5. 5. 10 agenda notițelor paralele

5

Click here to load reader

Transcript of 5. 5. 10 agenda notițelor paralele

Page 1: 5. 5. 10 agenda notițelor paralele

Agenda notițelor paralele nr. 2

Subiectul: METABOLISMUL BACTERIAN. CREȘTEREA SI MULTIPLICAREA

BACTERIANĂ. Conținutul:

Compoziția chimică a celulei microbiene.

Nutriția microorganismelor. Clasificarea microorganismelor după tipul de nutriție. Factorii

de creștere. Transportul substanțelor nutritive.

Respirația microorganismelor. Tipurile de respirație. Enzimele, tipurile. Rolul biologic.

Aplicarea practică.

Creșterea şi multiplicarea bacteriilor. Fazele multiplicării microorganismelor în medii lichide.

Pigmentogeneza şi aromatogeneza bacteriilor. Aplicarea practică.

Metoda bacteriologică de diagnostic. Esența ei. Condițiile şi metodele de cultivare a

bacteriilor.

Mediile de cultură şi cerințele față de ele. Clasificarea mediilor de cultură.

Caracterul creșterii microbilor pe medii lichide, solide, semilichide.

Noțiune de colonie. Tipurile de colonii.

Conținuturi

1. Completează tabelul referitor la compoziția chimică a bacteriilor

Componente Funcțiile de bază

Apă

Proteine

Lipide

Glucide

Substanțe

minerale

Enzime

Vitamine

Pigmenți

2. Selectează termenii omiși, consultând rândul de mai jos:

Toate organismele vii întrețin un schimb necontenit de substanțe cu mediul extern. Pentru

a realiza metabolismul și multiplicarea microorganismele necesită:

procesele de nutriție __________

creșterea și înmulțirea

enzime _____________________

__________________________

_________________________

procesele de respirație

__________________________

__________________________

___________________________

1) oxireductaze, 2) paraziți, 3) ligaze, 4) autotrofe, 5) difuzie pasivă, 6) medii simple, 7)

heterotrofe, 8) anaerobe, 9) microaerofili, 10) izomeraze, 11) anaerostat, 12) transferaze,

13) facultativ anaerobe, 14) liaze, 15) hidrolaze, 16) translocarea grupelor chimice, 17)

colonii M, 18) microorganisme aerobe 19) transport activ, 20) termostat, 21) difuzie

ameliorată, 22) medii de cultură

Page 2: 5. 5. 10 agenda notițelor paralele

3.Determiă sursa de carbon, azot ce asimilează bacteriile completând schema:

4. Inițial substanțele organice sunt supuse fermentării, sunt transportate şi evacuate prin

membrana citoplasmatică prin câteva căi:

a.

b.

c.

d.

4. a)Enzimele (fermenții) sunt catalizatori organici de structură macromoleculară elaborați

de însăși celula vie. Ei sunt de natură proteică, cu acțiune strict specifică și rol primordial

în metabolismul bacterian. Completează tabelul cu funcția specifică a enzimelor:

tipuri de fermenți funcția specifică a enzimelor

exoenzime

endoenzime

constitutive

inductive

agresive

b) Identificați domeniile de aplicare a enzimelor bacteriene:

Nutrițiia bacteriilor

Asimilarea carbonului Asimilarea azotului

Autotrofi Heterotrofi

Saprofiți Paraziți

Aminoautotrofi

Aminoheterotrofi

Page 3: 5. 5. 10 agenda notițelor paralele

5. Identifică tipurile de respirație și descrie-le în schema propusă.

Precizează noțiunea respirația microbiană: ________________________________

_____________________________________________________________________

_____________________________________________________________________

____________________________________________________________

6. a) Recunoaște elementele structurale

a bacteriei implicate în procesul de

diviziune:

1 . __________________

2. __________________

3. __________________

b) Identifică fazele consecutive de înmulțire a bacteriilor în medii lichide:

1. Faza I inițială staționară (latentă) _______________________________________

_____________________________________________________________________

2. Faza II Lag - întârzierea înmulțirii _______________________________________

_______________________________________________________________________

3.Faza III Log creșterii logaritmice __________________________________________

_______________________________________________________________________

4. Faza IV accelerației negative _________________________________________

____________________ _______________________________________________

5. Faza V maximală staționară ___________________________________________

_____________________________________________________________________

6. Faza VI de pieire _____________________________________________________

_____________________________________________________________________

7. Determină aplicarea practică a pigmentogenezei şi aromatogenezei bacteriilor. Unele microorganisme pe parcursul metabolismului formează pigmenți. După compoziția chimică,

proprietăți sunt neuniformi: hidrosolubili (piocianina), alcool solubili și insolubili în apă (pigment

negru – levuri). Pigmenții exercită, probabil, procesele de respirație, protecția contra radiației ultra

violete naturale, reacție de sinteză și au acțiune antibiotică. Servește ca un indice în identificarea

microorganismelor.

Microorganismele produc substanțe aromate, volatile ex. esteri acetoetilic și acetoamilic.

În descompunerea substanțelor organice se formează miros neplăcut (indol, scatol,

hidrogen sulfurat) servind ca indiciu în identificare.

8. Distinge algoritmul metodei bacteriologice de diagnostic

Metoda bacteriologică de cercetare reprezintă un sistem de investigații îndreptate la

izolarea culturilor pure de microorganisme, cultivarea şi cercetarea proprietăților.

Page 4: 5. 5. 10 agenda notițelor paralele

Metoda este realizată în câteva etape, în etapa de pre examinare se prelevă materialul

infecțios, ce conține nemijlocit agentul patogen (microorganismul).

9. Identifică regulile de bază pentru recoltarea prelevatelor conform etapelor specificate

1.Concretizează acțiunile de

pregătire a pacientului către pre

examinare;

2.Specifică cerințele către

recipient;

3. Întocmește eticheta

cu propriile inițiale;

4.Realizează enunțuri cu conținut

din procedura de recoltare a

prelevatului biologic;

5.Concretizează exigențele de

transportare (container,

temperatura mediului, timp de

transportare).

10. Distinge clasificarea mediilor de cultură

Mediile de cultură, reprezintă baza lucrului microbiologic, fiind substraturi deosebite, pe

care microorganismele se dezvoltă, se înmulțesc, respiră. Mediile de cultură trebuie să

asigure următoarele cerințe:1) să fie nutritive, 2) să posede concentrație optimă pH (7,2-

7,4), 3) să fie izotonice (concentrație optimă de săruri), 4) să fie sterile,5) umede, 6) să

posede anumit potențial de oxidare-reducere, 7) să fie universale. Există un număr

impunător de medii, care se clasifică după următoarele criterii:

Page 5: 5. 5. 10 agenda notițelor paralele

Clasificarea mediilor Compoziția şi destinația lor

Proveniența

nutriților

Mediile

empirice

Mediile

sintetice

După

consistență

Medii

lichide

Medii

solide

Medii

semisolide

Compoziție

Simple

Îmbogățite

Diferențiale

Selective

Transport

9. Diferenșiază etapele investigațiilor microbiologice:

Microscopie __________________________________________________________

Cultivarea constă în însămânțarea germenulul din prelevat pe medii de cultură și menținerea

acestora în condițiile necesare culturilor (temperatura, aerarea, umeditate).

Cultură pură este constituită din indivizi ce aparțin aceleiași specii, ideal cultura pură este o

populație constituită din descendenții unui singur individ prin înmulțire vegetativă.

Antibiograma prezintă testarea microorganismelor în condiții standart (medii de cultură, inoculum,

incubare etc.) în prezența unui gradient de medicament antimicrobian, determinând spectrul de

sensibilitate la antibiotice.

Testele biochimice reprezintă activitatea fermentativă a microorganismelor ce diferențiază specific

și tipic microorganismele (scindarea glucidelor, proprietățile proteolitice, hemolitice) determinând

patogenitatea (toxinogeneza, capacitatea enteroinvazivă).

Depistarea antigenelor solubili, determinarea la o anumită structura antigenică a tulpinii

(marcher), identificată prin reacții antigen-anticorp cu seruri imune de referință (metoda

serologică). Lizovar – spectru de sensibilitate la bacteriofag.

Colonii reprezintă aglomerări vizibile de indivizi de aceeași specie, apărute la multiplicarea

uneia sau a câtorva celule, formate pe medii nutritive de diferite dimensiuni și forme: S

(neted), R (rugoase), M (mucozitate),G (pitice).

Colonii S Colonii R

Netede, umede, lucioase, formă

regulată, bombată, rotunde.

Tulbură omogen medii de cultură

lichide

Flageli (la bacteriile mobile)

Capsulă (la bacterii capsulare)

Active biochimic

Agenți patogeni ai bolilor infecțioase

Mai frecvent este în perioada acută a

bolilor infecțioase.

Opace, rugoase, formă neregulată, suprafață

uscată.

Auto aglutinează, formează bulgari, lăsând

mediul super natant clar.

Bacteriile mobile sunt imobile

Capsula lipsește

Proprietăți biochimice exprimate slab

Majoritatea speciilor sunt mai puțin patogene

Caracteristic în boli cronice