TEMA PROIECTULUI

Elaborarea documentatiei tehnice pentru produsele:

I. Corseleta

II. Fusta

Executarea produselor la scara 1:1

1

A. PROIECTAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE

Procesul de productie industriala in intreprinderile de confectii impune folosirea

unor documentatii tehnice care sa asigure confectionarea imbracamintei in anumite

conditii si anumite caracteristici tehnice.

Documentatia tehnica cuprinde totalitatea actelor normative pe baza carora se

desfasoara productia industriala a intreprinderilor de confectii. acesta are o importanta

deosebita in procesul de productie deoarece determina marimea unor indici tehnico-

economici ai produsului de confectionat.

Documentatia tehnica in industria de confectii are ca scop orientarea

lucratorilor, tehnicienilor si inginerilor in circuitul de fabricatie asupra modelului de

confectionare a imbracamintei si a caracteristicilor tehnice pe faze de fabricatie.

Pentru aceasta este necesar ca documentatia tehnica sa cuprinda toate elementele care

stabilesc indicii tehnico-economici ai procesului de productie.

In intreprinderile de confectii documentatia tehnica cuprinde:

produsul etalon;

sabloanele;

norma interna;

norma de consum;

procesul de confectionare.

Documentatia tehnica trebuie intocmita cu precizie pentru asigurarea

indicatorilor tehnico-economici planificati. La intocmirea documentatiei tehnice

trebuie asigurata corelatia intre sabloane, norma interna si norma de consum.

2

1. Schita produsului

3

2. Descrierea produsului

Fusta constituie unul dintre cele mai utilizate articole pentru femei. Poate fi

purtata ca articol separat sau poate sa faca parte dintr-un ansamblu de imbracaminte

(doua piese) si poate fi purtata in orice ocazie. Fusta se preteaza la o gama foarte larga

de modele si de materiale din care poate fi confectionata. In functie de model fustele se

croiesc din doua parti principale (fata si spate) sau din mai multe parti (cupe sau clini);

pot avea forme diferite (drepte, evazate, clos, etc.).

Fusta in clini imbraca bine fetele dearece fiind evazata, da largimea necesara pe

linia de lungime. Aceasta fusta se poate executa din patru, sase sau opt clini; se

formeaza tiparul unui singur clin dupa care se croiesc si ceilalti deoarece toti sunt

egali.

Este un produs de imbracaminte foarte pratic, poate fi purtata in orice sezon si

cu orice ocazie, folosindu-se o gama foarte larga de materiale si modele. In functie de

destinatie si sezon se vor alege tasaturi din: bumbac, lana, matase si tesaturi in

amestec.

Fusta din clini – unele modele de fuste sunt proiectate si confectionate din clini

evazati sau rotunjiti la terminatie. Fusta din clini evazati poate fi proiecata in modele

scurte, semilungi sau lungi, pe cand fusta cu clinii rotunjiti se proiecteaza in modele

lungi. Tiparul fustei evazate este format din patru sau mai multi clini, al caror numar se

iau de regula perechi.

Corseleta se aplica la imbracamintea in regiune taliei, avand rolul sa muleze

produsul pe conformatie si sa imbine detaliile cu anumite garnituri sau taieturi. Tiparul

corseletei se proiecteaza pe tiparul clasic in talie pentru rochie sau la partea superioara

a fustei si a pantalonilor. Corseleta este aplicata in general la fata produsului, doar la

unele modele se prelungeste si la spate. Marimea corseletei este variabila fiind

determinata de forma modelului si de marimea produsului.

4

3. Alegerea materialului

3.1. Materiale de baza

Materialul de baza este reprezentat de materialul textil care indeplineste functia

principala a produsului (fata produsului). Materialul de baza a unui produs poate sa fie

diferit in functie de produs, model si anotimpul in care se poarta produsul confectionat.

Astfel, materialul de baza a unui rodus poate fi confectionat din fibre din bumbac, in,

canepa, matase, fire chimice sau fire in amestec. Materiale de baza utilizate in

productia de imbracaminte sunt:

tesaturi;

tricoturi;

blanuri.

Tesaturile

Principalele materiale de baza utilizate la producerea imbracamintei sunt

tesaturile.

In functie de destinatie tesaturile pot fi:

tesaturi pentru lenjerie, care se produc din fire in amestec, de natura

vegetala, matase sau obtinute pe cale chimica. Tesaturile pentru lenjerie

se aleg tinand seama de proprietatile pe care aceasta trebuie sa le aiba in

timpul purtarii.

pentru bluze si rochii se intrebuinteaza tesaturi din bumbac si tip

bumbac, matase si tip matase, in si tip in, lana si tip lana. Denumirea

comerciala a acestor tesaturi este diferita. In general sunt subtiri cu

diferite desene sau “uni”, avand o finete destul de mare.

pentru costume usoare se folosesc tesaturi din bumbac, in, canepa,

matase sau tesaturi in amestec, din care cele mai raspandite sunt

tesaturile tip lana;

5

rochiile si costumele de seara sunt, in general, de culoare inchisa,

pastelate si deschise. Tesaturile pentru rochii de seara sunt in general

subtiri, din matase sau lana in amestec cu fire sintetice sau metalice in

diferite culori.

pentru pardesiuri si paltoane se folosesc, in general, tesaturi din lana si

tip lana, tesaturi bumbac si tip bumbac. Ele trebuie sa fie pline si

calduroase.

pentru imbracamintea de protectie se folosesc tesaturi tip bumbac, tip

lana sau din azbest. Natura tesaturilor pentru imbracamintea de protectie

depinde de natura factorului nociv ce actioneaza la locul de productie.

Tricoturile

Tricoturile ca materie de baza sunt utilizate la confectionarea lenjeriei si a

imbracamintei exterioare.

Tricoturile prezinta urmatoarele proprietati:

a) Elasticitatea – este proprietatea tricotului de a-si modifica forma si

dimensiunile, cand asupra lui actioneaza forte exterioare si de reveni la

forma initiala atunci cand fortele exterioare inceteaza;

b) Desirabilitatea – este o caracteristica negativa a tricoturilor. Tricotul

simplu este usor desirabil, iar cel urzit se desira foarte greu.

c) Rularea tricotului la margini este o caracteristica nedorita, ca urmare a

contractiei fibrelor si a firelor. Rularea tricotului este insotita de

contractie. Forta de rulare este direct proportionala cu elasticitatea

tricotului. Eliminarea fenomenului de rulare la confectiile din tricoturi se

realizeaza prin calcare sau prin aplicarea unei benzi din tricot patent.

d) Desimea tricotului este proprietatea determinata de numarul de ochiuri

pe unitatea de lungime. Desimea tricotului se exprima atat pe orizontala

cat si pe verticala.

6

e) Permeabilitatea la aer – este o proprietate a tricoturilor de a permite o

buna circulatie a aerului intre corp si mediul inconjurator, datorita

structurii lor.

Blanurile

Blanurile sunt materiale folosite pentru confectionarea imbracamintei. Pot fi

intrebuintate ca materiale de baza, reprezentand partea principala la produs, captuseala

sau se folosesc ca garnituri la guler, buzunare, etc. Cel mai frecvent folosite ca

material de baza sunt blanurile de astrahan, de vulpe, de oaie, de nurci, etc. Ca material

ornamental la gulere si buzunare se folosesc blanuri superioare: de vulpe, astrahan,

caracul si altele.

Dupa origine blanurile pot fi:

naturale, obtinute de la animale sacrificate;

artificiale, fabricate din fibre textile.

Productia blanurilor artificiale din tara noastra este in plina dezvoltare, datorita

avantajelor pe care le prezinta aceste materiale. Blanurile artificiale se pot executa prin

tesere sau prin tricotare. Materia prima intrebuintata pentru producerea blanurilor sunt

fibrele sintetice in amestec cu bumbac sau lana.

3.2. Materiale auxiliare

Prin materiale auxiliare se inteleg acele materiale aplicate la imbracaminte care

in functie de modele sunt necesare sau pot lipsi produsului ce se confectioneaza.

Principalele materiale auxiliare sunt: captuselile, intariturile, ata de cusut,

furniturile, diferite garnituri.

Captuselile

7

Materialele pentru captuseli au rolul de a dubla detaliile produsului marindu-le

astfel rezistenta la purtare, sifonabilitate si pastrare a formei. Tesaturile pentru

captuseli trebuie sa fie lucioase, pentru ca produsul sa alunece usor si sa permita

mularea cu usurinta pe conformatie. De asemenea, captuselile trebuie sa asigure o

buna aerisire si impreuna cu materialul de baza si furniturile sa elimine transpiratia

corpului.

Ca materiale pentru captuseli se folosesc diferite tesaturi: serj, atlaz, satin si

captuseala de maneci.

Tesatura serj este o captuseala de matase arficiala care se aplica la

imbracamintea barbateasca pentru pardesiuri, paltoane, scurte; se produce cu latimea

de 1,70 sau 1,4 m. aceasta tesatura se aplica si la costume.

Tesatura satin este utilizata la imbracamintea pentru femei la: jachete,

pardesiuri, paltoane, etc. Aceasta tesatura se produce din fire de matase artificiala, cu

latimea de 0,90 si 1,70 m.

Tesatura atlaz este utilizata pentru captusit imbracaminte exterioara pentru

femei si barbati. Este o tesatura lucioasa, avand o masa mai mare decat serjul si

satinul. Latimea in care se produce este 0,70 si 1,40 m. este mai rezistenta si pastreaza

mai bine forma detaliilor produsului.

Intarituri

Intariturile se fabrica din: bumbac, canepa, par de cal, par artificial. Din aceasta

grupa fac parte: rosharul, canafasul, panza vatir.

Panza vatir este o tesatura din bumbac si in sau canepa, care serveste ca

intaruturi la jachete, revere pentru haine.

Rosharul este o tesatura care serveste ca material de intaritura pentru pieptii

costumelor. Se fabrica din urzeala de bumbac si batatura de par de cal, de bou sau par

artificial.

8

Canafasul este o tesatura apretata. Se fabrica din fire groase de bumbac servind

ca material de intaritura alaturi de roshar.

Furnituri

Cuprind:

ata de cusut;

nasturi;

catarame;

copci.

Ata de cusut

Ata de cusut se obtine prin rasucirea a doua sau mai multe fire simple. Este

furnitura principala care se poate utiliza la functionarea imbracamintei.

Materia prima din care se obtine ata poate fi: bumbac, celofibra, matase, fire

sintetice, in.

Ata de bumbac: este cea mai raspandita, se foloseste la coaserea tesaturilor din

bumbac, lana, matase si se obtine din bumbac cardat sau pieptanat.

Ata pentru confectii are fineti diferite in functie de produsul la care se foloseste:

ata subtire cu finetea 85/3 Nm se foloseste pentru coaserea lenjeriei,

rochiilor si a bluzelor;

ata obisnuita are finetea 54/4 – 48/3 Nm si este folosita pentru coaserea

pardesiilor, costumelor, paltoanelor;

ata groasa se foloseste pentru butoniere si cusaturi speciale;

Ata de matase este folosita pentru cusaturi speciale si butoniere la diferite

garnituri.

Ata din fire sintetice: se foloseste la confectionarea imbracamintei obtinuta din

fire sintetice. Se caracterizeaza prin elasticitate ridicata si contractie redusa.

9

Ata de in: este folosita in cusaturi mai rezistente, la coaserea sacilor, prelatelor,

incaltamintei.

Nasturii – se folosesc pentru incheierea sau decorarea imbracamintei. Pot fi din

metal, os, materiale plastice, lemn, sidef, piele.

Copcile – sunt confectionate din metal divers colorat si se folosesc pentru

inchiderea imbracamintei.

Capse – au acelasi scop ca si copcile si sunt formate din doua discuri mici de

metal prevazute cu orificii pentru fixarea prin coasere.

Cataramele – sunt compuse dintr-o lama mobile, prevazuta cu dinti de

strangere. Se fabrica din metal, lemn, materiale plastice, etc.

Banda pentru confectii – se foloseste pentru a intarii diferitele cusaturi sau de a

le sustine impotriva deformarii in timpul purtarii. Se fabrica din bumbac.

Rejansa – se foloseste la confectionarea fustelor, avand rolul de cordon pentru

ajustarea pe corp, are o elasticitate redusa.

10

4. Construirea tiparului clasic

Fusta in clini – este o fusta formata din 4, 6, 8 sau 10 clini, care cad in godeuri

mai mult sau mai putin bogate, depinzand de materiale si latimea lor. Pe linia de talie

pana in linia de grosime a soldurilor fusta este ajustata, largimea clinilor pornind din

aceasta directie in jos. Fusta in clini poate fi confectionata si din material mai gros sau

mai subtire. Se va evita confectionarea ei dintr-un material transparent deoarece se vad

cusaturile clinilor.

Pentru a se forma tiparul acestor clini se pot folosi mai multe procedee: primul

desenand clinii dupa tiparul fustei simple, al doilea formand un clin prin aplicarea

masurii la direct. La formarea clinilor dupa tiparul fustei simple se scoate adancimea in

liniile de mijlocul spatelui si al fetei, se imparte apoi linia de talie si linia de lungime a

fustei in doua parti egale, atat partea din spate cat si in partea din fata; daca trebuie sa

se faca fusta in 8 clini sau in mai multe parti dupa numarul clinilor. Pentru a se obtine

largimea necesara in partea de jos, se masoara din linia care contureaza clinii intr-o

parte si in alta 5-7 cm pe linia de lungime a fustei se deseneaza din punctele aflate linii

oblice pline pierdute mai sus pe linia de grosime a soldurilor cu 2-3 cm. Prin acest

procedeu clinii de la partea din fata au iesit mai mari decat cei de la partea din spate cu

0,8 cm sau chiar 1 cm, aceasta pentru a se putea mentine linia de pe sold a fustei in

linia de subrat de la corsaj. In cazul in care fusta se face separat aplicata pe rejansa si

cusatura de pe sold a fustei nu trebuie sa corespunda cu cusatura de subrat a bluzei se

foloseste al doilea procedeu, desenand un clin dupa masuri in felul urmator: intai se

fixeaza numarul clinilor, apoi se imparte ata grosimea taliei cat si grosimea soldului la

acest numar de clini pentru a se afla latimea lor pe linia de talie si pe linia de grosime a

soldurilor.

Se deseneaza o linie verticala egala cu lungimea fustei iar in capatul de sus al

liniei se deseneaza o linie orizontala sau reprezinta linia de talie. Din aceasta linie se

masoara lungimea pana la solduri desenad o noua linie orizontala. Pe linia de talie se

masoara 1/8 din grosimea taliei care se aplica de o parte se de alta a liniei verticale. Pe

11

linia de grosime a soldurilor se aplica la fel 1/8 din grosimea soldurilor iar pe linia de

distanta de la solduri aplicand-o la fel ca si pe linia de talie si solduri, adica de la o

parte si de alta a liniei verticale.

Liniile cusaturilor clinului fiind oblice si schimba lungimea deci trebuie sa se

aplice pe fiecare linie lungimea fustei apoi sa se uneasca printr-o linie usor curba

formand astfel linia de rotunjire.

Procedeul folosit pentru fusta in opt clini se aplica si la fustele cu mai multi sau

mai putini clini.

FustaMasuri necesare:

CT = 75 cm

CS = 92 cm

Ls = 21 cm

Lpr = 102 cm

Ad = 2 cm

12

13

Construirea tiparului clasic

Corset

Masuri necesare

Ic = 166 cmCB = 90 cmCT = 75 cmCS = 92 cmAd = 2 cmLpr = 50 cm

14

Lungimea pensei de bust este egala cu P1P2 (punctul P2 aflandu-se sub punctul B5 la 1-

4 cm).

15

5. Transformarea tiparului in model

Fusta

16

17

Corset

18

6. Reproducerea sabloanelor

Corset

19

Fusta

20

7. Elaborarea incadrarilor

21

B. ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCTIE

Procesul de productie este totalitatea activitatilor desfasurate in cadrul

intreprinderii.

Procesul de productie

Inmagazinarea si receptia materialelor 

  Controlul calitativ

  Controlul cantitativ

  Pastrarea si conservarea materialelor

Pregatirea materialelor pentru croit 

  Decatarea si calcarea materialelor

textile  Controlul materialelor  Sortarea materialelor  Sablonarea  Calculul loturilor

Croirea materialelor 

  Spanuirea materialelor  Sectionarea spanului  Decuparea detaliilor  Controlul detaliilor  Controlul si formarea pachetelor

Confectionarea semifabricatelor 

  Pregatirea semifabricatelor  Prelucrarea detaliilor principale  Asamblarea detaliilor principale

Finisarea produsului 

  Curatirea de ata si scama  Calcarea finala  Control tehnic de calitate

Inmagazinarea produselor finite 

  Asamblarea si transportul  Inmagazinarea produselor

22

1. Receptia materialelor

Receptia este faza din procesul de productie in care materialele sunt controlate

pentru a stabili daca corespund cu normele interne, standardele in vigoare si cu

documentele de livrare.

Receptia cantitativa

Aceasta operatie consta in verificarea materialelor intrate in intreprindere, din

punct de vedere cantitativ.

Receptia calitativa

Este controlul complex sub aspect calitativ care se face la materialele textile

intrate in intreprindere.

23

2. Pregatirea si croirea materialelor

Pentru pregatirea materialelor pentru croit sunt necesare urmatoarele operatiuni:

calcarea;

decatarea;

relaxarea;

sablonarea;

calculul productiei.

Operatiile necesare pregatirii tesaturilor pentru croit sunt determinate de

calitatea materialelor.

Calcarea materialelor – aceasta operatie asigura materialului un aspect placut,

privind netezimea, luciul si uniformitatea. Prin calcare firele se aplatizeaza obtinandu-

se astfel netezirea materialului si eliminarea asperitatilor. Se face cu ajutorul

calandrilor sau prese la care parametrii se regleaza in functie de natura materialului.

Decatarea – este operatia de eliminare a luciului si reducere a contractiei din

tesaturi. Aceasta operatie se efectueaza prin umezirea si uscarea tesaturilor in scopul

uscarii la dimensiuni normale. Se poate realiza manual, cu masini de calcat sau

mecanizat cu ajutorul masinilor de decatat.

Pentru realizarea acestei operatii se folosesc diferite masini in functie de

compozitia si natura tesaturilor:

masina de decatat cu banda;

masina de decatat pe sectiuni de lucru.

Sablonarea materialelor – este operatia de incadrare si desenare a conturului

sabloanelor pe suprafata materialului textil. Aceasta operatie consta in asezarea

sabloanelor pe un strat de tesatura sau tricot si conturarea formelor prin desen.

Trasarea se face cu creta speciala sau cu creion pe materialul dublu lat sau desfacut.

24

Materialul sablonat desfacut este utilizat mai rational decat cel pe dublulat, deoarece

marginea desfacuta are mai multe posibilitati de incadrare a sabloanelor.

Pentru executarea acestei operatii se folosesc mai multe procedee, cum ar fi:

sablonarea prin conturarea cu creta sau creion;

sablonarea cu trafarete;

sablonarea cu ajutorul calculatorului.

Croirea materialelor

Este faza de fabricatie in care materialele textile sunt transformate in

semifabricate. Croirea este o faza importanta a procesului de productie, avand un rol

determinant atat asupra procesului de productie cat si asupra pretului de cost.

Procesul de croire poate fi influentat de calitatea materialului intrebuintat, de

corectitudinea operatiunii de sablonat, de modul in care sunt executate spanele si

precizia.

Croirea se poate realiza prin trei procedee:

croirea clasica industriala;

croirea prin stantare;

croirea cu calculatorul.

Spanuirea materialului – este operatia prin care materialul se aseaza in straturi

suprapuse cu lungimi si latimi egale, fiecare strat de material se numeste span.

Dupa felul de asezare a straturilor de materiale spanuirea poate fi:

pe dublu lat sau desfacut cu fata intr-un singur sens.

Spanuirea se poate face :

manual;

mecanizat.

Sectionarea spanului – este operatiunea de taiere a spanului in sectiuni pentru a

usura deplasarea acestuia la masina de decupat. Pentru ca foile de span sa-si pastreze

25

forma de pe ele se fixeaza prin puncte de coasere cu clema de fixare, prin puncte de

coasere cu clema de fixare sau prin termocolare.

Decuparea detaliilor este operatia prin care detaliile conturate pe span se

decupeaza. La efectuarea operatiei trebuie sa se tina cont de urmatoarele conditii:

taierea spanului se va face pe linia de trasaj pentru a nu se modifica

dimensiunile si formele detaliilor;

la taiere, se vor decupa detaliile mari si apoi cele cu dimensiuni mici;

26

3. Schita tehnologica a produsului

27

4. Structura ierarhica

Corset

28

Fusta

29

5. Fazele procesului tehnologic

Fusta

Nr.

op.

Denumirea

operatiei

Vedere frontala Vedere in

sectiune

Utilaj

1 Surfilarea

detaliilor fustei

Masina

simpla

2 Asamblarea

partilor de spate

pe cusatura de

mijloc

Masina

simpla

3 Montarea

fermoarului pe

mijlocul spatelui

Masina

simpla

4 Descalcarea

mijlocului de

spate

Masa si

fierul de

calcat

30

5 Asamblarea

fustei pe

mijlocul fetei

Masina

simpla

6 Descalcarea

cusaturii

anterior realizata

Masa si

fierul de

calcat

7 Coaserea

penselor la fata

si spate

Masina

simpla

8 Incheierea

laterala a fustei

Masina

simpla

9 Calcarea si

disectionarea

penselor din

fata, din spate si

descalcarea

cusaturilor

laterale

Masa si

fierul de

calcat

31

10 Calcarea tivului Masa si

fierul de

calcat

11 Coaserea tivului Cusatura

manuala

12 Aplicarea

fiselinei pe

rejansa

Masa si

fierul de

calcat

13 Surfilarea

rejansei

Masina

triploc

14 Aplicarea

rejansei la

produs pe fata

produsului

Masina

simpla

32

15 Intoarcerea si

presarea rejansei

16 Tighel de

ornament

Masina

simpla

17 Curatirea de ate Masa si

fierul de

calcat

18 Calcarea finala Masa si

fierul de

calcat

33

Fazele procesului tehnologic

Corset

Nr.

op.

Denumirea

operatiei

Vedere frontala Vedere in

sectiune

Utilaj

1 Croirea detaliilor

principale si

secundare

Foarfece

2 Surfilarea detaliilor

principale si

secundare

Masina

triploc

34

3 Montarea clinilor

la partea din fata

Masina

simpla

4 Montarea clinilor

la partea din spate

Masina

simpla

5 Descalcarea

cusaturilor

realizate

Masa si

fierul de

calcat

6 Executarea

cusaturilor duble

7 Confectionarea

bridelor

35

8 Insemnarea

locurilor de

montare a bridelor

pe mjlocul spatelui

Creta

9 Montarea bridelor

pe mijlocul

spatelui

Masina

simpla

10 Montarea

dublurilor de

mijloc a sptelui pe

fata produsului

Masina

simpla

11 Intoarcerea si

tighelirea

dublurilor de la

mijlocul spatelui

Masina

simpla

36

12 Introducerea

balenelor in

cusaturile dublate

Operatie

manuala

13 Montarea dublurii

la fata produsului

Masina

simpla

14 Intoarcerea si

presarea dublurii la

terminatia

produsului pe fata

produsului

Masina

simpla

15 Montarea dublurii

la terminatia

produsului pe fata

produsului

Masina

simpla

16 Introducerea si

presarea dublurii

de la terminatia

produsului

Operatie

manuala.

Fierul de

calcat

37

17 Efectuarea

cusaturii franceze

de la terminatia

produsului

Masina

simpla

18 Calcarea finala Masa si

fierul de

calcat

38

6. Organizarea controlului tehnic

Calitatea produselor este asigurata de catre personalul serviciului de control

tehnic al intreprinderii. Controlul se face la sectia de receptie, la pregatirea si croirea

materialelor si in cadrul procesului de productie.

Controlul tehnic la receptie se face atat calitativ cat si cantitativ.

Controlul calitativ se face prin metoda directa, folosindu-se aparatele de

masurare a caracteristicilor calitative din cadrul laboratorului intreprinderii.

Controlul cantitativ se efectueaza folosindu-se rampele de control sau alte masini de

masurat lungimea si latimea tesaturilor.

Controlul tehnic de receptie se face prin sondaj. Daca la controlul prin sondaj se

constata defecte neadmisibile, proportia sondajului se va mari pana la controlul

intregului lot. La terminarea controlului fiecarui lot se intocmeste un proces verbal de

receptie in care se consemneaza constatarile rezultate si se propune admiterea sau

respingerea loturilor de materiale.

Controlul tehnic de pregatire si croire a materialelor

La pregatirea si croirea materialelor controlul de calitate se face la operatiile

principale de catre un controlor tehnic, de seful atelierului sau de catre lucratorul

operatiei respective.

Principalele operatii la care se face controlul tehnic si scopul urmarit prin

control sunt:

Controlul tehnic la sablonat – la aceasta operatie, controlul de calitate

are obligatia sa verifice respectarea consumului de material, asezarea pe

fir a pieselor desenate si evitarea micsorarii dimensiunilor detaliilor pe

material, datorita “ciupiturilor” sau “suprapunerilor”;

39

Controlul tehnic la operatia de spanuire – are un specific deosebit,

determinat de volumul produselor realizate pentru croit. In acest sens,

controlul spanuirii cuprinde verificarea:

daca in span sunt puse straturi de o latime egala cu latimea

sablonului;

daca straturile din span au latimea si lungimea uniforma;

daca s-a respectat sensul scamosarii din span cu cel din sablon si

daca inaltimea spanului nu depaseste 12 cm.

Controlul tehnic la decuparea detaliilor – la aceasta operatie se

urmareste ca: spanul sa fie taiat pe liniile trasate la sablonare, iar piesele

din cele doua margini ale pachetului sa fie egale ca forma si dimensiune;

Controlul tehnic la formarea pachetelor – trebuie sa verifice ca in

pachete sa fie puse semifabricatele aceluiasi produs. Dimensiunile si

forma semifabricatelor croite trebuie sa fie la fel cu ale sabloanelor, acest

control facandu-se prin sondaj.

Controlul tehnic la confectionarea semifabricatelor – in procesul de

confectionare, controlul tehnic trebuie facut pe operatii, deci, sub forma

de control interfazic la terminarea confectionarii si finisarii produsului,

in faza finala.

Metode de control tehnic

Controlul tehnic al productiei in sectia organizata se poate face prin mai multe

metode, cele mai utilizate fiind:

Metoda controlului obiectiv – care se realizeaza cu aparatele de

laborator. Prin aceasta metoda se pot masura caracteristicile calitative ale

materialelor sau produselor controlate. Metoda este utilizata a receptia

materiei prime sau pentru determinarea rezistentei unor cusaturi si detalii

a produsului finit.

40

Metoda organoleptica – se realizeaza de catre controlorii tehnici sau de

catre lucratori, prin autocontrol. Aceasta metoda este utilizata la

controlul materiei prime, a semifabricatelor in faza finala.

Controlul tehnic al productiei se poate realiza direct prin masurarea

caracteristicilor calitative si indirect prin evaluarea acestor caracteristici de catre

utilajele si instalatiile care influenteaza calitatea produselor.

Controlul direct se aplica la materiile prime prin masuri in laborator, iar

controlul indirect se aplica la produsul finit, ale carei caracteristici sunt evaluate de

calitatea operatiilor pe care le executa masinile de cusut si alte utilaje intrebuintate in

procesul de confectionare.

Eficienta controlului tehnic este determinata de modul cum se executa controlul

de catre personalul executant.

Prin verificarile pe care le fac cu ocazia controlului interfazic, controlorii de

calitate previn executia unor lucrari cu defectiuni iar la controlul final le resping pentru

remediere si numai dupa ce au fost retusate la acceptarea pentru livrare. Muncitorii

trebuie sa respecte normele de executie si prototipul omologat.

In acest fel calitatea se mentine la nivelul stabilit prin tranzactiile contractuale.

, unde:

C – este nivelul de calitate realizat la productia finita in %;

R – cantitatea de produse respinsa la controlul tehnic;

P – productia totala realizata in bucati;

K – coeficient de amplificare aplicat in cazul cand au mai fost respingeri interne

la controlul interfazic sau a fost ocolit controlul tehnic cuprins intre 2-4.

41

C. TIPARE SI SABLOANE

1. Tiparele

Tiparele sunt o reprezentare grafica a diverselor parti ce alcatuiesc un anumit

obiect vestimentar. Ele se proiecteaza pe jumatatea partilor care se croiesc. Proiectarea

tiparelor se face prin metoda calcului proportional folosind dimensiunile oferite de

masurile luate pe corp.

Ustensilele necesare proiectarii tiparelor sunt:

hartie;

creion;

radiera;

liniar;

panglica metrica.

Tiparele se realizeaza folosind:

cadrul in care se inscrie tiparul care poate fi de diverse forme geometrice

ca: unghi drept, triunghi, dreptunghi, romb, patrat, cerc;

liniile ajutatoare cu care se stabilesc diversele coordonate pentru

aplicarea masurilor;

literele si cifrele se folosesc in ordine alfabetica si numerica sunt un

sprijin pentru orientarea usoara si exacta in proiectarea tiparelor;

conturul tiparelor se realizeaza din linii verticale, orizontale, oblice si

rotunjite pentru rascroituri.

Cadrul si liniile ajutatoare se deseneaza cu linii subtiri, iar liniile de contur ale

tiparului se deseneaza cu linii mai ingrosate.

Liniile verticale indica liniile de lungime ale tiparului.

Liniile orizontale arata latimea si grosimea tiparului.

Liniile verticale si orizontale prezinta o deosebita importanta la croit in

orientarea tiparelor pe firul drept al materialului.

42

Liniile de contur ale tiparelor reprezinta liniile pe care se executa cusaturile,

urmand ca rezervele necesare cusaturilor tivurilor fustelor sa se se contureze la croit

direct pe material

2. Sabloanele

Sabloanele se obtin din tipare la care se adauga rezervele pentru tivuri, cusaturi,

cute sau garnituri.

Intr-o intreprindere se folosesc doua tipuri de sabloane:

Sabloane de lucru – care se tin in sectie. Acestea pot fi confectionate din:

carton, tabla, mase plastice, toate avand grosimea de 0,5 si 2mm.

Sabloane originale – care sunt confectionate din hartie; sunt ale intreprinderii.

Pe fiecare sablon este necesar sa apara unele indicatii cum ar fi:

denumirea produsului;

marimea produsului;

firul drept;

numarul de cate ori se incadreaza sablonul in produs.

Obtinerea unui sablon se face cu ajutorul ruletei. Aceasta ruleta este compusa

dintr-o roata dintata si un maner de lemn.

Un sablon se obtine astfel: se aseaza tiparul pe materialul sablonului, se adauga

rezervelor si apoi se traseaza conturul sablonului cu ajutorul ruletei.

Incadrarile pot fi : simple sau combinate.

Prin incadrari simple se intelege incadrarea sabloanelor aceluiasi produs.

Prin incadrari combinate se intelege incadrarea unor sabloane care apartin unor

produse diferite sau marimi diferite.

Se pot realiza trei feluri de combinari:

combinarea sabloanelor care apartin aceluiasi produs, dar cu marimi

diferite;

43

combinarea sabloanelor unor produse diferite dar care au aceeasi

marime;

combinarea sabloanelor care apartin unor produse diferite si au marimi

diferite. De asemenea incadrarea se poate face pe material simplu sau

dublu lat.

La realizarea unei incadrari se va tine seama de firul drept inscris pe sablon sa

corespunda cu firul drept al materialului. Sabloanele nu trebuie sa se suprapuna.

44

D. PROTECTIA MUNCII

Elevii sunt obligati sa respecte urmatoarele masuri:

1. Sa-si insuseasca normele de protectie a muncii si sa aplice masurile

corecte la locul de munca unde sunt repartizati.

2. Elevii incepatori sunt obligati inainte de inceperea lucrului sa ceara

conducatorilor, formatiunile de lucru, sa le arate toate locurile

periculoase pentru a-si putea desfasura activitatea fara pericol de

accidente.

3. Sa se prezinte la serviciu inaintea orei de incepere a programului de

lucru, pentru a avea timp sa-si i-a masurile prevazute de norme, de

tehnica securitatii in vederea inceperii lucrului la ora fixata.

4. Sa faca la terminarea programului de lucru, ordine si curatenie la locul

de munca si sa aduca la cunostinta schimbului urmatoarele eventuale

defectiuni ale masinilor, utilajelor si instalatiilor pe care le deservesc.

5. Prezentarea la locul de munca neodihniti, bolnavi sau introducerea si

consumarea bauturilor alcoolice in ateliere sunt interzise.

6. Elevii vor purta echipamentul de protectie si de lucru prevazut in

normativul publicat.

7. Elevele sa poarte incaltaminte comoda si in bunastare, parul strans si

acoperit complet in timpul lucrului pentru a prevenii accidentele de

munca cauzate de infasurarea parului pe diversele organe de miscare ale

masinilor, utilajelor, etc.

8. Elevele nu se vor pieptana in aproprierea utilajelor, masinilor aflate in

functionare.

9. Echipamentul de protectie si de lucru nu se vor curata cu materiale

inflamabile pentru a se prevenii accidente provocate de incendii,

explozii, intoxicatii acute, etc.

45

10. Aparatoarele de protectie nu se vor indeparta in timpul functionarii

masinii, utilajelor, etc.

11. Elevii nu vor interveni cu mainile ude la instalatii, tablouri electrice,

organe in miscare ale masinilor, utilajelor, stiut fiind faptul ca umezeala

reduce rezistenta pielii la trecerea curentului electric, marind astfel

pericolul de accidentare prin electrocutare.

12. Locurile de munca nu se vor aglomera cu unelte, foarfeci, chei, etc.

13. Se vor evita discutiile in timpul deservirii utilajelor si masiniilor in

functiune pentru a se preveni accidentele de munca.

14. Se vor exclude glumele periculoase in timpul lucrului, pentru a se ferii

de accidentari si a nu pune in primejdie securitatea altor lucratoare.

15. Elevii vor mentine in perfecta stare de curatenie si ordine propriile locuri

de munca.

16. Elevii nu vor parasi locul de munca.

17. Depozitarea materialelor pe caile de acces este interzisa.

18. Elevii sunt obligati sa respecte regulile de circulatie folosind caile de

acces. Elevii nu vor interveni cu mana sau cu diferite obiecte la organele

in miscare ale utilajelor, masinilor aflate in functionare. Infasurarile de

fire si scame de pe organele de miscare vor fi curatate numai cand

utilajele, masinile si instalatiile sunt oprite. Reglarea, ungerea si

curatarea utilajelor vor fi efectuate numai de catre personalul calificat si

instruit in acest scop, numai dupa oprirea motoarelor electrice si

deconectarea de la sursa de curent electric. Agatarea hainelor pe utilaje,

masini, transmisii etc. este interzisa

ARTICOLUL 474.

Inainte de inceperea lucrului elevul care lucreaza la una dintre aceste masini

este obligat sa specifice daca:

a) masa masinii este bine fixata de bolturile mesei suport;

46

b) capul masinii este bine fixat de bolturile mesei suport;

c) motorul electric este fixat pe suportul sau;

47

E. BIBLIOGRAFIE

1. Florica C., Eugenia G.: Croitorie pentru toti, Ed. Tehnica

2. Ing. Gheorghe C.: Tehnologia confectiilor textile si calcule in confectii,

Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

3. Ing. Gheorghe C., profesor (1994): Confectioner imbracaminte din

tesaturi si tricoturi, Ed. Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti.

4. Ing. Margareta G., Eliad L. (1996): Materii prime textile, Ed. Tehnica,

Bucuresti.

5. Ing. Maria C., ing. Maria B., Petrache D.(1996): Manualul croitorului,

Ed. Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti.

48

CUPRINS

A. PROIECTAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE....................................................2

1. SCHITA PRODUSULUI................................................................................................32. DESCRIEREA PRODUSULUI........................................................................................43. ALEGEREA MATERIALULUI.......................................................................................5

3.1. Materiale de baza.............................................................................................53.2. Materiale auxiliare...........................................................................................7

4. CONSTRUIREA TIPARULUI CLASIC..........................................................................11Fusta......................................................................................................................12Corset.....................................................................................................................14

5. TRANSFORMAREA TIPARULUI IN MODEL................................................................17Fusta......................................................................................................................17Corset.....................................................................................................................18

6. REPRODUCEREA SABLOANELOR.............................................................................19Corset.....................................................................................................................19Fusta......................................................................................................................20

7. ELABORAREA INCADRARILOR................................................................................21

B. ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCTIE.........................................22

1. RECEPTIA MATERIALELOR......................................................................................23Receptia cantitativa...............................................................................................23Receptia calitativa.................................................................................................23

2. PREGATIREA SI CROIREA MATERIALELOR..............................................................243. SCHITA TEHNOLOGICA A PRODUSULUI...................................................................274. STRUCTURA IERARHICA.........................................................................................28

Corset.....................................................................................................................28Fusta......................................................................................................................29

5. FAZELE PROCESULUI TEHNOLOGIC.........................................................................30Fusta......................................................................................................................30Corset.....................................................................................................................34

6. ORGANIZAREA CONTROLULUI TEHNIC...................................................................39

C. TIPARE SI SABLOANE.......................................................................................42

1. Tiparele..............................................................................................................422. Sabloanele..........................................................................................................43

D. PROTECTIA MUNCII..........................................................................................45

E. BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................48

49