480. Doamne,nu vezi ce furtună

1. Doamne, nu vezi ce furtună, Ce vifor îngrozitor?

Ce nor des, ce întunecime, Scăpare nu-i şi-ajutor!

Azi de pierim nu Îţi pasă? Cum poţi să dormi adânc?

Tot momentul ne-ameninţă moartea,

Peste-acest adânc umblând!

Ref: “Să-asculte furtuna de glasul Meu, linişte!”

Pagubă nu poate provoca, Nici demon, nici om sau chiar altcineva,

Nu poate să piară corabia Al cerului Domn

când se află-n ea!“Căci toate Mie Mi se supun,

Linişte, când Eu spun, Căci toate Mie Mi se supun,

Deci, linişte!”

2. Doamne, ce griji mă apasă! Odihnă n-am nici o zi; Azi inima îmi e rănită,

O, vin’ spre-a mă mântui! Torente mari de păcate

Urlă asupra mea, Am să pier, Doamne,

în deznădejde, Ah, vino, nu mă lăsa!

Ref: “Să-asculte furtuna de glasul Meu, linişte!”

Pagubă nu poate provoca, Nici demon, nici om sau chiar altcineva,

Nu poate să piară corabia Al cerului Domn

când se află-n ea!“Căci toate Mie Mi se supun,

Linişte, când Eu spun, Căci toate Mie Mi se supun,

Deci, linişte!”

3. O, Doamne,trecut-a spaima,

Natura s-a liniştit; Pe cer soarele străluceşte,

Şi pacea iar am primit! Te-aştept, o, Doamne, pe Tine,

Singur nu mă lăsa! Ah, mă du la limanul de pace,

Odihna Ta voi afla!

Ref: “Să-asculte furtuna de glasul Meu, linişte!”

Pagubă nu poate provoca, Nici demon, nici om sau chiar altcineva,

Nu poate să piară corabia Al cerului Domn

când se află-n ea!“Căci toate Mie Mi se supun,

Linişte, când Eu spun, Căci toate Mie Mi se supun,

Deci, linişte!”