44738803-22068416-Curs-Evaluare-Riscuri

5/14/2018 44738803-22068416-Curs-Evaluare-Riscuri - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/44738803-22068416-curs-evaluare-riscuri 1/82

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNǍVIREEVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍPROFESIONALǍ

- Suport de curs -

Conf.univ.dr.ing. BǍBUŢ GABRIELUniversitatea din Petroşani

Tel: 0744 70 50 89E-mail: [email protected]

mailto:[email protected]




1.PREVEDERILE NORMELOR GENERALE DE PROTECŢIE A

MUNCII PRIVIND NECESITATEA EVALUĂRII RISCURILOR DEACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ

Obligativitatea evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională în România decurge din legislaţiaactuală în domeniu, care a fost armonizată cu legislaţia Uniunii Europene privind sănătatea şi securitatea în muncă:

• Art. 11 din N.G.P.M., preluând paragraful 2 pct. b art. 6 din Directiva-cadru 391/89/CEE, prevede: „Angajatorul

are următoarele obligaţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:…

b. să asigure evaluarea riscurilor pentru sănătatea şi securitatea angajaţilor în vederea stabilirii măsurilor de

prevenire, incluzând alegerea echipamentului tehnic, a substanţelor chimice şi a preparatelor utilizate,

amenajarea locurilor de muncă etc.; angajatorul trebuie să dispună evaluarea riscurilor de accidentare şi

îmbolnăvire profesională pentru toate locurile de muncă, inclusiv pentru acele grupuri de angajaţi care sunt

expuşi la riscuri particulare; în urma acestei evaluări, măsurile preventive şi metodele de lucru stabilite de

către angajator trebuie să asigure o îmbunătăţire a nivelului de protecţie a angajaţilor şi să fie integrate în

toate activităţile unităţii respective, la toate nivelurile ierarhice”.

• Art. 31 din N.G.P.M. stabileşte ca primă atribuţie a personalului din cadrul serviciului de securitate a munciievaluarea riscurilor: „Atribuţiile personalului din serviciul de securitate a muncii sunt:





























a. să asigure evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locurile de muncă, precum şi să

reevalueze riscurile ori de câte ori sunt modificate condiţiile de muncă şi să propună măsurile de prevenire

corespunzătoare, ce vor alcătui programul anual de protecţie a muncii; evaluarea riscurilor presupune

identificarea tuturor factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională şi determinarea nivelului de

risc pe loc de muncă şi unitate".








2.PRINCIPIILE ŞI PRACTICA GENERALĂ A EVALUĂRII

RISCURILOR PROFESIONALE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

2.1.TERMINOLOGIE

termenii “pericol” şi “risc” nu au întotdeauna aceeaşi semnificaţie, nici în legislaţiile statelor membre ale UniuniiEuropene, nici în diversele discipline ştiinţifice;

definiţiile utilizate sunt următoarele:• pericol: proprietatea sau capacitatea intrinsecă prin care un element (de exemplu: materii, materiale, metode şi

practici de muncă, tehnologii) este susceptibil să conducă la materializarea unui eveniment nedorit;• risc: probabilitatea ca evenimentul nedorit să se realizeze cu o anumită gravitate, în condiţii de utilizare şi/sau

expunere date;• evaluarea riscurilor: estimarea (eventual cuantificarea) riscurilor asociate existenţei condiţiilor de manifestare a

pericolului la locul de muncă, având impact asupra stării de securitate şi sănătate a muncitorilor.



























2.2.SCOPUL EVALUĂRII RISCURILOR

angajatorul are obligaţia generală de a asigura starea de securitate şi de a proteja sănătatea muncitorilor; evaluareariscurilor are drept obiectiv să permită angajatorului adoptarea măsurilor de prevenire/protecţie adecvate , cureferire la:• prevenirea riscurilor profesionale;• formarea muncitorilor;• informarea muncitorilor;• implementarea unui sistem de management care să permită aplicarea efectivă a măsurilor necesare.

evaluarea riscurilor trebuie să fie structurată astfel încât să permită muncitorilor şi persoanelor care răspund de

protecţia muncii:• să identifice pericole existente şi să evalueze riscurile asociate acestor pericole, în vederea stabilirii măsurilor destinate protejării sănătăţii şi asigurării securităţii muncitorilor, în conformitate cu prescripţiile legale;

• să evalueze riscurile în scopul selectării optime, în cunoştinţă de cauză, a echipamentelor, substanţelor sau preparatelor chimice utilizate, precum şi a amenajării şi a organizării locurilor de muncă;

• să verifice dacă măsurile adoptate sunt adecvate;• să stabilească atât priorităţile de acţiune, cât şi oportunitatea de a lua măsuri suplimentare, ca urmare a analizării

concluziilor evaluării riscurilor;• să confirme angajatorilor, autorităţilor competente, muncitorilor şi/sau reprezentanţilor acestora că toţi factorii

relevanţi, legaţi de procesul de muncă, au fost luaţi în considerare;• să vegheze ca măsurile de prevenire/protecţie, considerate necesare şi adoptate în baza evaluării riscurilor, săcontribuie efectiv la ameliorarea stării de securitate şi sănătate în muncă.








































schema generală a procedurii de evaluare a riscului care include şi câteva elemente de management al acestuia esteurmătoarea:

1. Stabilirea planului de evaluare a riscurilor profesionale2. Structurarea evaluării.

Abordarea deciziei privind modul de abordare (geografică, funcţională /axată pe proces/axată pe flux)3. Colectarea informaţiilor.

Mediu/sarcini de muncă/persoane expuse/experienţă acumulată

4. Identificarea pericolelor 5. Identificarea persoanelor expuse6. Identificarea tipurilor de expunere7. Evaluarea riscurilor.

Probabilitate de producere/gravitatea consecinţelor, în condiţii reale8. Studiul posibilităţilor de eliminare sau de control a riscurilor 9. Stabilirea priorităţilor de acţiune şi de adoptare a măsurilor de securitate10. Implementarea şi aplicarea măsurilor de securitate11. Înregistrarea rezultatelor evaluării.12. Măsurarea (aprecierea) eficacităţii13. Controlul (periodic sau în cazul unor modificări în sistem):

• Rezultatele evaluării îşi menţin valabilitatea (nu este necesară nici o altă acţiune).

• Revizuirea se impune.



























14. Urmărirea planului de evaluare a riscurilor.

Observaţie:• Conţinutul şi amploarea fiecărei etape depind de situaţia concretă existentă la locul de muncă analizat (de exemplu,

numărul de muncitori, materialele utilizate, accidentele de muncă şi bolile profesionale înregistrate, tehnologiile

aplicate, caracteristicile locului de muncă şi riscurile specifice).










2.3.PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE

EVALUĂRII RISCURILOR evaluarea riscurilor reprezintă studiul sistematic al tuturor aspectelor procesului de muncă susceptibile de a genera

evenimente nedorite, al mijloacelor de eliminare a pericolelor şi al măsurilor de prevenire/protecţie aplicabile pentrucontrolul acestor riscuri;

evaluarea riscurilor trebuie să fie condusă de conducerea la vârf , care va consulta şi/sau va implica direct toţifactorii afectaţi/interesaţi: angajator, conducere la vârf, muncitori şi reprezentanţii acestora;

evaluarea riscurilor comportă următoarele etape:a. Identificarea pericolelor;

b. Identificarea muncitorilor (sau a altor persoane) care pot fi expuse la aceste pericole;

c. Estimarea calitativă sau cantitativă a riscurilor;

d. Examinarea posibilităţilor de eliminare a riscurilor;

e. Aprecierea necesităţii de a stopa adoptarea altor măsuri vizând prevenirea sau reducerea riscurilor.

evaluarea riscurilor trebuie să vizeze toate locurile de muncă:• locuri de muncă fixe (de exemplu, birouri, ateliere, şcoli);• locuri de muncă evolutive (de exemplu, şantiere de construcţii, docuri, şantiere navale);• locuri de muncă mobile (de exemplu, locurile de muncă temporare pentru întreţinerea canalizărilor urbane, vizite

de inspecţie).


































evaluarea riscurilor pentru locurile de muncă relativ imuabile (birouri, ateliere de construcţii sau de confecţii etc.):• va ţine seama de condiţiile uzuale;• nu va fi reiterată atunci când locurile de muncă sunt comparabile;• va lua în considerare necesitatea unei evaluări revizuite sau diferite atunci când circumstanţele se schimbă, de

exemplu, prin introducerea de echipamente sau tehnologii noi.

evaluarea riscurilor la locurile de muncă în care circumstanţele şi condiţiile se modifică implică o abordare care săfaciliteze luarea în considerare a acestor schimbări; riscurile pot fi evaluate de o manieră generală, astfel încât

principiile de eliminare şi control să rămână valabile, chiar dacă locul de muncă se modifică (principiile de construire aunor schele de calitate se pot aplica pe toate şantierele de construcţii; în agricultură se va ţine cont de succesiuneaanotimpurilor şi de influenţa ei asupra muncii în exterior;

evaluarea riscurilor:

• nu va fi realizată exclusiv de către angajator sau de reprezentanţii acestuia; la acest demers vor fi asociaţi şimuncitorii sau reprezentaţii lor, care trebuie consultaţi în timpul procesului de evaluare şi informaţi cu privire laconcluziile obţinute şi măsurile preventive adoptate;

• va ţine cont de eventuala prezenţă la locurile de muncă a muncitorilor altor întreprinderi sau a altor categorii de personal; prin însăşi prezenţa lor, aceştia sunt expuşi riscurilor existente dar, pe de altă parte, este posibil ca ei săexpună unor riscuri noi personalul permanent;

• va lua în considerare interacţiunile potenţiale dintre activităţile proprii şi cele ale întreprinderii deservite;angajatorii al căror personal execută lucrări în alte întreprinderi (de exemplu, lucrări de montaj, întreţinere, service)trebuie să vegheze la securitatea şi sănătatea personalului propriu;









































• va lua în considerare vizitatorii (studenţi, elevi, public, pacienţi în spitale etc.), deoarece adesea aceştia nu suntconştienţi de riscuri şi ignoră măsurile de protecţie; din acest motiv se recomandă stabilirea unui regulament destinatvizitatorilor, aceştia urmând să primească un rezumat vizând măsurile de prevenire şi protecţie ce trebuie urmate.

2.4.METODOLOGIA DE EVALUARE A RISCURILOR

deşi nu există un principiu universal valabil privind metodologia de evaluare a riscurilor, totuşi două regulisunt esenţiale în domeniu:• evaluarea trebuie astfel structurată încât toate pericolele şi riscurile potenţiale să fie analizate;• când un risc a fost identificat, prima întrebare la care trebuie căutat un răspuns este dacă pericolul asociat nu

poate fi eliminat.

operaţii care pot fi incluse în abordările (sau combinaţiile de abordări) posibile ale evaluării riscurilor:• observarea mediului specific locului de muncă;• determinarea tuturor sarcinilor de muncă specifice locului de muncă considerat, pentru a exista certitudinea că

toate vor fi luate în considerare în cadrul evaluării;• analiza riscurilor induse de diferitele sarcini de muncă;• observarea modului de desfăşurare a proceselor de muncă, pentru a se verifica conformitatea procedurilor aplicate

cu cele stabilite şi inexistenţa unor riscuri suplimentare;• analiza modurilor de operare, pentru evaluarea expunerii la pericol;• analiza factorilor externi de influenţă;• analiza detailată a factorilor psihologici, sociali şi fizici susceptibili să contribuie la starea de stres la locul de

muncă, precum şi interacţiunea acestora cu factorii organizaţionali şi de mediu;













































• analiza dispoziţiilor adoptate în vederea asigurării condiţiilor de securitate, îndeosebi cu referire la existenţasistemelor de evaluare a riscurilor datorate noilor tehnologii şi materiale şi la actualizarea informaţiilor privindriscurile.

criterii aplicabile pentru evaluarea riscurilor:

• prescripţii legale;• norme şi recomandări publicate• principii de ierarhizare ale măsurilor de prevenire a riscurilor:

→ evitarea riscurilor;→ înlocuirea elementelor periculoase prin altele nepericuloase sau mai puţin periculoase;→ combaterea riscurilor la sursă;→ acordarea priorităţii măsurilor de protecţie colectivă în raport cu măsurile de protecţie individuală;→ luarea în considerare a evoluţiei cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice;→ ameliorarea continuă a nivelului de protecţie.

selectarea modului de abordare a procesului de evaluare depinde de următoarele elemente:• natura locului de muncă (de exemplu, permanent sau temporar);• tipul de proces (de exemplu, operaţii repetitive, procese variabile/evolutive, lucrări executate în baza unor

comenzi);• particularităţile sarcinii de muncă (de exemplu, sarcini repetitive, ocazionale, de tipul tratamentelor pe loturi de

piese sau aplicarea sezonieră a pesticidelor, sarcini cu risc major cum ar fi intervenţiile în sistemele energetice sau penetrarea spaţiilor izolate);

• complexitatea tehnică a locului de muncă.

în practică, este deseori utilă conceperea procesului de evaluare ca un demers structurat pe etape succesive:• evaluarea globală - constă în efectuarea unui distincţii nete între riscurile majore, pentru care măsurile desecuritate sunt cunoscute şi aplicate pe scară largă şi riscurile ce necesită o analiză detaliată; aceasta trebuie:

→ să recenzeze, dacă este posibil, riscurile ce pot fi eliminate; chiar dacă acest obiectiv este deseoriirealizabil, el trebuie întotdeauna să reprezinte o prioritate;












































→ să analizeze riscurile care nu necesită acţiuni noi şi, ca urmare, fonduri suplimentare (de exemplu, uneltede mână corect concepute şi utilizate în regim normal);→ să identifice riscurile în general cunoscute, pentru care măsurile de securitate sunt nu doar simplu deidentificat, ci şi disponibile;→ să indice punctele pentru care se impune o evaluare completă, bazată pe tehnici mai complexe; în fapt

acesta înseamnă ierarhizarea riscurilor.• evaluarea riscurilor care impune o analiză amănunţită - această etapă poate implica necesitatea recurgerii latehnici complexe de analiză, în funcţie de situaţia concretă.

• dacă evaluarea globală este apreciată ca insuficientă, analiza suplimentară va include cel puţin următoareleetape:1. identificarea tuturor pericolelor de la locul de muncă;2. identificarea tuturor persoanelor ce pot fi expuse pericolelor, inclusiv a grupelor de muncitori expuse în

mod special 3. estimarea riscurilor, ţinând cont de fiabilitatea măsurilor preventive efectiv aplicate;

4. adoptarea deciziilor privind noile măsuri aplicabile în scopul eliminării şi/sau reducerii riscurilor, curaportare la codurile de bună practică;5. stabilirea priorităţilor vizând măsurile preventive luate în considerare.

1. Identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul de muncăa. consultarea şi asocierea angajaţilor şi/sau a reprezentanţilor acestora, pentru a le cunoaşte percepţia asuprariscurilor profesionale;

b. examinarea sistematică a tuturor aspectelor sistemului de muncă, incluzând:• analiza modului de derulare a procesului de muncă (deoarece practica curentă nu concordă cu prescripţiile,

indiferent de natura acestora: legale, tehnologice etc.); situaţiile ce trebuie examinate cu prioritate cuprindlucrul în instalaţiile cu tehnologii noi, întreţinerea, curăţenia, precum şi urgenţele previzibile;

• luarea în considerare a operaţiilor intermitente;• analiza evenimentelor neprogramate, dar previzibile, de tipul întreruperilor activităţii din diferite cauze.c. identificarea aspectelor legate de muncă ce pot induce pericole, cu accent asupra celor asociate activităţii

profesionale












































d. utilizarea în sens larg a noţiunii de pericol, pentru a se putea ţine cont nu numai de pericolele menţionate pelista de control, ci şi de modul în care angajaţii interacţionează cu pericolele, modificând astfel nivelul de risc.

2. Identificarea tuturor persoanelor ce pot fi expuse pericolelor, inclusiv a grupelor de muncitori expuse în mod special

→ se recomandă să: să se ţină seama de categoriile de personal care interacţionează, direct sau indirect cu pericolul; să se acorde o atenţie specială grupelor de muncitori expuşi în mod curent unor riscuri majore.

3. Estimarea riscurilor, ţinând cont de fiabilitatea măsurilor preventive efectiv aplicate→ această modalitate de estimare poate:

• fi, pe de o parte, o tehnică foarte simplă, bazată pe “bunul simţ comun” şi care nu necesită, nici aptitudinispecializate, nici mijloace de analiză complexe;

• reprezenta, pe de altă parte, baza unui studiu complet privind securitatea şi sănătatea în muncă, integrând

tehnici de analiză cantitativă a riscurilor, ceea ce constituie o necesitate în cazul proceselor complexecaracterizate prin riscuri majore;• să se situeze, între cele două extreme, cum este cazul proceselor şi tehnicilor relativ complexe sau al

pericolelor sanitare ce pot fi greu de identificat şi care necesită analize şi măsuri suplimentare.

4. Adoptarea deciziilor privind noile măsuri aplicabile în scopul eliminării şi/sau reducerii riscurilor, cu raportarela codurile de bună practică

→ obiectivul acestei etape vizează garantarea protecţiei muncitorilor în raport cu cerinţele legislaţiei naţionale şicomunitare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;→ acţiunile ulterioare concluziilor evaluării riscurilor:

CONCLUZII ACŢIUNIRiscuri nesemnificative pentru Sfârşitul evaluării. Nu este necesară adoptarea nici unei





































moment şi pentru care nu se poate prognoza, în mod raţional, o creştereîn viitor.

măsuri suplimentare.

Riscuri aflate în domeniul deacceptabilitate, de exemplu, la unnivel conform normelor naţionale

sau comunitare.

Ameliorarea gradului de protecţie, dacă este posibil.Sfârşitul evaluării. Respectarea normelor implicăaplicarea efectivă a sistemului de prevenire implementat

de către angajator.Riscuri controlate în prezent, dar care pot creşte în viitor, existând pericolulca sistemele de securitate săfuncţioneze defectuos sau să fiegreşit utilizate.

Măsuri ce permit îmbunătăţirea protecţiei, stabilizarea,eliminarea, controlul şi minimalizarea riscurilor deexpunere mărite.Determinarea măsurilor suplimentare ce permit controlulsituaţiilor de risc major, materializate în pofida măsurilor preventive aplicate anterior.

Riscuri potenţiale care nu suntconsiderate a priori ca generatoare deaccidente de muncă sau boli profesionale.

Compararea măsurilor efectiv aplicate cu codurile de bună practică. În cazul evidenţierii unor lipsuri,identificarea soluţiilor de îmbunătăţire a măsurilor de prevenire şi protecţie.

Riscuri corect controlate, dar inacceptabile (în baza principiilor generale enunţate în art. 6, paragraful2 din Directiva 89/391/CEE).

Eliminarea riscurilor sau modificarea sistemului demanagement al riscurilor, în scopul conformării cu principiile de bună practică în vigoare.

Riscuri ridicate şi greşit (sauinsuficient) controlate pentrumoment.

Identificarea şi aplicarea măsurilor provizorii imediate(dacă este cazul, chiar oprirea funcţionării sistemului demuncă).Evaluarea exigenţelor pe termen lung.

Absenţa elementelor semnificative privind existenţa sau inexistenţa

riscurilor.

Continuarea procesului de colectare a informaţiilor pânăla obţinerea uneia dintre concluziile menţionate anterior.

Între timp, se va minimiza expunerea prin aplicarea prescripţiilor.

5. Estimarea riscurilor, ţinând cont de fiabilitatea măsurilor preventive efectiv aplicate
























































→ este esenţial ca acţiunile destinate eliminării sau prevenirii riscurilor să fie ierarhizate; la stabilirea priorităţilor se va lua în considerare gravitatea riscului, consecinţele probabile ale unui incident, numărul devictime potenţiale şi intervalul de timp necesar pentru implementarea măsurilor de prevenire.










2.5.ACŢIUNILE ULTERIOARE PROCESULUI DE EVALUARE A RISCURILOR

PROFESIONALE

concluziile unei evaluări a riscurilor profesionale ar trebui să determine:• dacă riscul este controlat în mod adecvat;• în caz contrar, care sunt opţiunile pentru reducerea riscurilor;• priorităţile de acţiune;• dacă pot fi adoptate măsuri destinate ameliorării nivelului de protecţie sanitară şi a securităţii muncitorilor;

• ce alte categorii de personal pot fi afectate de către riscurile identificate.

2.6.ORGANIZAREA EVALUĂRII RISCURILOR

angajatorilor li se recomandă stabilirea şi implementarea unui plan de acţiune destinat eliminării şi/sau

controlului riscurilor ar trebui să cuprindă:• iniţierea, organizarea şi coordonarea evaluării;• nominalizarea persoanelor competente pentru a realiza evaluarea;• consultarea reprezentanţilor muncitorilor în ceea ce priveşte stabilirea modalităţilor de nominalizare a persoanelor

competente pentru a realiza evaluarea;• furnizarea informaţiilor, formarea şi alocarea resurselor necesare personalului însărcinat cu procesul de evaluare;
































• asigurarea unei coordonării adecvate între evaluatori (dacă este cazul);• implicarea conducerii la vârf şi participarea angajaţilor;• stabilirea măsurilor de control şi revizuire a evaluării riscurilor;• supravegherea respectării cerinţei ca măsurile de prevenire şi protecţie să ţină seamă de rezultatele evaluării;• urmărirea măsurilor de prevenire şi protecţie, pentru verificarea eficacităţii acestora;

• informarea muncitorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora cu privire la concluziile evaluării şi a măsurilor adoptate.















2.7.SELECTAREA PERSOANELOR ÎNSĂRCINATE CU EVALUAREA

RISCURILOR

în orice tip de organizaţie, decizia finală vizând desemnarea persoanelor însărcinate cu evaluarea riscuriloraparţine angajatorului; evaluarea riscurilor poate fi realizată de:• angajatori;• persoane din cadrul organizaţiei desemnate de către angajator;• servicii externe de consultanţă.

competenţa persoanelor însărcinate cu evaluarea riscurilor• evaluarea riscurilor trebuie încredinţată unei echipe pluridisciplinare;• persoanele însărcinate cu procesul de evaluare a riscurilor îşi vor justifica competenţa demonstrând că posedă

următoarele aptitudini:→ înţeleg abordarea generală a evaluării riscurilor;→ posedă capacitatea de a aplica concret la locul de muncă şi pentru sarcina considerată orice metodă apreciată

drept relevantă, ceea ce implică, printre altele: identificarea problemelor de sănătate şi securitate a muncii; evaluarea acţiunilor necesare şi a priorităţilor;

propunerea opţiunilor disponibile pentru eliminarea sau reducerea riscurilor şi evidenţierea avantajelor asociate;

evaluarea eficacităţii măsurilor propuse; promovarea progreselor şi practicilor curente în materie de securitate şi sănătate în muncă.






































→ recunoaşterea cazurilor în care metodele de evaluare nu sunt apte să ofere rezultate pozitive fără asistenţă externă,admiţându-se necesitatea recurgerii la servicii externe specializate.

relaţia dintre evaluatori şi serviciile de prevenire• dispoziţiile adoptate pentru asigurarea evaluării riscurilor şi a sarcinilor de prevenire, control şi urmărire,

constituie exclusiv responsabilitatea angajatorului; în întreprinderile mici această activitate poate fi încredinţatăunei singure persoane, în cele mai mari şi complexe funcţionează compartimente specializate, în care sarcinilespecifice revin mai multor persoane care îşi asociază cunoştinţele, competenţele şi experienţa.













2.8.INFORMAŢIILE NECESARE

persoanele însărcinate cu evaluarea riscurilor profesionale ar trebui să dispună de cunoştinţe şi/sau informaţiireferitoare la:• pericolele şi riscurile a căror existenţă şi mod de manifestare sunt deja cunoscute;• echipamentele, materialele şi tehnologiile folosite în procesele de muncă;• procedurile şi modul de organizare al sistemului de muncă, precum şi interacţiunile dintre executanţi şi celelalte

elemente componente ale sistemului;• natura, probabilitatea, frecvenţa şi durata expunerii la pericole;• raportul existent între expunerea la un anumit pericol şi gravitatea consecinţelor;• normele şi prescripţiile legale aplicabile riscurilor profesionale;• elementele considerate ca bună practică, în domeniile în care nu există norme legale specifice.

atunci când muncitorii mai multor firme îşi desfăşoară activitatea la acelaşi loc de muncă, evaluatorii trebuie să îşi transmită informaţiile referitoare la riscurile specifice operaţiilor efectuate de muncitorii fiecărei firme şi lamăsurile de securitate şi sănătate în muncă adoptate.




























2.9.SURSELE DE INFORMAŢII

informaţiile necesare în procesul de evaluare pot proveni din următoarele surse:• analiza activităţii profesionale în scopul de a prevedea evenimentele nedorite, în special în cazul evaluărilor

cantitative;

• consultarea şi/sau participarea muncitorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora;• fişele, cărţile tehnice, manualele de utilizare ale producătorilor şi furnizorilor de echipamente, materii prime şi

materiale;• informaţiile furnizate de specialiştii în securitate şi sănătate sau asociaţii profesionale care deţin cunoştinţe şi

experienţă în domeniu;• bazele de date şi periodicele specializate;• informaţiile în domeniu disponibile la serviciile sau organismele naţionale competente;• datele statistice privind accidentele de muncă, bolile profesionale şi incidentele;• instrucţiunile, manualele şi modurile de operare scrise pentru locul de muncă;• rezultatele măsurătorilor privind parametrii semnificativi;• datele depersonalizate furnizate în baza supravegherii medicale;• literatura ştiinţifică şi tehnică;• normele şi standardele definite de organismele de standardizare naţionale, europene sau mondiale;



































• exigenţele minimale în materie de securitate şi sănătate în muncă, aşa cum sunt ele definite în anexele la Directiva89/654/CEE.






2.10.ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR EVALUĂRII

se recomandă consemnarea într-un dosar a rezultatelor şi concluziilor evaluării riscurilor profesionale; modul de

apreciere a riscurilor trebuie să poată fi justificat, iar dosarul să indice:• că un plan de evaluare a riscurilor profesionale a fost conceput şi aplicat efectiv;• modul de transpunere în practică a planului;• riscurile particulare sau deosebite (de exemplu, riscurile de infectare);• grupele de muncitori expuşi în mod particular (de exemplu, electricieni, gunoieri, artificieri etc.);• alte tipuri de riscuri majore;• după caz, deciziile adoptate în cursul procesului de evaluare, inclusiv informaţiile pe baza cărora respectivele decizii

au fost adoptate, atunci când evaluarea riscurilor nu a fost realizată pe baza unor norme sau recomandări publicate;• normele publicate sau toate celelalte categorii de indicaţii aplicate;

• măsurile recomandate pentru reducerea riscurilor şi ameliorarea protecţiei;• modalităţile de verificare/control ale evaluărilor.

dosarul de evaluare a riscurilor va fi completat cu concursul (consultarea şi participarea) muncitorilor şi/sau areprezentanţilor lor şi va fi pus la dispoziţia acestora pentru informare;

dosarele de evaluare a riscurilor trebuie puse la dispoziţia:• muncitorilor desemnaţi de către angajatori să îşi asume responsabilităţi specifice în raport cu securitatea şi sănătatea

în muncă;• reprezentanţilor muncitorilor care au responsabilităţi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

2.11.URMĂRIREA EFICACITĂŢII MĂSURILOR









































în urma evaluării riscurilor se vor adopta dispoziţii care să permită programarea, organizarea, urmărirea şicontrolul măsurilor de prevenire şi protecţie în scopul verificării eficacităţii lor;

informaţiile obţinute prin supraveghere servesc ca bază de referinţă pentru controlul şi revizuirea evaluării

riscurilor.

2.12.CONTROLUL ŞI REVIZUIREA EVALUĂRII

evaluarea riscurilor nu este un demers unic ; ea trebuie revăzută şi revizuită, atunci când este cazul, din mai multemotive, dintre care pot fi menţionate:

• evaluarea poate antrena modificări în procesul de muncă; efectele implementării unor astfel de modificări vor fianalizate a priori, însă se recomandă reevaluarea ulterioară a condiţiilor de muncă pentru stabilirea impactului practic al schimbărilor;

• măsurile de reducere a riscurilor pot afecta unele componente ale sistemului de muncă;• evaluarea:

→ poate să nu îşi menţină valabilitatea, deoarece datele şi informaţiile de bază sunt perimate la un moment dat;→ poate fi îmbunătăţită;→ trebuie revizuită în vederea actualizării.

• măsurile de prevenire şi protecţie în vigoare sunt insuficiente sau inadecvate din punct de vedere al noilor

informaţii şi tehnici de securitate disponibile;• ca urmare a concluziilor obţinute prin cercetarea unui accident de muncă sau incident; în ambele cazuri se pot

obţine informaţii importante asupra riscurilor identificate şi a măsurilor necesare pentru evitarea unor evenimentesimilare.

incidentele reprezintă situaţii definite cel mai frecvent ca evenimente nedorite care nu conduc la consecinţe asupraexecutanţilor sau sistemului de muncă; executanţii pot furniza informaţii extrem de utile despre incidente, informaţii















































care să fie folosite în cadrul evaluărilor a priori a riscurilor; din acest punct de vedere este determinant ca angajatorii sădezvolte climatul de încredere şi colaborare adecvat, pentru ca executanţii să fie conştienţi de importanţa semnalăriiincidentelor;

C.S.S.M. deţine un rol important prin colectarea informaţiilor, sprijinirea cercetării cauzelor incidentelor şi

identificarea măsurilor de prevenire; în marea majoritate a cazurilor, se recomandă refacerea evaluării riscurilor la intervale de timp regulate, stabilite

în funcţie de natura pericolelor şi de amploarea modificărilor care pot interveni în sistemul de muncă supus analizei.

ELEMENTELE RISCULUI

(după SR EN 1050: 2000 Securitatea maşinilor: Principii pentru aprecierea riscului )

Elementele riscului (după SR EN 1050: 2000)






















GRAVITATEA (severitatea daunei posibile) poate fi estimată luând în considerare: natura a ceea ce trebuie protejat (persoane, bunuri, mediu); gravitatea leziunilor sau afectării sănătăţii (uşoară - în mod normal reversibilă, gravă - în mod normal ireversibilă, deces); extinderea daunei (o persoană, mai multe persoane).

PROBABILITATEA DE APARIŢIE a daunei poate fi estimată luând în considerare:

→ Frecvenţa şi durata expunerii depind de: necesitatea de acces în zona periculoasă (de exemplu, pentru funcţionare normală, mentenanţă sau reparaţii); natura accesului (de exemplu, alimentare manuală cu materiale); timpul petrecut în zona periculoasă;

numărul persoanelor care acced;

frecvenţa accesului.

→ Probabilitatea de apariţie a evenimentului periculos depinde de: fiabilitate şi alte date statistice;

istoricul accidentului;

istoricul afectării sănătăţii; compararea riscurilor.

→ Posibilităţile de evitare sau limitare a daunei sunt funcţie de: persoanele care utilizează maşina (persoane calificate, persoane necalificate, fără conducător); viteza de apariţie a evenimentului periculos (brusc, rapid, lent); orice formă de conştientizare a riscului (prin informaţii generale, prin observare directă, prin intermediul semnalelor de avertizare

şi a dispozitivelor indicatoare); posibilităţile umane de a evita sau limita dauna (posibil, posibil în anumite condiţii, imposibil); experienţa practică şi cunoştinţe (referitoare la maşină, referitoare la o maşină similară, fără experienţă).































































PROCESUL ITERATIV PENTRU ASIGURAREA SECURITĂŢII(după SR EN 1050: 2000 Securitatea maşinilor: Principii pentru aprecierea riscului )









START

Determinarealimitelor maşinii

Identificareapericolelor

Estimareariscului

Evaluareariscului

Maşinaprezintă

securitate?

Reducereariscului

SFÂRŞIT

Analizariscului

Apreciereariscului

DA

NU
























Procesul iterativ pentru realizarea securităţii (după SR EN 1050)→ reducerea riscului şi alegerea măsurilor de securitate adecvate

nu fac parte din aprecierea riscului






STADIUL ACTUAL AL METODELOR DEEVALUARE A NIVELULUI DE SECURITATE/RISC

A MUNCII ÎNTR-UN SISTEM

Evaluarea nivelului de securitate/risc a muncii într-un sistem reprezintă punctul de plecare şi, totodată, baza ştiinţifică pentru

stabilirea priorităţilor în acţiunile de prevenire.

Criteriile şi metodele de evaluare s-au dezvoltat în pas cu evoluţia generală a conceptului de securitate a muncii, respectiv cu

diversele teorii privind geneza accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.

Există două posibilităţi de evaluare a securităţii muncii:

→ evaluare postaccident/boală profesională ( „a posteriori” ) - se bazează pe analiza accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale

produse; criteriile de evaluare sunt indicatorii statistici de tipul coeficienţilor de frecvenţă şi de gravitate;

→ evaluarea preaccident/boală profesională („a priori” ) se bazează pe analiza riscurilor, înainte de a se materializa în accidente sau

boli profesionale; criteriile de evaluare sunt nivelurile de risc.

→ pentru ambele posibilităţi menţionate demersul poate fi:

- inductiv (direct) - se porneşte de la cauză spre efect;- deductiv (indirect) - se porneşte de la efect spre cauză.

Principalele metode apriorice existente în prezent pot fi grupate în patru mari categorii :

1. controale şi verificări de rutină, apărute în faza „centra tă pe maşină” a evoluţiei conceptului de securitate a muncii;















































2. metode bazate pe modelul Heinrich, apărute în faza „centrată pe om”;

3. metode bazate pe teoria fiabilităţii sistemelor, aplicabile sistemelor tehnice uşor de definit, dar care nu iau în considerare factorul uman;

4. metode bazate pe ergonomia sistemelor, având o sferă mai largă, de optimizare a funcţionării sistemului şi tratând problemele de secu-

ritate a muncii doar la modul implicit şi secundar.

METODE APRIORICE DE EVALUARE A SECURITĂŢII MUNCII

SCOPINSTRUMENTE DE

LUCRUNIVEL DEAPLICARE

MOD DEAPLICARE

UTILITATE LIMITE

1.METODE TIP „CONTROALE Şl VERIFICĂRI”• Depistarea deficien-

ţelor echipamentuluitehnic în raport cunormele de securitatea muncii

• Norme• Instrucţiuni (extrase)

• Instalaţie• Loc de muncă• Atelier • Întreprindere

• Inspecţii ale organis-melor specializate:- externe- interne

• Eficacitate bună pentruriscurile tehnice

• Se utilizează cândnivelul de risc estefoarte ridicat, iar

riscurile evidente şimajore

• Nu iau în consideraredeficienţele de proiectare,stabilire şi repartizare asarcinii de muncă

• Nu iau în considerare

erorile executantului• Nu surprind riscurile

sporadice şi cele datorateunor vicii ascunse aleelementelor implicate în procesul de muncă• Analiza este de ordin

general, evaluarea pur calitativă, iar procedeelede lucru sunt puţin sau

deloc participative2.ANALIZA RISCURILOR DUPĂ MODELUL HEINRICH• Identificarea

acţiunilor periculoaseşi a condiţiilor periculoase

• Fişe de observaţii tipHeinrich, Lefevre,Ramsey

• Operator • Loc de muncă

• Observaţie directă a procesului de muncă

• Eficacitate bună înstabilirea erorilor executantului

• Aplicabilitate înîntreprinderi de tip

• Metodele se axează peanaliza acţiunilor operatorului

• Utilizează ca model dereferinţă comportamentul







































































































SCOPINSTRUMENTE DE


MOD DEAPLICARE

UTILITATE LIMITE

taylorist (muncănormală normată peoperaţii şi mişcări)

sigur, mărime dialectică,greu de cuantificat

• Metodele sunt non- participative, iar

evaluarea calitativă




















Băbuţ Gabriel - Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională 49

SCOPINSTRUMENTE DE


MOD DEAPLICARE

UT

3.METODE BAZATE PE TEORIA FIABILITĂŢII SISTEMEL3.1.ANALIZA MODURILOR DE DEFECTARE Şl A EFECTELOR LO

• Evaluarea niveluluide risc al unui sistemtehnic

• Scheme-bloc• Tabele sinoptice• Scală de evaluare a

gravităţii şi probabi-lităţii defectărilor

• Grilă de evaluare ariscurilor

• Scheme tehnicesimple:- maşină- aparat- subansamblu

• Experţi cu dublăspecializare (întehnologie şisecuritate)

• Metodăinductiefect)

• Posibilicuantifi

la siste• Eficien

faza de• Poate c

instrumaprofunanalizela munci

3.2.ANALIZA ARBORELUI DE DEFECTE (AAD)• Analiza fiabilităţii

sistemelor tehnice• Arbori logici• Simboluri• Scheme logice

• Sisteme tehnicecomplexe

• Experţi cu dublăspecializare(sistemele analizateşi securitate)

• Metodădeducticauze)

• Posibilicare a r

• Aplicab






















































































SCOPINSTRUMENTE DE


MOD DEAPLICARE

UT

4.METODE BAZATE PE ERGONOMIA SISTEMELOR

4.1.METODA HAZOP (Hazard Operability)• Optimizarea

sistemului om -maşină:- productivitate- condiţii de muncă

• Tabel, cuvinte -cheie

• Loc de muncă, procese continue

• Observaţie directă,deducţie dupăanaliza procesului

• Activitdesfăşocontinu




































SCOPINSTRUMENTE DE


MOD DEAPLICARE

UT

4.2.METODA DSF (Diagnosis Safety Form)• - • Listă de control

• Chestionare închise• Întreprindere • Completarea

chestionarelor decătre executanţi

• Prelucrarea şiinterpretarea datelor de către specialişti

interni (serviciul desecuritate a muncii)

• Permiteunui „pintern ade secuulterior

prin alt

4.3.METODA DCT (Diagnostique des Conditions du Travail)• - • Baterie de evaluare –

chestionare specifice,închise

• Întreprindere• Sector

• Răspunsuri dirijate pe bază dechestionare, culesede o echipă inter-disciplinară externă

• Aplicabîntrepridialogu

• Permitecelor mcondiţiimecanidetermi

4.4.METODA SDQ (Safety Diagnosis Questionaire)• Identificarea • Chestionar închis, • Loc de muncă • Răspunsuri culese de • Permite
















































































SCOPINSTRUMENTE DE


MOD DEAPLICARE

UT

4.6.METODA I.E.R.C.M. - Bucureşti• Evaluarea solicită-

rilor impuse decondiţiile specifice

locurilor de muncă• Stabilirea contraindi-caţiilor la încadrarea

profesională

• Tabel cu solicitări posibile• Scală de evaluare cu

5 niveluri

• Loc de muncă • Analiza locurilor demuncă de către oechipă specializată

(medici, ergonomi,igienişti)

• Permiteierarhizsolicită

supus ola un amuncă













































SCOP

INSTRUMENTE DE

LUCRU

NIVEL DE

APLICARE

MOD DE

APLICARE UT4.7.METODA RENAULT - FRANŢA

• Evaluareaergonomică acondiţiilor de lalocurile de muncă

• Tabel cu factori deinfluenţă

• Scală de evaluare cu5 niveluri

• Loc de muncă • Observaţie directă• Analiză, prelucrare

date şi interpretarefăcute de experţi

• Permite profilulorganiza loculrezultâ

aspectemuncii

4.8.METODA LEST - FRANŢA• Evaluare socio-

ergonomică acondiţiilor de muncă

• Tabel cu domenii desolicitări, factori deinfluenţă şi parametri

• Scală de evaluare cu10 niveluri

• Întreprindere• Atelier • Loc de muncă

• Analiză socio-ergonomică:- observaţie directă- chestionare- discuţii dirijate

• Permitelocurilocritice ssecurităcontextglobalemuncă












































































măsuri de securitate şi rezultatul aplicării acestora; se recomandă ca metoda să fie ţinută la zi pe toată durata fazelor de proiectare,

construcţie şi încercări în scopul de a depista noile pericole şi, dacă este necesar,

a se face corecţii; descrierea rezultatelor obţinute poate fi făcută în diverse moduri (de exemplu,

tabele, grafice tip arbore).

→ METODA „CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ” este o metodă inductivă. pentru aplicaţii relativ simple sunt trecute în revistă proiectarea, funcţionarea şi

utilizarea maşinii; la fiecare etapă se formulează întrebarea „ce se întâmplă dacă”şi se răspunde evaluând efectele defectării componentei sau erorile proceduraleasupra creării pericolelor la maşină;

pentru aplicaţii mai complexe, metoda poate fi mai bine aplicată prin utilizareaunei liste de verificare şi divizarea muncii în scopul de a încredinţa studiulanumitor aspecte privind funcţionarea maşinii unor persoane având cea mai mareexperienţă sau calificare în evaluarea acelor aspecte (se face un audit privindexperienţa operatorului şi cunoştinţele sale profesionale; se apreciază adaptareaechipamentului, concepţia maşinii, sistemul său de comandă şi echipamentul săude securitate; se trec în revistă efectele materialelor care sunt prelucrate şi seexaminează registrele de fabricaţie şi întreţinere).

→ ANALIZA MODURILOR DE DEFECTARE Şl A EFECTELOR LOR (AMDE) este o metodă inductivă al cărei obiectiv principal este de a evalua frecvenţa şi







































→ SIMULAREA DEFECTELOR PENTRU SISTEMELE DE COMANDĂ este o metodă inductivă în care procedurile de încercare se bazează pe două

criterii: tehnologia şi complexitatea sistemului de comandă; sunt aplicabile următoarele metode:

- încercări practice asupra circuitului real şi simularea de defecte asupracomponentelor reale, în special în părţile în care performanţele identificate întimpul examinării şi analizei teoretice prezintă incertitudini;

- simularea comportamentului comenzii (de exemplu, prin intermediulmodelelor hardware şi/sau software);

când sunt încercate părţi complexe, referitoare la securitatea din sistemul de

comandă, este necesar în mod uzual să se împartă sistemul în câteva subsistemefuncţionale şi să se supună la încercările de simulare a defectului numai interfaţa; această tehnică poate fi aplicată şi altor părţi ale maşinii.

→ METODA MOSAR (Metodă Organizată Sistemic de Analiză a Riscurilor) reprezintă un demers complet în zece etape; sistemul de analizat (maşină, proces, instalaţie etc.) este considerat ca un număr

de subsisteme care interacţionează; se utilizează un set de tabele pentru:

- identificarea pericolelor, situaţiilor şi evenimentelor periculoase.- studierea gradului de adecvare a măsurile de securitate şi a interdependenţei

acestora;- clasificarea, prin consens, a scenariilor de producere a accidentului (tabel de

gravitate);- stabilirea, prin consens, a legăturii dintre gravitate şi obiectivele de realizat







































este o metodă previzională care este utilizată pentru a genera idei.

ANALIZA CRITICĂ A METODELOR APRIORICE DE

EVALUARE A NIVELULUI DE SECURITATE/RISCA MUNCII ÎNTR-UN SISTEM

1. Metodele existente constituie abordări disparate, concepute pentru sisteme locale,funcţie de necesităţi; din acest motiv, generalizarea uneia sau alteia dintre metodepentru a avea un instrument unic de evaluare a nivelului de securitate este practicimposibilă.

2. Metodele existente utilizează modele particulare ale producerii accidentului demuncă; în consecinţă conceptele, noţiunile, criteriile de evaluare, instrumentele delucru etc. variază de la o metodă la alta; lipsa unui model teoretic generalizat nupermite o abordare sistematică, unitară, a riscurilor.

3. Evaluarea riscurilor se face în multe cazuri numai sub aspect calitativ, ceea ce nupermite o comparare a diverselor sisteme; evaluarea cantitativă este mai frecventă

în metodele bazate pe fiabilitatea sistemelor, dar astfel de analize cuprind doarechipamentul tehnic.

4. Metodele existente nu iau în considerare toate categoriile de factori de risc:• controalele şi verificările sunt axate pe factorul tehnic (maşini, instalaţii etc.);• metodele inspirate din modelul Heinrich analizează cu precădere acţiunile

periculoase ale operatorului;• metodele bazate pe teoria fiabilităţii sistemelor sunt concepute pentru evaluarea


































i. redactarea finală a metodei.

PREZENTAREA METODEI ELABORATE








PREMISE TEORETICE

Fig. 1 Relaţia risc – securitate








DESCRIEREA METODEI

SCOP ŞI FINALITATE• determinarea cantitativă a nivelului de risc/securitate pentru un loc de muncă, sector,

secţie sau întreprindere, pe baza analizei sistemice şi evaluării riscurilor deaccidentare şi îmbolnăvire profesională;

• aplicarea metodei se finalizează cu un document centralizator (FIŞA DEEVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ), care cuprinde nivelul de risc global peloc de muncă care constituie baza fundamentării programului de prevenire a

accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă,sectorul, secţia sau întreprinderea analizată.

PRINCIPIUL METODEI• identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de muncă) pe baza

unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului pe bazacombinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxim previzibile;






























INSTRUMENTE DE LUCRU UTILIZATE

• Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1)→ este un formular care cuprinde, într-o formă uşor identificabilă şi comprimată,

principalele categorii de factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională, grupate după criteriul elementului generator din cadrul sistemuluide muncă (executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie şi mediu de

muncă).• Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului

uman (Anexa 2)→ este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii consecinţelor;→ cuprinde categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului

uman, localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura anatomo-funcţională a organismului şi gravitatea minimă – maximă generică a consecinţei.

• Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor derisc asupra organismului uman (Anexa 3)→ este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase de gravitate şi clase de

probabilitate a producerii lor;→ gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale de diagnostic clinic,

funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de M.S. şi M.M.S.S.F.;→ clasele de probabilitate sunt stabilite prin adaptarea standardului U.E.
































→ este un formular pentru centralizarea măsurilor de prevenire necesare de aplicat,rezultate din evaluarea locului de muncă.








APLICAREA METODEI

PROCEDURA DE LUCRU

• Constituirea echipei de analiză şi evaluare

→ echipa de analiză şi evaluare va cuprinde specialişti în domeniul securităţiimuncii şi tehnologi, buni cunoscători ai proceselor de muncă analizate;→ înainte de începerea activităţii membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu

metoda de evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru;→ este necesară o minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi

proceselor tehnologice care urmează să fie analizate şi evaluate;→ după constituirea echipei de analiză şi evaluare, respectiv după însuşirea metodei,

se trece la parcurgerea etapelor propriu-zise.

• Definirea sistemului de analizat (loc de muncă)→ în această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă,urmărind:

- identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său defuncţionare: scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaţiilor de muncă, precum şi a maşinile şi utilajele folosite (parametrii şi caracteristici


























• Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională→ pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se utilizează

lista din Anexa 2;→ gravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din Anexa 3;

informaţiile pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor posibile seobţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul demuncă respectiv sau la locuri de muncă similare;

→ pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din Anexa 3;încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc, pe bază statistică

sau de calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, săptămânal,lunar, anual etc.); intervalele respective se transformă ulterior în frecvenţe exprimate prin număr de evenimente posibile pe an;

→ rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare ariscurilor (Anexa 4) şi se înscrie în Fişa locului de muncă (Anexa 6).

→ cu ajutorul scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi acesteniveluri pentru fiecare factor de risc în parte; se obţine astfel o ierarhizare adimensiunii riscurilor la locul de muncă, ceea ce dă posibilitatea stabilirii unei

ierarhizări a măsurilor de prevenire şi protecţie, funcţie de factorul de risc cu nivelulcel mai mare de risc;→ nivelul de risc global (N r ) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a

nivelurilor de risc (R i) stabilite pentru factorii de risc identificaţi; pentru ca rezultatulobţinut să reflecte cât mai exact posibil realitatea, se utilizează ca element de

ponderare rangul factorului de risc (r i), care este egal cu nivelul de risc; formula decalcul al nivelului de risc global este următoarea:

n












































→ interpretarea rezultatelor evaluării;→ fişele de măsuri de prevenire.










ANEXA 1

LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC

A. EXECUTANT1. ACŢIUNI GREŞITE

1.1.Executare defectuoasă de operaţii• comenzi;• manevre;• poziţionări, fixări, asamblări;• reglaje;• utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc.

1.2. Nesincronizări de operaţii• întârzieri;• devansări.

1.3.Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă• pornirea echipamentelor tehnice;• întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice;• alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide energetice

etc.) ;• deplasări, staţionări în zone periculoase;




































2.2.Solicitare psihică :• ritm de muncă mare;• decizii dificile în timp scurt;• operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.;• monotonia muncii.

C. MIJLOACE DE PRODUCŢIE1. FACTORI DE RISC MECANIC

1.1.Mişcări periculoase1.1.1.Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice:

• organe de maşini în mişcare;

• curgeri de fluide;• deplasări ale mijloacelor de transport etc.

1.1.2.Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilorfuncţionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor

1.1.3.Deplasări sub efectul gravitaţiei:• alunecare;• rostogolire;

• rulare pe roţi;• răsturnare;• cădere liberă;• scurgere liberă;• deversare;• surpare, prăbuşire;• scufundare.















































4. FACTORI DE RISC CHIMIC4.1.Substanţe toxice

4.2.Substanţe caustice4.3.Substanţe inflamabile4.4.Substanţe explozive4.5.Substanţe cancerigene4.6.Substanţe radioactive4.7.Substanţe mutagene

5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC5.1.Culturi sau preparate cu microorganisme:

• bacterii;• virusuri;• richeţi;• spirochete;• ciuperci;• protozoare.

5.2.Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare)5.3.Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi)

D. MEDIU DE MUNCĂ1. FACTORI DE RISC FIZIC

1.1.Temperatura aerului:• ridicată;



































• laser.

1.11.2.Ionizante:

• alfa;• beta;• gama.

1.12.Potenţial electrostatic1.13.Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări,

surpări, prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.)1.14.Pulberi pneumoconiogene

2. FACTORI DE RISC CHIMIC2.1.Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici2.2.Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi

3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC3.1.Microorganisme în suspensie în aer:

• bacterii;• virusuri;• richeţi;• spirochete;• ciuperci;• protozoare etc.

4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI• subteran;• acvatic;• subacvatic;












































ră: - termică- chimică

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

utaţie - - - - - - - - - x x x x x x x - - - -ni ale organelor

ne- - x - x x x x - - - - - - - - - - x -

trocutare - - - x x x - - - - - - - - - - - - - -ie - - - - x x - - - - - - - - - - - - - -icaţie - acută

- cronică--

--

--

xx

xx

xx

xx

xx

--

--

--

--

--

--

--

--

--

--

--

--

atoză - - - x - - - - - - - - - - - - - - - -moconioză - - - - x x - - - - - - - - - - - - - -lnăviri respiratorii

ice provocate deeri organice şitanţe toxice iritanteizem pulmonar,şită etc.)

- - - - x x - - - - - - - - - - - - - -

bronşic, rinitămotorie

- - - - x x - - - - - - - - - - - - - -

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21prin expunere la

eraturi înalte saute (şoc, colaps caloric,rături)

- - - x x x - - - - - - - - - - - - - -

acuzie, surditate deepţie

- - - - - - - - - - - - - - - - - - x -

tate - - - - - - - - - - - - - - - - x - - -ori maligne, cancer sional

x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

ze cronice, periartrite, - - - - - - - - x x x x x x x - - - - -



























































































































ANEXA 3

SCALA DE COTARE A GRAVITĂŢII ŞI PROBABILITĂŢIICONSECINŢELOR ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA

ORGANISMULUI UMAN

CLASE DEGRAVITATE GRAVITATEA CONSECINŢELOR

CONSECINŢE1 NEGLIJABILE − consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă

previzibilă până la 3 zile calendaristice (vindecare fără

tratament)2 MICI − consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de

3 – 45 zile, care necesită tratament medical3 MEDII − consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă

între 45 – 180 zile, care necesită tratament medical şi prinspitalizare

4 MARI − consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de



































ANEXA 4

GRILA DE EVALUARE A RISCURILOR COMBINAŢIE ÎNTRE GRAVITATEA CONSECINŢELOR ŞI

PROBABILITATEA PRODUCERII LOR

CLASE DE PROBABILITATE

1 2 3 4 5 6

E X T R E M D

E R A R

F O A R T E R A R

R A R

P U Ţ I N F R E C V E N T

F R E C V E N T

F O A R T E

F R

E C V E N T

C L A S E

D E

R A V I T A T E

CONSECINŢE

P > 1 0 a n i

i < P < 1 0 a n i

n i < P < 5 a n i

n < P < 2 a n i

n ă < P < 1 a n

P < 1 l u n ă







































































































































CLASE DE PROBABILITATE

1 NEGLIJABILE (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)










ANEXA 5SCALA DE ÎNCADRARE A NIVELURILOR DE

RISC/SECURITATE

NIVEL DERISC CUPLULGRAVITATE - PROBABILITATE NIVEL DESECURITATE1 MINIM (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) 7 MAXIM

2 FOARTE

MIC

(2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) 6 FOARTE

MARE3 MIC (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1) 5 MARE


























LOCULUI DE MUNCĂMUNCĂ:………… ECHIPA DE EVALUARE:…………

ENTALUICĂ

FACTORI DERISC

IDENTIFICAŢI

FORMA CONCRETĂ DE

MANIFESTARE AFACTORILOR DE RISC(descriere, parametri)

CONSE-CINŢA

MAXIMĂPREVI-ZIBILĂ

CLASA

DEGRAVI-TATE

CLASA

DEPROBA-BILITATE

1 2 3 4 5

































ANEXA 7

FIŞA DE MĂSURI PROPUSE

FIŞA DE MĂSURI PROPUSE

LOC DE MUNCĂ/FACTOR DE RISC

NIVELDE

RISC

MĂSURA PROPUSĂ

Nominalizarea măsurii Competenţe/răspunderi Ter

1 2 3 4

















ASUPRA SURSEI DE FACTORI DE RISC(PREVENIRE INTRINSECĂ)

MĂSURI SECUNDARE(măsuri de ordinul doi)

RISC OM

IZOLAREA RISCURILOR

FACTORII DE RISC PERSISTĂ, DAR PRIN MĂSURI DEPROTECŢIE COLECTIVĂ SE EVITĂ SAU DIMINUEAZĂ

ACŢIUNEA LOR ASUPRA OMULUI

MĂSURI TERŢIARE(măsuri de ordinul trei)

RISC OM

EVITAREA RISCURILOR

INTERACŢIUNEA DINTRE FACTORII DE RISC ŞI OM SE EVITĂPRIN MĂSURI ORGANIZATORICE ŞIREGLEMENTĂRI PRIVIND COMPORTAMENTUL

MĂSURI CUATERNARE(măsuri de ordinul patru)
























UTILIZAREA METODEI ELABORATEDE I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI PENTRU

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE

ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ











EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞIÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ PENTRU LOCUL DEMUNCĂ „MAŞINIST TURBINĂ HIDRO” DIN CADRUL

S.C. HIDROELECTRICA S.A. - S.H. CLUJ

PROCESUL DE MUNCĂ

Procesul de muncă are drept scop supravegherea, controlul, întreţinerea şi manevrareainstalaţiilor mecanice ale hidrocentralei.

ELEMENTELE COMPONENTE ALESISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT

MIJLOACE DE PRODUCŢIE:

• vane tip fluture – 2 buc;• vane tip sferice – 3 buc;• turbina hidraulică tip FRANCIS – 3 buc. - 75 MW/grup;• instalaţii de ungere vană fluture (pompe compresoare);• instalaţii de ungere vană sferică (pompe compresoare);


























• instalaţie măsură nivele mers în CS.SARCINA DE MUNCĂ

•

preia schimbul de la maşinistul din tura precedentă;• maşinistul care preia schimbul efectuează rondul redus în instalaţie împreună cumaşinistul din schimbul anterior, prin parcurgerea traseului de rond stabilit;

• verifică starea echipamentelor aflate în exploatare, prin identificarea acestora direct îninstalaţii;

• verifică existenţa şi starea mijloacelor de protecţie de folosinţă comună din dotare,existenţa şi starea sculelor şi dispozitivelor de lucru şi de manevră din inventar;

• efectuează rondul complet;• execută manevrele specificate în documentele pe baza cărora se execută lucrări de

deservire (autorizaţie de lucru, procese-verbale, ITI-PM etc.) pentru admiterea echipelor de lucru respectând ghidul de manevre;

• se informează de stadiul lucrărilor ce se execută în schimbul său;• recepţionează lucrările executate;• execută toate lucrările în GVP (graficul de verificări profilactice) şi cel de ungere;• înregistrează în raportul zilnic de exploatare valorile orare;

• asigură curăţenia la locul de muncă;• predă schimbul maşinistului din schimbul următor.

MEDIUL DE MUNCĂ

Maşinistul turbină hidro FRANCIS îşi desfăşoară activitatea în incinta centralei subterane, latoate cotele hidrocentralei:









































FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI

A.FACTORI DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PRODUCŢIEa.Factori de risc mecanic:

• organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare de către transmisii cu cuplaje, cucurele sau prin arbori sau acţionări;

• deplasări ale mijloacelor de transport - lovire de către mijloacele de transport - acces lalocul de muncă cu mijloace auto;

• rostogolire piese cilindrice neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate;• răsturnarea batardourilor din galeria de fugă;• cădere liberă de piese, scule, materiale de la cotele superioare sau rocă desprinsă;• scurgere liberă de ulei, apă provenite de la neetanşeităţi, condens;• surpare, prăbuşire - colaps galerie – centrala subterană la ~ 68 m adâncime;• proiectare de corpuri sau particule antrenate de către curenţii de aer sau de fisurare

accidentală izolatori;• devierea de la traiectoria normală a maselor transportate cu mijloacele de ridicat;

• balansul maselor transportate cu mijloacele de ridicat;• jet, erupţie de ulei (40 bar) la fisurarea accidentală a traseelor hidraulice;• suprafeţe sau contururi periculoase – contact direct al epidermei cu suprafeţe tăietoare,

înţepătoare, alunecoase;• recipiente sub presiune: recipiente de aer comprimat, cu pmax de 45 bar, apă (47 bar), ulei

(40 bar) şi butelii oxigen sau acetilenă;• vibraţii ale construcţiei în special în zona nivel turbine.













































• calamităţi naturale – colaps galerie (seism).

b.Factori de risc chimic:

• pulberi pneumoconiogene (particule rocă, grafit);• gaze toxice - gaze de eşapament, vapori diluanţi de la sudare, impregnare sau rezultate

din incendiu la avarie;• gaze sau vapori inflamabili sau explozivi - vapori, diluanţi, vopsele, lacuri etc.c.Caracter special al mediului:

• lucrul în mediu subteran – uzura prematură a organismului.

C.FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCĂa.Suprasolicitare fizică:

• poziţii de lucru forţate, vicioase la cricurile de frânare, control manual temperaturi;• efort dinamic – traseu mare de intervenţie, deplasări repetate între cote.b.Suprasolicitare psihică:

• decizii dificile în timp scurt efectuate în mediu cu zgomot.

D.FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUIa.Acţiuni greşite:

• asamblări – lipsa unor organe de asamblare la ventile sau flanşe, vane;• reglaje – nerespectarea parametrilor de lucru;• nesincronizarea la lucrul în echipă;• cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare – suprafeţe alunecoase,

denivelate;• cădere de la înălţime prin păşire în gol, dezechilibrare sau alunecare.













































ţ

UNITATEA:S.C. HIDROELECTRICA S.A. –

SUCURSALA HIDROCENTRALE – CLUJ

FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂNUMĂR PERSOANE EXPUSE: 5

SECŢIA:

C.H.E. MĂRIŞELU

DURATA EXPUNERII: 12 h/schimb

LOCUL DE MUNCĂ:MAŞINIST TURBINĂ HIDRO

ECHIPA DE EVALUARE: dr.ing. Ştefan Pece,ing. Octavian Ruscu

COMPONENTA

SISTEMULUIDE MUNCĂ

FACTORI DERISC

IDENTIFICAŢI

FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE AFACTORILOR DE RISC

(descriere, parametri)

CONSE-

CINŢA

MAXIMĂ

PREVI-

ZIBILĂ

CLASADE

GRAVI-TATE

CLASA DEPROBA-

BILITATE

NIVELDE RISC

0 1 2 3 4 5 6MIJLOACE DE

PRODUCŢIEFACTORI DE RISCMECANIC

1. Organe de maşini în mişcare – prindere, antrenarede către transmisii cu cuplaje, cu curele sau prinarbori sau acţionări

DECES 7 1 3

2. Deplasări ale mijloacelor de transport - lovire decătre mijloacele de transport - acces la locul demuncă cu mijloace auto

DECES 7 1 3

3. Rostogolire piese cilindrice neasigurate împotrivadeplasărilor necontrolate

DECES 7 1 3

4. Răsturnarea batardourilor din galeria de fugă DECES 7 1 35. Cădere liberă de piese, scule, materiale de la

cotele superioare sau rocă desprinsăDECES 7 1 3

6. Scurgere liberă de ulei, apă provenite de laneetanşeităţi, condens

INV.gr.III 4 1 2








































































7. Surpare, prăbuşire - colaps galerie – centralasubterană la ~68 m adâncime

DECES 7 1 3

0 1 2 3 4 5 68. Proiectare de corpuri sau particule antrenate de

către curenţii de aer sau de fisurare accidentalăizolatori

INV.gr.III 4 2 3

9. Devierea de la traiectoria normală a maselor transportate cu mijloacele de ridicat

DECES 7 1 3

10. Balansul maselor transportate cu mijloacele deridicat

DECES 7 1 3

11. Jet, erupţie de ulei (40 bar) la fisurarea accidentalăa traseelor hidraulice

INV.gr.III 4 2 3

12. Suprafeţe sau contururi periculoase – contactdirect al epidermei cu suprafeţe tăietoare, înţepătoare,alunecoase

ITM 3-45zile

2 5 3

13. Recipiente sub presiune: recipiente de aer

comprimat (pmax= 45 bar), apă (47 bar), ulei (40 bar) şi butelii oxigen sau acetilenă

DECES 7 2 4

14. Vibraţii ale construcţiei în special în zona nivelturbine

Neglijabilă 1 6 1

FACTORI DE RISCTERMIC

15. Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor – temperatură de cca. 70ºC la lagărul turbinei – control manual

ITM 3-45zile

2 5 3

16. Temperatura coborâtă – suprafeţe metalice reciatinse în mod direct

ITM 3-45zile

2 6 3

17. Flăcări, flame la amorsarea accidentală a arcului

electric

DECES 7 1 3

FACTORI DE RISCELECTRIC

18. Electrocutare prin atingere directă - conductorineizolaţi sau cu izolaţia îmbătrânită şi/sau umedă

DECES 7 2 4




























































19. Electrocutare prin atingere indirectă sau prinapariţia tensiunii de pas: legături la instalaţia deîmpământare cu grad ridicat de coroziune, fără papuci de priză; izolaţii străpunse accidental şiscurgeri condens (ex.: cotă nivel aspiratoare);

DECES 7 1 3

0 1 2 3 4 5 6FACTORI DE RISCCHIMIC

20. Substanţe inflamabile – lucrul cu diluanţi şi petrol pentru spălări, degresări etc.

DECES 7 1 3

21. Substanţe cancerigene: lucrul în vecinătateaconductelor izolate cu şnur din azbest

DECES 7 5 7

MEDIULDE MUNCĂ

FACTORI DE RISCFIZIC

22. Temperatura coborâtă a aerului în special înzona conului de aspiraţie epuisment

ITM 3-45zile

2 6 3

23. Umiditatea relativă a aerului ridicată ITM 3-45zile

2 6 3

24. Curenţi de aer puternici - fosă generator şi galeriade acces

ITM 3-45zile

2 6 3

25. Presiunea aerului variabilă ca urmare a variaţieivolumetrice a apei

ITM 3-45zile

2 5 3

26. Nivel ridicat de zgomot în special în fosăgenerator, con aspiraţie, grupuri pompecompresoare, nivel turbină

INV.gr.III 4 6 5

27. Nivel de iluminare scăzut – lipsă lămpi iluminat INV.gr.III 4 6 5

28. Calamităţi naturale – colaps galerie (seism) DECES 7 1 3

FACTORI DE RISCCHIMIC

29. Pulberi pneumoconiogene (particule rocă, grafit) ITM 3-45zile

2 5 3

30. Gaze toxice - gaze de eşapament, vapori diluanţide la sudare, impregnare sau rezultate dinincendiu la avarie

DECES 7 2 4

31. Pulberi în suspensie: aer, gaze sau vaporiinflamabili sau explozivi – vapori, diluanţi,vopsele, lacuri etc.

DECES 7 1 3

































































CARACTER SPECIAL ALMEDIULUI

32. Lucrul în subteran – uzură prematură aorganismului

INV.gr.II 5 6 6

SARCINADE MUNCĂ

SUPRASOLICITA-RE FIZICĂ

33. Poziţii de lucru forţate, vicioase la cricurile defrânare, control manual temperaturi

ITM 3-45zile

2 6 3

0 1 2 3 4 5 634. Efort dinamic – traseu mare de intervenţie,

deplasări repetate între coteITM 3-45

zile2 5 3

SUPRASOLICITA-RE PSIHICĂ

35. Decizii dificile în timp scurt efectuate în mediude zgomot

ITM 3-45zile

2 5 3

EXECUTANTACŢIUNI GREŞITE

36. Asamblări – lipsa unor organe de asamblare laventile sau flanşe, vane

DECES 7 2 4

37. Reglaje – nerespectarea parametrilor limită delucru

DECES 7 1 3

38. Nesincronizarea la lucrul în echipă DECES 7 1 339. Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare,

alunecare, împiedicare – suprafeţe alunecoase,denivelate

ITM 45-180

zile

3 5 4

40. Cădere de la înălţime prin păşire în gol,dezechilibrare sau alunecare

DECES 7 2 4

OMISIUNI 41. Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie dindotare

DECES 7 2 4

Nivelul de risc global al locului de muncă este:


























































65,3138

504

112132847526171

)11(1)22(1)33(28)44(7)55(2)66(1)77(141

1

41

1 ==×+×+×+×+×+×+×

×⋅+×⋅+×⋅+×⋅+×⋅+×⋅+×⋅=

⋅

=

∑

∑

=

=

i

i

i

ii

rg

r

Rr

N





















































































































NIVELURILE PARŢIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC

LOCUL DE MUNCĂ: MAŞINIST TURBINĂ HIDRONIVEL GLOBAL DE RISC: 3,65

0

1

2

3

4

5

6

7

N I V E L U R I P A R T I A L E

D E

R I S

F1 F3 F5 F7 F9 F11 F13 F15 F17 F19 F21 F23 F25 F27 F29 F31 F33 F35 F37 F39 F41

FACTORI DE RISC








































LEGENDĂ

F

1

-

Organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare de către transmisii cu cuplaje, cu

curele sau prin arbori sau acţionări

F

2

-

Deplasări ale mijloacelor de transport - lovire de către mijloacele de transport - acces la

locul de muncă cu mijloace auto

F

3

-

Rostogolire piese cilindrice neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate

F

4

-

Răsturnarea batardourilor din galeria de fugă

F

5

-

Cădere liberă de piese, scule, materiale de la cotele superioare, sau rocă desprinsă































F

1

2

-

Suprafeţe sau contururi periculoase – contact direct al epidermei cu suprafeţe tăietoare,

înţepătoare, alunecoase

F

1

3

-

Recipiente sub presiune: recipiente de aer comprimat (pmax= 45 bar), apă (47 bar), ulei

(40 bar) şi butelii oxigen sau acetilenă

F

1

4

-

Vibraţii ale construcţiei în special în zona nivel turbine

F

1

5

-

Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor – temperatură de cca. 70ºC la lagărul

turbinei – control manual

F

1Temperatura coborâtă – suprafeţe metalice reci atinse în mod direct

l i il d id i b l i f i l




































F

2

1-

Substanţe cancerigene: lucrul în vecinătatea conductelor izolate cu şnur din azbest

F

2

2

-

Temperatura coborâtă a aerului, în special în zona conului de aspiraţie epuisment

F

2

3

-

Umiditatea relativă a aerului ridicată

F

24

-

Curenţi de aer puternici - fosă generator şi galeria de acces

F

2

5Presiunea aerului variabilă ca urmare a variaţiei volumetrice a apei

Băb G b i l E l i il d id i î b l ă i f i lă 62
































din incendiu la avarieF

3

1

-

Pulberi în suspensie: aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi – vapori, diluanţi,

vopsele, lacuri etc.

F

3

2

-

Lucrul în subteran – uzură prematură a organismului

F

3

3

-

Poziţii de lucru forţate, vicioase la cricurile de frânare, control manual temperaturi

F

3

4

-

Efort dinamic – traseu mare de intervenţie, deplasări repetate între cote

F

Băb ţ G b i l E l i il d id t i î b l ă i f i lă 63































F

4

0-

Cădere de la înălţime prin păşire în gol, dezechilibrare sau alunecare

F

4

1

-

Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie

din dotare



















FIŞA DE MĂSURI PROPUSE: LOCUL DE MUNCĂ „MAŞINIST TURBINĂ HIDRO”

Nr.crt.

LOC DE MUNCĂ/FACTOR DE RISC

NIVELDE

RISC

MĂSURI PROPUSE(Nominalizarea măsurii)

0 1 2 31. F21 - Substanţe cancerigene: lucrul în vecinătatea

conductelor izolate cu şnur din azbest7 Măsuri tehnice:

• adoptarea unei soluţii tehnice de izolare a tubulaturii sau de prevenire aformării condensului care să nu implice utilizarea materialelor periculoase.

Măsuri organizatorice:

• stabilirea unei proceduri nepericuloase de îndepărtare a şnururilor deazbest de pe suprafeţele pe care sunt amplasate la ora actuală;

• stabilirea condiţiilor de dezafectare şi stocare (eventual neutralizare) areziduurilor rezultate din acest proces.

2. F32 - Lucrul în subteran 6 Măsuri organizatorice:

• efectuarea controalelor medicale periodice cu frecvenţa stabilită dereglementările în vigoare.

3. F26 - Nivel ridicat de zgomot în special în fosăgenerator, con aspiraţie, grupuri pompe compresoare, nivelturbină

5 Măsuri tehnice:• dotarea cu mijloace individuale de protecţie: antifoane interne sau

externe.Măsuri organizatorice:• evitarea staţionării executantului în zonele în care nivelul de zgomot

depăşeşte 87 dB(A).4. F27 - Nivel de iluminare scăzut 5 Măsuri tehnice:

• amplasarea unui număr suficient de lămpi de iluminat;• dotarea cu lanterne.

5. F13 - Recipiente sub presiune 4 Măsuri organizatorice:

























































• respectarea termenelor de verificare ISCIR.

0 1 2 36. F18 - Electrocutare prin atingere directă 4 Măsuri tehnice:

• izolarea bornelor de legătură şi a celorlalte căi de curent din componentaechipamentelor electrice de sudare;

verificarea şi repararea conductorilor de alimentare;• realizarea circuitelor de masă conform prevederilor tehnice şi de

securitate în vigoare;• verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor

aparatajelor, a stâlpilor şi suporţilor metalici şi de beton, din zona delucru (NSPM 65, art.145);

• descărcarea de sarcină capacitivă a instalaţiei la care urmează a se lucra(NSPM 65, art.146);

• utilizarea, după caz, a mănuşilor electroizolante, încălţămintei saucovorului electroizolant şi a sculelor cu mâner electroizolant (NSPM 65,art.148).

Măsuri organizatorice:• instruirea lucrătorilor;• verificarea mai riguroasă a modului în care se respectă restricţiile de

securitate şi disciplina tehnologică;• urmărirea graficului de verificare a mijloacelor de protecţie din dotare

(atât echipamente tehnice cât şi echipamentul individual de protecţie).7. F30 - Gaze toxice - gaze de eşapament, vapori diluanţi de

la sudare, impregnare sau rezultate din incendiu la avarie4 Măsuri tehnice:

• asigurarea condiţiilor de ventilare.8. F36 - Asamblări – lipsa unor organe de asamblare la

ventile sau flanşe, vane4 Măsuri organizatorice:

• respectarea tehnologiei de lucru.9. F39 - Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare,alunecare, împiedicare – suprafeţe alunecoase, denivelate

4 Măsuri organizatorice:

• utilizarea încălţămintei de protecţie;• menţinere suprafeţelor căilor de deplasare în perfectă stare de curăţenie şi

marcarea denivelărilor, obstacolelor etc.




























































10. F40 - Cădere de la înălţime prin păşire în gol,dezechilibrare sau alunecare

4 Măsuri tehnice:

• marcarea şi iluminarea zonelor periculoase.Măsuri organizatorice:

• folosirea încălţămintei de protecţie şi a echip. pentru lucru la înălţime.0 1 2 3

11. F41 - Neutilizarea echipamentului individual de protecţieşi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare

4 Măsuri organizatorice:• instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării disciplinei

tehnologice şi a restricţiilor de securitate – neatenţie faţă de operaţiileexecutate, omiterea unora dintre operaţiile prevăzute prin sarcina demuncă, intrarea, chiar şi numai cu porţiuni ale corpului, în interiorulzonelor de pericol etc., neutilizarea, utilizarea incompletă sau utilizareaunor mijloace individuale de protecţie necorespunzătoare;

• verificarea prin control permanent, din partea şefului formaţiei, şi/sau prin sondaj, din partea şefilor ierarhic superiori.

Băbuţ Gabriel Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională 64






























INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă „maşinist turbină hidro”este egal cu 3,65, valoare care îl încadrează în categoria locurilor de muncă cunivel de risc mic spre mediu, depăşind limita maximă acceptabilă (3,5).

Analiza datelor din „Fişa de evaluare” evidenţiază faptul că din totalul de 41 factoride risc identificaţi numai 11 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3:

1 încadrându-se în categoria factorilor de risc maxim; 1 încadrându-se în categoria factorilor de risc foarte mare;

2 încadrându-se în categoria factorilor de risc mare; 7 încadrându-se în categoria factorilor de risc mediu.

Factorii de risc care se situează în domeniul inacceptabil sunt: F21: substanţe cancerigene: lucrul în vecinătatea conductelor izolate cu şnur din

azbest – nivel de risc parţial 7; F32: lucrul în subteran – uzură prematură a organismului– nivel de risc parţial 6;

F26: nivel ridicat de zgomot în special în fosă generator, con aspiraţie, grupuri pompe compresoare, nivel turbină – nivel de risc parţial 5;

F27: nivel de iluminare scăzut – lipsă lămpi iluminat – nivel de risc parţial 5; F13: recipiente sub presiune: recipiente de aer comprimat (pmax= 45 bar), apă (47

bar), ulei (40 bar) şi butelii oxigen sau acetilenă – nivel de risc parţial 4; F18: electrocutare prin atingere directă - conductori neizolaţi sau cu izolaţia

îmbătrânită şi/sau umedă – nivel de risc parţial 4;















































PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ SURSAGENERATOARE DIN CADRUL SISTEMULUI DE MUNCĂ

LOCUL DE MUNCĂ: MAŞINIST TURBINĂ HIDRONIVEL GLOBAL DE RISC: 3,65

Factori de risc proprii

executantului

14,63%


mijloacelor de producţie

51,22 %


mediului de muncă

26,83 %


sarcinii de munca

7,32 %

















44738803-22068416-Curs-Evaluare-Riscuri

Documents

Transcript of 44738803-22068416-Curs-Evaluare-Riscuri