3barnea1 centrul de studii.pdf

CENTRUL DE STUDII BIZANTINE DIN IAŞI

Pr.Lect.Dr. Alexandrel Barnea Anul acesta, în perioada 12-15 mai, a avut loc la Iaşi cel de al X-lea Congres

Internaţional de Muzică Bizantină desfăşurat sub egida Centrului de Studii Bizantine din Iaşi. Împlinindu-se o cifră rotundă a ostenelilor şi rodirilor în acest segment al vieţii culturale ieşene şi gândindu-ne că activitatea acestui centru este mai puţin cunoscută altor medii decât celui muzical, ne propunem în paginile ce urmează să oferim o imagine de ansamblu a acestei instituţii de cultură.

De la bun început suntem datori să menţionăm că, pentru a rămâne cât mai fideli unei prezentări obiective, informaţiile le-am preluat din revistele centrului1 şi de pe pagina web ale instituţiei respective2.

Aşadar, ce este Centrul de Studii Bizantine din Iaşi (CSBI) şi care este scopul său ? Vom căuta să răspundem, mai întâi, la a doua întrebare. Dacă vom privi sub sigla ce străjuieşte orice act oficial, vom vedea scris: „Centru pentru promovarea culturii muzicale şi artelor de tradiţie bizantină”. Condensat într-o singură propoziţie scopul ne apare destul de limpede. Este posibil ca marea majoritate a citiorilor noştri care nu cunosc sau nu au cunoscut până acum activitatea CSBI, să-şi dorească să cunoască mai mult. De aceea, o imagine completă a obiectivelor CSBI o găsim doar parcurgând Statutul său. Astfel, din expunerea clară şi concisă la Capitolul al II-lea, observăm că CSBI, prin activitatea sa, îşi propune:

- „promovarea studiilor asupra muzicii bizantine cu toate variantele ei naţionale (românească, greacă, sîrbă, bulgară, albaneză, armeană, rusă, etc.) pentru a face cunoscute publicului larg frumuseţea şi mesajul spiritual străvechi al acestei muzici… Căile de transmitere vor fi:

a. cîntarea directă cu rol de ilustrare educativă şi de formare estetică; b. expunerile în cadrul conferinţelor, simpozioaneor, colocviilor; c. publicarea studiilor elaborate şi informaţiilor culese în periodice, monografii, articole, etc., tipărite în editura proprie sau folosind alte posibilităţi; d. mijloace audio vizuale;

e. alte căi.

1 În special cele două comunicări ale D-nei Prof.univ.Dr. Gabriela Ocneanu intitulate: Centrul

de Arte Bizantine al Academiei de Arte „George Enescu” Iaşi, în „Bizantion Romanicon” - Revista de Arte Bizantine a Academiei de Arte „George Enescu”, vol. III, Editura Artes, Iaşi, 1997, pp. 245-248 şi Locul muzicii religioase în învăţământul universitar muzical, în „Acta Musicae Bizantinae” - Revista Centrului de Studii Bizantine Iaşi, vol. I, nr. 1, aprilie 1999, pp. 101-106.

2 Adresa CSBI pe Internet este www.csbi.ro

Pr.Lect.Dr. Alexandrel Barnea

222

- Considerarea celorlalte arte şi ştiinţe purtătoare ale civilizaţiei şi culturii bizantine (pictura, sculptura, arhitectura, istoria, arheologia, etc.) în măsura în care acestea sunt necesare definitivării studiilor muzicale, sau întregirii acestora cu date şi aspecte revelatoare…

- Participarea activă la recrearea frumuseţii muzicii psaltice, păstrând canoanele şi tradiţiile iniţiale ale Bisericii Ortodoxe. Scoaterea la lumină a cântărilor uitate în manuscrise şi demonstrarea, pe bază de comparaţii fundamentate, a scăderilor provocate de adausurile străine, artificiale. Contribuirea la elaborarea unui îndreptar al spiritualităţii muzicale româneşti bisericeşti. Participarea la cântarea de strană prin grupul propriu alături de psalţi din mănăstiri şi de alte grupuri tradiţionale. Organizarea de cântări în folosul educativ şi estetic al marelui public, la care să participe grupul propriu.

- Răspândirea tuturor acestor rezultate în ţară şi străinătate, creând astfel baza solidă pentru schimburi culturale de înaltă calitate şi de interes reciproc…

- Punerea în evidenţă a originalităţii contribuţiei româneşti pe baza rezultatelor obţinute prin cercetare comparată. Cercetarea, arhivarea şi catalogarea sistematică a manuscriselor româneşti autohtone şi a celor împrăştiate în lume şi participarea la efortul pan-ortodox şi ecumenic de catalogare transnaţională. Dezvoltarea acestei activităţi, în aşa fel încât să devină parte integrantă din viaţa culturală şi din tradiţiile oraşului şi regiunii. Publicarea rezultatelor obţinute în revista proprie.

- Instituirea şi dezvoltarea unui cadru organizat de activitate şi deschiderea acestuia în faţa noilor absolvenţi, dând astfel posibilitatea tinerei generaţii să asimileze şi să preia în mod cât mai temeinic de la predecesorii încă în viaţă experienţa şi rezultatele dobândite de generaţiile precedente. Oferirea de locuri de muncă creatoare şi remunerate corespunzător tinerilor cercetători şi muzicieni.

- Organizarea de conferinţe, simpozioane, conferinţe publice, concerte educative, vizite culturale, stagii de cercetare/documentare sau de schimb de experienţă, muncă de cercetare pe teren, turnee în ţară şi în străinătate, excursii şi vizite culturale, activităţi muzeale…”3.

Fiindu-ne lămurit pe deplin acum ce urmăreşte această instituţie culturală ieşeană, trebuie să spunem că ea a luat fiinţă în anul 1998. Însă CSBI îşi întinde rădăcinile cu mulţi ani în urmă, deoarece idea înfiinţării unui astfel de centru este foarte veche. Ca să înţelegem mai bine, va trebui să realizăm o scurtă retrospectivă pornind de la începuturile cercetării teoretice în domeniul muzicii bizantine şi de tradiţie bizantină. Ca realitate indispensabilă vieţii cultice această muzică a preocupat din cele mai vechi timpuri deopotrivă pe cântăreţi,

3 Statutul Fundaţiei Centrul de Studii Bizantine Iaşi, Capitolul al II-lea.


223

teoreticieni, dascăli, compozitori. Însă când polifonia începuse să ameninţe monodia gregoriană, vizându-o şi pe cea bizantină, problema reconsiderării, păstrării şi practicării vechilor cântări a revenit în prim plan. Acest lucru se întâmpla prin secolul XIX când Schola Cantorum din Paris a polarizat în jurul ei o pleiadă de specialişti dedicaţi cercetării şi promovării muzicii bisericeşti. Nume ca Amedée Gastoué (1873-1943), Vincent d’Indy (1851-1931), Louis-Albert Bourgault-Ducoudray, P. Thibaut, Heinrich Reimann, Egon Wellesz, Carsten Hög sunt deja consacrate şi arhicunoscute în lumea cercetării muzicale gregoriene şi bizantine.

Să nu uităm însă că la Schola Cantorum au studiat şi români, precum preotul Ioan D. Petrescu-Visarion (1884-1970), Dimitrie Georgescu Kiriac (1866-1928), Ioan D. Chirescu (1889-1980), Gheorghe Cucu (1882-1932), Teodor Teodorescu-Iaşi (1876-1920) şi mulţi alţii. Dintre aceştia I. D. Petrescu4 a fost deschizătorul de drumuri în domeniul cercetării, cel care a acordat o atenţie deosebită muzicii bisericeşti creştine, atât celei gregoriene, dar, mai cu seamă, celei de origine bizantină. El a creat în ţară, în perioada interbelică, un focar care a întreţinut la cotele cele mai înalte activitatea de cercetare, având reverberaţii internaţionale. Transmis ucenicilor săi, acest deziderat al perfecţionării continue în domeniul cercetării paleografiei muzicale bizantine a fost fructificat cu înaltă competenţă ştiinţifică de către aceştia până în zilele noastre5.

În ţara noastră activitatea de cercetare în domeniul paleografiei muzicale bizantine a fost strâns legată de procesul didactic desfăşurat în instituţiile de specialitate. Din anul 1948 regimul comunist a produs o ruptură între aceste două relaităţi, însă cercetarea nu s-a oprit aici. Cei care au continuat să trudească pe acest teren spinos sub care se ascunde un inestimabil tezaur au fost Grigore Panţiru, Gheorghe Ciobanu, Marin Ionescu, Titus Moisescu, iar astăzi sunt Sebastian Barbu-Bucur, Nicu Moldoveanu, Florin Bucescu, Alexie Buzera, Vasile

4 Cu privire la viaţa şi activitatea părintelui I. D. Petrescu sugerăm a se consulta: Gheorghe C.

Ionescu, Lexicon al celor care, de-a lungul veacurilor, s-au ocupat cu muzica de tradiţie bizantină în România, Editura Diogene, Bucureşti, 1994, pp. 280-283 (în special bibliografia de la sfârşit), Gabriela Ocneanu, I. D. Petrescu, Contribuţii teoreticela dezvoltarea bizantinologiei europene, în „Byzantion” – Revista de Arte Bizantine, Academia de Arte «George Enescu», Iaşi, 1995, pp. 68-72. De asemenea, informaţii utile putem afla din corespondenţa purtată de pr. I. D. Petrescu cu Amedée Gastoué; a se vedea în acest sens Titus Moisescu, La musique byzantine en pages épistolaires. Amedée Gastoué s’adressant à Ioan D. Petrescu-Visarion, în „Acta Musicae Byzantinae”, vol. IV, Editura Novum, Iaşi, 2002, pp. 26-37.

5 Ca un exemplu, numai în segmentul recitativului liturgic, interesant este manuscrisul-autograf al unei scrisori, redactată de pr. I. D. Petrescu , în 1967, cu privire la activitatea de cercetare pe care trebuie să o continue diaconul Grigore Panţiru; vezi Grigore Panţiru, Lecţionarul evanghelic de la Iaşi, Editura Muzicală, Bucureşti, 1982, „În loc de Prefaţă”, p. 5.


224

Stanciu, Petre Stanciu, Vasile Grăjdian, Elena Chircev, Constantin Catrina, Gheorghe Firca, Nicolae Gheorghiţă, Constantin Secară, Costin Moisil şi mulţi alţii6. Bucureştiul a fost locul unde activitatea de cercetare s-a continuat şi după 1948. Un momnet deosebit de important a fost reînfiinţarea aici, în anul 1990, a secţiei de muzică religioasă din cadrul Conservatorului de muzică.

La Iaşi sitaţia a fost alta, în sensul că muzica religioasă nu a fost prezentă în învăţământul superior de specialitate încă de la întemeierea lui. Aceasta a rămas să fie studiată în seminarii, facultăţi de teologie şi şcoli de cântăreţi. Introducerea studiului acestei muzici în Conservatorul ieşean este legată de numele preotului Theodor V. Stupcanu care a lucrat aici doar un an (1926-1927) şi doar ca profesor onorific de muzică bisericească, străduindu-se să înfiinţeze o catedră în acest sens. Să nu uităm însă că Theodor Stupcanu a slujit în mod onorabil, timp de mai bine de 25 de ani, catedra de muzică de la Seminarul Veniamin Costachi. Ucenicul său, diaconul Grigore Panţiru va duce şi el, tot pentru un an (1943-1944) şi tot ca profesor onorific, flacăra aprinsă de înaintaşul său.

În Conservatorul ieşean muzica religioasă a rămas mai mult la stadiul de «preocupări teoretice»7, neconcretizându-se într-o catedră de sine stătătoare. Totuşi, acestor preocupări li s-au dedicat cu cea mai mare seriozitate personalităţi de prim rang cum ar fi Gavriil Galinescu şi Alexandru Zirra. Predând cu întreruperi8, ei au subliniat în scrierile lor importanţa deosebită ce trebuie acordată muzicii bisericeşti bizantine şi de tradiţie bizantină, arătând, în acelaşi timp, locul pe care această muzică îl ocupă în tezaurul cultural românesc şi cel universal. Concluziile acestora au fost preluate şi fructificate de către specialişti ai secolului XX. Dintre aceştia s-a distins, în mod deosebit, cunoscutul bizantinolog Gheorghe Ciobanu. Acesta a predat timp de opt ani, ca lector apoi conferenţiar, disciplina Folclor. În paralel a desfăşurat o imensă şi bogată activitate de cercetare în domeniul muzcii bizantine9. In anul 1968 el iniţiază un cerc ştiinţific în scopul

6 O parte din personalităţile muzicale româneşti, pe care le vom aminti în lucrarea noastră, o

găsim în dicţionarul lui Gh. C. Ionescu amintit mai sus. Mai recomandăm a se consulta, în acest sens, Viorel Cosma, Muzicieni români. Lexicon, Editura Muzicală a uniunii Compozitorilot, Bucureşti, 1970, sau ediţiile ulterioare.

7 Gabriela Ocneanu, op. cit., p. 102. 8 Ibidem, p. 102, nota 42. 9 Lecţionarul lui Gh. C. Ionescu oferă informaţii bogate (ne referim în special la titlurile

lucrărilor care pot constitui puncte de referinţă în domeniu); de o importanţă aparte ni se par şi cele două comunicări consacrate renumitului muzicolog: Florin Bucescu, Activitatea ieşeană a profesorului Gheorghe Ciobanu. In memoriam, în „Byzantion” – Revista de Arte Bizantine, Academia de Arte «George Enescu», Iaşi, 1996, pp. 28-33 şi Gabriela Ocneanu, In memoriam: „Gheorghe Ciobanu”. Dezvoltarea muzicii în România în viziunea lui Gheorghe Ciobanu, în „Byzantion” – Revista de Arte Bizantine, Academia de Arte «George Enescu», Iaşi, 1996, pp. 34-35.


225

cercetării acestei muzici, cerc din care făceau parte profesori tineri din acea vreme: (+)Larisa Agapie, Gabriela Ocneanu, Liliana Gherman, Nicolae Gâscă, Anton Zeman, Florin Bucescu, Viorel Munteanu.

Se pare că un prim pas în îndeplinirea visului atâtor generaţii, acela de a se crea o catedră de sine stătătoare de muzică bizantină la Conservatorul ieşean, s-a putut face la 14 noiembrie 1991. Atunci o parte din profesorii amintiţi mai sus au înaintat Rectoratului Academiei de Arte «G. Enescu » din Iaşi un memoriu prin care se solicita acest lucru, aducându-se argumente destul de convingătoare în acest sens. Am spus că s-a făcu un prim pas, deoarece s-a aprobat doar ca o «specializare» în cadrul Secţiei „Pedagogie muzicală” şi având doar autorizaţie de funcţionare. Însă ideea unui centru care să polarizeze în jurul lui deopotrivă laici şi teologi, muzicieni specialişti şi amatori şi care să promoveze vechiul tezaur al muzicii bizantine, încă mai stăruia, la Iaşi, în mintea multor ucenici ai lui Gheorghe Ciobanu. Aşa se face că, proiectat în mai multe variante de către directorul executiv – dl. Traian Ocneanu şi supus analizei unui nucleu al primilor membri (pr. prof. Florin Bucescu, prof. Melania Boţocan, conf. Carmen Chelaru, prof. Gabriela Ocneanu), CSBI ia fiinţă în mod oficial abia în anul 1998. Acest centru fusese conceput tot în cadrul Conservatorului ieşean, mai precis, în legătură cu o secţie de muzică religioasă a acestei instituţii. Cu un an înainte, în urma multor dezbateri şi analize, comisia desemnată să analizeze şi să acrediteze acea specializare mult dorită nu acordă undă verde. Însă CSBI a continuat şi continuă să existe şi astăzi ca «fundaţie culturală de sine stătătoare»10.

Important este faptul că, chiar din primul an de existenţă al acelei secţii de muzică religioasă, s-au ţinut sesiuni de comunăcări ştiinţifice fie în cadrul Cursurilor internaţionale de vară organizate de Universitatea «Al. I. Cuza» din Iaşi, fie sub egida Zilelor Academiei de Arte «George Enescu» din Iaşi sau a Zilelor academice ieşene. La aceste sesiuni au participat nu numai personalităţi muzicale de prim rang din România dar au fost antrenaţi şi studenţii acelei secţii în dorinţa de a stimula activitatea de cercetare în paleografia muzicală bizantină şi în rândul celor tineri. Mai târziu, din 1998, când, aşa după cum am spus mai sus, CSBI îşi capătă statut legal, acele sesiuni de comunicări s-au transformat în congrese internaţionale de muzică bizantină prin cooptarea unor specialişti în domeniu şi din afara ţării, dând astfel centrului un surplus de greutate academică11. Paleta tematicilor acestor simpozioane este variată, oferind un volum

10 Gabriela Ocneanu, Locul muzicii religioase în învăţământul universitar muzical, în „Acta

Musicae Bizantinae” – Revista Centrului de Studii Bizantine Iaşi, vol. I, nr. 1, aprilie 1999, p. 104. 11 Oferim aici câteva date despre membrii CSBI, colaboratori şi susţinători, cei care au trudit şi

trudesc pentru promovarea muzicii religioase bizantine şi de tradiţie bizantină: Alexandrescu Dragoş – diac., prof. la Universitatea de Muzică, Bucureşti, Alexandrescu Ozana – dr., Institutul de Istoria


226

de informaţii destul de mare în perspectiva că tezaurul inestimabil al muzicii bizantine este inepuizabil. Aceste comunicări ştiinţifice, fiind rezultate ale cercetărilor celor care au participat şi care le-au prezentat public, au fost publicate în primele patru volume ale revistei «Byzantion » (devenit mai târziu «Byzantion Romanicon») apărută sub egida Academiei de Arte « George Enescu » din Iaşi iar mai apoi în «Acta musicae byzantinae» - revista CSBI. Iată de ce considerăm, în continuare, că este necesar să prezentăm cititorilor noştri, pe ani şi pe

Artei, Bucureşti, Barbu-Bucur Sebastian – arhid. prof. dr. la Universitatea de Muzică, Bucureşti, Barnea Alexandrel – pr. lect. dr. Facultatea de Teologie Ortodoxă «D. Stăniloae» a Universităţii «Al. I. Cuza» din Iaşi, Belean Nicolae – prof. Fac. de Teologie, Univ. de Vest, Timişoara, Boţocan Melania – profesor, Universitatea de Arte «G. Enescu», Iaşi, Bucescu Florin – preot, prof. dr. la Universitatea de Arte «G. Enescu», Iaşi, Buescu Corneliu – muzicolog, Buzera Alexie – preot, conf. dr. la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universitatăţii din Craiova, Catrina Constantin – conf.dr. la Universitatea Transilvania, Facultatea de Muzică, Braşov, Cervoneac-Ciorici Margareta – doctorand III Academia de Muzică «Gavriil Musicescu», Chişinău, Chelaru Carmen – muzicolog, secretar ştiinţific, Filarmonica «Moldova», Iaşi, Chifar Nicolae – pr. prof. dr. la Facultatea de Teologie Ortodoxă «D. Stăniloae» a Universităţii «Al. I. Cuza» din Iaşi, actualmente profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, Chircev Elena – lector dr. la Academia de Muzică «Gheorghe Dima», Cluj-Napoca, Chirvase Lucia - stareţă a Mănăstirii Ciolpani, jud. Bacău, Cristescu Constanţa – prof. dr. Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea «Aurel Vlaicu», Arad, Dascălu Nicolae – consilier cultural la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, Dimcea Alexandru, Dimoftache Veturia – prof. dr. la Universitatea de Muzică «Ciprian Porumbescu», Bucureşti, Dîrţu Petronela – prof. la Liceul de Artă «Octav Băncilă», Iaşi, Drăguşin Constantin – preot, dirijorul Coralei Patriarhale din Bucureşti, Firca Gheorghe – dr., Institutul de Istoria Artei, Bucureşti, Galaicu Violina – dr., cercetător ştiinţific Academia de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Giuleanu Victor – prof. dr. Universitatea de Muzică Bucureşti, Haralam Clement – arhim., stareţ al Mănăstirii «Sfinţii Trei Ierarhi» din Iaşi, (+)Ionescu Gheorghe – muzicolog, Cosma Octavian Lazăr – muzicolog, Măniuţ Lucia-Cristina, Marchiş Iustin – arhim., stareţ al Mănăstirii «Stavropoleos» din Bucureşti, Merticaru Vasile – arhim. dr., (Varlaam) vicar al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi şi lector la Facultatea de Teologie Ortodoxă «D. Stăniloae» a Univ. «Al. I. Cuza» din Iaşi, (+)Moisescu Titus – muzicolog, Moisil Costin – etnomuzicolog, Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti, Moldoveanu Nicu – preot prof. dr. Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea Bucureşti, Ocneanu Gabriela – prof.dr. Universitatea de Arte «George Enescu», Iaşi – director ştiinţific, Ocneanu Traian – ing., NOVUM S.R.L. Iaşi – director executiv, Popescu Emilian – prof. dr. la Facultatea de Teologie Ortodoxă Ortodoxă «D. Stăniloae» a Univ. «Al. I. Cuza» din Iaşi., Iaşi, Simionescu Petre – prof. Institutul de Etnografie şi Folclor «C. Brăiloiu», Bucureşti, Sorban Elena Maria – lector dr. Academia de Muzică «Gh. Dima», Cluj-Napoca, Spinei Victor – prof. dr. Universitatea «Al. I. Cuza» din Iaşi, Facultatea de Istorie – director cercetare inter-disciplinară, Stanciu Vasile – pr.conf.dr. Universitatea «Babeş-Bolyai», Facultatea de Teologie Ortodoxă, Cluj-Napoca, Vasile Vasile – conf.dr. Universitatea de Muzică, Bucureşti, Zoicaş Ligia – prof. univ. Academia de Muzică «Gh. Dima», Cluj-Napoca.

La aceştia adăugăm pe: Ioannis Arvanitis – Atena, Vesna Peno – Iugoslavia, Dimitri Conomos, Sandra Martani – Italia, Nektarios T. Paris, Panagiotes Ch. Panagiotides, Frantz Metz, Adriana Şirli – Franţa, Maria Alexandru – lect.dr. la Universitatea «Aristotel» din Thesalonik, Marco D’Agostino – Italia , Christina Demetriou – Grecia, Alexander Lingas – Oxford, Christian Hannick.


227

simpozioane/congrese, titlurile acestor comunicări ştiinţifice precum şi titlurile ce formează cuprinsul fiecărei reviste în parte.

I. Colocviu cu tema „Muzica sacră în spaţiul românesc” în cadrul celei

de a XII-a Ediţii a Festivalului Internaţional „Festum musicae”, Iaşi, 27 mai-10 iunie 1994.

30-31 mai 1994 Foyerul Filarmonicii „Moldova” - Iaşi

1. Sebastian Barbu Bucur, Contribuţii româneşti în domeniul culturii muzicale bizantine la Muntele Athos.

2. Titus Moisescu, Creaţia corală religioasă de factură bizantină. 3. Vasile Tomescu, Prezenţe ale muzicii sacre apusene în spaţiul românesc. 4. Vasile Vasile, Aplicarea Reformei chrisantice în Moldova. 5. Elena Maria Şorban, Muzica gregoriană în Transilvania medievală - premise ale cercetării. 6. Claudiu Paradais, Şcoala muzicală de la Putna. 7. Cipriana Smărăndescu, Codex Caioni între tradiţie şi perspectivă. 8. Saviana Opriţescu Diamandi, Secolul al XVII-lea ilustrat în Codex Caioni. 9. Ana-Maria Orenzi, Dimitrie Cantemir, simbol al integrării culturii româneşti în gândirea

europeană. 10. Sorina Goia, Procesul de românire a cântărilor psaltice în vremea lui Constantin Brâncoveanu. 11. Colectiv – coordonator Florin Bucescu – Mihaela Corduban, Mihaela Zăiceanu, George

Dumitriu, Cântări psaltice în manuscrisele lui Theodor V. Stupcanu. 12. Gabriela Ocneanu, I.D. Petrescu - contribuţie la dezvoltarea bizantinologiei. 13. Ofelia Lucia Florea, Idiomelarul lui Dimitrie Suceveanu - apogeul procesului de românire a

muzicii bizantine. 14. Constanţa Cristescu, Funcţia liturgică a toacei - argumente etnomozicologice. 15. Elena Chircev, Aspecte ale transcrierii muzicii psaltice în notaţia liniară. 16. Alexie Buzera, Legături muzicale între centrele culturale Craiova şi Iaşi. 17. Alexandrel Barnea, Imnografi ortodocşi.

II. Simpozion de Artă bizantină în cadrul Zilelelor Academiei de Arte

„George Enescu”, Iaşi, 2-9 mai 1995. 6 mai 1995 Amfiteatrul „G. Enescu” al Academiei de Arte Secţia muzică bizantină

1. Ligia Zoicaş, Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur şi ideea de sacru în viziunea compozitorului Tudor Jarda.

2. Constantin Drăguşin, Valorificarea muzicii bizantine în creaţia corală românească. Activitatea lui Paul Constantinescu.

3. Veturica Dimoftache, Modalităţi de integrare a melosului bizantin în muzica de tip european. 4. Dragoş Alexanxandrescu, Muzica de tradiţie bizantină în şcoala românească contemporană. 5. Vasile Vasile, Concepţia Sf. Niceta de remesiana privind rolul muzicii în viaţa religioasă. 6.Melania Boţocan, Studii de muzică bizantină în Europa apuseană până la jumătatea sec. XX

reflectate în „The History of Byzantine Music and Hymnography” de Egon Wellesz. 7. Titus Moisescu, subiect rezervat.


228

8. Alexie Buzera, Trei manuscrise psaltice cu opera muzicală a lui Ghelasie Basarabeanul de la B.C.U. Iaşi.

9. Maria Bucescu, Grigore Panţiru şi prelucrarea corală a melosului psaltic. 10. Elena Chircev, Formele melodice şi prelucrarea în Cântările bisericeşti ale lui Dimitrie

Cunţanu. 11. Florin Bucescu, Viaţa şi activitatea lui T. V. Stupcanu. 12. Valentin Timaru, Observaţii asupra citirii textelor religioase. 13.Nicolae Ţurcanu, Gheorghe Ucenescu, dascăl de cultură bizantină. 14. Gabriela Ocneanu, Propedia unui manuscris bizantin de la B.C.U. Iaşi. 15. Corduban Mihaela Lidia, Pasajele melismatice şi rolul lor în muzica psaltică. 16. Mihaela Zăiceanu, Melodica bizantină în „Glasurile Putnei” de V. Munteanu. 17. Mara Forţu, Oprea Dumitrescu şi concepţia sa privind „modernizarea” muzicii psaltice. 18. Carmen Calamaz, Legăturile Ieromonahului Macarie cu Moldova. 19. Alexandrel Barnea, Foloasele cântării religioase în cultul ortodox. 20. Cristian Doboş, Liturghia grecească a lui Preyer. 21.Simona Simiciuc, Repertoriul coral religios din Moldova în perioada începuturilor. 22. Mirel Nechita, Anton Pann şi muzica psaltică.

III. Masă rotundă cu tema „Arta de tradiţie bizantină în cultura

românească şi universală” în cadrul celei de a XI-a Ediţii a Zilelor Academice Ieşene, Iaşi, 5-8 octombrie 1995

Comisia de Istorie a Artei Grupul de Studii bizantine

1. Florin Bucescu, Marseieza greacă în manuscrisele psaltice. 2. Gabriela Ocneanu, Muzica de tradiţie bizantină în învăţământul superior ieşean. 3. Melania Boţocan, Muzica bizantină în cercetările europene ale secolului XX. 4. Carmen Chelaru, Contribuţii la românirea cântărilor de tradiţie bizantină. 5. Alexandrel Barnea, Imnologia Triodului. 6. D. Alexoaie, Spaţiul liturgic bizantin - sinteză a artelor. 7. D. Alexoaie, Canon şi libertate în crearea icoanei bizantine. 8. Felicia Buliga, subiect rezervat. 9. D.N. Zaharia, subiect rezervat. 10. Gloria Lăcătuşu, Alte culori dintr-un bizanţ. Note despre o expoziţie: Viorica Toporaş.

IV. Simpozion de Bizantinologie în cadrul celei de a III-a Ediţii a Zilelor

Academiei de Arte „George Enescu”, Iaşi, 6-13 mai, 1996. 11 mai 1996 Secţiunea Muzică

1. Violina Galaicu, Cântarea psaltică şi melosul popular românesc- interferenţe reala şi virtuale. 2. Dragoş Alexandrescu, Probleme de interpretare în muzica liturgică ortodoxă. 3. Irina Suhomlin Ciobanu, Colecţia de manuscrise de la Mînăstirea Neamţ din Basarabia. 4. Alexandrel Barnea, Slujitori pe altarul muzicii bisericeşti: profesor Anton Toma. 5. Gabriela Ocneanu, In memoriam: Gheorghe Ciobanu - bizantinolog. 6. Florin Bucescu, In memoriam: Gheorghe Ciobanu: activitatea ieşeană. 7. Veturica Dimoftache, Liturghia în stil psaltic de Paul Constantinescu. 8. Vasile Vasile, Muzica bizantină în concepţia şi creaţia lui Alexandru Zirra.


229

9. Constantin Catrina, Momente şi etape privind învăţământul muzical de tradiţie bizantină din Şcheii Braşovului - secolele XVIII-XIX.

10. Melania Boţocan, Corul Mitropoliei ieşene. 11. Petronela Dârţu, Despre Canonul Învierii. 12. Vasile Stanciu, Manuscrise şi personalităţi muzicale din Transilvania în secolele XVII-XVIII. 13. Leonida Rados, Soli şi slii în Bizanţul târziu: cazul Giorgios Sphrantzes. 14. Alexie Buzera, Un manuscris inedit de la 1918 privind gramatica muzicii psaltice în notaţie

hrisantică. V. Simpozionul cu tema „Rolul şi locul Artei bizantine în cultura

românească şi universală” în cadrul celei de a XII-a Ediţii a Zilelor Academice Ieşene, Iaşi, 10-13 octombrie 1996.

12 octombrie 1996 Comisia de Istoria şi Teoria Artei Grupul de Bizantinologie

1. Florin Bucescu, B.C.U. „Mihai Eminescu” Iaşi, păstrătoare a unui inestimabil tezaur de manuscrise bizantine şi psaltice.

2. Gabriela Ocneanu, Alexandru Zirra - despre muzica bizantină în România. 3. Felicia Buliga, Arhetip, imagine şi sens în arta de tradiţie bizantină. 4. Liviu Suhar, Reverberaţii bizantine în pictura lui El Greco. 5. D. Alexoaie, Tradiţie şi modernitate în pictura bisericii Hlincea. 6. Alexandrel Barnea, Grigore Ghiorghiu - profesor de muzică psaltică la Seminarul „Veniamin

Costachi”. 7. D.N. Zaharia, Falsificarea în arta icoanei. 8. Vasile Merticaru, Elemente ale istoriei bizantine reflectate în arta bisericească din Moldova. 9. Octaviana Marincaş, Aurelia Grigoriu, Contribuţii privind restaurarea icoanelor bizantine.

VI. Al VI-lea Simpozion de muzică bizantină cu tema „Locul muzicii

bizantine în cultura românească şi universală”, Iaşi, 7-9 mai 1999. Sala mică de conferinţe a Filialei din Iaşi a Academiei Române 7 mai 1999, ora 900 secţiunea A: Aspecte generale

1. Arhim. Clement Haralam, Slujba sfintei icoane "Prodromiţa" a cuviosului Nectarie Schimonahul. 2. Titus Moisescu, Imnografia bizantină. 3. Dragoş Alexandrescu, Cântarea Fericirilor în creaţia corală a compozitorilor români. 4. Sebastian Barbu-Bucur, Onufrie Bratu de la Mănăstirea Teleajen - copist de manuscrise psaltice. 5. Vasile Merticaru, Momente ale istoriei bizantine reflectate în pictura murală din Moldova. 6. Florin Bucescu, Pregătirea reformei hrisantice. 7. Costin Moisil, Scările muzicale la Macarie Ieromonahul. 8. Cornel Ţăranu, Elemente bizantine în poemul coral Testament.

7 mai ora 1500

secţiunea B: Particularităţi regionale ale muzicii bizantine 1. Elena Chircev, Cîntarea de strană bănăţeana la sfârşitul sec. al XIX-lea în viziunea preotului

Terenţiu Bugariu.


230

2. Gheorghe Firca, Muzica de tradiţie bizantină în Banat. 3. Vasile Grăjdian, Aspecte de oralitate în cântarea de strană din Ardeal. 4. Ion Negrilă, Pe urmele lui Gheorghe Ucenescu.

8 mai ora 900

secţiunea C: Manuscrise şi documente 1. Alexie Buzera: Un manuscris grecesc inedit de la 1751 cu extrase din metrofonia şi paralaghia

lui Ioan Cucuzel. 2. Irina Suhomlin-Ciobanu: Compoziţii de muzică psaltică în manuscrisele ieromonahului Andronic

de la Mănăstirea Noul Neamţ. 3. Petre Stanciu: Anastasimatarul de la Cluj-Napoca, o copie după cel al lui Filotei Sin Agăi Jipei. 4. Margareta Cervoneac: Manuscrise muzicale bizantine de la Mănăstirea Noul Neamţ. 5. Alexandrel Barnea: Manuscrise muzicale psaltice de la biblioteca episcopiei Romanului. 6. Vasile Vasile: Circulaţia creaţiei lui Nectarie Vlahul în manuscrisele sec. al XIX-lea. 7. Istvan Nemeth, Geoffy Csakany, Un manuscris de muzică psaltică din biblioteca lui Timotei

Cipariu. 8 mai ora 1500

secţiunea D: Muzica bizantină şi alte limbaje de comunicare 1. Violina Galaicu, Cîteva precizări în legătură cu expresia „putevoi raspev" (путевой распев). 2. Constantin Catrina, Însemnări şi documente privind folosirea limbilor de cult în biserica

voievodală din Şcheii Braşovului. 3. Constanţa Cristescu, Consideraţii asupra sincretismului retoric al muzicii bizantine. 4. Felicia Buliga, Programul iconografic al ţesăturilor bizantine, expresie a spaţiului liturgic. 5. Mariana Flaişer, Aspecte ale limbii române în Catavasierul lui Filotei sin Agăi Jipei.

VII. Al VII-lea Simpozion de muzică bizantină cu tema „Muzica

bizantină - tradiţie şi evoluţie”, Iaşi, 12-14 mai 2000. Sala mică a Filialei din Iaşi a Academiei Române 12 mai, ora 900 Secţinea A: Aspecte generale

1. Alexander Lingas (Oxford), The Acculturation of Byzantine Music in North America. 2. Ioannis Arvanitis (Atena), Long Formulas in Petros Lampadarios’Short Sticherarion. An

Examination of the Form of Interpretation of Byzantine Musical Notation in the 18th Century.

3. Titus Moisescu, Între diatonic şi cromatic în muzica de tradiţie bizantină. 4. Nicu Moldoveanu, Melodiile prohodului - tradiţie şi continuitate. 5. Dimitrios Fourlemadis: Relaţii eleno-române privind continuitatea promovării muzicii bizantine

în România. 6. Vasile Grăjdian, Oralitate şi uniformizare în evoluţia cântării bisericeşti de origine bizantină. 7. Vasile Tomescu, Muzica sacră în spaţiul cultural românesc. 8. Vasile Stanciu, Diatonism şi cromatism în muzica bisericească de tradiţie bizantină din

Transilvania. 9. Mariana Flaişer, Termeni muzicali bizantini - semantică şi circulaţie. 10. Delia Ştefania Barbu, Cântarea bisericească şi rolul ei în terapia duhovnicească. 11. Violina Galaicu, Muzica liturgică bizantină - repere semantice.


231

12 mai, ora 1500

Secţiunea B: Limbaj muzical psaltic - tradiţie şi integrare 1. Vesna Peno (Belgrad), The Tonal System in the Serbian Church Chant on the Examples of the

1st/5th Tones. 2. Cornel Ţăranu, Elemente bizantine în creaţia lui Sigismund Toduţă. 3. Gabriela Ocneanu, Recitativul liturgic - punte de legătură întremuzica bizantină şi cea

gregoriană. 4. Costin Moisil, Reguli de sintaxă în muzica neobizantină: glasul I stihiraric.

13 mai, ora 900 Secţiunea C: Manuscrise şi documente

1. Arhim. Clement Haralam, Manuscrise psaltice din biblioteca Mănăstirii Bucium. 2. Sebastian Barbu-Bucur, Varia - câteva ştiri inedite aflate în manuscrisele româneşti de la Muntele

Athos. 3. Yuri Yassinovski (Lvov), Moldavian and Wallachian Elements in the Ukrainian Manuscripts of

Sacral Monody of the 16th and 17th Centuries. 4. Elena Chircev, Irmoasele praznicale din colecţia lui Dimitrie Cunţanu şi relaţia lor cu muzica

psaltică. 5. Petronela Dârţu, Cântarea bisericească omofonică şi polifonică în viziunea lui Nifon Ploeşteanu. 6. Alexie Buzera, Un manuscris grecesc inedit din sec. al XVIII-lea, de la Arhivele Statului din

Drobeta-Turnu Severin. 7. Constantin Catrina, Pe marginea câtorva creaţii ale protopsalţilor moldoveni din manuscrisele

muzicale de la Biserica Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului. 8. Florin Bucescu, Sursele greceşti ale Irmologhionului-Calofonicon al ieromonahului Macarie.

18 mai, ora 1100

Conferinţă: Sebastian Barbu-Bucur, Muzica românească de tradiţie bizantină la Muntele

Athos. Lansare de carte:

Titus Moisescu, Monodia bizantină în gândirea unor muzicieni români. 18 mai, ora 1600

Secţiunea D: Învăţământul muzical psaltic. Creatori, cercetători şi pedagogi.

1. Florin Bucescu, Gheorghe C. Ionescu - important cercetător al muzicii psaltice. 2. Irina Suhomlin-Ciobanu, Curs didactic de paleografie muzicală bizantină la Universitatea de Stat

a Artelor din Chişinău. 3. Alexandrel Barnea, Muzica bisericească în învăţământul teologic ieşean - actualitate şi

perspective. 4. Vasile Vasile, Şcoala lui Nectarie Vlahul. 5. Petre Stanciu, Arhidiaconul prof. dr. Sebastian Barbu-Bucur la 70 de ani. 6. Margareta Cervoneac, Ieroschimanahul Andronic – unul dintre ultimii reprezentanţi ai tradiţiei

cărturăreşti de la Noul Neamţ. 7. Zamfira Bucescu-Dănilă, Ultimii ani de activitate ai şcolii de cântăreţi bisericeşti de la Iaşi

(1945-1949). 8. Elena Raluca Fronea, Cele mai cunoscute cântări psaltice din perioada Postului Mare.


232

VIII. Al VIII-lea Simpozion Internaţional cu tema „Muzica bizantină - de la esenţa iniţială la tradiţii locale şi religioase”, Iaşi, 7-9 mai, 2001.

Sala Senatului a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi 9 mai, ora 900 Secţiunea A: Probleme generale.

1. Clement Haralam, Despre te-re-rem-uri. 2. Titus Moisescu, Aspecte inedite de scriere şi interpretare semiografică în muzica bizantină. 3. Dimitri Conomos, The Significance of the Moldavian Monastic contribution to the Tradition of

Post-Byzantine Psalmody. 4. Nektarios T. Paris, The Use of Ekphonesis in Bizantine Service. 5. Dragoş Alexandrescu, Dialogul muzical în liturghia ortodoxă. 6. Gabriela Ocneanu, Structuri modale în cântul gregorian şi bizantin.

7 mai, orele 1100-1200

Conferinţă Dimitri Conomos, The Musical Tradition of Mount Athos.

7 mai, ora 1500

Secţiunea B: Manuscrise şi documente 1. Sandra Martani, L’évangéliaire de Iaşi et la Système ekphonétique dans les manuscrits en

majuscule. 2. Elena Chircev, Manuscrisul muzical nr. 953 de la B.A.R. - investigaţii preliminare. 3. Christina Demetriou, Das kalophonische Sticherarion A4 aus der Bibliothek des Macharias

Klosters auf Zypern. 4. Panagiotes Ch. Pangiotides, Obsrvation on the Variation in the Melody of the Anastasimatarion

and the Heirmologion of Ioannes Protopsaltes the Neochorites (1860-1866). 5. Costin Moisil, Anastasimatarele în limba română din sec. al XIX-lea - privire generală. 6. Nicolae Gheorghiţă, The Exegesis Theory in the Romanian Tradition. The Anastasimatarion of

Dionysios Photino. 8 mai, ora 900

Secţiunea B: Manuscrise şi documente. 1. Ioannis Arvanitis, The Kekragaria and Dogmatika Theotokia by Daniel Protopsaltes: a

Contribution to the Prehistoryof the New Sticheraric Style. 2. Alexie Buzera, Creaţii ale muzicienilor psalţi din Moldova în manuscrisele de pe teritoriul

Olteniei. 3. Petre Stanciu, Manuscrisele psaltice româneşti din Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” din

Cluj-Napoca. 4. Eugen Dan-Drăgoi, Un manuscris psaltic din Biblioteca Episcopiei Dunării de Jos din Galaţi. 5. Florin Bucescu, O cântare emblematică a Moldove, stihira Cuviosului Paisie de la Mănăstirea

Neamţ. 8 mai, orele 1130-1300 Conferinţă

Sebastian Barbu-Bucur, Muzica românească de tradiţie bizantină la Muntele Athos.


233

9 mai, ora 900 Secţiunea C: Personalităţi ale muzicii bizantine, particularităţi regionale

1. Sebastian Barbu-Bucur, Clement Grădişteanu - un autor necunoscut din sec. al XVIII-lea. 2. Nicu Moldoveanu, Protopsaltul preot Ioniţă Năpârcă. 3. Vasile Vasile, Nectarie Frimu. 4. Vasile Grăjdian, Elemente de oralitate în cartea de cântări bisericeşti a lui Dmitrie Cunţanu

(Sibiu, 1890). 5. Delia Ştefania Barbu, Rolul şi importanţa te-re-rem-urilor în cântarea bisericească. 6. Vasile Stanciu, Elemente de melodică bizantină în Liturghia a IV-a de Augustin Bena. 7. Constanţa Cristescu, Trăsături stilistice ale cântării bisericeşti ortodoxe din zona Aradului. 8. Mariana Flaişer, Date privind muzica psaltică în pravilele împărăteşti. 9. Mirel Nechita, Şcoli de muzică bisericească din Bucovina. 10. Ion Isăroiu, Seminarul „Neagoe Basarab” din Curtea de Argeş în sec. al XIX-lea şi prima

jumătate a sec. al XX-lea. IX. Al IX-lea Simpozion Internaţional de muzică bizantină cu tema

„Semnificaţia continuităţii muzicii bizantine”, Iaşi, 20-22 mai, 2002. Sala Senatului universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi 20 mai, ora 900

1. Gabriela Ocneanu, Titus Moisescu - in memoriam. 2. Dragoş Alexandrescu, Dialogul muzical în liturghia ortodoxă. 3. Agamemnon Tentes, The Prologues and the Frontispices of the First Edition of Greek Church

Music and their Significance for its Understanding. 4. Ioannis Arvanitis, On Process of Change in the Diachronic Evolution of Byzantine Chant. 5. Costin Moisil, Diatonic, cromatic, enarmonic - observaţii privind intonaţia în muzica bizantină.

20 mai, orele 1100-1230 Conferinţă

Vasile Vasile, Tezaure de spiritualitate românească la Muntele Athos. 20 mai, ora 1500

1. Elena Chircev, Aspecte ale semnelor chironomice în ms. 953 de la B.A.R. 2. Constantin Secară, Particularitate, unitate şi continuitate stilistică în cântarea psaltică. 3. Vasile Grăjdian, Câteva aspecte actuale de oralitate în cântarea bisericească din Ardeal. 4. Panagiotes Ch. Panagiotides, The Prosomoion „O tou paradoxou thaumatos” in the First Mode

and its Forms of Composition. 5. Vasile Stanciu, Axionarul de la Cluj Napoca în transcrierea ierodiaconului Grigorie Ţurcan. 6. Nicolae Gheorghiţă, Idiomul calofonic în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea. 7. Aurelia Luchian, Valoarea muzicii psaltice în vindecare.

22 mai, ora 900 1. Nektarios Paris, The Cheironomic Sings According to Petros Ephesios. The Case of the Polyleos

Douli Kirion in the First Mode Plagal. 2. Daniel Suceavă, Manuil din Corint şi cântările atribuite lui în manuscrisele psaltice. 3. Florin Bucescu, Circulaţia cântprilor lui Nectarie Frimu în manuscrisele psaltice. 4. Petru Stanciu, Ms. bizantin 5316 de la B.C.U. „Lucian Blaga” din Cluj Napoca. 5. Mariana Flaişer, Tradiţie şi modernitate în studiile româneşti de bizantinologie.


234

6. Zamfira Dănilă, Manuscrise psaltice de la Muzeul Literaturii din Iaşi. 7. Visarion Huţu, Gânduri laice despre muzica rituală ortodoxă.

22 mai, ora 1500

1. Daniel Popa, Un manuscris grecesc în notaţie hrisantică. 2. Laura Varga, Cântările Triodului - melos psaltic şi cuvânt liturgic. 3. Delia-Ştefania Barbu, Schimonahia Epifania Moisescu - compozitoare şi interpretă de muzică

psaltică. 4. Mirel Nechita, Axioanele de Ioan D. Chirescu după Macarie Ieromonahul. 5. Alexie Buzera, Un ucenic al lui Dimitrie Suceveanu: Lazăr Ştefănescu.

X. Al X-lea Congres Internaţional de Muzică Bizantină - Congres

aniversar, Iaşi, 12-15 mai, 2003 Sala Senatului Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi 12 mai, ora 1000

1. Victor Spinei, Actualitatea studiilor bizantine. 2. Gabriela Ocneanu, Cuvânt de deschidere.

12 mai, orele 1100-1300 Conferinţă publică

Maria Alexandru, Introducere în bizantinologia muzicală. 12 mai, ora 1500

1. Elena Chircev, Relaţia text -diastematică - chironomie în incipituri şi cadenţe ale checragariilor din două manuscrise aparţinând bibliotecilor clujene.

2. Sebastian Barbu-Bucur, Anul naşterii Mitropolitulu Iosif Naniescu - argumente canonice şi muzicale.

3. Constantin Catrina, Câteva lămuriri şi adăugiri privind viaţa şi activitatea muzicală a Ieromonahului Macarie.

4. Ligia Zoicaş, Liturghia de Liviu Comes. 5. Constantin Secară, Tradiţie şi înnoire în interpretarea muzicii psaltice. 6. Constantin Răzvan Ştefan, Studiu comparativ asupra Dogmaticii la Vecernie (glasul 8) în creaţia

compozitorilor români. 7. Melania Elena Nagy, Elemente arhetipale în construcţia sonatei bizantine de Paul

Constantinescu. 14 mai, ora 930

1. Sandra Martani, Le manuscrit Iaşi IV 34 et l’interprétation de la notation ekphonétique. 2. Marco D’Agostino, The Iaşi Gospels (ms. 160/IV-34): from a Note to the History of the Codex. 3. Maria Alexandru, Über den Begriff des „Schönen” bei den Hll. Väten und dessen Relevanz für die

Interpretation der alten Handschriften byzantinischer Musik. 4. Nicolae Gheorghiţă, The Troparion for mathias by Chrysaphes the Zoung in the Roumanian

Tradition. 5. Daniel Suceava, Markos Eugenikos and his Musical Compozitions. 6. Costin Moisil, Enharmonic Formulas in the Anastasimatarion Chants.


235

14 mai, ora 1500 1. Adriana Şirli, Deux traités de musique „perso-arabe” de la première moitié du XVIIIe siècle:

phénomène de monde ? 2. Frantz Metz, Musica Sacra. Byzantine Music as Reported by the Review of the Cecilian Movement

in Regensburg from 1866-1940. 3. Veturia Dimoftache, Éléments d’orogine byzantine dans la creation de Martian Negrea. 4. Vasile Grăjdian, The Ressurection Heirmos in the Current Oral Versions of Transylvanian Choir

Singing. 5. Gabriela Ocneanu, Posibilităţi de coordonare grafică a cuvântului cu muzica în cântarea psaltică

melismatică românească. 6. Alexie Buzera, Un nou manuscris cu opera muzicală a lui Ghelasie Basarabeanul.

15 mai, ora 900 1. Florin Bucescu, Andronic Popovici, copist important de manuscrise muzicale psaltice. 2. Zamfira Dănilă, Manuscrisele 4915/L şi 524 (3881) de la M.L.R. Iaşi. 3. Mariana Flaişer, Influienţa neogreacă în terminologia muzicii psaltice româneşti. 4. Laura Varga, Elemente de limbaj muzical proprii cântărilor din perioada Triodului. 5. Margareta Cervoneac, Copişti ai manuscriselor nemţene din fondul 2119 din Arhiva Naţională

din Chişinău. 6. Vasile Vasile, Circulaţia cântărilor lui Ghelasie Basarabeanul la Muntele Athos.

Iată acum şi conţinutul revistelor publicate:

Byzantion - Revista de Arte Bizantine, vol. I, Academia de Arte „George Enescu”, Iaşi, 1995, 160 p.

Sebastian Barbu-Bucur, Contribuţii româneşti în domeniul culturii muzicale

bizantine la Muntele Athos. Vasile Vasile, Protopsaltul Dimitrie Suceveanu (1816-1898). Gabriela Ocneanu, Propedia unui manuscris bizantin din Iaşi. Considaraţii

preliminare. Jenö Bartos, Observaţii asupra stării picturale murale din pridvorul bisericii

„Golia” din Iaşi. Alexandrel Barnea, Imnografi ortodocşi. Florin Bucescu, Un pasionat cercetător al muzicii medievale din România:

Grigore Panţiru. Maria Geba, Ana-Maria Vlad, Investigaţii privind miniatura manuscrisului

bizantin din secolul XI „Tetraevangheliar”, aparţinând Muzeului Literaturii Române din Iaşi.


236

Pârâu Elena, Ionuc Adriana, Manea Doina, Problematica restaurării unui manuscris bizantin den secolul XI „Tetraevangheliar”, aparţinând Muzeului Literaturii Române din Iaşi.

Carmen Chelaru, Un aspect al românirii în muzica bizantină. Mihaela Zăiceanu, Comparaţie între Anastasimatarul tipărit de T. V.

Stupcanu şi Manuscrisul litografiat autograf A. Cântările Vecerniei. Mihaela Lidia Corduban, B. Cântările Utreniei. Florin Bucescu, Manuscrisele psaltice ale lui Teodor Stupcanu. Melania Boţocan, History of Byzantine Music Hymnography de Egon

Wellesz.

Byzantion - Revista de Arte Bizantine, vol. II, Academia de Arte „George Enescu”, Iaşi, 1996, 243 p.

Daniel, Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, Psalmodia - respiraţia

rugăciunii. Clement Haralam, Condiţiile uni bune interpretări în muzica bisericească

psaltică. Sebastian Barbu-Bucur, Manuscrise psaltice româneşti în biblioteci străine. Dragoş Alexandrescu, Muzica de tradiţie bizantină în şcoala muzicală

românească contemporană. Alexandrel Barnea, Foloasele cântării religioase în cultul ortodox. Florin Bucescu, Activitatea ieşeană a profesorului Gheorghe Ciobanu - in

memoriam. Gabriela Ocneanu, In memoriam: Gheorghe Ciobanu. Dezvoltarea muzicii

bizantine în România în viziunea lui Gh. Ciobanu”. Vasile Vasile, Concepţia Sfântului Niceta de Remesiana privind rolul muzicii

religioase în viaţa religioasă. Carmen Calamz, Legăturile Ieromonahului Macarie cu viaţa muzicală a

Moldovei. Nicolae Ţurcanu, Gheorghe Ucenescu - dascăl de muzică de tradiţie

bizantină. Elena Chircev, Formule melodice în cântările bisericeşti ale lui Dimitrie

Cunţanu. Alexie Al. Buzera, Trei manuscrise psaltice de la B.C.U. „M. Eminescu” din

Iaşi cu opera muzicală inedită a lui Ghelasie Basarabeanu. Gabriela Ocneanu, „Gramatica” manuscrisului bizantin I 19 de la B.C.U.

Iaşi.


237

Alexandrel Barnea, Imnologia Triodului. Mihaela Corduban, Pasajele melismatice şi rolul lor în muzica psaltică. Simona Geta Simiciuc, Materiale muzicale din perioada primelor încercări

de înlocuire a psaltichiei cu o creaţie religioasă de tip occidental. Mara Forţu, Oprea Demetrescu şi concepţia lui despre modernizarea muzicii

psaltice. Ligia Toma Zoicaş, Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur şi ideea de sacru în

viziunea compozitorului Tudor Jarda. Veturia Dimoftache, Integrarea cântului bizantin în genul vocal simfonic. Vasile Vasile, Creaţia lui Dimitrie Suceveanu, susrsă de inspiraţie pentru

muzica roânească a sec. XX. Mihaela Zăiceanu, Sursele bizantine ale poemului vocal simfonic „Glasurile

Putnei” de Viorel Munteanu. Maria Bucescu, Grigore Panţiru şi prelucrarea corală a melosului psaltic. D. N. Zaharia, Identificarea şi autentificarea icoanelor. Jenö Bartos, Pictura murală medievală din Moldova (sec. XV-XVI). Dan Acostioaei, Icoana - tradiţia, reper şi perspectivă. Melania Boţocan, Originea muzicii bizantine. Florin Bucescu, Lexiconul muzicienilor psalţi din România de Gheorghe C.

Ionescu, apariţie editorială marcantă. Florin Bucescu, Un muzician ieşean pe nedrept uitat: Gheorghe I. Dima.

Byzantion Romanicon - Revista de Arte Bizantine, vol. III, Editura ARTES, Iaşi, 1997, 248 p.

Nicolae Dascălu, Tinereţea artei bizantine. Sebastian Barbu-Bucur, Figuri de mari protopsalţi - Neagu Ionescu (1836-

1917). Vasile Vasile, Activitatea muzicală a lui Macarie Ieromonahul la Mănăstirea

Neamţ. Vasile Vasile, Muzica bisericească în concepţia şi creaţia lui Alexandru

Zirra. Alexandrel Barnea, Slujitori pe altarul muzicii bisericeşti ortodoxe -

profesorul Anton Toma. Alexie Buzera, Un manuscris românesc inedit cu teoria muzicii în notaţie

hrysantică din anul 1819. Elena Chircev, Melodica doxologiilor din Catavasierul tipărit la Buzău în

1856.


238

Vasile Stanciu, Manuscrise şi personalităţi din Trabsilvania în secolele XVII-XVIII.

Irina Suhomlin Ciobanu, Vasile Vasile, Colecţia de manuscrise de la Mnăstirea Noul Neamţ din Basarabia.

Violina Galaicu, Cântarea psaltică şi melosul popular românesc - interferenţe reale şi virtuale.

Dragoş Alexandrescu, Probleme privind interpretarea muzicii religioase ortodoxe.

Constanţa Cristescu, Rugăciunea în Ortodoxie. Limbaje ale rugăciunii. Constanţa Cristescu, Limbaj şi metalimbaj în muzica liturgică de toacă. Constantin Catrina, Despre câteva repere privind învăţământul muzical de

tradiţie bizantină din Şcheii Braşovului în sec. XVIII-XIX. Gabriela Ocneanu, Muzica de tradiţie bizantină în Conservatorul „G.

Enescu” din Iaşi. Cristian ilie Doboş, Microintervalele în muzica psaltică analizată din punct

de vedere matematic şi acusti. Mihaela Zăiceanu, Ceasurile împărăteşti din Idiomelarul lui D. Suceveanu. Maria Ionescu, Psalţi greci statorniciţi la Craiova. Mara Forţu, Vasile Sava - renumit psalt ieşean din veacul al XX-lea. Lucia Ionescu, Mărturisiri despre Ioasaf, călugăr de la Vatoped. Ioan Pop, Observaţii privind deformările suportului din lemn la icoane. D. N. Zaharia, Expertiza în artă şi autentificarea icoanelor. D. N. Zaharia, Criterii de identificare a icoanelor. Leonidas Rados, Imaginea Constantinopolului la istoricii bizantini Ducas,

Georgeos Sphrantzes şi Critobul din Imbros. Leonidas Rados, Credulitate şi profeţii la istoricii bizantini ai sec. XV. Octacviana Marincaş, Tema cititorilor la români. Felicia Buliga, Ţesături de origine bizantină. Mihai Pamfil, Proba cercului. Jenö Bartos, Periplu medieval - gânduri despre arta icoanei. Gabriela Ocneanu, Centrul de Arte Bizantine al Academiei de Arte „G.

Enescu” - Iaşi.


239

Byzantion - Revista de Arte Bizantine, vol. IV, Editura ARTES, Iaşi, 1998,

233 p. Gheorghe C. Ionescu, Ştefan (Ştefanache) Popescu - omul şi opera (1824-

1911). Titus Moisescu, Cultura muzicală românească de tradiţie bizantină în

secolele XV-XVIII. Vasile Vasile, Muzica religioasă din timpul stăreţiei Sfântului Paisie

Velicicovschi (cel Mare). Alexie Buzera, Chiril Monahul de la Mănăstirea Bisericani, copist şi

compozitor. Constantin Catrina, Momente şi monumente ale muzicii de tradiţie bizantină

din Transilvania. Vasile Stanciu, Protopsalţi români post hrisantici şi contribuţia lor la

menţinerea melosului psaltic în Transilvania. Petre Stanciu, Prezenţa muzicii ortodoxe în repertoriul de cântări ecumenice. Mariana Flaişer, Implicarea procesului de românire în structura

terminologiei muzicii psaltice din Sec. Al XIX-lea. Alexie Buzera, Un ucenic al Mitropolitului Iosif Naniescu: psaltul Gheorghe

Ionescu. Sebastian Barbu-Bucur, Polihronii, aclamaţii şi imnuri laice în manuscrisele

psaltice de la Mănăstirea Neamţ. Elena Chircev, Priceasna în colecţii de cântări din Transilvania şi Banat. Irina Suhomlin Ciobanu, Polieleul în manuscrisele muzicale ale lui Andronic

din colecţia Mănăstirii Noul Neamţ. Margareta Cervoneac, Manuscrisul lui Calistrat Galactinovici din colecţia

Mănăstirii Noul Neamţ. Gabriela Ocneanu, Liturghia psaltică de I. P. Pasărea în repertoriul curent al

Bisericii Ortodoxe Române. Ecteniile. Florina Matei, Anastasimatarul lui Ştefanache Popescu în contextul muzicii

bisericeşti de la sfârşitul sec. al XIX-lea. Dragoş Alexandrescu, Ioan Antoniu, compozitor de muzică corală liturgică. Ligia Toma Zoicaş, Liturghia în Fa major de Eusebie Mandicevschi. Veturia Dimoftache, Liturghiile psaltice de D. G. Kiriac şi Paul

Constantinescu. Violina Galaicu, Elemente psaltice în poemul Mioriţa de Tudor Chiriac. Elena Mihaela Zăiceanu, Aportul lui Dimitrie Suceveanu la desăvârşirea

melodicii în Anastasimatarul lui Macarie Ieromonahul.


240

Mihaela-Lidia Corduban-Anger, Modulaţia, principiu utilizat în structurile muzicale bizantine şi psaltice cu aplicare la tipicul ortodox.

Cristian Doboş, Sisteme de formare a scărilor muzicale în psaltichia hrisantică.

Violeta Ianculescu, Figuri de cântăreţe în muzica psaltică. Ion Negrilă, Variante zonale în interpretarea cântării de strană. Ion Cristian Niţu, Metode de unificare a sistemelor de intonaţie şi acordaj

muzical.

Acta Musicae Bizantinae - Revista CSBI, vol. I, nr. 1, aprilie 1999, 106p.

Traian Ocneanu, Cuvînt de deschidere. Arhim. Clement Haralam, Centenarul schimonahului Nectorie - protopsaltul

Sfântului Munte. Ioan D. Petrescu, Ce este muzica bizantină. Ioan D. Petrescu, Spiritul profan în cântarea corală bisericească. Titus Moisescu, Tradiţia muzicii bizantine în ortodoxismul românesc. Titus Moisescu, Sisteme de notaţie în muzica religioasă de tradiţie bizantină. Grigore Nandriş, Contribution á l'étude de la peinture murale de Lavra. Elena Chircev, Cântarile sfintei liturghii în transcrierea lui Traian Vulpescu. Alexie Buzera, Anton Pann - bazul teoretic şi practic sau gramatica

melodică. Contribuţii. Margareta Cernoveac, Autorii muzicii de tradiţie bizantină din colecţia de

manuscrise ale mănăstirii Noul Neamţ. Constantin Catrina, Mitropolitul Andrei Şaguna despre practica şi tradiţia

cântării de sorginte bizantină în biserica ortodoxă din Transilvania. Florin Bucescu, Documente importante de muzică bizantină şi psaltică în

bibliotecile din Iaşi. Traian Ocneanu, High Spiritual Messages from Mankind's Past: Byzantine

Music. Gabriela Ocneanu, Locul muzicii religioase în învăţământul universitar

muzical.


241

Acta Musicae Bizantinae - Revista CSBI, vol. II, nr. 1, Editura CSBI,

aprilie 2000, 156 p. Arhimandrit Clement Haralam, Slujba Sfintei Icoane „Prodromiţa" compusă

de schimonahul Nectarie din Sfîntul Munte Athos. Titus Moisescu, Introducere în poezia imnografică bizantină. Dragoş Alexandresc, Cîntarea Fericirilor în creaţia corală a compozitorilor

români. Sebastian Barbu-Bucur, Nectarie Schimonahul din chinoviul românesc

Prodromu-Athos la 100 de ani de la moartea lui. Florin Bucescu, Pregătirea reformei hrisantice. Gabriela Ocneanu, Cînt bizantin şi gregorian, două ramuri ale muzicii

creştine. Nicolae Ţurcanu, Asupra cîntării bisericeşti, pe baza izvoarelor

scripturistice, patristice şi canonice. Elena Chircev, Muzica de strană bănăţeană în viziunea preotului Terentius

Bugariu. Gheorghe Firca, Muzica bănăţeană de tradiţie bizantină. Vasile Grăjdian, Aspecte de oralitate în cîntarea de strană din Ardeal. Sebastian Barbu-Bucur, Onufrie Bratu de la Mănăstirea Cheia-Teleajen,

copist de muzică psaltică. Alexie Al. Buzera, Protosinghelul Varlaam şi popasurile lui în Oltenia. Irina Suhomlin-Ciobanu, Compozitori ai cîntărilor de tradiţie bizantină în

manuscrisele lui Andronic de la Mănăstirea Noul Neamţ. Petru Stanciu, Anastasimatarul de la Cluj-Napoca - o copie după cel al lui

Filotei. Margareta Cervoneac-Ciorici, Fondul manuscriselor muzicale de tradiţie

bizantină al Mănăstirii Noul Neamţ: generalităţi. Alexăndrel Barnea, Manuscrisele muzicale psaltice de la Biblioteca

Episcopiei Romanului. Violina Galaicu, Cîteva precizări în legătură cu expresia « putevoi raspev». Constantin Catrina, Însemnări şi documente privind folosirea limbilor de cult

în Biserica Voievodală din Şcheii Braşovului (sec. XVII – XVIII). Mariana Flaişer, Aspecte ale limbii române în Catavasierul lui Filothei sin

Agăi Jipei. Costin Moisil, Scările muzicale la Macarie Ieromonahul. Eugen-Dan Drăgoi, Recitativul liturgic (între tradiţie şi inovaţie).


242

Zsofia Csakany şi István Nemeth, Un manuscris de muzică psaltică din Biblioteca Timotei Cipariu.

Acta Musicae Bizantinae - Revista CSBI, vol. III, aprilie 2001, 159 p. Ioannis Arvanitis: Structura ritmică şi metrică a stihirilor şi irmoaselor - un

mijloc şi un rezultat al noii interpretări ritmice a cîntului bizantin. Vesna Peno: The Tonal Foundations of Serbian Church Chant. Dimitrios Fourlemadis: Contribuţia colaborării culturale româno–elene la

continuitatea promovării muzicii bizantine în România. Titus Moisescu: Al cincilea sistem de notaţie muzicală neumatică bizantină.

De la diatonism la cromatism. Vasile Grăjdian: Oralitate şi uniformizare în evoluţia cîntării bisericeşti de

origine bizantină. Vasile Stanciu: Particularităţi ale genului cromatic în muzica bisericească de

provenienţă bizantină din Transilvania. Delia-Ştefania Barbu: Cîntarea bisericească şi rolul ei în terapia

duhovnicească. Gabriela Ocneanu: Recitativul liturgic bizantin şi gregorian. Costin Moisil: Reguli de sintaxă în muzica neo-bizantină: glasul I stihiraric. Arhim. Clement Haralam: Manuscrise de muzică psaltică în biblioteca

mănăstirii « Toţi Sfinţii Atonului şi Sfinţii Români» - Bucium. Sebastian Barbu–Bucur: Prezumţii privind originea etnică a lui Hrisafi cel

Nou. Elena Chircev: Irmoasele din colecţia de cîntări bisericeşti a lui Dimitrie

Cunţanu şi relaţia lor cu muzica psaltică. Alexie Al. Buzera: Un manuscris grecesc inedit cu teoria notaţiei

cucuzeliene. Constantin Catrina: Un manuscris de muzică bizantină semnat de Ilie Fotino. Florin Bucescu: Manuscrisul nr. I/4 (grecesc) din fondul 2119 al Arhivei

Naţionale din Chişinău - document important pentru a treia etapă a românizării cîntărilor.

Vasile Vasile: Şcoala lui Nectarie Vlahul. Petru Stanciu: Arhidiaconul profesor doctor Sebastian Barbu–Bucur la 70 de

ani. Raluca Fronea: Principalele cîntări din perioada Triodului. Dimitri Conomos, A few notes on Anne Pennington's life and work.


243

*** Corespondenţa purtată de domnul Titus Moisescu cu doamna Anne E. Pennington şi cu alte persoane în legătură cu editarea cărţii „Muzica în Moldova medievală”.

Acta Musicae Bizantinae - Revista CSBI, vol. IV, mai 2002, 226 p. Titus Moisescu, Aspecte inedite de scriere şi interpretare semiografică

bizantină. Gabriela Ocneanu, Titus Moisescu - muzicolog, bizantinolog. Sandra Martani, L'évangéliaire de Iaşi et le systeme ekphonétique dans les

manuscrits en majuscule. Titus Moisescu, La musique byzantine en pages épistolaires. Amédée

Gastoué s'adressant a Ioan D. Petrescu-Visarion. Dimitri Conomos, The Significance of the Moldavian Monastic Contribution

to the Tradition of Post-Byzantine Psalmody. Arhim. Clement Haralam, Tereremurile. Nektarios T. Paris, The Ekphoniseis in the Orthodox Divine Liturgy. Gabriela Ocneanu, Structuri modale în muzica bizantină şi gregoriană. Elena Chircev, Manuscrisul grec nr. 953 de la B.A.R.. Investigaţii

preliminare. Dimitri Conomos, The Musical Tradition of Mount Athos. Sebastian Barbu-Bucur, Muzica românească de tradiţie bizantină în Muntele

Athos. Dragoş Alexandrescu, Dialogul muzical în Liturghia ortodoxă. Florin Bucescu, Stihira Cuviosului Paisie de la Neamţ - cîntare emblematică

pentru spiritualitatea Moldovei. Nicolae Gheorghiţă, The Anastasimatarion of Dionysios Photeinos. Panagiotes Ch. Panagiotides, Observations on the Modern Musical Tradition

of the Psalms in the Greek-Speaking Orthodox Church. Sebastian Barbu-Bucur, Un compozitor de muzică bizantină la începutul sec.

al XVIII-lea - Clement Grădişteanul de la mănăstirea Hurezu. Alexie Buzera, Creaţia psalţilor din Moldova în manuscrisele de pe teritoriul

Olteniei . Costin Moisil, Anastasimatarele în limba română tipărite în prima jumătate a

secolului al XIX-lea: conţinut, surse, autori. Petru Stanciu, Manuscrisul muzical I-4 din Biblioteca Judeţeană "O. Goga"

din Cluj-Napoca.


244

Vasile Vasile, Nectarie Frimu – figură reprezentativă a muzicii psaltice româneşti.

Vasile Grăjdian, Elemente de oralitate consemnate în cartea de cîntări bisericeşti a lui D. Cunţanu (Sibiu, 1890).

Vasile Stanciu, Elemente de melodică bizantină în Liturghia a IV-a de Augustin Bena.

Mariana Flaişer, Referiri la muzica psaltică în pravilele împărăteşti. Delia Ştefania Barbu, Rolul şi importanţa tererem-urilor în cîntarea

bisericească. Ion Isăroiu, Seminarul "Neagoe Basarab" din Curtea de Argeş în sec. al XIX-

lea şi prima jumătate a sec. al XX-lea.

Acta Musicae Bizantinae - Revista CSBI, vol. V, mai 2003. Christian Hannick, Cercetarea muzicii bizantine: privire generală. Panagiotes Panagiotides, The Automelon-Prosomoion “O marvellous

wonder!” in the First Authentic Mode and its Forms of Composition. Agamemnon Tentes, Introducing Greek Church Music. Nicolae Gheorghiţă, The Kalophonic Idiom in the Second Half of the XVIIIth

Century. Costin Moisil, Diatonic, cromatic, enarmonic. Observaşii privind intonaţia în

muzica bizantină. Giacomo Baroffio, Malta: note de bibliologie liturgică. Dragoş Alexandrescu, Dialogul muzical în liturghia ortodoxă (partea a

doua).De la Vohodul cu Sfînta Evanghelie pînă la "vremea cîntării întreit-sfinte". Alexander Lingas, Isihasm şi psalmodie. Daniel Suceava, Retorul Manuil din Corint şi cîntările atribuite lui în

manuscrise psaltice. Alexie Al. Buzera, Un ucenic al lui Dimitrie Suceveanu: Lazăr S. Ştefănescu Elena Chircev, Aspecte ale prezenţei semnelor hironomice în manuscrisul

grec nr. 953 de la Biblioteca Academiei Române. Ozana Alexandrescu, Un tratat de muzică orientală din secolul al XVIII-lea. Constantin Secară, Particularitate, unitate şi continuitate stilistică în cîntarea

psaltică a secolelor XVII-XIX. Vasile Grăjdian, Cîteva aspecte actuale de oralitate în cîntarea bisericească

din Ardeal. Sebastian Barbu-Bucur, Gheorghe Căciulă - 150 de ani de la prima atestare

documentară.


245

Constantin Catrina, Sebastian Barbu-Bucur, cu nevoinţă şi închinare pentru studiul muzicii bizantine.

Delia-Ştefania Barbu, Monahia Epiharia Moisescu - compozitoare de muzică psaltică.

Gabriela Ocneanu, Muzica de tradiţie bizantină în creaşia apuseană contemporană.

Petru Stanciu, Manuscrisul bizantin numărul 5316 de la Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga din Cluj-Napoca.

Florin Bucescu, Preocupări româneşti de bizantinologie muzicală în secolul XX.

Vasile Stanciu, Axionarul de la Cluj în transcrierea ierodiaconului Grigorie Ţurcan.

Vasile Vasile, Manuscrisele muzicale româneşti de la mănăstirea Sfîntul Pavel din Muntele Athos.

Laura Varga, Cîntările Triodului - melos psaltic şi cuvînt liturgic. Zamfira Bucescu-Dănilă, Manuscrisul II-94 de la Biblioteca Centrală

Universitară Mihai Eminescu. Daniel Popa, Manuscrisul de la Biblioteca Conservatorului. De asemenea, în cadrul CSBI, au apărut sau sunt în curs de apariţie

următoarele volume: Gabriela Ocneanu, Barocul în muzică, 2000, 178 p. Gabriela Ocneanu, Eseuri despre muzică, 2001, 140 p. Gabriela Ocneanu, Studii muzicologice, 2001, 260 p. Nectarie Protopsaltul Sfântului Munte, Slujba Sfintei Icoane Prodromiţa ce se

află în schitul românesc Prodromu din Sfîntul Munte, 2002, 36 p. (slujba a fost extrasă din Stihirar).

Veturia Dimoftache, Marţian Negrea, Editura NOVUM, Iaşi, 2002, 288 p. Nectarie Protopsaltul Sfântului Munte, Stihirar, 2003, 356 p. (lucrarea se

bazează pe transliterarea stihirarului lui Nectarie, protopsaltul român al Sfîntului Munte Athos, realizată prin truda părintelui arhimandrit Clement Haralam, stareţ al Mănăstirii Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi).

Dimitrie Suceveanu, Idiomelar - în curs de apariţie. Într-un articol publicat în Predania nr. 5/1937, Părintele I. D. Petrescu,

scriind despre muzica bizantină, spunea : “Nu ne este îngăduit, nici nouă clericilor, nici mirenilor, să o tratăm cu uşurătate, să o ignorăm, sau să ne formăm asupra ei convingeri superficiale, sau de-a dreptul greşite. Căci, de îndată ce noi o


246

găsim în documente, deci în izvorul cel curat, se cuvine unora să o creadă şi să o ia aşa cum ea se găseşte acolo, se impune altora care au pregătirea necesară şi pasiunea cunoaşterii adevărului şi a verificării lui critice, să o cerceteze cu deamănuntul”12.

Aceste gânduri s-au transformat în fapte ale căror roade se văd astăzi. Dacă Bucureştiul a benficiat dintotdeauna de o activitate de cercetare în domeniul muzicii bizantine la cel mai înalt nivel, iată că la Iaşi abia acum zece ani se înfiripa acel centru necesar punerii în valoare a acestui tezaur. Sperăm că în paginile de mai sus, prin prezentarea CSBI şi a ceea ce a realizat el până acum, am oferit celor interesaţi informaţii preţioase, informaţii ce se doresc în acelaşi timp ca o provocare pentru aceştia de a nu rămâne indiferenţi faţă moştenirea lăsată nouă de înaintaşi. Pentru că, după cum se ştie, valorile spirituale ale unui popor se păstrează, se apără şi se transmit generaţiilor viitoare.

12 vezi Ioan D. Petrescu, Ce este muzica bizantină, în „Acta musicae bizantinae” - Revista

CSBI, vol. I, nr. 1, 1999, p. 9.

3barnea1 centrul de studii.pdf

Documents

Transcript of 3barnea1 centrul de studii.pdf