Anul VII, Nr. 427, 27 mai - 2 iunie 2013, Preţ: 0,99 RON

Punctulwww.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

08 09 10

02

05

1 IUNIE, COPIOS

CONCESIONARUL FACE INVENTARUL

150 DE ANI DE ORAŞ

CARUL REVENDICĂRILOR

EDITORIAL

UDMR TRAGE SPRE CLUJ

Cel mai mare Congres UDMR de până acum a trasat câte-va direcţii sigure şi impor-tante în cadrul Uniunii

Astfel, pe lângă votarea realiză-rii unei Organizaţii de femei şi câteva modificări la statut, Con-gresul a întărit încă odată că pe ,,harta UDMR” Clujul este vioara I, devenind cel mai important centru al Uniunii, în detrimen-tul judeţului Mureş care pierde teren şi al judeţului Harghita

Importanţa judeţului Cluj este dată de pilonul II, adică de tineri, iar mutarea sediului central a celor mai importante manifes-tări, gen Peninsula, dar şi pre-luarea conducerii mass-media controlată de UDMR sunt doar câţiva paşi vizibili în 2013

Judeţul Harghita a primit o pal-mă prin arestarea preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba. Surse din UDMR susţin că acest show mediatic a fost instrumentat tot prin influen-ţa liderilor clujeni. De asemenea, Clujul doreşte în viitor schim-barea unor deziderate încetă-ţenite, şi anume o autonomie a Transilvaniei alături de români

ROMÂNUL S-A NĂSCUT LIBER

„În Romania, patronatele din turism solicită prelungi-rea vacanței de vară a elevilor până la 3 luni jumătate. În Marea Britanie, primul-ministru Michael Gove propune scurtarea vacanței de vară a elevilor la patru săptămâni, afirmând: <<Putem fie să începem să muncim la fel de mult precum chinezii, fie în curând vom începe să mun-cim pentru chinezi>>.” Acesta este statusul unui amic, postat pe rețeaua de socializare Facebook.

În anul 2013, vom avea până la final 12 zile libere. La care s-au mai adăugat două, între 1 mai și Paște. De fapt, nu vom avea, ci vor avea. Ei, bugetarii. La privat nu e deloc ieșit din comun să lucrezi în 2 ianuarie sau, de 1 mai sau în a doua zi de Rusalii.

A treia informație e aceea că un parlamentar a depus un proiect de lege prin care și a treia zi de Paște să devină zi liberă nelucrătoare. Asta după ce în ultimii ani la șirul de sărbători legale s-a mai adăugat Sfântul Andrei sau a doua zi de Rusalii.

Din cele trei bucăți de informații, nu pot decât să trag concluzia că Statul Român își încurajează cetățenii să nu lucreze și îi învață asta încă din școală. De pildă, elevii din clasele terminale au anul școlar cu 1-2 săptămâni mai scurt. Deși sunt fix înainte de examene, când ar trebui să fie în toiul studiului, ei capătă o „bine-meritată” pauză; ori meditațiile din privat primează în fața cursurilor de la școală, ori elevul este pur și simplu încurajat să leneveas-că.

Așadar, dacă printre parlamentarii care afară de

inițiative populiste nu-și caută nimic productiv de lucru a scăpat vreunul cu gândire sănătoasă, ori măcar norma-lă, i-aș propune să studieze puțin legislația muncii din S.U.A. sau Marea Britanie, dar nu numai, unde salariile se dau la ora de muncă lucrată, iar astfel omul este încu-rajat să lucreze nu să aplaude un parlamentar care s-a dus la București să pupe electoratul în dos, în loc să-i facă un bine.

Fiind convins totuși că asta n-o să se întâmple prea curând, întrucât comunisto-FSN-iștii din Parlament, cu mici excepții, n-au nici de greșeală gândirea îndreptată spre încurajarea muncii, m-aș bucura dacă măcar pe dumneavoastră, cititorii, v-aș pune câteva clipe pe gân-duri. Dacă nu, spor la încins grătaru'!

Cãtãlin HEGHEŞ

ANALIZĂ

Moştenitorii familiilor no-biliare ungureşti Bánffy, Bethlen şi Kemény se judecă de opt ani cu autorităţile române pentru retroce-darea a zeci de mii de hectare de pădure, adică aproximativ 80% din întreg fondul forestier al judeţului Mureş. Atât moştenitorii, cât şi autorităţile locale şi judeţene îşi susţin dreptul asupra pădurilor re-spective şi nimeni nu vrea să cedeze nici măcar o frunză. Pădurile sunt, de cele mai multe ori, revendicate de urmașii foștilor grofi maghiari chiar și în cazurile în care strămoșii lor au fost despăgubiți pentru faptul că le-au fost luate pădurile, unele dintre acestea fiind smulse permanent din proprietatea statului prin procese anevoioase și uneori dubioase.

Fosta și actuala echipă de la conducerea Prefecturii Mureș s-au ocupat îndelung de problema retrocedărilor de păduri mureșene. În prezent, există peste „20 de pro-cese inițiate de diferite persoane care revendică păduri mureșene. Suprafața totală revendicată este de aproximativ 70.000 de hect-are”, ne-a declarat Cosmin Blaga, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Mureș. Despre cea mai mare vic-torie a Prefecturii în lupta forestieră citiți în rândurile care urmează…

VICTORIE RĂSUNĂTOARE

În ultimii ani s-au încheiat mai multe procese legate de retrocedarea pădurilor mureșene. Unele dintre acestea au fost câștigate de Prefec-tura Mureș, altele pierdute, dar în general nu pentru suprafețe foarte mari. Victoria cea mai importantă este cea obținută acum aproxima-tiv două săptămâni: ,,Prefectura Mureş a câştigat un proces privind

retrocedarea a 25 de mii de hectare pădure”, ne-a informat Cosmin Blaga.

Astfel, potrivit unei decizii a Tri-bunalului Brăila, Prefectura Mureş a ieșit victorioasă în detrimentul Domeniului Silvic Gudeamester-haza, care solicita o suprafaţă de peste 25 de mii de hectare de păduri de pe Valea Mureşului. Decizia judecătorilor de la Tribunalul Brăila este definitivă şi irevocabilă.

FIRMA FANTOMĂ

Prefectul judeţului Mureş, dr. Corneliu Grosu, a ţinut să fe-licite întreaga echipă de jurişti din Instituţia Prefectului, Judeţul Mureş, dar şi pe cei ai instituţiilor care au muncit în aceste cauze.

„Sunt în fericita postură de a informa locuitorii judeţului şi în mod special pe cei de pe Valea Mureşului, Lunca Bradului, Stân-ceni că Prefectura Mureş a obţinut una din victoriile de răsunet, într-o luptă, care se duce cu multe docu-mente, cu ştiinţă, cu cei care cred că sunt în drept să primească pădurile de la noi şi de la statul român. Şi iată că astăzi vă spun că, Tribunalul Brăila, printr-o decizie definitivă şi irevocabilă, a anulat orice solicitare şi orice drept pe care şi-l aroga aşa-numitul Domeniu Silvic Gudeam-esterhaza, care solicita să i se resti-tuie 25.377 de hectare de pădure. Sunt fericit să le spun şi lor şi altora că datorită unei decizii definitive ale unei instanţe care a judecat cu multă minte, nu li se restituie nicio creangă. Nu vreau să intru în de-talii juridice, să vorbesc despre tot felul de subterfugii la care a apelat această firmă fantomă, Gudeam-esterhaza, care a fost înfiinţată de

grofii din aceste zone cu zeci de ani în urmă, pentru a se proteja de unele măsuri ale statului român. Procesul datează de câţiva ani, iar prin efortul juriştilor din prefectură, alături de care am avut colegii de la Direcţia Silvică, acest proces s-a încheiat, iar cei 25.377 de ha de pădure rămân în domeniul statu-lui român şi al comunelor din acea zonă”, a declarat prefectul judeţului Mureş, dr. Corneliu Grosu.

PIERDUT ÎN TRECUT, CÂŞTIGAT ÎN PREZENT

Fostul prefect de Mureș, ac-tualul senator Marius Paşcan, a luptat la rândul său (atunci când a ținut frâiele județului) pentru păstrarea pădurilor în patrimoniul județului Mureș. De aceea, Pașcan nu a ezitat să felicite public atât pe prefectul Corneliu Grosu, cât şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Mureş pentru faptul că au câştigat în instanţă procesul împotriva societății Gudeamester-haza, amintind totodată că acest proces, pierdut în timpul mandatu-lui de prefect al lui Ciprian Dobre, a fost repus pe rol în timp man-

datului său de prefect: „Cât timp am fost prefect am crezut cu tărie că trebuie să avem câştig de cauză în această speţă. Acesta este şi mo-tivul pentru care, după ce fusese pierdut de fostul prefect, Ciprian Minodor Dobre, cu probe serioase, cu expertiza domnului avocat, prof. Ioan Sabău –Pop şi a juriştilor de la Instituţia Prefectului, am reuşit întoarcerea procesului spre rejudec-are pe fond la Judecătoria Reghin şi apoi strămutarea lui la Tribunalul Brăila. Apreciez decizia instanţei şi sunt de părere că, cu bună-credinţă, fără interese obscure toate celelalte peste 20 de procese care mai au ca obiect suprafeţe de teren revendicate de moştenitorii familiei Bánffy, vor avea acelaşi verdict, favorabil statu-lui român”.

Senatorul a mai spus că pe vremea când era prefect a reuşit să ceară rejudecarea acestui dosar şi să îl strămute la altă instanţă din ţară, întrucât la nivelul judeţului Mureş ar fi existat numeroase interese ca cele 25.000 de hectare de pădure să fie pierdute de stat, în favoarea unui composesorat. „Este procesul pe care am reuşit să-l câştig şi să-l întorc spre rejudecare, pe fond, la Judecătoria din Reghin, mai apoi

a ajuns la Tribunalul Mureş şi am constatat că aici aşa se făceau tragerile la sorţi ale completelor de judecată încât ajungeau la aceeaşi judecători care, anterior, dădeau sentinţe defavorabile şi au dat con-stat sentinţe defavorabile în acest proces. Este motivul pentru care am solicitat, la vremea respectivă, strămutarea procesului în altă parte şi aşa a ajuns la Brăila”, a susţinut senatorul.

GUDEAMESTERHAZA

După cum am amintit anterior, suprafața de peste 25.000 de hectare rămasă în proprietatea statului prin decizia Tribunalului Brăila fusese revendicată de societatea Gudeam-esterhaza. În rândurile ce urmează puteți afla mai multe detalii de-spre înființarea și interesele acestei societăți.

În 2005, profitând de apariţia Legii nr. 247/2005 (care prevede re-constituirea dreptului de proprietate privind terenurile forestier deţinute anterior confiscării abuzive de către Regimul comunist), urmaşii nobililor maghiari s-au întors în Munţii Gurghiului să-şi reven-dice proprietăţile. În baza Legii nr. 247/2005, moştenitorii familiilor Bánffy, Kemény, Bethlen, Farkas, Éltető etc., mulţi dintre ei cetăţeni străini, au depus la Judecătoria Reghin cereri pentru reconstitu-irea dreptului de proprietate asu-pra pădurilor, păşunilor, fâneţelor, terenurilor agricole şi imobilelor de pe acestea, situate în aria judeţului Mureş. Ca să aibă două şanse de câştig, moştenitorii au depus aceste cereri atât în nume propriu, cât şi în numele a două societăţi comerciale din perioada interbelică, reînfiinţate

02

COPIILOR PIETONILOR

Se acordă tuturor copiilor. Săptămânalul Punctul le urează un călduros La mulți ani și o copilărie frumoasă.

Se acordă tîrgumureșenilor care traversează strada în locuri nepermise, pu-

nând astfel în pericol atât viața lor, cât și a celorlalți

participanți la trafic.

Buturuga județeană răstoarnă carul revendicărilor

Lupta continuă: există pe rol 20 de procese iniţiate de diferite persoane care revendică păduri mureşene

ANALIZĂ

ww

w.p

un

ctu

l.ro

03

Buturuga județeană răstoarnă carul revendicărilorîn 2005.

Înainte de război, cele două entităţi, S.C. Domeniul Silvic Gudeamesterhaza S.A. şi S.C. So-cietatea Anonimă de Silvicultură Ardeleana S.A. au administrat o parte a fondului funciar – societăţi reînfiinţate ca entităţi continuatoare ale structurilor iniţiale, „în vederea reconstituirii dreptului de propri-etate”. De aceea, grofii maghiari cer retrocedarea pădurilor în contul societății Gudeamesterhaza, care ar urma să administreze această arie din Mureș, societatea fiind reprezentată de casa de avocatură Rózsa.

CONTINUITATE

Deși desele schimbări din politica românească fac adeseori imposibilă continuitatea a nu-meroase demersuri administrative, cel puțin pe linia luptei pentru păstrarea pădurilor în patrimoniul

statului, conducerile Prefecturii Mureș au mers pe aceeași direcție.

Astfel, amintim că în vremea mandatului prefectului Marius Pașcan, prefectura Mureș a încercat să obțină câștig de cauză în pro-cesele de revendicare a pădurilor. „Considerăm că, terenurile so-licitate nu fac obiectul Legii nr. 247/2005, deoarece acestea au fost preluate de către Statul Român, în baza Legii nr. 91/09.02.1945 pen-tru înfiinţarea Casei de Adminis-trare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice (C.A.S.BI.), anterior datei de referinţă din Legea nr. 245/2007 – 06.03.1945, ca efect al Legilor 498/03.07.1942, 433/02.1944 şi 478/06.10.1944”, se arătă într-un comunicat transmis de către fostul purtător de cuvânt al Prefecturii Mureș, Cristina Manoilă.

Tot Cristina Manoilă ne anunța în 2012 o mare victorie în lupta pentru păduri, fiind vorba despre o suprafață aproape la fel de mare ca cea câștigată acum câteva zile

sub mandatul prefectului dr. Cor-neliu Grosu: „prin Sentinţa civilă nr. 1394 din 22 iulie, Judecătoria Reghin a respins acţiunea civilă formulată de reclamanta forma asociativă Domeniul Silvic Gude-amesterhaza S.A. în contradicto-riu cu Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, şi resp-inge acţiunile civile conexate for-mulate de reclamanta Bánffy Éva Mária Rozália Helena Johanna. Miza acestui proces era suprafaţa de teren forestier de 19.850 ha pe raza comunelor Stânceni, Răstoliţa, Lunca Bradului şi Filea Deda”.

Apoi, lupta pentru păstrarea pădurilor în proprietatea statului român a continuat și în timpul pre-fectului Alexandru Petru Frătean. După spusele purtător de cuvânt al Prefecturii din acel moment, Mu-

gurel Gorea, instituția reprezentată de dânsul a optat pentru continui-tate, pentru continuarea proceselor: „Mergem pe continuitate. Unele lucruri nu sunt limpezi nici acum. Dar în măsura în care demersurile fostei administrații județene au fost corecte, acestea vor continua. Sunt o mulțime de procese intentate de fosta administrație a prefecturii și noi continuăm demersurile”.

Desigur, continuitatea despre care vorbeam se adeverește odată cu cele 25.300 hectare de pădure din judeţ salvate de Prefectura Mureş în luna mai 2013.

Vasile DANCEA

SNGN Romgaz Sucursala Mureş, cu sediul în Mediaş, Str. Gării, nr. 5, jud. Sibiu,

organizează în anul 2013 săptămânal Licitație Publică în zilele de miercuri şi joi, la ora 11, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale:

• Barăci • Tehnică de calcul și birotică • Material tubular uzat provenit din recuperări • Diverse materiale și piese de schimb provenite din recuperări • Alte mijloace fixe

Persoanele interesate pot obține informații suplimentare la tel. 0269/201149, 0749/331149, la serviciul mecano-energetic al Sucursalei Mediaș, zilnic între orele 730 și 1530.

Prefectul judeţului Mureş, dr. Corneliu Grosu, mândru de reuşita câştigării procesului prin care

25.000 de ha de pădure rămân în proprietatea statului

Lupta a fost câştigată la Tribunalul Brăila

Raportul de audit al Curţii de Conturi privind „Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012”:

„În perioada 1990-2012, suprafaţa fondului forestier-proprie-tatea publică a statului s-a redus cu 3.028.762 ha, prin retrocedări către persoane fizice şi juridice, ca urmare a aplicării legilor de fond funciar”.

Adunate, suprafețele de păduri solicitate de persoanele fizice în vederea retrocedării, depășesc cu 390.000 de hectare suprafața totală a pădurilor de care dispunea România în 1948, iar dacă adunăm și retrocedările solicitate de diversele forme asociative, depășirea este de 575.000 ha.

„Din aceasta cauză, opiniile des auzite/exprimate, conform cărora retrocedările pot continua fără grijă, deoarece suprafața de pădure retrocedată până în prezent este departe de nivelul la care ar afecta proprietatea publică a statului din 1948, sunt ire-sponsabile”.

O suprafaţă de circa 561.168,84 hectare s-a retrocedat sau se află în diferite faze ale procesului administrativ sau juridic de retrocedare, fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, acestea fiind considerate cazuri litigioase.

Volumul total al tăierilor ilegale din fondul forestier propri-etate de stat şi privată în perioada 1990-2011 acoperă o suprafaţă de peste 366.000 de hectare, fiind valorificaţi peste 80 de milio-ane metri cubi de lemn, în sumă de peste cinci miliarde euro.

Judecătorul mureşean Hora-tius Dumbravă a primit în 21 mai soluţia din partea Agenţiei Naţionale de Integritate în privinţa un aşa-zis conflict de interese în care s-ar fi aflat în 2010 în timp ce activa la Curtea de Apel Tîrgu-Mureş. Inspectorii de integritate au decis clasarea dosarului deschis în 2011. Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magis-traturii, a declarat, în exclusivitate, pentru săptămânalul Punctul că aşteaptă autosesizarea Consiliului Naţional de Integritate în cazul său, deoarece date din dosarul său au ajuns în mass-media cu toate că nu era încheiată ancheta.

În ianuarie 2013, exact când conflictul din Consiliul Superior al Magistraturii abia se declanşase şi majoritatea judecătorilor din consiliu contestau desemnarea pro-curorului Oana Schimdt Hăineală în fruntea celui mai important or-ganism al justiţiei, transpira în presă o informaţie dată pe surse. Potri-vit informațiilor care au ajuns în mass-media, judecătorul Horatius Dumbravă era cercetat de Agenția Națională de Integritate pentru un posibil conflict de interese din vre-mea când era judecător și președinte al Curții de Apel Tîrgu-Mureș. Cu toate că ancheta inspectorilor de integritate nu era încheiată a fost o armă utilizată de tabăra cealaltă pentru a-l discredita pe judecătorul mureșean și a decredibiliza și mai mult greu-încercatul Consiliu Su-perior al Magistraturii, supus pre-siunilor politice și în plin război între magistrații. A trecut scandalul, lucrurile s-au mai calmat în CSM, iar judecătorul mureșean a rămas cu eticheta că a judecat dosarul de

conflict de interese al fostului rector al Universității ,,Petru Maior” din Tîrgu-Mureș, cu toate că, în aceeași perioadă, preda la aceeași instituție de învățământ superior.

DUMBRAVĂ ÎN ATENŢIA ANI

Judecătorul a ajuns în atenția controversatei Agenții Naționale de Integritate în iulie 2011 după ce ziarul Adevărul a publicat, pe site-ul propriu, un articol despre

Dumbravă intitulat „Şeful CSM spală dosarele șefilor”.

Absolut întâmplător, în acea perioadă era mare vâlvă în România referitor la justiție, iar judecătorul mureşean, la acea dată preşedinte al Consiliului Superior al Magis-traturii, tocmai intrase în conflict deschis cu preşedintele României, Traian Băsescu. ANI s-a autosesizat privind posibilul conflict de interese în care s-ar fi aflat judecătorul care a fost desemnat să judece dosarul fostului său şef pe linie academică, Liviu Onoriu Marian, care era acuzat de către inspectorii de integ-ritate că firma patronată de soţia sa a câştigat o licitaţie la universi-tate. Respectivul proces a început în decembrie 2009 şi s-a încheiat în ianuarie 2010, când magistratul

Dumbravă a decis că fostul rector al instituţiei de învăţământ superior târgumureşene nu s-a aflat în conflict de interese. Mai precis, judecătorul mureșean a admis contestația făcută de către actualul decan al Facultății de Științe Economice, Administra-tive și Juridice și a anulat actul de constatare întocmit de ANI.

CUM LUCREAZĂ ANI?

ANI l-a anunţat, cu ghilimelele de rigoare, pe Horatius Dumbravă

în februarie 2012 – cu toate că do-sarul a fost deschis în iulie 2011 – că este verificat de către inspectorii de integritate, doar că adresa nr. 9983/G/II nu a ajuns niciodată la acesta, primind ştampile de avizat – reavizat – expirat termen de păstrare. Nu se specifică nicăieri că magistratul ar fi semnat de primire vreunul din avize. Timp de un an şi jumătate, ANI nu i-a comunicat niciun act magistratului, dar în 07 ianuarie 2013, exact când CSM fi-erbea, inspectorii de integritate i-au trimis acestuia prin fax, la cabinet, o adresă potrivit căreia au fost iden-tificate indicii că Dumbravă ar fi încălcat legislaţia penală în materie de conflicte de interese şi i se solicită să depună un punct de vedere legat de cele constatate de ANI.

RĂSPUNSUL LUI DUMBRAVĂ

Sunt, de fapt, trei, două datate în ianuarie şi unul în februarie.

Magistratul a arătat în cele trei adrese că sesizarea ANI este inadmisibilă deoarece legislaţia invocată de inspectorii de integritate nu se aplică magistraţilor.

În al doilea rând, Horatius Dumbravă a susținut că sesizarea este inadmisibilă pentru că ANI nu poate fi parte într-un proces și apoi investigator asupra aceluiași proces pentru că s-ar încălca dispozițiile art. 6 paragraf 1 din CEDO referi-tor la independența garantată a

justiției. De asemenea, judecătorul

Horatius Dumbravă a arătat că pre-supusa incompatibilitate de care s-ar fi făcut vinovat deoarece ar fi jude-cat dosarul fostului rector al UPM, în timp ce era angajat al instituției de învățământ ca preparator a fost ridicată chiar de el în proces, când a făcut cerere de abținere, doar că aceasta i-a fost respinsă, de către judecătorul desemnat aleatoriu, ca nefondată.

SOLUŢIA DIN MAI

În 21 mai 2013, dosarul judecătorului mureșean a fost cla-sat după ce inspectorii de integri-tate au constatat că ,,în perioada supusă evaluării nu au fost iden-tificate elemente de încălcare, de către Dumbravă Horatius Nicolae, a legislației privind regimul juridic al conflictelor de interese în materie penală, în sensul art. 253 Cod pe-nal”. În consecință, judecătorul a fost acuzat de un presupus conflict de interese care nu s-a confirmat, în schimb acesta a fost supus unei campanii mediatice denigratoare. Dacă îi va adresa cineva scuze, avem serioase îndoieli, mai ales că atunci când a transpirat în media că este sub ancheta ANI - de care, spu-nea și atunci, nu știa – prea puțini jurnaliști i-au solicitat un punct de vedere.

Ligia VORO

Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L.Str. Horea, nr. 11Tîrgu-Mureş, cod 540502Tel: 0371 496 125Fax: 0265 22 00 44ISSN: 1841 - 0699

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Punctulwww.punctul.ro

Cristian TEODORESCU Marius LIBEG

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Redactori: Ligia VORO Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU

Editor: LIBEG ZsuzsannaSecretaiat: Mihaela KOZAKIT/DTP: Ovidiu MORAR

JUSTIŢIE

Premiul Dumitru Tinu 2007

04

Judecătorul Horatius Dumbravă a declarat în exclusivitate pentru săptămânalul

Punctul că ,,aştept ca, în cazul meu, să se autosesizeze Consiliul Naţional de

Integritate pentru a stabili cum au ajuns în mass-media informaţii din dosarul

meu, informaţii care erau confidenţiale, deoarece ancheta ANI era în desfăşurare”.

Suntem curioşi, într-adevăr, dacă se va sesiza, din oficiu, Consiliul.

ANI a clasat dosarul judecătorului Dumbravă… După ce informațiile au transpirat chiar în interiorul ANI, pentru că acesta nu se afla în conflict de interese

Una albă, una neagră pentru BC MureșDupă ce a câștigat cel de-al

treilea meci (pierzându-l pe al doi-lea și câștigându-l pe primul) BC Mureș a ratat din nou în al patru-lea meci, prelungind disputa cu CSU Ploiești, în ceea ce privește prima poziție a Ligii Naționale de Baschet Masculin. Scorul fi-nal a fost 89 la 79 pentru echipa ploieșteană, cel mai mare avantaj pe durata meciului fiind de 25 de puncte în favoarea CSU Ploiești. Pentru mureșeni, cele mai multe puncte au fost marcate de Andrija Ciric (20 de puncte), iar la echipa adversă principalul marcator a fost Cătălin Burlacu (21 de puncte).

Pentru CSU Ploiești (antre-nor: Vladimir Arnautovic) au

jucat: Adrian Tudor, Levente Szi-jarto, Predrag Miletic, Cătălin Burlacu, Ivars Timermanis, Vlad Negoițescu, Alhajji Mohammed, Vladimir Tică, Virgil Stănescu, Vlad Dumitrescu, Adrian Movi-leanu, Aleksandar Vlahovic.

Echipa BC Mureș Tîrgu-

Mureș (antrenor: Srecko Seku-lovic), a avut următoarea componență: Liviu Gabriel Du-mitru, Baczo Balasz, Ousmane Barro, Andrija Ciric, Vaidotas Peciukas, Dan Păltinisanu, Cris-tian Jakab, Gediminas Navickas, Matija Ceskovic, Branko Cuic.

POLITIC

ww

w.p

un

ctu

l.ro

05

Cel mai mare Congres UDMR de până acum a trasat câteva direcţii sigure și impor-tante în cadrul Uniunii.

Astfel, pe lângă votarea realizării unei Organizaţii de femei și câteva modificări la statut, Congresul a întărit încă odată că pe ,,harta UDMR” Clujul este vioara I, deve-nind cel mai important centru al Uniunii, în detrimentul judeţului Mureș care pierde teren și al judeţului Harghita. Importanţa judeţului Cluj este dată de pilonul II, adică de tineri, iar mutarea sediului central a celor mai impor-tante manifestări, gen Peninsula, dar și pre-luarea conducerii mass-media controlată de UDMR sunt doar câţiva pași vizibili în 2013.

Judeţul Harghita a primit o palmă prin arestarea președintelui Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba. Surse din UDMR susţin că acest show mediatic a fost instru-mentat tot prin influenţa liderilor clujeni. De asemenea, Clujul dorește în viitor schimbarea unor deziderate încetăţenite, și anume o auto-nomie a Transilvaniei alături de români.

PUNCTUAL

Al nouălea congres UDMR, organizat la sfârșit de săptămână la Miercurea Ciuc a fost, potrivit organizatorilor, cel mai mare de până acum și cel mai important din istoria UDMR. Totuși, nu s-a ales o nouă conducere, ci doar s-au operat niște modificări, într-adevăr im-portante, în statutul Uniunii, mai exact în modul de organizare și conducere, care ori-cum era și înainte peste nivelul multora dintre formațiunile politice românești. Paradoxal, în ciuda organizării exemplare a UDMR, formațiunea nu avea o organizație de femei în componență, din acest punct de vedere fiind totodată și cea mai anacronică formațiune politică care activează în România.

A doua componentă importantă a con-gresului a fost reafirmarea tuturor deziderate-lor UDMR, într-o mobilizare record a activu-lui de partid. Mai exact peste 750 de delegați din 28 de organizații, la care s-au adăugat 126 de invitați (între care premierul Victor Ponta, președintele Senatului Crin Antonescu, lide-rul PD-L Vasile Blaga, fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, președintele grupului parlamentar FIDESZ din Ungaria Rogán Antal, vicepreședintele parlamentului maghi-ar Újhelyi István sau vicepremierul Ungariei Semjén Zsolt) și 166 de jurnaliști din Româ-nia și Ungaria. Nu uitați, vorbim totuși de una din cele mai mici formațiuni reprezentate în Parlamentul Românei, așadar cifrele, dar și numele sunt impresionante.

MODIFICĂRI LA STATUT

Cea mai importantă modificare de statut adoptată a fost crearea unei

organizații de femei. Având cele mai puține doamne în structurile de conducere sau ca reprezentanți în Parlament, UDMR avea nevoie demult de o astfel de organizație, care în sfârșit a fost creată, decizia de înființare fiind adoptată cu unanimitate de voturi.

A doua schimbare importantă a fost lărgirea Consiliului Permanent al UDMR, pentru ca în acesta să acceadă mai mulți aleși locali ai formațiunii. Practic, decizia descentralizează și mai mult puterea de de-cizie în Uniune, dând un rol mai impor-tant aleșilor din teritoriu. În perspectiva regionalizării, decizia congresului vine ast-fel cât se poate de firesc.

În același timp, prezidiul Uniunii a fost restrâns, iar platformele ideologice din UDMR, spunea președintele Kelemen Hu-nor, vor fi întărite: „Vom reduce numărul de membri în Prezidiul UDMR, fiindcă trebuie să facem în aşa fel încât deciziile operative, deciziile care nu necesită dez-bateri strategice să le luăm cât mai repede. Vom face o clarificare în ceea ce priveşte platformele noastre interne, în aşa fel încât să accentuăm rolul lor şi să dăm o greutate mai mare platformelor ideologice”.

REAFIRMAREA DEZIDERATELOR

Dacă tot au adus cei mai importanți lideri politici din România la Miercurea Ciuc, liderii Uniunii n-au stat cu mâinile-n sân și nu i-au menajat, ci le-au reamintit cam toate direcțiile și obiectivele mai mari sau mai mici la care UDMR ține foarte mult.

Începând de la problema UMF și mergând până la eliminarea sintagmei de stat național din Constituție. Legat de UMF, vioara întâi a fost vicepreședintele politic al Uniunii Borbély László, însă refer-iri a făcut și președintele Kelemen Hunor. Acesta din urmă, spunea că decizia Curții de Apel Tîrgu-Mureș, care dă dreptate conducerii UMF și practic refuză crearea

facultății cu limbă de predare maghiară în cadrul UMF, a fost luată sub presiuni poli-tice. Borbély a intrat în detaliile juridice explicând: „Noi avem sarcina să rezolvăm problemele şi în ceea ce priveşte Universita-tea de Medicină şi Farmacie mingea este la conducerea Universităţii, pentru că nu vor să respecte acele şapte puncte care au fost semnate inclusiv de ministrul Educaţiei de la acea vreme(…). Nu trebuie făcut altceva decât în dosarul de acreditare să existe po-sibilitatea înfiinţării acestei linii maghiare care este prezentă ca obligaţie de făcut de către conducerea Univeristăţii în legea învăţământului. Trebuie să înţeleagă con-ducerea Universităţii că este un fapt care trebuie să fie consfinţit şi în dosarul de acreditare”.

REGIONALIZAREA…

…a fost o temă extreme de des pomenită în discursurile de la congres. Pre-mierul Victor Ponta spunea mai voalat că este împotriva regiunilor formate pe crite-riu etnic, însă încearcă să caute o variantă în care maghiarii să-și poată păstra totuși identitatea: „Ştiţi şi dumneavoastră cât de greu va fi de acceptat pentru noi ideea unei regiuni care să aibă ca principal cri-teriu componenta etnică. În acelaşi timp şi eu ştiu că pentru dumneavoastră ideea unei regiuni uriaşe în care să mergeţi sute de kilometri până la capitala regiunii şi în care minoritatea maghiară să fie evident subreprezentată este foarte greu de accep-tat. Aşa încât împreună cu dumneavoastră vreau să găsim, pornind de la ceea ce este greu de acceptat pentru ambele părţi, în soluţia regionalizării acea idee care să vă permită să vă păstraţi identitatea(...)”.

DE CEALALTĂ PARTE...

...lideri UDMR au mers din nou la rădăcina disputei. Pe de-o parte,

președintele UDMR Sfîntu Gheorghe, An-tal Árpád, a anunțat că UDMR va depune un noi proiect de lege vizând introducerea unei forme de autonomie pentru Ținutul Secuiesc. Pe de altă parte, făcând referire la propunerile de modificare a Constituției, președintele CRU al UDMR Biro Rozalia declara: „Recomandările noastre se referă în primul rând la situaţia constituţională şi de drept civil a comunităţii noastre etnice: recomandăm din nou radierea concep-tului statului naţional(...). Recomandăm totodată ca legea să recunoască minorităţile naţionale ca elemente constitutive ale statu-lui, pentru că acest principiu constituţional poate crea egalitatea reală în drepturi nu doar între indivizi, ci şi între comunităţi, în primul rând între majoritatea română şi naţionalităţile istorice de pe terito-riul României, conform celor stipulate în Declaraţia de la Alba Iulia din 1918. Recomandăm folosirea liberă a simboluri-lor naţionale şi specifice comunităţilor”. Bíró Rozália a cerut, de asemenea, și recunoașterea limbilor regionale, dar s-a pronunțat și pe trecerea de la sistemul de republică semiprezidențială la una mai clar parlamentară.

Legat de autonomie, vicepreședintele Borbély László a reamintit modelul Tirolu-lui, unde germanilor le-au trebuit 37 de ani pentru a dobândi acest deziderat.

Trecând peste declarații, Congresul UDMR a adoptat și câteva rezoluții, în-tre care rezoluția „Secuime conștientă, puternică”, prin care reafirmă dorința ca Ținutul Secuiesc să fie recunoscut și să devină o regiune de dezvoltare distinctă, în care limba maghiară să devină limbă oficială.

STARTUL ÎN CAMPANIE

La finalul Congresului, liderul UDMR Kelemen Hunor spunea că de luni formațiunea intră în campanie. Chiar dacă nu începe campania electorală propriu-zisă, membrii UDMR încep pregătirile pentru alegerile europarlamentare care vor avea loc anul viitor, continuitatea prezenței UDMR în Parlamentul European fiind un obiectiv extrem de important. Privind la numărul de voturi pe care UDMR le obține în scru-tinuri, număr care se micșorează constant din 1990 încoace, liderul UDMR mai spu-nea, de asemenea, că a avut și urmează să mai poarte în continuare discuții cu cele-lalte formațiuni maghiare, ușa colaborării fiind mereu deschisă. Kelemen Hunor a spus că negocierile se poată în special cu Partidul Civic Maghiar. Nu e prima dată când astfel de discuții au loc și cu siguranță ele vor continua mult timp de aici înainte.

Cãtãlin HEGHEŞ

UDMR trage spre Cluj și ,,mazilește” Harghita

Liderii Uniunii nu renunţă la UMF Tîrgu-Mureş, nici la ţinutul secuiesc şi nici la eliminarea sintagmei de stat naţional din Constituţie

PUBLICITATE 06

Societate Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A. Sucursala Tîrgu-Mureș Cu sediul în Tg.Mureş, str. Salcâmilor nr. 23

Organizează în fiecare joi la ora 09,00, la sediul Sucursalei, licitaţie publică pentru vânzare de materiale recuperate, (ţeavă şi robineţi).

Licitaţia se va organiza în fiecare joi, până la epuizarea stocului.

Lista cu aceste materiale poate fi consultată la sediul Sucursalei.

Informaţii suplimentare la tel. 0265-402032 sau mobil 0749.332032.

Persoană de contact Diac Maria

AUTO

ww

w.p

un

ctu

l.ro

07

Hyundai a atins pragul … de un milion de unități produse la fabrica din Cehia

În luna mai 2013, o unitate din noua generatiegenerație i30 a devenit autovehicu-lul cu numarulnumărul 1.000.000 produs de catrecătre Hyundai la fabrica sa din Nošo-vice, Cehia. ProductiaProducția a demarat pe 3 noiembrie 2008, iar primul model auto care a trecut linia de asamblare a fost i30 (model 2008).

Hyundai a investit 1,2 miliarde euro in în fabrica Hyundai Motor din Cehia (HMMC), unde productiaproducția de serie a fost dema-rata demarată in în toamna anului 2008, iar 15.500 de autovehicule au fost produse pana până la finalul lunii urmatoareurmătoare. In În septembrie 2009 a fost lansata lansată o noua nouă linie de productieproducție, cu scopul de a raspunderăspunde numeroaselor solicitarisolicitări pentru modelele Hyundai “,,fabricate pentru Europa”. Pana Până in în 2010, productiaproducția anuala anuală a atins 200.000 de unitatiunități. Ulterior, cererile clientilorclienților au continuat sa să creascacrească, iar in în 2011 a fost introdusa introdusă a treia linie. In În 2012 fabrica a produs 300.000 de unitatiunitatea.

CIFRA ANUALA ANUALĂ DE AFACERI AFACERI…

…HMMC este de 3,2 miliarde de euro, iar fabrica platesteplătește salarii anuale in în valoare de aproximativ 47 de

milioane de euro. Aproape 3.500 de per-soane au devenit angajatiangajați directidirecți ai fabricii si și alte 7.000 de persoane sunt angajate la com-paniile furnizoare. Fabrica contribu-ie anual la suma de 1,3 miliarde de euro reprezen-tandreprezentând valoarea componentelor achizitionateachiziționate de ca-trecătre Hyundai din piatapiața europeanaeuropeană..

Allan Rushforth, Senior senior Vice Presedintevicepreședinte si și COO al Hyundai Motor Europa, a declarat: “,,IncepandÎncepând cu anul 2008 ne-am dezvoltat pla-nurile de afaceri pentru a deveni o marca marcă cu adevaratadevărat <<europeanaeuropeană>>. Fabrica din Cehia se afla află la baza succesului nos-tru european, producandproducând doua două dintre cele mai bine vandutevândute modele din regiune si și asamblandasam-blând o unitate pe minut. Modele precum noul ix35 si și noua generatiegenerație i30 ne-au permis, in în 2012, sa să atingem o cota cotă de piatapiață record pentru piatapiața europeanaeuropeană, de 3,5%.”

Pe masuramăsură ce productiaproducția

HMMC a crescut, fabrica a dezvoltat un rol mult mai important, propulsandpro-pulsând Cehia drept a doua tara țară pro-ducatoareproducătoare de masinimașini, per cap de locuitor, la nivel mondial. Este singura fabrica fabrică din domeniul auto care a primit “,,Premiul National Național pentru Calitate”, titlu ce reflecta reflectă colaborarea fabricii cu furnizorii la cel mai inaltînalt nivel de calitate.

Trei dintre principalii furni-zori sunt localizatilocalizați

in în apropierea fabri-cii, astfel traficul zilnic este degrevat de cele 200 de transporturi de ca-mion. AltiAlți 15 fur-nizori principali sunt

localizatilocalizați pe teri-toriul Cehiei, unde 62% din

componentele auto produse sunt dedica-te noii generatiigenerații i30.

La fabrica din Nošovice sunt produse monovolumul Hyundai ix20, SUV-ul compact ix35 si și noua generatiegenerație i30. Fie-care model auto a fost produs in în Europa, dar totodatatotodată, a fost dezvoltat pentru piatapiața europeanaeuropeană, la Centrul Tehnic Hyundai din Rüsselsheim, Germania.

Recent, Australia a devenit destinatiadestinația cu numarulnumă-rul 60 unde se exporta exportă noua generatiegenerație i30 produsa produsă in în Cehia, alaturandu-sealăturându-se unor zone precum Europa de Est, Africa, Carai-be si și Oceania.

Fabrica din Nošovice si și fabrica Hyundai din Turcia produc impreunaîm-preună 70% din autovehiculele Hyundai comercializate in în Europa.

• Unitatea cu numărul 1.000.000 produsă la fabrica Hyundai din Cehia este un autovehicul i30

• Peste 10.000 de locuri de mun-că generate prin punerea în

funcţiune a facilităţii Hyundai

• Anual, Hyundai achiziţionează componente în valoare de 1,3 mili-arde euro de la furnizori europeni

P

SIGHIŞOARA 08

Data: 31.05.2013

COMUNICAT DE PRESÃSC INTERLOG COM SRL Brad, jud. Hunedoara, a derulat în perioada 1 iunie 2010 – 31 mai 2013 proiectul „IFIA

– Integrare prin Formare, consiliere ºi Iniþiere Antreprenorialã”, cofinanþat din Fondul Social European prinPOSDRU 2007-2013 în cadrul Axei Prioritare 5: „Promovarea mãsurilor active de ocupare”, Domeniu major deintervenþie 5.1: „Dezvoltarea ºi implementarea mãsurilor active de ocupare”.

Parteneri în acest proiect sunt: AGENÞIA JUDEÞEANÃ PENTRU OCUPAREA FORÞEI DE MUNCÃ Hunedoara,SC GOLIDAMY GROUP SRL Oradea ºi SC FORMPROF SERVICII SRL Târgu Mureº.

Obiectivul proiectului este: Facilitarea integrãrii pe piaþa muncii a ºomerilor de lungã duratã inclusiv aautoangajãrii printr-un program de informare, formare profesionalã, consiliere ºi pregãtire antreprenorialã înregiunile Vest, Nord Vest ºi Centru pentru un numãr de 2500 persoane.

In urma implementãrii acestui proiect strategic s-au obþinut urmãtoarele rezultate: 1.300 persoane instruite înmeserii cãutate pe piaþa muncii, 2.500 persoane beneficiare mãsuri active, 130 persoane care ºi-au gãsit un locde muncã în urma activitãþilor proiectului, 27 persoane care ºi-au deschis afaceri pe cont propriu etc.

Pentru informaþii suplimentare ne puteþi contacta la tel.: 0254 61.20.13, 0254 60.60.40, e-mail: office@ifia.ro,Internet Site: www.ifia.ro.

„Investeºte în oameni!”

Proiect cofinanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional SectorialDezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Parteneri: AGENÞIA JUDEÞEANÃ PENTRU OCUPAREA FORÞEI DE MUNCÃ HUNEDOARA,SC FORMPROF SERVICII SRL TÂRGU MUREª, SC GOLIDAMY GROUP SRL ORADEA

SC INTERLOG COM SRL335200 – Brad, str. Cuza Vodã, nr. 11, jud. Hunedoaratel. 0254 61.20.13, 0254 60.60.40, fax 0254 60.60.05www.interlog.ro, office@interlog.ro

S.N.G.N. ROMGAZ S.A.Sucursala Tg-MureşStr. Salcâmilor nr.23Tel. 0265-402800Fax. 0265-306340

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. - Sucursala Tg-Mureş, titular al proiectului

„Reparaţie accidentală colector Păingeni aspiraţie şi Păingeni golire şi conducte ape reziduale grup 4 Păingeni”,

anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare, de către A.P.M. Mureş, în procedura de evaluare a impactului, fără studiu de evaluare a impactului şi fără studiu de evaluare adecvată, pentru proiec-tul „Reparaţie accidentală colector Păingeni aspiraţie şi Păingeni golire şi conducte ape reziduale grup 4 Păingeni”, pe amplasamentul din extra-vilanul localităţilor Păingeni şi Glodeni, com. Glodeni, jud. Mureş.

Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul A.P.M.Mureş, din Tg-Mureş, str. Podeni, nr.10, în zilele de luni-joi, între orele 09,00-14,00 şi vineri între orele 09,00 -12,00, precum şi la următoarea adresă de internet www.apmms.anpm.ro.

Publicul interesat poate înainta comentarii/observaţii la proiectul deci-ziei de încadrare în termen de 5 zile de la data publicării prezentului anunţ.

Ziua Copilului va fi serbată copios

Ca în fiecare an, cea mai fru-moasă etapă a vieţii: copilăria este sărbătorită la Sighișoara prin grija municipalităţii. Copiii orașului, alături de dascălii și părinţii lor se vor bucura de manifestările dedicate Zilei Internaţionale a Copilului, care se vor derula după următorul program:

JOI, 30 MAI 2013

ora 1800: Sala Mihai Emi-nescu - Spectacol artitstic susţi-nut de:

- Grupurile de dans ale Clu-bului Copiilor Sighișoara

- Asociaţia Corală “Armonia”- Grădiniţa Târnava

VINERI, 31 MAI 2013

ora 1000: Centrul orașului:- Parada copiilor acompaniaţi

de Fanfara Sighișoara, Toboșarul Cetăţii și păpușile gigant

ora 1030: Piaţa O. Goga: - Concurs desene asfalt  - Spectacol susţinut de gră-

diniţe - Festivitatea de premiereora 1200: Sala Mihai Emi-

nescu - Spectacol artistic „Confe-siunile unui câine” după romanul

„Viaţă de câine” de Peter Mayle, interpretat de actori de la Teatrul Mic, Teatrul Naţional București și Teatrul Masca.

SÂMBĂTĂ, 1 IUNIE 2013

ora 1800: Sala Mihai Eminescu - eveniment organizat în partene-riat cu Asociaţia “Green Enter-tainment Sighișoara” și Compania Parada - Film București:

Prezentarea trofeului „Ursul de Aur”

Proiecţia filmului „Poziţia copilului”, regia Călin Netzer. In-trarea este liberă.

Patrimoniu cultural…de ultimă generație

În perioada 10 mai 2013-15 septembrie 2013 Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov alături de partenerii: Muzeul Carpaţilor Ră-săriteni, Muzeul Ţării Făgărașului „Valer Literat”, Muzeul de Istorie Sighișoara și Muzeul Municipal Mediaș derulează proiectul SM@RT-EXPO – Program de valorifica-re a patrimoniului cultural naţional în mediul virtual, finanţat de Ad-ministraţia Fondului Cultural Na-ţional. Scopul proiectului cultural constă în realizarea unor noi instru-mente și metode de valorificare a patrimoniului cultural naţional prin intermediul tehnologiei informaţiei adresate tinerei generaţii.

În cadrul proiectului cultural vor fi realizate 12 expoziţii tematice virtuale, cu referire la propriul patri-moniu, de către specialiștii muzeelor partenere: Muzeul Casa Mureșeni-lor, Muzeul Carpaţilor Răsăriteni, Muzeul Ţării Făgărașului „Valer Li-terat”, Muzeul de Istorie Sighișoara și Muzeul Municipal Mediaș.

Echipa de proiect va crea stan-dardele de calitate și cantitate a in-formaţiei care va fi dată publicităţii

prin intermediul unui site de inter-net. De asemenea, aceste expoziţii vor fi prezente în cadrul muzeelor partenere prin intermediul unor puncte de informare multimedia care vor fi lansate oficial prin confe-rinţe de presă. La acestea se adaugă completări la expoziţia permanentă în imagini și texte care vor putea fi accesate de către vizitatori prin in-termediul telefoanelor inteligente de tip smartphone prin plasarea de Quick Respond Code (QR Code-uri) în cadrul expoziţiilor de bază din muzeele partenere.

Se va lansa și primul program de accesibilizare a informaţiei din expunerea permanentă a muzeelor partenere prin utilizarea QR Code-urilor. Astfel, vizitatorii vor accesa mult mai rapid informaţiile asociate pieselor expuse, vor descoperi patri-moniul cu propriul smartphone.

Tot ce au de făcut în această pri-vinţă vizitatorii este să fie posesorii unui telefon de ultimă generaţie de tip smartphone, să aibă acces la in-ternet și să apropie telefonul mobil de codul de pe eticheta exponatului pen-tru a scana informaţiile respective.

Punc

tul p

e i Lansare de carte. Joi, 30 mai, la ora 17 la Casa de Cultură „Pompeiu Hărășteanu” Luduș are loc lansarea cărţii de poezie religioasă „Scară spre mântuire” scrisă de prof. Ana Pandrea. Cartea a fost tipărită la editura Mega din Cluj-Napoca și poartă dedicaţia autoarei: „Dedic această carte memoriei tatălui meu, familiei mele și acelora care, citind-o, vor rezona sufletește cu mine”.

Mulţumiri. B.I.A. din Luduș aduce mulţu-miri doctorului „MIHALY ZOLTAN ATTILA de la Medical Center Euro din Cluj-Napoca pentru competenţa profesională cu care l-a tratat și pentru tactul deosebit cu care l-a ajutat să depășească idio-sincrasia produsă de efectuarea unei anumite proce-duri medicale.

„Zilele oraşului Luduş”. În acest an, cu apro-barea Consiliului Local, sărbătoarea „Zilele orașului Luduș” se desfășoară în perioada 22-23 iunie, dato-rită calendarului manifestărilor cultural-artistice cu caracter local și judeţean. Pentru desfășurarea acti-vităţilor culturale și comerciale, Primăria orașului a iniţiat un protocol de colaborare cu Asociaţia Nep-tarimonială „Flavio”, o firmă care a organizat și alte evenimente artistice în oraș. Finanţarea desfășurării activităţilor va fi asigurată de la bugetul local și din alte surse legal constituite.

Fotbal juniori. Clubul de fotbal FC Viito-rul Luduș a organizat pentru copiii născuţi în anul 2002, Cupa orașului Luduș. Au participat echipele, în ordinea clasamentului final: Unirea – Viitorul Ungheni, Arsenal Bistriţa, Viitorul Gherla, Viitorul Luduș, Luceafărul Cluj-Napoca, Unirea Dej. Cel mai bun jucător al turneului a fost declarat Bartuș Robert din echipa antrenată de Ciprian Cipăian, FC Viitorul Luduș.

Garaje tip. În prezent, în orașul Luduș sunt înregistrate un număr de 273 de garaje individuale. Acestea sunt construcţii provizorii amplasate pe do-meniul public și privat al orașului. Multe dintre ele dau un aspect neîngrijit zonei în care sunt amplasate și din acest motiv Primăria a iniţiat un proiect de hotărâre care să reglementeze construirea de garaje noi, garaje tip, construcţii definitive.

Rectificare de buget. Consiliul Local Luduș a aprobat majorarea veniturilor bugetului instituţi-ilor finanţate din venituri proprii și subvenţii de la bugetul local cu suma de 39.000 de lei reprezentând „Donaţii și sponsorizări” la unităţile de învăţământ din oraș după cum urmează: 7.000 de lei pentru dotarea sălilor de clasă de la Școala Gimnazială nr. 1; 5.000 de lei pentru întreţinere și funcţionare și 6.000 de lei pentru obiecte de inventar la Școala Gimnazială „Ioan Vlăduţiu” și 1.000 de lei pentru întreţinere și funcţionare și 20.000 de lei pentru obiecte de inventar la Liceul Tehnologic.

Un pian cadou și un concert de excepție

Un fericit concurs de împreju-rări a adus iubitorilor de muzică cla-sică din Luduș clipe de încântare și satisfacţie artistică. Mai întâi, fără „obiectul muncii” adică un minunat pian „Alois Kern” din Viena, donaţie făcută de SC Tereos SA Luduș, fosta Fabrică de zahăr, prin managerul ge-neral Ioan Armenean, concertul nu ar fi avut loc.

Apoi, dacă Asociaţia „Sănătos în Europa” prin pianistul Kovacs Leven-te și sculptorul Șimon Attila care ac-tivează la Casa de Cultură „Pompeiu Hărășteanu” Luduș sprijiniţi fiind de

Primărie și Consiliul Local nu ar fi luat legătura cu artiștii Corina Rădu-canu și Eugen Dumitrescu, concertul nu ar fi avut loc.

Cei doi artiști au susţinut, din anul 2005, peste 150 de concerte în ţară și au participat la multe Festiva-luri importante.

Recitalul de pian de la Luduș a

cuprins integrala Sonatelor pentru pian la patru mâini de Wolfgang Amadeus Mozart, Sonate compuse între anii 1765-1787.

A fost o seară deosebită pentru iubitorii muzicii clasice din Luduș, un eveniment care va rămâne în memoria spectatorilor care au aplaudat minute în șir pe cei doi artiști. Donatorul pia-nului spunea în momentul acceptării donaţiei: „Vrem să folosească tineri-lor care doresc să înveţe să caute și să aprecieze arta de calitate”.

Ioan A. BORGOVAN

LUDUŞ

ww

w.p

un

ctu

l.ro

09

Corina Rădu-canu şi Eugen Dumitrescu pe scena Casei de Cultură

Concesionarul face inventarulȘi în săptămâna aceasta continuă

lucrările de exploatare a subsolului de către firma Prospecţiuni SA despre care relatam săptămâna trecută. Deși suprafeţele de teren cercetate se înde-părtează ușor de oraș, baza logistică rămâne la Luduș datorită bazei mate-riale corespunzătoare existente.

ACORD DE CONCESIUNE

Un comunicat de presă primit de la Societatea Naţională de Gaze Na-turale Romgaz SA Mediaș precizează că firma explorează și exploatează ză-căminte de gaze în zona Transilvania de peste o sută de ani, fiind cel mai important furnizor de gaze naturale

din ţară. Această activitate are pon-derea cea mai importantă în firmă și în mod cert se dorește a fi continuată. Pentru aceasta, Romgaz deţine Acor-dul de Concesiune aprobat prin HG 23/2000 care îi dă dreptul să desfă-șoare „activităţi de explorare pentru hidrocarburi acumulate în zăcăminte convenţionale în perimetre de lucru din BazinulTransilvaniei, dar și în ex-teriorul Carpaţilor”.

Pentru cercetarea în detaliu a condiţiilor de acumulare și localiza-re a zăcămintelor de hidrocarburi în zona centrală a Transilvaniei, Romgaz a încheiat un contract de lucrări (294/2013) cu SC Prospecţiuni SA în baza căreia se înregistrează date seis-mice 3 D în zona Luduș, Tîrnăveni,

Iernut. Obiectivul lucrărilor este loca-lizarea unor noi posibile acumulări de hidrocarburi convenţionale exploata-bile.

În legătură cu unul dintre zvo-nurile care sunt vehiculate, aceea a „gazelor de șist căutate”, una dintre persoanele implicate în lucrările din zonă ne-a declarat: „De fapt, în aceas-tă expresie sunt cuprinse gazele ne-convenţionale, dar noi, în momentul de faţă căutăm gazele convenţionale, adică acelea din care am mai găsit și sperăm că vom mai găsi în zonă. De altfel, după cum se știe, în Transilva-nia nu există „gaze de șist”. Dacă este așa, sau nu, ne vom convinge în anii viitori.

Ioan A. BORGOVAN

Page 1 of 1www.anaf.ro

Nr. 1090602/ Data: 22.05.2013

COMUNICAT DE PRESĂ

ANAF implementează un nou serviciu pentru contribuabili – “Poşta electronică securizată”

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) demarează în data de 1 iunie a.c. testarea unui nou serviciu oferit contribuabililor prin care aceştia vor primi “Înştiinţarea privind stingerea creanţelor fiscale” prin intermediul "Postei electronice securizate". Perioada de testare este de patru luni, urmand ca ulterior, folosind experienţa acumulată, ANAF să armonizeze cadrul legislativ în vederea transmiterii şi a altor documente prin intermediul acestui serviciu. Până la armonizarea cadrului legislativ, se va menţine şi actuala emitere a documentelor, în format tipărit.

Serviciul “Poşta electronică securizată” are drept scop îmbunătăţirea comunicării cu contribuabilii. Se facilitează, pe de-o parte, accesul contribuabililor la informaţiile autentice deţinute de ANAF, printr-un canal electronic standardizat şi securizat şi se elimină, pe de altă parte, costurile şi timpul consumate cu imprimarea şi transmiterea informaţiei pe suport hârtie.

Prin utilizarea “Poştei electronice securizate a MFP”, beneficiarii primesc documente structurate şi informaţii protejate de prevederile Codului Fiscal sau de prevederi specifice ariei de competenţă a emitentului, în format electronic, semnate digital de către emitent. Astfel, contribuabilii au siguranţa că documentul primit este autentic şi provine de la ANAF. De asemenea, formatul electronic şi standardele utilizate fac posibilă utilizarea informaţiilor emise de ANAF, direct de către aplicaţiile informatice ale contribuabililor, fără intervenţie umană, cu grad de securitate şi protecţie a datelor maxim. Accesul este asigurat tuturor contribuabililor care dispun de certificat digital calificat, înrolat la ANAF.

Direcţia de Comunicare, Relaţii Publice şi Mass-Media

Ministerul Finanţelor PubliceAGENTIA NATIONALA DE ADMINISTRARE FISCALADirecţia de Comunicare, Relaţii Publice şi Mass-Media Nr. inreg. ANSPDCP : 759/ 2009

Str.Apolodor nr.17, sector 5,Bucureşti, CP 050741Tel : +021 319 98 57Fax: +021 319 98 57Presa.anaf@mfinante.roRelatiipublice.anaf@mfinante.ro

Pentru orice reclamaţie sau neregulă referitoarela administraţia fiscală, apelaţi gratuit ANAF, la nr. de .

REGHIN 10

Sfârşitul a de săptămână a fost unul festiv pentru reghineni. Sub egida ,,Nunta Reghineană”, municipalitatea a organizat o serie de manifestări pentru a marca ani-versarea celor 150 de ani de când Reghinul a devenit oraş prin ordin regesc.

SPECTACOL ÎN CENTRU

Sâmbătă de la ora 12, la Primărie s-a dezvelit o placă comemorativă, apoi cei prezenţi au putut admira parada portului popular şi au asistat la deschiderea oficială a festivităţilor. Între orele 13 şi 16 la Primărie a fost Ziua Porţilor deschise, iar în paralel pe scena special-amenajată în centrul oraşului s-a desfășurat un festival al etniilor (spectacol al grupurilor de rapsozi de la sate).

Spectacolul de pe scenă a continuat cu un recital de fanfare şi cu un program folcloric oferit de interpreţi locali. De la ora 16 a urcat pe scenă Sava Negreanu Brudaşcu, iar de la ora 19:00 cei prezenți au asistat la concertele Compact şi 112. Seara de sâmbătă s-a înche-iat cu torţe şi joc de lasere.

De asemenea, pe parcursul întregii zile, în Parcul Central a putut fi vizitat Târgul meşterilor populari.

DUMINICĂ LA MUZEU

Manifestările au continuat duminică, 26 mai, cu un recital de orgă la Biseri-

ca Evanghelică. La Muzeul Etnografic reghinenii au fost invitaţi, de la ora 16, să vadă secţia în aer liber, în aceeaşi după-amiază fiind organizată şi o expoziţie omagială. Aceeaşi instituţie a găzduit duminică de la ora 17 spectacolul folcloric ,,Festivalul etniilor”.

Seara s-a încheiat la Casa de Cultură ,,Eugen Nicoară" cu un concert de muzică clasică susţinut de orchestra Liceului de Artă din Tîrgu-Mureş, dirijată de Sebas-tian Cazan.

ISTORIE

În data de 10 martie 2013 s-au împ-linit 150 de ani de la ridicarea Reghinu-lui Săsesc la rangul de oraş liber regesc, ceea ce a dus la acordarea unor privilegii pentru oraş. Cel mai important privilegiu a fost reprezentarea orașului de către doi deputaţi în Dietă. Eforturile făcute pen-tru a se ajunge la acest rang s-au derulat pe parcursul a 100 de ani.

Astfel, în perioada 10 martie - 26 mai 2013, în toate instituţiile de cultură, dar şi în cele de învăţământ s-au organizat difer-ite activităţi dedicate acestui eveniment. Punctul culminant a fost însă ,,Nunta de Aur a Reghinului” - manifestare cultural - artistică şi de divertisment derulată în perioada 25-26 mai 2013.

Emeşe ARDELEAN

150 de ani de oraș, serbați cum se cuvine

La dezvelirea plăcii comemorative au fost prezenţi şi Victor Ponta şi Crin Antonescu. Venirea lor la Reghin nu a fost anunţată decat sâmbătă dimineaţa.

Maria Precup a spus prezent la ,,Nunta reghineană”

Compact a încins spiritele

Tradiţii

Fotbal la InfinitPrimăria municipiului Tîrnă-

veni, în colaborare cu Asociaţia sportivă ,,Infinity” au organizat sâmbătă 18 mai, Trofeul ,,Fotbal la Infinit”, un turneu de minifot-bal rezervat copiilor născuţi în anul 2004 și mai tineri. Cluburile sportive care au participat la acest eveniment au fost în GRUPA A – ACS Infinity, Viitorul Tîrgu-Mureș, Elita Nazna,Viitorul Un-gheni, Inter Sibiu, iar în GRU-PA B – Sebastiano Reghin, A.S. Copșa Mică, Viitorul Luduș, Junior Tîrgu-Mureș și Star Sibiu.

Evenimentul a cuprins 10 eta-pe în care s-au desfășurat 27 de partide de joc. Cei 150 de jucă-tori, de la cele 10 cluburi sportive, au jucat timp de 810 minute pen-tru câștigarea marelui premiu. În finala mică, pentru locurile III și IV au jucat cei de la Infinity Tîr-năveni cu cei de la Viitorul Tîr-gu-Mureș, meciul terminându-se cu scorul de 5 la 1. Bătălia pentru finala mare s-a dat între Interstar Sibiu și Sebastiano Reghin, jocul finalizându-se cu un scor de 6 la 5, campioană fiind desemnată In-

terstar Sibiu.

CLASAMENT

Locul 1 – Interstar Sibiu Locul 2 – Sebastiano Reghin Locul 3 – Infinity Tîrnăveni Locul 4 – Viitorul Tîrgu-Mureș

În cadrul evenimentului au fost acordate premii pentru:

-cel mai bun jucător: Marius Rotar de la Sebastiano Reghin, -cel mai bun golgeter: Bog-dan Isăilă de la Interstar Sibiu, -cel mai bun portar: Mark Lupu de la Infinity Tîrnăveni, -cel mai bun jucător: Palko

Viktor de la Viitorul Tîrgu-Mureș -cel mai bun mijlocaș: Moga Ser-giu de la Infinity Tîrnăveni.

MULŢUMIRI LUI TEODOR MESAROŞ

Petru Mesaroș, fiul regretatu-lui om de fotbal Teodor Mesaroș, a primit o plachetă pentru tată său TEODOR MESAROȘ în care iubitorii fotbalului din mu-nicipiul Târnăveni îi mulţumesc marelui om de fotbal, profesoru-lui Teodor Mesaroș, pentru deo-sebita contribuţie adusă sportului târnăvenean. Atât placheta, cât și premiile au fost acordate de vice-primarul municipiului Tîrnăveni, Mohamed Barmou. Scopul aces-tui turneu a fost popularizarea fe-nomenului –FOTBAL- în rândul tinerilor, formarea și menţinerea de legături de prietenie între co-piii din localităţi diferite, precum și descoperirea sau promovarea de noi talente.

Mircea BARBU

TÂRNĂVENI11

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Micii fotbalişti au dat tot ce au avut mai bun

Felicitări

Zilele municipiului, în augustPrimăria municipiului Tîr-

năveni a stabilit perioada de or-ganizare a Zilelor Târnăveniului. Festivalul se va desfășura în peri-oada 23, 24 și 25 august.

În acest moment se lucrează la planul și programul de desfă-

șurare a manifestării. Motivul organizării Zilelor

municipiului la sfârșitul lunii august este faptul că mulți dintre cei plecați în străinătate la muncă își aleg această perioadă pentru concediu. Astfel, Primăria le mai

dă un bun motiv pentru a se în-toarce acasă. Zilele Tîrnăveniului se vor desfășura în același ampla-sament ca și în anii anteriori, și anume centrul municipiului.

Mircea BARBU

Drumeţie cu bicicleteleO sală de fitness din

Tîrnăveni a organizat duminică, 19 mai, o drumeţie cu bicicletele.

Bicicliştii au parcurs tra-seul Tîrnăveni – Mediaş – Dumbrăveni – Zagăr – Coroisânmărtin – Tîrnăveni, totalizând aproape 100 de kilo-metri străbătuţi în aproximativ 6 ore. Traseul a fost parcurs în condiţii bune, iar drumeţia s-a dovedit a fi un real succes prin numărul mare de participanţi. Cel mai în vârstă participant a avut 64 de ani, iar cel mai tânăr doar 13 ani. Organizatorii promit că vor mai avea loc ast-fel de drumeţii cu bicicletele şi îi felicită pe toţi cei care au luat parte la eveniment.

PARTICIPANŢII…

…la drumeţie au fost următorii, lista putând fi completată cu prilejul altor oca-zii: Valentina Oprișor, Daniela Mihaly, Andrei Nicolae Banyai, Alin Moldovan, Ioan Tinca, Pe-tru Rotar, Valentin Boar, Ionuț Moldovan, Sergiu Vescan, Rob-ert Denes, Szasz Alex, Cătălin Găinar, Petru Barabaș, Mi-hai Rînceanu, Tinu Rad, Raul Cătălin Dălălau, Crinel Flo-rea, Horațiu Honciuc, Tiberiu Oprișan, Ștefan Imre, Ovidiu Onose, Daniel Nan, Claudiu Chețan.

Mircea BARBU

PUBLICITATE 12

Noul CLA: dinamic, rebel, inteligent Odată cu lansarea noii Clase

CLA, Mercedes-Benz stabilește un nou segment. Noul coupé cu pa-tru uși are cel mai bun coeficient aerodinamic din lume (Cd=0,22), un design avangardist și sistemul de tracţiune integrală 4MATIC (opţional). Noul CLA urmărește fi-lozofia de design a modelului CLS, model care a creat un trend, odată cu lansarea sa, în 2003. Portierele cu geamuri fără ramă reprezintă un indiciu că CLA își trage rădăcinile din Concept Style Coupé, pe care îl aduce în producţia de serie. Noul CLA se poate comanda deja, iar livrările vor începe în luna aprilie. Preţurile încep de la 24.200 euro (fără TVA) pentru CLA 180.

TURBO

Pentru a fi la nivelul clasei spor-tive în care a fost poziţionat, CLA este disponibil cu motoare turbo performante, cu puteri de până la 155 kW (211 CP), suspensie sport și sistem de tracţiune integrală 4MATIC. Specificaţiile tehnice ale noului model includ cel mai bun coeficient aerodinamic pentru un automobil de serie (Cd=0,22) și nu-meroase sisteme de asistenţă, inclu-siv COLLISION PREVENTION

ASSIST. Acest sistem bazat pe radar

atenţionează șoferul cu semnale acustice și luminoase după ce a fost identificat un obstacol și pregăteș-te Brake Assist pentru o frânare cât mai puternică. Frânarea începe imediat ce șoferul apasă pedala de frână. După ce obstacolul a fost identificat, COLLISION PRE-VENTION ASSIST calculează forţa de frânare necesară evitării unui accident și reușește să frâneze pe cât posibil în distanţa rămasă. COLLISION PREVENTION ASSIST oferă protecţie începând de la viteza de 7 km/h (anterior, peste 30 km/h).

Cinci pachete sunt oferite, in-dividualizând caracterul noului CLA (lungime/lăţime/înălţime: 4630/1777/1437 mm). Pentru a ţine

pasul cu publicul ţintă, noul coupé cu patru uși poate integra diverse gadget-uri, permiţând inclusiv ru-larea aplicaţiilor de smartphone pe display-ul sistemului multimedia.

STILUL REBEL: DESIGN EXTERIOR

Proporţiile incredibil de sporti-ve și silueta impresionantă sunt re-zultatul unui mix de forme concave și convexe și îi conferă coupé-ului cu patru uși un look de neuitat. CLA este o transpunere aproape de 1:1 a conceptului Concept Style Coupé.

CLA uimește prin capota mo-torului ce emană putere și grila cu finisaj diamond a radiatorului. Fa-rurile și luminile LED au fost aran-jate astfel încât să creeze efectul de

flacără caracteristic luminilor de zi și indicatoarelor de direcţie. Acestea definesc apariţia mereu energică a CLA-ului.

Trei linii proeminente definesc silueta mașinii. Prima pornește de deasupra aripilor și continuă des-cendent către spate, următoarea formează un umăr deasupra pun-ţii spate, iar a treia se extinde de la roţile faţă până în spate. Împreună, aceste trei linii dau adâncimea și definesc dinamismul părţii laterale.

Partea din spate transmite pu-tere și spirit atletic cu ajutorul in-terpunerii suprafeţelor concave și convexe. Plafonul plonjat îi conferă un aer de coupé. Impresia atletică a spatelui este datorată montanţilor C, care, împreună cu umărul de deasupra punţii spate, formează o siluetă elegantă și sportivă. Când

sunt aprinse, luminile spate creează efectul unei săgeţi.

Este disponibil și un plafon pa-noramic de dimensiuni generoase. Acesta este fabricat dintr-un ele-ment fix din policarbonat spre faţă, un element mobil din cristal mine-ral și ornamente laterale care imită efectul sticlei.

EFECTUL „COOL TOUCH”: INTERIORUL

Tema sportivă a exteriorului noului CLA este continuată și la interior. Acesta transmite o senzaţie puternică de calitate. Toate suprafe-ţele ornamentelor sunt galvanizate, rezultând un efect metalic.

Planșa de bord încorporează cinci guri de ventilaţie rotunde. Direcţia si debitul de aer pot fi controlate cu ajutorul unui element central, care demonstrează atenţia meticuloasă la detalii. Display-ul sistemului multimedia se remarcă prin panoul frontal finisat în negru-piano și rama subţire argintie.

Scaunele și bancheta din spate ale noului model reflectă sportivita-tea pe care o întâlnim și la exterior. Bancheta spate are un layout 2+1. Sunt disponibile cusături ce con-trastează în culoare cu tapiţeria. P