3.Categoriile Gramaticale Ale Verbului

download 3.Categoriile Gramaticale Ale Verbului

of 15

description

categoriile gramaticale ale verbului , latina

Transcript of 3.Categoriile Gramaticale Ale Verbului

Categoriile gramaticale ale verbului; recunoaterea unui verb n textul latin.Categorie gramatical = ?Categorie gramatical ansamblu de trsturi gramaticale specifice unei pri de vorbire. n funcie de ce distingem un verb / substantiv / adjectiv / pronume de un altul?La maini (categorii de identificare): Marc; Culoare; Combustibil; Putere;Etc.Categoriile gramaticale ale verbului latin1. Conjugarea.2. Diateza.3. Modul.4. Timpul.5. Persoana.6. Numrul.1. ConjugareaCe este o conjugare? O categorie de verbe care au caracteristici comune. A lucra, a mnca, a cnta A cere, a zice, a crede.

A VORBI A CITI

Eu vorb-ESC Eu cit-ESC

Tu vorb-ETI Tu cit-ETI

El / Ea vorb-ETE El / Ea cit-ETE

Noi vorb-IM Noi cit-IM

Voi vorb-II Voi cit-II

Ei / Ele vorb-ESC Ei / Ele cit-ESC

1. ConjugareaLIMBA ROMN LIMBA LATINI. -A I. -(RE) a cnta canto, cantareII. -EA II. -(RE) a vedea video, videre III. -E III. -(RE) a zice dico, -ere IV. -I / - IV. -(RE) a auzi / a cobor audio, -ire

1. INFINITIVUL LUNG DIN LIMBA ROMN Infinitivul romnei actuale a pierdut marca -re a infinitivul latin. Formele verbale cu -re au devenit substantive n limba romn: cnta-cntare; vedea-vedere; zice-zicere; auzi-auzire. n romna veche: eu nus ce par a fire Urme de infinitiv lung cu valoare morfologic n romna actual: dar(e)-ar s dea! (= O, de ar dare (n loc de ar da) s dea!) 1. Conjugarea Vocalele specifice conjugrilor I, II, IV se regsesc la aproape toate formele verbale, nainte de sufixe (mrcile specifice unui timp sau mod), astfel nct putem recunoate conjugarea verbului respectiv. La conjugarea a III-a vocala specific, fiind scurt, de cele mai multe ori este transformat sau chiar nghiit de contextul vocalic.

2. DiatezaLIMBA ROMN LIMBA LATINI. Activ I. Activ. Tata o laud pe mama. Pater laudat matrem.II. Pasiv II.Pasiv Mama e ludat de Mater laudatur a ctre tata (de ctre tata = Patre.C. de agent) II. Reflexiv III. Reflexiv Mama se laud. Mater laudatur.

2. Mrci ale diatezelor desineneleDIATEZA ACTIV DIATEZA PASIV

-M / -O laud-o / laud-a-ba-m = eu laud / eu ludam -(O)R laud-o-r = snt ludat / m laud

-S laud-a-s = tu lauzi -RIS laud-a-ris = eti ludat / te lauzi

-T laud-a-t = el / ea laud -TVR laud-a-tur = este ludat / se laud

-MVS laud-a-mus = noi ludm -MVR laud-a-mur = sntem ludai / ne ludm

-TIS laud-a-tis = voi ludai -MINI laud-a-mini = suntei ludai / v ludai

-NT laud-a-nt = ei / ele laud -NTVR laud-a-ntur = ei snt ludai / ei se laud

3. Modurilen latin exist trei moduri personale i patru nepersonale. Personal = are persoan (eu, tu, el etc.) Nepersonal = nu are persoan (cntnd, de vzut etc) Atenie! Romna are un mod personal n plus (optativul). n latin, funciile pe care le are optativul n romn snt exprimate prin conjunctiv. Modurile personaleLIMBA ROMN LIMBA LATINI. Indicativ Indicativ M bucur. Gaudeo.II. Imperativ Imperativ Ludai! Laud-a-te!III. Conjunctiv Conjunctiv Sper s vin. Spero ut veniat.IV. Condiional-optativ (se traduce cu conj.) O, de-ar veni! Utinam veniret! (se traduce cu cond.)

Modurile nepersonaleLIMBA ROMNLIMBA LATIN

I. InfinitivI. Infinitiv a luda.laud-a-re II. GerunziuII. Gerunziu ludnd laudando III. ParticipiuIII. Participiu ludat laudans, laudantis (se traduce diferit)IV. Supin IV. Supin de ludat lauda-tu-m

4. Timpurile

1. Prezent: laud-a-t (el laud); ven-i-mus (noi venim); dicis (tu zici). a. Vocala tematic (vocala specific a conjugrilor) se pstreaz ca atare la conjugrile I, II, IV. 2. Viitor: laud-a-bi-s (tu vei luda)3. Imperfect: laud-a-ba-m (eu ludam)4. Perfect: cant-a-v-imus (noi am cntat); dixit (a zis); aud-i-v-i (eu am auzit)5. Mai mult ca perfect: cant-a-v-era-m (eu cntasem) 6. Viitor II (anterior): laud-a-v-eri-t (va fi cntat)

5. Persoana

Latina are trei persoane, ca i n limba romn. Persoana se exprim prin seriile desinenelor verbale (vezi supra): m,s,t,mus,tis,nt; r,ris,tur,mur,mini,ntur; desinenele active la perfect: i, isti, it, imus, istis, erunt.NB! Desinen (laud-a-s) terminaie (laud-as).

6. Numrul Latina are dou numere, ca i n limba romn: singular i plural. Numrul se exprim, ca i persoana, prin seriile desinenelor verbale (vezi supra):Deci: o desinen indic persoana, numrul i diateza: Laudas: desinena s indic persoana a II-a, numrul singular, diateza activ.

Cele trei teme verbalen latin, modurile i timpurile se construiesc pe baza a trei teme principale: I. Tema de prezent (cf. prima i a doua form de dicionar): se obine prin ndeprtarea mrcii -re (canta-re).II. Tema de perfect (cf. a treia form de dicionar): se obine prin ndeprtarea desinenei -i (cantav-i; dix-i).III. Tema de supin (cf. a patra form de dicionar): se obine prin ndeprtarea lui -m (laudatu-m; dictu-m)

Mrci verbale rezumat(NGROATE mrci indubitabile)

seriile de desinene active i pasive; -re (final) = marca (sufixul) de infinitiv; -re- (naintea unei desinenei) = marc de conjunctiv; mrcile conjugrilor: -, -, -, -; -te (final) = marca imperativul (2 pl); ut = conjuncie care, de cele mai multe ori, cere modul conjunctiv; -nd- = sufix de gerunziu; -ns / -nt- = sufix de participiu; -tu- = sufix de supin; -bi- = sufix de viitor; -ba- = sufix de imperfect; -era- = sufix de m.m.c.p.; -eri- = sufix al viit. anterior (dar i al conjunctivului perfect).

Alte mrci verbale -isse- / -isse = sufix al conjunctivului m.m.c.p. / al infinitivului perfect activ; -turus3 = terminaie (= sufix + desinene adjectivale) de participiu viitor activ. Sun ca pe romnete (criteriu fragil). Verbul a fi (sum, esse, fui) la prezent:Sum, esse, fui

sum = eu snt sumus = noi sntem

es = tu eti estis = voi suntei

est = el / ea este sunt = ei snt

5.1 Et venerunt trans fretum maris in regionem Gerasenorum. 2 Et exeunto eo de navi, statim occurrit ei de monumentis homo in spiritu immundo, 3 qui domicilium habebat in monumentis; et neque catenis iam quisquam eum poterat ligare, 4 quoniam saepe compedibus et catenis vinctus dirupisset catenas et compedes comminuisset, et nemo poterat eum domare; 5 et semper nocte ac die in monumentis et in montibus erat clamans et concidens se lapidibus. 6 Videns autem Iesum a longe cucurrit et adoravit eum 7 et clamans voce magna dicit: "Quid mihi et tibi, Iesu, Fili Dei summi? Adiuro te per Deum, ne me torqueas." 8 Dicebat enim illi: "Exi, spiritus immunde, ab homine." 9 Et interrogabat eum: "Quod tibi nomen est?" Et dicit ei: "Legio nomen mihi est, quia multi sumus."