigurarea lucrărilor de construcţii - montaj şi răspunderea

constructorului la Societatea Allianz Ţiriac Asigurări SA

În cadrul asigurăii “toate riscurile” a lucrărilor de construcţii - montaj şi a răspunderii

constructorului, Societatea Allianz Ţiriac Asigurări SA asigură lucrări de construcţii civile,

poduri, viaducte, tuneluri, căi ferate, autostrăzi, şosele, construcţii industriale, construcţii

subterane, construcţii agricole, sisteme de irigaţii, hidroamelioraţii, drenaje, canale, lucrările de prospecţiuni geologice (petrol, apă, minereuri) cu folosirea explozivilor, prospecţiuni ale

fundului mării, foraje petroliere, de apă şi altele asemenea. Multitudinea de riscuri asigurate se

referă în principal la pagube materiale produse bunurilor asigurate de incendiu, trăsnet, explozie,

căderea aparatelor de zbor, cutremur, inundaţii, furtună, uragan, grindină, furt prin efracţie,

prabuşire şi/sau alunecare de teren, avalanşe de zăpadă şi orice alte cauze, mai puţin cele excluseexplicit prin condiţiile de asigurare, şi de asemenea, la prejudiciile de care asiguratul răspunde în

faţa legii faţă de terţe persoane vătămări corporale accidentale sau îmbolnăviri (urmată sau nu



asiguratul trebuie să le plătească reclamantului, cheltuielile efectuate cu consimţământul scris al

societăţii Allianz-Ţiriac, ca urmare a unui prejudiciu ce urmează a fi despăgubit în baza acestei

poliţe de asigurare.

Asigurarea bunurilor (clădiri şi conţinut) aparţinând persoanelor juridice se încheie în

baza condiţiilor de asigurare. Încheierea asigurărilor se face la cererea beneficiarilor, în baza

condiţiilor emise de asigurător, în funcţie de categoria de bunuri şi variantele de asigurare cu

sau fără franşiză, conform opţiunii clientului.

Tipuri de poliţe: A: poliţa STANDARD: incendiu, trăsnet, explozie, căderea

aparatelor de zbor (aeronave şi vehicule spaţiale); B: poliţa STANDARD EXTINSĂ,

cuprinzând acoperirea Standard extinsă selectiv sau cumulativ la riscurile: cutremur de

pământ, inundaţii şi aluviuni provenind din revărsarea apelor de suprafaţă (curgătoare sau

stătătoare) precum şi din precipitaţii atmosferice temporare, inclusiv din topirea zăpezii ori

gheţii, furtună, uragan, vijelie, tornade şi efecte directe ale ploii torenţiale, grindină-efecteledirecte, furtul prin efracţie şi/sau acte de tâlhărie; C: poliţa TOATE RISCURILE, cuprinzând

acoperirea Standard Extinsă cumulativ, precum şi: vandalism prin efracţie sau tâlhărie,

terorism, prăbuşire şi/sau alunecare de teren; greutatea zăpezii şi/sau gheţii, izbirea din exterior

de către autovehicule, altele decât cele aparţinând asiguratului, undă de şoc provocată de

avioane (boom sonic), avalanşe de zăpadă, cădere accidentală de corpuri (stânci, copaci, stâlpi,etc), riscuri politice (greve şi tulburări civile) şi acţiuni ale unor grupuri rău voitoare.

Ce se asigură: În baza poliţei privind asigurarea bunurilor (clădiri şi materiale)



prezintă instalaţii electrice sau de încălzire cu defecţiuni ce pot conduce la incendiu; b) clădiri

sau alte construcţii afectate de cutremur şi la care nu s-au executat lucrări de consolidare care

să readucă respectiva construcţie la gradul de rezistenţă optim; c) orice situaţii în care prezenţa

simultană a unor materiale combustibile, uşor inflamabile şi a unor surse de iniţiere a

incendiului, crează situaţii de pericol iminent; d) situaţii de activităţi sau tehnologii care

presupun lucrul cu substanţe uşor inflamabile ca benzină, neofalină, alcool şi la care nu s-au

prevăzut condiţii (măsuri) speciale de prevenire şi stingere a incendiilor în conformitate cu

normele şi normativele tehnice în vigoare; e) clădiri sau alte construcţii, precum şi conţinut,

amplasate în zone inundabile ale unor râuri sau afluenţi ai acestora sau în zone cunoscute ca

prezentând frecvent alunecări de teren sau avalanşe, construite în mod riscant de proprietari, cu

încălcarea recomandărilor în vigoare ale organelor de stat centrale sau locale; f) riscuri

prevăzute ca excluse în proiectele de execuţie a unor construcţii, cum ar fi “greutatea stratului

de zăpadă” la serele construite după unele proiecte tip care prevăd în mod expres: scheletulserei nu poate prelua sarcini provenite din greutatea stratului de zăpadă, precum şi altele

asemenea; g) alte situaţii în care măsurile de diminuare a riscurilor nu sunt suficiente; h)

conţinut (mijloace fixe, circulante) în clădiri ce nu pot fi acceptate spre asigurare, chiar dacă nu

se solicită asigurarea clădirii în cauză.

Acceptabilitatea asigurării se analizează în două momente distincte:- pe baza datelor din cererea-chestionar sau dacă până la completarea cererii-chestionar, rezultă

în mod clar neîndeplinirea condiţiilor de a fi cuprins în asigurare se comunică aceasta



raportului; e) evaluarea clădirii/construcţiei, verificarea valorilor declarate de viitorul Asigurat,

stabilirea cotei de valoare rămasă sau a gradului de uzură; f) extragerea cotaţiilor de bază din

tariful de prime privind asigurarea clădirilor şi conţinutului; g) efectuarea ajustării cotaţiilor de

primă de bază (din tabel) în conformitate cu nivelul de risc evaluat în cadrul inspecţiei în teren;

operaţiunea de ajustare se face pe formularul “Notă de calcul”; h) prezentarea ofertei scrise

către client conform modelului din anexă, după caz, sau sub o altă formă; i) negocierea ofertei;

j) transmiterea către client a decontului de prime, document în baza căruia acesta procedează la

emiterea ordinului de plată sau, după caz, încasarea primei în numerar; k) emiterea poliţei;

l)administrarea.

Cererea chestionar şi inspecţia de risc

În cadrul inspecţiei de risc se verifică exactitatea datelor din cererea-chestionar

completată de Asigurat, înscrierea stării de fapt constatate, eventual refacerea cererii-

chestionar şi încadrarea situaţiei faţă de prevederile legale şi reglementările specifice privinddotarea, folosirea şi protecţia construcţiilor, mijloacelor fixe şi personalului împotriva

riscurilor pentru care se solicită asigurarea. Totodată inspecţia de risc reprezintă activitatea de

verificare în teren în vederea aprecierii de ordin calitativ şi cantitativ a riscurilor existente în

locul în care se găsesc bunurile asigurate, ca şi a celor din împrejurimi care, în anumite

condiţii, pot afecta bunurile respective, conducând la apariţia evenimentelor asigurate. Seanalizează pe rând fiecare dintre riscurile acoperite, clădirea / construcţia asigurată, cât şi

vecinătăţile în vederea depistării acelor împrejurări sau condiţii ce pot determina manifestarea



Exemplu : La data de 03.03.2006 a fost primită cererea, o solicitare pentru asigurarea clădirii

(hala de producţie şi clădire administrativă) şi conţinut (mijloace fixe: maşini, mobilier,

birotică ; şi mijloace circulante), solicitant Senior Tex Confectii SRL, pentru următoarele

bunuri:

A. Constructie : Hală de producţie - 3200 mp, Schelet beton şi şarpantă beton, an 1982, stare

bună, la o valoare de 350.000 EURO ; Clădire administrativă – 300 m2 schelet beton şi şarpantă

beton, an 1996, stare foarte bună, la o valoare de 75.000 EURO, şi dotările aferente acestora

(centrală termică, instalaţie climatizare şi geamuri termopan) care ajung la o valoare de 75.000

EURO

B. Conţinut : a) mijloace fixe ( utilaje, mobilier şi birotică) la o valoare de : 155.000 EURO ;

b) mijloace circulante (produse finite, produse în curs de fabricaţie, materii prime) la o valoare

de 105.000 EURO

Clauze solicitate: Inundaţie apă de conductă la o limită de 40.000 EURO;Cheltuieli suplimentare : legate de proiectare, curăţare, expertiza şi pompieri la o suma

asigurată de 49.000 EURO

În baza cererii a fost făcută inspecţia de risc prin care s-au modificat datele care nu

corespundeau cu realitatea, şi s-a constatat că asiguratul, îndeplineşte condiţiile pentru

încheierea asigurării.Stabilirea valorii de înlocuire(din nou) pe metru pătrat

Tabelele de evaluare pe metru pătrat în funcţie de destinaţia clădirii cuprind 13 secţiuni care au



acoperişului cu valoarea pe m2 din intervalul 201-600 USD/m2 se obţine un preţ mediu de 130

USD/mp arie construită.

Stabilirea cotei de valoare rămasă : Conform normelor de asigurare în cazul

asigurării bunurilor la valoarea rămasă (valoarea din nou mai puţin uzura), este obligatorie

stabilirea cotei de valoare rămasă.

Paşi de bază pentru stabilirea cotei de valoare rămasă:

Se alege secţiunea corespunzătoare clădirii/construcţiei de asigurat, “Tabele de cotă de valoare

rămasă”; Se stabileşte mediul de folosinţă (normal, agresiv, puternic agresiv) sau tipul

structurii portante; Se stabileşte starea tehnică (foarte bună, bună, satisfăcătoare) şi vechimea

clădirii/construcţiei (in urma inspectiei de risc).

Prin intersectarea vechimii cu tipul structurii, mediul de folosinţă şi starea tehnică se obţine

cota de valoare rămasă corespunzătoare intervalului de vechime.

Exemplul1: În cazul unei clădiri administrative aflată în stare tehnică foarte bună şi cu ovechime de 35 de ani se va obţine o cotă de valoare rămasă, corespunzătoare de 67% conform

tabelului ”Clădiri administrative…..”

Exemplul 2: Dacă clădirea administrativă aflată în stare tehnică foarte bună are o vechime de

37 de ani se va obţine o cotă de valoare rămasă, corespunzătoare intervalului de vechime 35 -

40 de 65%. Cota de valoare rămasă de 65% s-a obţinut prin interpolare aplicându-seurmătoarea formulă: C VR = 67- (67-62)*(37-35)/(40-35) = 67 –5*2/5 = 67-2 = 65 %

Stabilirea sumei asigurate



construită totală de 1300 m2 , conform tabelului “Hală universală industrială etajată” preţul

pe metru pătrat construit este de 136 USD/m2.

Valoarea de înlocuire (V Î ) = 1300 m2 * 136 USD/m2 =176.800 USD

-valoarea rămasă declarată de Asigurat, reprezentând valoarea din nou mai puţin uzura,

conform evidenţelor contabile ale Asiguratului;

În cazurile în care din evidenţele contabile ale Asiguratului, nu se poate obţine valoarea

rămasă şi actualizată, aceasta poate fi determinată prin înmulţirea valorii de înlocuire,

calculată conform prevederilor de mai sus, cu cota de valoare rămasă (CVR ) extrasă din „Tabele

de cote de valoare rămasă”

Exemplu: Considerând hala industrială menţionată având o vechime de 35 de ani de la data

construcţiei, cota de valoare rămasă conform tabelului 6.1. “Clădiri industriale” , Grupa II,

mediu normal, stare tehnică foarte bună, este 69%

Valoarea rămasă (V R )= V Î *C VR = 176.800 USD *69% = 121.992 USDPentru conţinut - mijloace fixe, materiale de natura obiectelor de inventar la:

Valoarea de înlocuire (din nou) reprezentând costul producerii şi procurării din nou a

bunurilor respective, rezultat din devize, facturi, contracte sau alte documente de procurare şi

expertize;

Valoarea rămasă (contabilă) reprezentând valoarea din nou mai puţin uzura.Pentru stabilirea valorii rămase se determină valoarea din nou astfel cum se prevede la pct. a)

de mai sus la care se aplică gradul de uzură Gradul de uzură se poate determina: pe bază de



Pentru cheltuieli, ca extindere la asigurarea bunurilor (clădiri şi conţinut), sumele

asigurate se stabilesc separat pe fiecare grupă de cheltuieli (de proiectare, de curăţare a

locului, legate de intervenţia pompierilor, de expertiză a daunei), prin negociere cu Asiguratul.

Aceste sume acoperă cheltuielile globale (nedefalcate pe clădiri sau conţinut) pe care

Asiguratul trebuie să le plătească în cazul producerii unui eveniment asigurat. Răspunderea

Asigurătorului pentru aceste cheltuieli este limitată la suma stabilită în poliţa de asigurare sau

specificaţie, iar despăgubirile se acordă în baza actelor doveditoare pentru fiecare grupă de

cheltuieli.

Pentru clauze speciale, ca extindere la asigurarea bunurilor (clădiri şi conţinut), sumele

de asigurare sunt stabilite în funcţie de specificul acestora.

În situaţia în care pe formularul de poliţă nu sunt prevăzute aceste cheltuieli, ele nu se vor

putea despăgubi.

In studiul de caz: A fost verificată suma asigurată din care rezultă că suma asigurată pentru hala de producţie este redusă cu un procent de valoare ramasă de 85% (350.000

EURO/3.200 mp = 109 EURO/mp faţă de 125 EURO/mp cât reiese din evaluare adică o valoare

de 400.000 EURO). Clădirea de birouri se asigură la valoare de înlocuire. (75.000 EURO/ 300

mp = 250 EURO/mp – exact cât reiese din evaluare). La conţinut (mijloacele fixe şi stocurile de

marfă) valorile fiind luate din facturi de achiziţie respectiv declaraţia asiguratului, corespund valorii de înlocuire (de nou.) Vom avea următoarele sume asigurate: Clădiri 500.000 EURO,

mijloace fixe 155 000 EURO mijloace circulante 105 000 EURO Cheltuieli 49 000 EURO şi



asigurare care rezultă din operaţiunea de înmulţire a cotaţiilor ajustate (în procente) cu suma

asigurată. Aceasta conform notei de calcul.

Pentru stabilirea primei de asigurare la cheltuieli, se stabileşte cotaţia de primă la

clădire, mijloace fixe sau stoc de marfă, alegându-se cea mai mare cotaţie. Aceasta se va

aplica la suma asigurată stabilită de Asigurat şi agreată de Asigurător .

Plata primelor de asigurare se face anticipat şi integral. La cererea Asiguratului, plata

primelor de asigurare poate fi stabilită şi în 4 rate trimestriale egale. Rata I-a de primă se plăteşte

anticipat şi integral înainte de intrarea în vigoare a poliţei, iar ratele următoare la datele expres

menţionate în poliţă.

Clauze speciale se ataşază la poliţa de asigurare numai dacă părţile au convenit asupra lor şi

Asiguratul a plătit prima de asigurare suplimentară. Acestea au rolul de a proteja Asigurătorul

prin cuprinderea în asigurare a unor riscuri specifice.

După realizarea inspecţiei de risc şi obţinerea datelor de la client cu referire la sumeleasigurate, durata asigurării etc., dispunem de toate elementele pentru a calcula cota de primă.

Din punct de vedere tehnic, stabilirea unei cotaţii de primă competitive, criteriul de

bază este PML =(Posible Maximum Loss) PIERDEREA MAXIMA ESTIMATA

(POSIBILĂ). Pierderea maximă estimată se apreciază de către reprezentantul Asigurătorului

în cadrul inspecţiei de risc luându-se în calcul riscul cel mai important ce urmează a fi acoperit,respectiv acela care prin manifestare ar putea produce dauna cea mai importantă, având în

acelaşi timp şi probabilitatea cea mai mare de apariţie



Din tariful de prime se extrag cotaţiile de bază; având în vedere destinaţia clădirii (locuinţe +

magazin), se alege cotaţia cea mai mare, respectiv magazine mari cu mărfuri de uz general, după

cum urmează: Polita “toate riscurile” = 0,285; polita “standard” = 0,180; iar primele aditionale

pentru extindere la polita “standard” : cutremr 0,045; inundatie = 0,015; furtuna/uragan = 0.015;

grindina = 0.010; total = 0,265.

Urmărind în cadrul inspecţiei de risc criteriile de ordin calitativ şi cantitativ „Coeficienţi de

ajustare pentru clădiri şi conţinut”, rezultă următorul calcul: C1 = 0,00; C2 = 0,02

C3 = 0,00; C4 = 0,02;C5 = 0,01; C6 = 0,01; C7 = 0,01; C8 = 0,00; C9 = 0,01; C10 = 0,02; C 11=0,01;

C12 = 0,01; C13 = 0,02; C14 = 0,03; C15 = 0,00; C 16 = 0,00; C17 = 0,00; C18 = 0,01; C19 = 0,20;

C20 = 0,00; C 21 = 0,00; C22 = 0,00.

C aj. incendiu = 0,45 + (C1 + C2 + C3 + ... + C22 ) = 0,45 + 0,38 = 0.83

C standard ajustată = 0,180x 0.83 = 0,150 %

C standard extinsă ajustată = 0,265 x 0,83 = 0,220 %C toate riscurile ajustată = 0,285 x 0,83 = 0,236 %

Rezultă următorul tabel al cotaţiilor ajustate: poliţa “toate riscurile” = 0,236; poliţa “standard” =

0,150; poliţa “standard extinsa” = 0,220.

Din cererea-chestionar rezultă că suma asigurată, respectiv valoarea clădirii este de 450.000

USD. Împărţind această sumă la suprafaţa construită a clădirii, rezultă: preţul/mp = 450.000 /2.000 = 225 USD / mp, care se încadrează în valorile din tabelul privind evaluarea clădirilor,

deci valoarea respectivă poate fi agreată fără probleme



B) marfa din magazin, la aceeaşi adresă , repartizată pe mai multe raioane: piese auto; mărfuri

generale; produse sanitare şi electrotehnice.

Cotaţiile pentru conţinut din tabelul pentru magazine mari cu mărfuri de uz general sunt: poliţa

“toate riscurile” = 0,340; poliţa “standard” = 0,180; iar primele adiţionale pentru extindere la

poliţa “standard” : cutremur 0,050; inundaţie = 0,015; furtună/uragan = 0.010; grindină = 0.010;

furt = 0,070.

Inspecţia de risc făcută pentru clădire este valabilă şi pentru conţinut. Ca atare, coeficientul de

ajustare calculat anterior se aplică şi pentru conţinut.

C standard ajustată = 0,180x 0.83 = 0,150 %

C standard extinsă ajustată = 0,265 x 0,83 = 0,220 %

În cazul poliţei “toate riscurile” cotaţia de bază se desface în două cotaţii care se ajustează

separat:

a) ajustare pentru incendiu şi alte calamităţi:C “toate riscurile” - C furt = 0,340 - 0,070 = 0,270%

C “toate riscurile” – furt = 0.270 x 0.83 = 0.224%

b) Riscul de “furt” pentru care ajustarea se efectuează în baza tabelului “Coeficienţi de ajustare

pentru riscul de furt”ne conduce la următorul punctaj de risc: C1= 0,00 ; C2 = 0,00 ; C3 = 0,00 ;

C4 = 0,05 ; C5 = 0,10 ; C6 = 0,00 ; C7 = 0,00 ; C8 = 0,00 ; C9 = 0,00.Aplicând formula de calcul rezultă:

Coef de ajustare f t = 0 70 + (C + C2 + C11) = 0 70+0 15 = 0 85 %



Cheltuieli 164 EURO şi clauza inundaţie de la apa de conductă : 20 EURO, rezultă un total

prima de asigurare de 2527 EURO

Se încheie Poliţa Nr. 2231001 / 04.03.2006 în care vom avea : Asigurat : Senior Tex Confecţii

SRL, Bucuresti, Calea Floreşti 23-25, sector 6. Bunurile asigurate sunt cele din specificaţia la

poliţă, aflate la aceeaşi adresă cu asiguratul. Sumele asigurate, cotele de primă si primele de

asigurare sunt cele calculate anterior.

Modalitate de plata: integral, drept pentru care se acordă o reducere de 10%, astfel prima totală

de asigurare devine : 2.275 EURO = 8.190 RON Plata se va face în lei la cursul BNR (1 EURO

= 3,6 RON).

Valabilitate: 12 luni de la 05.03.2006 pana la 04.03.2007.

Asiguratul face plata cu OP pe 04.03.2006,

Observaţie : După cum se observă, poliţa a fost încheiată fără franşiză. În cazul în care ar fi fost

încheiată cu aplicarea acoperirii limitate (franşizei), cu acordul ambelor parţi, prima de asiguraretotală ar fi fost redusă. Astfel la o franşiză de 1% din suma asigurată, prima de asigurare ar fi

redusă cu 10%, adică o reducere de 819 RON.

Încheierea dosarului de daună şi plata despăgubirilor.

În data de 10.04.2006 a fost primită nota de avizare în care se specifică că datorită ploii torenţiale

apa a pătruns în clădire pe scări, în clădirea administrativă. Evenimentul s-a petrecut pe data de05.04.2006 în jurul orelor 23.00. Ca urmare a avizării s-a făcut constatarea şi a fost încheiat

procesul-verbal de constatare a pagubelor produse la clădire şi alte construcţii în care se



Pentru a avea certitudinea că riscul produs s-a întamplat cu adevărat se cere o confirmare

de la INMH din care reiese că la data şi ora menţionată au existat condiţiile meteorologice

descrise. Prin urmare, riscul produs fiind asigurat se va proceda la despăgubirea daunei.

În urma automăsurătorilor, a devizelor şi facturilor solicitate pentru remedierea daunelor

reiese următorul calcul pentru despăgubire :

- pentru casa scării : suprafaţa de execuţie manoperă, achiziţie de materiale şi dezafectare,

cuprinde : structura demolată, evacuarea tavanului existentş reabilitarea suprafetei existente,

montaj structură nouă, montaj rigips, chituit, zugravit. Achiziţia materialelor necesare plus

manopera şi evacuarea deşeurilor sunt de 68 RON/mp, suprafaţa existentă fiind de 10 mp, total

680 RON.

- pentru spaţiul numit casierie : reabilitarea suprafeţei existente (şlefuit, chituit, zugrăvit) plus

achiziţii de materiale (vopsea lavabilă, chit, diverse). Suprafata totală este de 26 mp, iar preţul pe

mp pentru executarea manoperei şi achiziţionarea materialelor este de 11 RON. Rezultă o sumăde 486 RON.

Total manoperă plus achiziţie materiale : 1.152 RON (320 EURO x 3.6)

Asiguratul declară că este de acord cu suma calculată în valoarea de 1.150 RON. După primirea

despăgubirii stabilite asiguratul nu mai are nici un fel de pretenţii faţă de asigurător în legătură cu

această daună, plata despăgubirii stingând orice obligaţie a Allianz Ţiriac Asigurări SA cedecurge din aceasta. De asemenea, subrogă asigurătorul în toate drepturile şi acţiunile împotriva

celor răspunzători de producerea daunei



Beneficiar: Senior Tex Confectii SRL

În data de 05.05.2006, asigurătorul emite ordinul de plată în valoare de 1.152 RON prin care se

stinge orice obligaţie faţă de asigurat.

Observaţie : Despăgubirea a fost achitată integral, fără nici o franşiză. În cazul în care

poliţa ar fi fost încheiată cu franşiza calculată mai sus, asiguratul ar fi plătit mai puţin cu 819

RON. La momentul plăţii despăgubirii, din valoarea calculată pentru despăgubire se reţinea

franşiza de 1% din suma asigurată (a clădirii afectate), adică suma de 2.700 RON. Scăzând şi

reducerea rezultă o sumă de 1.881 RON faţă de 1.152 cât a primit despăgubire, deci a avut un

beneficiu, dar s-ar fi redus în acest caz timpul şi cheltuielile pentru constatarea, calculul şi plata

despăgubirii.

Concluzii şi propuneri

Rolul pe care îl are activitatea de asigurare în economia unei ţări rezultă din funcţiile pe

care trebuie sa le îndeplinească asigurarea.

Funcţia de bază a asigurării este aceea de a acoperi pagubele produse asigurarilor de

calamitaţi sau de accidente (asigurările de bunuri şi de răspundere ) şi de a achita asiguraţilor

anumite sume, în cazul în care ar interveni unele evenimente în viaţa lor (asigurările de persoane). Aceasta este funcţia directă care face ca asigurarea să prezinte interes atât pentru

asiguraţi (populaţie şi unitaţtile economice) cât şi direct sau indirect pentru economia generală



forme de asigurare în parte. Datorită ei, în majoritatea formelor de asigurare se practică, într-un

fel sau altul, participarea asiguratului la pagubă.

Un sistem de acoperire, tot mai des utilizat în întreaga lume în activitatea de asigurare,

este acela al acoperirii limitate (răspunderii limitate). Atâta vreme cţt volumul activitaţii de

asigurare nu a depaşit un anumit nivel şi servirea asiguraţilor se mai putea realiza în termene

relativ scurte, asigurătorii au preluat singuri riscurile, practic întotdeauna, acordând despăgubiri

în limita sumei asigurate, respectiv a valorii bunurilor. Dezvoltarea deosebit de mare pe care a

luat-o însa asigurarea în ultimele decenii, păturile tot mai largi ale populaţiei care s-au obişnuit a

uza de ea, riscurile tot mai numeroase din economia modernă care cer să se impună asiguraţilor o

mai mare atenţie în direcţia prevenirii pagubelor, numărul deosebit de mare de cazuri de pagube

care cu greu mai pot fi lichidate în mod operativ, au dus la introducerea pe scară tot mai largă a

limitării acoperirii acordate de asigurători, în sensul de a se garanta desdăunarea numai pentru

pagubele de la o anumită sumă în sus şi a se lăsa ca pagubele mărunte sau o parte fixa din pagubele efectiv pricinuite să fie suportate de asiguraţi. Acest sistem de acoperire căruia i se dau

denumiri diferite (acoperire limitată, participarea proprie a asiguratului la pagubă, fransiza),

prezintă o serie de avantaje. Descongestionează în mare măsura lucrările de rezolvare a cazurilor

de pagube prin eliminarea de la plată a pagubelor mărunte, care constituie în majoritatea

formelor de asigurare, cea mai mare parte – ca număr – a cazurilor de pagube, prin stabilirea uneilimite minime sub care nu se acordă despăgubiri, se reduce mult numărul cazurilor de pagube pe

care asigurătorul trebuie să le lichideze fără a se impieta în acelaşi timp asupra rolului economic



acoperire limitată contribuie la prevenirea accidentelor, asiguratul ştiind că, în caz de pagubă

suportă o parte din aceasta, devine în general mai atent decât în cazul acoperirii completă.

Acoperirea limitată poate fi acordată de asigurător în mai multe feluri dintre care

recomardăm următoarele :

a) prticiparea asiguratului la paguba cu o cotă procentuală fixă, calculată asupra

cuantumului total al pagubei (de exemplu 5% sau 10%, etc.) ; asigurătorul acordă în acest

caz drept despăgubiri, restul de 95% sau 90%, etc. din cuantumul pagubei ;

b) participarea asiguratului la pagubă cu o sumă fixă maximă dinnainte stabilită (franşiză) ;

de exemplu pagubele de până la suma de 50 RON nu se despăgubesc, în acest caz,

asigurătorul nu acordă despăgubiri decât pentru pagubele ce depăşesc această sumă. În

cadrul acestei alternative există la rândul lor două posibilităţi : - franşiză de 50 RON să

fie scăzută din orice pagubă ; în acest caz pagubele sub 50 RON nici nu se avizează

asigurătorului, iar cele ce depăşesc 50 RON se despagubesc numai pentru suma caredepăşeşte franşiza (franşiza deductibilă). Franşiza de 50 RON acţionează numai pentru

pagubele până la această sumă ; pagubele mai mari de 50 RON urmează a se plătii

integral (franşiza nedeductibilă sau atinsă). Nu recomandăm folosirea acestui tip de

franşiză (folosit în cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă auto) deoarece în cazul

unei pagube, asiguratul este tentat să mărească valoarea pagubelor sau să nu ia nici omăsură pentru prevenirea acestora, pentru că paguba să depaşească valoarea franşizei şi

pentru a încasa despăgubirea



BIBLIOGRAFIE

Literatura de specialitate

1. Dobrin Marinică Teoria si practica asigurărilor, Ediţia a doua revizuită şi

Paul Tănăsescu (coord.) îmbunătăţită, Editura Economică, Bucuereşti, 2003

2. Iulian Văcărel Asiguări şi reasigurări , Editura Expert, Bucureşti, 2004

Florian Bercea

3. Paul Tănăsescu Asiguări Moderne de Bunuri şi Persoane, Editura ASE,

Mihaela Dragotă Bucureşti, 2003Cosmin Şerbănescu

4. Titel Negru Asigurarile si reasigurarile in economie, Editura C.H.

Beck, Bucuresti, 2008

5. Bianca Preda Doctrine financiar-contabile, Editura Fundatia Romania

Lacramioara Rodica Haiduc de Maine, Bucuresti, 2006

6. Constantin Mecu Economie Politica, Editura Fundatia Romania de Maine,

Constantin Enache Bucuresti, 2004



12. Gheorghe Bistriceanu Asigurari si reasigurari in Romania, Editura Universitara,

Bucuresti, 2006

13. Ion Galiceanu Asigurarile in activitatea agentilor economici , Editura

Tribuna Economica, Bucuresti, 2004

14. Iulian Vacarel Asigurari si reasigurari , editia a II a, Editura Expert,

Florian Bercea Bucuresti, 1998

31. Violeta Ciurel Asigurari si Reasigurari: abordari teoretice si practice

internationale, editura All Beck, Bucuresti, 2000

32. Victor Stoica Sistemul bursier international , Editura Fundatia Romania

de Maine, Bucuresti, 2006

Legislatie:

Legea nr.32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, M.O.

nr.148 din 10 aprilie 2000; Legea 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor,

alunecărilor de teren sau inundaţiilor (Legea AOL)

Colecţia revistelor:

• Tribuna Economica, colectia 2004 - 2006

• Ziarul Financiar, 2003 – 2006• Xprimm, colecţia 2003 – 2006;

Alte surse documentare:



Lista tabelelor

1. Gradul de penetrare al asigurărilor …………………………………………….....6

2. Top 10 societăţi de asigurare în funcţie de primele brute subscrise cumulate din

asigurări generale şi asigurări de viaţă la data de 31.12.2008…………………….9

Lista graficelor

1. Structura pe clase a primelor subscrise pentru asigurările generale în 2008…...…7

2. Structura primelor brute subscrise pe categorii de asigurare în anul 2008….….....8

3. Ponderea asigurărilor generale în volumul total al primelor brute subscrise

aferente contractelor directe în anul 2008 ………………………………………..8

4. Clasamentul primelor 10 societăţi de asigurări generale din România în funcţie de

primele brute subscrise la sfârşitul anului 2009……………….………………………....18

5. Prime brute subscrie la 31.12.2009, pe forme de asigurare (asigurări generale) ..19

Lista Figurilor

1. Relatia dintre prima de asigurare si riscul asigurat ...………………………...….11

2. Relatia dintre fransiza si valoarea pagubelor ………...………………...………..12

3. Corelatia dintre valoarea fransizei si valoarea primei de asigurare ……………..12



Anexa nr.1

ORGANIGRAMA ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ A ALLIANZ ŢIRIAC ASIGURĂRI SA

45

54541865 Lucrare de Licenta

Documents

Transcript of 54541865 Lucrare de Licenta