IUL V.

On. 2 exp. Biblioteca Universităţii

Se, de porto, Mon. Of. 205. Cluj. Cluj, 3 Aprilie 1927. Nr. 13-14.

Rcdariia 4

liwinfetratia ^tajReg. Maria 43

TELEFON 124 :-:

Anunţurile se pri-[aesc după tarif.

Librăria Anca r. Regina Maria 43.

T A

; Alexandra Anca. o M A N E S C ZIAR INDEPENDENT

• Abonament ;

Pe un an Lei 1 6 0 -Pe Vt an „ 8 0 -Pe V 4 an „ 40 -Pentru S t ră ină ta te : Pe un an Lei 320 — P e Vi an „ 160 — Pe V* an „ 80 —

Pentru America Pe un an 2 dolari

Manuscrisele nu se înapoiază.

Un exemplar 3 Lei.

proces de miliarde contra socrului reoretatumi grozivescu

Din Viena ne soseşte ştirea, că ta-asasinei tenorului nostru Groză-:u, anume Teodor Kövesdy, ins-

sctor pensionat al Căilor Feiate Aus-lace şi consilier comunal cercual,

care până acum a făcut opin­ii starnice ca să treacă averea lăsată

regretatul cântăreţ, în favoarea rii sale adică soţiei ucigaşe al lui

•orăvescu, — s'a înfundat acuma igur în speculaţii nenorocite. In diferitele lui afaceri industriale, imerciale şi financiare, una cu totul

promisă, a eşit acuma la iveală Judecătoria de Ocol din Viena sub

reşedinţia consilierului Ipolt, unde fa judecat un proces de miliarde al istului socru al lui Grozăvescu. Un tovarăş al lui de afaceri, Ernst

Iztankovanszky, Ta dat în judecată intru că Intr'o transacfie de cărbuni, in manipulările nenorocite ale lui

[övesdy, l'a dus la ruină. In Mai 1923 consilierul Kövesdy, ipreună cu primul soţ al Nelei Gro-ivescu, maiorul Calţun şi negustorul nst Sztankovanszhy au creat o şo­fate în comandită de furnizare de

itbuni cu un capitaj iniţial de " " . 0 0 0 Gor. Apoi Banca Austro-ilonă a împrumutat firmei 3.0OJ.Q0O ir. Ca acoperire pentru acest credit ívesdy a depus la Bancă efecte în loare de 314 milioane. Pentru acest

«dit Banca a calculat dobânzi de ß'/j'Vov Dar Kövesdy a cerut delà ropna firmă ca să i-se plătească 30 sută dobânzi pentru efectele lui. Şi

:este dobânzi Kövesdy le-a cerut iereu delà societatea de cărbuni liar când cursul efectelor sale au :äzut în valoarte, delà 314 milioane 75 milioane. După evaluările lui Sztankovanszky,

obânzile acesteia luate pe nedrept Kövesdy delà societatea de car-

uni trec de suma de 10.000 de chillingi. Pentru creditul de 300 milioane

loroane primite delà Banca Austro-tolonă societatea şi-a procurat căr-

j urii din Polonia. 480 de Tone din ţ Srbuni aduşi din Polonia au fost re-

ăndute unei alte societăţi de cărbuni a stăruinţele lui Kövesdy pentru care ocietatea a primit-o poliţă de 200 de iilioane. Aceasta poliţă a subscris-o i Kövesdy ca garant şi impreună cu altă pohtă de 75 de milioane ale

celeiaşi societăţi tot dintr'o vânzare cărbuni, au fost remise Băncii

ustro- Polonă, ca ea să esconteze ceste două poliţă la Banca Naţională, ir banii primiţi să fie puşi la dispo-iţia firmei. Dar peste câteva zile Irma primeşte o înştiinţare delà Banca olonă că Banca Naţională refuză să íconttze cele două poliţe. Mai târziu însă Sztankovanszky a af­

et că Banca Naţională a escontat totuşi oliţa cea, de 75 de mil:o.ne şi că ma aceasta a şi eliberat o personal

Mui Kövesdy Dar aceasta n'a mcu-loştiinţat de loc societatea de cărbuni espre banii primiţi A două poliţa de peste 200 de mi-

oane a disparut în mod misterios şi [övesdy a scăpat cie obligaţia să plă-iscăaceata pol'tâ în calitate de garant,

ar firma lui care a primit pentru această oliţă 480 de Tone cât buni pe cari nu i-a fótit, s'a prăbuşit Acuma Sztankovan-iky reclamă ca Köv/esly sà plătească oliţa Sztnnkovanszky cere de spăgu-iri de 100 000 Schilling). ( " ° ' ? ^ & "

Kalinin despre probtemele politice ale congresului general al Sovielor

MOSCOVA (Ceps.) Imediat după al HI-lea congres al sovietelor repub-licei ruseşti va avea loc la Moscova al IV- lea congres al sovietelor întregii Uniuni. Al IlI-lea congres a avut loc în 1925. Trecerea acestui mare inter­val pentru convocarea „Parlamentului roşu" se explică prin crizele care au zdruncinat adânc însă şi bazele parti­dului comunist. înainte de înlăturarea opoziţiei lui Trotzki şi instalarea comp­lectă a lui Stalin ca dictatorul Rusiei sovietice, a se proceda la convoca­rea sovietelor era un lucru foarte ris­cant, deoarece la congres discuţiile cu opoziţia s'ar fi manifestat într'o formă mult mai vastă decât la conferinţele partidului comunist. Noul comitet exe­cutiv central al partidului comunist în frunte cu Stalin împreună cu comite­tul executiv central al Uniunii sovie­tice, trebuiau să-şi asigure în prirrfSl rând poziţiunea lor prin înlăturarea reprezentanţilor mişcării opoziţioniste delà toate posturile de unde se putea exercita o influenţă asupra mersului lucrărilor „Parlamentului roşu." In pre­zent poziţiunea lui Stalin este destul de puternică şi deaceea congresul sft-vietelor îşi poate începe lucrările. In presa sovietică diferiţi factori scot în evidenţă opera care va trebui realizată în apropiatul congres. Preşedintele executivei sovietelor, starostele Rusiei Kalinin, a făcut zilele acestea câteva declaraţii asupra congresului soviete­lor ruseşti, accentuând asupra puncte­lor care vor stabili deosebirea în atri­buţiile ultimului şi viitorului congres al repuclicei federative ruseşti.

Intr'un articol de fond publicat în „Izvestia" din 23 Martie, Kalinin vor­beşte asupra problemelor congresului al IV-lea al sovietelor întregii Uniuni. Semnalează că delà ultimul congres general au trecut doi ani şi că în acest timp economia sovietică a făcut un pas considerabil înainte. Perioada de restabilire a fost încheiată şi s'a impus noua perioada constructivă,

caie are de scop slăbirea industriei sovietice în conformitate cu nevoile Rusiei.

Zugrăvind starea economică din Ru­sia, Kalinin arată că succesele gospo­dăriei rurale n'au fost până acum grea, mulţumitoare. Reclădirea econo­miei rurale se face în ^rnod sistematic Insă cu un tempo foarte încet. Se a-şreaptă că în anul acesta recolta să atingă un nivel mai superior de cât în anii precedenţi dar — pentrucă ea şă ajungă la nivelul antebelic ar tre­bui încă multe încordări de forţă. Gu­vernului sovietic i s,a impus încă din primul moment problema intensificării economiei rurale, intensificare ce poate fi realizată numai cu ajutorul desvol-tării industriei. Congresul va da cea rţtai mare atenţie chestiunilor agricole în legătură cu industrializarea Rusiei. S La ordinea de zi al congresului al IV-lea al Uniunii este şi chestiunea apărării militare şi raportul comisarului de războiu, Voroşilov. In legătură cu campania militarista din Rusia, acest SU n e f a s t e » un interes extraordinar în fntreaga opinie sovietică. In articolul său din „Izvestia" Kalinin precizează Hnia pe care o va urma apropiatul •congres general în atitudinea faţă de armata roşie. Congresele noastre — spune Kalinin — au dat în totdeauna o deosebită atenţie organizaţiei arma­tei roşi. Este înafară de orice îndoială că congresul general al sovietelor va accentua asupra strânselor sale legă­turi eu armata roşie şi va acorda o rtíare atenţie progreselor ei în opera de organizare. Astfel, al IV-lea con­gres, al sovietelor va avea o nuanţă militarista şi cu atât mai mult cu cât atmosfera din Rusia şi în special ati­tudinea fată de Anglia, este destul de războinică.

Politica în ţară Camera şi Senatul ţin zilnic şedin­

ţe, spre a vota unele legi până la 15 Aprilie, când parlamentul se închide, luând vacanţă până la toamnă. Intre timp trebue să se voteze, între altele, legea timbrului şi legea chiriilor.

Multă discuţie a fost în cercurile politice, în zilele din urmă, asupra faptului, dacă Maestatea Sa Regele va mai pleca în Italia. Şi se spune : guvernul e pentru plecarea M. Sale în Italia, într'o localitate cu o climă domoaiă, plănuid totodată şi o vizită la Roma. Contra unei vizite la Roma. se spune, sunt liberalii, motivând cu aceea, că : O vizită a M. Sale la Roma, chiar în timpul de fată ar pu­tea produce răcelă între Iugoslavia şi România, considerând momentana si­tuaţie încordată între Italia şi Iugos­lavia. Apropiindu-ne chiar acum de Italia, ne înstrăinăm cu Iugoslavia, spun unii. Urmează să vedem, cum se vor desvolta lucrurile.

In sinul guvernului deocamdată se pare a fi linişte. Nu se mai vorbeşte aşa mult de schimbări de miniştri.

Febra electorală în Austria Partidele cari candidează

VIENA (Ceps.) La Viena propagan­da electorală este în toiul ei iar în ul­timele zile febra electorală a cuprins întreaga Austrie. Cu toate că se ap­ropie termenul alegerilor, încă nu se ştie precis câte partide politice îşi vor pune candidatura lor. După toate pro­babilităţile vor candida la Viena 7 par­tide şi anume : blocul cetăţenesc bur-gn«z, socialdemocraţii, comuniştii, ras-siştii, sioniştii, partidul clasei mijlocii şi liberalii. Nu este exclus că la a-cest număr se va mai adaogă şi Aso­ciaţia monarchiştilor austriaci. In pro­vincie vor candida, în afară de blocul burghez şi socialdemocraţii, partidul agrar şi rassiştii iar în unele judeţe comuniştii şi partidul clasei mijlocii. După cum s'a putut afla în ultimtie zile, naţionalităţile minoritare până şi sioniştii nu vor mai candida la Viena, iar atât cehoslovacii cât şi croaţii din Burgenland şi slovenii din Corutania vor merge cu partidele austriace, în schimb naţionalităţile minoritare vor obţine unele avantagii în alegerile pentru camerele regionale care vor avea loc simultan cu alegerile pentru Parlament.

Regularea şi urcarea salariilor la funcţionari

In consiliul de miniştri, ţinut Sâmbătă 26 Martie 192-7, s'a discutat deaproape situaţia func­ţionarilor Statului. Cei mai mulţi miniştri au cerut urcări pentru funcţionarii delà ministerele res­pective. Spre pildă ministrul in-strucţiunei Petrovici a spus, că dintre toţi funcţionarii, profesorii au fost până acum cei mai ne­dreptăţiţi. Ministrul de lucrări pu* blice Maisner a cerut un spor mai mare pentru ingineri şi arhi­tecţi.

Faţă de aceste stăruinţe de mărire a salariilor, care de sine înţeles că îngreunează Statul, a luat cuvântul preşedintele Consi­liului gen. Averescu, spunând între altele : După informaţiile ce Ie are, la toate ministerele e un număr prea rnare de funcţionari, cari îngreunează cheltuelile.

Ministrul de comerţ şi indust­rie Berlèscu a arătat şi recunos­cut, că sunt direcţiuni întregi, în diferite ministere, cari pot fi des­fiinţate, fără ca serviciul să su­fere.

Odată pornită discuţia în acea­stă direcţie, mai mulţi miniştri au cerut primului ministru încuviin­ţarea să schimbe altcum munca în ministerele lor. S'a mai cerut, ca funcţionarii să muncească de fapt cele şeapte ore, dupăcum prevede statului. Prin urmare să se facă ore de serviciu şi după ameazi.

Politica Sovietelor în orientul apropiat - Un bloc

ruso-turco~persan BERLIN (Ceps.; După ştirile ziaru­

lui „Rul" din Berlin, reprezentantul sovietelor la Angora Surit, a plecat la Moscova fiind acompaniat de consu­lul general Potemkin. El va participa la conferinţa ruso-persană ce se ţine actualmente la Moscova şi la care ia parte şi ministrul turc în Rusia sovie­tică Guvernul sovietic lucrând pentru crearea unei poziţiuni de apărare con­tra Angliei, a început din nou activi­tatea în Orientul apropiat. El urmă­reşte realizarea unui bloc ruso-turco-persan care să fie îndreptat contra Angliei şi contra Ligei Naţiunilor. Gu­vernul sovietic sprijină prin toate mij­loacele cercurile politice persane care se exprimă pentru eşirea Persiei din Societatea Naţiunilor.

— Moartea unui sriitor. La Bucu­reşti a încetat din viaţă cunoscutul scriitor Constantin Sandu-Aldea, care a scris frumoase povestiri luate mai ales din viaţa plugarilor. La înmor­mântarea lui au luat parte miniştrii Garoflid şi Busuiocescu, o mulţime de scriitori şi alţi fruntaşi ai vieţii româ­neşti.

©BCU Cluj

Pagina 2 CLUJUL ROMANESC Nr. 13-1

Marea noastră tragediană Marioara Ventura la Cluj

O vie senzaţie a produs în Cluj şti­rea câ Marioara Ventura, mare trage­diana română delà Paris vine să ţină o reprezentaţie cu piesa „Omul de altă dată."

In cadrul cel mai armonios a decurs întreagă reprezentaţia. Publicul care ticsi a sala a primit cu mare antusiasm pe artista desăvârşită, fala noastră în Franţa. Dânsa a jucat cu multă price­

pere şi pasiune rolul femeei geloase din această piesă.

Se'nţelege, domnia sa a venit cu un ensamblu ales. Partnerul său dl. Bu-landra a fost deasemenea la nălţime.

După reprezentaţie tinerimea ro­mână din Cluj. i a făcut o mare mani­festaţie pe străzi până la hotel.

Mult timp se va mai vorbi în Oü j despre vizita marei artiste.

De ce se urcă leul? In ziua de Bunavestire cursul leului

a făcut un salt mai mare ca de obicei, începutul s'a observat la bursa din New-York, după care a urmat'Londra, Zürich şi Paris. Lumea noatră produ­cătoare, industrială şi comerciala a ră­mas foarte surprinsă. Noui pagube ne aşteaptă: cerealele, vitele, lemnele şi petroleul românesc tot mai greu se vor putea exporta în străinătate.

Întrebarea tuturor este: De ce se urcă leul şi de ce nu se întrepune guvernul cu Banca Naţională, ca să oprească urcarea? Unii susţin: E la mijloc mâna americană. In America se începe acum exportul în Europa din noua recoltă a porumbului. Şi prin noua urcare a leului, porumbul nostru nu

mai poate concura cu cel american, decât vânzându-l noi mult mai jeftiri. Ar fi deci o speculă americană de scurt timp. — Alţii spun: S'ar fi svonit în străinătate, că leul notru de hârtie va fi stabilizit la 4 sau chiar 5 centime elveţiene (acum e peste 31/»), de aceea unii speculanţi s răini dau năvală asup­ra leului, prevăzând un mare câştig din diferinţa de curs de azi şi cea cu care se va stabiliza leul aur. — Reprezen­tanţii industriei şi agriculturei româneşti cer însă o stabilizare la 2 l / j centime. Cum se vor desvola lucrurile, nu e, nimenea în stare a proroci azi. La noi se desvoltă multe lucruri peste captif nostru, îndeosebi în materie valutarâi Dovadă ne sunt şi zilele din urmă.

unirei Basarabiei Importanţa şi serbătorirea ratificărei. — Eşuarea ni-zuinţelar sovietelor pentru recâştigarea Basarabiei

Retificarea unirei Basarabiei Ia Ro­mânia, de către Italia, s'a serbătorit cu o deosebită solemnitate în întreaga România.

Unirea Basarabiei până acuma a fost recunoscută numai din partea Angliei şi Franţei şi prin urmare nu era ridicată la valoare de drept inter­naţional, pentrucă trebuia să fie recu­noscută de cel puţin 3—4 mari puteri, între cari, în afară de Anglia şi Franţa, este Italia şi Japonia. Italia acuma a ratificat unirea Basarabiei şi este vorba să adereze şi Japonia la această

ratificare. Dar ratificarea celor trei mari puteri este de ajuns pentru re­cunoaşterea internaţională a unirei.

Cercurile bineinformate susţin, că ratificarea italiană, s'a făcut Ia dorinţa Angliei, care doreşte să câştige şi spriginul României pentru formarea, blocului antisovietic.

Cercurile şi gazetele sovietice sünt de părerea, că Anglia a iniţiat ratifrV caraa unirei Basarabiei la România, numai pentru a creia un puternic front antisovietic şi pentru a stânjeni propaganda sovietică.

Critica ziarelor sovietice

MOSCOVA (Ceps.) In şedinţa ple­nară a sovietului central la secţiunea jurnalistică a vorbit zilele acestea di­rectorul serviciului de presă Gusev, accentuând asupra faptului că ziarele sovietice se bucură de o prea mare libertate în critica lor. El a reproşat ziariştilor că pierd adesea măsura şi uită de marginile criticei. După Gu­sev, în Rusia sovietică e nevoe să se deschdă o luptă împotriva relei nţelegeri a criticei, deoarece în mo­mentul de faţă critica părăseşte pun­ctul de vedere al claselor sociale pentru a păşi pe drumul patimelor micei burghezii. Gusev consideră că sarcina principală a presei sovie ce este campania împotriva birocratiză­rii aparatului de stat şi pentru o funcţionare elastică a întreprinderilor şi instituţiilor sovietice.

Consultafii gratuite pentru femei

Dl. profesor universitar şi inspector al Ocrotirilor Sociale dr. Gane a luat măsuri ca să se dea gratuit sfaturi pentru femeile însărcinate. La dispen­sarul „Principele Mihail" din Calea Dorobanţilor 23 dă consultaţiuni dşoara dr. Ungureanu în fiecare Mi­ercuri între orele OV'a—12 şi 5—6 p. m. La spitalul de femei dă consulta­ţiuni gratuite dl. docent dr. C. Stanca în fiecare Sâmbătă la ora 6, iar dşoara dr. Bulgaru delà Clinică, Ia dispensa­rul Mănăştur a soc. „Principele Mir-cea t t Sâmbăta delà orele 3—4.

O interesantă versiune asupra UCIDERII fostului sef al politiei din Sofia BELGRAD (Ceps.) Organul zilnic

al musulmanilor „Pravda" publică ö corespondenţă specială din Sofia asupra morţii fostului şef al poliţiei, Ikonomov. Articolul declară textual : In cercurile opoziţioniste bulgare se afirmă că şeful siguranţei din Sofia a fost omorât după îndemnul guvernului bulgar. Ikonomov avea cunoştinţă de­spre toate crimele politice ale guver­nanţilor Bulgariei delà căderea lui Stamboliski până astăzi. Deoarece însă Ikonomov manifesta în ultimul timp o mare despresiune morală şi căzuse într'un fel de misticism reli­gios, guvernul bulgar a găsit cu cale să-1 suprime şi să scape astfel de un martor incomod.

Ştirea are desigur un caracter fan­tastic este totuşi o bună dovadă a at­mosferă care există întro majoritate guvernamentală şi opoziţia din Bul­garia. Evident că o clarificare a aces­tei stări de lucruri şi crearea unei at­mosfere de încredere în diferitele pu­teri politice nu va putea avea loc în timpul apropiat.

CONCERT. In seara zilei de 31 Martie a. c. Dna Veturia Ghibu a dat un reuşit concert în sala Prefecturei din loc. Programul ales, bogat şi va­riat a fost executat cu mare atenţiune. Dna Ghibu posede un volum de voce sonoră pe care o modulează cu multă pricepere şi în special în crescendo ştie să pună o deosebită fineţe. Re­gistrul înalt ii este îndrăzneţ şi plin. Exprimarea corectă a textului a con­tribuit mult la farmecul de a gusta fiecare bucată. Un concurs frumos a obţinut delà Dra Anicuţa Voileanu, carea susţinut ca măestrie acompania­mentul la pian.

9NFORMAŢIUNI — U« monument al Papei. La

Roma s'a sfinţii un monument ridicat în cinstea S. Sale Papa Pius, capul bisericei catolice din toată lumea. La sfinţire au luat parte delegaţi din toate ţările, cari au rostit cuvântări pentru înfrăţirea tuturor popoarelor.

— Sosirea reginei Mărioara. Azi noapte a sosit delà Belgrad regina Mărioara a Iugoslaviei, pentru a cer­ceta pe iubitul său tată, a căreia tem­peratură s'a urcat din nou Ia 38 6 C. La gară a fost primită de M. S. Re­gina, cât şi de ceilalţi membri ai fa­miliei rtgale.

— Sosirea Principelui Mihai. După o îndelungată lipsă din ţară principele Minai, moştenitorul tronului, a sosit săptămâna trecută la Bucureşti. Micul prinţ se află în deplină sănătate,

— In curând va sosi în Ciuj trupa teatrală Bulfinski pentru una sau două reprezentaţii. Bilete se pot deja pre-nota la teatrul naţional.

— Ger mare în Rusia. Delà Mos­cova soseşte ştirea că în toată Rusia bântue un ger neobişnuit. Dumineca trecută la Moscova au îngheţat 15 oameni.

TANASE vine ia Cluj cu rtyista „într'un ceas bun" şi „Vivat" în zilele de 6 şi 7 Aprijie.

— Transformare pădurilor în pă­şuni comunale. Lucrările pentru trans­formarea pădurilor — date comunelor — în păşuni comunale, întipină pe a locuri greutăţi, din cauză că proprie­tarii au cerut întreruperea acestor luc­rări, motivând cu aceea, că Comitetul Agrtr nu a hotărît încă asupra trans­formării în păşune. Casa Pădurilor a oprit lucrările de transformare până Ia aducerea hotărîrii de către Comitetul Agrar. Pentru grăbirea lucrărilor, Minis­terul de Agricultură a ordonat comi­siilor judeţene din Ardeal, ca din oficiu şi urgent, să înainteze Comitetului Ag­rar spre aprobare hotărîrile date cu privire la transformarea din pădure în păşune comunală. Totodată ministerul a mai ordonat, să nu se folosească lem­nele tăiate din pădurile transformate, decât conform dispoziţiilor legii.

f Iuliu Coroianu senior, mare lup­tător naţional, advocat, fost senator şi membru în comitetul naţional a în­cetat din viaţă în ziua de 29 Martie a. c. în Cojocna în vârstă de 80 ani. înmormântarea s'a făcut delà biserica gr. cat. din Cluj în ziua de 31 Martie orele. 4 p. m. In veci amintirea lui !

Ö W O T Ő B W O I I ,

REPERTORIUL lEHMlUI M H B H1 Bl Mercuri, orele 7 : Levendula (Cu Irene

Lengyel, Tolnay, Ihász. Abona­ment de zi65. A. Seria : 359.

Mercuri, orele 10: Debutul Trupei de Reviste Tanase. (Preţuri ridecate, rtria : 360).

Joi, orele 7 : Geishele. (Repriză ca distribuţia nouă a rolurilor. Cu Irene Lengyel, Lili Neményi, Tolnay. Abonament de zi : 65, B. Seria : 361.

Joi, orele 9 3/>: Debutul Trupei de Reviste Tanase. (Preţuri lidicate, Seria : 362.;

Vineri : Papusa. (Cu Irene Lengyel, Lili Neményi. Abonament è şters. Seria; 363).

Sâmbătă, orele 3 : Peste Crivana mare. (A 18-lea reprezentaţii pentru tinerime cu preţuri de td reduse. Cu Irene Lengyel, Tolnay, Ihász. Seria : 364.)

Sâmbătă, orele 8 : Tu fumează La­dányi (Premieră. Abonament de premieră 64. Seria : 365.}

Duminecă, orele 3 : Nu mă însor. A 5 oară. Cu preţuri reduse. Ca Lili Poór, Lili Neményi. Seria: 366.)

Duminecă, orele 6 : Geishele. (Preţuri obişnuite. Cu Irene Lengyel, Lili Neményi, Tolnay. Abona­mente de zi 66. A. Seria: 367),

Duminecă, orele 8V2 : Tu Fumează Ladányi. A 2 oară. Abonament de zi 66. B. Seria : 368.)

Luni : Tu fumează Ladányi. (A 3 oară, Abonament de zi No. 67. A, Seria : 369.)

REPETORIUL~ÏÏPlREI ROMll

Duminică, 3. IV. 9 2 7 : „Lakme" ci concursul Drei A, Anghel.

Luni, 5 IV. 927: „Carmen". Mercuri, 7. IV. 927 : „Boema".

REPERTORIUL TEATRULUI IRIIOIII Sâmbătă, 2. IV. Jocul Morţii şi iu­

birii şi ca'n biblie Duminecă, 3 Nebuniile dragostei şi

Morcovel. Marţi, 5 Pescuitorul de umbre. Joi, 7. Pescuitorul de umbre. Sâmbătă, 9. Pescuitorul de umbre.

vizirA Din Bucureşti se anunţă ştirea că pe

ziua de 3 Aprilie vor veni la Cluj domnii Vintilă Brătianu, G. Duca şi alţi fruntaşi ai partidului liberal. Cu acest prilej se va ţinea o şedinţă festivă la clubul partidului din Cluj, când vor fi pri­miţi nouil membri al partidului liberal, profesorii universitari F, Stefanescu Goangă, P. Grimm. V. I. Bărbat, D. M. Teodorescu şi G. Mateescu.

I Existenţa splendida | • se oferă reprezentanţilor serioşi, cari • • cercetează cumpărători particulari, din • • partea unui institut mare. Oferte sub \ • „Fără concurenţă" la administraţia • ziarului, i 8 - 6

99

Atenţiune ?

In Editura Alexandru Anca Cluj

A apărut

D r e p t u l C a m b i a l tratat teoretic şi practic (doctrină şi jurisprudenţă) a normelor de valoare şi în special la cambie în vigoare în

TRANSILVANIA comparat cu dispoziţiunile vechiului Regat

de

Dr. Anca Iustin Leontin judecător la tribunalul Cluj.

Preţul 300 lei. Porto recomandat 20 lei

©BCU Cluj

Wr. 13-14 CLUJUL ROMANESC Pagina 3

H J T * L i s t a c ă r ţ i l o r j u r i d i c e , t e a t r a l e , m o n o l o a g e ş i d i f e r i t e

Cea mai mare firmă românească în Ardeal

A L E X A N D R U A N C A C L U J Mare depozit a celor mai vestite fabrici de

clopote bune de extra-calitate. Fondat 1908.

Mare depozit de ornamente, icoane şi recvi-site bisericeşti de prima calitate.

Telefon 124.

L I S T A C Ă R Ţ I L O R A P Ă R U T E IN E D I T U R A P R O P R I E :

Cărţi juridice : .îurept Cambial* de Dr. Anca I. Leontin 300 „Compendiu de Drept civil" de Anca Justin Dr. 150 ^.Cartea Funduară" „ „ „ 80' .„Codul de Faliment" „ „ „ 100' „Procedura de concordat forţat" „ „ „ 80 „Legea de execuţie" Bartha Dr. şi Dr. Hancu 100 „Procedura Civilă" de Moisil T. Dr. 300 „furnal de termene advocaţiale" legat tare 250 ^Legea Corpului ăe advocaţi ţi Regulamentul" 45 „Legea Portăreilor" 45 [„Criza Valutară" de Şerban Dr. 35 „Legea spirtuoaselor" „Szesztörvény" de Zach 35' „Tabloul onorariilor minimale pentru advocaţi" 40 „Terminologia Juridică rom. mag." 15 „Vademecum Juridic" 75 «Dicfionar juridic' român-maghiar 300'

Teatre poporale: .„Lada năzdrăvană" (piesă teatrală într'un act) pentru copii

Traducere de Ion Giorge-Arini 15--JDada" (comedie ţigănească 1 act) de Patriciu Chişu i5-_

„A fost odată" (poporală 3 acte) de Nie. Ţinţariu 20'-„Doamna mea" (poporală 1 act) „ „ 15-„Domnul Primar" (poporală 3 acte) „ „ 20'-„Duşmanii" (poporală 3 acte) „ „ 20--„Gura lumii" (poporală 3 acte) „ „ 2 0 -„Măestrul Caproni" (comedie Intrun act) „ „ 15 -„Nevasta mea fie îngerii cu ea" (popor. 3 acte) „ 2 0 -

.„S'qtfiiş;' (poporală 1 act) de Nie. „ 20'-„Gardut fermecat" (poporală 1 act) „ „•'- 1 5 -„Zece fete de măritai" (comedie 1 act) „ „ 1 5 -

_ „Copii nostril" (piesă teatrală în 3 tablouri) „ „ 1 5 -„Schilavii" (dramă din popor 3 acte) „ „ 20'-„Peţitorii" (comedie 1 act) „ „ 15'-„Pentru patrie" (poporală 4 acte) „ „ 20--„Puiu codrului" (piesă haiducească 3 acte) „ „ 2 0 -„Sfărşitul Duşmăniei" (dramă pop. 3 acte) Alex. „ 1 5 -„\n calea duşmanului" din 1848 (1 act) de S. Rusu 1 0 -„Pedeapsa păcatului" (piesă teat. 2 acte) „ „ 15'— „Vrăjitoarea" (comedie în versuri 1 act) „ „ 1 5 -

, „Fiecare cu a lui" (comedie 3 acte) de Şerbănescu-Buzău 2 0 -„Oglinda fermecată" (lirică 4 acte) de I. Jasinsky pt, licee 15 „înfumuratele" (comedie 3 acte) de Dumitrescu-Delavarona 20

30'-2 0 -1 5 -10--1 5 -

25'-

„Primăriţa* comedie în două acte de Rusu „Şezătoarea cu noroc" (teatrală 1 act) de A. Borşianu

r „Furtuna" (dramă 1 act) de Gh. I. Chitibura »Ion Sgărcitul" piesă teatrală într'un act de E. Ceontea

ÄIo/i şi Elena" piesă teatr. pop. 1 act de I. V. Mesaroş j,Vechiul Refren" dramă 3 acte de Chitibura şi Jaleş , Vis realizat" comedie într'un act de Ioan V. M. Răscuci 15 —

j,Din Răsboi" piesă teatrală într'un act de Ioan V. M. Răscuci 15 — „Băiatul lor* comedie în 5 acte de Aurel Şerbănescu-Buzău 40 — „Dragostea lai lonet" piese comică în 2 acte şi 2 tablouri

de Eugen Ciontea 20.— „Veru" (tragedie 1 act.) de Constantin Jaleş 20*— „Răposatul viu" comedie în 3 acte de Aurel ŞerbănescuBuzău35*— .Haplea " comedie în 3 acte de A. Şerbănescu Buzău „La noi nu mai sunt jidani" (2 acte) de P. A. Chişiu „Ajunul căsătoriei" (c. 1 act) de Eugen T. M. „Candidatul de deputat" (c. 1 act) de Serion Titus „Ţiganul în Aeroplan" (c. 1 act) de Serafim Cioasă „La ajun" (1 act şi 1 tablou) de Nie. Ţinţanu „Văduva cu farmece" pentru 3 tablour de Nie. Ţânţaru „Soacra Domnului Profesor" corn. într'un act de A, Ţinţariu 20'—

ITIanoloage, Dialoage, Umoristice: ^Catastrofa lui Noe" monolog de Patriciu Chişu

„Vrea mama să mă'nsoare..." monolog de Siminic „Cântecul cocoşului sau Moartea stelniţei" dialog de Rusu „Drotarul" monolog de S, Rusu „Stefan şi Victoria" dialog „ „ „Teofil" monolog ,, „ „Umoristice" cu 112 diferite glume pipărate de.rîs de Costi 20

10 10

„Bătălie'n ţigănie" dialog comic de Ion Grindei-Dedan 10 „Petecul lângă spărtură" monolog de Simeon Rusu „Popic însurat* monolog comic de Ioan Niţă Secoşanu „Ca flăcău" monolog comic » » » »

„Bucuroae servitor* dialog comic de „ „ „ „O poznă" (monolog comic) de Ion Giorge-Arini „Ştrul" pacostea jidovească (mon. com.) de Ion Giorge-Arini 10 „Hindăr-Hondăr" sau sasul jucăuş (m. com.) de I. G.-Arini 10 „Fluierul fermecat" (mon; com.) de Ion Giorge-Arini 10

j,Tiganul Deputat' (mon. com.) de Ion Giorge-Arini 10 „Cămătarul" dialog de Serafim Cioară 15

„Zmeul Ca însurat* monolog de Simeon Rusu j,ln pridvor" monolog pentru copii de Ion Grindei-Dedan

So­l o — 15- — 15-— 1 5 - -20 — 20'—

10 10 10 10 10 10

10 10 10 10 10

„Devlă mare'n ţigănie1, de' Serafim Cioară 15 „Baba Cloanţa" monolog de Serafim Cioară 10 „Pocăitul" monolog de Serafim Cioară 10 „Prietennl Dracilor" monolog de Serafim Cioară 10 „Ţăranul la Bucureşti" moh. com. de Serion Titus 10 „Ţiganul Cioban" (mon. com.) de I. S. Urdea 10 „Ursitoare, ursitoare" (m. com. în versuri) de D.-Delamuscel 10 „Visul meu" (m. corn. în versuri) de Dobrescu-Delamuscel 10

Diferite, cântece, doine, chiuituri şi versuri :

„Pe băncile şcolii" (poesi şi epigrame) de Baddea Mierlea 30'— 1 5 -20'— 10 — 15 — 20 — 25'— 10 — 8 —

1 0 -Rusu 20 —

15 — 30 — 1 0 -1 0 -40 —

100-5 —

20 — 10 — 10 — 1 5 - -

„Doine şi chiuituri" de Siminic „Inima mea" (cântece poporale) bine cunoscute „imnuri româneşti" (cântece naţionale) „Iubirea" (notă muzicală) pentru Pian şi voce „Imnul Studenţesc Creştin" pentru Pian şi voce „Carte de visuri de noapte" „Scrisori de iubire" după mai mulţi autori „ Vezi ce face beutura dresului" „Viorele* poesii de Rusu „Scânteuţa" doine, chiuituri şi strigături vol. II. de S. „Colinde" adunate de S.Rusu ,,Chiuituri* şi doine din popor adunate de Iustin Ilieşiu „Ecouri* (versuri) de Dumbrava „Nenorociţii" roman de Şerbănescu-Buzău „Bate la uşă" Carmen Sylva „Album de modele romaneşti pentru cusături" „Irepetnicul* pentru tălmăcirea semnelor omului Jstorie si Fantasie"' de l.tPavelea învăţător „Aventurile lui W. Gotthard" roman „Pentru Macedonia" de M Dragnea „Vislri" sau dragoste şi resemnare de E. Cèontea

„Hore şi Sârbe" arii din popor pt. vioară de Aurelian Borşianu „Veniţi de luaţi lumină" nuvele de Constantin Jaleş

Cărţi de rugăciuni şi preoţeşti : „Cărarea Fericirii" de preotul G. Mânzatîn carton pt. şcolari 1 0 0 -

f „ în pânză 1 5 0 -„ „ „ î n piele 300 -„ „ în piele lux pt. dame 4 0 0 -

„DOMNULUI SĂ NE ÎNCHINĂM" cartea de rugă-ciuni specială pentru elevi. Un exemplar 25—

„Păstorul sufletesc" (1—VI voi.) 120-„Predici la morţi" de prot. I. Marga 60"— „Predici pentru postul mare" (ciclu duplu) de i. Marga 50 — „Femeea Creştină" de Ruschek 20 — „Cartea Mângăerii" de Mânzat 10 — „Originea şi istoria icoanei delà Nicala* de Mânzat 10'— „Visul preacuratei Născ. de Dumnezeu* 15*— „Epistolia Domnului nostru Isus Hristos" 1 5 -

Cărţi şcolare şi altele : „C. Iuliu Caesar De bellogallico L.I. şi VI." Tr. Popa 35*— „Dr. Szentpéteriné, Halier Zsuzsa ABC." 25 — „Természettudományi ismeretek (ábr.) Ştiinţe Naturale 25'— „Lecţii de limba română* de Mureşan Sabin 25"— „Aritmetica* pt. şcoalele de ucenici de Epure 30'— Conversaţie şi dicţionar Mâghiar-Român 10'— Certificate şcolare 1/2 coală bucata Lei 1"50-Hărţî şcolare România şi toate continentele bucata Lei 10"—

„Cojocna Földrajza" de Dr. Szentpéteryné 15'— „Alba de jos" Földrajza de Dr. Szentpéteryné 15'—

. Medicale : „Cartea Moaşelor" de Dr. Grigonu cu 120 chipuri feminine 250— „Registrul facerilor* (naşterilor) 85'— „Carnet de Consultaţii medicale* 90 — „Sifilisul* de Dr. Apostol 15'— „Carnet de control medical" 20'— „Recoltajul plantelor medicale" 10 —

Tipărituri advocaţiale 1. Contract de cumpărare-vânzare loo b. 2oo Lei. 2. Contract de închiriere loo » 2oo 3. Cererea pentru ordin de plată loo It 2oo » 4. Acţiunea cambială sumară loo n 2oo 5. Cererea pt, exec. de escont loo n 2oo » 6. Expens-Notă loo Ti 2oo n 7. Petiţiuni de licitaţie loo n 2oo n 8. Propunerea de acusă loo » 15o n 9. Obligaţiune loo 15o n

10. Act de desfiinţare de ipotecă loo » 15o n 11. Procură nouă loo n 15o » 12. Cererea de acţiune loo 11 2oo 13. Acţiunea îoo » 2oo 14. Acţiunea Sentinţă în lipsă loo 15o tt

o

o V 09 E '3 E

KO c ea E o o

V u es <u

JS u ca a. o Im O O.

c IU

o.

o CM V)

J3

a.

'5

xa u oi I

•o xa •o e ca g o

ea

C/3

CO 03 CU t_> ca ca u

XB Cu

Edi tură s t ră ină Compendiu de Drept Comercial

de Dr. Anca I. Leontin Lei 3Q0*~ Cod de onoare resolvirea conflictelor

personale de Dragici Lei 60*— Codul Silvic al României de Dr. Moisil Lei «S0-— Cars elementar de Drept Roman

de I. C. Cătuneanu Lei 180*— Legea Chiriilor de Dan Lei 80*— Journal de termene advocaţiale legat Lei 225*— Buletin deeis Curţii de Cass. şi Just.

Vol. I. şi II. de Gh. St Bădescu U i 50f>— Procedura Penală de Dr. Alex. Pop 100*— Isvoarele de Drept Roman de Cătunean 30-— Drept Penal de Dr. Traian Pop Vol. I. Lei 220. Vol. II. Lei 300. Vol. III. U i 28a Jurisprudenţa română de G. Barozzi

Volumul I—IV. Lei 1000-— Părţi Alese din dreptul privat Ungar de

Dr. G. Plopu preş. la curtea de casaţie 22f>— Elemente de Ştiinţă Financiară

de Dr. Leon U i 20f>— Istoria Dreptului Roman de Prof.

Onişor Lej -jqq. Codul Penal din Transilvania com­

plectat cu toate modific, de Predovici 120*— Codul Comercial din Transilvania

adnotat de Predovici U i 320"— Legea Persoanelor juridice Lei 15-— Legea pentru dobândirea naţionalităţii. 15-— Lege pentru unificarea administrativă 25-—

„ „ statutul funcţionarilor publici 15-— Regulament pentru persoanele juridice IO- .

„ privitor la constatarea naţio­nalităţii Române if>_

Regulamentul pt. administrarea pădurilor comunale 10*—

Lege privitoare la unificarea unor dispozi-ţiuni de Procedură civilă şi comercială 15-—

Colecţiunea terminilor şt cuvintelor juridice român maghiar Lei 250—

Legea şi Regulamentul legei generale de pensiuai u i . 15-—

Legea XXXIII din 1896 despre Pro­cedura Penală de Dr. A. Pop şi Dr. Ştefan Laday Lei 7S-—

Codul de Procedură Civilă din Tran­silvania, întocmită de : Dr. I. Papp şi Balaşiu vol. I. II. III. şi IV. U i 320*—

Legea Agrară pt. Transilvania, Banat, Crişana şi Regulamentul Lei 20- -

Colecţiune de legi, „M, A. Dumitrescu" : Codul de Comerţ Lei 60"-.

Colu Cd Ml Lei 80*— Indicatorul Impozitelor sau Călăuza

Contribuabilului (Noua Lege) U i 40"— Compendiu financiar (timbre, taxe de

înregistrare donaţiuni şi taxe succe-sorate) Lei 70"—

Legea cambială XXVII : 1876 Lei 25 '— Drept Cambial de Finfescu vol. II. 220"— Procedura de moştenire din Ardeal

de Dr. Papp — Blaşiu — Lei 80*— Codul Civil Austriac adnotat

de Dr. Láday legat vol. I. Lei 400*— Codul Civil Austriac de Láday

vol. II. fasc. I. II. III. Lei J 0 0 - — Legea tutelară şi testamentele „ 30*— Proprietatea şi posesiunea

de Georgian Lei 50"— Legea Curtea de Casaţie — „ 15'— Transformarea cărţilor funduară

manaal de Dr. Balint — Lei 25 '— Procedura accelerată de Dan „ 200*— Codul de Procedură Penală ca­

mera de acuzare de T. G Tanasescu

îndrumătorul Cetăţeanului de Negru (formulare a tot soiul de petiţiuni) Lei

Legea electorală ptr. adunarea deputaţilor şi Senat

Organizarea Judecătorească legat — — —

Formularul Advocatului de Zalman Lei 200'

Taxele vamale de import puse în aplicare la 5 Iunie 1926 Lei

Indicatorul comunelor din Ar­deal şi Banat — — — — Lei

Legea Regimului Apelor — Lei Legea ptr. protecţia vânatului Lei

„ „ încurajarea con­strucţiilor de Clăduri — Lei

Legea ptr. înfiinţarea Camere­lor de Agricultură Lei

Legea pentru Reglementarea repausului duminical — Lei

Lei 300'—

7 5 -

Lei 25 '—

Lei 240 —

15*—

120.— 2 0 . -1 5 ' -

15 —

15 —

15 —

©BCU Cluj

Pagina à CLUJUL ROMANESC Nr. 1344

Lista cărţilor şi recvisitelor bisericeşti

Cea mai mare firmă românească din Ardeal

Alexandru Anca, Cluj3

Fabrici de clopote. Mare depozit de Ornate, Icoane si cârti bisericeşti. Fondat 1908. Mare Librărie si Tipografie. Pondat 1908»

CEA MAI MARE FIRMĂ românească în ţară delà care să pot co­manda recvisite bisericeşti, cruci, potire, pra­pori, clopote de I.-a calitate delà 25—250

Kg. etc.

Pref curent pentru Ornamente bisericeşti : Odăjdii (Vesminte preoţeşti)

constatatoare din: 1 Félon, 1 Epitrafir, 2 Aere, 2Mûnecufe,

1 Bräu, 1 Acoperitor de sf. potir, în diferite motive şi colori din damast de mătase tn ca-Ktăti deosebite cu preţul de 8ooo—25ooo Lei.

Prapori : n diferite culori 90 cm. lat 120 cm. lung cu două chipuri sfinte pe două părţi văpsite pe pânză (chipul după dorinţă) are 3—4 tăie­tori cu posomant auriu sau argintiu preţul unui prapor delà 35oo—6ooo Lei fără rudă. Mustre de stofe pentru odăjdii sau prapori

se trimit numai contra 200 Lei anticipativ. La restituirea mustrelor să predau banii.

La comandă să se

Colare, berete brâuri, plastroane: Kolpak (Beretă) glot pentru gr.-cat. şi

gr.-ort. cu crucită argintată 36o*-Beretă (camilafeă, potcap) Rom. cat.

din glott negru ,— — — — 36o' -Şepcufă Tonsur şi Camanzov glott 16o--Colar de pânză „Leo" — — — 8o--Cotar de cauciuc — — — — — 6o'— Brâu (cingulum) rips sau moirée violet

ori negru pl. gr.-cat. 12cm.permtr. 6 o o -Şrău (cingulum) violet deschis moirée

fin pt, protopop gr.-ort. 15 cm. lăţime per metru — — — — — — 65o*—

Brâu (Cingulum) albastru deschis moirée fin pentru preoţi gr.-ort. 15 cm. lă­ţime per metru— — — — — 65o>-

Brâu (cingulum) negru de lână 10 cm. lăţime, 3 metri lung bucata — — 6 5 o -

Plasiron (chemisette) Nr. 3. 21 cm. klott neted — — — — — 2 o o -

Plastron (chemisette) Nr. 2. 15 cm. klott neted — — — — — 150--

Recvisite bisericeşti : / Cădelniţă de bronz sau argintată 175o'-Vna Moare de tămâie cu linguriţă

din bronz argintat — — — 55o--l Candelă din bronz argintată — - 12oo--/ Chivot din bronz argintat cu trei "' turnuri foarte frumoasă — — 55oo*-/ Cruce de masă din bronz argintată

cu Hnstos în email 28 cm. — 165o*-t Cruce de masă (28 cm.) din bronz

argintită cu Hristos în relief aurit-*3oo--. 1 Cruce de mână din bronz argintită.

cu HHstos email — — — —'14OO'-Cruct de lemn cu Hristos în relief 200-3oo'-1 Căldăruşe cu aspergil (stropitor)

bronz argintat — — — — 16oo'-1 Cămţă cu tavă pentru spălarea ma­

nilor (bronz argintat) — — — 85o'-Cutie cu trei vase, cuţit şi foarfeci

la botez (bronz aurit) — — — 2ooo>-2 Vase de stelă (la proscomidie) 25o--/ Potir (bronz aurit) neted — — 3ooo-Disc (bronz aurit) — — — — 1265-

dea numărul şi lărgimea cotarului plastronului şi a beretei. — Din colare se trimit

6oo-—-Steluţă pt. disc (bronz aurit) — — l Cutie cu trei vase pentru oleu şi

mir la botez (bronz aurit) I. C. O. 2ooo-/ Cutie de bronz aurit cu capac pen­

tru sf. cuminecătură la bolnavi — 15oo-Ciborium (bronz aurit) — — — 38oo" Monstranţă (bronz aurit) rom. kath. 55oo-Clopotele pentru altar— — — 150-30o-Clopoţel cu 3 braţe bronz fin — 150o" Clopoţel cu;4 braţe< — — — — ,165o-

Copcii (cârlige) pt. odăjdii (aurite şi arginlate perechea — — loo*

Sfeşnice pt. perete (cu un braţ) loo-„ „ „ (cu două braţe) 15o-

Policandre (Lustere) frumoase de sticlă F pentru 4 lumini — — — — 75oo-

» 6 „ — — — — 15ooo' » 8 „ — — — — 22ooo' „ 12 „ — — — — 26ooo'

şi altele până la — — — loo,ooo' cel puţin 2 bucăţi.

Comandaţi! Sfinţi figuri sculptate (statui) din imitaţie de filderşi maioiica, reprezentând sfinţi în miniatură şi relief (12—26 cm.) mărime. Preţul 200—500 lei bucata. Toate să pot comanda şi în mărime mare. Cereţi oferte.

Cel mai bun cadou la orice ocaziune! Cea mai nouă şi cea mai bună carte de rugăciuni

CĂRAREA FERICIRII de preotul George Mânzat cu uprobarea Ven. Ordinariat sub Nr. 581—1923. Aceasta carte de un conţnut bogat cuprinde tot felul de rugăciuni

oentru orice ocaziune cu 24 capitole mari în 366 pagini

Legată în hârtie tare carton pentru elevii tuturor şcoalelor bucata Lei 100. — Legată în pânză fină cu cruce aurită bucata Lei 150. - Legată în Piele lux tipărită pe hâitie ve­

lină aurită pentru dame Lei 300 - 400. Transportul recomandat 20.— Lei

M O U 1 M O U !

! A A P Ă R U T ! cartea de rugăciuni speciali pentru elevi:

„ D O H i l U l U I 5 B I I E I H C H l B r l M " Se af'ă separat pentru reiigiunea ortodoxă şi pentru greco-catoiică. — Conţine toate rugăciunile trebuincioase de dim„ seată, ale zilelor, ocazionale, către sft. Anton, mărturisire,

cumieecătură, etc.

Preţui în legătură tare 25 Lei Transportul recomandat 15 Lei •

• • ,•

• 4 4 4 4 « 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 > 4 4 « 4 4 4 < 4 4 4 « * 4 « 4 4 « 4 > 4 > 4 >

Comandaţi ! !

Icoane frumoase avem tot felul în diferite mărimi

i*v" "'tf '-,. :

v \ -

? /• 'fi

In mărime de 33|43 In mărime de 52|4o In mărime de 47)63 In mărime de 74|55;r

In mărime de 72|loo

Lei 6o-— 6o--85--

160--. . „ 220--Lei 65o—85o'-

Lei 160-—

te mal frumos, bogat şl ieftin

S L B u rn de modsle româneşti pentru

cusături cu înalta apreciere a M. S. Regina Maria şi a A. S. R. Principesa Ileana, compus de D-na prof. Alexandra Maior Chodora. Ono­ratul public şi şcoalele, precum şi d-nii lib­rari sunt cu tot respectul rugaţi a sprijinişi răspândi această lucrare preţioasă. Aceste 250 modele sunt foarte acomodate pentru tot felul de lucru manual c a : slöid, desem,

pirogravură, ţesături ş, a.

Ediţia ÎL cu 250 diferite motive Un exemplar 100 L. Porto 20 L.

Tioarul Instit. de Arte Grafice Alexandru Anca, Clui.

©BCU Cluj