425

12
Anul VII, Nr. 425, 13 - 19 mai 2013, Preţ: 0,99 RON Punctul www.punctul.ro www.punctul.ro www.punctul.ro www.punctul.ro www.punctul.ro www.punctul.ro 08 09 10 05 03 DELEGAŢIE LA STRASBOURG DE PATRU ORI SĂRBĂTOARE SCANDALURILE ÎM- PÂNZESC REGHINUL CUM SE VEDE AEROPORTUL EDITORIAL CARIT-SAN FALIMENTEAZĂ PROTOPOPIATUL REFORMAT Deşi pare o poveste ruptă de realitate, s-a întâmplat la Tîrgu-Mureş, iar finalul este departe de a fi rezolvat… unii au ieşit din labirintul încâlcit al coşmarului, alţii încă îşi aşteaptă sentinţa… Protagoniştii: Cooperativa Igiena, Protopopiatul Refor- mat şi Policlinica Carit-san Pe scurt: După aproximativ 10 ani de funcţionare în imo- bilul de la intersecţia străzi- lor Filimon cu Bartók Béla, Policlinica Carit-san a trebuit să-şi relocheze activitatea. O mutare minoră, ascunde în spate ani de procese, mii de lei despăgubiri şi proba- bilitatea desfiinţării Parohiei Reformate din Tîrgu-Mureş. După ce în cele din urmă au plecat, cei de la Ca- rit-san au lăsat în urmă un imobil devastat Cel arătat cu degetul a fi vinovat, a adus un argu- ment cel puţin pueril… SOARTA NOASTRĂ, VOINŢA LOR… Zilele de 9 și 10 mai, zile cu o încărcătură istorică și simbolică deosebită pentru români, sunt din ce în ce mai mult date uitării, mai ales de către generația tânără. Am observat că adeseori tinerii corelează ziua de 9 Mai doar cu Ziua Europei, uitând total de Ziua Independenței românilor. Probabil acest lucru se explică prin faptul că în mass-media Ziua Europei ar putea fi mai mediatizată decât Ziua independenței… Acest lucru este îngrijorător și în același timp relevant pentru starea națiunii române de astăzi, o națiune aflată în derivă, fără repere clare și fără lideri adevărați. Să nu uităm că alte națiuni își cinstesc cu mare fast Ziua independenței, numeroase dintre acestea comemorând ziua independenței lor drept sărbătoare națională (amintesc aici doar celebrul caz SUA). Im- portant este de realizat că o națiune fără o istorie bine conștientizată și asumată la nivelul maselor riscă să fie luată prea ușor de valurile istoriei contemporane, ca o plantă dezrădăcinată. Astfel mi se pare că se întâmplă astăzi cu România, țară în care se importă prea ușor orice aspect cultural, material sau chiar social care poartă ștampila UE sau SUA. Totul e bine dacă vine de la ei… De parcă am fi o națiune fără conștiință, voință sau tradiții. De aceea, zilele de 9 și 10 mai, precum și alte date cu încărcătură istorică mi se par important a fi cunos- cute: acestea dovedesc că au fost și momente în care românii au știut să ia frâiele în propria mână și să-și decidă singuri soarta. Românii și-au proclamat singuri independența, în ciuda opoziției majorității marilor puteri europene. Amintesc, totodată, despre actul unirii din 1859, când românii au reușit să-și impună și atunci voința proprie și au avut curajul să meargă împotriva curentului european, adică împotriva voinței marilor puteri europene, care nu permiteau unirea românilor, mai ales sub un singur domnitor. Toate aceste date, precum și multe altele demonstrează că românii au creier să gândească și să-și decidă și singuri soarta… E drept, astăzi e criză mare și de lideri politici adevărați și mai ales patrioți… Deocamdată suntem dezrădăcinați și suntem purtați pe valurile europene și se vede clar că ne merge tuturor foooarte… bine! PS: Spunea cineva, referindu-se la Ziua independenței României și la subjugarea intereselor țării față de UE și față de marile puteri europene de astăzi: „De ce să sărbătorim ceva ce nu mai există de facto?” Titi DÃLÃLÃU

description

Punctul nr. 425

Transcript of 425

Page 1: 425

Anul VII, Nr. 425, 13 - 19 mai 2013, Preţ: 0,99 RON

Punctulwww.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

08 09 10

05

03

DELEGAŢIE LA STRASBOURG

DE PATRU ORI SĂRBĂTOARE

SCANDALURILE ÎM-PÂNZESC REGHINUL

CUM SE VEDE AEROPORTUL

EDITORIAL

CARIT-SAN FALIMENTEAZĂ

PROTOPOPIATUL REFORMAT

Deşi pare o poveste ruptă de realitate, s-a întâmplat la Tîrgu-Mureş, iar finalul este departe de a fi rezolvat… unii au ieşit din labirintul încâlcit al coşmarului, alţii încă îşi aşteaptă sentinţa…

Protagoniştii: Cooperativa Igiena, Protopopiatul Refor-mat şi Policlinica Carit-san

Pe scurt: După aproximativ 10 ani de funcţionare în imo-bilul de la intersecţia străzi-lor Filimon cu Bartók Béla, Policlinica Carit-san a trebuit să-şi relocheze activitatea. O mutare minoră, ascunde în spate ani de procese, mii de lei despăgubiri şi proba-bilitatea desfiinţării Parohiei Reformate din Tîrgu-Mureş.

După ce în cele din urmă au plecat, cei de la Ca-rit-san au lăsat în urmă un imobil devastat

Cel arătat cu degetul a fi vinovat, a adus un argu-ment cel puţin pueril…

SOARTA NOASTRĂ, VOINŢA LOR…

Zilele de 9 și 10 mai, zile cu o încărcătură istorică și simbolică deosebită pentru români, sunt din ce în ce mai mult date uitării, mai ales de către generația tânără. Am observat că adeseori tinerii corelează ziua de 9 Mai doar cu Ziua Europei, uitând total de Ziua Independenței românilor. Probabil acest lucru se explică prin faptul că în mass-media Ziua Europei ar putea fi mai mediatizată decât Ziua independenței…

Acest lucru este îngrijorător și în același timp relevant pentru starea națiunii române de astăzi, o națiune aflată în derivă, fără repere clare și fără lideri adevărați. Să nu uităm că alte națiuni își cinstesc cu mare fast Ziua independenței, numeroase dintre acestea comemorând ziua independenței lor drept sărbătoare națională (amintesc aici doar celebrul caz SUA). Im-

portant este de realizat că o națiune fără o istorie bine conștientizată și asumată la nivelul maselor riscă să fie luată prea ușor de valurile istoriei contemporane, ca o plantă dezrădăcinată. Astfel mi se pare că se întâmplă astăzi cu România, țară în care se importă prea ușor orice aspect cultural, material sau chiar social care poartă ștampila UE sau SUA. Totul e bine dacă vine de la ei… De parcă am fi o națiune fără conștiință, voință sau tradiții.

De aceea, zilele de 9 și 10 mai, precum și alte date cu încărcătură istorică mi se par important a fi cunos-cute: acestea dovedesc că au fost și momente în care românii au știut să ia frâiele în propria mână și să-și decidă singuri soarta. Românii și-au proclamat singuri independența, în ciuda opoziției majorității marilor puteri europene. Amintesc, totodată, despre actul unirii din 1859, când românii au reușit să-și impună și atunci

voința proprie și au avut curajul să meargă împotriva curentului european, adică împotriva voinței marilor puteri europene, care nu permiteau unirea românilor, mai ales sub un singur domnitor.

Toate aceste date, precum și multe altele demonstrează că românii au creier să gândească și să-și decidă și singuri soarta… E drept, astăzi e criză mare și de lideri politici adevărați și mai ales patrioți… Deocamdată suntem dezrădăcinați și suntem purtați pe valurile europene și se vede clar că ne merge tuturor foooarte… bine!

PS: Spunea cineva, referindu-se la Ziua independenței României și la subjugarea intereselor țării față de UE și față de marile puteri europene de astăzi: „De ce să sărbătorim ceva ce nu mai există de facto?”

Titi DÃLÃLÃU

Page 2: 425

ACTUALITATE

Trei elevi din Tîrgu-Mureș au obținut rezultate foarte bune la prima ediție a concursului Național de geografie pentru clasele V-VII „TERRA”, intitulat „Mica Olimpia-dă de Geografie”. Este vorba despre elevii Călugăr Șerban, elev în clasa a V-a la Gimnaziul ,,Europa” Tîrgu-Mureș, care s-a clasat pe locul I obținând 100 de puncte din 100, Șimon Raul de la Gimnaziul Serafim Duicu Tîrgu-Mureș, care a obținut 93 de puncte și Cătălin Feșteu de la Școala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza care a obținut 92 de puncte.

Concursul a fost organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale, în parteneriat cu Societatea de Geografie din România și Editura CD PRESS, prin revista educaţiona-lă Terra Magazin. Regulamentul concursului a respectat metodologia olimpiadelor școlare. Noutatea absolută a constat în modalitatea de desfășurare a etapei naţionale. Aceasta a îmbinat cunoștinţele de geografie cu cele de TIC și cu o componentă on-line. Concursul s-a bucurat de o mare participare: peste 8.000 de participanţi la faza locală, aprox. 4.700 de elevi la faza judeţeană și 445 de elevi la faza naţională. Rezultatele obţinute au fost deo-sebit de bune, 177 de elevi primind premii și menţiuni. Dintre aceștia, 43 de elevi au obţinut punctajul maxim (100 puncte). Este de remarcat participarea în număr mare a elevilor din mediul rural, chiar din localităţi izolate. Pentru această primă ediţie, datorită numărului mare de participanţi și rezultatelor deosebite, organizatorii au decis

suplimentarea fondului de premii de la un singur premiu în bani pentru fiecare secţiune, conform regulamentului, la câte un premiu constând într-un pachet educaţional ofe-rit de Editura CD PRESS prin revista Terra Magazin și o diplomă acordată de MEN pentru fiecare elev câștigător.

Cristina VANCEA

02

MERIT VANDALISM

Se acordă elevilor care au obținut rezultate bune la Concursul Național de Geografie.

Se acordă celor care devastează containerele

special-amenajate pentru colectarea de îmbrăcămin-

te, încălțăminte și jucării pentru nevoiași.

Punc

tul p

e i Parc. La începutul acestei săptămâni, Pri-măria Tîrgu-Mureș demarează lucrările de reamenajare a parcului din cartierul Cornișa, situat în spatele Centrului Cultural „Mihai Eminescu”. Locul de relaxare este destinat atât copiilor, cât și persoanelor vârstnice, fiind îm-părţit în două secţiuni. Astfel, vor fi amenajate locuri de joacă pentru copii, dotate cu suprafaţă cauciucată, vor fi montate tobogane, leagăne și alte module de joacă pentru cei mici, în timp ce cealaltă jumătate va fi destinată relaxării. Aici vor fi amplasate bănci, jardiniere cu flori, arbori și arbuști. Căsuţa roșie montată, odată cu ame-najarea patinoarului va fi deschisă pe tot parcur-sul anului, fiind deservită de restaurantul Cen-trului Cultural „Mihai Eminescu”. Parcul va fi în așa fel amenajat încât iarna, spaţiul să poată fi folosit pentru amplasarea patinoarului. Lucră-rile vor fi finalizate până la mijlocul lunii iunie.

Justiție. Tribunalul Mureș a decis la sfârșitul săptămânii trecute arestarea preventivă a unui fost angajat al Primăriei Târgu-Mureș în cadrul Serviciului Public de Utilităţi Municipa-le, cercetat sub aspectul săvârșirii infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată Ioviţoniu Florin, fost inspector în cadrul SPUM (Serviciul Public de Utilităţi Municipale) a intrat în atenţia procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș după ce acesta ar fi promis mai multor persoane că îi va ajuta să obţină un loc de mun-că în Primăria Târgu-Mureș contra cost. Potrivit anchetatorilor, alte persoane au fost înșelate de Ioviţoiu pe vremea când acesta era inspector în cadrul serviciului de Taxe și Impozite. Atunci, inculpatul le promitea păgubiţilor taxe și impo-zite mai mici în schimbul unui comision.

Reabilitare blocuri. S-au depus la Agen-ţia de Dezvoltare Centru – Alba Iulia cererile de finanţare privind „Îmbunătăţirea eficienţei ener-getice a blocurilor de locuinţe” Axa prioritară 1, Domeniul de intervenţie 1.2 „Sprijinirea investi-ţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locu-inţe” aferente celor 48 de blocuri din municipiul Tîrgu-Mureș. Valoarea totală a investiţiei este de 9 milioane de euro, din care 5 milioane de euro fonduri europene nerambursabile, iar 4 milioa-ne de Euro fiind contribuţia proprie a orașului, din care Primăria Tîrgu-Mureș va contribui cu două milioane de euro, iar contribuţia asociaţi-ilor de proprietari va fi tot de două milioane de euro.

Călugăr Șerban, locul I la Concursul Național de Geografie

Page 3: 425

ANALIZĂ

ww

w.p

un

ctu

l.ro

03

După aproximativ 10 ani de funcționare în imobilul de la intersecția străzilor Filimon cu Bartók Béla, Poli-clinica Carit-san a trebuit să-și relo-cheze activitatea. La prima vedere o mutare minoră, ascunde în spate ani de procese, mii de lei despăgubiri și proba-bilitatea desființării Protopopiatului Reformat din Tîrgu-Mureș.

CA SĂ FACEM LUMINĂ…

… în acest caz, trebuie să începem povestea de la începutul anilor ’90, când proprietarul de drept al spațiului, Cooperativa Igiena, a decis să finalizeze lucrările la acel spațiu, care până la acea dată era ridicat în roșu, însă nu era fin-isat. Așadar, a dat spațiul în folosință către Protopopiatul Reformat pentru 10 ani, fără să-i perceapă o chirie, însă cu condiția terminării lucrărilor la clădire. Președintele cooperativei, Dezső An-drás explică: „După terminarea celor 10 ani, respectiv 12 ani de zile, ei trebuiau să restituie locația respectivă. Deci în 2006. Putem să spunem că era în roșu, iar ei trebuiau să termine lucrările. Lucrările s-au făcut, bineînțeles, pen-tru că ei au folosit clădirea. Ei au sub-închiriat acest spațiu la Carit-san, dar și subchiriașul în mod normal trebuie să iasă la data terminării contractului”.

DUPĂ CE S-A SCURS PERIOADA…

…în care Protopopiatul Reformat teoretic s-a putut folosi gratuit de imo-bil, cu singura condiție să îl termine de finisat, surpriza a fost că nu chiriașul n-a ieșit din imobil, ci subchiriașul, adică cei de la Carit-san.

Cum contractul era încheiat între Igiena și Protopopiat, cei de la Igiena s-au văzut nevoiți să cheme Protopopia-tul Reformat în instanță pentru a-i ob-liga pe subchiriași, de fapt, să iasă din imobil.

Dezső András spune încă că proce-sele au durat foarte mult, cu atât mai mult cu cât s-a contestat pe orice cale posibilă, inclusiv după obținerea unei sentințe definitive, la executarea ei: „Ce s-a întâmplat? Proces peste proces. Am mers la Judecătorie, Tribunal, Curte de apel, înapoi și așa mai departe. Cinci ani de zile a durat, până în 2011. La fi-nal au făcut contestație și la executare și s-a terminat în decembrie anul trecut, când am obținut sentința definitivă”.

Așadar, abia la final de 2012 s-a în-cheiat bătălia din justiție, deși practic ea încă mai durează. Mai exact, propri-

etarii au redobândit în sfârșit dreptul de administrare asupra clădirii, însă nimeni nu i-a despăgubit pentru perioada lungă din 2006 până azi, în care Carit-san a stat practic în continuare în imobil, iar Parohia nu mai avea teoretic contract cu Igiena.

LABIRINTUL

Problema e cu atât mai alambicată, cu cât între Carit-san și Protopopiat nu a fost semnat un contract. Cel puțin asta spune Benedek István, administratorul afacerii Carit-san, care ne-a declarat săptămâna trecută că policlinica pe care o conduce nu avea semnat un contract cu Protopopiatul, ci doar de curând a sem-nat un contract cu farmacia B&B (tot proprietatea familiei Benedek), după ce și-a mutat sediul: „Noi avem un contract cu Farmacia B&B, unde în continuare își desfășoară activitatea sediul central și punctul de laborator. Eu n-am avut con-tract cu nici un Protopopiat. Am avut o înțelegere acum 20 de ani, pe care alții au făcut-o, nu eu. Era filantropie, deci consultam bolnavi în mod gratuit și în rest ei asigurau spațiul”.

CINE E BUN DE PLATĂ?

Între Igiena și Protopopiat există deci un contract, însă nu și între Biserică și Carit-san. Prin urmare, a fost nevoie din nou de procese pentru recuperarea unor despăgubiri pentru perioada scursă din 2006 până acum, în care proprietarul, Cooperativa Igiena, nici n-a beneficiat de administrarea spațiului și nici de vreo chirie. Dezső András explică: „Din cauza faptului că nu a fost prevăzută o chirie, noi am cerut despăgubiri pentru care am deschis un proces și am câștigat. Biserica Reformată a fost obligată să plătească pen-tru perioada respectivă o sumă. Pentru fiecare lună trebuie să plătească 55.000 de lei. Nu am făcut cererea pentru întreaga perioadă, pentru că pur și simplu nu am avut atâția bani pentru timbru. Acum am înaintat și pentru restul de perioadă, dar nici acum n-am avut toți banii de timbru și cerem pentru încă un an de zile, vreo 650.000 de lei”.

Așadar, Protopopiatul a fost pus la plată, până acum vărsând în conturile Igiena doar 87.000 de lei pentru chel-tuieli de judecată și o parte neînsemnată

din despăgubirile pentru chirie. Singura „gură de aer” e faptul că cei de la Igiena nu au bani să se judece pentru suma totală pe care ar avea-o de recuperat pentru că este vorba despre peste 3,3 milioane de lei.

,,ÎNTRERUPĂTOARE ŞI CONDUCTE SPARTE, CALORIFERELE LUATE…”

Și asta nu e tot! Acum aproximativ două săptămâni, când au recuperat efec-tiv spațiul, cei de la Igiena s-au văzut puși în situația de a primi imobilul devalizat. Dezső András spune că stricăciunile sunt mari și va deschide procese și pen-tru despăgubirile aferente stricăciunilor: „Acum vreo două săptămâni, Carit-san a plecat și a lăsat cheia. Acum e în gestiunea noastră, dar a lăsat spațiul cum ultima frizerie a noastră este mai curată decât asta. Nu știm ce vom face cu spațiul în con-tinuare, deocamdată, recunosc, nu este prea căutat. Sunt 529 mp, dar prima dată trebuie să facem reparații. Asemenea lu-cruri nici nu mi-am închipuit, ca oameni inteligenți să distrugă ceva. Întrerupătoare sparte, conducte sparte, încălzirea com-plet luată, caloriferele luate”.

PROTOPOPIATUL REFORMAT, ÎN PERICOL

Cum situația juridică este aceeași, procesul va fi intentat tot Protopopiatu-lui, numai că la un moment dat s-ar putea ajunge într-o situație tragi-comică: Proto-popiatul Reformat Tîrgu-Mureș ar putea fi desființat. Asta, la decizia Episcopiei Reformate, la urechile căreia a ajuns în sfârșit această problemă la modul foarte serios. Rămâne de văzut care va fi decizia celor de la protopopiat sau, mai sus ier-arhic, la episcopie.

Cert este că n-am reușit să dăm de preotul paroh pentru a obține o declarație pe această temă, iar la solicitarea de informații pe care am făcut-o la Episcopia Reformată n-am primit niciun răspuns.

ARGUMENTUL PUERIL

Pe de altă parte, potrivit surselor no-astre episcopul Kato Bela, într-o ședință ținută la Tîrgu-Mureș, a spus că există un singur vinovat, și anume cel care a fost responsabil de contract, fostul preot paroh Ötvös József, acum preot la Biseri-ca Reformată de la Cetate. El și-a susținut nevinovăția cu un argument șubred, spunând că nu și-a permis să dea afară niște doctori maghiari.

Cãtãlin HEGHEŞ

Un ar

gume

nt pu

eril ș

i un

imob

ilfalimentează Protopopiatul Reformat

Episcopul Kato Bela a spus că există un singur vinovat, şi anume cel care a fost responsabil de contract, Ötvös József, preot la Biserica Reformată de la Cetate

Benedek Istvan: "Eu n-am avut contract cu nici o parohie. Am avut o înţelegere acum 20 de ani, pe care alţii au făcut-o, nu eu."

Fostul preot paroh Ötvös József, acum preot la Biserica Reformată de la Cetate şi-a susţinut ne-vinovăţia spunând că nu şi-a permis să dea afară nişte doctori maghiari.

Page 4: 425

Minivacanţa de tot felul de sărbători a făcut ca proiectele legate de Oraşul Ştiinţific şi Informatică Medicală să treacă relativ neob-servate, în afara câtorva zvâcniri edilitare şi a unor comentarii pe reţeaua de socializare Facebook. Totuşi, pentru că e un proiect ce presupune fonduri importante, inclusiv din bugetul local, să ve-dem ce s-a mai întâmplat în ul-timele două săptămâni de la ultima noastră întâlnire cu reprezentanţii municipalităţii şi consilierii locali.

ÎN MAPE

Tocmai înainte de minivacanţa de 1 Mai – Sărbători Pascala s-a nimerit să ajungă pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Local un proiect de hotărâre priv-ind majorarea capitalului social al SC THE SCIENCE CITY FOR RESEARCH AND MEDICAL INFORMATICS SA, varianta în engleză a oraşului ştiinţific.

Inclus pe ordinea de zi la punctul 33, proiectul a fost amânat în şedinţa din 25 aprilie şi rein-clus pe ordinea de zi în şedinţa extraordinară din 29 aprilie pentru ca aleşii să mai aibă timp pentru a studia proiectul.

În stilul obişnuit al reprezentanţilor Primăriei, proi-ectul a plecat de la Administraţia Domeniului Public în 15 aprilie, avizat favorabil, ca apoi să parcurgă şi restul etapelor – viza secretarului municipiului, semnătura prima-rului Dorin Florea şi abia apoi să

intre în comisiile de specialitate ale Consiliului Local. Spunem, cu op-timism, că înainte cu o săptămână de şedinţă, aleşii au putut lectura proiectul de hotărâre care nu ar fi fost prea complicat dacă nu ar fi pre-supus o vastă documentare ţinând cont că Polul de Competitivitate, despre care vom vorbi mai jos, nu este un dosar cu o singură filă.

CONCRET…

În proiectul de hotărâre se pro-punea ca 8.000 de metri pătraţi de la Cazarma de la Podul Mureş – afectaţi construirii de locuinţe ANL pentru militari, dar şi altor destinaţii, contrar a ceea ce am mai auzit ici-colea din partea consilierilor locali – să reprezinte aport în natură la majorarea capitalului social al companiei mai sus-menţionate. Desprinderea a 8.000 de mp dintr-un total de aproape 65.000 de mp şi alocării acestui spaţiu pentru un centru de afaceri, respectiv pentru un imobil care să găzduiască un su-percomputer nici nu s-ar fi observat probabil dacă nu eram la Tîrgu-Mureş …Unde detaliile legale sunt studiate cu lupa. Astfel, majoritatea consilierilor locali ai USL au susţinut că proiectul oraşului ştiinţific ar avea nevoie măcar de un studiu de prefezabilitate înainte ca aleşii să îşi dea OK-ul, că nu există specialişti care să utilizeze supercomputerul – reprezentanţii universităţilor angre-nate în proiect au susţinut că sunt specialişti care se pot perfecţiona în mai puţin de un an – sau că sumele

cu titlu de cofinanţare sunt foarte mari, şi anume peste 10 milioane de euro.

Până la urmă, proiectul a tre-cut şi oraşul ştiinţific are un capital majorat cu suma de 4.516.000 de lei. Dacă vă întrebaţi de ce a fost necesară majorarea capitalului social, explicaţia ar fi, conform expunerii de motive a proiectului de hotărâre, că pentru implementarea de către S.C. THE SCIENCE CITY FOR RESEARCH AND MEDICAL INFORMATICS S.A. a proiectu-lui ,,Polul de Competitivitate pentru cercetare-dezvoltare în domeniul medical şi informatică medicală” şi pentru asigurarea cofinanţării în natură, solicitată şi permisă conform ghidului solicitantului.

CE E CU POLUL?

Polul de Competitivitate pentru Cercetare-Dezvoltare în domeniul Medical şi Informatică Tîrgu-Mureş este constituit ca şi asociere fără per-sonalitate juridică care funcţionează pe baza unui acord de parteneriat semnat de către membrii polului de competitivitate. Structura finală a polului de competitivitate a fost anunţată în august 2012 şi acesta este format din 18 membri, respectiv 8 întreprinderi (SC The Science City for Research and Medical Informat-ics SA, SC Locativ SA, SC Fomco 2006 SRL, SC SVT Electronics SRL, SC Ecomotive Development SRL, SC Bloomers Consulting SRL, SC Rusu şi Borţun Consultanţă SRL, SC VIAXP SRL), cinci universităţi/organisme de cercetare (Universitatea Sapientia, Univer-sitatea Dimitrie Cantemir Tîrgu-Mureş, Universitatea Petru Maior Tîrgu-Mureş, Universitatea de Medicină şi Farmacie Tîrgu-Mureş, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu-Mureş), un ONG (Fundaţia pentru SMURD), patru cataliza-tori (Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Mureş, Asociaţia de Plăţi Electronice din România, SC Active Labs SRL, Primăria munici-piului Tîrgu Mureş).

Polul de Competitivitate pen-tru Cercetare-Dezvoltare în dome-niul Medical şi Informatică Tîrgu-

Mureş a obţinut în urma etapei I de evaluare efectuată de Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” un punctaj de 87,5 puncte, fiind al şaselea Pol de Competitivitate din totalul celor 22 de Poli care s-au cla-sificat în Etapa II de evaluare.

Pachetul integrat include 11 proiecte, dintre care un proiect de investiţii, cinci proiecte de cer-cetare şi cinci proiecte soft. Bugetul total al pachetului integrat este de 79,172,435.42 de lei. Imple-mentarea Polului de competiti-vitate va fi finanţată din fonduri europene prin intermediul Program-ului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, Axa Prioritară 1 „Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient”.

PRIMUL PAS

Ca prim proiect pe care so-cietatea SC The Science City for Research and Medical Informatics SA, în parteneriat cu SC Locativ SA intenţionează să îl promoveze pentru a fi finanţat în cadrul axei mai sus-menţionate este cel privind ,,Construirea Centrului de Afaceri Transilvania şi achiziţia supercom-puter-ului”. Proiectul se cifrează la peste 57 de milioane de lei, din care finanţare nerambursabilă 31,5 milioane de lei, restul urmând să fie asigurat de către solicitant, adică societatea mai sus-amintită. Acum, din această sumă, Oraşul Ştiinţific are aportul în natură, acel teren de care deja aminteam mai sus și care este evaluat în funcţie de ce proiect citim - fie la 4,5 milioane de lei – în hotărârea CL, fie la 4,266 – în documentaţia Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) a SC The Sci-ence City for Research and Medi-cal Informatics SA. Celelalte 20 de milioane de ar urma să fie asigurate din bugetul local.

BOICOT

Pentru ca cererea de finanţare să fie depusă până la data de 8 mai, cum este precizat în documentul de

la AM POS CCE ca termen limită, a fost convocată în regim de urgenţă AGA societăţii, reprezentată de toţi cei 23 de consilieri locali, în data de 7 mai 2013. Aleşii locali ai USL, respectiv cei ai UDMR au boicotat şedinţa AGA şi, cu toate acestea, Adunarea a fost declarată statutară de către consilierii locali PD-L, iar membrii prezenţi au aprobat următoarele: cererea de finanţare pentru proiectul “Construirea Centrului de Afaceri Transilvania şi achiziţia supercomputer-ului”, în valoare de 57,379,419.88 lei, cofinanţarea S.C. The Science City for Research and Medical Informat-ics SA pentru proiectul ,,Constru-irea Centrului de Afaceri Transilva-nia şi achiziţia supercomputer-ului” cu suma de 25,598,643.60 lei, din care 4,266,440.60 de lei contribuţie în natură, susţinerea de către S.C. The Science City for Research and Medical Informatics SA a oricăror costuri suplimentare care vor sur-veni în perioada implementării proiectului, respectiv asigurarea de către S.C. The Science City for Re-search and Medical Informatics SA a sumelor necesare pentru acoperi-rea contribuţiei din fondurile struc-turale în cadrul proiectului, sume care vor fi cheltuite în avans de către S.C. The Science City for Research and Medical Informatics SA până la rambursarea cheltuielilor de către Autoritatea de Management.

SEMNE DE ÎNTREBARE

Dacă AGA a fost statutară sau nu ne vom lămuri în viitor. Dacă proiectul primeşte undă verde în a doua etapă de evaluare derulată de AM POS CCE, iarăşi vom afla mai încolo. De asemenea, unde va găsi Executivul cei 20 de milioane de lei în bugetul local, în condiţiile în care nu au reuşit să se achite de plata unor proiecte sportive de 10.000 de lei încă de anul trecut, vă vom lămuri în ediţiile viitoare.

Pentru că acest proiect a suscitat controverse vom reveni în numerele următoare cu o analiză amplă a sa, când sperăm că ne vom dumiri dacă este viabil sau nu.

Ligia VORO

Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L.Str. Horea, nr. 11Tîrgu-Mureş, cod 540502Tel: 0371 496 125Fax: 0265 22 00 44ISSN: 1841 - 0699

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Punctulwww.punctul.ro

Cristian TEODORESCU Marius LIBEG

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Redactori: Ligia VORO Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU

Editor: LIBEG ZsuzsannaSecretaiat: Mihaela KOZAKIT/DTP: Ovidiu MORAR

ADMINISTRAŢIE

Premiul Dumitru Tinu 2007

04

Boicot și Undă verde pentru achiziția supercomputerului

Page 5: 425

ECONOMIC

ww

w.p

un

ctu

l.ro

05

Investiţiile majore la extinderea pistei Aeroportului sunt doar în fază de proiecta-re... Lucrările de investiţie pentru amenajarea peisagistică sunt în curs de implementare, iar numărul de pasageri este creștere... Cât și ce se investește în prezent în modernizarea Ae-roportului Tîrgu-Mureș, într-o perioadă în care concurenţa cu Aeroportul Cluj Napoca este tot mai acerbă, citiţi în rândurile care ur-mează...

ANUL 2012

Anul 2012 a adus Aeroportului ,,Transil-vania” atât lucrări de reparații, cât și investiții. În privința reparațiilor, Monica Hărmănescu, referent relații publice, ne-a transmis urmă-toarele informații: „lucrări de reparații la dale-le izolate de la pista de aterizare-decolare, cale rulare și platformă sunt în valoare de 900.000 de lei”.

Principalele investiții efectuate la Aeropor-tul Transilvania anul trecut au fost următoa-rele: „echipamente de întreținere a suprafețelor înierbate (305.000 lei); două măturătoare de zăpadă pentru tractoare universale inclusiv perie (83.000 de lei); aparate de respirat indi-vidual și de protecţie PSI (4 buc.) - (16.000 de lei)”, ne-a informat Monica Hărmănescu, într-un document semnat de vicepreședintele Consiliului de Administrație al Aeroportului, Peti András.

ANUL 2013

Desigur, și pentru anul acesta conducerea Aeroportului are prevăzute investiții, unele începute deja, altele planificate a avea loc în lunile care urmează: „în prezent, sunt în curs de executare lucrările de extindere și coper-tinare a fațadei sudice a Aerogării la Regia Autonomă Aeroport „Transilvania” Tîrgu-Mureș în valoare de 1.608.172 lei, fără TVA. Totodată, în cursul anului 2013 se vor realiza la Aeroportul din Tîrgu-Mureș investiţii pen-tru echipamente de securitate, echipamente de salvare și stingere a incendiilor și echipa-mente speciale pentru deszăpezire pe timp de iarnă. De asemenea, în cursul anului 2013 vor fi demarate lucrările de investiţie pentru amenajarea peisagistică a accesului la Aero-portul „Transilvania” DN15 KM 61+422 valoarea totală a investiţiei (cu TVA inclus) fiind de 8.530.659 lei. Prin această investi-ţie se va amenaja un sens giratoriu de acces la Aeroport „Transilvania” Tîrgu-Mureș și va fi sporit numărul locurilor de parcare

disponibile pentru cei care folosesc serviciile Aeroportului”, se arată în documentul mai sus-amintit.

PROIECT PENTRU EXTINDERE

Conform informațiilor transmise de Peti András la începutul lunii trecute, Aeroportul Internaţional „Transilvania” Tîrgu-Mureș a depus o cerere de finanţare în cadrul Pro-gramului Operaţional Sectorial „Transport” 2007-2013 Axa Prioritară 2 - Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii naţionale de trans-port în scopul creării unui sistem naţional de transport durabil, pe domeniul major de inter-venţie - 2.4 - Modernizarea și dezvoltarea in-frastructurii de transport aerian, care se adre-sează tuturor administraţiilor aeroporturilor de categoria D din România, respectiv aeroportu-rile cu un trafic anual sub un milion de pasa-geri înregistrat în ultimii doi ani (categorie din care face parte și Aeroportul „Transilvania”). „Proiectul cu finanţare europeană, în valoare de 38,9 milioane de euro se află în faza finală de evaluare și vizează extinderea pistei de deco-lare-aterizare și a platformei de operare pentru aeronave, inclusiv instalaţiile aferente și moder-nizarea instalaţiilor de balizaj pentru apropi-erea de precizie corespunzătoare cat II OACI (Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale). […] Vom continua promovarea proiectului de dezvoltare și modernizare a infrastructurii în cadrul Programului Operaţional Sectorial „Transport” 2007-2013, care va asigura finan-ţarea europeană pentru extinderea pistei de decolare-aterizare la 3600 de metri, unică de acest fel în Transilvania”, a spus Peti András.

MAI MULŢI PASAGERI ŞI LOCURI DE MUNCĂ

Dezvoltarea Aeroportului, este desigur strâns legată de numărul de pasageri. Iar la acest capitol, Aeroportul dă semne bune.

În 2012, Aeroportul Internaţional Tran-silvania Tîrgu-Mureș a deservit peste 300.000 de pasageri și a depășit astfel obiectivul stabilit în această privinţă, de 260.000 de pasageri. În 2013 Aeroportul Internaţional ,,Transilvania” Tîrgu-Mureș și-a propus să intensifice trafi-

cul aerian prin introducerea de noi destinaţii externe și să diversifice oferta de zboruri prin atragerea de noi operatori aerieni și propunerea unor noi destinaţii charter. Acest lucru va duce la o dezvoltare și mai mare a traficului pe anul în curs și, totodată, va duce la apariţia de noi locuri de muncă.

La începutul anului 2013, Aeroportul Internaţional ,,Transilvania” Tîrgu-Mureș a încheiat un parteneriat strategic pe o perioadă de cinci ani cu cel mai mare operator aerian low-cost, Ryanair. În aceste condiţii, se poa-te vorbi despre o creștere valorică a gamei de servicii oferite de către aeroportul mureșean. Ryanair urmează să aducă anual Aeroportului din Tîrgu-Mureș peste 30.000 de pasageri și un potenţial mai mare de dezvoltare al zonei deservite.

În luna aprilie, opt membri ai personalului aeroportuar au fost instruiţi ,,la sediul central al companiei din Dublin, Irlanda. Întreg per-sonalul Aeroportului ,,Transilvania” implicat în activităţile de trafic aerian se pregătește pen-tru demararea activităţii operatorului aerian irlandez Ryanair de la Tîrgu-Mureș, pe baza manualelor puse la dispoziţie de compania ae-riană.

Ryanair este o companie aeriană irlande-ză care își are sediul principal în Dublin, fiind liderul companiilor aeriene de tip low-cost din Europa, având peste 53 de baze aeriene și efec-tuând 1500 de rute în 28 de țări, conectând astfel peste 168 de destinaţii. Reamintim că, în ianuarie 2013 Aeroportul Internațional ,,Tran-

silvania” Tîrgu-Mureș a semnat cu Ryanair un parteneriat pe o perioadă de cinci ani, activi-tatea companiei aeriene irlandeze de la Tîrgu-Mureș debutând la sfârșitul lunii aprilie 2013, cu efectuarea de două noi rute internaţionale către Bruxelles și Pisa, cu o frecvenţă de patru zboruri săptămânale. Începând de marţi, 30 aprilie 2013 compania aeriană Ryanair ope-rează prima sa cursa aeriană de la Tîrgu-Mureș cu destinaţia Bruxelles (Aeroportul Charleroi) cu o frecvenţă de două zboruri săptămânale efectuate marţea și vinerea, urmând ca joi, 2 mai 2013 să devină operaţional și zborul cu destinaţia Pisa (Aeroportul Galileo Galilei), tot cu o frecvenţă de două zboruri săptămânale, operate în zilele de joi și duminică”, a declarat Peti András, vicepreședintele Consiliului de Administraţie al Aeroportului.

R.A. Aeroport Transilvania Tîrgu-Mureş a fost înfiinţat în anul 1936, având azi vene-rabila vârstă de 77 de ani, dar pe poziţionarea actuală funcţionează din anul 1969, odată cu construirea pistei betonate. Aeroportul de-serveşte un areal geografic de 24.000 km2, cu o populaţie aproximativă de 1,5 milioane de locuitori, cuprinzând preponderent patru judeţe Mureş, Bistriţa, Harghita şi Covasna. Aeroportul Transilvania a înregistrat în 2012 peste 300.000 de pasageri, de trei ori mai mulţi faţă de anul 2010. Budapesta, Dort-mund, Milano, Roma, Londra, Paris, Bar-celona, Madrid, München, Bologna şi Fran-kfurt sunt destinaţiile de pe aeroport.

Titi DÃLÃLÃU

Cum se vede Aeroportul „Transilvania” în 2013

Page 6: 425

06

Hyundai Motor consolidează angajamentul față de mediul înconjurător, prin aderarea la „Parteneriatul Hidrogenului de la Londra”

• Hyundai contribuie la susținerea eco-nomiei pe bază de hidrogen, în Londra;

• Semnarea acordului cu viceprimarul Londrei a avut loc la Greater London Autho-rity;

• Hyundai este primul producător auto care a demarat producţia de serie a autove-hiculelor cu pila de combustie pe bază de hidrogen;

• ix35 Fuel Cell demonstrează avantaje reale ale tehnologiei bazate pe hidrogen;

Hyundai Motor a consolidat angajamen-tul pentru un mediu înconjurător mai curat, cu un nivel redus al dioxidului de carbon, prin aderarea la “,,Parteneriatul Hidrogenului de la Londra” (LHP). Reprezentanții Hyundai și LHP, împreună cu viceprimarul Londrei, Kit Malthouse, au semnat recent acordul, la sediul Greater London Authority.

LHP a demarat proiecte fondate pe teh-nologia cu hidrogen în valoare de peste 50 de milioane de lire, implementând alimentarea cu hidrogen a noilor autobuze, taxi sau scute-re și dezvoltarea stațiilor de alimentare, a com-ponentelor pentru autovehicule și a unităților dedicate fuel cell. Compania Hyundai Motor va contribui în acest parteneriat cu expertiza dobândită în materie de autovehicule pro-pulsate pe bază de hidrogen, ajutând în acest mod la dezvoltarea infrastructurii necesare pentru o economie susținută de hidrogen.

Viceprimarul Londrei și președintele “,,Parteneriatului Hidrogenului de la Lon-dra”, Kit Malthouse, a declarat: ,,AtatAtât Hyundai, cat cât si și membrii LHP, vor dezvolta o strategie pentru autovehicule-le fuel cell si și vor contribui la crearea unei retelerețele de statiistații de alimentare cu hi-drogen in în Londra. De asemenea, Hyundai va furniza informatiiinformații importante si și va impartasi din experientaexperiența

sa globalaglobală, sustinandsusținând initiativainițiativa primarului cu privi-re la reducerea emisiilor de carbon in în activitatileactivitățile de transport. Acest acord va permite mentinereamenținerea eco-nomiei Londrei in în topul stiinteiștiinței si și inovatieiinovației.’’

Tony Whitehorn, președinte și CEO al Hyundai Motor Marea Britanie, a declarat ,,Compania Hyundai este incantata încân-tată sa să se alaturealăture <<Parteneriatului Hidrogenului de la Londra>> si și sa să contri-buie la dezvoltarea unui orasoraș mai curat si și sustenabil. Avantajele hidrogenului asupra mediului inconjuratorînconjurător sunt vaste si și suntem bucurosibucuroși sa să colaboram colaborăm cu ceilalticeilalți membri LHP pentru a impulsiona introducerea pe scara scară larga largă a acestei tehnologii.”

“Hyundai este primul si și singurul pro-ducatorproducător auto care a demarat, la nivel mondial, productiaproducția de serie a autovehiculelor fuel cell si și consideram con-siderăm ca că vom avea un rol esentialesențial in în aceasta această colaborare, in în scopul evidentieriievidențierii beneficiilor acestei teh-nologii. Avantajele Hyundai ix35 Fuel Cell propulseazapropulsează hidrogenul drept o sursa sursă fiabila fiabilă pentru energia sus-tenabila sustenabilă si și curatacurată. Faptul ca că acest autovehicul inovator este prezentat clientilorclienților de flote din mediile pu-blic si și privat, va permite LHP atragerea de investitiiinvestiții si și crearea de oportunitati oportunități de angajare pe masuramăsură ce infrastructura hidrogenului se va dezvolta”.

La începutul anului curent, Hyundai a devenit primul producător auto care a dema-rat producția de serie a autovehiculului ix35 Fuel Cell cu zero emisii de dioxid de carbon. Modelul Hyundai ix35 disponibil publicului

și clienților de flote din întreaga lume, este de asemenea utilizată de către Comisia Eu-ropeană, cu sprijinul Adunării pentru Pile de Combustie și Hidrogen (FCH JU), pentru a demonstra avantajele tangibile ale tehnologi-ei pe bază de hidrogen fuel cell membrilor Parlamentului European, oficialilor Comisiei Europene și altor factori de decizie.

LIDER ÎN DEZVOLTAREA FUEL CELL

Hyundai Motor Company a devenit lider mondial în dezvoltarea tehnologiei fuel cell pe bază de hidrogen, odată cu lansarea Santa Fe FCEV, în anul 2000. În prezent, compania administrează o divizie de cercetare dedica-tă, în cadrul propriului Institut de Cercetare Tehnologică și Ecologie din Coreea.

Hyundai are ca obiectiv producția a 1.000 de unități ix35 Fuel Cell până în 2015, pentru clienți de flote din sectoarele public și privat, cu precădere în Europa, unde UE a stabilit o hartă privind dezvoltarea unei rețele pan-europene a stațiilor de alimentare cu hidro-gen. Constructorii auto de top, printre care și Hyundai, au arătat suportul pentru supli-mentarea numărului de stații de alimentare,

cu scopul de a pregăti piața pentru producția în masă a autovehiculelor propulsate pe baza de hidrogen.

HYUNDAI IX35 FUEL CELL

Utilizând tehnologia proprie Hyundai, pila de combustie a autovehiculului ix35 transformă hidrogenul în electricitate, care pune în funcțiune motorul vehiculului. Sin-gurul tip de emisie generat de ix35 Fuel Cell este apa.

Alimentarea cu hidrogen a modelului ix35 Fuel Cell se realizează în doar câteva minute. Suv-ul Hyundai accelerează de la 0 la 100 km/h în 12.5 secunde, are o viteză maxima de 160 km/h, iar autonomia este de 594 kilometri.

ix35 Fuel Cell reprezintă rezultatul celor 14 ani de studii, în valoare de câteva sute de milioane de euro, desfășurată de către ingi-nerii centrului de Cercetare Tehnologică și Ecologie Hyundai din Mabuk, Coreea. În perioada de testare, modelul a înregistrat pes-te 3 milioane de kilometri, rulați în condiții reale în Europa, Coreea și S.U.A.

Specificații Hyundai ix35 Fuel Cell

Lungime 4410 mmLățime 1820 mmÎnălțime 1655 mmAutonomie 594 kmEficiență vehicul 0.95 kg H2 / 100 km

27.8km/l NEDC sau 17.3 mileViteză maximă 160 km/hAccelerație 0 - 100 km/h 12.5 secundePutere maximă 100 kW (136 CP)Sistem de stocare energie Baterie polimer lithium-ion, 24 kW Combustibil Hirogen (700 bar, 5.6 kg)Emisii Vapori de apa

Page 7: 425

SPORT

ww

w.p

un

ctu

l.ro

07

BC Mureș și Asesoft Ploiești luptă pentru trofeu

Pentru prima oara în istoria sa pe scena primei divizii, începând din sezonul 2005-2006, mureșenii de la BC Mureș s-au ca-lificat în finala campionatului, învingând cu scorul general de 3-0 pe Gaz Metan Mediaș, una dintre favoritele la titlu.

Astfel, echipele BC Mureș se va duela cu CSU Asesoft Ploiești pentru obținerea trofeul Ligii Naționale de Baschet Mascu-lin, sezonul 2012/2013, după ce au obținut calificarea în finala competiției, eliminând din cursa rivalele Gaz Metan Mediaș și CSM Oradea.

Liderul sezonului regular, BC Mureș Tîrgu-Mureș, n-a avut nevoie decât de trei jocuri în faza semifinală din play-off-ul LNBM pentru a se impune în fața Gaz Metan Mediaș, elevii antrenorului Srecko Sekulovic impunându-se clar cu scorul general de 3-0 (89-69 si 96-88 la Tîrgu-Mureș, 92-84 la Mediaș).

Deținătoarea trofeului național, CSU Ploiești, a reușit să obțină calificarea în ultimul act al competiției după ce a trecut în faza semifinală din play-off-ul de CSM Oradea, ocupanta locului doi la finalul se-zonului regular, cu scorul general de 3-1 (60-80 și 91-90 la Oradea, 86-68 și 85-72 la Brazi). În urma acestor rezultate, BC Mureș Tîrgu-Mures accede în premieră în

finala LNBM, în vreme ce CSU Ploiești se califică pentru a zecea oară în ultimul act al competiției, având la activ opt trofee în ultimul deceniu (2004-2010 și 2012).

În finala LNBM, sezonul 2012/2013, BC Mureș Tîrgu-Mureș și CSU Ploiești se vor lupta pentru trofeu după următorul program, disputa finală fiind programată să se joace după sistemul “4 din 7”:

18.05.2013 (jocul 1) BC Mureș

Tîrgu-Mureș – CSU Ploiești (ora 19:15, în direct la DIGI SPORT) 19.05.2013 (jocul 2) BC Mu-res Tg. Mures – CSU Ploiești (ora 20:00, în direct la DIGI SPORT) 25.05.2013 (jocul 3) CSU Ploiești – BC Mureș Tîrgu-Mureș 26.05.2013 (jocul 4) CSU Ploiești – BC Mureș Tg. Mureș 30.05.2013 (jocul 5, dacă mai este nevo-

ie) BC Mureș Tg. Mureș – CSU Ploiești 03.06.2013 (jocul 6, dacă mai este nevo-ie) CSU Ploiești – BC Mureș Tg. Mureș 07.06.2013 (jocul 7, daca mai este nevoie) BC Mureș Tg. Mureș – CSU Ploiești

Învinsele din semifinale, CSM Ora-dea și Gaz Metan Mediaș se vor lupta pentru medaliile de bronz, după sistemul "2 din 3".

Cristina VANCEA

Page 8: 425

SIGHIŞOARA 08

Delegație sighişoreană, la StrasbourgSighişoara a obţinut de-a lungul tim-

pului datorită celor două influenţe ale minorităţilor, a maghiarilor şi a germanilor, un caracter multicultural unic şi cu aceasta şi o deschidere către alte oraşe europene. Multiculturalitatea Sighişoarei, adaptată la ideile fundamentale ale Consiliului Eu-ropei a dat naştere unei deschideri inedite, către alte state europene, concretizată prin înfrăţiri urbane, care constituie un proiect pilot fundamental de integrare europeană.

Din 1990, când ţările din Europa Centrală şi de Est au aderat la CE, suc-cesul ceremoniilor de decernare ilustrează importanţa pe care o are Premiul Europei în acele ţări. La 45 de ani de la înfiinţarea lui, Premiul Europei, cu cele patru distincţii (în ordine ascendentă a importanţei: Di-ploma Europeană, Drapelul de Onoare, Placheta de Onoare şi Premiul Europei) nu şi-a pierdut din relevanţă, reprezentând o modalitate importantă de îmbunătăţire a relaţiilor dintre toţi cetăţenii Europei şi de promovare a idealurilor europene.

Premiul Europei este cea mai importantă dintre cele patru distincţii, creată în 1955 pentru a recompensa efor-turile remarcabile de promovare a unităţii europene. Premiul constă dintr-un tro-feu itinerant, o placă de bronz cu figuri alegorice şi o inscripţie în limba latină. Acest trofeu rămâne la municipalitatea câştigătoare până la următoarea atribuire, când este transmisă municipalităţii care a primit premiul. Pe trofeu sunt gravate nu-mele fiecărui câştigător al premiului; este însoţit de o medalie de bronz, o diplomă şi o bursă un cec de 5.000 de euro pentru a permite unor tineri din oraşul laureat să viziteze instituțiile europene

Sighişoara a fost selectată în faza finală a acestei competiții în 2011, iar 2012 a fost desemnată câştigătoarea premiului împreună cu oraşul Corciano din Italia.

Conform regulamentului competiței, trofeul a fost înmânat oficial municipalităţii câştigătoare de către un înalt reprezentant al Adunării Parlamentare, asistat de mem-brii Subcomiseia Premiului Europei, în timpul unei „Zile a Europei” organizate de municipalitatea respectivă. Manifestările acelei zile includ o şedinţă festivă a Con-siliului Local, în prezenţa membrilor Sub-comisiei Premiului Europei, şi o adunare a cetăţenilor municipiului laureat.

ZIUA DE 21 IULIE 2012…

….a fost zi de mare sărbătoare în Sighişoara ... A fost ziua în care Con-siliul Europei şi-a trimis distinşii săi reprezentanţi pentru a aduce la Sighişoara Premiul Europei.

Președintele Subcomisiei Premiul Eu-

ropei, Sir Alan Meale, a venit la Sighișoara impresionat ”de modul exemplar în care a fost întocmită documentația transmisă la Strasbourg” pe care a apreciat-o ca fiind ”una dintre cele mai valoroase” pe care le-a analizat de când este membru al comisiei. Această apreciere a fost exprimată în di-scursurile pe care Domnia sa le-a rostit atât în cadrul ședinței solemne a Consiliului municipal cât și în Piața Cetății, pe scena ediției a douzecea a Festivalului Sighișoara Medievală. De asemenea, Domnia sa s-a arătat încântat de farmecul Sighișoarei în festival ca și de căldura și ospitalitatea cu care au fost primiți.

Dat fiind faptul că, Sighișoara a re-prezentat, pentru cea de-a doua oară, România la această competiție europeană, la festivități au participat și prefectul județului dl. Alexandru Petru Frătean, precum și vicepreședintele Camerei Deputaților, dl. Florin Iordache. Domniile lor au adus, pe de o parte, mesajul de fe-licitare din partea Guvernului respectiv a Parlamentului, pe de altă parte exprimând aprecierea și mândria personală pentru această realizare remarcabilă a Sighișoarei, a județului Mureș, și până la urmă, a României.

Delegația europeană a apreciat frumusețea Cetății și a festivalul medieval aflat în desfășurare, cu atât mai mult cu cât ziua a fost încheiată apoteotic cu proiecția filmului ”Sighișoara, o inimă care bate pentru Europa”, prezentat în 29 martie la finala de la Berlin, după spectacolul Filar-monicii din Arad – Timișoara și înainte de jocul de artificii, o exprimare luminoasă a bucuriei Sighișoarei.

Sir Alan Meale a adresat, la plecare,

invitaţia de a vizita instiuţiile europene o delegaţie a Sighişoarei formată din Fanfa-ra Sighişoara şi staff-ul din Primărie care a muncit efectiv în vederea participării Sighişoarei la această competiţie. Această deplasare, se înscrie în spiritul Regula-mentului de acordare a Premiului Europei şi este şi o recompensă binemeritată pen-tru munca depusă de membrii Fanfarei şi funcţionarii din Primărie.

APRILIE 2013

Secretariatul Subcomisiei a revenit cu această invitaţie, convenindu-se ca vizita să aibă loc în cadrul Sesiunii Adunării Par-lamentare a Consiliului Europei din luna aprilie, astfel încât, cu aprobarea Consiliu-lui Local delegaţia Sighişoarei s-a deplasat la Strasbourg în perioada 22-28 aprilie 2013.

Membrii delegaţiei sighişorene au fost primiţi la European Youth Center în pri-ma zi cu soare din Strasbourg din acest an. Zilele petrecute în capitala legislativă a Europei au fost pline de emoţii pentru ti-nerii sighişoreni. Vizita la Parlamentul Eu-ropean, dar şi primirea la Conisliului Eu-ropei au însemnat momente remarcabile de care îşi vor aduce aminte, cu siguranţă, peste ani. Această oportunitate oferită lor de municipalitatea sighişoreană a fost un semn de recunoaştere a efortului depus de ei şi profesorii lor atât la repetiţii cât şi la reprezentaţiile oferite în Sighişoara sau cu alte multe ocazii în care au reprezentat cu cinste Sighişoara în ţară sau în străinătate.

Recitalul susţinut de Fanfara Sighişoara în sediul Consiliului Europei a fost apreciat

de cei prezenţi – parlamentari din cele 47 de ţări membre ale acestui organism dra şi membrii ai Delegaţiei permanente a României la Strasbourg.

Aşa cum aprecia d-na Alina Ilie, direc-tor al Delegaţiei Române la Strasbourg, prezenţa sighişoreană la Strasbourg a avut loc într-un context fericit, dat fiind faptul că, în Sesiunea Adunării Parlamentară 22-26 aprilie a.c. România a sărbătorit 20 de ani de când este membră a Consiliului Eu-ropei.

Astfel, în 24 aprilie a.c. dl Victor Pon-ta a susţinut un discurs în faţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pe tema ajustării legii fundamentale „Ajusta-rea Constituției române va preveni crize-le politice”, participând şi la la vernisajul expoziţiei filatelice aniversare „România – o comoară a Europei”.

De remarcat că la această expoziţie, din cele 12 panouri Sighişoarei i-au re-venit două: Sighişoara – oraşul muzeu şi Sighişoara – în patrimoniul UNESCO. Pe lângă faptul că Sighişoara este singurul oraş din România laureat cu Premiul Europei, această pondere semnificativă a fost încă un motiv de mândrie pentru sighişorenii aflaţi săptămâna trecută la Strasbourg.

În cadrul acestei sesiuni parlamentare Subcomisia Premiul Europei a decis acor-darea Trofeului pentru 2013 „ex-aequo” localităţile Altötting din Germania şi Tata din Ungaria, astfel încât Sighişoara va fi invitată să participe la ceremoniile de de-cernare organizate în această vară în cele două localităţi.

Anca-Silvia Raţiu, purtător de cuvânt al

municipiului Sighişoara

Page 9: 425

Punc

tul p

e i Handbal. Echipa de junioare III a Școlii Gim-naziale „Ioan Vlăduţiu” Luduș, antrenor prof. Tănasie Bologa a participat la ultimul turneu din faza grupelor. La Tîrgu-Mureș, echipa s-a clasat pe locul II și s-a ca-lificat la turneul semifinal care se va desfășura în zilele de 10-12 mai, într-o localitate stabilită de Federaţia Română de Handbal. Alături de Florina Băldean, Kajtar Szidonia, Nagy Andreea, Georgiana Săvîșcă și Adriana Șuta care au participat la un trial pentru se-lecţionarea în lotul naţional de junioare, prof. Tănasie Bologa a înscris în echipa calificată pe: Maria Costin, Amalia Chiper, Andra Dîmbian, Diana David, De-nisa Bercea, Maria Bota, Renata Vaida, Georgiana Fleșar, Lorena Florea, Anca Iuoraș, Bianca Muntean, Ecaterina Vereș, Szekely Evelin și Cristina Stoica.

Activitate culturală. În această vară, formaţi-ile folclorice „Transilvania” și „Hajdina” care activea-ză la casa de Cultură „Pompeiu Hărășteanu” Luduș participă la două Festivaluri internaţionale de folclor. „Transilvania” merge la Ohrid în Macedonia, iar „Hajdina” în Corfu – Grecia. Pentru asigurarea chel-tuielilor necesare în timpul deplasării, consilierii locali au aprobat de la bugetul local suma de 8.000 de lei pentru „Transilvania” și 5.000 de lei pentru „Hajdina”. La vot s-a înregistrat o abţinere și un vot împotrivă.

Ajutoare sociale în bugetul local. Pentru anul 2013, Executivul Primăriei Luduș a propus și Consiliul Local a aprobat sumele prevăzute în buge-tul local la capitolul „Ajutoare sociale”: 91.000 de lei pentru transportul elevilor la diverse competiţii, trans-port cadre didactice și premii pentru unităţile de în-văţământ din oraș; 69.000 de lei – ajutor de încălzire; 1.000 de lei – ajutor pentru înmormântări; 476.000 de lei – indemnizaţii acordate persoanelor cu handicap; 10.000 de lei – ajutor de urgenţă pentru Valer Ţandea; 3.000 de lei – ajutor pentru familie și copii; 61.000 de lei – tichete cadou pentru personalul contractual care le-au câștigat în instanţă.

Posturi noi. Luând în discuţie referatul întocmit de directorul „ADPP și APL” Daniel Șofron, Consiliul Local Luduș a aprobat înfiinţarea unor posturi la Spi-talul Orășenesc „Dr. Valer Russu” Luduș, după cum urmează: trei posturi de medici (doi specialiști și un generalist), patru posturi de asistenţi medicali și un post de infirmier pentru „”Centrul de Primiri Urgen-ţe”; un post de medic specialist pentru secţia „Chirur-gie generală” și un post de medic pneumolog pentru ambulatoriu de specialitate.

În folosul comunităţii. Conform unei Ho-tărâri a Consiliului Local Luduș, contravenienţii vor presta activităţi în folosul comunităţii efectuând cură-ţenie în locurile de agrement, parcuri, cimitire și spaţii verzi, drumuri publice, parcări și aleile de acces auto și pietonal; curăţarea șanţurilor și rigolelor; acţiuni de dezăpezire pe trotuare; alte lucrări de ecologizare.

De patru ori sărbătoareJoi, 9 mai, Primăria orașului Lu-

duș, Consiliul Local, Subfiliala Luduș a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război din România și Casa de Cul-tură „Pompeiu Hărășteanu” au organi-zat sărbătorirea Zilei Independenţei de Stat a României, Ziua Victoriei Coali-ţiei Naţiunilor Unite în cel de-al II-lea război mondial, Ziua Uniunii Europe-ne și... o nuntă.

FESTIVITĂŢI LA DOUĂ MONUMENTE

Festivităţile omagiale s-au desfă-șurat la Monumentul ostașului român din Parcul Primăriei și la Monumentul Eroilor din cartierul Dacia. Slujba de pomenire a fost oficiată de un sobor de preoţi din care au făcut parte pre-oţii ortodocși Lucian Voșloban, Vasile Cercel, Constantin Savu, Viorel Or-menișan, Mihai Cercel și preotul greco catolic Sorin Valer Russu. La ambele monumente au fost prezenţi consilierii Liviu Botezan, Ovidiu Pop, Tănasie Bologa, Claudia Botezan, Daniel Totu, Gelu Puia, Enyedi Mihai, Paula Stîna, Pap Andrei, Ioan Pop, Adrian Deteșan, viceprimarul Kiș Iștvan, administrato-rul public Sorinel Tripon, directorul ADP și APL Daniel Șofron, directorul SC Tereos, Ioan Armenean, directorul spitalului, Hadrian Oltean, Nicolae Cotta, șeful Poliţiei Luduș, Gheorghe

Vântu – șeful formaţiunii de jandarmi, directori de școli și instituţii publice.

Conducerea judeţului a fost repre-zentată de vicepreședintele CJ Mureș – Ovidiu Dancu, alături de senatorul Akoș Mora și deputatul Florin Urcan. Reprezentanţii armatei au fost col.(r) Sever Popovici, col (r) Mihai Agapi și Tănasie Fanea, decanul de vârstă al combatanţilor din timpul războiului.

După intonarea Imnului Naţional al României și a Imnului Europei Uni-te, primarul orașului Cristian Moldo-van, col. (r) Sever Popovici, senatorul Akoș Mora și deputatul Florin Urcan au rostit scurte alocuţiuni în care au elogiat meritele armatei române de-a lungul istoriei.

La cele două monumente au depus coroane de flori Akoș Mora, Florin

Urcan, CJ. Mureș, veteranii de război, Primăria orașului, Poliţia și Jandarme-ria, Unităţile de învăţământ, Finanţele Publice, Spitalul orășenesc „Dr. Va-ler Russu”, Ocolul Silvic, SC Tereos SA, USL, UDMR, PDL și PRM. Cu această ocazie, consemnăm că pentru prima oară de când fiinţează, UDMR a depus o coroană cu tricolorul româ-nesc și aceasta datorită cetăţeanului Marian Balea care a atașat o eșarfă tri-coloră la coroana care nu era prevăzută cu un asemnenea însemn. Menţionăm și numărul mare de preșcolari și elevi prezenţi la festivităţile din acest an.

PARTICIPANŢI LA NUNTĂ

Pe lângă cele trei sărbători, ludu-șenii au comemorat 95 de ani de la dispariţia poetului George Coșbuc. Evenimentul a fost marcat printr-un spectacol deosebit, „Nunta Zamfirei”, un obicei de nuntă românesc pus în scenă de Ansamblul folcloric „Ardea-lul”. La această „nuntă” artistică au participat părintele Marius Ciprian Pop, soliștii Roxana și Septimiu Pop, Delia Molnar și Ovidiu Nechita într-un spectacol prezentat de omul de tele-viziune Mihai Nașca.

În holul mic al Casei de Cultură „Pompeiu Hărășteanu” a avut loc ver-nisajul unei expoziţii de icoane pe sticlă a artistei plastice Paula Stîna.

Ioan A. BORGOVAN

LUDUŞ

ww

w.p

un

ctu

l.ro

09

Oficialităţile din oraş şi de la judeţ dau onorul

PRIMĂRIA ORAŞULUI LUDUŞ Anunţă concurs, pentru ocuparea funcţiei publice de execuţie vacantă de Consilier, grad profesional „ superior”LOCUL DE DESFĂŞURARE: PRIMĂRIA ORAŞ LUDUŞ, jud. MUREȘ, sala de ședinţă a Consiliului Local Luduș DATA:proba scrisă 29.05.2013,ora 10,00interviul : 31.05.2013,ora 11,00CONDIŢII DE PARTICIPARE LA CONCURS :studii de specialitate : studii superioare de lungă durată absolvite cu diploma de licenţă ;  Vechime în specialitatea studiilor minim 9 ani;cunoștiinţe de operare pe calculator P.C. –nivel avansat ;Data pînă la care se pot depune dosarele : 17 mai, 2013, ora 1200

Alte informaţii în legătură cu condiţiile de desfăşurare a concursului,condiţiile de participare la concurs, bibliografia şi actele solicitate can-didaţilor pentru dosarul de înscriere se pot obţine la Sediul Primăriei oraş Luduş sau la telefonul 0265/411716 ( Resurse –Umane).

P R I M A R, Moldovan Ioan Cristian

Page 10: 425

REGHIN 10

A fost din nou scandal la Reghin, de data aceasta pe o terasă din centrul oraşului, ziua în amiaza mare, în jurul orei 14, în cea de-a treia zi de Paşti.4 tineri s-au luat la bătaie şi au speriat atât pe cei care stăteau la soare la terasă, cât şi pe reghine-nii care au ieşit la plimbare în Parcul Cen-tral, aflat în imediata apropiere a terasei cu pricina.

În urma scandalului, unul dintre cei patru a fost rănit cu cuţitul şi se pare că doar intervenţia promptă a poliţiştilor şi jandarmilor a făcut ca bătaia să nu dege-nereze într-o tragedie. Scandalagiii au fost arestaţi preventiv pentru 29 de zile.

ALTELE

În ultima lună, la Reghin au avut loc și alte scandaluri sângeroase în urma cărora au fost reţinute 8 dintre persoanele impli-

cate. Deşi altercaţiile nu au nicio legătură între ele, se pare că în marea lor majoritate cei implicaţi fac parte din aceleaşi familii, cunoscute pentru teama pe care o inspiră celor din jur.

Bătăile au debutat pe 19 aprilie cu un scandal de proporţii lângă Parcul Tinere-tului, în plină zi. 4 bărbaţi, dintre care 3 cu antecedente penale au fost arestaţi atunci preventiv.

După doar câteva zile, un local public a fost scena unei alte bătăi în care doi in-divizi au atacat cu un topor alte două persoane. Imaginile surprinse de camera de supraveghere au ajutat la reţinerea celor doi agresori care sunt acum cercetaţi în stare de libertate.

Se pare că victimele nu au depus plân-gere, dar nici nu au putut fi identificate prin intermediul imaginilor…

Emeşe ARDELEAN

Muzică, joc şi port popularPrimăria municipiului și Casa de Cultură ,,Geor-

ge Enescu” au organizat Festivalul muzicii, jocului și portului popular ,,Floare de nu-mă-uita” aflat la

a VI-a ediţie. Evenimentul s-a desfășurat sâmbătă, 11 mai, de la ora 17. Programul evenimentului a inclus Ansamblul ,,Doina Mureșului” și formaţia de dansuri maghiare ale Casei de Cultură ,,Eugen Nicoară”, formaţia de dansuri populare maghiare din Brâncovenești, formaţiile de dansuri populare maghiare ,,Gyongyvirag” din Reghin, ,,Csurgo” din Aluniș, formaţia de dansuri săsești ,,Goldregen”.

Solistul Virginas Arpad a susţinut un recital în-delung savurat de cei prezenți. Punctul culminant al festivalului a fost jocul folcloric tematic ,,Memento” al ansamblurilor ,,Kalangya”, ,,Biborka” și ,,Kekne-felejcs”.

Intrarea în Sala de spectacol a fost liberă.Emeşe ARDELEAN

Artă și caritateO expoziţie impresionantă de gravură și foto-

grafie a fost deschisă pentru câteva ore la Reghin. Evenimentul s-a desfășurat în Sala de ședinţe a Bi-bliotecii Municipale ,,Petru Maior”, vineri 10 mai, de la ora 18. Doi clujeni, Maria Zvaric - artist plas-tic și Adrian Molnar - artist fotograf, au expus câteva zeci de lucrări reunite sub titlul generic ReMemoria copilăriei.

Expoziţia a fost iniţiată de Clubul Rotary din Reghin, în colaborare cu fundaţii non-profit, în scop caritabil.

În principal se intenţionează susţinerea proiec-telor comunitare derulate de Clubul reghinean. Au

fost prezenţi oameni de cultură din Reghin, oficiali-tăţi locale și o parte din cei 32 de membri ai Clubu-lui Rotary, alături de mulţi iubitori ai artei.

Emeşe ARDELEAN

Scandalurile sângeroase împânzesc Reghinul

Societate Comercială, angajează pe perioadă sezonieră, următoarele categorii de personal, cu experienţă minim de un an:

•bucătar •ajutorbucătar •ospătarInformaţii la telefon: 0753.381207.

Page 11: 425

ACS Şoimii, la turneul internațional de fotbal din Franța

Clubul sportiv ,,Şoimii” va reprezenta Tîrnăveniul la Turneul internaţional de fotbal al oraşelor înfrăţite care se va desfășura în perioada 19-20 mai în Ronchin, Franţa.

Clubul sportiv va participa cu echipa de fotbal a copiilor cu vârste cuprinse între 11 şi 12 ani. Acesta a încheiat un protocol de colaborare cu administraţia locală, protocol aprobat de con-silierii locali la ultima şedinţă. Pentru acest turneu Primăria îi va susţine cu suma de 1.000 de lei care le asigură transportul rutier între aeroportul din Bruxelles şi oraşul Ronchin, contravaloarea biletelor de avion fiind achitată

de părinţi. Din partea municipiului

Tîrnăveni a fost împuternicit să participe la acest eveniment

directorul din cadrul Direcţiei Tehnice a Primăriei, Celestin Be-leanu.

Mircea BARBU

TÂRNĂVENI11

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Locul 1 la teatruAlex Dănilă, de la Clubul

Copiilor Tîrnăveni, elev în clasa a IV-a, a obţinut locul întâi la Con-cursul Judeţean de Teatru pentru Elevi. Concursul a fost organizat sâmbătă, 27 aprilie, de Ministerul Educaţiei Naţionale, Inspectora-

tul Şcolar Judeţean Mureş şi Clu-bul Copiilor Sighişoara.

Alex Dănilă a primit premiul întâi la secţiunea monolog-recita-re. Profesorul său coordonator este Alina Carla Crainic.

Mircea BARBU

Fanfara ,,Armonia”, în ItaliaÎn perioada 30 mai – 2

iunie fanfara ,,Armonia” din Tîrnăveni va participa la Festivalul Internaţional de Fanfare din Gi-

ulanova, Italia. La Festivalul Inter-continental vor concura cu 12-14 formaţii din toate colţurile lumii. Participarea fanfarei a fost aprobată

după o selecţie riguroasă realizată de comisia tehnică a festivalului. În realizarea acestei acţiuni vor fi cu-prinse un total de 44 de persoane, dintre care 35 de instrumentişti, doi profesori dirijori, cinci delegaţi - oficialităţi, un cameraman şi doi conducători auto.

Costul total al deplasării se ridică la suma de 35.500 de lei. Consilierii locali au aprobat spri-jinul financiar cu suma de 15.750 de lei, necesară achitării transpor-tului.

Mircea BARBU

La cules de…haineOrganizațiile Caritas din

România alături de SecondTex România au demarat în acest an o campanie de colectă a hainelor și a articolelor de încălțăminte uzate în zone comerciale și spații publice din 7 județe ale țării, în cadrul proiectului ,,Să ajutăm împreună”. Acţiunea are ca scop întărirea spiritului civic în co-munitate şi pune bazele unui comportament care în ţările oc-cidentale precum Germania, Austria, Italia, Elveţia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Cehia este deja o tradiţie, fiind aplicată cu succes şi pe celelalte continente: America de Nord, Australia.

În România, proiectul de colectare apare sub sloganul "Să

ajutăm împreună" şi este în plină derulare în judeţele Satu-Mare, Maramureş, Bihor, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Sibiu, Alba și Mureș.

Astfel de containere au fost amplasate și în Tîrnăveni, dar acestea sunt golite frecvent de unii localnici ai municipiului, mai mult sau mai puțin nevoiași.

Situația în sine nu este în-tru-totul deranjantă, deoarece donațiile au fost făcute de per-soane care au dorit ca acele bunuri să ajungă pe mâna unor nevoiași, însă nu chiar în modul acesta.

Lipsa de haine nu compensează lipsa de civilizație, iar în viitor donațiile ar putea fi înlocuite ușor cu…simpla arun-care la gunoi.

Această imagine nu mai reprezintă o noutate pentru nimeni

Page 12: 425