522 sdc 01 Layout 1 - Suplimentul de culturăDup\ cum anun]a un comunicat de pres\, Octav exploreaz\...

$: 522 sdc 01 Layout 1 - Suplimentul de culturăDup\ cum anun]a un comunicat de pres\, Octav exploreaz\ te me universale ca timpul, nostalgia [i dragostea `n cea mai pur\ [i m\rea]\ form\$
Californiaromâneasc\

Marius Mihe]

~ncheiat `ntr-o prim\ form\ lafinele lui 1988, romanul La cap\tulnop]ii a preluat `ntre timp mareparte din balastul unei memoriiasediate. A rezultat un text cu eta -j\ri simbolice [i deschideri multi-ple, la dou\ capete ale istoriei.

» pag. 10

ANUL XII » NR. 522 » 16 – 22 aprilie 2016 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

Serge IoanCelebidachi `[i filmeaz\ `n Românialungmetrajul de debut

Iulia Blaga

~ntre 21 martie [i 27 aprilie2016, la Câmpulung (Arge[) [i`n studiourile de la Buftea auloc film\rile la Octav, lungme-trajul de debut al lui Serge IoanCele bida chi. V\zând fotografii -le de pe platou cu un Mar celIure[ `mb\trânit la machiaj,ime diat te gân de[ti c\ seam\n\izbitor cu Sergiu Celibidache,tat\l regizorului.

» pag. 2

Citi]i interviul realizat de C\t\lin Hopulele `n » paginile 8-9

REGIZORUL BOBI PRICOP, NOMINALIZAT LA UNITER PENTRU PISICA VERDE:

„Am vrut s\ oferimadolescen]ilor ie[eni

o experien]\ care s\ `i fac\s\ revin\ la teatru“

Cronic\ de carte

Din colaborarea avut\ cu Teatrul pentru Copii [i Tineret Ia[i, regizorul Bobi Pricop a f\urit un specta-col cum nu s-a mai aflat pe scenele din România. Pisica verde, cu tehnica sa de silent disco, l-a trimispe acesta `n fa]a jura]ilor de la UNITER [i i-a adus o nominalizare la categoria cea mai bun\ regie, `nprestigioasa competi]ie teatral\. ~ns\ regizorul r\mâne cu picioarele pe p\mânt – de[i consider\ no -minalizarea ca fiind una onorific\, o certificare a muncii depuse, `n special pentru faptul c\ este primaoferit\ când este luat `n calcul un spectacol pentru adolescen]i, spune c\ `[i va continua munca pecare a depus-o [i pân\ acum, f\r\ a cre[te presiunile din exterior sau interior asupra sa.

Vederi dinPalestina

Andrei Cr\ciun

Sunt `n Palestina, al\turi de al]iziari[ti români, la o invita]ie aMinisterului Turismului [i Anti -chit\ ]ilor din aceast\ ]ar\ sfânt\prea pu]in recunoscut\, [i `nc\ [imai pu]in cunoscut\ pe plan inter-na]ional.

» pag. 3

Dup\ cum anun]a un comunicatde pres\, Octav exploreaz\ te meuniversale ca timpul, nostalgia [idragostea `n cea mai pur\ [im\rea]\ form\ a sa, `ntruchipat\de rela]ia profund\ [i inocent\dintre un b\trân de 80 de ani [i ofeti]\ de 10 ani. Intrigant\ [i origi-nal\ n aceast\ poveste este c\l\to-ria n timp pe care o face personajulprincipal, b\trânul Octav (inter-pretat de Marcel Iure[), `n urmac\reia ies la iveal\ evenimenteimportante din copil\ria sa, aces-ta r\mânând `n acela[i timp pri-zonier al trupului s\u `mb\trânit.

La o `ntâlnire cu presa care aavut loc recent, regizorul a dezv\ -luit faptul c\ acest proiect estevechi [i c\ ini]ial România nu era`n c\r]i: „Pentru mine, acest film eo poveste despre via]\. România avenit mult mai târziu. Acum 30 deani doream ca povestea s\ aib\ loc`n Fran]a, dar pe urm\ am muta t-o`n America [i, la un moment dat,

so]ia mea a `ntrebat: Dar de ce n-ofaci `n România? La `nceput ap\rut dificil [i aproape imposibil,dar ea a reu[it s\ fac\ `n a[a fel calucrurile s\ func]ioneze, iar Mar-cel Iure[ a p\rut solu]ia cea maibun\ pentru rolul principal. Amai trebuit s\ schimb\m un picfundalul istoric, ceea ce a f\cut calucrurile s\ devin\ [i mai intere-sante. A[a am ajuns aici [i suntfoarte fericit c\ pot ar\ta o altfelde Românie“.

Serge Ioan Celebidachi a absol -vit Universitatea de Teatru [i Ar -t\ Dramatic\ din Bloomington, In-diana, [i are un master `n film la{coala Interna]ional\ de Film dinLondra. A scris mai multe scena -rii [i a regizat documentarulGr\dina lui Celibidache/ Le jar -din de Celibidache (1997). Dup\1990, Serge Ioan Celebidachi a de-venit [i mai familiarizat cu Româ-nia, nu doar pentru c\ s-a c\s\ -torit cu o românc\, ci [i pentru c\s-a luptat pentru redobândireabunurilor care au apar]inut fami-liei sale. „Nu exist\ o leg\tur\ di-rect\ `ntre film [i realitate, darcând afli la `nceputul filmului c\eroul a `ncercat timp de 15 ani s\`[i recupereze casa, trebuie s\ [tiic\ experien]a acestui proces biro-cratic n-a venit din cer, ci a fosttr\it\“, spune Celebidachi.

Acum 30 de ani, Serge IoanCelebidachi a `nceput s\ scrie sce-nariul `mpreun\ cu britaniculJames Olivier. So]ia sa, AdelaVr`nceanu Celebidachi, produce fil-mul prin Astra Entertainment [iOblique Media, `n coproduc]ie cucompania britanic\ CelebFilms UK.Centrul Na]ional al Cinematografiei

finan]eaz\ proiectul al c\rui bugetnu a fost dezv\luit, dându-se ns\ de`n]eles c\ e unul important pentruRomânia. Din distribu]ie mai facparte: Victor Rebengiuc, Andi Vas -luianu, Lia Bugnar, Ioan AndreiIonescu, Mihai Dinvale, MariaObretin [i Ale ssia Tofan, care o in-terpreteaz\ pe feti]\.

„Aveam 18-19 ani când am`nceput s\ scriem acest film. Pen-tru cei mai mul]i oameni, nivelulpe care evolueaz\ de la copil\rie lamaturitate nu poate fi accesat cuu[urin]\. Aceast\ idee a tranzi]ieide la o etap\ la alta [i de c\utare atinere]ii [i copil\riei pierdute ni s-a p\rut foarte atr\g\toare. Pem\sur\ ce noi `n[ine deveneammai maturi, temele se maturizauodat\ cu noi“, spune [i coscenaris-tul James Olivier.

Cum deocamdat\ nu putemdecât b\nui foarte vag spre ce se`ndreapt\ filmul, putem presu pu -ne c\ personajul central, Octav, e`n acela[i timp un alter ego al regi-zorului [i un alter ego al lui SergiuCelibidache. „Fiecare `m b\trâ -ne[te [i reali zeaz\ la un momentdat c\ ino cen]a s-a dus odat\ cutinere]ea, dar e interesant cum tepo]i juca cu con[tiin]a unui om `nvârst\ [i reinterpreta [i `n ]elegece ai tr\it când erai copil [i rezol-va astfel ni[te lucruri care r\ -m\seser\ `n suspensie. Ideea depierdere e una dintre ideile debaz\ ale filmului“, a mai declaratSerge Ioan Celebi dachi. ~ntr-un fi-nal, acesta s-a referit `n mod direct

[i la tat\l s\u, când a fost `ntrebatdespre oamenii care i-au servitdrept surs\ de inspira]ie: „Amavut un tat\ care avea 53 de anicând m-am n\scut, a[a c\ eramobi[nuit cu ideea de `mb\trânire,doar c\ atunci când am `nceput s\imaginez o poveste despre asta,am fost `ntrebat: De ce? Nu epotrivit vârstei tale. ~ns\ con-fruntarea dintre cum prive[ti`napoi, apropierea de finalul vie]ii[i `ntreg conceptul de timp exist\`n teoriile tat\lui meu, iar acestlucru a fost foarte motivant“.

Dou\ nume de rezonan]\ `ncinematografia mondial\ dau cre -dit proiectului. Primul este BlascoGiurato, veteran director de ima -gine care a lucrat cu GiuseppeTor natore la Cinema Paradisosau cu David Lean la Dr. Jivago [icare spune c\ Octav e „testamen-tul s\u pe 35 de milimetri“. „Pen-tru mine, acest film e un miracol“,le-a spus Blasco Giurato jurnali[ -tilor. „De când am citit scenariul,m-am `ndr\gostit complet de pro -iect. Filmul vorbe[te despre biro-cra]ia opresiv\ [i despre drepturiomene[ti incontestabile, iar aces-te lucruri sunt construite cu m\ -iestrie [i sim] narativ. Un miracola fost [i s\-i cunosc pe regizor [iscenarist. Experien]a `ndelungat\m\ face s\ simt când un proiect eimportant, iar acest film e impor-tant [i e cu atât mai importantpentru România. Pentru mine de-scoperirea României a fost cevaminunat. Era singura ]ar\ din

acest col] al Europei `n care numai lucrasem.“ Un motiv `n pluspentru ca Blasco Giurato s\ de -vin\ interesat de proiect a fost, aspus-o cu un zâmbet, faptul c\ ac-torul principal `mp\r]ea acela[iprenume cu unul dintre actorii luicei mai iubi]i, Marcello Mastro -ianni.

Al doilea nume sonor de pe afi[este cel al compozitorului Vladi -mir Cosma. Pentru autorul muzi -cii din filme ca Le moustachu, Di-va, Marele blond cu un pantofro[u, Balul sau La chèvre, acestfilm e o `ntoarcere la origini. Vla -dimir Cosma a revenit `n ]ara na-tal\ de-abia `n 2011, dup\ o pauz\de 50 de ani.

„Octav e de departe cel mai fru-mos rol pe care l-am primit pân\acum. M-a cucerit de la primacitire. Acest rol este o provocareactoriceasc\, deoarece presupunes\ interpretez personajul unuicopil din perspectiva unui adult“,spune Marcel Iure[. Iar `ntrebatdespre leg\turile dintre erou [i opersoan\ real\, actorul adaug\:„Poate fi tat\l lui, tat\l meu sautat\l oric\ruia dintre noi. (…) Acestfilm e o ciud\]enie n peisa jul cine -matografic românesc. N-am maicitit a[a un scenariu `n ultimii 35de ani. E atât de relaxant s\ lucrezipe o poveste foarte bun\“.

„Sunt de o mie de ori sigur\ c\filmul va fi un succes `n Româ-nia“, le-a spus produc\toarea Ade -la Vr`nceanu Celebidachi jur-nali[tilor. Curio[i suntem deja.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 522 » 16 – 22 aprilie 2016

2 » actualitate

OCTAV, UN FILM CU UN CV DE ELIT|

Serge Ioan Celebidachi `[i filmeaz\`n România lungmetrajul de debut~ntre 21 martie [i 27 aprilie 2016, laCâmpulung (Arge[) [i `nstudiourile de la Bufteaau loc film\rile la Octav,lungmetrajul de debut allui Serge Ioan Cele bida -chi. V\zând fotografiilede pe platou cu un Mar -cel Iure[ `mb\trânit lamachiaj, imediat te gân -de[ti c\ seam\n\ izbitorcu Sergiu Celibidache,tat\l regizorului.

Iulia Blaga

© A

di M

arin

eci

© A

di M

arin

eci

Actorul Marcel Iure[ `n rolul b\trânului Octav


note de c\l\torie « 3

Vederi din Palestina

Andrei Cr\ciun

Am venit aici cu inima deschis\,caut s\ `n]eleg de ce israelienii [ipalestinienii nu pot ajunge la unacord de pace. Men]ionez c\ suntfilosemit, religia mea e cre[tin\,dar cultural m\ simt evreu. Amfost educat deopotriv\ `n Româ-nia [i `n Israel, la Tel Aviv. Oame-nii pe care ì admir cel mai multpe lume sunt evrei. Cred c\ niciun alt popor, oricât de ales, nu adat omenirii la fel de mult cât audat evreii.

Am scris sute de pagini despredragostea mea pentru culturaevreiasc\, [i o s\ continui s\scriu. Cât am stat `n Israel, cu omie de zile `n urm\, am sim]it lafiecare pas c\ Israelul nu mai eDavid. A ajuns un Goliat care seap\r\ cu ziduri [i sârm\ ghim-pat\. Nici o clip\ nu m-am sim]itconfortabil `n apropierea tuturoracelor tineri cu mitraliere.

Conflictul israeliano-palesti-nian e foarte complicat, nici nu-mipropun s\ `l rezum aici. Dureaz\[i va mai dura. Cheia e la Ierusa-lim, ora[ sfânt [i pentru cre[tini,[i pentru evrei, [i pentru musul-mani. {i Israelul, [i Palestina vorIerusalimul. Totodat\, palestinie-nii ì acuz\ pe israelieni de un

regim de ocupa]ie, israelienii con-struiesc colonii pe p\mântul pa-lestinienilor [i se ap\r\, la rândullor, invocând nenum\ratele ac -]iuni teroriste ale palestinienilor.Dreptatea nu e de data aceasta lamijloc. Exist\ dreptate de ambelep\r]i ale zidului care `nconjoar\Betleemul, ora[ul na[terii luiHristos, aflat acum `n Palestina.

Ramallah, Ierihon,Hebron...

C\l\toresc prin Palestina. Merg laRamallah, [i la Ierihon, [i Hebron,[i `n de[ert. Vizitez mân\stiri [ischituri, intru `ntr-o tab\r\ de re-fugia]i (veche de aproape [aizecide ani, trei genera]ii de refugia]itr\iesc aici!), intru `n casa unei fe-mei care are un fiu `n pu[c\rie. ~nIsrael, fiul acestei femei este acu-zat de terorism. Aici, `n tab\r\, este v\zut ca un erou care lupt\`mpotriva terorismului israelian.Cei care mor luptând `n contra Is-raelului sunt socoti]i martiri `nPalestina, iar chipurile lor `mpo-dobesc zidurile arse de soare alecaselor refugia]ilor. {i-au ridicatcase mari, cu etaj, ntr-o frenezie aconstruc]iilor care ì bântuie [i pepalestinieni, [i pe israelieni. Vor,[i unii [i al]ii, s\ ocupe spa]iul,mâna asta de teritoriu, pentru ca-re se duc – de mii de ani – luptecrâncene.

Vorbesc cu copii [i cu palesti-nieni oarecare, v\d, `n strad\, oc\mil\ tran[at\, pentru cin\. As-cult oameni de stat palestinienivorbind despre pace scrâ[ninddin din]i. {i israelienii, [i palesti-nienii salut\ folosind cuvântul pa-ce. Dar nu e pace `n Orientul Mij-lociu. Nu e. M\nânc la beduini, [inu plâng.

Nebunia

Palestina este [i West Bank (la Vestde Râul Iordan), [i Fâ[ia Gaza, un-de organiza]ia Hamas nu renun]\ –deloc! – la terorism. ~l ascult pe mi-nistrul Educa]iei din Palestina vor-bind o englez\ de Oxford. Spune c\trebuie s\ se termine odat\ pentrutotdeauna cu nebunia acestui con-flict. S-a mers prea departe. ~i daudreptate ministrului.

~n [coli, copiii palestinieni um -bl\ cu cu]itul n ghiozdan. Viseaz\s\ `njunghie solda]i israelieni. Pezidurile ora[elor sunt graffiti-uri`n care solda]i sunt controla]i decopii din Palestina. O inversaresimbolic\ a rolurilor.

Palestinienii nu pot c\l\tori `nIsrael decât `n condi]ii excep]io-nale [i dup\ controale severe. Ni-velul urii n-a sc\zut.

Diminea]a [i lumina divin\

Merit\ `ns\ s\ merge]i `n Palesti-na, indiferent de zeul `n care cre-de]i. E frumos, mai ales diminea -]a, dup\ primul cântat al muezi-nului, `n zori, când r\sare soarele[i arunc\ o lumin\ pe care, p\ -c\tos cum sunt, tot nu `ncetez s\ onumesc divin\.

Am intrat `n Palestina convinsc\ voi g\si o ]ar\ `n ruin\, desfigu-rat\ de r\zboi [i de Intifade. Nu amg\sit acea ]ar\. Dimpotriv\. Amv\zut oameni tineri, care prefer\via]a mor]ii. Dar nu sunt doar ei.

Am v\zut [i un tân\r cu ghiul[i cu degetul pe tr\gaci, p\zindmormântul lui Yasser Arafat. Amv\zut tineri dansând dansuri tra -di]ionale. B\rba]ii [i femeile nu seating când danseaz\. E o con tinu\provocare oriental\ n tre ei, o ten-siune erotic\, pe care aproape c\ opo]i atinge.

~n Hebron am v\zut b\trâni ne-gustori fumând opiu pe strad\,`ntr-o dup\-amiaz\ de sâmb\t\,când evreii nu ie[eau din case.

Am v\zut mormintele Patriar-hilor. De la Abraham ne tragemto]i – evrei, cre[tini, musulmani.Acolo, la morminte, se poate tr\iacum aceast\ grani]\ radical\. Is-toria prezent\ e jum\tate moschee,jum\tate sinagog\. Locurile suntsfinte, dar [i furia se simte, e vie, [ipe ea aproape c\ o po]i atinge.

Am v\zut, la cârcium\, printrepurici, chiar [i o repriz\ a unuimeci de fotbal de la Londra. WestHam United – Arsenal, scor 3-3.Frumos meci! Am v\zut copii

aruncând cu pietre dup\ str\ini,f\r\ nici un rost. Sau poate c\ doara[a au tr\it [i \sta e tot rostul.

Am v\zut femei cu chipurileacoperite [i am v\zut tineri pales-tinieni curtând, f\r\ perdea, turis-te. Am v\zut mausoleul dedicatpoetului na]ional al Palestinei.Am citit poezii de Mahmoud Dar-wish [i m-au emo]ionat.

Cerul

Am v\zut familii fericite [i am negociat, `ntotdeauna prost, cuvân z\torii ambulan]i. Am v\zutOrien tul din Palestina [i am v\zutcerul. Am v\zut locul unde s-a n\s - cut Iisus Hristos, am v\zut pe[te-ra unde l-au hr\nit corbii pe Sfân-tul Prooroc Ilie.

Am ascultat arabi care plimb\turi[ti cu m\g\ru[ii vorbindu-mi

`n române[te despre politica de lanoi din ]ar\. {i numele acelor m\ -g\ru[i se tot schimbau. Existam\garul Ponta [i exista m\garulIohannis, exista m\garul B\sescu[i exista m\g\ri]a Udrea.

Apoi, am trecut `n Ierusalim [iam mers pe Drumul Crucii, c\trelocul unde era cândva Golgota,am v\zut mormântul lui Hristos[i l-am cunoscut pe cel care des-chide `n fiecare diminea]\ Biseri-ca Sfântului Mormânt. E arab.

Am mers [i mai departe spreTel Aviv, apoi m-am `ntors `n Ro-mânia cu o durere `n inim\. Nusunt deloc pu]ine aspectele n carePalestina, a[a cum e ea, sfâ[iat\,la r\scrucea tuturor epocilor, ìeste superioar\ ]\rii noastre, carese autosaboteaz\ de decenii, cu ofrenezie care nic\ieri nu duce.Chiar a[a.

Sunt `n Palestina, al\turide al]i ziari[ti români, lao invita]ie a MinisteruluiTurismului [i Anti chit\ -]ilor din aceast\ ]ar\sfânt\ prea pu]inrecunoscut\, [i `nc\ [imai pu]in cunoscut\ peplan interna]ional.

Citesc Femeia de hârtie `n Orien-tul Mijlociu. Sunt n Palestina. Nue nici cinci diminea]a, glasul mue-zinului m-a trezit. Nu mai potador mi. Iau o carte de pe noptier\.M\ pierd `n cartea lui Rabih Ala-meddine. Citesc, citesc, citesc.

Sunt convins c\ acest romaneste scris de o femeie. Merg sprecoperta a treia [i aflu c\ m-am`n[elat. Rabih Alameddine (n\s -cut `n 1959) este un b\rbat din Ior-dania, crescut `n Kuweit [i Liban,care a mai tr\it n Anglia [i n Sta-tele Unite ale Americii, a studiatingineria la Los Angeles, iar `nprezent se `mparte `ntre Beirut [iSan Francisco. M\ uluiesc.

Femeia de hârtie este scris\ cuo sensibilitate de care nu credeam`n stare vreun b\rbat. Am gre[it.Aceast\ carte este una dintre celemai feminine, mai delicate, maiemo]ionante c\r]i pe care le-am citit de la Michael Cunningham`ncoace. Totul este metafor\ la Ra-bih Alameddine.

~n carte, personajul principaleste Aaliya, o femeie de [aptezecide ani cu p\rul albastru, care a lu-crat toat\ via]a `ntr-o libr\rie [icare, singur\ `ntr-un apartament`n Beirut, traduce `n limba arab\c\r]ile care au cucerit-o. Este di-vor]at\, nu are copii, [i cel maimult pe lume crede `n litere. Nuinten]ioneaz\ s\ predea altor pri-viri munca ei.

Aaliya, care `nseamn\ cea su-perioar\, ]ese, ne[tiut\, pânzaunei comori f\r\ precedent. De -sigur, am exagerat. Nu ea este per-sonajul principal, ci dragosteapentru literatur\. O dragoste fero-ce, o dragoste s\lbatic\, o dragostecare poate totul. De la RobertoBolaño (nu `ntâmpl\tor evocat deRabih Alameddine), nu am mai`ntâlnit o asemenea od\ adus\ iu-birii de c\r]i!

Rabih Alameddine spune de -spre personajele sale a[a: „Cred c\dup\ ce ai creat pe de-a `ntregulun personaj, dac\ scriitorul – [i e

vorba despre mine, `n acest caz –chiar iube[te personajul cu prici-na, faptul se simte. Personajulajun ge s\ poat\ fi iubit. |sta-i ade -v\rul, rareori g\se[ti o fiin]\ com-plet\ de care s\ nu te `ndr\ -goste[ti. Poate c\ `n r\stimpuri `]ivine s-o omori, poate c\ ai plesni-o[i ai arunca-o de la etaj, dar tot opoveste de dragoste r\mâne. {i `nasta const\, cred eu, ceea ce cu-prinde un roman bun“.

Citesc. Credincio[ii musulmani[i-au terminat de mult primarug\ciune a zilei. Femeia de hâr-tie m\ subjug\. M\ supun.

Am câteva preten]ii de la o car-te. Una este s\ mi deschid\ fereas-tra c\tre epoca istoric\ `n care se`ntâmpl\. Altfel, v\d n ea textuali-tate steril\ – uneori fermec\toare,dar steril\. Alameddine face asta:putem afla multe despre Beirut,despre rela]iile dintre femei [ib\rba]i, despre r\zboaiele caresfâ[iau Orientul `n anii 1970-1980,cum [i ast\zi, chiar acum, o fac.

~n ultimii cincizeci de ani, Aa-lyia a tradus treizeci [i [apte de c\r]i, dac\ `[i aduce aminteexact. {i dac\ ar fi s\ aleg un sin-gur fragment care s\ rezume

aceast\ magnific\ scrisoare dedragoste pe care Alameddine oscrie literaturii, atunci acesta estefragmentul: „M-am abandonat cumult timp `n urm\ unei pofte oar-be pentru cuvântul scris. Literatu-ra e groapa mea cu nisip. E loculmeu de joac\, `n ea `mi construiescfor t\re]ele [i castelele, acolo petrecmomente glorioase. Lumea din afa-ra acelei gropi cu nisip este cea care`mi face necazuri. M-am adaptatprin `mblânzire, de[i neconven]io-nal\, la aceast\ lume vizibil\, ca s\m\ pot retrage f\r\ mare dificulta-te `n lumea mea interioar\, ac\r]ilor. Transmutând aceast\ me-tafor\ nisipoas\, dac\ literatura es-te groapa mea de nisip, atunci lu-mea real\ este clepsidra mea – oclepsidr\ care se scurge cu fiecarefir de nisip. Literatura mi d\ via]\,iar via]a m\ ucide“.

Citesc aceste cuvinte ale Aa-liyei, a[a cum prive[ti un chip`ntr-o oglind\. Aici, `n acest text,

`n Orientul Mijlociu, mult dincolode zori, `n Palestina, `ntr-o cartescris\ de un b\rbat din Beirut ca-re are superputerile de a sim]i aleunei femei, am ajuns, `n sfâr[it,acas\.

4 » opinii


1.

De[i b\use peste m\sur\ de mult,scoase ultimii bani [i maicump\r\ o sticl\ de ]uic\, pe careo sorbi cu nghi]ituri mici, printrelacrimi, la o m\su]\ de plastic dinbar. O vreme a]ipi, nestingheritde larma celor din jur. Apoitres\ri brusc, `[i lu\ biciul delâng\ sticla de ]uic\ [i alerg\afar\.

— ...Trr! Trrr! Belitu’ dracului!Pleci f\r\ mine, ai?! Nu mai potbea lini[tit o ]uic\, ai?!... Naa, calafurisit! Stai oleac\! Unde fugia[a? Parc\ n-am mai oprit lacrâ[ma asta niciodat\! }i-i foame,ai?! Ap\i s\ [tii c\ pân-acas\, halt!,nu prime[ti nimic, mergem`ntins... Crezi c\ mie nu mi-ifoame?! Tu m\car ai mâncat toat\

noaptea, a[a sunte]i voi caii, maimult mânca]i decât dormi]i!M\nânci, de-a-mpicioarelea, dormide-a-mpicioarelea! {i ce mânca -re!... P\i, eu mi-am pus pielea la b\taie pentru asta! Dac\ m\prindeau a’ lu’ Cojocaru c\ furlucern\ de pe tarlaua lor, tu o-ncurcai?! Nu!... }ie nu-]i f\ceaunimic! Ce vin\ are calu’?! Calu-ianimal, [-animalu-i f\r’ de p\cat!Da’ mie, ha? Mie-]i dai seama ceb\taie-mi tr\geau? {i pentru ce,porcu’?!... Un bra] de lucern\ pecare l-am furat pentru tine!...Spune [i tu, merit\ s\ omori unom pentr-un bra] de lucern\?!..Dee! Dee!... Pentru tine, da, c\doar eu nu m\nânc lucern\! {inici fimei-mea! {i tu m\ la[i `ntârg?!... {i mie mi-i foame! Dimi -nea]\ nici n-am apucat s\ `nghit,

de gura fimeii!... Scoal\, ajungi laspartu’ târgului!... Adic\ m\treze[te ea pe mine, auzi! Ea, carese culc\ odat\ cu g\inile?! Ce, eaumbl\ ca mine pe dealuri pân’ lamiezu’ nop]ii, cu treburi?!... Da’gur\ are, slav\ Domnului! Da’ s\munceasc\ cu mine, cot la cot, s\vezi cum i s-ar `nmuia gura!S\pt\mâna trecut\, când o pocnitroata de la c\ru]\, atunci s-o fiv\zut la treab\! La treab\, nu lagur\ mare, c\, dac\ n-a[ fi eu, s-arduce gospod\ria de râp\!... Dee!Dee!... Normal c\ [i mie mi-ifoame! {i tu te smulgi [i pleci, deparc-o intrat naiba-n tine! Faci fi -guri, m\i cal, te-ai s\turat demine, ai?!...

Nuu, nu faci figuri! Cal ca tine,mai rar, nu mai prind eu degrab\!Treaz, beat, m\ duci direct acas\!Ei, atunci n-ai apucat s\ `nve]idrumu’!... Cas\ nou\, drum nou!A[a-i când te mu]i `n alt sat! Altebordeie, alte obiceie! Ce, eu amvrut?! Tot fimeia, s\ se trag\ maiaproape de neamuri?! Mie-mipl\cea mai mult vechiul sat,

una-dou\ intrai `n p\dure [i, hop!,acas\... Câte lemne-am c\rat noide-acolo! Aducem noi [-acuma, da’mai greu! Am mai `mb\trânit! {ieu, [i tu... Dee! Dee!... Ce, eu crezic-am dormit ca lumea vreo juma’de an, pân’ m-am obi[nuit cu casanou\?!... Noaptea-mi era, nu [tiucum, fric\. Visam ni[te or\t\nii,dracu’ [tie ce erau!... B\, ce cau]itu aici?, m\-ntrebau [i s\ream dinpat [i smulgeam perdelele dingeam, ca s\ intre lumina... Ce-ammai tras, fimeii nici nu i-am spus,ar fi zis c\ vreau ’napoi, da’ m-amobi[nuit! {i tu te-ai obi[nuit!...Dee!, c\ mai avem oleac\!... A[a-icând te obi[nuie[ti! Cred c\ noidoi [tim drumu’ \sta cu ochi-n -chi[i! Uite, nchid ochii [i [tiu dru-mu’!... Acu’ suntem la cotituraBud\iului... Acu’ la iazu’ cu plopi...Acu’ lâng\ stuf\ri[... H\, h\, [ichiori dac-am fi, tot am nimericasa!... P\i, de câte ori n-am venitnoi la târg? Ne-am r\t\cit vreo-dat\?! Uneori, am `ntârziat noi pela crâ[m\! M-am mai `mb\tat eu,da’ tu m-ai dus acas\!... Halal detine! A[a cal mai rar! Nu mai prindeu unu’ ca tine, `ntr-o mie de ani!Ce, n-a vrut porcu’ de giner-miu s\te cumpere? Zice c\ eu s b\trân, s\m\ mai lini[tesc pe-acas\, ce-mi

trebuie cal? S\ i-l dau lui!... Credeac\ te dau degeaba, c\-s prostu’ lui!P\i, el are habar ce-i \la cal?!...Vrea cal?! Da’ poate el m\car s\`nhame calul?!... H\, h\! Cred c\te-ar `nh\ma cu coada ’nainte, s\aib\ de ce trage!... Trr, trr! Hoo, s\deschid poarta!... Dee! Iaca amajuns acas\!...

2.

~ntr-o gar\ oarecare, a[teptândtrenul, am remarcat la un mo-ment dat un om care mo]\ia pebanc\ [i, din când `n când, tot`ndemna un cal fictiv: „Dee! Dee!“.

La un moment dat, am intrat nvorb\ cu el [i mi-a povestit c\, nudemult, n drum spre târg, n timpce traversa calea ferat\ printr-unloc nepermis, i s-a `n]epenit c\ru -]a pe linie. Pân\ s\ deshame calul,i l-a omorât un marfar trecând `nvitez\. Asta l-a [ocat atât de mult,`ncât de-atunci nu se mai simteom. Imaginea calului care sezb\tea s\ fug\ din fa]a trenuluinu-i mai iese din cap.

Dup\ accident, s-a `mb\tatcri]\. Apoi, zicea el – s-a jurat c\nu e nebun –, pe drumul de`ntoarcere, calul i-a ap\rut `n fa]\,mergând `nainte, continuând s\-lconduc\ spre cas\.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

De vorb\ cu calul

Femeia de hârtie de Rabih Alameddine (Polirom,2015), ce splendid\ declara]ie de amor de litere!

Literatura, nisip [i clepsidr\

PNL e `n c\dere `n sondaje, par-tidul nu are tem\, nu are subiect,nu are vân\. E plat, previzibil [ineatractiv. Mar]i a picat bomba.Marian Munteanu a fost desem-nat candidat la prim\ria Bucure[ -tiului, dup\ dou\ episoade ne -reu[ite. Mai ntâi a fost retragerealui Cristian Bu[oi, apoi povesteacu Ludovic Orban chemat de ur-gen]\ la DNA, pentru c\ omulc\uta bani pe la diver[i afaceri[tipentru propria campanie elec-toral\.

Marian Munteanu nu e doarcandidat la Prim\ria Capitalei, ciintr\ `n politica mare cu tot cuideile sale controversate. Cu undiscurs na]ionalist care aminte[temai degrab\ de PUNR [i PRM,Munteanu e propulsat de PNL `nprim-plan, pentru c\ o candida -tur\ la Prim\ria Capitalei ofer\

vizibilitate [i posibilitatea de a-]iface cunoscute ideile.

Cum se `mpac\ liberalismul cudiscursul antieuropean, cu orto-doxismul promovat `n mod agre-siv, dar [i cu tema legionar\, egreu de `n]eles. E vreun p\pu[arcare manevreaz\ din umbr\ tra -seul viitor al PNL? Pove[tile cufor]ele oculte [i serviciile care fac[i desfac sunt greu de `nghi]it,`ns\ modul n care s-au desf\[uratlucrurile `n privin]a candidatuluiliberal la Capital\ ridic\ semneuria[e de `ntrebare.

Nu putem s\ nu remarc\m `n -s\ faptul c\ România a sc\pat defr\mânt\ri na]ionaliste, dup\ ce`n anul 2000 era s\ asist\m la sur-priza Vadim Tudor la preziden ]iale.N-am vrea, dup\ 15 ani de lini[te,s\ reapar\ discursul ultrana]io -nalist [i populist `n prim-planulpoliticii.

Dac\ PNL `[i imagineaz\ c\a[a se poate salva la alegerile lo-cale, dar mai ales la toamn\, atunci

pre]ul cre[terii procentelor aces-tui partid e unul mult prea ridicat.

E posibil ca strategii liberali s\-[i fi f\cut urm\torul calcul:PSD merge pe bazinul tradi]ional[i e greu de clintit, T\riceanu `n -cepe s\ mu[te pe segmentul celorcare nu mai vor Justi]ie, `n timpce B\sescu prinde din nou aripi peun discurs na]ionalist.

Dac\ acesta e r\spunsul PNL lasc\derea partidului `n sondaje,atunci drumul liberalilor e al nai -bii de periculos. România va fiputernic\ nu `n vorbe [i doar pro -clamând acest lucru peste tot, ciprin faptele sale. Firmele noastrevor oferi produse mai bune decâtcele europene nu printr-un decretsemnat de premier, ci atunci cândpia]a va demonstra acest lucru.De asemenea, nu pedala ortodo -xismului ap\sat\ pân\ la cap\t vafi salvarea României.

Toate aceste subiecte pot p\reaazi atractive, `ns\ pe fondul uneiinstabilit\]i economice [i al unei

clase politice care nu vrea s\ se re-formeze, turnura poate fi una pri -mejdioas\.

Cet\]enii dezam\gi]i nu au ne -voie de sloganuri [i pancarte sim-pliste, ci de ac]iuni oneste [i fapteconcrete. Nu vom tr\i mai binedac\ vom repeta seara la telejur-nal c\ suntem buricul Europei, cidac\ vom face autostr\zi, c\i fe -rate [i dac\ vor ap\rea noi firme,indiferent c\ sunt cu capital româ-nesc sau str\in.

Nu discursul lui Marian Mun -teanu va salva România sau m\ -car Bucure[tiul, ci faptele con-crete ale unui guvern competentsau ale unui primar de Capital\destoinic.

Credeam c\ am terminat-o cuDan Diaconescu, Vadim, „VatraRomâneasc\“ sau PUNR-ul lui Fu-nar. Aminti]i-v\ ce s-a ntâmplat laCluj pân\ `n 2004 când ora[ul erablocat de ambi]iile proste[ti ale luiGhi]\ Funar [i cum a evoluat târ-gul din Ardeal dup\ plecarea de laputere a na]ionalistului pentrucare dezvoltarea echivala cu vopsi-tul b\ncilor din parcuri n tricolor.

Dac\ PNL [i-a propus s\ cu-pleze partidul la filonul na]iona -list, atunci noua strategie ar putea

s\ aduc\ ceva puncte electoraleliberalilor, dar ar fi o catastrof\pentru România. Nu e suficient c\avem corup]ie la tot pasul, c\ unele televiziuni de [tiri dezin-formeaz\ n mod grosolan [i c\ oa-menii cu greu discern adev\rul,c\ avem, iat\, o surpriz\ nepl\cut\oferit\ chiar din zona politic\ deunde te-ai a[tepta mai pu]in.

Ce s-ar `ntâmpla dac\, s\ pre-supunem, Marian Munteanu arcâ[tiga prim\ria Capitalei? Pefondul sl\biciunii actualilor lideriliberali, Munteanu ar fi `ndrep -t\]it s\ cear\ [efia PNL. ~[i per-mite PNL s\ se transforme ntr-unpartid na]ionalist? ~[i dau seamaliderii de frunte ai partidului câtr\u ar face României, pe termenmediu, o astfel de transformare?}ara are nevoie de proiecte [i deoameni competen]i, nu de aburi-tori care sucesc min]ile cu idein\stru[nice.

Dac\ PNL alunec\ `ntr-o astfelde zon\ doar pentru c\ actualiilideri simt c\ pierd teren [i c\ numai au nimic de oferit, atuncisunt dou\ variante: fie for]eles\n\toase din PNL vor riposta, fievor ap\rea noi partide politice depe dreapta.


opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Asta-i opera de[tep]ilor de laprim\rie. Au f\cut ora[ european,cic\, avem nu [tiu câte zeci de ki-lometri de piste ciclabile. Avem olaie. Uite cum au f\cut aici. Mi-aducaminte: erau ni[te trotuare late devreo trei metri, cu copaci um -bro[i, s\ te tot plimbi vara pe bule-vard. Ca `n Viena. Dup-aia auhot\rât c\ fac pist\ ciclabil\ – fru-mos, nimic de zis, european, civi-lizat. {i uite ce-a ie[it. ~ntâi aut\iat copacii, c\ tuturor \stora leplace s\ taie copaci [i s\ pun\ be-toane. Neam de ]\rani, cred c\ auspaima de glod `nscris\ `n ADN.Dup-aia au l\]it [oseaua, c\ [i-as-ta-i modernizare: de ce s\ fie dou\benzi, când avem loc de patru? {ini[te locuri de parcare al\turi, c\uite cât spa]iu mai r\mâne. Credc\ unul mai de[tept [i-o fi amintit

deodat\ c\, stai, frate, noi voiams\ facem ni[te piste de biciclete, s\ne facem europeni. Facem, cum s\nu? Mai e loc berechet! Pe trotuar,ca s\ nu `ncurce cicli[tii \[tia tra-ficul nostru modernizat. Deci pa-tru benzi, spa]ii de parcare [i tro-tuarul care mai r\mâne `l `mp\r -]im n dou\, democratic: jumate labicicli[ti, jumate la pietoni. Parc\nu-i chiar a[a de mult loc, dar las’c\ se descurc\ ei, \[tia cu bicicle-tele [i \[tia care merg pe jos, c\ nuse gr\besc niciunde – dac\ s-argr\ bi, ar merge cu ma[ina. Nego-ciaz\ ei cumva. {i-a[a au rezolva t-o[i cu traficul, vâjâie ma[inile cuoptzeci, o sut\ pe or\ pe lâng\ tine.Eficient. Civilizat. Ca `n Europa.{i-au mai pus [i ni[te cop\cei sfri -ji]i pe fâ[ia de dou\ palme de p\ -mânt care-a mai r\mas. |ia s-au

uscat cam to]i, dar ce proiect m\ re]!Mai `ncolo e un butic unde pa-

tronul a scos ni[te manechine deplastic pe trotuar, cât s\-l ocupe.Dau cu ghidonul `ntr-un mane-chin, cineva mi strig\ s\ fiu atent.A[ fi dac-a[ avea loc. Frânezbrusc: `n fa]\ `mi apare o ceat\ defamilie: doi b\rba]i burto[i, sigurmelteni, trei femei [i doi copii.Ocup\ trotuarul cât e de lat, cu totcu pist\. }ârâi din sonerie, ei nicinu m\ bag\ `n seam\. Opresc, co-bor de pe biciclet\ [i trec printreei. Ne nghiontim pe metrul p\trateuropean. Negociem, cum ar veni.Pietonii \[tia merg ca oile, nici nuse uit\ pe unde calc\. Mai bine a[ie[i o bucat\ de drum pe [osea.

Abia pedalez vreo sut\ de me -tri, c\ m\ [i claxoneaz\ un taxime-trist din spate. ~ncetine[te, scoate

capul pe geam, url\ ceva [i `miarat\ pista ciclabil\, pe care st\l\]it un Range Rover negru. Sigur,nene, acolo m\ duc! Mi-amintescc\ `ntr-o prim\ faz\ \[tia de laConsiliul Local trasaser\ pistele pe[osea. Le-au trasat cum au putut:când se `ngusta [oseaua, se `ngus-ta [i banda verde pentru bicicli[ti.Erau piste late de zece centimetri,piste blocate de stâlpi[ori... o mi-nun\]ie. Apoi a venit iarna [i vop-seaua pistelor s-a [ters.

~napoi pe trotuar... pardon, pepist\. Un malac de vreo sut\ de ki-le se plimb\ agale pe fâ[ia verde.}ârâi iar din sonerie, el nici num\ bag\ `n seam\. Ajung lâng\ el[i-l ocolesc, gata s\ dau `ntr-unpieton care merge cu capul `np\mânt, ca stru]ul. |sta, malacul,

se uit\ la mine senin [i scuip\ni[te coji de semin]e.

Na c\ acum `ncepe s\ plou\!Minunat. Habar n-am ce firmulicecu pile la prim\rie o fi câ[tigat li-cita]ia pentru piste, dar vopseauaasta verde-lucioas\ e cel mai bunmaterial derapant pe care l-am`ntâlnit. Ast\-iarn\, pe un pic dezloat\, alunecau bicicli[tii pe eaca la virajele de la Formula 1. {i-a -tunci, normal, treceam pe trotuar,ca s\ ne `njur\m cu pietonii – fiindc\ [oferii nu te `njur\, tecalc\. Sau [i una, [i alta.

Dac\ nu-]i place, ia-]i ma[in\mic\: a[a se zicea pe vremuricând erai nemul]umit de trans-portul `n comun. A[a e [i acum.Europa. Civiliza]ie. H\! La ani-lu-min\.

La naiba, n-am loc s\ trec! Iar au parcat idio]ii \[tia ma[inile pe pista de biciclete.Ar trebui s\-i amendeze. Sigur, multe ar trebui. ~n fine, hai c\ trec repede petrotuar. Ce s\ fac, nene? Asta e. Nu te sup\ra, pe unde vrei s\ merg, s\ ies pe[osea? Nu vezi [i dumneata c\ au blocat cretinii pista? Ba pe-a m\-tii.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Pe pist\: perspectiva biciclist\

Se vede c\ liberalii suntdezorienta]i [i au r\masf\r\ obiectul muncii,având deja câteva rateuri`n acest an – scriam `naceast\ pagin\ `n urm\cu o s\pt\mân\.

Na]ionalismul, arma periculoas\ a liberalilor


6 » muzic\

„MINERIADA“ DE LA OPERA NA}IONAL| DIN BUCURE{TI:

Demisia coreografuluiJohan Kobborg [i reflexele[ovinismului românesc

Un martor al evenimentelor relatape Facebook despre `njur\turile,fluier\turile, urletele „Pleca]i Dra -cului la voi `n ]ar\“, adresate ba-lerinilor de „oameni abrutiza]i“, lacare s-a ad\ugat, nota el pe bun\dreptate, „lipsa de solidaritate a al-tor arti[ti [i intelectuali care acumbag\ capul `n nisip, având naivi-tatea s\ cread\ c\ nu le vine [i lorrândul“…

Mar]i, cronicarul cultural bri-tanic Norman Lebrecht, pe influen-tul s\u site Slipped Disc, iar mier-curi un artist tot britanic, MichaelWindsor, rezumau lucrurile, unulvor bind de [ovinismul românesc,ce l\lalt scriind `ntr-un tweet: „Esteatât de deprimant! Gelozie ameste-cat\ cu na]ionalism de extrem\dreapt\, toate `ntr-o institu]ie cul-tural\ – o zi teribil\ pentru art\!“.

A fost, `ntr-adev\r, o zi teribil\pentru art\ `n România – iar faptulera `nregistrat imediat [i pe altemeridiane, din Danemarca pân\ `nStatele Unite, n „New York Times“– s\ auzi strigându-se de c\tre anga-ja]i ai Operei de Stat, ca `n urm\ cuun sfert de veac „Nu ne vindem]ara!“, acum „Afar\ din România!“.Strig\tul de lupt\ era adresat bale -rinei Alina Cojocaru, parteneruluiei de scen\ [i de via]\, coreografulJohan Kobborg, [i celor câ]iva tineribalerini ai companiei ONB care [i-au exprimat solidaritatea cu epo -peea lor.

Alina Cojocaru este ast\zi unadintre stelele recunoscute ale bale-tului mondial, iar presta]iile ei auadus [i aduc infinit mai mult pres-tigiu României decât cele ale noilor

directori instala]i la Opera Na]io -nal\ din Bucure[ti, dirijori cu oare-care popularitate `n România, darr\ma[i practic anonimi pe scena in-terna]ional\.

Este greu de crezut c\ izbucnireade [ovinism de la Opera Român\,unde, `n plus, acela[i director diri-jor le-a cerut balerinilor str\ini s\vorbeasc\ române[te (!), a fost unaspon tan\; iar dac\ nu a fost organi-zat\ de directori, de ce ace[tia nu auie[it s\ lini[teasc\ lucrurile, s\ eviteimaginile penibile distribuite ime-diat pe internet cu balerina AlinaCojocaru plângând cople[it\ de„magnitudinea“ cona]ionalilor ei?

Johan Kobborg [i Alina Cojo-caru, un cuplu celebru ast\zi `nlumea mondial\ a baletului,puteau s\ duc\ o via]\ lini[tit\ [i`ndestulat\ `n Occident. JohannKobborg a ales s\ vin\ `n România[i s\ se str\duie din greu, din 2013,s\ cl\ deasc\ o trup\ de baletreprezentativ\ la Opera Na]ional\din Bucure[ti. O reamintea `ntr-uninterviu acordat n februarie publi-ca]iei britanice „Dance Magazine“,`n care spunea c\, venind la Operadin Bucure[ti, „intrase `ntr-un loc`n ghe]at `n trecut“, unde „pro -duc]iile ar\tau ca acelea din anii ’40[i ’50“. „Câteva luni dup\ ce am pre-luat lucrurile, cl\direa a intrat `nreconstruc]ie. {i a[a este, `nc\. Lu-crurile cer timp aici. Pentru aproa -pe ju m\tate de an, `ntreaga com-panie a trebuit s\ se schimbe `ntr-osingur\ camer\, cu o bucat\ decerceaf separând fetele de b\ie]i.Studiouri nu existau; era o singur\camer\, lipsit\ de o podea ca

lumea. {i, cinstit vorbind, nu facimul]i bani ca dansator n România.Lumea ar fi [ocat\. {ocat\ [s\ aud\salariile]. Nu le pot oferi mult dan -satorilor... Gândesc `ns\, `na inte,ca unul din ei [i [tiu de ce am avutnevoie `n cariera mea; s\ am opor-tunit\]i...“

Premonitoriu, poate, JohannKobborg declara `n interviul din fe -bruarie: „Ceea ce mi-ar pl\cea cuadev\rat este ca ntr-o bun\ zi, cândnu voi mai fi `n România, locul s\nu se ntoarc\ la ceea ce a fost n tre-cut. [...]Sper s\ reu[esc s\ las `n ur-ma mea o structur\. Sper, de aseme-nea, c\ indiferent cine va veni dup\mine va `n]elege c\ nu trebuie s\mai la[i oamenii s\ spun\: «A[a ce-va nu este posibil, fiindc\ asta esteRomânia»“.

Dirijorul Tiberiu Soare, imediatdup\ ce a fost numit director interi-mar al Operei, de[i `n conflict de in-terese, dat fiind c\ so]ia sa esteprim\-balerin\, a `ncercat s\-l deaafar\ pe coreograful danez. De unde[i un `nceput de scandal. Mediereaministrului Culturii a condus la re-tragerea lui Tiberiu Soare pe unpost de director adjunct, numirea al-tui dirijor, Vlad Conta, director-ge -neral interimar [i oferta cre\rii unui post oficial de director artistical Baletului pentru Johan Kobborg.Dezinformat, `n mod evident, deVlad Conta, `n care avea `ncredere,ministrul Culturii anun]a `n modrepetat rezolvarea cazului. ~n fapt,Vlad Conta a ac]ionat imediat iden-tic lui Tiberiu Soare, amenin]ând,`n plus, balerinii solidari cu Kob-borg [i cerându-i Alinei Cojocaru s\mint\ pentru „binele“ Operei Na -]ionale. A urmat, mar]i diminea ]\,demisia oficial\ a lui Johan Kob-borg, iar dup\-amiaz\ mizerabilamineriad\.

~ntr-un moment de criz\ [i de-gringolad\ politic\, România a maipierdut o [ans\ de aliniere la lumeamarilor valori culturale interna]io -nale.

[Text difuzat la Radio Europa Liber\miercuri, 13 aprilie 2016]

Ziua de 12 aprilie va intra,probabil, `n istoria cultural\a României secolului XXIdrept una ru[inoas\, cea aunei alte „mineriade“,`mpotriva unei mâini de arti[ti, balerini ai OpereiNa]ionale de la Bucure[ti,care au `ndr\znit s\ protes -teze contra veleitarismului[i na]iona lismului, a `ngus-timii de spirit [i a comporta-mentului fariseic, amintindde vremuri ceau[i[te, [i de -monstrate de cei doi dirijoriromâni care s-au trezitpeste noapte instala]i de Ministerul Culturii `n posturi de conducere.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

Genul de filme numit „horror“ s-an\scut, de nu gre[esc, odat\ cu a[aptea art\. Pelicula Sosirea unuitren `n gara La Ciotat (1895), afra]ilor Lumière, punea pe fug\spectatorii primei proiec]ii, carecredeau c\ vor fi strivi]i de locomo-tiva ce p\rea s\ ias\ de pe pânz\ [ide pe [ine. Faptul a fost observat [iexploatat comercial de speciali[tii`n psihologia maselor, gata s\ oferepublicului senza]ii tari. Contra cost,fire[te. Un veac mai târziu, eviden -]ele contabile pot consemna `nca -s\ri fabuloase la rubrica dedicat\acestei diviziuni, iar estetica `[iasum\ deja cucerirea noului terito-riu, prin destule titluri c\rora li seatribuie statut de capodoper\ (saucapo d’opera, cum sun\ originar `nitalian\). Exploatarea sentimentu-lui omenesc al groazei – fiindc\ des-pre asta este vorba – nu-i descoperi-rea de ultim secol a ma[in\riei deiluzii hollywoodiene. Vine din Anti-chitate, cu escal\ celebr\ `n EvulMediu: Dante – Infernul. Nu mai dauexemple, cine vrea, g\se[te destule.

Un loc aparte `n domeniul spe-rios l au italienii – scriitori, autoride scenarii sau librete, muzicieni,regizori, actori, decoratori, rockeri.De obicei, când vine vorba despremuzica italian\ contemporan\, as-cult\torul e tras de ureche spre ge-nul u[or, [l\g\ros [i sentimental,pupilul can]onetei, marc\ recunos-cut\ la fel ca spaghetele sau pizza.~ns\ mai toate trupele rock italienes-au orientat – a[ spune n mod natu-ral, dat\ fiind tradi]ia – c\tre genulprogresiv, cu influen]e dinspre cla-sica simfonie. Nici opera, la fel declasic\ [i intens apreciat\ de penin-sulari, n-a fost scutit\ de bastarziiconcubinajului cu modernitatea,manifestat\ ca import anglo-saxon(a se vedea realiz\rile trupei Anto-nius Rex, de exemplu). E mult de ju-bilat eseistic despre subiect. Am

punctat numai câteva idei ntrez\ri-te la vizionarea unui recent blu-ray:Goblin – Austinato – Live in Austin,Texas (2016, Backtothefudda). Con -]ine `nregistrarea concertului dinclubul The Mohawk `n pomenitulora[, la 29 aprilie 2014, `n cadrul ce-lui de-al treilea turneu american pecare trupa l f\cea `n peste 40 de anide carier\.

Goblin a strâns, [i-apoi a risipit,ca orice ]es\tur\ destr\mat\, câ]ivainstrumenti[ti remarcabili: ClaudioSimonetti, claviaturi; Fabio Pigna-telli, bas; Massimo Morante, chi-tar\; Maurizio Guarini, claviaturi;Agostino Marangolo, tobe. Primele`ncerc\ri, la `nceputul anilor 1970,erau timide pasti[e dup\ Yes, Gene-sis, Gentle Giant ori alte nume brita-nice umpl\toare de s\li. Nota perso-nal\, ob]inut\ f\r\ preten]ia de-a[oca mul]imile `nc\ ame]ite dup\marele party flower-power, a insti-gat auzul unui artist care se pre -g\tea s\ devin\ celebru: Dario Ar-gento. Omul avea deja o carier\ dejurnalist, scenarist ( ntre altele, aliconicului Once Upon A Time InThe West), regizor al câtorva filme[i filmule]e. Lucra la un soi de thril-ler care promitea doar `ncas\ri. Ti -tlul filmului: Profondo rosso (DeepRed). Compozitorul angajat s\ scriecoloana sonor\, Giorgio Gaslini, nu-me consacrat de partitura filmuluiNoaptea, n-a corespuns n\zuin]elorlui Argento. El a schi]at structurageneral\, iar membrii Goblin auprelu(cr)at notele [i le-au nregistratla un standard calitativ neobi[nuitde nalt pentru industria filmelor deserie B. Editat de Cinevox `n 1975,discul (cu coperta colorat\, evident,`n ro[u!) e socotit azi drept unul din-tre cele mai expresive pentru muzi-ca ultimului sfert al secolului XX.Temele, riffurile sau solourile facdeliciul cunosc\torilor [i savoareapetrecerilor ciudate. Nu exagerez,Goblin a dat form\ sonor\ senti-mentului de spaim\, f\r\ ca spaima`n sine s\ aib\ conota]ii diferite defrumuse]ea pur\. (Filmul, desigur, ealtceva!)

Concertul din Austin con]ine [ipiesele de rezisten]\ de-acum patrudecenii: „Mad Puppet“, „School atNight“ [i obsedanta „Profondo Ros-so“. „Macaronarii“ `[i ]in publicul(numeric pu]in) captiv `n siajul su-netelor, cu mult\ abilitate de muzi-cieni n\r\vi]i la rele...

Broderia ro[ie a groazei

Alina Cojocaru plângând `n urmainsultelor, al\turi de grupul de balerini[i prieteni aduna]i mar]i la ONB

© F

aceb

ook

Citindu-l, gândul mi-a fugit spreRoman teatral de Mihail Bulga-kov [i, mai aproape de noi, spreMatei Brunul de Lucian Dan Teo-dorovici, tustrele reflectând `ntimpi istorici diferi]i, `n modurispecifice [i `n grade diverse com-plicata lume a iluziei teatrale.

Romanul Iubirile de tip pantof.Iubirile de tip umbrel\ m-a cuce-rit de la primele lui pagini, iar ad-mira]ia pentru talentul [i capa-cit\]ile de a fantasma ale luiVi[niec augmenta pe m\sur\ ceavansam devorator `n cele circa500 de file dintre coperte. Structu-ra c\r]ii e fragmentar\, `nsumea -z\ secven]e aparent f\r\ leg\tur\`ntre ele, la care revii pentru aretr\i juisarea estetic\ ini]ial\;dar `n profunzime, fragmentelesunt legate impecabil prin fireaparent insesizabile, poate, pen-tru cititorul motivat de pura pl\ -cere intelectual\. Leg\turile suntputernice [i se reveleaz\ pe par-curs, dovedind o construc]ie f\r\fisur\, sus]inut\ de for]a unui ma-re autor. De teatru, de proz\, de li-ric\. Nu a[ fi scris despre Iubiri-le... dac\ `n parcursul volumuluinu ar fi fost vorba atât de des [iatât de mult despre teatru. MateiVi[niec e cunoscut `n `ntreaga lu-me mai ales prin numeroasele pie-se jucate `n aproape toate limbilep\mântului, `n orice caz, `n celemai importante! Romanul acestae `n fundamentele lui o art\ poe-tic\ a dramaturgului, din care noi,`mp\timi]ii genului, afl\m detaliireferitoare la sim]irea [i gândireasa teatral\ direct din locul `n care,filtrate prin literaturitate, prindcontur personajele [i ac]iunilescenice. Pe vremuri, dramaturgiiscriau prefe]e ori postfe]e, prolo-guri sau epiloguri n scopul limpe-zirii pozi]iei auctoriale. MateiVi[niec ne ofer\ acum, când a `m -plinit 60 de ani, acest sublim e[an-tion livresc n care strecoar\, prin-tre altele, referin]e despre ce anu-me l-a orientat spre arta teatral\,ne livreaz\ informa]ii relativ la

`nceputurile sale `ntr-ale scenei,ne `mp\rt\[e[te experien]ele Fes-tivalului de la Avignon, unde afost prezent f\r\ excep]ie un sfertde secol, ne spune punctul lui devedere n privin]a teatrului auten-tic, de câte feluri e publicul [i câte[i mai câte. ~n locul unui tratatpur teoretic, inevitabil arid [i carear fi fost complet nefiresc pentrufelul lui de-a comunica cu lumea,Matei Vi[niec ne seduce `nc\ odat\ printr-o ars poetica implicit\,poftindu-ne elegant, primitor `nlaboratorul s\u creativ. Unde se [ijoac\ pu]in cu mintea [i sufletulnostru, combinând rafinat, `n do-ze perfect echilibrate, realitate [ific]iune, dramatism [i comic, iro-nie [i autoironie.

Romanul `ncepe cu o fraz\ de -spre moarte [i cu rememorareaunui episod al copil\riei: `nmor-mântarea unui unchi trecut subit`n nefiin]\, `n floarea vârstei, `nsatul bunicilor din Bucovina, re-giune care – episodul e din anii ’60 –reu[ise s\ fereasc\ s\n\toaseletradi]ii arhaice de vigilen]a cen-zurii comuniste [i s\ le conserveprin practicare. Magnetismul des-crierii, [tiin]a detaliilor semnifi-cative, a nuan]elor [i a portre -tiz\rii, calitatea vizualit\]ii sunt`nsu[iri tipice scriiturii lui MateiVi[niec, iar ele fac din aceast\prim\ secven]\ cheia de lectur\ a`ntregului. Pentru c\, zice drama-turgul, fascina]ia pentru teatru,pentru ritualurile acestei arte toc-mai de acolo vin, din `ntâmplareatragic\ la care fusese martor di-rect [i care l-a legat pentru tot-deauna de ceremonialul spectacu-lar, de riturile pe care teatralita-tea le-a presupus `nc\ din zorii ei[i i-au asigurat rezisten]a de mile-nii `n preferin]ele publicului. Poa-te p\rea paradoxal, dar cu atâtmai interesant, faptul c\ un ro-man ([i) despre arta vie, care e ar-ta teatrului, este atât de conectatla elemente ale mor]ii. „De câteori `ncerc s\ identific sursele pa-siunii mele pentru ceremonii, ri-tualuri, spectacol uman [i teatru`n general, `mi vine `n minte `nmod automat moartea lui Mihai“,scrie Matei Vi[niec. De altfel, isto-ria universal\ a teatrului `nscriefrecvent revendic\ri de acest felale unor arti[ti ori teoreticieni, unexemplu ilustru fiind TadeuszKantor care chiar [i-a numit artacu acest apelativ, teatrul mor]ii.

Dou\ capitole din Iubirile...sunt consacrate definirii teatru-lui. Ele reprezint\, `ntr-un ames-tec de real [i fic]ional, p\rerile stu-den]ilor de la cursurile de actorie(din roman) sus]inute, la Conser-vatorul din Avignon, de Christop-he Kaplan de la Compagnie Pli Ur-gent – Lyon, pe unde Matei Vi[ -niec [i-a f\cut intrarea `n lumeateatral\ francez\. ~n personajulChristophe Kaplan, autorul unifi -c\ doi arti[ti care i-au f\cut posibildebutul scenic `n Hexagon, Chri-stian Auger [i Pascal Papini, pecare am avut ocazia [i eu s\-i cu-nosc personal. Defini]iile, cele 50de defini]ii ale teatrului – mi vines\ le transcriu pe toate aici, atâtasunt de cuprinz\toare [i de fru-moase! –, zic `n registru metaforicc\ „teatrul este o `nc\pere maref\r\ ferestre unde oamenii devinferestre“; c\ „teatrul este Beckettcare se uit\ la o pies\ de Cehov ca-re se uit\ la o pies\ de Shakespea-re care se uit\ la o pies\ de Euripi-de care `l recit\ pe Homer care seuit\ la cer cu ochii s\i orbi“; c\„teatrul este o cortin\ f\cut\ dinpleoape“; „a fi sau a nu fi, iat\ ceeste teatrul“ etc. ~ntre extremeleacestei dileme ontologice formula-te de Shakespeare, „a fi sau a nufi“, se plaseaz\ declarat [i `ncli-na]ia lui Matei Vi[inec spre artateatral\.

Istoria piesei Buzunarul cu pâi-ne, scris\ `n perioada navetei deprofesor `n România comunist\,elogiul f\cut Avignonului, Parisu-lui, R\d\u]iului, paginile rezerva-te micului dejun fran]uzesc, `n ca-re o rutin\ jurnalier\ [i elemente-le ei – cafeaua [i croissantul – suntpersonificate, ajung personaje aleunor contexte dramatice, iar cor-nul din foietaj devine protagonistde one-man show, analiza f\cut\publicului [i multe, multe alte as-pecte referitoare la lumea teatru-lui fac din Iubirile de tip pantof.Iubirile de tip umbrel\ un orga-non neobi[nuit.

Scriitura lui Matei Vi[niec areimportanta calitate a etaj\rii se-mantice, a stilisticii accesibile, acapacit\]ii de-a genera o cosmogo-nie din care rezult\ universulunui creator special. Iubirile... e unmanifest teatral ambalat `ntr-unroman care ne d\ruie[te o fertil\bucurie cultural\.


teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Cel mai nou roman al luiMatei Vi[niec, Iubirile detip pantof. Iubirile de tipumbrel\ (Editura CarteaRomâneasc\) ilustreaz\str\lucit direc]iilecreatoare pe care autorulromân de expresiefrancez\ [i-a construitopera: teatru, proz\,poezie.

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

Matei Vi[niec Ars poetica


8 » interviu

INTERVIU CU REGIZORUL BOBI PRICOP, NOMINALIZAT LA UNITER PENTRU PISICA VERDE

„Am vrut s\ oferim adolescen]ilorie[eni o experien]\ care s\ `i fac\s\ revin\ `n sala de teatru“

Interviu realizat de C\t\lin Hopulele

A]i resim]it vreodat\ pre-siunea de a face parte din„valul tinerilor regizori“ ca -re, de fiecare dat\ când suntinvoca]i, lumea spune c\ `[ipune speran]a `n ace[tia c\vor revigora actul teatral?

Niciodat\ nu m\ gândesc la aspec-tele acestea atunci când lucrez laun spectacol. Cu siguran]\ c\exist\ anumite a[tept\ri, dar nucred c\ ele produc `n mine vreuntip de presiune. Lucrurile decurgfiresc, `mi v\d de traseul meu [i`ncerc s\ fiu onest cu mine. Nu[tiu s\ definesc prin ce s-ar distin-ge acest „val“ al tinerilor regizori,nu [tiu dac\ exist\ o anumit\ ten-din]\. ~n orice caz, m\ bucur s\v\d spectacole f\cute de colegiimei de genera]ie care reu[esc s\se eviden]ieze `n peisajul teatral.

„Cred c\ teatrele artrebui s\-[i fac\ dinpublic un partener pecare s\-l seduc\“

Este teatrul clasic, mai pre-cis cel institu]ional, intrat`n tr-o matc\, `ntr-un [ablon,din care `i este greu s\ eva -deze?

Este pu]in mai delicat de generali-zat `n ace[ti termeni fenomenulteatral autohton, care este oricum`ntr-o continu\ schimbare. {i nucred c\ exist\ vreo dorin]\ a cuivade a r\mâne ancorat `n ceea ce a]inumit „[ablon“. A[ spune mai

curând c\ exist\ un fel de iner]ie,un anumit tip de spectacol „de ser-viciu“, dar care are totu[i publicullui. ~ns\ el, publicul, trebuie adus[i c\tre alte forme, mai pu]in co-mode, mai riscante. Publicul artrebui atras sistematic c\tre unconsum cultural diversificat.

Care ar fi lucrul de care areacesta (teatrul institu]ional)cel mai mare nevoie?

Iar\[i este greu de generalizat, dar`n teatrele `n care am lucrat `n ul-timul timp am `ntâlnit foarte pu -]in\ aten]ie real\ c\tre spectator.

Nu multe sunt teatrele care s\aib\ direc]ii repertoriale solide [inici strategii de marketing [i PRpe termen mediu [i lung. Cred c\teatrele ar trebui s\-[i fac\ din pu-blic un partener pe care s\-l se-duc\ [i asta nu se poate face doaroferindu-i ce credem noi c\ vrea.

A]i spus c\ textul lui EsteveSoler v-a ales. Vi s-a `ntâm-plat des? Aceasta este rela]iape care trebuie s\ o ave]i cuun text `nainte de a-l pune `nscen\?

Cred c\ m\ refeream la `ntreagatrilogie Contra…, care `ntr-adev\ra fost la momentul respectiv,acum câ]iva ani, foarte aproape dece c\utam la un text dramatic.Acum nu [tiu dac\ a[ mai rezonala fel. Cred c\ ]ine mult [i de con-text, de moment. Nu mi s-a `ntâm-plat s\ scot un spectacol pe un text`n care s\ nu cred. Trebuie s\ ameu `n primul rând o chimie cu tex-tul pe care `l aleg, pentru ca maiapoi s\-i molipsesc pe actori, cares\ transmit\ mai departe specta-torilor.

Cât de actuale trebuie s\ fietemele abordate de teatru?Fiindc\ se tot vorbe[te de ocontemporaneitate necesar\pieselor, `n sensul ancor\rii`n realitatea economic\, so-cial\ sau politic\.

Cred c\ aceast\ contemporaneita-te este valabil\ doar atunci cândea rezoneaz\ `n spectator. Uneorise produce o respingere din par-tea mea ca spectator atunci cândun spectacol „se dore[te“ a fi con-temporan `n sine. Exist\ anumiterealit\]i esen]iale, universale, ca-re nu se schimb\ fundamental, cidoar [i schimb\ forma. Sunt mul-te texte clasice care au un ecouacut `n spectator, precum [i piesecontemporane facile care vorbescf\r\ profunzime despre un pre-zent efemer.

Din colaborarea avut\ cu Teatrul pentru Copii[i Tineret Ia[i, regizorul Bobi Pricop a f\uritun spectacol cum nu s-a mai aflat pe sceneledin România. Pisica verde, cu tehnica sa desilent disco, l-a trimis pe acesta `n fa]ajura]ilor de la UNITER [i i-a adus onominalizare la categoria cea mai bun\ regie,`n prestigioasa competi]ie teatral\. ~ns\regizorul r\mâne cu picioarele pe p\mânt –de[i consider\ nominalizarea ca fiind una

onorific\, o certificare a muncii depuse, `nspecial pentru faptul c\ este prima oferit\când este luat `n calcul un spectacol pentruadolescen]i, spune c\ `[i va continua muncape care a depus-o [i pân\ acum, f\r\ a cre[tepresiunile din exterior sau interior asupra sa.~n vârst\ de 30 de ani, regizorul a pus `n scen\pân\ acum nou\ spectacole, la Bucure[ti,Craiova, Oradea [i Ia[i, `ns\ nu crede c\ exist\vreo a[teptare real\ ca valul existent al

tinerilor regizori s\ poat\ revigora `n vreunfel actul teatral. Bobi Pricop nu s-a distan]atcomplet nici de actorie, chiar dac\ la `nceputa p\rut c\ se `ndep\rteaz\ de aceasta,regizând chiar de cum a absolvit cursurile delicen]\ [i de masterat la Uniunea Na]ional\ de Art\ Teatral\ [i Cinematografic\ dinBucure[ti. „Sunt sigur c\ nu sunt un actornetalentat. Dar am descoperit un fel de`mplinire lucrând `n teatru ca regizor.“


interviu « 9

Comunicat de pres\ al Editurii Polirom

Un r\spuns laacuza]iile deputatuluiTraian DobrinescuAm aflat cu surprindere din comunicatul emis de Asocia]ia Edi-torilor din România [i preluat de mass media despre afirma]iilepublice ale deputatului Traian Dobrinescu privind adaosul co -mercial de 550% pe care Editura Polirom l-ar fi practicat `n cazulromanului s\u ap\rut la Cartea Româneasc\. Dincolo de eroareaarit metic\ elementar\ pe care Traian Dobrinescu o face, dorim s\preciz\m urm\toarele:

Traian Dobrinescu confund\ `n mod evident costul de tipar cupre]ul c\r]ii `n libr\rii. Eroarea e cu atât mai regretabil\ cu cât ede presupus c\ un membru al Comisiei de Cultur\ ar trebui s\aib\ cuno[tin]e minime cu privire la mecanismul form\riipre]ului produselor culturale [i la efectele pe care legile `n dome-niu le au asupra agen]ilor economici culturali.

~l inform\m pe domnul deputat c\ pre]ul c\r]ilor `n libr\rii in-clude TVA [i rabatul comercial – reprezentând cumulat cca 50% dinpre] –, precum [i costurile de editare (redactare, punere `n pagin\,design copert\, corectur\, tipar, distribu]ie, promovare, costuri in-directe [.a.m.d.). A acuza o editur\ c\ nu vinde cartea la pre] de tipare ca [i cum produc\torii agricoli ar fi acuza]i c\ pre]ul legumelor nsupermarket e de zece ori mai mare decât al unui r\sad.

~n ce prive[te romanul al c\rui autor e, dorim s\-l asigur\m peTraian Dobrinescu c\ editura nu a ob]inut profit, dimpotriv\, dinrapoartele primite din libr\rii rezult\ c\ dup\ dou\ luni de laapari]ie s-au vândut 146 de exemplare dintr-un tiraj de 1.000tip\rite. Este cunoscut faptul c\, mai ales `n cazul scriitorilorromâni – cu excep]ii notabile –, tirajul unei c\r]i nu se vinde `npropor]ie de 100%, `ncât sper\m c\ domnul deputat nu a luat `ncalculele sale exemplarele nevândute ca fiind tot o modalitateoneroas\ a editurii de a ob]ine profit.

~ntrucât afirma]ia men]ionat\ a fost f\cut\ cu referire la ini]ia-tiva legislativ\ privind timbrul cultural, ]inem s\ mai facemurm\toarele preciz\ri:

Traian Dobrinescu, ca [i al]i membri ai Comisiei de Cultur\din Camer\, sus]in\tori `nfoca]i ai proiectului legislativ, sunt [imembri ai unor uniuni de creatori, motiv pentru care se afl\ `ntr-un v\dit conflict de interese `n tentativa lor de a impuneprevederi legale `n folosul acelor uniuni.

Editorii [i presa au atras aten]ia `n repetate rânduri asupraconsecin]elor negative pe care proiectul de lege le va avea asupraactivit\]ii editoriale. Men]ion\m doar câteva:

– blocaje financiare cauzate de obligativitatea editurilor de apl\ti `n avans contravaloarea timbrului literar, chiar [i pentruexemplarele nevândute;

– cre[terea pre]urilor cu cca 7-8% pentru c\r]ile care azi cost\25 lei [i cu peste 10% pentru cele mai ieftine, adic\ anulareabenefi ciilor rezultate din reducerea TVA aplicat\ `ncepând cu lu-na ia nuarie 2016 (practic, prin efectele legii, sumele care anteriorse virau c\tre bugetul de stat sub form\ de TVA vor fi direc]ionatec\tre U.S.R.);

– editurile vor fi obligate s\ `[i reconsidere portofoliul, pub-licând cu prec\dere titluri care s\ nu intre sub inciden]a legii tim-brului literar, `ncât cei care vor avea de suferit vor fi nu doar citi-torii [i acele edituri care fac eforturi (inclusiv financiare) pentrupromovarea literaturii contemporane, ci [i scriitorii autohtoni.

~n consecin]\, Editura Polirom solicit\ legiuitorului [i dom-nului Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, s\ organizeze oanaliz\ cu to]i factorii implica]i a acestei propuneri legislative cucaracter unic `n UE, inclusiv `n ce prive[te valoarea timbruluiliterar (pentru care este propus\ o cre[tere medie de 2-3 ori), [i s\revad\ acele prevederi cu caracter tehnic menite a prejudiciagrav pia]a de carte din România, una dintre cele mai firave peplan european.

„Sunt sigur c\ nu suntun actor netalentat, dar am descoperit o `mplinire lucrând ca regizor“

Cât de importante sunt ex-perimentele introduse detea trele independente `nuniversul general al teatru-lui?

Experimentele se `ntâmpl\ [i `nteatrul institu]ionalizat, nu doar`n mediul independent. Am v\zutmulte spectacole inovatoare pro-duse `n teatre de stat. Cred c\ ti-pul de experiment pe care [i-l pro-pune echipa care lucreaz\ la unspectacol nu are cu adev\rat li-mit\ri estetice `n teatrele de stat,ci mai degrab\ limit\ri logistice`n teatrele nesubven]ionate.

Putem spune c\ viitorul tea -trului st\ `n aceste ini]iativeindependente sau ele trebuies\ conlucreze cu teatrul destat?

Ele conlucreaz\ deja. Nu cunoscmul]i arti[ti care s\ lucreze `nmod inten]ionat exclusiv `n tea-tre de stat, respectiv private.

De ce nu a]i continuat cu ac-toria? V-a `nsp\imântat [ipia]a care nu poate `nghi]inum\rul foarte mare de ac-tori care termin\ facultatea?

Nu a fost vorba de spaim\. Mi-amdorit s\ fac teatru, film, am termi-nat facultatea de actorie, darsim]eam c\ am nevoie de altceva.Poate c\ nu am avut nici r\bdare.Sunt sigur c\ nu sunt un actor ne-talentat. Dar am descoperit un felde `mplinire lucrând `n teatru caregizor, [i atunci am continuat pedrumul \sta. Nu am abandonatactoria, mi-a[ dori s\ joc, dar s\fac [i regie de film `n viitorulapropiat.

V-a]i temut vreodat\ de [u[e?

{u[aneaua implic\ un text facil [io citire/interpretare „la primamân\“, accentul fiind pus pe pro-fitul financiar. Publicul are nevo-ie cu siguran]\ [i de entertain-ment, [i de comedii u[oare. Pe mi-ne nu m\ intereseaz\ s\ lucrez `nmomentul acesta astfel de specta-cole. De obicei montez texte alesede mine, iar atunci când se `n -tâmpl\ ca ele s\ fie impuse (dec\tre direc]ia teatrului, secreta-riat literar etc.), le „adopt“ doardac\ simt c\ ele pot spune cevaputernic.

„Nu cred c\ o povesteputernic\, spus\ firesc,ar fi ceva care s\alunge spectatorii“

Ce se `ntâmpl\ cu un regizorcare nu mai face diferen]adintre teatrul irelevant [i celcare spune o poveste?

N-a[ [ti s\ definesc teatrul irele-vant. Irelevant pentru cine? Credc\ exist\ forme de spectacol non-narative care pot avea un impactputernic asupra spectatorilor. Dar,pentru mine, `n momentul \sta es-te foarte important\ povestea.

Exist\ [i aici riscul ca tea -trul s\ se `ndrepte mai multspre comercial decât sprecalitatea unei piese `nc\r -cate cu o poveste puternic\?

Dac\ printr-un spectacol comer-cial `n]elegem un spectacol acce-sibil publicului, nu cred c\ o po-veste puternic\, spus\ firesc, ar ficeva care s\ alunge spectatorii.Dimpotriv\.

Ce `nseamn\ pentru un regi-zor nominalizarea la unuldintre premiile UNITER? {i-au p\strat aceste premiigreu tatea de-a lungul anilor?

Premiile UNITER sunt singurelepremii din industria teatral\ dinRomânia. Ar fi absurd s\ le igno -r\m. Mai ales la `nceput de drum,ele vin ca o certificare. Ceea ce m\bucur\ cel mai mult la aceast\ no-minalizare este faptul c\ pentruprima dat\ `n istoria acestor pre-mii este luat `n considerare unspectacol pentru adolescen]i din -tr-un teatru pentru copii [i tineret.|sta cred c\ este marele câ[tig.

Pisica verde a fost foarteapreciat\, `n special la Ia[i.Cum s-a n\scut aceast\ pies\[i de ce crede]i c\ a avutacest succes?

Spectacolul s-a n\scut la invita]iaTeatrului „Luceaf\rul“, care mi-a

propus s\ montez un text pentruadolescen]i. ~mpreun\ cu echipateatrului [i scenografa Irina Mos-cu, am ncercat s\ ne apropiem depublicul pe care urma s\-l pri-mim n sala de spectacol. Am vruts\ le oferim o experien]\ senzo-rial\ imersiv\ care s\ le trezeasc\apetitul pentru teatru [i s\-i fac\s\ revin\. Sper c\ am reu[it.

Pe urmele Pisicii verzi

Bobi Pricop a acceptat invita]iaTeatrului „Luceaf\rul“ de a lucrala Pisica Verde anul trecut, spec-tacolul, destinat publicului depeste 14 ani, având premiera `ntimpul celei de-a opta edi]ii a Fes-tivalului Interna]ional de Teatrupentru Publicul Tân\r de la Ia[i.Dup\ un text de Elise Wilk, `n scenografia Irinei Moscu, piesavorbe[te, dup\ cum precizeaz\ n -su[i regizorul, despre lumi imagi-nare, adolescen]\, dragoste [i sin-gur\tate.

„Personajele imaginate de EliseWilk nu interac]ioneaz\ aproapedeloc, ci se adreseaz\ direct publi-cului, povestind propria versiunea aceluia[i eveniment. Provoca-rea pe care o adres\m publiculuitân\r este s\ urce pe scen\ al\turide actori `ntr-un club, la o petre-cere silent disco, unde vor afla po-vestea a [ase adolescen]i [i a uneiseri care le va schimba vie]ile“, adescris Bobi Pricop piesa, `n pre-zentarea acesteia.

Ineditul spectacolului este toc-mai faptul c\ acesta folose[te,pentru prima dat\ `n România,sistemul [i conceptul de silentdisco pentru punerea `n scen\. ~nmod concret, echipa din jurul pie-sei a recreat `n fa]a publicului unclub care, conform descrierii ofe-rite de Teatrul „Luceaf\rul“, „con -denseaz\ prin forme, linii [i cu-lori o `ntreag\ comunitate, cea `ncare tr\iesc [i trebuie s\ descope-re lumea adolescen]ii Dani, Bian-ca, Boogie, Robert, Roxana [iFlori“. ~n `ntregul s\u concept,spectatorii pot lua parte la actulteatral, fiecare persoan\ avândposibilitatea de a-[i alege locul `ncare st\, unde s\ se mute `n tim-pul spectacolului, ce anume s\priveasc\ [i ce s\ asculte. „Fieca-re spectator va primi, la intrarea`n acest spa]iu n care se afl\ foar-te aproape de actori, printre ei, ocasc\ audio prin intermediulc\reia va putea interveni `n pri-vin]a recept\rii“, mai este preci-zat `n descrierea piesei. Din dis-tribu]ia spectacolului fac parteactorii Drago[ Maftei, Ioana Cor-ba, Alex Iura[cu, George Coco[,Carmen Mihalache [i CameliaDilbea.


10 » carte

California româneasc\

Marius Mihe]

Libertatea `nsemna cândva –ast\zi mai pu]in – un ideal. Dese-ori unul utopic. Iar literatura`nlocuia libertatea imposibil\ cucartografierea memoriei. Cam a[afunc]iona, fire[te, banalizând pro -blema, `ntreaga produc]ie li terar\din comunism. Romanul punea ndiscu]ie nu doar construc]ia, cifelul `n care se administra memo-ria, `n intersti]iile c\reia se dispu-ta parabolic no]iu nea de libertate.Vartan Arachelian a `n]eles latimp c\ atelierul romanului `ntre-rupt de evenimentele din 1989 pre -tinde nuan]e amestecate. ~n pri -mul rând, modificarea a n semnataducerea la suprafa]\ a [opâr-lelor, p\strând totodat\ ambigui-tatea `n stare de alert\. Transfi -gur\rile istorice se reg\ sesc apoi`n substan]ialitatea erou lui cen-tral. Nu [tiu cum se numea ini]ialprotagonistul roma nului. Cert ec\, `n varianta final\, Valeriu Ti-mi[anu mprumut\, nici mai mult,nici mai pu]in, chiar numele decod aflat `n Do sarul de securitateal autorului (V. Timi[a na/Timi -[anu). Spirala isto riei absconse [icea a istoriei revelate se `ntre -p\trund la nivel bio grafic, func]io -nând contrapunctic.

Cu toate acestea, disputa iden-tit\]ilor suprapuse se volatilizea -z\ `ntr-o nara]iune ce cultiv\ al-teritatea aproape geometric. Ten-siunea rezultat\ cadreaz\ miezultare al romanului. Apoi, cum e dea[teptat, fresca recondi]ionat\capteaz\ tot mai ap\sat ecouri po-ematice. Aluzivul astfel liricizatse `ntâlne[te la tot pasul, contri -buind la atmosfera unei nostalgiiacaparatoare ce alunec\ sistema -tic `n irealit\]i.

Trama romanului urmeaz\ su -gestia biografist\, suprapunândborne geografice [i istorice dincare nu lipsesc reperele inter [i in-tratextuale cu C\l\torie la cap\tulnop]ii al lui Céline. Romanul in-sist\ pe o dubl\ revela]ie: primaamendeaz\ f\]\rnicia [i aparen -]ele sociale. Valeriu judec\ trecu-tul cu experien]a celui `nfrânt desistem. Nici activitatea jurnalis-tic\ nu-i spune altceva. Drept pentrucare, a doua revela]ie reconsider\participarea lui la investirea con-di]iei umane cu determin\ri ce ]inde durata interioar\. Decide, prinurmare, s\ scrie numai fic]iune,s\tul de pantomima libert\]ii.

Doar c\ travestiul scriitoricescnu poate croi o realitate cu totulimaginar\. Se ntoarce, de aceea, nConstan]a natal\, unde convie]uiesc

suceala, mitul [i fantasticul, toaterespirând un aer salubru, de via]\nou\. ~n plus, lumea de aici p\s -treaz\ intact sentimentul de scen\uman\, cu un du-te-vino de unfiresc ce numai `n fic]iune mai ede g\sit. Nic\ieri, a[adar, un locmai potrivit pentru a i se montadebutul `n drama tur gie. ~ns\ pre-miera se amân\, pentru c\ scenalumii devine – r\mâ ne, de fapt, ca`ntotdeauna – singura autentic\.Valeriu [tie c\ numai scenaprezint\ f\r\ urm\ de t\ gad\ li -bertatea [i adev\rul ei, indestruc-tibile.

~n a[teptarea unei premieri cenu mai are loc, spectacolul sederuleaz\ `n dou\ planuri, atentsincronizate de un regizor cupriz\ bun\ la manta realit\]ilor.Unul radiografiaz\ istoria „Micu-lui Paris“ al Constan]ei. ~n piesatrecutului defileaz\ colectivit\]ileumane care definesc prin excep -]iile lor epoca. Romanul trecutu-lui din La cap\tul nop]ii are `ncentru figura lui Ovidiu, simbol [iemblem\ geografic\, ce t\lm\ -ce[te `n bun\ m\sur\ psihologialocului. A[a zicând, f\r\ Ovidiunu exist\ nici Tomisul. Adev\rat„agent patologic“, poetul exilatarat\ cât de cârcota[ [i zelos eomul de aici [i cum scena dobro-gean\ se anim\ brusc odat\ ceagentul perturbator – care e poe -tul – emite semnale de Ars amato-ria, ars amandi.

Discursul devine fragmentar,preluând episoade istorice [i legen -dare care sunt redate, nu o dat\,cu instrumentele schi]ei [i repor-tajului. Semn c\ ziaristul de alt\ -dat\ nu se poate t\m\dui decâtprin memoriile dintr-un labirint`nc\ nedeslu[it. Relat\rile au `ncomun ideea c\ individul se des -parte `ntotdeauna de trecut zâm-bind. Chiar dac\ nu pare a[a, fau-na uman\ de la periferia Tomisului`nseamn\ genera]ii de complici -t\]i. {i de saltimbanci. A[a `ncât,istoria – devenit\ o scen\ gene -roas\ – ofer\ un spectacol din caregravitatea se vede expulzat\.

Cum n-ar fi de-ajuns de com-plex\, scena trecutului cap\t\ pro-por]ii cinematografice, naratoruloperând de la un punct [i `nprezentul ce se `ntinde, la rându-i,ca o scen\ când alternativ\, cândprelungit\ din scenariul ini]ial.~nso]it de prietenul tinere]ii (tur-cul Muzafer), Valeriu tr\ie[te

aventura unui `nceput dictat denoua sa via]\ artistic\, astfel`ncât, ne `ncredin]eaz\ naratorul,el era „fericit c\ noaptea care nce-pea urma unei seri fascinante, overitabil\ capodoper\ la care nu`ndr\znise s\ spere vreodat\“. ~nrealitatea inedit\ `n care plonj\mdeodat\ cu entuziasmul protago-nistului vom asista la interferen]edin ce `n ce mai izbitoare cuoglinzi din trecut ori cu altele, fan-tasmagorice. Muzafer conduce,asemeni unui maestru de cere-monii, schimbarea decorurilor,`nsufle]ind scenele cu atitudinearegizorului ce abdic\ la discre]iadin spatele cortinei [i se implic\ludic `n derularea ac]iunii. Drepte c\ magnetismul lui apare dese-ori irezistibil: pân\ [i cei doiciobani ardeleni, str\ini de psiho -logia dobrogean\, ajung s\ se -mene cu indivizii lui Beckett cea[teapt\ ca o ra]iune salvatoare s\le justifice realitatea `nstr\inat\.N-au cum s\ [tie c\ ora[ul `nc\func]ioneaz\ teatral, la modul or-ganic, [i c\ m\[tile dep\[esc bi-ografiile. Cititorul `mprumut\chiar inocen]a celor doi specta-tori, a celor din afar\, pân\ ce pri-cep c\ adev\rul exist\ numaipovestit altora – iat\ singura lege

a dest\inuirilor de la margineam\rii. De la `nceputul scenei.

Vartan Arachelian `nsceneaz\pe mai multe planuri, ca [i cum s-ar teme s\ nu demisioneze de lalogica ambiguit\]ii stratificate –atât de apreciat\ de scriitorii[aizeci[ti. El imagineaz\ un eroucaptiv `n memorii duale, decojitecu tâlcul cuprinderii unui adev\rintegral. ~i va imprima protago-nistului, printre multe altele, condi]ia de autor, narator, actor,regizor, personaj, cititor, toate de-busolând numai prezentul, unulr\pus de aparen]e. Din jocul lor seisc\ scenele trecutului, cu nelipsitesubterane freudiene, cu enig meerotice [i anecdotici tezau rizate lapropriu de cetatea Tomi sului lamarginea lumii. La cap\ tul nop ]ii.

Jocul [i farsa sfâr[itului – de-opotriv\ poematice [i parabolice –`nchid nara]iunile `n spectacolulcosmic al cutreier\rii istoriei.Cortina celor o mie [i una de nop]icade cu adev\rat peste „Californiaromâneasc\“ numai dac\ re]inemc\ apar]inem unui loc `n m\sura`n care l-am golit de taine.

Un roman despre tâlcul final:istoria care joac\ teatru.

Vartan Arachelian, La cap\tul nop]ii,colec]ia „Fiction LTD“, Editura Polirom, 2015

~ncheiat `ntr-o prim\ form\ la finele lui 1988, romanul La cap\tul nop]ii a preluat`ntre timp mare parte din balastul unei memorii asediate. A rezultat un text cu etaj\ri simbolice [i deschideri multiple, la dou\ capete ale istoriei.


actualitate « 11

Drumul egal al fiec\rei zile, de GabrielaAdame[teanu, publicat `n Spania

Drumul egal al fiec\rei zile a maifost tradus `n: francez\, la Galli-mard (2009), n traducerea lui Mari-ly Le Nir, cu titlul Vienne le jour(edi]ie nominalizat\ la premiul„Jean Monnet“ pentru literatur\european\); italian\, la EdituraCavallo di Ferro (2012), cu titlul Ver-ra il giorno, `n traducerea Ce-lestinei Fanella; german\, la Editu-ra Schöffling (2013), Der gleicheWeg an jedem Tag, traducere deGeorg Aescht; bulgar\, la EdituraBalkani (2005), Vse sa[ciat pat den

sleden, traducere de RoumianaStantcheva.

Drumul egal al fiec\rei zile (Car-tea Româneasc\, 1975; Editura Li -tera, 1992; Editura Institutului Cul-tural Român, 2005; Po li rom, 2008,2015) a primit premiul pentru debutal Uniunii Scriitorilor din România[i premiul Aca demiei Române(1976).

„~n camera familial\, ca [i `nace ea de c\min, Leti]ia se sufoc\mereu de via]a sa prea m\rginit\.Totu[i, chiar dac\ eroina are impre-sia c\ nu i se «`ntâmpl\ niciodat\ceva deosebit», esen]ialul este pe ca -le s\ se petreac\: din `ntreb\rile [isfâ[ierile sentimentale, din alege -rea `ntre indignare [i supunere,`ntre dez v\luire [i t\cere, un destinse construie[te sub ochii no[tri. Ga -briela Adame[teanu exceleaz\ `ndescrie rea intruziunii politicului nvia]a intim\. Ea reu[e[te s\ fac\sim ]ite, aproape fizic, promiscuitatea

sufocant\, nevoia vital\ de sin -gur\tate, cu accente care amintescuneori de Virginia Woolf, cea din Ocamer\ separat\. Drumul egal alfiec\rei zile este un frumos portretal femeii aflate `n pragul matu ri -t\]ii, asupra c\reia planeaz\ umbrama[in\riei totalitare.“ („Le Monde“)

„Cu o luciditate pe alocuri fe-roce, ns\ mereu temperat\ de sen-sibilitatea sa participativ\, au-toarea disec\ impulsurile, teme -rile, ambi]iile, sentimentele, ac]iu-nile unei femei autentice, pentru aschi]a, cu o precizie chirugical\ agândirii [i delicate]e a exprim\rii,portretul coerent, sincer [i literaral unui suflet pe care ar fi reductivs\-l numim doar «feminine» – pen-tru c\ Leti]ia Branea suntem noito]i, orice om care [i caut\ propriuldrum [i `[i dore[te cu `nc\p\ -]ânare s\ tr\iasc\ [i s\ iubeasc\,`n ciuda durerii [i fricii.“ („LaStampa“)

„Magistral compus, romanul nise `nf\]i[eaz\ ca un fel de tabloumonocrom. Subtilitatea priviriiautoarei, capacitatea ei de a facesim]it\ o ap\sare intim\ `l cru]\pe cititor de plictiseala pe care mo -notonia descris\ ar putea-o genera.

Dimpotriv\, prin for]a evocatoarepe care o atinge, Gabriela Ada-me[teanu face din Leti]ia maimult decât un personaj – un mit.Cel al opresiunii care nu-[i ros te[ -te numele, oriunde s-ar instala.“(„Le Matricule des Anges“)

Miercuri, 20 aprilie, de la ora12.00, `n Sala Umberto Eco a Fa -cult\]ii de Litere din cadrul Uni-versit\]ii Ovidius din Constan]a,va avea loc conferin]a pe tema„Fic]iune [i non-fic]iune `n abor-darea trecutului comunist: eficien - ]\ [i impact“, sus]inut\ de scrii -toarea Doina Jela. Evenimentuleste prilejuit de apari]ia recent\a romanului Villa Margareta,semnat de Doina Jela, publicat deEditura Polirom, n colec]ia „Fic-tion Ltd.“, disponibil [i `n edi]iedigital\.

Invita]i, al\turi de autoare,vor fi: prof. univ. dr. Angelo Mit-chievici, conf. univ. dr. L\cr\ -mioa ra Berechet [i conf. univ. dr.Alina Buzatu.

~n romanul Villa Margaretafic]iunea [i realitatea se con-topesc `ntr-o poveste emo]ionan -t\ [i tulbur\toare.

Când Doina Jela se hot\r\[tes\ scrie un „jurnal de l\sare lavatr\“, `n haosul [i agita]ia dinredac]ia editurii unde lucreaz\`[i face apari]ia Rafael, o vechecuno[tin]\ a ei, [i `i las\ un ma -nuscris misterios `n vederea pu -blic\rii. Din acest moment, pem\sur\ ce `l cite[te pentru a-iface un referat, paginile din jur-nalul ei se `mpletesc cu cele dinmanuscrisul lui Relu-Rafaelu, iarceea ce era ini]ial o obliga]ie, per-sonal\ [i de serviciu deopotriv\,devine o veritabil\ provocare pem\sur\ ce descoper\ c\ persona -jele sunt reale [i, mai mult, c\ lecunoa[te. Vlad Cernescu, Leti]ia,Ioana, Valeria [i Rafael sunt adu[ilaolalt\ de reparti]ia ca profesorila un liceu dintr-o comun\ de pemalul Dun\rii, nu cu mult timp`nainte de revolu]ie. Pove[tile lorse `ntretaie, leg\turi neb\nuiteies la iveal\, iar micile istorii per-sonale se prelungesc pân\ `nprezent [i compun istoria mare aultimului sfert de veac, având `n

centru Villa Margareta, un loc alpasiunii `nfl\c\rate, dar [i almarilor dezam\giri.

„21 decembrie 1989. ~n cance-laria unei [coli comunale dobro-gene se depun semn\turi pe o de-clara]ie de `nfierare a Timi[oa -rei. Un `ntârziat intr\ vijelios [ianun]\ c\derea lui Ceau[escu.Clip\ providen]ial\ pentru eroi -na romanului (voce naratoare,mereu sugrumat\ de o vin\ ne -deslu[it\): are [ansa de a tr\i dis-locarea istoriei [i, mai ales, no -rocul de a fi sc\pat de tic\loasaisc\litur\. (…) Povestea unor iu-biri imposibile [i a prieteniei din-tre dou\ femei cu voca]ia absolu-tului, rupt\ abrupt ca un euschizoid, se ]ese `n jurul celuic\utat odat\ cu revelarea meca -nismelor perverse ale suspiciu-nii, tr\d\rii [i dela]iunii ca modde existen]\. Villa Margaretaeste o carte despre idealism, ma -cularea lui [i drama ncerc\rii dea reg\ si credin]a `n rostul ade -v\rat al vie]ii”, sus]ine GabrielaOm\t.

Evenimentul este sprijinit deUniunea Scriitorilor din Româ-nia, Filiala Dobrogea.

Doina Jela conferen]iaz\la Constan]a

Romanul Drumul egal alfiec\rei zile, de GabrielaAdame[teanu, a ap\rut laXorki Ediciones (Spania),`n traducerea luiJoaquín Garrigós Bueno,cu titlul El mismo caminode todos los días.

– Fragment –

M-am n\scut minoritar [i, cu sigu-ran]\, voi muri minoritar. E ade -v\rat, n-am ales `n ce minoritate s\m\ nasc, n-am vrut eu s\ vin `nlumea asta `ntr-o familie de bapti[ti.E singurul lucru pe care nu l-am aleseu. ~n rest, celelalte minorit\]i `ncare am intrat au fost hot\rârea mea,luat\ `n cuno[tin]\ de cauz\. Eu amales s\ trec la cultul mozaic, eu amales s\ plec `n Israel (când am ajunsacolo nu am devenit majoritari, eram `n minoritatea converti ]ilor),eu am ales s\ m\ ntorc [i am ales s\fondez, al\turi de Jac, „S\r b\toareaCorturilor“, o biseric\ iu deo-cre[ -tin\. A[a voi sfâr[i, un minoritar `nminoritatea neoprotestan]ilor.

Dac\ vorbim de alegerile mele,mai e una. Trist\, desigur, mai alesacum, când a trecut destul timp ca s\am o perspectiv\ solid\: eu am aless\ intru `n minoritatea turn\torilorSecurit\]ii. Nu v\ a[tepta]i la lamen-ta]ii, n-o s\ spun c\ a fost o alegere re-gretabil\. Nu voi fonda tocmai euBiserica Regretarian\. Nu pot s\-mi`mpart via]a `n dou\ – o jum\tate s\o iubesc [i o jum\tate s\ o ur\sc. Nujudec eu asta. {i nici voi nu ar trebuis\ m\ judeca]i, voi, majoritarii careave]i `ntotdeauna dreptate.

S\ nu-mi spune]i c\ Dumnezeuiube[te numai adev\rul pur. Dac\ar fi a[a, nu s-ar mai justifica exis-ten]a omenirii, cel mai mare pro-duc\tor de minciun\ din universulcunoscut. Au existat mii, sute demii, milioane, poate, de minciunisalvatoare [i tot atâtea adev\ruricare au provocat tragedii, care auadus moartea. Ascunderea identi t\]ii

adev\rate a fost una dintre min ciu -nile salvatoare la care am apelat de-a lungul vie]ii. Iar adev\rul, celpe care-l cuno[tea „domnul inginerOproiu“, da, adev\rul ajuns `n ad-ministrarea lui a f\cut posibil\ [an-tajarea mea. Ca s\ v\ dau doar unexemplu la `ndemân\.

Dac\ nu a]i avut, m\car ntr-o pe-rioad\, experien]a de minoritar nuve]i `n]elege. {i dac\ nu `n]elege]i,nici nu ave]i de ce s\ m\ judeca]i.~ntotdeauna, oricât de neutri [i debinevoitori vor fi majoritarii, oricâtde toleran]i s-ar declara, nu vor uitaniciodat\ c\ e[ti minoritar. Chiardac\ nu `]i vor spune, vor l\sa `nvorbele lor, `n atitudinea lor, cevacare s\-]i aminteasc\ mereu cinee[ti. „E un om minunat, bine pre -g\tit, dar…“ {i chiar dac\ fraza nu erostit\ sau nu e terminat\, ea va spu -ne mereu: „ dar nu e la fel ca noi“.

Pentru c\ sunt fricos, am maispus asta, am ascuns mereu identi-tatea mea religioas\, f\r\ s\ mi separ\ c\ asta ar fi un p\cat. ~n vre-mea prigoanelor e bine s\ te ascunzi –a[a au f\cut [i primii cre[tini `n ca -tacombele Imperiului Roman, a[aam f\cut [i eu `n catacombele socie -t\]ii comuniste. N-am spus la ge -neral\, n-am spus la liceu ([i aici amun episod mai `ntunecat, de inte-grare n majoritate). La facultate iarn-am spus, de[i deja m\ botezasem,nu eram doar unul cu origini bap-tiste, eram eu `nsumi baptist.

{i nici când am devenit evreu nuam trâmbi]at noua mea identitate.Nu sunt un erou. Abia acum, cândlumea e mai deschis\, nu mai tr\im`n dictatur\, vorbesc despre „S\rb\ -toarea Corturilor“, spun cam ce e,ce propune nou, dar numai dac\ seaduce vorba despre credin]\. ~nc\nu am curaj s\ ies cu pieptul gol `nfa]a mitralierelor cu prejudec\]i. {i,din câte m\ cunosc, nici nu-l voiavea. Nu sunt eu \la, uita]i-m\.

Nu cred c\ e o mare la[itate, cimai degrab\ spirit de conservare.Pe care l-am v\zut la câ]iva dintrecei al\turi de care am tr\it. Nu la

to]i. Din p\cate, l-am v\zut [i la ma-ma mea. Era pe vremea marilor cozi, când te a[ezai [i abia apoi aflai„ce se d\“.

Ca s\ `ncerc un pic de teorie (nusunt tare la asta), de sociologie detejghea, coada era o mul]ime organi-zat\ spontan, n scopuri alimentare,cu autoreglare. Era mereu câte cine-va care organiza, care avea grij\ s\nu intre lumea `n fa]\. Nu vorbescde cozile regulate, romantice, cândlumea `[i l\sa sticlele de lapte `nplase [i se ducea acas\, st\tea sticlala coad\. Vorbesc de anii optzeci, demarile cozi, de [erpii mi[c\torialc\tui]i din zeci de oameni, muta]i`n spate, la u[ile din curte ale ali-mentarelor. {erpi ispiti]i [i apoi`mblânzi]i cu o pung\ de zah\r sauun litru de ulei ciugulite din mânavânz\toarelor de la Alimentara.

Acolo, la cozile care se tot rege -nerau, erau figuri pe care le `ntâl-neam mereu – ele erau via]a cozii,povestitori sau simpli p\zitori ai or-dinii. Un fel de unchi [i m\tu[i dedeparte, din marea familie a su -pravie]uirii alimentare.

Cred c\ nu era muritor care s\ fistat de dou\-trei ori la coad\ `nArad, `n anii aceia, [i s\ n-o fi nime -rit pe doamna Lolica, un vestigiu alunui trecut cultural falnic, dup\cum ea `ns\[i spunea mereu [imereu. Dac\ ai prins-o pe doamnaLolica la coad\, sigur i-ai sim]it par-fumul expresiv, care o nv\luia (une -ori `n mireasma pe care o r\spân-dea se strecurau [i note de nafta -lin\), [i ai auzit povestea ei de cân -t\rea]\ la Opera din Viena, curtat\de prin]i ai Europei. Era n\scut\ `nArad, dar aici nu se putea afirma pevremea aia – a mers la Viena, undea reu[it, numele ei de scen\ a fostLola Franz, are acas\ afi[e, dac\vrea cineva s\ o nso]easc\. Nu voianimeni, nici nu conta dac\ avea saunu avea afi[e. Povestirile ei se totroteau pe la cozi. Mie, b\iatul dincartier, neumblat prin lume, doam-na Lolica mi se p\rea ceva destul detulbur\tor, o femeie cu o ]inut\ foar -te dreapt\ [i gesturi ample, spunândpove[ti despre o lume `ndep\rtat\`n spa]iu [i timp. Venea la coad\`mbr\cat\ ca pentru premier\. Ca [icând s-ar fi oprit acolo din `ntâm-plare, pe când mergea la Oper\. Euo credeam, pove[tile ei mi se p\reauadev\rate. Tr\geam pe nas parfu -mul ei ca [i când a[ fi f\cut ceva in-terzis. Noi aveam doar parfum din\la `n form\ de ma[inu]\ Pobeda, o`n[el\ciune ieftin\, nu un parfum.Cucoana mirosea a altceva, miroseaa o lume inaccesibil\, `n capul meu.

Era mbr\cat\ cu palton cu gulerde blan\, avea o p\l\rie mare, cu unmic voal prins `n fa]\, am recunos-cut-o de departe. Când ne-am a[ezatla coad\ am avut norocul (credeameu) s\ fim chiar `n spatele ei. A a[ -teptat s\ se mai adune lume `n con-tinuare, apoi s-a `ntors cu spatele lasensul de `naintare al cozii [i a`nceput s\ ne spun\ c\, la ora asta,`n Viena e Târgul de Cr\ciun. La noiera una din cozile de Cr\ciun. Ma-ma fusese `n schimbul de noapte [im-a luat cu ea s\ vedem ce se d\ laAlimentara mare, din centru. Acolomereu se d\dea câte ceva – deh, erao favoare f\cut\ domnilor din cen-tru, de care ne bucuram [i noi, ceidin cartiere. M\ lua [i pe mine, s\putem cump\ra dublu, c\ci marfase d\dea [i pe num\r de persoane.

Da, deci, spunea doamna Lolica,la Viena era Târgul de Cr\ciun, ea[tia asta, ea a stat mai mul]i ani `nViena, a cântat la Oper\. O curtauprin]ii Europei. Dar ea, ca proasta,s-a `ndr\gostit de unul dintre ne -po]ii lui Neuman [i s-a `ntors `nArad. Au venit „\[tia“ [i au `nchisfrontierele. Nu au mai l\sat-o s\mearg\ acolo – mai avea de aduscâteva dulapuri cu haine, unele chiarrochii `n care a cântat pe scen\.Dac\ nu credem, putem merge cu eaacas\, nu st\ departe, s\ vedemafi[ele. Eu o credeam. Pe ceilal]i nu-iinteresa, probabil. Nu [tiu s\ fi merscineva s\ vad\ afi[ele.

Dup\ ce termina povestea debaz\, cu Opera din Viena, g\sea alteteme de discu]ie (de monolog, defapt), mai de actualitate. Depinde

cât de lung\ era coada. Acum eradestul de lung\, se d\deau bomboanede pom, bomboane „salon“, le zi -ceam noi. La un moment dat, nu[tiu de unde i-a venit, poate a `nce -put cineva din fa]\ o discu]ie petema asta, c\ s-a apucat s\ vorbeas -c\ despre „destr\b\la]ii de poc\i]i:care ar trebui interzi[i. C\ la ei `nbiserici se fac toate prostiile, tat\ cufiic\, fiu cu mam\, se amestec\“.

Eu am ro[it [i, n acela[i timp, amciulit urechile. Era ceva ce m\privea [i pe mine, c\ doar erampoc\i]i. Mama, când a auzit c\ doam-na nu mai termin\, m-a strâns lâng\ea [i mi-a pus mâinile pe urechi. Erao senza]ie pl\cut\, mâinile ei caldepe urechile mele reci. M\ a[teptams\ spun\ c\ nu e a[a la biseric\, laadunare, c\ nu se ntâmpl\ a[a ceva.Dar n-a spus nimic, mi-a acoperitdoar mie urechile. Doamna Lolicainsista cu povestea asta, brusc asim]it c\ s-a dezmor]it audien]a.

— Am avut eu o familie n vecini,fata lor a fugit de acas\ [i a venitmili]ia, a adus-o, dar ea nu a vrut s\mai stea cu p\rin]ii din cauza a ceeace se `ntâmpla acolo, la biseric\.Vecini cu mine, domnule, nu spundin auzite… Ar trebui interzi[i po -c\i ]ii \[tia, c\ ne stric\ tineretul.

M-am `nghesuit mai aproape demama – a[teptam, n mintea mea, s\o ia la `ntreb\ri pe doamna Lolica,s\-i spun\ c\ minte, s\-i povesteasc\ce se face, de fapt, la adunare. Dar eaera preocupat\ nu s\ o opreasc\ pepovestitoare, ci s\ nu aud eu ce zice.La[itate de mam\.


12 » avanpremier\

Ioan T. Morar –S\rb\toarea Corturilor„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din romanulS\rb\toarea Corturilor,de Ioan T. Morar, care va ap\rea `n curând `ncolec]ia „Fiction LTD“ la Editura Polirom.

CARTEA

~n România anilor 1980, mem-brii unui grup coral specializat`n cânt\ri biserice[ti caut\ s\scape din robia unor confesiunicare nu-i mul]umesc, `n `ncer-carea de a descoperi adev\ratacredin]\. Adopt\ ini]ial cultulbaptist, trec apoi la penticostali,

la adventi[ti, dup\ care se cir-cumcid, convertindu-se la iu-daism, ceea ce le ofer\ posibili-tatea de a emigra `n Israel, undefiecare se descurc\ `n fel [i chip.~ns\ Jac, Corneliu [i Beni, ceitrei conduc\tori ai grupului [iultimele lui r\m\[i]e, nu reu -[esc nici aici s\-[i g\seasc\ li-ni[tea sufleteasc\.

Am o idee bun\ de articol, areleg\tur\ cu vedete care [i-au datfalimentul, `n timp ce `[i afi[eaz\luxul la televizor. Este vineri [i,pentru c\ `mi place s\ fac lu-crurile din timp, m\ a[ez lâng\nepo]ica mea pe canapea [i vreaus\ m\ uit la unul-dou\ video-clipuri. Nepo]ica mea are alte gân-duri, cum ar fi s\ cânte ea n loc s\cânte domnii de la televizor.~nchid sonorul [i `ncerc s\ re-cunosc melodia, chestiune nu toc-mai simpl\ pentru c\, de felul ei,vorbe[te pe jum\tate `n român\ [ipe jum\tate `n englez\, dar `mipare c\ disting un „...eu... e[te...emnul“, repetat de dou\-trei ori.A[tept s\ m\ asigur c\ am auzit

bine. Cânt eu prima linie, „Eucred c\“, nepo]ica preia imediat [i`mi cânt\ refrenul pân\ la sfâr[it,iar apoi trebuie s\ facem asta decel pu]in 50 de ori, pentru c\, `ngeneral, orice activitate trebuierepetat\ de cel pu]in 50 de ori pân\s\ `[i mai piard\ din str\lucire.

Ok, au ajuns la nepo]ica mea

~n weekend `mi v\d de treburi.Sâmb\t\ [i duminic\ e frumos, iesla plimbare, ies `n parc, m\ `ntâl-nesc cu oameni. ~ncerc s\ port con-versa]ii normale, despre poli tic\,despre tenis, s\ i bârfesc pe to]i ceicare nu sunt de fa]\... cum se face.Discu]ia ajunge cumva la GrigoreLe[e [i Biserica Ortodox\. Asta mise pare fascinant: cum, n bula meainfim\, `n care refuz s\ m\ uit la[tiri, s\ re]in nume de vedete, depoliticieni sau de prezentatori TV,a reu[it s\ p\trund\ acest nume.Le[e. Spus de mai multe ori – Le[e,Le[e, Le[e – `[i pierde cumva dinmaterialitate. Devine un fel de`nl\n]uire de sunete aleatorii, nupot s\ `l mai conectez cu nici o dez-batere serioas\ de principii, nu pots\ m\ mai gândesc la impact socio-logic, filosofic.

Au ajuns [i `n bula mea

Este luni diminea]\ [i, spre deose-bire de fiecare luni diminea]\, num\ `ntreb ce mai fierbe prinRomânia. Luni diminea]\ [tiu cefierbe România, pentru c\ toat\lumea bolborose[te la 100 de gradedin weekend-ul precedent. Sunt nc\utare de un subiect mai bun,frunz\resc paginile de internet cugust, citesc ziarele bune, `mi con-sult pagina de Facebook. Dau doarpeste comunicate de pres\, pozi]ii,schimburi de e-mailuri scoase laiveal\ ca un al doilea episod de„Panama Papers“. {i multe, multep\reri.

Cred c\ [tiu toate p\rerile posi-bile, pro, contra, de la sociali[ti, dela capitali[ti, de la oameni ai bi -sericii, de la atei, de la adev\ra]iiurma[i ai dacilor, de la expa]i, dela lideri de opinie, de la oameni cucinci like-uri. M\ `ntreb dac\, `ncazul `n care am tr\i `n multiver-suri, adic\ acolo unde fiecareprobabilitate se poate `ndeplini,creând de fiecare dat\ un universnou cu noi consecin]e, este posibils\ existe vreo opinie pe care n-amauzit-o `n universul meu. Cred c\ nu.

Au ajuns peste tot

Mar]i diminea]\ `nc\ refuz s\abordez subiectul. Pulsul Româ -niei este undeva peste 150 de b\t\ipe minut, a[tept s\ se potoleasc\,pentru c\ nu poate continua a[a.Au mai fost momente asem\ -n\toare: situa]ia familiei din Nor -vegia, interzicerea fumatului `nspa]iile publice (sau, cum spunfum\torii, DISCRIMINAREA F|R|PRECEDENT a fum\torilor), mo-da g\le]ilor cu ghea]\ turnate `ncap, Iohannis, ascultarea tele-foanelor [i altele. {tiu c\ lucrurilenu mai pot continua a[a, a[tept s\

dispar\ [i s\ pot `n sfâr[it s\ `miscriu articolul.

Sunt aici, dar a[tept s\ plece

Este joi diminea]\ [i dac\ nu `mipredau textul mai repede, amprobleme la „Supliment“. Ieri s-aretras videoclipul de pe YouTube,ceea ce nu a f\cut decât s\ por -neasc\ `nc\ un val de opinii. Sepromite un „Va urma“, mai spec-taculos decât ce a fost pân\ acum.Urechile mele mi sunt ocupate cuzvonuri despre ce va fi. Bine, gata.Am s\ scriu despre asta.

Parc\ niciodat\ `n istoria recent\Parlamentul României nu a fost oinstitu]ie atât de eficient\. ~n altevremuri, legile dospeau [i anipân\ s\ ajung\ la votul din Plen.Numai c\ finalul de mandat `i vag\si pe ale[ii no[tri cu o cantitateserioas\ de saci urca]i `n c\ru]\.Oricine are practic vreun interes[i pe „lumea cealalt\“, adic\ `nafara forului legislativ – undesunt poate „ziari[ti profesioni[ti“,pensionari, scriitori, compozitori –,ac]ioneaz\ acum, repede, cât poa-te opinia public\ e mai atent\ laclipul trupei Taxi sau la ridicolulalegerilor locale din Bucure[ti de-cât la legile care urmeaz\ s\ fie tri-mise spre publicare n „MonitorulOficial“.

S\pt\mâna trecut\ am scris `nrubrica aceasta despre introduce-rea meseriei de jurnalist `n sfera

activit\]ilor de crea]ie pentru cadoar membrii Uniunii Ziari[tilorProfesioni[ti, asocia]ie de interespublic, s\ poat\ beneficia de o pen-sie suplimentar\ de 50%, aseme-nea tuturor arti[tilor `nscri[i `nuniunile de scriitori, arti[ti plas-tici, muzicieni [i muzicologi. O„repara]ie moral\“ adus\ printr-unamendament la Legea 8/2006.Re]eta? Binecunoscut\! Ini]iativ\la Senat, uitat\ `n sertare cât s\treac\ tacit, „fu[erit\“ `n Comisiela Camera Deputa]ilor, apoi tre-cut\ `n plen `ntr-o zi cu multe vo-turi de dat.

Cum spuneam, efervescen]a semanifest\ zilele acestea la cotemaxime `n Casa Poporului. Iar pefondul acestei veselii irespon -sabile, la Comisia de Cultur\ de laCamera Deputa]ilor a fost scoas\de la naftalin\ Legea Timbrului

Cultural, doar pu]in uitat\ anultrecut `n urma presiunii publice.Cum e greu de crezut c\ pân\ vaajunge `n plen pentru votul finalaceast\ lege va mai putea fi f\cut\ odezbatere de fond asupra motivelorpentru care ar trebui sau nu ca, depild\, Uniunea Scriitorilor din Ro -mânia (USR) s\ primeasc\ un leupentru c\r]ile comercializate `n li-br\rii, sus]in\ torii proiectului,par lamentari, dar [i scriitori, `[ivor vedea astfel visul cu ochii. Cuce impact asu pra pie]ei de carte dinRomânia, urmeaz\ a se stabili.Celor care au deschis televizoarelemai târziu, ar fi bine s\ le rea -mintim c\ prin intermediul acesteilegi „cu dedica]ie“ pentru USR ([ialte uniuni de crea]ie), volumelevor avea cam acela[i statut precumpachetele de ]ig\ri, `n sensul `ncare editorii vor fi obliga]i s\ aplicecâte un timbru fizic pe cotor, co -perta I, coperta IV – nici nu maiconteaz\ unde. De unde s\ iei tim-brele? P\i de la Uniune.

S\ zicem c\ o editur\ urmeaz\s\ publice un roman al unui autor

român contemporan. Estimeaz\un tiraj (ca orice estimare, sepoate dovedi ulterior gre[it\). Seduce apoi cu plasa (sau „rafia“) laUniune ca s\ cumpere timbre pen-tru toate exemplarele pe careurmeaz\ a le tip\ri. De exemplu,1.000. ~nainte de a difuza cartea,aceasta trebuie s\ fie `nnobilat\cu timbrul. Consta]i dup\ un timpc\ ai vândut doar 300 de c\r]i dincele 1.000 – din nenum\rate mo-tive. Se `ntâmpl\. {i realizezi c\nici nu vei vinde mai mult de-atât,oricât ai mai l\sa cartea `nlibr\rii. ~]i asumi ca editor pier de -rea, ai dat banii `n avans pe toat\mia de timbre, Uniunea [i-a`ncasat taxa. ~ntr-o situa]ie n careautorul e sup\rat pentru c\ pri -me[te drepturile de autor doar pecele 300 de buc\]i comercializate(pentru c\ atât a decis pia]a c\poate „`nghi]i“ din opera sa), edi-tura se vede p\gubit\ pentru c\ asuportat costul a 1.000 de exem-plare – tipar, plus ceea ce numimgeneric „regii“ (ap\, curent, salarii,impozite c\tre stat, chirie etc.

etc.), Uniunea e mul]umit\, fiindsingura care a câ[tigat cuadev\rat ceva. S\ ierta]i, v\ rog,simplificarea la extrem, oricumini]iatorii legii n-ar `n]elege nicia[a – pentru domniile lor, edi-turile sunt „evazioniste“, „hoa]e“[.a.m.d.

Cine pierde pân\ la urm\ celmai tare? Nu cumva tocmai au-torul pe care USR sus]ine c\ l pro-tejeaz\? Editurile serioase vorscoate tot mai pu]ine titluri „larisc“, ceea ce va `nsemna c\ totmai pu]ini autori (debutan]i saunu) `[i vor vedea c\r]ile tip\rite [idifuzate. Pentru c\ efectul va fiacesta: un domn scriitor (poatechiar [i parlamentar) se va ducede acum la un centru de copieredin cartier, cu timbrele deja cum -p\rate de la Uniune, le va lipi pefiecare exemplar [i apoi va mergecu volumele acas\, `n saco[\. Elpoate s\ dea cadou toate exem-plarele neamurilor [i prietenilor.Bine c\ a apucat m\car s\ pl\ -teasc\ timbrul la Uniune!


opinii « 13

{i textele mici De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Timbrul literar se `ntoarce. Preg\ti]i lipiciul!

Este luni diminea]\ [i, spredeosebire de fiecare lunidiminea]\, nu m\ `ntreb cemai fierbe prin România.Luni diminea]\ [tiu cefierbe România, pentru c\toat\ lumea bolborose[tela 100 de grade dinweekend-ul pre cedent.~ncerc s\ ignor situa]ia [is\ `mi v\d de articol.

Idei pe contrasensGeorge Onofrei

„Privirea t\cut\ a unui portretcare se uit\ la tine peste um\rullui David Cameron sau VladimirPutin este, deseori, mult mai`nc\rcat\ de mesaje [i mult maideliberat orchestrat\ decât s-arcrede. Deseori, aceste mesaje sub-tile pot fi u[or de decodificat.“

BBC Culture d\ ca exemplu oimagine cu pre[edintele FrançoisHollande, la Luvru, de la `nce -putul acestui an. ~n spatele lui

Hollande se afl\ dou\ portrete deRembrandt, achizi]ionate de Lu-vru `n parteneriat cu Rijksmuse-um din Amsterdam, dup\ ce aces-te capodopere au stat, vreme de130 de ani, `ntr-o colec]ie privat\.Astfel, spune autoarea articolului,Hollande a transmis o imagine de-spre sine `n rol de campion al cul-turii pentru public `mpotriva acu-mul\rii artei de c\tre boga]i.

~n ianuarie 2016, AngelaMerkel s-a fotografiat `n fa]a ta -bloului Fete pe câmp, realizat defeti]a de 8 ani Nelly Toll `n 1943,`ntr-un ghetou din Polonia, tablouexpus `n Germania `n acest an, `ncadrul celei mai mari expozi]ii deart\ a Holocaustului din afaraPoloniei. Imaginea lui Merkel`mpreun\ cu Nelly Toll, ast\zi `nvârst\ de 80 de ani, avea [i eamenirea de a transmite un mesajpa[nic `ntr-o perioad\ `n careideile antisemite `ncep s\ prind\teren `n Europa.

~n ceea ce prive[te recenta vi -zit\, extrem de controversat\, alui Barack Obama `n Cuba, ceicare se ocup\ de imaginea pre[e -dintelui american „au dus totul laun alt nivel“, spune BBC.

Printre alte momente (mai dis-cutabile) ale itinerariului pre[e -dintelui american se num\r\ [i`ntâlnirea lui Obama cu un grupde diziden]i care se tem c\ acestmic dezghe] `ntre rela]iile dintreCasa Alb\ [i Havana se va traduceprintr-o sc\dere a presiunilor pu -se pe pre[edintele Raúl Castro cupri vire la respectarea regulilor de-mocratice.

Obama s-a fotografiat al\turide diziden]ii respectivi având cafundal tabloul My new friend alartistului contemporan MichelMirabal, care reprezint\, `ntr-oform\ stilizat\, drapelurile ameri-can [i cubanez, pe un fond gri.„Un simbol subliminal menit s\evoce, pe de o parte, eforturilecelor opresa]i de guvernul cuba -nez [i, pe de alt\ parte, hot\rârealui Obama de a opri sanc]iunile laadresa Cubei“, precizeaz\ BBC.

„Dar Obama a devenit un ade -v\rat curator foarte talentat cândvine vorba s\ `[i coregrafiezeapari]iile publice“, scrie autoareaarticolului. Pe 25 februarie 2016,pre[edintele a ]inut o conferin]\de pres\ pentru a reafirma hot\ -rârea lui de a `nchide `nchisoarea

Guantanamo Bay, una dintre ma -rile promisiuni ale campaniei sale,neonorat\ pân\ acum.

Pentru aceast\ ocazie (foto),Obama, acuzat de sl\biciune dec\tre adep]ii acestei m\suri, a aless\ apar\ având n spate un portretecvestru al pre[edintelui TeddyRoosevelt surprins `ntr-un mo-ment din 1898, când a condus ocampanie victorioas\ `mpotriva„st\pânilor spanioli ai Cubei“.„Plasându-se al\turi de portretulacestui lider, Obama a sperat s\se scalde n testosteronul reflectatde cel mai macho pre[edinte ame -rican“, scrie BBC.

Articolul speculeaz\, de aseme -nea, c\ aceast\ rela]ie `ntre politi-cile preziden]iale [i arta plastic\va suferi curând o schimbare, in-diferent cine va câ[tiga cursa pen-tru Casa Alb\.

De exemplu, dac\ Hillary Clin-ton va ajunge pre[edinte, va scoa teportretul so]ului ei care este expus`n prezent la National PortraitGallery de la Smithsonian Institute?

Dac\, dimpotriv\, câ[tig\ Don-ald Trump, atunci pl\nuitul luizid de 1.600 km care s\ separe SUAde Mexic ar putea deveni, odat\ridicat, visul oric\rui artist spe-cializat `n graffiti!


14 » interna]ional

„Uita]i ce declar\ lideriipolitici. Dac\ vre]i cuadev\rat s\ afla]i ce au `nminte, privi]i cu aten]ietablourile expuse `nspatele lor `n timpulconferin]elor de pres\,sau la summituri, sauatunci când se opresc, cu o spontaneitate doaraparent\, pe coridoare,pentru a r\spunde`ntreb\rilor unuireporter“, spune KellyGrovier `ntr-un materialBBC Culture.

Art\ [i politic\: cum se folosescliderii de tablouri

Suplimentul lui Jup Micul Darth Vader s-a pr\bu[it `n partea `ntunecat\La sfâr[itul anilor ’90, micul actorJake Lloyd ap\rea `n filme la Hol-lywood al\turi de Arnold Schwar -zenegger `n Jingle All the Way [i,mai ales, `l juca pe copilul care ur-ma s\ devin\ Darth Vader `nR\zboiul stelelor: Amenin]areafantomei.

Ast\zi, Jake Lloyd, pe numelelui real Jake Broadbent, a ajuns nzona crepuscular\, presa anun -]ând, `n ultimele zile, cum fosta ve det\ a fost transferat\ din peni-tenciar la o institu]ie psihiatric\.

Dup\ celebritatea mondial\adu s\ de R\zboiul stelelor, JakeLloyd, la fel ca al]i mul]i copiivedet\, a disp\rut de pe firma-mentul Hollywood-ului.

Anul trecut, el a revenit `naten ]ia publicului dup\ ce a fostarestat pentru c\ a condus n starede ebrietate [i pentru c\ s-a opusarest\rii. Ast\zi, la vârsta de 28 deani, un judec\tor a decis c\ Lloyd,

diagnosticat cu schizofrenie, nutrebuie pedepsit, ci ajutat, fiindtransferat `ntr-un azil.

Lloyd a m\rturisit c\ succesulnu a fost pentru el o partid\ depl\cere. ~ntr-un interviu din 2012,povestea cum „cei lal]i copii eraufoarte r\i cu mine. Via]a mea la[coal\ era un ade v\rat infern“.

Dar Lloyd nu este decât unul din-tre actorii care au pl\tit scump o

celebritate precoce. De exemplu, Ed-ward Furlong, vedeta din Termina-tor 2, a trecut [i el prin seria droguri-alcool-spital psihiatric. Drew Barry-more, lansat\ de E.T., a descoperitalcoolul la 9 ani [i cocaina la 12, dar,din fericire, a reu[it s\ `[i revin\.Corey Feldman, din The Goonies, aajuns [i el dependent de droguri, lafel ca Macaulay Culkin, celebru pen-tru seria Singur acas\.


interna]ional « 15

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Andra Petrariu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, George Onofrei

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Codru] Constanti-nescu, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga

Teatru: Olti]a C`ntec

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup)

Grafic\:

Ion Barbu

Actualitate: R. Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 30,25 lei pentru 3 luni; 60,5 lei pentru 6 luni; 121 lei pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

~ntr-un interviu acordat postuluide radio australian ABC, editorulNigel Newton a dezv\luit faptulc\, `n 2005, a fost contactat de ser-viciile de informa]ii britanice cuprivire la o posibil\ „scurgere“pe internet a ultimei c\r]i sem-nate de J.K. Rowling, carte carenu fusese lansat\ `nc\ oficial.

~n 2005, milioane de fani din`ntreaga lume a[teptau cu sufle-tul la gur\ apari]ia celui de-al[aselea volum din serie, HarryPotter [i Prin]ul Semipur, cu atâtmai mult cu cât J.K. Rowlinganun]ase c\, `n carte, unul dintrepersonajele principale va muri.~n aceast\ perioad\, Nigel Newton,fondatorul Editurii Bloomsbury,cea care public\ toate c\r ]ile cuHarry Potter, a fost contactat deGCHQ (Government Com mu ni -cations Headquarters), fiind in-format de c\tre agen]i de exis-ten]a, `n mediul online, a c\r]iilui Rowling. Problema a fost re-pede l\murit\, dup\ ce Newton acerut agen]ilor s\ citeasc\ edi-torului c\r]ii, la telefon, o pagin\din ma nuscris, determinându-seastfel c\ exemplarul care circulape internet era un fals.

GCHQ, al c\rei sediu se afl\ `nCheltenham, Gloucestershire, esteo agen]ie de informa]ii a c\reisarcin\ este aceea de a monito -riza comunica]iile electronicepentru a preveni actele teroriste[i activitatea crimei organizate.

La cererea ziari[tilor de a co-menta pe acest subiect, purt\ to -rul de cuvânt al GCHQ a declaratpentru „The Sunday Times“:„Noi nu coment\m felul `n carelupt\m mpotriva magiei negre!“.

Pe m\sur\ ce c\r]ile cu HarryPotter au devenit un fenomenmondial, lansarea fiec\rui volums-a transformat `ntr-un adev\rateveniment, editorul fiind silit s\

ia m\suri de securitate sporitepentru a preveni furtul „de infor-ma]ii“ `naintea lans\rii.

Dup\ episodul cu GCHQ, Edi-tura Bloomsbury a angajat firmede securitate [i câini care s\ pa-truleze continuu tipografia undeera tip\rit\ cartea, muncitorii ti-pografi primind prime speciale.Newton a dezv\luit faptul c\ apl\tit personal 5.000 de lire ster-line unui reporter de la un ta -bloid pentru ca acesta s\ renun]es\ mai `ncerce s\ fure cartea dintipografie [i c\ J.K. Rowling l-aaten]ionat c\ mul]i vin [i cotro -b\ie `n gunoiul ei, `n c\utarea defoi de manuscris aruncate.

Când serviciile secreteprotejau secretele lui Harry PotterO poveste interesant\care implic\ agen]i aiguvernului britanic [i pe micul vr\jitor de laHogwarts a fostdezv\luit\ `n aceast\s\pt\mân\.

Anglia declar\r\zboi pentru inelulIoanei d’ArcEnglezii au ce au cuPhili ppe de Villiers,fondatorul unui parctematic istoric dinFran]a, numit Puydu Fou.

Villiers a devenitun vi llain `n ochiienglezilor, dup\ ce acump\rat pentru osum\ foarte fru-moas\, la o licita]ie`n Londra, inelulIoanei d’Arc, eroinana]io nal\ francez\. Imediat dup\, Villiers a adus pre]ioasa relicv\,victorios, `n Fran]a. Englezii s-au enervat [i au cerut inelul `napoi,pe motiv c\ o relicv\ istoric\ nu poate fi scoas\ din ]ar\ f\r\ auto -riza]ie special\. „Inelul e `n Fran]a [i aici va r\mâne!“, afirma Villiers, provocator, la sfâr[itul lui martie.

Casa de licita]ii newyorkez\ Bon-hams a scos la vânzare manu-scrisul romanului Doctor Jivago,adnotat chiar de autorul s\u,Boris Pasternak. Un manuscriscare a fost vândut pentru suma de77.500 de dolari.

Este manuscrisul pe care Pas -ternak, dup\ ce romanului i-a fostrefuzat\ apari]ia `n Uniunea Sovi-etic\, l-a trimis pe ascuns n Italia,unde a fost publicat, `n 1957, de

c\tre editorul Giangiacomo Fel-trinelli. Manuscrisul mai con]ine[i un poem scris de Pasternakmuzei sale, Olga Ivinskaia.

~n 1958, romanul i-a adus luiPasternak premiul Nobel pentruliteratur\, premiu pe care autorull-a refuzat la presiuna autori -t\]ilor sovietice. Doctor Jivago afost publicat `n Rusia abia `n 1985,cu aprobare de la Mihail Gorba-ciov.

~nc\ din februarie, de când postulCBS a anun]at c\ se lucreaz\ laun nou serial Star Trek ce va ficreat [i dirijat de Bryan Fuller(autorul seriei Hannibal), fanii s-au `ntrebat cum va fi aceast\nou\ serie. „Epicstream“ anun]\c\ noul Star Trek va fi, de fapt, oserie de tip American Horror Sto-ry sau True Detective, cu câte o

singur\ poveste de mai multeepisoade, ce va dura câte un `n -treg sezon. Ac]iunea fiec\rui se-zon se va desf\[ura `n momentediferite din cronologia Star Trek.Primul sezon va fi astfel plasatundeva `ntre ac]iunea filmuluiThe Undiscovered Coun try [i`nainte de ac]iunea seriei Gene -ra]ia urm\toare.

De asemenea, potrivit „Epic-stream“, noul univers Star Trek,conceput de ultimele filme ale luiJ.J. Abrams, nu va fi luat `n con-siderare de c\tre produc\tori.

Un Pasternak cam scump

Noul serial Star Trek —ce va fi, de fapt

— |[tia spuneau c\ servesc ciorb\,dar v\d c\ o dau ca pe rachiu. Iauite, zici c\ am cerut cincizeci demililitri.

— Da, fato, dar eu i spun. S\ mordac\ nu i spun.

— Ei, las\, ce s\ mai spui deacum, asta e. M\car e bun\. Norocde ardeiul iute.

— O, da, cic\ face bine la stomac.— Hi, hi, dar face bine [i lu’ Pe -

tric\, pentru aia mic\.— Ha, ha, haaaaa!

— Taci, tu, c\ te aude lumea!— Da, da, tac. Unde-i Petric\?

Unde-i, tu?— Uite-l, la masa din dreapta.— Aha. Petric\\\, ia cu ardei

iute, mam\! Ha, ha, haaa! Pentru aiamic\.

— Taci, fato, nu-]i f\ b\rbatul derâs.

— Ei, las\, glumim [i noi. Ce, l-am pus eu s\ stea acolo? Dac\ eralâng\ mine, nu strigam.

— Eh, mai vorbe[te [i el culumea, nu s-au v\zut de mult.

— Auzi, da’ tu ]i-ai f\cut ceva lap\r? C\ parc\…

— Da, l-am vopsit [i l-am ondulat.~]i place?

— Parc\ e ars, a[a…

— Cum s\ fie ars? Uit\-te mai deaproape. Stai, nu-]i b\ga degetele, c\parc\ m\ cau]i de p\duchi.

— Mda, e ars.— B\i, tu e[ti tâmpit\? Ieri l-am

f\cut, cu o gr\mad\ de produse dehidratare.

— Auzi, tu nu m\ faci pe minetâmpit\. Tâmpit\ poate c\ estecoafeza ta, da?

— Da’ de unde [tii tu cum estecoafeza? Oricum, e mai bun\ decâtcurva aia de Tatiana. Tu dac\ aiprobleme personale, nu te r\zbunape oameni, da?

— Ce problem\ am, f\? — P\i nu [tiu, ce [tiu eu? De obi-

cei, când femeia este isteric\ a[a, ede la coco[.

— Adic\ tu vrei s\ spui c\ Pe -tric\ al meu e beteag, sau ce? Crezitu c\ nu mai poate? De unde [tiitu, l-ai `ncercat? Zi-mi, l-ai `ncer-cat? Petric\\\\, ia vino `ncoa’!

Te-ai t\v\lit cu proasta asta?— Ei, Doamne iart\-m\, ptiu!

Cum po]i s\ spui a[a ceva?— Adic\ ce, Petric\ nu e un

b\rbat prezentabil? Sau chiar crezic\ o are mic\! Ha, ha, haaa! Pe -tric\\\, ia d\-]i tu pantalonii jos, c\vrea asta s\ se uite.

— Stai cuminte, omule, nu vreaus\ v\d nimic.

— Ba da, s\ vad\ toat\ lumea deaici ce b\rbat am! Jos pantalonii,am zis! Ha, ha, haaa!

— Gata, nebuno, c\ se uit\ lumeala noi.

— Cui nu-i convine, s\ m\ pupe`n dos! A]i auzit cu to]ii, da? {i s\vin\ naibii sarmalele alea!

— Uite c\ vin, deja se serve[te lamasa vecin\.

— Pff, dar ce mici sunt. {i nici nuv\d smântân\.

— E post, nu e voie.— Ihaaa! Dac\ [tiam, nici nu mai

veneam. Mergeam la un gr\tar, c\uite ce zi frumoas\ este. Petric\\,m\ duci la gr\tar? Vreau s\ te v\dcum transpiri la foc, ha, ha, haaa!

— Fato, taci, c\ uite, s-a ridicatp\rintele.

— Dumnezeu s\ o ierte, s\ tr\i]is\ o pomeni]i.

— Auzi, Petric\\\\, ntreab\-l pepop\ dac\ nu are drum spre PoduRo[!


16 » fast food

Asta se `ntâmpla `n 1988, iarMichael „Eddie“ Edwards a de-venit atunci o vedet\, felul cuceri-tor `n care se bucura c\ a aterizat`n picioare [i c\ a b\tut un recordpentru Marea Britanie punând `numbr\ faptul c\ s-a clasat pe ul-timul loc [i la 70, [i la 90 de metri.(Edwards a fost primul britanicparticipant la Olimpiad\ laaceast\ prob\.) E reconfortant s\vezi c\ un om mediocru poate s\dea lovitura dac\ are doar sufi-cient\ ambi]ie. Dar nu vreau s\sune r\u. Din film nu se `n]elegec\ Michael „Eddie“ Edwards eramediocru, ci c\ nu practica s\ri -turile din copil\rie, antrenamen-tul lui fiind mult prea scurt pen-tru a avea performan]e. ~n modcurios, afl\m la sfâr[it c\ `mpre-un\ cu antrenorul s\u, Bronson

Peary, Eddie s-a preg\tit pentrucalific\rile la Olimpiada de iarn\din 1992. Nu ni se mai spune [i cuce rezultat.

Dar se termin\ filmul [i, dup\ce ai stat cu inima strâns\, ail\crimat [i te-ai bucurat odat\ cueroul, ajungi acas\ [i stai de vorb\cu cea mai bun\ prieten\ a ta,Wikipedia. Iar `n]eleapta Wikipe -dia te aduce rapid cu picioarele pep\mânt: nu doar c\ BronsonPeary (Hugh Jackman) e un per-sonaj imaginar (deci rela]ia dintrecei doi, pe care se construie[te defapt filmul, e fic]iune), dar Ed-wards nu s-a mai calificat laOlimpiad\ nici `n ’92, nici `n ’96

sau ’98. Dup\ isprava din 1988,Comitetul Interna]ional Olimpic,deranjat c\ orice neavenit seputea strecura, a `n\sprit condi -]iile de calificare la Olimpiad\,t\ind pentru totdeauna aripileVulturului. De atunci ncoace, Ed-die the Eagle a devenit o persona -litate public\, ap\rând pe miculecran [i `n reclame, tr\gând melo-dramatic de cele 15 minute de glo-rie. Filmul imortalizeaz\ astfel celmai glorios moment al vie]ii aces-tui personaj extraordinar, fiind pebun\ dreptate comparat `n MareaBritanie [i cu Billy Elliott, [i cuThe Full Monty (pentru c\ are [iumor). E drept, protagonistul

Taron Egerton se str\duie[te cammult s\ semene cu originalul,`mpingându-[i b\rbia `nainte [i`ngustând proste[te ochii n spateleochelarilor, dar chestiile astea leier]i când, la final, te treze[ti em-patizând cu toat\ lumea [i, bândsiropul inspira]ional pân\ la fund,consta]i c\ nu e gre]os. Plus c\ nute po]i hot\r` pe cine s\ iei acas\,pe Hugh Jackman sau pe Christo-pher Walken.

Cloverfield 10

A doua parte a francizei Clover-field, lansat\ `n 2008, e unul dintrecele mai reu[ite filme de genv\zute la cinema n ultima vreme,

de[i e de fapt un amestec de ge -nuri: horror, SF, thriller psiholo -gic. Regizorul debutant Dan Tra-chtenberg, produc\torul J.J.Abrams [i cei trei scenari[ti, din-tre care unul fiind Damien Cha -zelle (autorul lui Whiplash), de -p\[esc cu siguran]\ limit\rile [iriscurile impuse de folosirea timpde aproape 90 de minute a doartrei personaje (al patrulea aparefoarte rar) `ntr-un spa]iu `nchis.Povestea tinerei r\pite dup\ unaccident de ma[in\ [i sechestrate`ntr-un bunc\r de un b\rbat care-ispune c\ afar\ are loc un atacplanetar [i c\ atmosfera e toxic\ eun exerci]iu de virtuozitate stilis-tic\. Spectatorul `n]elege odat\ cueroina ce se `ntâmpl\, pentru a fiderutat odat\ tot cu ea de diverse-le deturn\ri de situa]ie, filmultransformându-se pe negânditedin horror `n dram\ psihologic\,thriller ori SF. Trebuie ca filmuls\ se termine cu totul ca s\ fii si -gur c\ ultima variant\ e cea bun\ –atât de bine e condus. Iar finalulface to]i banii – [i din punct devedere dramaturgic, dar mai alesvizual. Cred c\ num\rul fanilorCloverfield s-a dublat deja [i to]ia[teapt\ partea a treia.

Eddie Vulturul/ Eddie the Eagle, de Dexter Fletcher. Cu: Taron Egerton,Hugh Jackman, Christopher Walken

Cloverfield 10/ 10 Cloverfield Lane, de Dan Trachtenberg. Cu: JohnGoodman, Elizabeth Winstead, John Galagher Jr.

Film

Iulia BlagaVulturul [i bunc\rulEddie Vulturul e ocomedie feel good (v\dc\ Google zice c\ [iChungking Express e feelgood), cu poten]ial lapublic din mai multemotive. ~n principal,pentru c\ `i d\posibilitatea omului derând s\ se identifice cueroul care [i-a pus `n cap[i a reu[it s\ ajung\ laOlimpiada de la Calgary,la proba de s\rituri cuschiurile, f\r\ s\ aib\ picde experien]\.

522

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Ca `ntre neamuri

522 sdc 01 Layout 1 - Suplimentul de culturăDup\ cum anun]a un comunicat de pres\, Octav exploreaz\...

Documents

Transcript of 522 sdc 01 Layout 1 - Suplimentul de culturăDup\ cum anun]a un comunicat de pres\, Octav exploreaz\...