7/29/2019 52609464-antropologie

1/9

II. Notiuni de antropologie:

Teme:1) Antropologie fizica2) Antropologie culturala3) Religia din punct de vedere al sociologiei4) Socio-Antropologia (Elemente ce stau la baza constituirii societatii romanesti)

Antropologia se ocup cu studiul tiinific al omului(genulHomo Hominis). Este o disciplinholistic din dou puncte de vedere: se ocup de studiul tuturor oamenilor, din toate epocile i trateaztoate dimensiunile umanitii. n centrul antropologiei se afl ideea deculturi noiunea c aceastareprezint specia uman, c specia noastra i-a dezvoltat o capacitate universal de a concepe lumeasimbolic, de a preda i nva astfel de simboluri n mod social i de a transforma lumea (i pe noi nine)pe baza acestor simboluri.

Antropologia a debutat ca tiin a istoriei. Inspirat de triumful metodei tiinifice n tiinelenaturale, antropologii secolului al XIX-lea considerau c fenomenele socio-culturale erau guvernate delegi i principii care pot fi descoperite. Aceast convingere, existent nc nainte ca tiinele sociale s-i

formeze teorii i metode, era dublat de viziunea iluminist a umanitii - concomitent ncreztoare nemanciparea socio-cultural a oamenilori critic fa de ndeprtarea acestora de natura lor inocent.Aceast dubl sensibilitate, fa de tradiiile culturale (tradiie) i fa de procesele schimbrii sociale(modernizare) va caracteriza ntotdeuna discursul antropologiei.

Istoria antropologiei

Secolul al XIX-lea este caracterizat de dezvoltarea teoriilorevolutioniste, deterministe, imitologiste n explicare omului i culturii sale. Ca metodologie, studiul antropologic este vzut ca oanaliz a informaiilor coroborate din scrieri istorice, jurnale de cltorii i speculaii literar-filozofice.Ideea central a antropologiei evoluioniste, care domin aceast perioad, este aceea c este posibil

studiul formelor incipiente ale umanitii prin studierea triburilor "primitive", deoarece acestea se afl peo treapt inferioar de evoluie, informndu-ne astfel exact asupra modului n care artam i noi,"civilizaii", n zorii umanitii.

Principalele teorii antropologice ale epocii sunt cele datorate luiHerbert Spencer(organismulsocial), Karl Marx (determinismul sociali evoluia umanitii ca lupt ntre clase), Morgan(periodizarea culturii i a etnicitii),Tylor(definirea culturii).

n perioada de la sfritul secolului al XIX-lea i nceputul secolului al XX-lea se impune treptatmetoda etnografica cercetrii vieii oamenilor prin locuirea pentru o perioad mpreun cu acetia iurmrirea lor ndeaproape. Tot acum se formuleaz teoriile moderne n tiinele sociale datorate lui Emile

Durkheimi Max Weber.Secolul XX prilejuiete diversificarea teoriilor antropologice i producerea deanalize asupra unor teme antropologice, respectiv descrieri culturale (etnografii) dintre cele mai diverse.

1.Antropologia fizicaDespre homo sapiens- nu se poate spune ca in ultimii 3000 de ani asupra corpului s-a produs

vreo modificare structurala din punct de vedere biologic sau fiziologic. Cu toate astea, odata cu evolutiasocietatii n ecesitatile fiziologice (de hrana, de igiena, etc.) au cunoscut numeroase modificari, in functiede adaptarea individului la mediul inconjurator, concomitent cu momentul dat in care s-a aflat lamomentul respectiv societatea .

1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Omhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Omhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Holistic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Cultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIXhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Herbert_Spencerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Herbert_Spencerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Karl_Marxhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Morganhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tylorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tylorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XXhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metoda_etnografic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metoda_etnografic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Emile_Durkheimhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Emile_Durkheimhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Max_Weberhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Max_Weberhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XXhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Omhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Holistic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Cultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIXhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Herbert_Spencerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Karl_Marxhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Morganhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tylorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XXhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metoda_etnografic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Emile_Durkheimhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Emile_Durkheimhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Max_Weberhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XX

7/29/2019 52609464-antropologie

2/9

Daca vom compara spre exemplu practicile actuale de igiena cu cele din Evul Mediu,contrastul este frapant: clientii unui han din Evul Mediu scuipau pe jos si mancau dintr-un platou comuncu mana. Noaptea, cei care dormeau la han imparteau patul cu strainii .

Este limpede ca deprinderile de igiena s-au transformat cu timpul . Oamenii din evul mediu nuaveau aceeasi experienta ca noi cu privire la ce inseamna curat si murdar. Intr-un remarcabil studiu asupraigienii corpului in Evul mediu ,

Georges Vigarello (1985) arata ca doar mainile si fata faceau obiect de peocupare in privintasanatatii . Oamenii din acea vreme nu faceau nicio legatura intre igiena si o bunastare de sanatate .

Abia in secolul al XIX lea , clasa bogata extinde curatenia si la vestminte si in secolul al XXlea

se pune problema asocierii unei bune sanatati fizice cu practica igienei intregului corp .Se remarca lipsa de igiena in anumite tari ,datorita conditiilor geografice si de viata foarte dificile.Pe de alta parte , de la o tara la alta , diferentele intre practile de igiena pot fi uriase. In multe

tari, de pilda , este obisnuinta sa faci dus si sa-ti schimbi hainele zilnic. Nevoia de igiena intalnita lamembrii acestor societati nu este resimtita cu aceeasi intensitate in altele. In multe tari, de altfel,depreinderile de igiena din tarile dezvoltate sunt imposibile, indeosebi datorita lipsei de apa. Absenta apeiin unele tari ii impiedica pe cei care le locuiesc sa stabileasca un raport similar celui pe care il au cu corpullor oamenii din statele dezvoltate.

Exemplul referitor la deprinderile de igiena nu este decat o ilustrare a faptului ca indiviziiadera la un ansamblu de practici pe care le impartasesc si nu le pun in discutie . Aceasta le permite sa seintegreze intr-un anumit mediu social . Aceste moduri de a gandi ,de a simti si de a actiona ,in materie de

practica de igiena ,formeaza cultura spontana si comuna mai multor membrii dintr-o anumita societate .Ease distinge de cultura secundara care se exprima in productia de bunuri culturale .

2.Antropologie culturala

Cultura, care vine de la cuvntul latincolere ce se traduce prin "a cultiva"/"a onora" se refer n generalla activitate uman. Definiia dat de UNESCO considera cultura ca "o serie de caracteristici distincte aunei societi sau grup social n termeni spirituali, materiali, intelectuali sau emoionali".

Cultura reprezint o motenire ce se transmite cu ajutorul codurilor de comunicaie specifice cum suntgesturile ori cuvintele, scrisul i artele, mass media (presa, radioul, televiziunea), media interactiv

(telefonul). n acelai fel se transmit gesturile, ritualurile, cunotinele teoretice, normele abstracte,religia. Cultura poate fi nsuita prin diverse forme ale memoriei subiective (reflexe, cuvinte, imagini) dari prin intermediul memoriei obiective(obiecte, peisaje,cri, numere, reguli).

Uzul popular al cuvntului cultur n multe societi occidentale poate reflecta chiar caracterul stratificatal acelor societi. Muli folosesc acest cuvnt pentru a desemnabunuri de consum ale elitelori activiticum ar fibuctria,artasau muzica. Ali folosesc eticheta de "cultur nalt" pentru a o distinge peaceasta de cultura "joas", desemnnd toate bunurile de consum care nu aparin acestei elite.

Sa incercam, mai intai sa definim conceptul de cultura, identificand elementele sale constitutiv

e si sa evidentiem importanta sa pentru individ si societate. Apoi, sa explicam cum sunt orientate, insocietatile industrializate, raporturile individcultura. Nu in ultimul rand sa vedem si modul in careindividul este chemat sa se raporteze la valori , adeseori contradictorii si sa emita judecati asupra a ceea ceil inconjoara .

Sociologul E.B.Taylor cuprinde in definitia culturii toate cunostintele si aptitudinile pe care le-aacumulat omul in lupta cu natura, dar si legile, obiceiurile, arta, moravurile, credintele insusite in decursulistoriei sale .

Teoria culturii, trebuie sa tina seama de cele doua laturi ale naturii omului: latura biologica sicea sociala.

2

http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/UNESCOhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bunuri_de_consum&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bunuri_de_consum&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Buc%C4%83t%C4%83riehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Buc%C4%83t%C4%83riehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Muzic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cultur%C4%83_%C3%AEnalt%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Elitehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/UNESCOhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bunuri_de_consum&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Buc%C4%83t%C4%83riehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Muzic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cultur%C4%83_%C3%AEnalt%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Elite

7/29/2019 52609464-antropologie

3/9

Cultura are o baza biologica, elementele ei fiind inventate pentru satisfacerea nevoilorelementare ale oamenilor. Ea este un tot constand din bunuri de consum, drepturi constitutionale acordategrupurilor sociale, idei si mestesuguri,credinte si obiceiuri .

Indiferent daca examinam o cultura foarte simpla si primitiva sau o cultua foarte complexa sidezvoltata, ne lovim de acest mecanism material, uman si spiritual cu ajutorul caruia omul poate rezolvaproblemele specifice cu care este confruntat .

Antropologii americani A.Kroeber si K. Kluckhohn, care au consacrat o lucrare specialaistoriei conceptului de cultura, ocupand-se de natura culturii, de elementele componente si proprietatilesale, de raporturile acesteia cu psihologia, cu limba, cu societatea, privesc cultura intr-o relatie

tridimensionala si anume:- Relatia omului cu natura- Relatia omului cu valoarea- Relatia omului cu omul

Miezul esential al culturii consta din idei traditionale aparute si selectionate istoric si in special dinvalorile ce l-i se atribuie. Sistemele de cultura pot fi considerate, pe de o parte, ca produse ale actiunii sipe de alta parte ca elemente ce condiioneaz actiunea viitoare .

Pentru sociologul Leslie A. White axioma este Omul si cultura constituie un totinseparabil. El distinge doua planuri ale culturii: cel care reprezinta cultura reala si cel logic in care

include credinte obiceiuri, arta, institutii, etc., pe care le are orice popor .Referindu-se la continutul culturii, el afirma ca acestea ar consta in organizarea actelor (modelede comportament), obiectelor (unelte de munca), ideilor (cunostinte, credinte) si sentimentelor umane.

El extinde explicatia afirmand ca aceasta consta in obiecte materiale (unelte, ustensile,ornamente), fapte (actiuni), credinte si atitudini si atrage atentia asupra diferitelor aspecte ale culturii:material, social, ideologic. Se desprinde de aici ideea modalitatii de manifestare a culturii, ganditorulamerican descifrand cele doua aspecte ale fenomenului cultural, aratand ca fiecare element cultural areun aspect subiectiv si unul obiectiv .

Un interesant punct de vedere este si acela ca societatea este elemental fundamental indefinirea culturii . Aceasta este produsul corelatiilor trecutului care orienteaza corelatiile prezentului cucele viitoare si in care personalitatea prezinta aspectul subietiv al culturii .

Cronologic, societatea este prima iar cultura o urmeaza. Societatile dezvolta culture, iarculturile isi pun amprenta asupra societatii .Cultura este un produs specific uman de interactiune sociala . Ea ofera modele sociale

acceptate de membrii societatii:- Este cumulativa- Este transmisa din generartie in generatie- Este semnificativa pentru ca este simbolica- Este un determinant de baza al personalitatii- Depinde de functionarea continua a societatii- Este independenta de orice individ sau grup

Clasificarea teoriilor antropologice ale culturii:- cele care urmeaza traditia si care abordeaza cultura din unghiul istoriei culturale. Curentulare meritul de a fi depozit pentru teoriile statice ale culturii, teorii ce se limitau la stabilirea pentru fiecaretip de societate a unui catalog pe cat posibil complet al cunostintelor, tehnicilor si credintelor sale.Orientarea istorica pune in evidenta aspectul dinamic al culturii, procesul formarii si dezvoltarii culturilorsi civilizatiilor;

- scolile care analizeaza cultura in raport cu anumite tipuri de personalitate . Se disting aici,din punct de vedere al clasificarii culturilor, civilizatiile arhaice si personalitatile corespunzatoare - douatipuri:

Apoliniene orientate spre armonie pasnica, intelepciune si echilibru ;

3

7/29/2019 52609464-antropologie

4/9

Dionisiace care exalta tendintele agresive ale individului.Aceste scoli vor evolua spre teoriile si analizele dezvoltate in jurul notiunii de personalitate

de baza .- cele care studiaza cultura in raporturile sale cu teoria comunicarii, ajungand la structuralism.

In aceste conceptii, in cultura, se observa simultan un sistem de comportamente pe care societatea ilimpune indivizilor si un sistem de comunicare pe care ea il stabileste intre ei. Structuralismul are uneleinrudiri cu functionalismul , care explica fiecare element al unei culturi prin rolul sau functia pe care oindeplineste in cadrul ei si prin contributia la conservarea unui grup sau al unui sistem cultural .

3.Religia din punct de vedere al sociologiei

Tipuri de religin msura n care se poate stabili o form oarecare de religie a existat n toate societtile cunoscute.

Dar formele pe care le-a luat au variat n mod considerabil. Diferiti oameni au adorat toate felurile deobiecte si fiinte si s-au angajat ntr-o ordine de comportament religios.

a) SupranaturalismulSupranaturalismul este o form de religie care presupune existenta unor forte n afara lumii

obisnuite, n supranatural, care influenteaz evenimentele umane att n bine, ct si n ru. Nu este

implicat un anumit zeu sau spirit, doar forte supranaturale impersonale. Desi, n general, un element alsociettilor preindustriale, unele aspecte ale supranaturalismului pot fi vzute n practica contemporan dea purta laba de iepure sau de a crede n noroc.

b) AnimismulDe asemenea, religia poate lua forma animismului, o credint n activitatea spiritelor n lume.

Aceste spirite pot exista n oameni sau n orice fiinte din lumea natural, cum sunt arborii si animalele.Aceste forte spirituale pot fi folositoare sau duntoare fiintelor umane sau indiferente fat de ele.Spiritele pot fi influentate prin magie, practici rituale care permit oamenilor s foloseasc putereasupranatural sau spiritual pentru propriile lor scopuri. Religia animist a fost obisnuit printre diversetriburi din Africa si din alte locuri.

c) TeismulTeismul este credinta n existenta unor zei despre care se presupune c sunt puternici si interesati

de activittile fiintelor umane. Acesti zei trebuie s fie venerati si cinstiti ntr-un fel oarecare. Exist douforme majore de teism:

-Politeismul Cea mai obisnuit form de teism este politeismul, credinta n existentamai multor zei. Deseori, un zeu este considerat mai puternic dect ceilalti, un zeu al zeilor.

-Monoteismul A doua form de teism este credinta ntr-un zeu. Desi monoteismulnu este la fel de obisnuit ca politeismul, cele trei religii monoteiste iudaismul,crestinismul si islamismul au, laolalt, mai multi membri dect orice form de religie.

d) Idealismul transcendentIdealismul transcendent nu implic venerarea nici unui zeu, spirit sau fort supranatural; el sebazeaz pe principii sacre de idei si actiuni. Scopul su este s dea fiintelor umane posibilitatea de a atingecel mai nalt potential. Forme de idealism transcendent se gsesc ndeosebi n Asia; budismul este unexemplu.

Teorii sociologice asupra naturii religiosului

A) Perspectiva functionalistn general, functionalistii consider religia o fort pozitiv n societate. Ea ndeplineste functii

sociale importante si, ca atare, exist ntr-o oarecare form n toate societtile.

4

7/29/2019 52609464-antropologie

5/9

1. Functiile religiei:

functia cognitiv: explicarea lumii n conditiile lipsei de cunoastere stiintific si chiar n prezentaacesteia, dar ca revers al saturatiei de tehnicism;

functia actional: religia este o form de extensie a capacittilor umane de actiune inevitabillimitate. Omul a ncercat s subordoneze lumea prin magie; cnd a constatat imposibilitateaacestui demers a aprut religia, omul subordonndu-se fortelor naturale pentru a le ndupleca(FRAZER);

functia de coeziune social: religia actioneaz ca o fort unificatoare n societate, asigurnd un

ansamblu mprtsit de idei, valori si norme n jurul cruia oamenii pot forma o identitatecomun. Religia devine un unificator, o modalitate de a stabili un limbaj comun; ea este liantulcare leag un grup laolalt, oferindu-i un ansamblu comun de valori. De pild, evreii, rspnditipe glob n diferite culture timp de secole, si-au mentinut identitatea caracterizat n mare msurprin ideile si practicile religioase comune.

S-a sustinut, totusi, c aspectele unificatoare ale religiei sunt mai aparente n societtile care au doaro religie. Aceasta a fost deseori cazul n societtile preindustriale; la aceste societti se referea Durkheimcnd a scos n evident aspectul unificator al religiei.

functia de oferire a unui sens n viat: n general, religia ofer rspunsuri satisfctoareemotional marilor ntrebri n legtur cu existenta uman si scopul ei. n particular, ea rezolvproblemele vietii si ale mortii, descrie felul de viat pe care oamenii trebuie s-l duc scopul

lor n viat - si explic ce li se ntmpl dup ce mor. Religia este, esentialmente, singurainstitutie social care ncearc s rezolve aceste probleme importante;

functia de control social: normele societtii sunt, deseori, bazate pe un ansamblu de ideireligioase. Cele mai multe dintre cele mai importante legi din societatea american (e.g., legeacare interzice omorul) dobndesc o fort moral, precum si una legal, deoarece ele sunt inclusen valorile religioase; li se d o legitimitate sacr. n evul mediu, se credea c regii domnesc prindrept divin, iar legea n trile islamice este justificat prin Coran, cartea sfnt a islamului.

Unii autori (RADCLIFFE BROWN) consider c functia principal a religiei este tocmai aceastfunctie social: cel mai adesea riturile religioase nu sunt reductoare de anxietate, ci dimpotriv,generatoare de anxietate n jurul evenimentelor sociale importante, asigurnd astfel o integrare social mai

eficient (SCHACHTER: anxietatea determin afilierea); n consonant, antropologia cultural indicfaptul c numeroase tabu-uri si prescriptii religioase trebuie interpretate ca modalitti de adaptare acolectivittilor umane la ecosistemul din care fac parte (obiceiuri alimentare etc.);

functia de sprijin psihologic: religia ofer multor oameni sprijinul afectiv si psihologic de care aunevoie ca s supravietuiasc ntr-o lume complex si nesigur. Ea este deosebit de util nvremuri de criz, cum este moartea cuiva apropiat. Ea sugereaz un oarecare scop n a muri siofer un ansamblu de practici rituale pentru doliu _ (priveghiul la crestini sau siva la evrei,de pild) care usureaz suferinta supravietuitorilor.

Opus unui punct de vedere mentionat mai sus, aceast functie de reducere a anxiettii(MALINOWSKI) se manifest n situatiile care depsesc posibilittile umane efective de control.

2. Ideologiile seculare: echivalentele funcionale ale religiei:Religia se refer la sfera sacr a experientei umane. Dar ceea ce este considerat sacru este construit

social. Functionalistii arat c exist echivalente functionale (caracteristici sociale si culturale care auacelasi efect si pot substitui alte caracteristici sociale si culturale) ale religiei. Adic, sistemele de ideiseculare (nereligioase, e.g., stiina) pot ndeplini aceleasi functii mentionate mai sus pentru religie.

Multe din ism-ele lumii fascismul, socialismul, comunismul, umanismul pot fi consideratereligii seculare. Ele toate promoveaz solidaritatea social si coeziunea printre credinciosii lor. Ele dauvietii un scop si un sens si justific comportamentele necesare n cadrul grupului practicant. Ideile lorideologice ofer sprijin afectiv n vremuri grele si de nesigurant. Ele chiar gsesc justificarea mortii, dacaceasta este n serviciul unei cauze pe care adeptii lor o definesc ca fiind nobil. Deosebirea ntre religie si

5

7/29/2019 52609464-antropologie

6/9

ideologii seculare const n faptul c religia este orientat spre trmul supranaturalului si si trage putereadin acel trm. Aceast credint n supranatural mreste stabilitatea religiei si o mpiedic s se schimbedrastic.

B) Perspectiva conflictualist n abordarea religiei

Teoreticienii conflictului nu consider religia institutia social pozitiv descris de funcionalisti.Ei prezint cteva caracteristici negative ale societtii care si au originea direct n religie sau sunt apratede ea:

religia ca opiu al poporuluiReligia, sustin teoreticienii conflictului, sustine si legitimeaz sistemul existent. Ea realizeazaceasta prin abaterea atentiei celor oprimati de la problemele lor si de la orice ncercare de a le rezolva.ntr-o expresie memorabil, Marx (1848) a numit religia opiului poporului.

El voia s spun c, la fel ca opiul, religia i face pe oameni s se simt bine, dar le abate atentia dela existenta lor nenorocit si de la actiunea necesar pentru a o schimba.

Teoreticienii conflictului consider religia un alt element n luptele pentru putere n societate. Ea estefolosit de cei de la putere att pentru a-si justifica pozitia, ct si pentru a descuraja orice ncercare a celorfr putere s-si schimbe situatia. Religia abate atentia de la problemele si suferintele lumii prezente,promitnd recompense n viata de apoi;

religia si inegalitatea

Stabilitatea si coeziunea pe care religia le asigur sunt considerate, de teoreticienii conflictului,exemple ale naturii sale distructive. Dect s se mpace cu inegalitile despre care teoreticienii conflictuluicred c exist n toate societtile moderne, oamenii constienti social, cu simtul istoriei, ar trebui s lupte cas le elimine. Dar religia deseori asigur legitimitatea moral pentru aceste inechitti, descurajndschimbarea social. Regii domnesc si si oprim poporul n virtutea unui drept divin si, astfel, sunt imunifat de critic. Mai general, conditiile economice existente, pe care Marx si teoreticienii conflictului leconsider fortele fundamentale n societate, influenteaz forma, directia si rolul religiei n societate. Astfelspus, structura economic si social d form sistemelor de idei si valori, inclusiv religiei.

Religia, din perspectiva conflictului, este o fort conservatoare n lume. Ea deriv din statu-quo sipstreaz ordinea social existent si descurajeaz schimbarea social.

S ne amintim discutia de mai nainte despre baza religioas a sistemului castelor. Un alt exemplu,

cele mai multe religii sunt orientate spre brbati si dominate de brbati, adic, patriarhale n form.

Chiar astzi, multe dintre religii importante au rezistat, n diferite grade, la puterea si autoritatea dince n ce mai mari ale femeilor n ierarhiile lor;

religia si conflictul socialn societtile n care exist mai multe religii, n loc de una major, probabilitatea ca religia s creeze

dezbinare social si conflict dect s promoveze coeziunea social este mai mare. Irlanda de Nord siPakistanul sunt exemple evidente. n cel de-al doilea caz, conflictul ntre hindusi si musulmani a devenitatt de acut, ca tara a trebuit s fie mprtit pe baza religiei. n Irlanda de Nord, conflictul ntre catolici siprotestanti pare fr sfrsit, asa cum pare si conflictul ntre evrei si musulmani n Orientul Mijlociu.

n toate societtile, arat teoreticienii conflictului, religia produce conflict social. Cruciadele i-au

attat pe crestini mpotriva musulmanilor si au provocat nenumrate distrugeri. Una dintre justificrilemajore pentru colonizarea european a Africii, Asiei si Americii de Sud a fost s-i converteasc pepgni, oameni care se nchinau la idoli sau la multi zei.

Productiile sociale ale religiei / Organizarea social a religiei

Pe lng ansamblul de credinte si ritualuri, religia, ca si alte institutii sociale, are o structurorganizatoric ce ia diverse forme. Cele mai obisnuite patru forme de organizare religioas sunt descrisemai jos.

a) Biserica

6

7/29/2019 52609464-antropologie

7/9

Biserica este o organizatie religioas stabil care este integrat bine n societate si care pretinde ceste singura cale spre adevrul religios. Deseori, ea are o ierarhie de functionari bine definit si o oarecareform de organizare birocratic. Acesti functionari se ocup de ritualurile religioase relevante. Printrereligiile lumii, romano-catolicismul, de pild, are una dintre cele mai ierarhice si birocratice structuri.

Bisericile tind s fie conservatoare. Deseori, ele accept obiectivele majore ale societtii si se opunschimbrii. Acest fapt este evident, de pild, n opozitia Vaticanului, sediul autorittii Bisericii Catolice,fat de eliberarea teologiei, care si are originea n ideologia marxist. Preotii latino-americani caresubscriu la aceast ideologie se dedic promovrii salvrii spirituale, dar si ameliorrii conditiilormateriale ale sracilor, prin schimbri economice si sociale.

b) Sectan unele privinte, sectele se aseamn cu biserica. La fel ca biserica, sectele pretind singura

legitimitate pentru adevrul religios, dar ele nu se ncadreaz la fel de confortabil n cultura majorittii.Ele tind s fie mici si exclusiviste, deseori resping normele si valorile culturii dominante. Deseori, sectelese formeaz dup ce un mic numr de indivizi se desprinde dintr-o biseric mai mare si mai bineconstituit.

Sectele sunt organizate mai putin formal dect biserica. Conducerea este, deseori, bazat pecharism, calitti personale extraordinare care atrag si tin adeptii. n timp ce biserica tinde s seconcentreze asupra ritualurilor formale, sectele pun accentul pe experienta personal. Practicile religioasen cadrul sectelor deseori reprezint o form de schism mpotriva vreunui aspect al culturii mai mari sau

mpotriva bisericii mai traditionale. De pild, anabaptistii reformei (miscarea din secolul al XVI-lea care adus la instituirea protestantismului) au negat validitatea botezului copiilor si au practicat botezul adultilor.

c) ConfesiuneaO confesiune este o organizatie la fel ca biserica, n general integrat n societate, dar nu pretinde

legitimitate exclusiv pentru sistemul su de credinte. Acceptarea pluralismului n religie este una dintrecaracteristicile unei confesiuni. n general, confesiunile au un cler constituit si prezint mai putinfervoare emotional n ritualurile lor religioase.

ntr-o oarecare msur, confesiunile ar putea fi considerate secte care au ajuns mai mari si s-auadaptat ntr-o oarecare form la societate. Prezbiterianismul este o confesiune calvinist condus debtrni numiti prezbiteri.

d) CultulCultul este o form de organizare religioas care are o relatie antagonist cu societatea

nconjurtoare. Cultele, ca si sectele, deseori depind de o conducere charismatic. Ele deseori tind s-siizoleze membrii de societatea mai mare, pe care o consider coruptoare.

Cultele ncearc s le ofere membrilor un stil de viat complet care, deseori, este cu totul diferit decel avut anterior intrrii n cult. Apartenenta la un cult deseori implic o transformare personalconsiderabil. Drept consecint, ultimele dou decenii au fost martorele unei ngrijorri considerabile nprivinta cultelor si abilittii lor de a spla creierul un termen popular pentru ceea ce sociologii numescresocializare tinerilor si alienatilor. Meditatia Transcedental (MT) o miscare condus de MaharishiMalesh Yogi, si Biserica Unificrii a reverendului Sun Myung Moon (Moonies) sunt dou exemple de

culte contemporane.Productiile sociale ale religiei solidaritatea religioas; riturile: pelerinajul; rugciunea; sacrificiul; credintele (ideologia central)

7

7/29/2019 52609464-antropologie

8/9

Deosebit de important aici este interpretarea raportului stiint-credint: imaginatia si magia (ca suport al credintelor) ocup tot terenul lsat liber de stiint si tehnic; orice progres al stiintei si tehnicii produce un recul al imaginatiei si magiei n problema

considerat si pentru persoanele implicate; dogmele religioase sunt rationale (coerente si plauzibile), nestiintifice (nu pot fi verificate

experimental), mitologizabile (pot fi reperate n tot felul de mitologii) (BAECHLER); regulile de viat.

4. Elemente de antropologie ce stau la baza constituirii societatii romanestiPsihologia popoarelor se configureaza prin intrepatrunderea factorilor fizici -rasa, clima,

configuratie geografica, si a celor istorico-sociali relatiile cu vecinii, situatia geografica, institutiilepolitice, sociale si economice.

RasaNemul romanesc nu apartine unei singure rase istorice se compune dintr-un amestec nedefinit,

haotic de rase multiple si felurite (in proportii diferite). Pastrand sirul cronologic, fara a tine cont deproportii se pot desprinde urmatoarele elemente:

Primul fond etnic este stratul tracic, format din geto-dacii care au absorbit la venirea lor elementeleramase intre Dunare si M-tii Carpati de la vechile populatii ale acestori tari: scytii si agatirisi. [geto-dacii

ar fi un trunchi despartit din marele trunchi de rase germanice frati cu scandinavii, danezii, saxonii].Pe acest fond etnic s-a altoit sangele si civilizatia latina. Sangele roman nu era nici el limpede si nici

curat, deoarece, Traian a adus din intreaga lume romana o multime de oameni pentru a munci campul sipentru a reface orasele. Printer acestia se numarau galii cautatori de aur, asiatici, egipteni etc, veniti dinGalia, Iliria, Dalmatia, Asia Minor, Italia. Toate aceste populatii vorbeau o limba comuna pentru a seputea intelege, limba oficiala a Imperiului Roman, limba latina.

Ilirii au constituit cea mai mare proportie dintre aceste populatii. Ei veneau din dreapta Dunarii, dinMacedonia si Albania de astazi.

Dupa ce o parte din populatia coloniilor a fost retrasa din Dacia si Moesia, populatia ramasa s-acontopit din nou. Aceste poulatii romanizate din mijlocul provinciei Dacice au fost din nou imprastiate peambele maluri ale Dunarii o data cu navala hunilor, gotilor si avarilor.

In prima jumatate a secolului al IV-lea au venit si triburile slave impinse de valurile navalitorilor. Eiveneau ca fugari, singuri si linistiti cu turme de oi si de boi, traind alaturi de populatiile romanice, in M-tiiDaciei (N.Iorga).

O data cu inaintarea lor spre Apusul Europei, avarii au coborat si spre capmiile sudice unde aucontinuat procesul de cotropiri reciproce.

A. D. Xenopol a observat si afirmat ca elemental roman a fost mai puternic deznatiolizand populatiaslava.

La jumatatea secolului al VII-lea vin triburile bulgare denumite si barbare. O ramura a lor seaseaza intre Nistru, Prut si Dunare. Cu timpul acestia vor trece pe malul drept al Dunarii si se amesteca cupopulatia turco-germanica. Limba, moravurile si credinta le imprumuta de la slavi, care aveau o culturamult mai puternica.

La sfarsitul secolului al IX-lea, inceput de secol XI, pe teritoriul tarii noastre isi fac aparitia triburilepecenege, ungurii si cumanii care au avut si ele destule influente.In secolul al XII-lea isi fac aparitia hoardele salbatice ale tatarilor.Dintre toate aceste cotropiri cele

care au influentat populatia bastinasa au fost bulgarii, ungurii si cumanii in Muntenia si Moldova timpde 200 de ani. Aceasta a fost evidentiata prin studierea numelor localitatilor.

Timp de cateva veacuri, neamurile neolatine s-au limpezit si s-au separat de unguri care s-au retras.Din secolul al XIV-lea apar turcii si tulbura linistea stabilita de doua secole. La sfarsitul secolului,

Principatul Munteniei se supune turcilor, apoi Moldova, iar in secolul XV si Transilvania. Influentaturcilor dureaza de la 1320 la 1880. Turcii nu au avut o influenta covarsitoare asupra romanilor.

Dupa 1880, navalirile barbare inceteaza si fac loc navalirilor semi-civilizate, cele grecesti si ruse.8

7/29/2019 52609464-antropologie

9/9

Grecii moderni vin la sfarsitul secolului XIX, inceput de secol XX. Acestia sunt negustori si seaseaza in special in orasele de la malul Marii Negre. Ne-au influentat prin economia si religia lor. Veneauspre noi grecii lihniti de foame si inraiti de robia si mizeria turceasca. (sec XV-XVII).

Rusii veneau pe urmele vechilor navaliri slave. S-au stabili mai ales in Moldova si Basarabia.

La inceputul secolului XIX, apare o inraurire franceza prin plecarea la studii in Franta la Paris atinerilor intelectuali romani. Limba romana, gramatica si sintaxa propozitiei s-au resimtit profoundincercand sa imite limba franceza.

Un scriitor anonim francez spunea: Romanii au imprumutat moravurile si viciile popoarelor care i-au guvernat sau protejat: ei au imprumutat de la greci lipsa lor de buna-credinta in afaceri;de la principiifanarioti amestecul lor de josnicie si de vanitate; de la rusi desfraul lor; de la turci lenevia; polonezii i-auinzestrat cu divortul lor.

Izvoarele entice ale sufletului romanesc

Dacii. In constiinta (filosofia) poporului romanesc apare idea nemuririi (ca la toate triburile de rasatracica). Aceasta credinta a influentat viata morala si sufletul romanesc.

In lupte dacii erau de neinvins, erau foarte curajosi, nu se temeau de moarte; o doreau si chiar obinecuvantau. Simteau dispret fata de viata (de aici decurge mandria pe care o aratau) si preferau sa moaradecat sa traiasca in rusine (pg. 119 sus).

Cruzimea era o caracteristica a lor; a omora un dusman inseamna ai face un bine, de aceea acestatrebuia chinuit pentru a simti pedeapsa.Ascetism, preotii si calugarii nu se casatoreau, nu mancau carne Nirvana budista.Putere de vointa si de a se stapani.Minte active, agera, dispusa sa ia lectii de la dusmani si sa imite.Popor razboinic urau munca campului, o considerau injositoare, preferand sa traiasca din prada.Si-au dezvoltat duplicitatea, viclenia, prefacatoria si dibacia de a insela.Decebal era cunoscut ca un bun diplomat si strateg.

Romanii, popor de plugari soldati, aveau o fire violenta, vointa tenace, prevazatoare, impulsive sistapana pe sine; masurati politic, spirit de ordine si disciplina de regularitate statornica; distingea partea

esentiala de cea neesentiala a lucrurilor; predilectie pentru ideile si vederile universale, pentru ideile largi,pentru sinteze elocinte. Elocinta puterea de convingere si spiritul batjocoritor al satirei.Caracter egoist, hraparet, aspru, perfid, sentiment religios superficial redus la implinirea

formalitatilor exterioare, practice si lipsit de orice temelie mistica sau metafizica. Ingaduitori cu toatereligiile, nu cunosteau fanatismul si erau inclinati spre superstitii.

Slavii, popor de plugari si de pastori cu moravuri blande, pasnice, idilice, iubitori de dans, cantec,libertate, anarhie. Sensibilitate impresionabila, nestatornicie, elasticitate ii ingradeau de a reveni si de a seregasi. Ospitalieri, primitori, sociabili, inteligenta vioaie, simplista, indrezneata; logica radicala inclinataspre absolut. Cultivau orice stiinta si arta, invatau limbile popoarelor cu care veneau in contact. Semladiau la toate obiceiurile, puteau lua infatisarea si purtarea tarii in care traiau dar nu isi schimbau

fondul. Au devenit ortodoxi, credeau in viata de dupa moarte, considerau moartea ca o calatorie pentru oalta viata; credeau in fiinte nevazute care aduc boli contagioase atat omului cat si animalelor.

Din toate aceste neamuri, psihologia romanilor s-a format ca o rasa occidentala cu obiceiuriorientale.

9