Anul VII, Nr. 433, 8 - 14 iulie 2013, Preţ: 0,99 RON

Punctulwww.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

09 10 11

02

02-03

CU LUPA PE MEDIUL DE AFACERI

SUCCES TOTAL: ZILELE MUNICIPIULUI 2013

SALVAŢI JUDECĂTORIA!

FABRICA DE CLEI, UN SUBIECT TĂIOS

EDITORIAL

GHEJA. OAMENI, FAPTE ȘI SĂRBĂTOARE

Pentru că în acest sfârşit de săptămână se desfăşoară un eveniment mai aparte pentru comunitatea luduşeană, şi anume Zilele Cartierului Ghe-ja, Săptămânalul Punctul a făcut o mică incursiune prin localitate. Şi am descoperit …

La aproximativ trei kilometri de oraşul Luduş se află cartierul Gheja. Gheja este un cartier mic cu oameni mari, în care pasiunea pentru păsări a ,,năs-cut” 50 de trofee cucerite în doar câţiva ani de participare la competiţii sportive, cu oameni care iubesc cu adevărat micul lor ,,sătuc” şi artişti simpatici…

Zilele Cartierului vor aduce multe activităţi interesante, mu-zică şi voie bună … pentru că ghejenii merită! Crosul tinereţii, Expoziţie chinologică ,,Parada raţelor”, Expoziţie de bovine, Expoziţie de păsări de curte şi porumbei, Concursuri trăs-nite cu premii trăsnite multă muzică şi voie bună sunt doar câteva dintre evenimentele la care pot participa luduşenii

IAR VEŢI PICA BAC-UL

Și nu mă refer la elevii absolvenți care susțin examenul de bacalaureat în acest an. Mă refer la aceeași birocrați din ministere și ISJ-uri, la aceeași politicieni care n-au reușit în 23 de ani să facă mai nimic, iar astfel Învățământul a ră-mas unul din cele mai nereformate și lăsate în urmă sisteme din România. Nu e nici vina elevilor și nici vina profesori-lor prin excelență și din cauza asta vom avea în continuare mult de lucru până când vom vedea rezultate. Până când profesorul nu va primi puterea și libertatea de a educa (de a-și alege metodele de predare în funcție de fiecare clasă sau

chiar elev, nu de abilitatea unui politruc ordinar numit prin minister sau ISJ-uri de a transmite rețeta minune de edu-care aplicabilă oricui), salariul pe măsură și recunoașterea muncii, vom avea nevoie de procurori și SRI la susținerea examenelor de Bacalaureat. Până când corupția care începe de la consiliile profesorale din majoritatea școlilor, urcă la ISJ-uri și se lăfăie prin minister nu va fi stăvilită, elevii vor pica pe capete la Bac, iar noi vom sta și vom analiza de ce.

Politicianului român îi curge în continuare comunis-mul prin vene și îi este frică să dea libertate categoriilor profesionale, iar din cauza asta ele sunt împiedicate să-și facă treaba. Profesorul bunăoară este tracasat, plimbat și

umilit de birocrația prin care trebuie să treacă începând de la sala profesorală și terminând pe holurile ISJ, unde ori apleci capul în fața mai-marilor, ori riști să rămâi fără post cu dreptatea-n mână, pentru că l-a luat rubedenia ori cunoștința lui X sau Y.

Până ceva nu se fisurează major în acest găunos sistem rămas în urmă, ori se va pica pe capete la Bac, ori ne furăm căciula și examenul va fi promovat de iluștri analfabeți. Repet, nu din vina lor sau a profesorilor care i-au adus în pragul Bac-ului, ci din cauza sistemului prost gândit și total anacronic.

Cãtãlin HEGHEŞ

ANALIZĂ

La începutul lunii februarie 2013, Agenția de Protecție a Mediului Mureș anunţa faptul că s-a depus o solicitare de emitere a acordu-lui de mediu pentru proiectul „Construire fabrică de clei...” la Reghin, titular fiind S.C. KASTAMONU ROMANIA S.A. Drept consecință, mii de oameni au protestat on-li-ne sau pe stradă cu privire la intenția celor de la S.C. KASTAMONU ROMANIA S.A. de a construi cea mai mare fabrică de clei pe bază de formaldehidă din România la Reghin, pe strada Ierbuș, nr. 37. Cu toate acestea, proce-durile de punere în funcțiune a fabricii con-tinuă. Reghinenii sunt speriați că fabrica va deveni ,,o adevărată bombă ecologică care va cuprinde, în scurt timp, Pădurea Mociar, Va-lea Gurghiului, Lăpușna…”. Peste toate aces-tea, se suprapune vestea că Fabrica de PAL de pe platforma Kastamonu funcționează de aproximativ un an fără autorizație de mediu. Cum e posibil așa ceva? Numeroase persoa-ne, inclusiv senatorul Marius Pașcan, acuză autoritățile române de corupție, de faptul că au fost cumpărate pentru a servi interesele fir-mei turcești...

Important este ca legile să fie respectate, iar mediul protejat. Este adevărat, Reghinul are nevoie de investiții, are nevoie de industrie, dar investițiile trebuie realizate cu respect față de mediu și față de cetățeni. Nu este normal ca firmele străine să investească în România gândindu-se doar la profitul propriu, iar apoi lăsând în urma lor localități poluate, resurse epuizate, oameni nemulțumiți...

Săptămânalul Punctul vă prezintă, în continuare, părerea ambelor părți: atât a societății Kastamonu, cât și a reghinenilor în legătură cu un subiect care stârnește spiritele și provoacă spaimă.

KASTAMONU RĂSPUNDE

Începem prin a reda opinia firmei, dat fi-ind faptul că despre posibilele efecte negative ale poluării s-a mai scris în presa mureșeană. Astfel, ne-am interesat care ar fi beneficii-le realizării proiectului „Construire fabrică de clei…” pentru Reghin și pentru județul

Mureș. Răspunsul l-am obținut de la ing. Nicolae Bădin, director în cadrul companiei Kastamonu, care ne-a vorbit despre avantajele economice și sociale ale realizării proiectului: „Construirea Fabricii de clei pe platforma Kastamonu Romania reprezintă o investiţie majoră din punct de vedere economic atât pentru municipiul Reghin, cât și pentru ju-deţul Mureș. Rolul acestei fabrici fiind acela de a crea baza de materii prime (clei) pentru fabricaţia de PAL, PAL melaminat și feţe uși din HDF existente la această oră pe platfor-mă, dar ne permite și să ne continuăm investi-ţiile într-o viitoare linie de fabricaţie a plăcilor de MDF.

Această investiţie în fabrica de clei va crea 22 de noi locuri de muncă pentru personal di-rect productiv și 16 noi locuri de muncă pen-tru personal auxiliar de întreținere. Din cele 22 de noi locuri de muncă patru vor fi pentru personal cu studii superioare.

O altă perspectivă a acestei investiţii este aceea de a crea un departament de cercetare-dezvoltare care să ne permită crearea de noi adezivi pentru producerea de plăci de PAL, HDF și MDF cu un nivel de emisii foarte scăzut”.

CÂT VA POLUA?

De asemenea, ing. Nicolae Bădin ne-a transmis informații referitoare și la nivelul de poluare produs de fabrica de PAL, spunând că aceasta este proiectată pentru a îndeplini toate

standardele de securitate ecologică: „Instalaţia de producere a formaldehidei este proiectată de compania Alder din Italia și respectă toate normele europene de sănătate și securitate a muncii, precum și cele de protecţia mediului. Instalaţia este proiectată la cel mai înalt nivel de securitate. Nivelul total de emisii de COV va fi de 20 mg/mc, iar din această valoare sub 25% va fi formaldehidă. Nivelul maxim de emisii admis de reglementările naţionale (HG 699/2003 cu modificările și completă-rile aduse de HG 1902/2004, HG 735/2006, HG 1336/2006 și HG 371/2010) și europene impun un nivel de emisii de COV de 50 mg/mc. Emisiile fugitive estimate de proiectantul instalaţiei este de sub 7 mg/mc, iar reglemen-tările în vigoare admit un nivel de emisii fugi-tive de COV de 25 mg/mc”.

PROBLEMA AUTORIZAŢIEI

Le-am transmis celor de la Kastamonu S.A că Agenția pentru Protecția Mediului Mureș ne-a informat că Fabrica de PAL, am-plasată în loc. Reghin, str. Ierbuș, nr. 37, jud. Mureș, S.C. KASTAMONU ROMANIA S.A., nu deţine autorizaţie integrată de me-diu, solicitarea și documentaţia de susţinere privind emiterea AIM fiind depusă la APM Mureș, cu nr. 1780/11.03.2013, activitatea fiind în curs de reglementare. Astfel, la între-bările: „Cum a funcționat fabrica până acum fără Autorizație de mediu? Se încadrează acest lucru în normele legale?”, ing. Bădin ne-a

transmis următoarele lămuriri, precizând că fabrica a funcționat doar într-o perioadă de probe:

„În data de 11. 03. 2013 societatea noas-tră a depus solicitare pentru obținerea AIM. Procedura de obținere a AIM prevede mai multe etape și o perioadă destul de lungă pen-tru obținere. Astfel, de la depunerea solicitării, APM, conform procedurilor, ne-a solicitat mai multe studii privind protecția mediului, studii de sănătate, de biodiversitate etc. pe care societatea noastră le-a întocmit prin so-cietăţi autorizate și le-a depus în cadrul pro-cedurii.

După depunerea acestor solicitări și com-pletări, am avut diferite termene, de la 2-3 zile până la 30 de zile, perioadă în care se studia documentaţia de către autorităţi sau de pu-blic. În tot acest timp, societatea noastră s-a aflat într-o perioadă de probe, teste și încer-cări pentru a ajunge la parametrii doriți din punctul de vedere al producției și al calității produsului.

Deoarece este o investiție foarte mare și foarte complexă, această perioadă de probe s-a întins pe parcursul mai multor luni.

În momentul de faţă, în cadrul procedurii de obținere a AIM, am trecut de faza dezba-terii publice și mai avem o ședință a Comisiei de Avizare Tehnică din cadrul APM. În urma acestora se va întocmi AIM, în care se va ţine cont și de sugestiile venite din partea publicu-lui sau autorităţilor și în cel mai scurt timp, vom obține AIM”.

RĂSPUNSURI REZONABILE…

Referitor la îngrijorarea reghinenilor pen-tru o eventuală poluare de proporții produsă de Fabrica de Clei, reprezentanții Kastamonu ne-au informat că în țară și în Europa mai există astfel de fabrici și că fabrica din Re-ghin va fi mai prietenoasă cu mediul decât acestea, astfel încât reghineni nu ar trebui să aibă niciun motiv de temere referitor la o po-luare ieșită din comun: „În prezent, suntem la stadiul de colectare a documentelor necesare pentru investiția Fabrică de Clei în confor-

02

IDEI NEREGULI

Se acordă localităților din județul Mureș care partici-pă cu proiecte la concursul ,,Idei din Țara lui Andrei”. săptămânalul Punctul le dorește mult succes.

Se acordă vânzătorilor și firmelor care comercia-

lizează produse expirate în magazine. Mai multe

magazine din județ au fost găsite cu nereguli în urma

controalelor OJPC.

Fabrica de clei, încă un subiect tăios. Kastamonu răspunde săptămânalului Punctul

Spaima reghinenilor încă nu a trecut. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, formaldehida este clasată în grupa I a agenţilor cancerigeni pentru om, cu un nivel de toxicitate acută

ANALIZĂ

ww

w.p

un

ctu

l.ro

03

Fabrica de clei, încă un subiect tăios. Kastamonu răspunde săptămânalului Punctulmitate cu cerințele legale din România și din Uniunea Europeană.

Dacă privim în ansamblu, în UE există 65, iar în România trei fabrici de clei pe bază de formaldehidă pentru care s-au eliberat autorizații de către instituțiile avizate și care își desfășoară activitatea de ani de zile. În comparație cu fabricile care există în prezent, fabrica ce va fi construită de Kastamonu Ro-mania va fi la un nivel mai avansat atât din punctul de vedere al tehnologiei, dar și ca sen-sibilitate la sănătatea oamenilor și la protecția mediului. Avem răspunsuri rezonabile pentru toate întrebările referitoare la fabrica de clei pe bază de formaldehidă, răspunsuri care pot în-lătura orice temere a cetățenilor din Reghin”.

DETALII DESPRE PROIECT

Detalii despre proiect și despre procedura de obținere a autorizației de mediu am obținut de la ing. Dănuț Ștefănescu, director executiv la Agenția pentru Protecția Mediului Mureș:

„S.C. KASTAMONU ROMANIA S.A., cu sediul în loc. Reghin, str. Ierbuș, nr. 37, jud. Mureș, a solicitat emiterea acor-dului de mediu pentru proiectul ,,Construire fabrică de clei – depozit uree, rezervoare de metanol, fabrică de clei, depozit melamină, birouri, laborator, generator, fabrică de for-maldehidă (compus din instalaţie de fabricare formaldehidă+platforme), turnuri răcire patru buc., instalaţii de purificare a apei (compus din instalaţii de tratare a apei tehnologice + instalaţii de tratare a apei uzate), unitate de ră-cire (Chiller), platformă rezervoare, drumuri + platforme de circulaţie” propus a fi amplasat în loc. Reghin, str. , nr. 37, jud. Mureș. Solici-tarea a fost înregistrată la APM Mureș cu nr. 550/24.01.2012.

Proiectul propune realizarea următoare-lor instalaţii:

a) instalaţie de fabricare a formaldehidei (capacitate 100.000 t/an formaldehidă, sol. 37%), alcătuită din două reactoare de oxidare catalitică a metanolului, două coloane de ab-sorbţie a formaldehidei și unitate de epurare catalitică a gazelor reziduale;

b) instalaţie de fabricare a rășinilor (capa-citate 136.000 t/an rășini) alcătuită din trei reactoare de preparare a rășinilor ureo-formal-dehidice și un reactor pentru preparare rășini melamino-formaldehidice.

În urma etapelor procedurale parcurse, respectiv etapa de evaluare iniţială și etapa de definire a domeniului evaluării în procedura de evaluare a impactului asupra mediului și de încadrare în procedura de evaluare adecvată, au fost solicitate completări la documentaţie, și anume: Raport privind impactul asupra mediului, Studiu de evaluare adecvată, Ra-port de securitate, Plan de urgenţă internă, act de reglementare emis de A.N. „APELE ROMÂNE” – Administraţia Bazinală de

Apă Mureș, aviz emis de Direcţia de Sănătate Publică Mureș”.

ADVERSARII

Anul acesta, zeci de persoane au protestat, de mai multe ori, împotriva construirii la Re-ghin a celei mai mari fabrici de clei, pe baza de formaldehidă, din România. Protestele fac parte dintr-o amplă campanie, ce se desfășoa-ră în această perioadă. Campania ,,Viitor pen-tru Reghin” constă într-o varietate de acțiuni implementate on-line și off-line, activitatea de informare și strângere de semnături, acțiuni în instanță și de protest. Protestatarii (în frunte cu Organizaţia non-guvernamentală intitulată Iniţiativa Civică Reghin) acuză că, sub pretextul creării între 50 și 100 de locuri de muncă, fabrica va afecta, pe termen lung, comunitatea, sănătatea cetățenilor și mediul înconjurător prin poluarea aerului cu sub-stanţe periculoase (formaldehida, metanol și dimetil-eter), solului și apei (metanol, soluție de formaldehidă), și implicit prin declasarea din punct de vedere turistic a zonei și limita-rea oportunităților de dezvoltare. Ei consideră că chiar dacă fabrica va primi avizul de mediu, legislația de mediu va fi ulterior încălcată, așa cum se întâmplă și în cazul altor întreprinderi industriale din România.

În plus, Inițiativa Civică Reghin a făcut nenumărate adrese la Ministerul Mediu-lui, la Garda Naţională de Mediu și chiar la Comisarul european pe teme de mediu de la Bruxelles pentru a sesiza faptul că proaspăta retehnologizată fabrică de PAL de la Reghin funcţionează fără Autorizaţie. Atât Ministerul de resort, cât și Garda Naţională de Mediu susţin că întreprinderea se află încă în faza probelor tehnologice, mai exact funcţionează doar la 65% din capacitate.

Funcționarea fără autorizație a fost con-firmată și de ing. Dănuț Ștefănescu, directo-rul APM Mureș, însă acesta a precizat că soci-etatea respectă prevederile de mediu: „Fabrica de PAL amplasată în loc. Reghin, str. Ierbuș, nr. 37, jud. Mureș, S.C. KASTAMONU ROMANIA S.A. nu deţine autorizaţie inte-grată de mediu, solicitarea și documentaţia de susţinere privind emiterea AIM fiind depusă

la APM Mureș, cu nr. 1780/11.03.2013, ac-tivitatea fiind în curs de reglementare. [...] În data de 1 aprilie a avut loc verificarea amplasa-mentului în cadrul procedurii de emitere a au-torizaţiei integrate de mediu și verificarea în-deplinirii condiţiilor din acordurile de mediu în baza cărora a fost realizată Fabrica de PAL, s-a constatat faptul că investiţia s-a realizat cu respectarea condiţiilor impuse în acorduri”.

MII DE REGHINENI CONTRA

O bună parte din protestatari (aproxima-tiv 2.000 de persoane) au semnat deja petiția on-line, unde se precizează că Fabrica de Pal este o adevărată bombă ecologică; această petiție este una dintre căile prin care se încear-că stoparea activității fabricii. Comentariile postate le puteți citi pe www.petitieonline.ro/petitie/39290152/semnaturi.

FĂRĂ IMPACT NEGATIV?

La una dintre ultimele dezbateri publice din Reghin pe tema Fabricii de PAL situată pe platforma Kastamonu, care s-a desfășurat în luna mai, s-a prezentat un studiu asupra impactului fabricii asupra mediului, precum și asupra sănătăţii umane, studiu comandat de Kastamonu și realizat de către SC Ocon Ecorisc SRL, din Turda.

Concluziile privind impactul asupra sănă-tăţii au fost prezentate de către prof. dr. Eugen Stelian Gurzău, din cadrul Centrului de Me-diu și Sănătate din Cluj-Napoca: „Concluziile arată că funcţionarea acestui obiectiv nu ridică probleme asupra impactului asupra stării de sănătate. În ciuda acestui fapt, noi am făcut niște recomandări puţin mai severe. Conside-răm că o dată cu intrarea în folosinţă a acestui obiectiv la capacitate maximă este necesară o evaluare extrem de complexă a emisiilor în relaţie cu emisiile. Am propus monitorizarea unor indicatori de sănătate extrem de speci-fici care pot să ne de-a informaţii în timp util înainte ca un efect să se poată dezvolta asupra stării de sănătate. Am considerat că trebuie să fim puţin mai drastici, să impunem unele mă-suri mai drastice. Nu cred că recomandările

noastre fac în general o bucurie investitorului, întrucât sunt costisitoare, dar considerăm că ele sunt necesare. Tot așa cum considerăm că implicarea comunităţii prin reprezentarea ei în stabilirea și controlul acestor măsuri este absolut necesară”.

PAŞCAN, ALĂTURI DE CONTESTATARI

Totuși, senatorul de Mureș Marius Pașcan consideră că reprezentanții Kastamonu, precum și autoritățile ascund adevărul și că situația este mai gravă decât o prezintă aceștia. Astfel, Pașcan a făcut o interpelare adresată primului-ministru Victor Ponta, doamnei mi-nistru Rovana Plumb și domnului ministru Daniel Chițoiu privind situația investiției vi-zând fabrica de clei/formaldehida din Reghin, pe care o consideră periculoasă și suspectă, cerându-le acestora să demareze investigații în acest sens. Redăm în continuare, câteva din-tre aspectele cele mai importante ale acestei interpelări (textul integral poate fi accesat pe pagina www.mariuspascan.ro): „[...] Dacă mai punem la socoteală că materia primă (meta-nolul) va fi importat din China, se pune în-trebarea de ce Grupul Hayat din Istanbul nu a construit un asemenea obiectiv industrial în Turcia, și nu în România? Răspunsul să fie, oare, preţul mic de ,,vânzare” a funcţionarilor din administraţie și mediu de la noi? Probabil că da! Se vorbește tot mai apăsat despre șpăgi mari date administraţiei, Primăriei Reghin, Consiliului Judeţean Mureș, șefilor institu-ţiilor care gestionează securitatea mediului și chiar unor miniștri liberali! […] Din păcate, s-a dovedit până acum că instituţiile statului tolerează, în mod repetat, ilegalităţile săvârși-te de conducerea S.C. Kastamonu Romania S.A. în domeniul protecţiei mediului, în con-diţiile în care, pentru o societate comercială de mărime mică sancţiunile sunt prompte.

Cum vă explicaţi, de pildă, că linia de producţie a P.A.L. – ului, inaugurată de S.C. Kastamonu România S.A. cu mare pompă în luna iulie 2012, când reprezentanţii turci s-au lăudat că au investit în construirea ei 150 de milioane de euro, funcţionează efectiv din august 2012 și nici până în prezent autorităţile de mediu nu au emis Autorizaţie integrată de mediu? Comparativ, unei spălătorii auto din Reghin i-a fost oprită imediat activitatea pe motiv că nu deţinea un astfel de document, și exemplele pot continua. […] Opinez că Mi-nisterul Mediului și Schimbărilor Climatice este dezinformat, cu bună-știinţă, de către angajaţii Agenţiei pentru Protecţia Mediu-lui Mureș și Comisariatul Gărzii de Mediu Mureș, altfel nu îmi explic cum, din august 2012, nu s-a efectuat niciun control de la ni-vel central la S.C. Kastamonu România S.A., dată fiind importanţa investiţiei realizate la Reghin și semnalele din partea populaţiei”.

Vasile DANCEA

Compania Kastamonu are şi unele avantaje…

Mai multe posturi scoase la concurs pentru rezidenţi, burse la ce-rere sau salarii mai mari sunt câteva propuneri ale deputatului dr. Florin Buicu pentru menţinerea specialiști-lor din sănătate în ţară. Cum percepe regionalizarea, primele șase luni de mandat, majoritatea confortabilă a USL în Parlament, aflaţi din intervi-ul de mai jos.

LUCRURI SIMPLE

Rep.: Care au fost impresiile dumneavoastră la început de man-dat şi care sunt acum?

Florin Buicu: Fiind la primul mandat de deputat am început acti-vitatea prin a învăţa lucruri simple, de la structura clădirii Parlamentului, unde ne desfăşurăm activitatea, până la aspecte care ţin de tehnică legislativă, specifice activităţii de parlamentar. Am beneficiat de sprijinul şi deschiderea co-legilor mei atât a celor cu experiență de parlamentar, şi mă refer la preşedintele PSD Mureş, deputatul Vasile Gliga, dar şi a senatorului Alexandru Petru Frătean. Am pornit la drum cu dorința de a face, de a face bine, de a face tot ce am promis oamenilor. Am inițiat, alături de alți colegi, 12 propuneri legislative, care țin de legea Educației naționale, de fondul pentru mediu, de locuințele ANL, de legea dialogului social la inițiativa colegilor din Frăția, Călin Cociş şi Maria Dăndărău.

Deşi se spune că parlamentarii pu-terii nu au voie să adreseze interpelări Guvernului, am adresat aceste inter-pelări atunci când am considerat că trebuie lămurite public anumite aspec-te. Am adresat astfel, interpelări către miniştrii Sănătății şi ai Educației. Pe adresa www.cdep.ro, fiecare parlamen-tar are propria pagină pe care presa, dar mai ales populația pot vedea ce activita-te are parlamentarul, ce şi cum a votat.

La nivelul cabinetului parlamen-tar din Târgu-Mureş s-au prezentat, să ştiți, locuitori din tot județul, cu probleme diverse, care nu țin neapărat de competențele parlamentarului. Am încercat şi o să încerc în continuare să găsim împreună cele mai bune soluții pentru rezolvarea acestor probleme. Sunt optimist, de asemenea, în privința capacitații lui Victor Ponta de a pro-mova cele mai bune măsuri pentru populație.

EDUCAŢIE ŞI SĂNĂTATE

Rep.: Aţi candidat pentru Edu-caţie şi Sănătate, în principal, care sunt propunerile dumneavoastră legislative pentru aceste două do-menii?

F.B.: În timpul campaniei elec-torale am declarat că Educația şi Să-nătatea sunt domeniile spre care îmi voi concentra activitatea, acestea fiind domeniile în care m-am format şi îmi desfăşor activitatea, fiind cadru di-dactic la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş. M-am bucurat de încrederea colegilor şi a PSD, fiind promovat secretar al Co-misiei pentru sănătate şi familie, din Camera Deputaților. Pentru domeniul Sănătate, Camera Deputaților este for decizional, adică propunerile legislative sunt depuse şi dezbătute la Senat, votul final fiind dat de Camera Deputaților, pe baza raportului întocmit de comi-sie. În perioada scursă de la începutul mandatului, am reuşit să finalizăm restanțele legislative, adică proiecte ce priveau acte normative din 2009 până în prezent. Pe Ordinea de zi a Comi-siei pentru sănătate şi familie sunt săp-tămânal între 5 şi 15 acte normative, care privesc de la modificări ale legii 95 din 2006, la avize acordate pe proiecte de directive europene cu impact în do-meniile comisiei. Există bineînțeles şi

proiecte de acte normative la care au loc discuții în mai multe întâlniri, la care sunt invitate cât mai multe părți inte-resate, de la reprezentanți ai ministere-lor, la reprezentanți ai societății civile, beneficiarii direcți ai actelor normative, societatea de specialitate, sindicate.

Am salutat cu bucurie, de exem-plu, adoptarea modificărilor necesare prin care serviciile medicale acordate persoanelor cu tulburări din spectrul autist vor putea fi decontate corect de casele de asigurări, prin includerea în contractul cadru a acestor prevederi.

De la începutul mandatului m-a preocupat legiferarea desfăşurării activității de nutriție şi dietetica, proiect inițiat de studenți şi absolvenți ai UMF Târgu-Mureş cu această specializare. Proiectul încă nu a fost depus, dar am lucrat la el, sper să îl finalizam la în-ceputul viitoarei sesiuni parlamentare.

În perioada sesiunii care începe în luna septembrie, voi depune un proiect de modificare al reglementă-rilor privind funcționarea experților independenți de medicină legală, având în vedere necesitatea armoniză-rii legislației cu noul cod de procedură penală. Și v-am enumerat doar câteva din preocupările mele.

Pe de altă parte, aştept propune-rea Ministerului Sănătății legată de pachetul minim de servicii medicale, noua listă de medicamente compensate şi gratuite.

Legat de partea de Educație, la inițiativa Consiliului Județean al elevi-lor, şi al preşedintelui acestui Consiliu, dl Răzvan Azamfirei, m-am implicat în problematica lipsei decontărilor su-melor pentru elevii navetişti.

SALARIUL MEDICILOR

Rep.: Ce soluţii viabile aţi pro-pune pentru menţinerea medicilor rezidenţi în ţară şi cum le vedeţi im-plementate, ţinând cont că, recent, aţi declarat că una dintre problemele ce determină plecarea acestor speci-alişti în străinătate este salariul?

F.B.: Măsura de scoatere la con-curs la examenele de rezidențiat a unui număr crescut de posturi cu loc, care a fost un succes în cursul anului 2012, trebuie să continue. Faptul că tânărul medic rezident are certitudinea postu-lui la finalizarea specializării este un element de siguranță acordat medicu-lui. De asemenea, sper să continue şi în acest an şi în viitorii ani, scoaterea la concurs a posturilor în centrele medicale importante.

De asemenea, este imperios necesa-

ră implementarea propunerii de a scoa-te personalul medical din categoria per-sonalului bugetar, pentru a permite pe de o parte plata personalului în funcție de serviciile acordate, atât cantitativ dar mai ales calitativ. Această măsură ar permite o plată suplimentară, în funcție de veniturile realizate.

Pentru plata salariilor rezidenților, în cadrul proiectului ,,Stimularea capi-talului uman - Medicina”, realizat în colaborare cu Transparency Interna-tional Romania, se propune transfor-marea rezidenților în studenți pentru perioada specializării, plata actuală a rezidenților, adică aceleaşi sume chel-tuite, ar permite o creştere a veniturilor rezidenților cu aproximativ 25%, pen-tru bursă nefiind plătite impozite.

O altă soluție ar putea fi acorda-rea către rezidenți a unei burse la ce-rere, în afara salariului, care se acordă rezidenților pe perioada specializării. La finalizarea specializării, dacă tână-rul medic rămâne în România, el nu are nimic de plătit înapoi statului. În schimb, dacă acesta vrea să plece din România după obținerea specializării, el va fi obligat să restituie banii.

Există mai multe posibile mode-le de creştere, este esențial să reuşim să creştem salariile medicilor rezidenți, măcar de la anul.

PROGRAM DE PREVENŢIE

Rep.: Cum puteţi reglementa legislativ derularea unui program de prevenţie eficient, astfel încât campaniile de prevenire a bolilor să nu fie doar campanii bifate, ci să se reflecte într-un orizont de timp în scăderea incidenţei bolilor grave în rândul populaţiei, respectiv în re-ducerea cheltuielilor pentru tratarea unor maladii grave ca o consecinţă a diagnosticării şi tratării lor într-o fază incipientă?

F.B.: În acest domeniu să ştiți că nu trebuie să inventăm nimic nou. Avem de exemplu programul pentru boli cardiovasculare care se desfăşoară în urgență. Este tot în program de prevenție, finanțat de Ministerul Sănătății, prin care se montează sten-turi pe coronare la pacienți cu infarct. De când a început acest program, mor-talitatea s-a înjumătățit în asemenea cazuri prin montarea de stenturi în urgență.

Campaniile de vaccinări sunt tot programe de prevenție. Ele trebuie să continue. Oportunitatea introducerii de vaccinuri noi trebuie evaluată corect din unghiul de vedere al relației cost-

beneficiu. Este mai ieftin să previi decât să

tratezi şi este necesară o orientare a re-formei Sănătății spre acest aspect.

LOCUINŢELE ANL

Rep.: Când veţi depune o modifi-care legislativă privind locuinţele ANL pentru rezidenţi, astfel încât gestiona-rea spaţiilor să poată fi făcută de către entităţile publice? Ce susţinere are un asemenea demers?

Am avut discuții pe această temă cu Ministerul Dezvoltării. La sfârşitul anului trecut a fost semnat un memo-randum între Ministerul Sănătății şi Ministerul Dezvoltării privind construcția de locuințe pentru medici în centrele universitare. Dacă la Cluj sau la Bucureşti, au fost puse la dispoziție terenurile necesare pentru construcții, la Târgu-Mureş lipsa terenurilor de care să dispună UMF Târgu-Mureş sau Spita-lul Clinic Județean de Urgență subor-donat ministerului Sănătății, au făcut imposibilă, pentru acest an, demararea documentațiilor necesare. Implicarea autorităților locale, atât cele din munici-piul Târgu-Mureş cât şi cele județene, de la nivelul Consiliului Județean în spriji-nirea demersurilor UMF şi ale spitalelor este necesară. Dar această implicare să nu rămână doar la nivel declarativ.

Am apelat pentru susținerea pro-iectului la care faceți referire la colegii medici din Camera deputaților şi din Senat, discuțiile vor continua la înce-putul sesiunii parlamentare din sep-tembrie.

TINERII

Rep.: Cum a fost receptată ini-ţiativa legislativă a dumneavoastră şi a altor 17 parlamentari de a majora suprafaţa care poate fi atribuită tine-rilor din mediul rural care doresc să-şi construiască o locuinţă de la 500 şi 1.000 de mp?

F.B.: Să ştiți că a avut un real suc-ces. A trecut atât de comisiile de specia-litate, cât şi de plenul camerei având un vot important pentru.

Rep.: Aţi avut consultări pe această temă cu administraţiile pu-blice locale pentru a determina dacă există terenuri disponibile în acest sens, astfel încât o asemenea majora-re a suprafeţei ce poate fi atribuită să fie justificată?

F.B.: Necesitatea a pornit de la autoritățile locale care au dorit să pună la dispoziția tinerilor care vor beneficia

Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L.Str. Horea, nr. 11Tîrgu-Mureş, cod 540502Tel: 0371 496 125Fax: 0265 22 00 44ISSN: 1841 - 0699

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Punctulwww.punctul.ro

Cristian TEODORESCU Marius LIBEG

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Redactori: Ligia VORO Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU

Editor: LIBEG ZsuzsannaSecretaiat: Mihaela KOZAKIT/DTP: Ovidiu MORAR

INTERVIU

Premiul Dumitru Tinu 2007

04

Florin Buicu: ,,Majoritatea confortabilă în Parlament nu aduce numai plusuri”

INTERVIU

ww

w.p

un

ctu

l.ro

05

de proiectul acesta, spații suplimenta-re. Dacă la oraş, suprafața de 500 de metri este suficientă, în mediul rural, necesitatea unor construcții suplimen-tare, pentru depozit de lemne sau alte categorii de depozite, pe de o parte, cât şi disponibilitatea autorităților locale au determinat alocarea suplimentară până la 1.000 de metri a terenului pentru construcție de case prin ANL. Pentru a transforma mediul rural într-o zonă atractivă pentru tineri trebuie luate genul acesta de măsuri, atât de autori-tatea locală şi acolo unde este nevoie de reglementari naționale în acest sens.

UMF

Rep.: Într-o declaraţie politică recentă, aţi susţinut că Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş nu trebuie separată pe criterii etnice, menţinându-vă punctul de vedere de dinainte de mandat. Care sunt argumentele dumneavoastră şi cum privesc colegii dumneavoastră din Cameră această poziţie, în con-textul în care s-ar putea ca UMF să nu fie nici pe agenda publică a Parla-mentului şi nici a colegilor deputaţi?

F.B.: Am susținut şi susțin că nu-mai împreună putem fi puternici. Di-vizarea în general slăbeşte. Divizarea pe criterii etnice la UMF nu trebuie să se întâmple. Am atacat Hotărârea de Guvern care stabilea separarea şi am câştigat în instanță. Doar dialogul poate determina soluțiile cele mai bune, astfel încât studenții, beneficiarii siste-mului academic de la UMF, să aibă un avantaj din faptul că se pregătesc la o universitate multilingvă. UMF Târgu-

Mureş respectiv intenția de separare et-nică au fost unul din cele trei motive ale moțiunii de cenzură prin care a căzut un Guvern, prin votul din Parlament. Trebuie împreună, români şi unguri să încercăm să întărim universitatea, să menținem şi să creştem prestigiul aceste-ia şi pentru că această instituție este una dintre cele care asigură faima oraşului şi județului nostru.

REGIONALIZAREA

Rep.: Suntem în plin proces privind redesenarea administrati-vă a României, consideraţi că acest demers este oportun, util şi eficient din punctul de vedere al resurselor financiare, materiale şi umane?

F.B.: Introducerea regiunilor ca nivel de organizare este utilă în vederea atragerii fondurilor europene pentru exercițiul 2014-2020. Vorbim de mili-arde de euro de care România are nevo-ie. Dacă pentru exercițiul care se înche-ie în 2013, România ar fi atras banii disponibili, nu ar fi trebuit să reducem pensiile şi salariile, am fi avut oportu-nitatea de a dezvolta proiecte care să creeze locuri de muncă, am fi dezvol-tat infrastructura. Exemplul care mi se pare concludent este acela că sumele care au fost gestionate de structurile re-gionale, de ADR, chiar dacă au avut o pondere mică în totalul fondurilor, au fost absorbite în proporție mare, peste 98%, în timp ce fondurile gestionate de ministere au fost absorbite în proporții foarte mici de 5-7%. Iată că structu-rile acestea regionale au fost eficiente. De asemenea, transferul deciziei de la nivelul Ministerelor, de la Bucureşti,

către nivelul regional aduce mult mai aproape de cetățeni, de comunitate ac-tul deciziei.

Această descentralizare a decizi-ei nu trebuie făcută pe criterii etnice. Criteriile care trebuie să stea la baza acesteia sunt economice, istorice, geogra-fice şi de aducere a deciziei de la nivelul ministerelor la nivel teritorial. Nimic din ce există la nivel local nu se mută la nivel regional.

CONSTITUŢIA

Rep.: Ce susţineţi şi ce nu din proiectul de revizuire a Constituţiei?

F.B.: Sunt membru al PSD, iar USL care a propus prin intermediul comisiei de revizuire amendamentele are sprijinul meu. Specialiştii care au lucrat la aceste amendamente au spriji-nul prin semnătura mea depusă pe pro-iectul de revizuire. În cadrul discuțiilor, prin specificul zonei pe care o reprezint în Parlament, am subliniat că nu doresc modificarea Articolului 1 din Constituție. Subiectele legate de mo-dificarea prerogativelor prezidențiale, modificarea structurii Parlamentului în sensul scăderii numărului de parla-

mentari, modificările în sensul definirii clare a prerogativelor puterilor în stat au, de asemenea, sprijinul meu, bazân-du-mă, repet, pe expertiza tehnicienilor care au lucrat la proiectul de modificare al constituției.

LEGEA PARTIDELOR

Rep.: Consideraţi că este nece-sară, utilă şi oportună o nouă lege a partidelor politice, prin care liber-tatea de asociere să nu fie îngrădită?

F.B.: Consider că libertatea de aso-ciere nu este îngrădită. Susțin libertățile atât timp cât acestea nu aduc atingere moralei şi democrației. Și în acest mo-ment cine vrea poate înființa, cred, într-o săptămână o asociație care să aibă un scop legal bine definit. Dacă vorbim de partide politice în schimb, vreau să vă aduc aminte momentele de prin 1995 când în România existau peste 100 de partide înființate doar pentru eventuale beneficii ale fonda-torilor. În timp, s-a dovedit că aceste ,,partide" s-au autodizolvat. Istoria mai recentă ne arată că există totuşi posibili-tatea apariției de partide noi, vezi Forța civică, deci nu consider că este îngrădi-

tă libertatea apariției de partide noi. Cunosc inițiativa d-lui Dan Maşca de exemplu în acest domeniu, pe care îl cunosc şi îl respect pentru inițiativele sale educaționale, pentru sprijinul acor-dat societății civile. Trebuie să luăm tot ceea ce este bun din inițiativele Domni-ei Sale şi să ne limitam doar la acestea.

MAJORITATEA DIN PARLAMENT

Rep.: Faptul că USL are o majo-ritate confortabilă în Parlament este un plus sau un minus pentru parla-mentarii ce reprezintă partidele din uniune?

F.B.: Pe de o parte este un mare plus în faptul că proiectele legislative atât cele propuse de Parlament, cât şi cele propuse de Guvern pot fi promo-vate. Astfel, Guvernul având susținerea parlamentară confortabilă a putut să înceapă să repare ce a stricat fosta gu-vernare, de la pensii şi salarii, la plata arieratelor lăsate de fosta guvernare, şi ... credeți-mă că în acest an şi parțial în anul viitor, asta facem, plătim arierate. Pe de altă parte, măsurile de lansare economică, măsurile de protecție socia-lă, de accelerare a absorbției fondurilor, pot fi luate de Guvern mult mai uşor având susținerea din Parlament. Deşi poate părea paradoxal răspunsul meu, majoritatea confortabilă în Parlament nu aduce nimănui plusuri. Aşteptările celor care ne-au votat sunt mari pe bună dreptate, iar răspunsul la aceste aşteptări nu poate fi dat aşa de repede pe cât mi-aş dori, şi asta tot din cauza restricțiilor bugetare determinate de ac-tivitatea fostei guvernări.

A consemnat Ligia VORO

Florin Buicu: ,,Majoritatea confortabilă în Parlament nu aduce numai plusuri”

SNGN Romgaz Mediaş, cu sediul în Mediaş, Str. Gării, nr. 5, jud. Sibiu,

organizează în anul 2013 săptămânal Licitaţie Publică în zilele de miercuri şi joi, la ora 11, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale:

• Barăci • Tehnică de calcul şi birotică • Material tubular uzat provenit din recuperări • Diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări • Alte mijloace fixe

Persoanele interesate pot obţine informaţii suplimentare la tel. 0269/201149, 0749/331149, la serviciul mecano-energetic al Sucursalei Mediaş, zilnic între orele 730 şi 1530.

ANIVERSARE 06

Despicăm Spicul în patru …… cu preşedintele Asociaţiei Sportive Spicul Gheja, Ovidiu Baghiu.

Reporter: Sunteţi sufletul acestei echipe de tradiţie, ade-vărat?

Ovidiu Baghiu: Aş începe prin a adresa un salut călduros tuturor consătenilor mei din Gheja, iu-bitorisau nu de fotbal şi tuturor cititorilor acestui interviu. Da, este adevărat, sunt legat sufleteş-te de această echipă de fotbal la care activez de 30 de ani ca jucă-tor şi de 10 ani ca şi conducător. Am preluat conducerea Asociaţiei Sportive în 2003, într-un mo-ment dificil, de la Petrică Roman şi Viorel Maşca, doi prieteni buni şi foşti colegi de echipă, lângă care am debutat, din vechea generaţie de fotbal, din care face parte şi actualul antrenor al echipei, Emil

Deteşan. Și dacă a venit vorba de generaţiile trecute mi-aduc aminte cu plăcere de alţi foşti fotbalişti din Gheja: fraţii Nicoară(Piţi şi Niu-cu), Sabău(Tili), Stan V.(Mocu), Deteşan P., Bogătean P., Fodor A., Dâmbean I., Uţiu V., Gherman I., Pantea G., Gherman M., Gurei I., Crăciun I., Matei G., Bucur I., Hopărtean I. şi mulţi alţii, oameni pe care i-aş dori mai aproape de echipă şi mai des la stadion.

Rep..: Ce buget şi în ce con-diţii vă desfăşuraţi activitatea?

O.B.: Din păcate, avem doar doi sponsori principali: Primăria şi Consiliul Local Luduş şi Rustic Caffe Bar, firma al cărei admi-nistrator sunt. La baza sportivă au fost efectuate câteva lucrări de

reparaţii şi întreţinere, deci se pre-zintă în condiţii acceptabile. De altfel, domnul primar Cristian Moldovan ne-a spus că vor conti-nua lucrările pentru modernizarea arenei de fotbal şi transformarea ei în a doua bază sportivă a ora-şului nostru, necesară echipelor de juniori şi seniori. La finele sezo-

nului 2012-2013 am încheiat un contract de colaborare cu Asociaţia Sportivă Mureşul Luduş, devenind echipă-satelit pentru a beneficia de sprijin material şi financiar.

Rep.: Vă mulţumesc şi să au-zim de bine.

Lot actual de jucători: Portari: Rotar Gabriel, Fulop

Hunor, Fekete NorbertFundaşi: Madac Sergiu, Măr-

ginean Dan, Stoica Sorin, Reti Ladislau, Stânga Alin, Szabo San-dor, Baranyai Robert

Mijlocaşi: Baghiu Ovidiu, Iurian Sergiu, Rusu Lăurean, Să-cădat Mihai, Câmpean Emil

Atacanţi: Malna Sorin, Ho-dos Bogdan, Moldovan Sergiu, Lazăr Florin, VladGrigore

Porumbeii păciiDin tatăl, Petru, și feciorul, Rareș Bogătean, și pasiunea lor

pentru porumbei nu putea să se nască un eșec. Nu avea cum. Când două generaţii de iubitori de păsări își unesc pasiunea, cunoștinţele, dedicaţia și stăruinţa de a continua, rezultatul nu poate fi altul decât 50 de trofee cucerite în doar câţiva ani de participare la competiţii sportive.

Petru și Rareș Bogătean concurează în tandem din 2007 cu aproximativ 70 de porumbei la zbor, au, separat, un lot de reproducţie de 40-50 de porumbei și aproximativ 100 de pui care sunt „viitorul” crescătoriei. Asta ar fi media.

Familia Bogătean deţine trei linii „de sânge” de porumbei, una din Ungaria, una din Italia și una proprie, și a reușit în 2012 să cucerească locul 1 „As crescător” pe ţară.

Vedetele crescătoriei sunt „Bistriţeanca”, triplă campioană naţională și mama unor pui foarte valoroși la rândul lor, respec-tiv „Zeus” – producţie proprie, care în 40 de concursuri naţio-nale și internaţionale s-a clasat de 36 de ori în primii 20. Aaa, și era să uităm: Zeus a reușit și un record de peste 10.000 de kilometri de concurs în care s-a clasat în primii 20.

Are tata trei fetiţe/Frumuşele foc

Prima impresie când te apropii de curtea familiei Stan este că nu avuţia este punctul lor forte. Și totuși cât de bo-gaţi sunt aceștia!

Abia când îi vezi și îi cunoști, îţi dai seama ce familie frumoasă, ce dar frumos au primit cei doi părinţi: trei fete, una mai frumoasă ca cealaltă, una mai talentată decât cea-

laltă. Din capul locului am remarcat ”bagajul genetic” al părinţilor, ambii profesori de sport, ambii sportivi, ambii plini de viaţă și de armonie fizică. Aproape imposibil ca fe-tele să nu aibă înclinaţii spre sport; iar rezultatele nu mai sunt o surpriză:

Lorena Maria Stan – locul 2 la Campionatul de cros de la Botoșani 2012 (practică atletismul de 3 ani)

Andra Elena Stan – locul 1 la Campionatul de cros de la Botoșani 2011; locul 2 la Cupa României la cros de la Băile Felix 2011; locul 2 la Campionatul Naţional de cros de la Băile Felix 2012 și locul 1 la Cupa României la cros în 2012 (se antrenează de 2 ani)

Denisa Ioana Stan – locul 3 la Campionatul Naţional de copii de la București din 2013 (se antrenează de un an).

OAMENI ŞI FAPTE - Gheja 2013Artist de excepţie,

expozant în Polonia Începând de la sfârșitul lunii aprilie 2013 până

la 29 iulie 2013, Muzeul Arhiedecizal din Wroczlaw este gazda generoasă a celei mai complete expoziţii de autor din Europa. Ineditul acesteia constă în faptul că toate exponatele sunt sculpturi miniaturale vegetale. Expune pentru publicul polonez artistul român Ioan Astăluș, vestit în întreaga lume ca „părintele artei ve-getale”. În expoziţia inedită de la Wroczlaw, artistul este acompaniat de o serie de artiști invitaţi din Ger-mania și Italia și vor expune sculpturi liliputane în vitrinele celebrului muzeu.

Ca un aspect de noutate, artistul Ioan Astalus va face demonstraţii practice de îndemânare și măiestrie în perioada expoziţiei, în locaţia amintită mai sus și în diferite locuri stabilite de organizatori. În acest mod, artistul își selecţionează viitorii ucenici, cărora le va preda ștafeta și secretele sculpturii miniaturale.

Expoziţia de la Wroczlaw va cuprinde peste 100 de lucrări de sculptură miniaturală și sculptură de mici dimensiuni, propuneri machetate de sculpturi ambientale.

(Luminiţa Wagner Brincău, corespondent PRESSCOMM AGENCY GMBH).

Familia Stan... împreună cu Gabriela Szabo

ANIVERSARE

ww

w.p

un

ctu

l.ro

07

OAMENI ŞI FAPTE - Gheja 2013

Gheja, timpul şi copilăria “Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu când mă gândesc”

la satul copilăriei mele, parcă-mi tresare și acum inima de bucurie. Mi-am permis să-l citez pe marele nostru scriitor Ion Creangă deoarece și eu cred că tuturor ne este hărăzit un rai, un basm în timpul vieţii: raiul copi-lăriei și, indiferent ce planuri are providenţa și ce destin ne creăm, copilăria este paradisul fiecăruia dintre noi, unde toţi se joacă, fac năzbâtii și-s egali în faţa sorţii: viitori ingineri, viitori profesori,viitori doctori,viitori oa-meni simpli, viitori oameni mari ajunși de nevoi. Ca urmare am fost și eu, vremelnic, unul dintre miile de copii care, de-a lungul timpului, au avut parte de acest mirific rai, pe nume Gheja, unde un scăldat în Mureș, un pește agăţat la cui, o șezătoare de oameni tineri lung întinsă-n timp de seară, fructe pe furiș culese, lungi plimbări pe deal, pe coamă erau lucruri simple, chiar banale, dar toate fără de preţ. Și-am ajuns să realizăm acest lucru cu nostalgie acum, mult după ce anii au trecut și derulând puţin caseta, îmi reamintesc de toţi: oare Mani ce mai face? Mihai stă azi la oraș! Știu Adina e departe!… și înșiruirea poate continua.

Timpul, căci el este marele nostrum dușman, te

scoate încet, încet afară din acest basm și-ţi prezintă lu-cruri noi, oameni noi, oameni mari care ne acaparează, ne atrag asemenea unei momeli și, la un moment dat, când e sigur că te-a prins în vârtejul lui, te-ntreabă: vrei să pleci sau vrei să stai? Vrei să crești sau vrei să n-ai?

Mulţi aleg atunci să plece, asta nu e un păcat. Se duc purtaţi de vânt, ajungând unii aproape, alţii depar-te. Însă toţi, cu siguranţă, au în suflet acel rai și trăiesc cu amintiri despre Mureș cu-al său dig – un veritabil “WALK OF FAME”, de cele două mândre dealuri – adevăraţii noștri munţi, și de case vizitate și de uliţi lung umblate.

Unii însă or mai sta, puţin sau până la sfârșit și, deși numai este vorba de basmul copilăriei, căci toţi am mușcat momeala întinsă de timp, privind zi de zi aceste locuri te simţi norocos, te simţi mai aproape de singurul rai cunoscut până acum: Raiul copilăriei!!!

Acesta din urmă este și cazul meu, însă, dacă va fi puţin sau până la sfârșit, rămâne de văzut, rămâne de ci-tit… Gheja va trăi întotdeauna prin fiii ei, oriunde-ar fi!

P.S.: Vă rog să nu uităm să mulţumim satului cu oricât şi oricând pentru basmul dăruit!

Gheja în sărbătoarePROGRAM

9.30 – Crosul tinereții (startul din fața școlii)10.00-12.00 Expoziție chinologică ”Parada rațelor” Expoziție de bovineExpoziție de păsări de curte și porumbei13.00 – 15.00 Concursuri trăznite cu premii trăznite

PROGRAM ARTISTIC GHEJA 13.07.2013 ORA1. Ansamblul Transilvania(Luduș) 15:002. Florea Mihai 15:103. Ansamblul Transilvania(Câmpia Turzii) 15:154. Mărginean Mariana 15:255. Dans Ardealul 15:306. Raluca Mureșan 15:407. Dans Ardealul 15:458. Szep Iulia 15:559. Dans Ardealul 16:0510. Sabău Adrian 16:1511. Dans Crihalma 16:2012. Momente vesele (Nelu Astăluș) 16:5013. Raluca Focșan Bogătean 16:5514. Monica Pârlea 17:1515. Flaviu Florea 17:3516. Ionela Moruţan 17:55

17. Mirela Mănescu 18:2518. Ilie Medrea 18:55

19. Dans sportiv 19:3520. Sorina Puiac (Muzică folk) 19:4521. Cercurile Canto (Bella muzica) 20:0022. Oana Sicobean 20:5023. Paradox (hip-hop) 21:1024. Mike Zetter (dance) 21:4025. Kronica (Rock) 22:20

Micuţul cu mâini fermecateAre doar 8 ani și îi place plas-

tilina. Îi mai plac dinozaurii, pă-sările și îi place mult mult ce face. Are mâini fermecate și îl cheamă Vlad Ciprian Gherman.

„Fac modele din plastilină de pe la patrrru sau 5 ani și acum trr-rec în clasa a trrreia”, îmi spune cu un accent rârâit, dar pe un ton foarte încrezător Vlăduţ. E un copil frumos care-l moștenește pe tatăl său în îndemânare. E un co-

pil ce crește pe uliţele din Gheja. Prima lui expoziţie a fost la

școala din Gheja, iar a doua va fi tot acolo în cadrul sărbătorii de la sfârșitul acestei săptămâni. Când l-am întrebat „ce vrei să te faci când o să fii mare?”, mi-a răs-puns – de parcă ar fi ceva logic – „artist”. Iar un copil care-și cu-noaște menirea e de două ori mai valoros. Să fii cuminte, deștept și valoros, Vlăduţe!

Cinstind memoria eroilor Jertfele de sânge, date în cele două războaie

mondiale, nu au ocolit nici Gheja. Dacă atunci du-rerea și tristeţea au umplut multe case, în prezent ne vine greu să credem că fără sacrificiul lor am fi fost liberi sau că limba oficială era româna. Simplul gest de depunere de coroane, la Monumentul Eroilor de la Gheja spune foarte mult. Acest gest nobil făcut de Ziua eroilor de către notabilităţile orașului, în frunte cu primarul Cristian Moldovan, de invitaţii de onoare, veterani de război și cadre militare, în re-zervă sau retragere, și de toată suflarea cartierului va da o notă de apreciere nivelului de cultură.

Iniţiatorul și organizatorul prezentei manifestări este consilierul local Gelu Virgil Puia, cetăţean de-

dicat comunităţii, secondat de colonelul în rezervă Gheorghe Popa, fiu al satului Gheja de peste 30 de ani.

Slujba de pomenire ţinută de către preotul paroh Ioan Cercel și pioșenia credincioșilor a fost un mo-ment cu adevărat înălţător.

Festivitatea s-a încheiat cu premierea făcută de către primarul Cristian Moldovan pentru veteranii de război și urmașii acestora. Singurul veteran în viaţă din Gheja este Iacob Baghiu.

Ca o menţiune specială trebuie amintit și nume-le domnului Tănase Fanea, veteran de război, născut la Gheja, și care în data de 5 iulie a fost ridicat la gradul de colonel.

Vasile Tripon – profu’ de matematică Un om care lăcrimează la sim-

pla rememorare a profesorilor care l-au îndrumat în viaţă este cu sigu-ranţă un om cu suflet mare. Vasile Tripon m-a rugat un singur lucru „vă rog să nu tăiaţi partea în care le

mulţumesc primului meu profesor de matematică din gimnaziu, dom-nul Viorel Uţiu din Gheja și dom-nului Gheorghe Sturza de la Liceul de cultură generală din Luduș”. Vă-dit emoţionat, Vasile Tripon a recu-noscut că îi dau lacrimile cel puţin de două ori pe an, când termină câte o generaţie de elevi și îi vede plecând pe poarta școlii și când aniversările de peste an îi amintesc de tinereţile și profesorii care l-au format. A dat examen la facultatea de matemati-că, deși tatăl său știa că va încerca la agronomie, dar nu regretă nicio clipă decizia luată.

SIGHIŞOARA 08

3 localităţi mureșene în ,,Țara lui Andrei”

S-au terminat înscrierile în Concursul de proiecte  ,,Idei din ţara lui Andrei".  Școala lui An-drei este un program de educație civică, ce se desfășoară sub forma unei competiții de proiecte adre-sate elevilor și cadrelor didactice din ciclurile de învățământ pri-mare și gimnaziale (clasele I-IV și clasele V-VIII), dar după cum veți observa mai jos concursul a atras atenția și oamenilor care nu sunt implicați direct în procesul de învățământ.

Obiectivele generale sunt susținerea inițiativelor antrepre-noriale în rândul elevilor și dez-voltarea comunitară în zonele de care aparțin școlile.

Concurenții trebuie să identi-fice o problemă sau oportunitate economico-socială din comunita-te și să prezinte soluții antrepre-noriale pentru rezolvarea acesteia. În același timp, este necesar ca propunerea să vizeze implicarea activă a membrilor comunității în rezolvarea problemelor.

,,Ţara lui Andrei” îi susţine pe cei care știu, pot și vor să-i in-spire pe cei de lângă ei. Îi susţine pe toţi cei care vor să își constru-iască singuri viitorul și să creeze, împreună, o ţară mai bună în fi-ecare zi. 

PROIECTELE DIN JUDEŢUL MUREŞ

La concursul de proiecte ,,Idei

din Țara lui Andrei”, județul Mureș participă cu trei proiecte: municipiul Sighișoara este repre-zentat de Asociația LEXXAS prin Proiectul ,,Realizarea unui portal al orașului Sighișoara",   celelalte proiecte sunt din Deda:  ,,În pas cu tehnologia” și din Batoș: ,,Noi vrem o școală verde!”.

SIGHIŞOARA

Așa cum am menționat an-terior, municipiul Sighișoara este reprezentat de Asociația LE-XXAS prin Proiectul ,,Realizarea unui portal al orașului Sighișoa-ra". Obiectivele sunt crearea unui TÂRG VIRTUAL – SERVICII, INDUSTRIE și COMERŢ care reprezintă o piaţă virtuală. Târ-gul virtual conține paginile de prezentare a unor persoane fizice autorizate, a unor agenți de tu-rism, a unor agenți economici, a unor agenți comerciali, a unor organizații de stat sau ale societății civile, a unor firme, a unor agenți bancari, a unor furnizori de servi-cii de orice fel din Sighișoara sau din apropiere. Reprezintă practic un portal al orașului Sighișoara.

Sustenabilitatea proiectului va fi asigurată prin cotizații, prin redirecționarea a 2% din impo-zitul pe venit datorat statului, afilieri, prin donații ale firmelor din Sighișoara, prin încasări din reclame. Dar și prin găzduirea gratuită de către HostVision a

site-ului LEXXAS. De aseme-nea, cunoștințele de HTML a celor doi membri fondatori ai Asociației Lexxas vor asigura dezvoltarea gratuită a afacerii sociale din punctul de vedere al conținutului paginilor web.

Programul se adresează în principal (dar nu numai) tine-rilor care se găsesc în situaţia de a-și câștiga singuri existenţa și, de multe ori, de a-și susţine financi-ar familiile. Prin acest program, tinerii sunt instruiţi să-și deschi-dă și să-și întreţină o pagină de prezentare pe site. Această pagină prezintă serviciile pe care tinerii le pot oferi în funcţie de calificarea fiecăruia și are datele de contact ale fiecăruia. 

DEDA

Elevii de la Liceul Tehnologic ,,Vasile Netea” din Deda își vor

putea îmbogăți cunoștințele de operare pe calculator în cadrul unor cursuri de inițiere ce vor fi organizate în cadrul unității de învățământ, dacă se va obține finanțarea necesară pentru dota-rea laboratorului de informatică cu aparatură IT.

Edilul comunei Deda a apli-cat în cadrul programului de responsabilitate socială ,,Idei din Țara lui Andrei” lansat de Petrom, proiectul ,,În pas cu tehnologia”. Prin intermediul proiectului se dorește dotarea laboratorului de informatică

Pentru dotarea laboratorului de informatică vor fi achiziționate 12 calculatoare. Suma totală ne-cesară este de 4.736 de lei, iar ca sursă alternativă de finanțare de care se va dispune este un fond ce va fi prevăzut în bugetul local al Primăriei Deda. De asemenea, vor fi organizate cursuri de inițiere în utilizarea calculatoarelor, adap-

tate nivelului și nevoilor elevilor, urmând ca aceștia să dobândească cunoștințe în lansarea și folosirea browserelor de internet, folosirea programului Microsoft Office: Word, PowerPoint, Excel.

BATOŞ

Unul dintre cele mai impor-tante domenii în care Primăria Comunei Batoș se implică este construirea unui școli în localita-tea Goreni, astfel mureșenii sunt îndemnați să susțină proiectul ,,Noi vrem o școală verde!”. ,,Prin acest proiect ne propunem ame-najarea curții școlii în vederea creării unui loc de joacă și a unui loc în care să se poată desfășura ore de educație ecologică și la care elevii să poată învăța lucruri esențiale despre natură”, au decla-rat inițiatorii proiectului. Pentru a asigura o continuitate sustenabilă a proiectului, elevii, împreună cu cadrele didactice, vor asigura întreținerea spațiului creat.

Pe termen lung, se va conti-nua atragerea de voluntari în rea-lizarea de proiecte care să ajute la ocrotirea mediului și a resurselor naturale. Din punct de vedere financiar, vor fi utilizate resurse ale Asociației de Părinți și spon-sorizări atrase de la terți. Spațiile verzi vor asigura continuitate prin existența lor, îmbunătățind cali-tatea vieții locuitorilor.

Titi DÃLÃLÃU

Foto: www.infosighisoara.ro

COMUNICAT DE PRESĂ - SISTARE APĂ DATORNICICompania AQUASERV este nevoită

ca începând cu data de 9 iulie 2013, să sisteze furnizarea apei potabile către asociaţiile de proprietari/locatari, cu dato-rii mari către companie. În acest moment datoriile totale ale asociaţiilor de propri-etari către AQUASERV, sunt de peste 5 milioane lei. Cele 7 asociaţii de propri-etari/locatari către care se va sista furniza-rea apei potabile începând de luni 9 iulie, au fost selectate în funcţie de vechimea datoriilor, acestea având datorii de peste 1 milion de lei, cu o vechime de cel puţin 90 de zile.

Această decizie, deosebit de neplăcută, a fost luată după ce au fost parcurse toate etapele legale, în încercarea de a recu-

pera datoriile scadente pe care asociaţiile de proprietari, le au către AQUASERV. Datorită faptului că aceste asociaţii nu au depus suficiente eforturi pentru diminu-area datoriilor, suntem nevoiţi să recurgem la măsura extremă, dar în deplină confor-mitate cu legislaţia existentă în domeniu (Legea 51/2006 şi Legea 241/2006), de sistare a apei potabile.

Intenţia noastră este de a aplica măsurile restrictive, doar la punctele de consum cu datorii. În acest context solicităm de la administraţiile asociaţiilor vizate precizarea scărilor cu cele mai mari datorii.

Lista cu asociaţiile de proprietari care sunt vizate pentru sistarea apei potabile,

începând cu data de 9 iulie, este afişată la Centrul de Relaţii cu Clienţii de la sediul companiei şi se poate vizualiza pe pagina de internet www.aquaserv.ro.

Compania AQUASERV a înştiinţat cu privire la situaţia creată instituţiile inte-resate, şi anume: Autoritatea judeţeană de Sănătate Publică Mureş, Oficiul Judeţean pentru protecţia Consumatorului Mureş, Inspectoratul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Mureş, Primăria Tîrgu-Mureş şi Instituţia Prefectului judeţului Mureş, instituţii care înţeleg gravitatea situaţiei şi sprijină în totalitate demersurile AQUASERV.

Conform Ordinului nr. 536/1997 (cu modificările şi completările ulterioare),

art. 21 şi 22 al. 2, facem apel către locuito-rii din blocurile unde va fi sistată furniza-rea apei potabile, să adune rezerve de apă în cantităţi suficiente pentru acoperirea necesarului fiziologic, igienei personale şi preparării hranei.

S.C. Compania AQUASERV S.A.

Punc

tul p

e i Karting. Primăria orașului Luduș, Consiliul Local și Clubul Copiilor Luduș au organizat un concurs interjudeţean de Karting la care au participat concurenţi la cinci categorii de vârstă. Con-cursul asistat de agenţi de la Poliţia orașului Luduș și de la Poliţia Locală s-a desfășurat fără incidente datorită bunei organizări re-alizate de prof. instructor Horváth Dezideriu și Ioan Ilian. Pe ca-tegorii, concursul a stabilit următoarele ierarhii: Categ. 8-10 ani, George Grigorescu – Iernut, Raul Șumandea și Alexandru Turc, ambii Luduș; Categ. 10-12 ani fete: Bianca Tothăzan- Luduș, Di-ana Georgescu Iernut, László Leila – Luduș; Categ 10-12 ani bă-ieţi: Ionel Baci și Ionuţ Sologub, ambii din Luduș, Gabor Rudolf – Iernut; Categ. 12-14 ani: Darius Rășinar, Călin Haiduc, Alin Bogătean, toţi din Luduș; Categ. 15-17 ani: Emanuel Alexandru Mătieș, Alin Dondoș, Katona András, Luduș. Prin contribuţia organizatorilor și a sponsorilor: Tereos – Zahărul Luduș, SC Pro-lecom, SC Eurosystem, SC Dactylis, SC TimCris, SC Autodom, SC Andepan, SC Copy Tech Computers, câștigătorii au primit cupe, medalii, diplome și pachete cu dulciuri.

Recuperare. În ședinţa Consiliului Local din 18 iunie s-a aprobat recuperarea sumei de 140.389,69 lei achitată de Primăria orașului, corespunzătoare cotei de contribuţie ce a revenit asoci-aţiilor de proprietari, aferente executării lucrărilor de interven-ţie la blocurile de locuinţe de pe raza orașului. Sumele avansate pentru asigurarea cotei de contribuţie individuală a proprietarilor se recuperează din fondul de reparaţii constituit în acest sens la nivelul asociaţiilor de proprietari sau în lipsa acestuia prin taxa de reabilitare termică.

Expo pictură. În cadrul zilelor orașului Luduș, Primăria, Consiliului Local și Casa de Cultură „Pompeiu Hărășteanu” au organizat o expoziţie de pictură cu tema „Viaţă în lumină” a pictoriţei ludușene Kiss Ibolya. Cele 30 de tablouri etalate pe simeze întruchipează în acuarelă, ulei, grafică și pastel iazuri cu apă liniștită, sate pitorești, coline domoale, portrete expresive și o multitudine de flori de câmp redate cu un penel fermecat de cea care onorează, supranumele de pictor al Mureșului și al Câmpiei pe care l-a primit din partea criticii de specialitate. Despre opera și activitatea artistei Kiss Ibolya a vorbit Mitru Cirhagău la un vernisaj la care au fost prezenţi primarul Cristian Moldovan, vi-ceprimarul Kiss István și iubitori ai artei din oraș și din localitatea Urhida din Ungaria, comunitate înfrăţită cu orașul Luduș.

Execuţie bugetară. Consilierii locali din Luduș au apro-bat contul de execuţie al bugetului local pe primul trimestru, care cuprinde la partea de venituri suma de 5.260.981 de lei, din care 5.073.221 de lei la secţiunea de funcţionare și 187.760 de lei la secţiunea de dezvoltare; iar la partea de cheltuieli suma de 4.966.921 lei, din care 4.784.838 de lei la secţiunea de funcţiona-re și 182.083 de lei la secţiunea de dezvoltare. La data de 31 mar-tie 2013 s-a înregistrat un excedent al bugetului local în sumă de 294.060 de lei, din care 288.383 de lei la secţiunea de funcţionare și 5.677 de lei la secţiunea de dezvoltare.

Taxe speciale. Legislativul local din Luduș a hotărât mo-dificarea Anexei 7 la HCL 2/2013 cu privire la taxele speciale pentru buna funcţionare a activităţii Serviciului Public Comuni-tar Local de Evidenţă a Persoanelor Luduș (SPCLEP). Noile taxe sunt: 100 de lei pentru oficierea căsătoriilor în zilele libere-sâmbă-ta, duminica și în sărbătorile legale; 500 de lei pentru îndeplinirea procedurii de divorţ pe cale administrativă; 7 lei – contravaloa-rea cărţii de identitate; 1 leu – contravaloarea cărţii de identitate provizorie; 10 lei pentru eliberarea duplicatului la certificatele de stare civilă; 1 leu/persoană verificată conform Legii 677/2001 și 0,35 de lei/km – o taxă specială pentru asigurarea transportului personalului din cadrul SPCLEP Luduș, în vederea deplasării la domiciliul persoanelor netransportabile, domiciliate în afara razei teritoriale a Primăriei orașului Luduș.

Revocare. În anul 2004, prin HCL nr. 47, Consiliul Lo-cal Luduș a aprobat trecerea în administrarea SC ECOLOGICA SA a suprafeţei de teren de 3025 mp din apropierea Oborului, în vederea construirii staţiei de transfer necesară realizării inves-tiţiei „Depozit ecologic zonal din judeţul Mureș”. Investiţia nu s-a realizat și în consecinţă, Consiliul Local a aprobat revocarea dreptului de administrare instituit în favoarea SC ECOLOGICA SA și, de asemenea, radierea înscrierii efectuate în acest sens din evidenţele de publicitate imobiliară.

Cu lupa pe Mediul de afaceri

Vineri, 28 iunie 2013, în Sala de conferinţe a Hotelului Sabis, Pri-măria orașului Luduș a organizat, la recomandarea făcută de senatorul Akoș Mora, o dezbatere cu tema „Relaţia Administraţie locală – Me-diul de afaceri”.

Au participat Cristian Moldo-van, primarul orașului, Sorinel Tri-pon – city manager, Daniel Șofron – director ADP și APL în cadrul Primăriei, consilierii primarului, Liviu Botezan și Ovidiu Pop, consi-lieri locali, conducători de instituţii publice și un număr mare de oa-meni de afaceri.

Au fost prezenţi, de asemenea, senatorul Akoș Daniel Mora, Cos-min Florin Trif- consilier personal al ministrului delegat pentru între-prinderi mici și mijlocii, mediul de afaceri și turism, precum și vice-președintele Consiliului Judeţean Mureș, Ovidiu Dancu.

RAPORTUL AUTORITĂŢILOR

În cuvântul său, Cristian Mol-dovan a afirmat, încă odată că ora-șul se confruntă cu o acută lipsă a locurilor de muncă și a mulţumit oamenilor de afaceri că au rezistat crizei care încă se mai resimte și prin

eforturile lor contribuie la bugetul local. După ce a prezentat o parte din realizările actualei administraţii locale, Cristian Moldovan a vorbit despre proiectele bugetate din acest an, multe și interesante, dar despre care vom relata cu alt prilej.

Vicepreședintele CJ Mureș Ovidiu Dancu a vorbit despre fap-tul „Că fondurile europene nu se primesc, ele se iau” și pentru aceasta anul 2014 trebuie pregătit încă de acum știind că legislaţia legată de construirea de Parcuri industriale, cele care aduc multe locuri de mun-că, s-a modificat de curând. O altă noutate ar fi începerea finanţării măsurii 1.2.1. la modernizarea ex-ploataţiilor agricole.

Senatorul Akoș Mora provine dintr-un mediu de afaceri pe care îl cunoaște foarte bine pentru că din anul 1990 s-a confruntat cu tot ce înseamnă afacere privată. Senatorul vrea să organizeze asemenea întâl-niri în toate orașele din colegiul său, vrea să ajute la dezvoltarea mediului de afaceri local. Despre administra-ţia centrală, Akoș Mora a afirmat că există voinţa politică de a îmbu-nătăţi climatul economic al ţării, urmează să se vadă și rezultatele concrete.

Cosmin Florin Trif, consilie-

rul personal al ministrului Maria Grapini a făcut precizări despre direcţiile de acţiune ale Ministrului delegat pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediul de afaceri și turism și și-a manifestat disponibilitatea de a sprijini orice iniţiativă venită de la investitori.

ADMINISTRATORII AU FĂCUT PROPUNERI

Daniel Petrică Șofron a pre-zentat celor prezenţi o amplă și documentată expunere a situaţiei economice a orașului după care au luat cuvântul Ioan Bungardi, Ioan Lăpușan, Cornel Ercean, Ioan Da-niel Călugăr, Mihai Man, Marius Petricel, Claudia Uţiu și Gelu Puia care au prezentat aspectele din via-ţa de zi cu zi cu care se confruntă în unităţile pe care le conduc și au făcut propuneri constructive și judi-cioase în domeniul lor de activitate.

CONCLUZII

În ultima parte a sesiunii, cei care au condus această dezbatere au făcut precizările solicitate de vorbi-tori și au consemnat problematica de rezolvat și de clarificat în perioa-da următoare.

Dezbaterea de la Luduș s-a do-vedit a fi utilă și productivă, iar opi-nia unanimă a celor prezenţi a fost că asemenea manifestare trebuie repetată după o perioadă de timp în beneficiul ambelor părţi: Adminis-traţia locală - Mediul de afaceri.

Ioan A. BORGOVAN

LUDUŞ

ww

w.p

un

ctu

l.ro

09

PRIMĂRIA ORAŞULUI LUDUŞ Anunţă concurs, pentru ocuparea funcţiei

publice de execuţie vacantă de Consilier, grad profesional „ superior”

LOCUL DE DESFĂȘURARE: PRIMĂRIA ORAȘULUI LUDUȘ, jud. MUREȘ, Sala de șe-dinţă a Consiliului Local Luduș

DATA:- proba scrisă : 29.07.2013, ora 10,00- interviul: 31.07.2013, ora 11,00

CONDIȚII DE PARTICIPARE LA CONCURS:- studii de specialitate: studii superioare de lun-

gă durată absolvite cu diploma de licenţă, sau echi-valentă - studii economice;

- Vechime în specialitatea studiilor minim 9 ani;- cunoștiinţe de operare pe calculator P.C. –ni-

vel avansat ;Data până la care se pot depune dosarele : 18

iulie 2013, ora 1500

Alte informaţii în legătură cu condiţiile de des-fășurare a concursului,condiţiile de participare la concurs, bibliografia și actele solicitate candidaţilor pentru dosarul de înscriere se pot obţine la Sediul Primăriei oraș Luduș sau la telefonul 0265/411716 ( Resurse –Umane).

P R I M A R,Moldovan Ioan Cristian

La apelul Primăriei au răspuns mulţi oameni de afaceri

REGHIN 10

Succes total: Zilele Municipiului 2013

Reghinenii au petrecut timp de trei zile în acest sfârșit de săptă-mână, sărbătorind cu entuziasm și efervescenţă Zilele Municipiului. Au fost trei zile și trei seri în care au ieșit din case, s-au plimbat, au mâncat, au băut și chiar au făcut cumpărături, au ascultat muzică bună, au cântat și au dansat.

Pregătirile pentru eveni-ment au început încă de joi, când circulația a fost restricționată în zona centrală, în așa fel încât toate activitățile anterioare pe care municipalitatea trebuia să le desfășoare pentru buna organiza-re a Zilelor Reghinului să poată fi duse la îndeplinire în timp util, iar eventualele probleme să poată fi redresate eficient. ,,Anul trecut am făcut o listă cu toate aspectele organizatorice de care nu am fost mulțumită, iar în acest an am în-cercat să mă asigur că nu vom avea aceleași probleme”, a precizat Ma-ria Precup, primarul municipiului Reghin.

CIREAŞA DE PE TORT - SCENA

Oamenii s-au bucurat de aces-te zile ca de un concediu mult-aș-teptat și au profitat din plin de tot

ce li s-a oferit.,,Am dorit în acest an, spre

deosebire de alte ediții ale Zile-lor Reghinului, să ținem cont de gusturile muzicale deosebite pe care le au diferitele categorii de vârstă. Am insistat ca prin artiștii invitați în acest an să satisfacem preferințele muzicale și a celor foarte tineri, și a celor de vârstă mijlocie, și bineînțeles, și a celor aflați la cea de-a doua tinerețe. Am dorit să îi facem pe toți să iasă din casele lor și să se bucure de acest sfârșit de săptămână îm-preună cu noi”, a declarat Maria Precup.

Astfel, vineri, după deschi-

derea oficială, au cântat pentru reghineni Ansamblul Casei de Cultură ,,Eugen Nicoară" din Re-ghin împreună cu Maria și Teodor Sântean, Leontina Pop și Dumi-tru Fărcaș. Aproape de ora 21 au urcat pe scenă Andreea Morariu, Chrom din Ungaria, reghinenii de la 112, Vizi Imre, Andreea Bălan și apoi Doru Isaroiu (Par-lament) cu True Band.

Sâmbătă programul de pe scena amplasată în Piaţa ,,Petru Maior” a început cu un recital susţinut de Ansamblul Școlii de muzică din Reghin și a continuat cu Dumitru Gliga, Corina Florea Covaciu, David Pușcas împreună cu ansambluri de dansuri popula-re. Au urmat Ioan Dordoi, Mar-cel Avram, Camelia Moldovan și Doru Pop, apoi s-a schimbat re-gistrul muzical și au urcat pe scenă Sylvie, Knock Out din Ungaria, HiQ și Vh2. La final, reghinenii l-au revăzut și au cântat cu Adi Molnar care a revenit pe scena de acasă cu trupa Etajul 4.

Ultima zi a sărbătorii a înce-put cu formaţii locale de muzică pop, rock și dance, a continuat cu

premierea câștigătorilor la compe-tiţiile sportive și a olimpicilor re-ghineni și cu un spectacol folclo-ric susţinut de Ana Crișan, Maria Neag, Mihaela Botoș Lateș, Sorin Pantea, Dan Aurelian Ștefan, Ga-briela Merdar și Ciprian Ilie care au fost susţinuţi de ansambluri de dansuri populare.

După interpreţii locali a ur-mat un recital semnat Ramona Fabian și un spectacol îndelung-aplaudat de public, susţinut de Sergiu Cipariu, Mariana Anghel și Vasile Coca, acompaniaţi de ansamblul instrumental condus de maestrul Ovidiu Barteș. Au mai cântat pentru reghineni Mir-

cea Mateiu, Black Leaf, Acs Josef, Florin Vos, Lora și Direcția 5.

Seara s-a încheiat cu un spec-taculos foc de artificii.

UN PUBLIC DE CALITATE

Reghinenii s-au dovedit a fi mari amatori de muzică și s-au transformat într-un public pe care și l-ar dori orice artist. Marius Por-tik, coprezentatorul spectacolului, cel care în ultimii ani s-a implicat activ în buna desfășurare a Zilelor Reghinene, a declarat că ,,Ediţia 2013 a sărbătorii a fost una de suc-ces total și datorită publicului, care a învăţat în timp să se manifeste și să se bucure cu acea libertate speci-fică celor obișnuiţi cu un spectacol de calitate”.

Poate ar trebuie precizat și fap-tul că pe parcursul celor trei zile la Reghin nu au avut loc incidente deosebite, iar zona verde din Par-cul Central a rămas intactă.

MULŢUMIRI

Pentru mulţi reghineni, probabil singurul concediu din această vară a fost weekend-ul trecut, când au avut totul la înde-mână la ei acasă și s-au simţit mai importanţi, mai liberi și fără griji. Atât pentru ei, cât și pentru cei care așteaptă adevăratele vacanţe a venit și un mesaj de mulţumi-re: ,,Le mulțumesc tuturor reghi-nenilor pentru modul în care au înțeles să se bucure de aceste zile. Le mulțumesc pentru prezența alături de noi și sper că sunt mulțumiți de rezultatul final”, Maria Precup, primar Reghin.

Zilele Reghinului la cel mai înalt nivel

Pentru că interesul pentru bicicletă este tot mai ridicat, o Sală de fitness din locali-tate (12 Fitness Gym) a demarat organiza-rea unor drumeţii săptămânale cu plecare din Tîrnăveni spre localităţile învecinate şi retur. Zeci de persoane s-au prezentat la drumeţiile organizate care au dema-rat cu traseul Târnăveni-Zagăr-Mediaş-Târnăveni, urmate mai apoi de un traseu de 160 de km până în staţiunea Sovata şi retur.

Pentru a-i atrage însă şi pe cei mai puţin rezistenţi din punct de vedere fizic, organizatorii au realizat şi drumeţii mai scurte pe şoseaua de centură a municipi-ului.

Cei mai antrenaţi au continuat să pedaleze însă zeci de kilometri până la di-verse destinaţii gen Blaj sau chiar şi Cheile Râmeţului.

Participanţii la drumeţii fac parte din toate categoriile sociale şi de vârstă, cel mai

în etate având 64 de ani, iar cel mai tânăr biciclist doar 13 ani.

Ultima ,,călătorie” de acest gen s-a desfășurat în data de 28 iunie, de la ora 20, când bicicliștii adunați într-un număr des-tul de mare au pornit în forță spre Botorca.

Organizatorii de la 12 Fitness Gym vor ca în fiecare zi de vineri a săptămânii

să stabilească ieşiri mai scurte, la care sunt bineveniţi toţi cei care doresc să facă mişcare cu bicicleta.

Pe piaţă, preţul unei biciclete noi variază de la 350 de lei până la 2.300 de lei (și chiar mai mult), dar o bicicletă la mâna a doua se poate găsi şi cu 200 de lei.

Mircea BARBU

TÂRNĂVENI11

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Târnăveniul pe bicicletă

Salvaţi Judecătoria!

În urma propunerii făcute de un grup format din experți ai Consiliului Superi-or al Magistraturii (CSM), Ministerului

Justiției și Parchetului General, Judecătoria din Tîrnăveni a fost propusă spre desfiinţa-re și arondarea zonei către Luduș.

Primarul municipiului Tîrnăveni, So-rin Megheșan a depus memorii la CSM, la Camera Deputaților, la Senat și la Ministe-rul Justiției pentru salvarea Judecătoriei de la desfiinţare.

Consilierii UDMR vor aduna semnă-turi de la primăriile din zona Tîrnăveni arondate Judecătoriei pentru a solicita păs-trarea instituţiei din municipiu.

Prefectul judeţului Mureș Corneliu Grosu a redactat, de asemenea, un memo-

riu, pe care primarul municipiului Tîrnă-veni, Sorin Megheșan îl va înmâna premie-rului României Victor Ponta, singurul care ar putea să nu avizeze proiectul.

În caz contrar, decizia va aparține Par-lamentului și va fi supusă votului în plen.

Argumentele care au motivat propune-rea de desfiinţare a Judecătoriei sunt: ate-nuarea dezechilibrelor dintre instanțe din perspectiva volumului de activitate, econo-mii de resurse financiare și eficientizarea actului de justiție toate la cererea Uniunii Europene.

Mircea BARBU

György Ligeti, de 10 ani cetăţean de onoare

Cu ocazia serbării a 10 ani de la primirea titulaturii de Cetățean de Onoare al mu-nicipiului Tîrnăveni, Primăria și Muzeul municipal au organizat joi, 27 iunie, un eveniment în care a fost prezentată viaţa şi opera lui György Ligeti prin imagini însoţite de muzică avangardistă.

Evenimentul s-a desfăşurat în incinta Muzeului Municipal şi a fost prezentat de muzeografa Lucia Petru.

György Sándor Ligeti, născut la 28 mai 1923, în Târnăveni, a fost un com-pozitor evreu de limbă maghiară, originar din Transilvania. Ligeti este considerat unul dintre marii compozitori de muzică instrumentală ai secolului XX. Este cunos-cut și prin colaborarea la realizarea de co-loane sonore pentru filmele lui Stanley Ku-brick: Odiseea spațială 2001, Strălucirea și Cu ochii larg închiși. György Ligeti a decedat la Viena în 12 iunie 2006.

În 2003 așa cum am menționat anterior el a devenit cetăţean de onoare al oraşului Tîrnăveni, iar în anul 1997 - Membru de Onoare al Academiei Române.

Mircea BARBU

S-a dat starul la drumeţii

În secolul XXI, Spitalul municipal nu are anestezist!De mai mulţi ani, Spitalul municipal

,,Gheorghe Marinescu” din Tîrnăveni se confruntă cu o problemă gravă: Nici până în acest moment spitalul nu are medic anestezist propriu, care să asigure bunul mers al inter-

venţiilor chirurgicale. În prezent, la spital vine, două zile pe

săptămâna, un medic anestezist din Mediaș, și doar atunci se fac și operații. Problema a fost ridicată și în ultima ședință a Consiliului

Local de către consilierul Alin Mihăilescu. Primarul Sorin Megheșan a declarat că a făcut solicitări la Ministrul Sănătății și către secretarul Raed Arafat, dar până acum nu s-a găsit nicio rezolvare pentru această problemă.

Lipsa anestezistului duce la amânarea operaţiilor, situaţie dificilă pentru pacienţii aflaţi într-o luptă permanentă cu timpul și care sunt nevoiţi să opteze pentru un spital din afara orașului.

PUBLICITATE 12