39824769 Misterul Anului 2012 Preziceri Profetii Si Posibilitati

8/8/2019 39824769 Misterul Anului 2012 Preziceri Profetii Si Posibilitati

1/536

SI PSIBILITATI


2/536

juna Ar-

Jose Arguelles, Ph. D.Gregg Braden

Carl Johan Calleman, Ph. DGill Edwards

Barbara Max HubbardJanosh

John Major Jenkins

John Lamb LashErvin Laszlo

Lewellyn Vaugh-Lee, Ph. DMag Blackbur -5' Ph. D

Corinne McLa

James O'DeaChristine Page, M.D.

John L. Petersen Daniel Pinchbe,ase

Pe ussellRobert K. Sitler

Geoff Stray


3/536

tif icg a m ,Ficar ii campulu iagnetic al Rimfintului modul in care

ceasta va afecta tot ce inseamn viat. arbara Max Hubbard gi Peter Russellerceteaz ritmul accelerat al evolutleioastre motivul pentru care ne putem,eralmente, transforma intr-o nounpecie.Ecologista Joanna R. Macy are oziune asupra Marii Cotituri" gi cumutem lua parte la aceasta trecere spre o

ultura care sa sustina vial a.Daniel Pinchbeck investigheazodificarea de gtiint'd absolutnecesar pentru ca omenireas supravietuiasca dupa anul2012.

Ce ne a tea t oare in 2012?Dar, chiar ne---agteapa-ceva? F

unteti sceptic, adept c i n s

ns al aceei, sau doar o pe A curlartea Misterul anultu 2012 of explorareuprinztoare gi in posibiliatilor legate decestotitur in istoria omenirii, care sepropie cu repeziciune.


4/536

1 1 /1 I mI E i t X IIA

A N T . /1 .4X I I

2012

preziceri, profecii Si posibilitati

(..t.:./' ,..sia......40Th


5/536

Compilation copyright 2007 by Sounds True

care are toate drepturile; nicio parte din aceasta carte nu poate

fi folosit sau reprodusa in vreun fel,

fail permisiunea scrisa, data de autor Si editura

Titlul original The Mystery of 2012, Predictions,Prophecies & Possibilities

Tehnoredactare Felicia Dragusin

Coperta PDG Advertising

Ideea pentru coperra, Julia Kretsch

Copyright 2008, Editura For YouDescrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

MISTERUL ANULUI 2012: preziceri, profetii Siposibilitti Bucuresti : For You, 2008

ISBN 978-973-1701-

40-0 133.529

Toate drepturile asupra versiunii it limba roman& apartinEditurii For You. Fleproducerea integral& sau partials, sub oriceform,a textului din aceast carte este posibila numai cu

acordul prealabil al Editurii For You.Tel./fax. 021/6656223; 0311001455,


6/536

Editura For You

mobile phone 0744352963; 0724212690;

e-mail [email protected];

edituraforyou@bastralso website:

http://www.editura-foryou.ro

Printed in RomaniaISBN 978-973-1701-40-0
mailto:[email protected]:[email protected]://www.editura-foryou.ro/http://www.editura-foryou.ro/mailto:[email protected]


7/536

M I S 'J r E M t J IM .

.1 1 .N M T I Ai j I

2012

preziceri, profetii Si posibiliati

(rn.,...,..., ,,,,s.....0,4

Traducere

Darla

Vasilescu

Laura

Cristiana

Monica

Visan


8/536

Editura For You

Mihaela

lvcinus


9/536


10/536

IntroducereTam! Simon

Prima clad and am auzit de misterul anului 2012 a fost pela mijlocul anilor '80, ca'nd i-am luat un interviu expertului incalendarul maya, Jose Argiielles, pentru postul de radioBoulder County. Tema seriei de doudsprezece parti a fostModificarea Patnantului", iar subiectul sau a fost ConvergentaArmonica din data de 16-17 august 1987. Potrivit lui Jose,aceasta convergentd a marcat intrarea Planetei Pamant inperioada de doulzeci i cinci de ani, care ne va aduce, in anul2012, la incheierea Marelui Ciclu din Calendarul Maya. Jose adescris anul 2012 ca pe o perioadd de uriaa

schim-bare in evolutie, ce va afecta intreaga planeta - o perioadape care el a numit-o sincronizarea galactica", in care planetaPamant va trece printr-o modificare de proportii astronomice,care o va face sa se alinieze cu puternice forte ale schimbarii.

Sunt o fire pragmatics i nu m-am fasat imediat convinsa.insa trebuie sa recunosc ca eram foarte curioasa. Intr-un fel, masimteam insufletita de posibilittile pe care le descria el - iaveam o multime de intrebari. Oare, toti expertii in calendarulmaya erau de aceeai *ere in ceea ce privete data de sfarit,2012, i semnificatia pe care o avea? Calendarul maya sedovedise a fi, i in trecut, o metoda profeticd sigurd? Ce insemnao uriaa schimbare in evolutie", cum va fi ea shntita i cum va

arata ea in anul 2012? Era, intr-adevar, Kmantul intr-o relatie cuforte nevdzute - forte superioare, care aveau un interes in ceeace privea viitorul nostru? Si, probabil cea mai imp ortantaintrebare: era posibil ca o lume atat de impovarata de conflicteSi lacomie sa tread printr-o modificare atat de semnificativd. i depozitiva, intr-o perioadd atat de scurta de timp?


11/536

____________________________Tami Simon________________________

N u a m p r im i t r d s p u n s u r i l a t o a t e a c e s t e i n t r e b r i i , c e e d r e p t ,nici nu le-am dutatfoarte mult. Pentru mine, lucrarea de transformare clipi-de-clip pirea mult mai captivant, deck teoretizarea a ceea cese putea intampla, sau nu, in viitor - i mi-am concentrat dinnou atentia spre practica spirituals, spre munca mea i spre lu-crurile urgente din viati Dar, de-a lungul anilor, intrebariledespre anul 2012 au inceput sd-mi atraga din nou atentia - intr-un mod din ce in ce mai insistent. In fiecare an, intknesc totmai multi practicieni spirituali extrem de inteligenti i serioi,care au vazut - prin clarvedere lkintricA direct - ca planeteii se (Ara o ansa de a evolua in timpul acestei deschideri,care este anul 2012. Ei sunt de pkere ca 2012 okra o poarta posibilitatilor", o ocazie de trezire, care necesita atentia

noastr imediatiMai mult deck atk, un numk tot mai mare de scriitori Si

ganditori vizionari, din diverse domenii - viitorologi, oameni detiint, artiti, eco-filozofi i sociologi - scriu despre 2012 idespre deceniul care urmeaza, ca va fi o perioad deschimbki planetare nemaiintknite i accelerate. In cele dinurm, 2012 nu mai reprezint un moment dintr-o perioadindelungat din viitor; el se afll chiar dupd colt. Dad" a existat

vreodati un moment pentru a investiga posibilitatile lui 2012 ipentru a ne pregki pentru ansele pe care ni le aduce, acelmoment este, in mod evident, acum.

Aadar, orick de mult a vrea s nu formulez teorii despre

viitorul necunoscut i imposibil de aflat, misterul lui 2012pare a fi un fenomen care bate la ul i cere atentie i gndirelimpede. Us-

punzind la aceasta chemare, compania Sounds True* a

adunat aceasti colectie de eseuri, care analizeaza misterulanului 2012, dintr-o gaml largd de perspective. Obiectivulnostru a fost cel de a crea un manual de texte de investigatii"- o carte creat sa ajute o persoani cu mintea deschisa sexploreze misterul anului 2012, intr-un mod eficient, amAnuntiti analizat din diverse puncte de vedere.


12/536

_________________________Introducere________________________

I n c e e a c e m a p r i v e t e , c o n t in u i s a f i u s c e p t i c a . B a c h ia r a mdescoperit ca maintrebam dad nu cumva este un lucru nechibzuit sa ne fixlmprivirile asupra posibilitatilor lui 2012, ca pe o perioadi demare transformare colectiva. Asta, deoarece, dad interpre-

tarn in mod greit predictiile despre 2012, ca pe opermisiune de a ne teal vietile ca nite spectatori -ateptand sa vine catastrofele, sau ca o raze galactica dintr-un alt sistem solar s ne rezolve toate problemele de peplanet - atunci promisiunea i oferta lui 2012 s-autransformat intr-o justificare a non-actiunii. E interesant caacesta este un punct subliniat de ate multi dintre scriitori careau contribuit la aceasta colectie.

In aceasta carte, 2012 este de cele mai multe on descris caun punct al alegerii, o perioada de posibilitate i Hansa marite,mai degrabal deck o bombe apocaliptica, menita sal explodeze lamiezul noptii, pe data de 21 decembrie 2012. Apelul pe care ni-1fac aceti vizionari, in timp ce investigdm anul 2012, este de afi extrem de atenti, sensibili i angrenati, in mod creator, inposibilitkile care apar in jurul nostru.

Acestea fiind spuse, v incurajez sa porniti in calkoriaoferita de aceasta antologie, cu o curiozitate puternica. Amdescoperit perspectiva ample oferita de multi vizionari axati peanul 2012 poate avea un efect de extindere a mintii. Scrierilefor m-au ajutat sa-mi modific propria perspectiv, de ladimensiunea istorica, umana a schimbarii, ckre o perspectivalmai vasty - una plina de dimensiuni energetice, vibrationale iinvizibile, care ne pot infuza eforturile umane, cu o energie cenu a mai fost accesata pang acum.

A ne deschide fats de posibilitatile anului 2012 inseamna

sa ne deschidem spre mister, spre puterile cosmosului, care leintrec pe cele umane. Parerea mea este ca aceste puteri nepot inspira i sustine actiunile.

* SOUNDS TRUE este o companie multimedia, infiintata deTami Simon in 1985, cu scopul de a rispndi intelepciunespirituali


13/536

____________________________Tami Simon_______________________

I n e s e u l s a u , a u t o r u l D a n i e l P i n c h b e c k d e s c r i e a n u l 2 0 1 2 c ape un momentpentru intoarcerea lui Quetzalcoatl", legendarul arpe cupene din America centrals, ce simbolizeaza intalnirea dintrearpe i pasare, sau dintre Pamant i Cer.

Tocmai de o astfel de intalnire avem nevoie.Doar cu picioarele ferm infipte in pamantul situa;iei

noastre imediate, putem sa atingem intelepciunea iputerea de dincolo i sa ne aliniem cu ele.

Fie ca aceasta colectie de eseuri s inspire o asemeneaintalnire in voi ingva, pe masura ce traim impreuna misterullui 2012.

Tami Simon

Editor, SoundsTrue

n n

1,n

e x / N-1 3n


14/536

Punctul de alegere, 2012

Ne dam Intalnire cu fereastra deemergenti

Gregg Braden

e masurd ce and predictiile despre 2012,

multi oameni se intreabil dad" exist?'" # dovezi

.tiintifice in acest sens. Gregg Braden exploreazd

posibilitatea ca anul 2012 sel aducii o inversare a polilor

magnetici ai Pdmntului - $i ce-ar putea insemna o ase-

menea inversare, pentru cel mai mare numdr de oameni

care a existat vreodatape Pdmdnt. In eseul de mai jos, fo-

losind ca punct de plecare incredibilele realizari i pre-dictii ale mamilor, autorul cerceteazd ceea ce ftim inprezent, cdutand dovezi gintifice di magnetismul pla-

netei va fi inversat 1 cd petele solare, sau furtunile so-

lare, indica o schimbare ce e pe cale de a se petrece. Bra-

den analizeazd dovezile fizice, teoria cuantica .i tendin-tele istorice, pentru a estima dacd, in 2012, se va produce

o distrugere masivii, sau va apdrea o noud realitate, carene va da fold. Dupd ce clintdrege dovezile, autorul ne

spune at alegerea ne apartine.Detine, oare, straVechiul calendar maya, secretul unui

eveniment deosebit, care va avea loc in timpul vietii noastre?Dad da, oare acel eveniment detine cheia viitorului nostru i,posibil, chiar a propriei supravietuiri? Un numdr tot mai marede dovezi sugereazd ca raspunsul la aceste intrebri este Da".Acum trebuie s ne intrebam: De ce?"

De ce, cu aproximativ o mie cinci sute de ani in urmA, a


15/536

Gregg Braden

apdrut brusc o civilizatie avansata, cu cel mai sofisticat ceasgalactic cunoscut Ora in timpurile moderne, de ce au clAditmembrii ei o


16/536

c i v i l i z a t i e m a s i v a , p r e o c u p a t a d e c i c l u r i l e g a l a c t i c e v a s t e , i a r a p o iau disparut? De ceacest calendar al lor, care coincide cu cei cinci mii de ani deistorie umanl inregistrata, se incheie la o data atat de precisa:o data din timpul vietii noastre? Care e semnificatia solstitiuluide iarna, din 21 decembrie 2012?

Pentru a raspunde la aceste intrebari, trebuie sa trecemde granitele traditionale care au separat tiinta, religia,spiritualitatea i istoria i O. unim aceste numeroase surse decunoagere, intr-o singura intelepciune noua. Cand facemacest lucru, Incepe sa se intample ceva extraordinar.

MISTERUL MAYA

Din punct de vedere istoric i cultural, civilizatia maya0reprezinta o anomalie. Inregistrarile arheologice arata caprimii mayai au aparut brusc", in urma cu aproximativ omie cinci sute de ani, in regiunile Indepartate in care segasesc astazi Peninsula Yucatan din Mexic, Guatemala i part"din Honduras i Belize. Ceea ce deosebete civilizatia mamade alte culturi din aceeai perioada este ca mayaii par sa fiavut, Inca de la Inceput, o tehnologie avansata, in locul unei

tehnologii care sa evolueze de-a lungul unei marl perioade detimp, aka cum ne-am atepta sa se intample. Dei exista multeteorii, nimeni nu a elucidat Inca aa-numita enigma mayaa".

In cercetarile sale despre acest mister stravechi, autorulCharles Gallenkamp rezuma ciudatenia prezentei mayailor,astfel: Nimeni nu a explicat multumitor unde sau and aaparut civilizatia mama, sau aim a evoluat ea, intr-un mediuatat de ostil aezarilor omeneti". El descrie pe larg, cat deputine lucruri cunoatem, in realitate, despre stramoii notri

indepartati, observand ca orice a fost ceea ce a dus laabandonarea brusca a marilor for orae, in timpul secolului alIX-lea d.Ch. - unul dintre cele mai complicate

mistere descoperite vreodati - tidied inca multe ipoteze".1


17/536


D e i e x p e r t i i n u s u n t d e a c e e a i p a ' r e r e c u p r i v i r e l am o t i v u lprecis pentru care ocivilizatie atat de puternica pare sa fi disparut, nu pot sa nu

se minuneze cu totii de ceea ce a lasat ea in urma. in orice

discutie despre realizarile mayaglor trebuie sa se accepte

faptul ca ele contin, fara discutie, cel mai sofisticat artefact din

lume: modul unic de a calcula ciclurile cosmice timpul.Inainte de secolul al XX-lea, calendarul maya pare sa fi fost

cea mai sofisticata metodi de calculare a timpului galactic.

Chiar i in prezent, mayagi moderni urmaresc atat timpul

galactic, cat i timpul local, folosind sistemul despre care

experti precum Michael D. Coe ne spun ca nu

au scipat nici macar o singura zi, in peste 25 de secole"2. Pe

langa urmarirea ciclurilor solare i lunare, calendarul maya

vechi de cinci mii de ani se pare ca urmarete ceva i maisurprinzator: rara aliniere cereasca a sistemului nostru solar,

a soarelui i planetei noastre, cu centrul galaxiei - un

eveniment care se va intampla din nou, abia peste alte

26.000 de ani.

Explicatia cronometrului galactic" maya a fost o

numarare de 260 de zile, numita tzolkin, sau Calendarul

Sacru", care interactioneaza cu un alt calendar de 365 de zile,numit Anul Vag"*. Mayaii erau de 'Were ca aceste doua

cicluri de timp progresau ca dintii a dou roti, care se roteau

panl in momentul rar, and una dintre zilele Calendarului

Sacru se potrivea cu aceeai zi din Anul Vag. Acea zi rara i

importanti a marcat sfaritul unui ciclu de 52 de ani i a facut

parte din perioada mai mare de timp, numita Mamie Ciclu".

Potrivit acestei explicatii i traditiei preotilor mayai inii,

inregistrarile indica faptul ca ultimul Mare Ciclu a inceput inaugust 3114 i.Ch. - perioada aproximativa a primelor

hieroglife egiptene

* Haab este numit Anul Vag, deoarece nu este chiar atat

de exact ca i alte numiritori. El este cu 1/4 dintr-o zi, mai

scurt deck anul solar obimuit. Este format din 18 luni de cite

20 de zile, plus o perioada de 5 zile, numita Uayeb. n,tr.


18/536


- i s e i n c h e i e i n v i i t o r u l a p r o p ia t , in a n u l 2 0 1 2 d . C h . M a i p r e c i s ,ciclul se incheie pedata de 21 decembrie 2012, and soarele nostru se va aliniadirect cu ecuatorul galaxiei Calea Lactee.

Oamenii de tiint recunosc ca o asemenea alinieregalacticl va avea loc i ca acest calendar maya marcheaz

evenimentul. Intrebarea pus cel mai frecvent este, pur isimplu: Ce inseamna ea? Exists oameni care reduc fenomenul lao simpla ciudatenie interesanta, pe care vom avea norocul sao vedem in timpul vietii noastre. Altii sugereall c incheiereaMarelui Ciclu marcheaza convergenta unor procese cosmicerare, cu implicatii care se aliniaza pe o scald de laimbucuritoare, la alarmante.

Dr. Jose Argiielles, un expert in cosmologia mayaa", suge-

reaz1 c primii ani ai noului mileniu fac parte dintr-un sub-ciclu, care a inceput in 1992, marcAnd aparitia a ceea ce elnumete tehnologiile non-materialiste, armonice in planecologic ... pentru a saluta noua societate descentralizatl,eliberat de dominatia i

controlul mass-media."3.Folosind aceleai informatii, altii avertizeaz c sfaritul

calendarului maya coincide cu evenimente ceregi care pot

avea consecinte profunde i chiar periculoase, pentru viatade pe Hmant, aa cum o cunoatem in prezent. De exemplu,o revista electronics din India a publicat un articol, in editia din1 martie 2005, in care descria rezultatele modelului facut decomputerul din Hyderabad, pentru ca modificarea polilor sacoincida cu data de sfarit a calendarului. Titlul infricoAtoranunta in felul urmkor: Modelele fa-cute pe computer prezic oinversare a polilor magnetici ai Pamantului, iar soarele poatepune capit civilizatiei umane, in 2012". In articol era descriscel mai cumplit scenariu a ceea ce ar putea sa in-

semne o lume lipsid de camp magnetic.4

Deg exists multe idei referitore la ceea ce ne putemagepta, pe masura ce ne apropiem de data de sfarit acalendarului maya, majoritatea oamenilor considerl ca se vaintampla ceva - intreba-


19/536

Gregg Braden

r e a e s t e :C e a n u m e ? C e i n c e r c a u s a n e s p u n a s t r o n o m i i m a y a f i ,despre data pe care niciunul dintre einu avea sa o trdiascd in timpul vieii? intrucat 2012 se afla la doarcativa ani distanta, i se intampla sa coincida cu schimbrilefara precedent ce au loc in sistemul nostru solar, un numar totmai mare de oameni de tiint sugereaza ca e in avantajul

nostru sa intelegem ce incercau sa ne spuna astronomiimayai. Probabil ca cel mai bun mod de a descoped ceea cenu cunoastem este sa arundm o privire asupra a ceea cecunoactem deja.

SA FIE MAGNETISMUL PAMANTULUI, UN LUCRU SIGUR?

Atunci and ne gandim la lucrurile care sunt sigure inviata, avem tendinta sa includem printre aceste certitudini i

campurile magnetice ale planetei noastre. Din ate ne putemaminti, toti cei care ne aflam acum in viata, de fiecare dataand am privit la varful acului unei busole, acesta a indicatmereu aceegi directie - Si anume sus", cand era vorba depolul magnetic nordic al Pamantului. Si chiar dad avemtendinta de a crede ca polii nord i sud ai Pamantuluireprezinta un lucru sigur, realitatea e ca magnetismul planeteinoastre nu este thug de putin o certitudine.

De exemplu, tim ca, din and in cand, se intampll ate unlucru absolut uimitor, aproape incredibil. Din motive care Incanu sunt pe deplin intelese, cunoscutii poli nord i sud ii schimbdlocurile - campul magnetic al Famantului trece printr-omodificare magnetics completa. Dei, in istoria civilizatiilor,inversiunile polare sunt rare, datele geologice arata caacestea se intampla in mod regulat. Inversarile magnetice auavut loc deja de o suta aptezeci i unu de on in ultimeleaptezeci i ase de milioane de ani, iar cel putin paisprezecedintre acele inversiuni s-au petrecut doar in ultimii patrumilioane de ani i jumatate.5

Si chiar dad sunt, in mod cert, ciclice, inversarile parsa varieze cu timpul, &and ca momentul urmtoareiinversari sa fie o


20/536


i n c e r t i t u d i n e . I n s a , e x i s t s s im p t o m e c a r e p r e c e d m o d i f i c a r i l e m a gnetice, cum ar fischimbarile brute ale climei i slabirea rapids a campuluimagnetic al planetei - iar ambele au loc chiar acum. Tocmaiaparitia acestor simptome in prezent - i faptul ca ne-aexpirat termenul", in ceea ce privete producerea unei

inversari polare - i-a facut pe tot mai multi oameni de tiintasa sugereze ca ne dram in fazele incipiente ale unei astfelde inversari.

In Julie 2004, ziarul New York Times a luat posibilitateainversa,"ril magnetice a Pamantului suficient de in serios,pentru a-i dedica o intreaga parte din sectiunea satiintifica, in care a descris ce inseamna mai precis o astfelde inversare, cat Si posibilele sale implicatii. In articol sesustinea Prabugrea cimpului magnetic al Pamantului, careprotejeaza planeta i-i calauzete pe multi dintre locuitorii ei,pare sa fi inceput cu cel putin o mita cincizeci de ani

in urma".6 Nu incape indoiall, cel putin pentru unii oameni detiinta, ca inversarea a inceput deja.

Masuratorile geologice arata Ca, de fapt, intensitateamagneticl a Pamantului a scazut in mod constant, dintr-unvarf pe care 1-a avut acum data mii de ani, pans a ajuns inprezent cu 38% mai jos cleat era la acea vreme. Masuratorileficute Inca de la mijlocul anilor 1800 sustin i ele aceastascadere magnetics, aratand ca magnetismul planetar apierdut apte procente din forta sa, doar in

ultimii o suta de ani,7 Chiar dad, simptomele unei inversari apolilor sunt prezente, este posibil sa nu fie recunoscute cuuprinti, din mai multe motive, cum ar fi presupunerea cainversarea, campurilor magnetice ale Pamantului are lac caun proces lung i lent, care se produce intr-un ritm

constant.

Noile interpretari ale dovezilor sugereaza, intr-un modconvingltor, ca se poate intampla i altceva. Este posibil ca, pecat se campul slabete mai mult, pe atat o face mai repede.Dad aa stau lucrurile, este posibil ca inversarile din trecut sase fi produs mult mai repede deck credem not de fapt. Deexemplu, in indepartatele


21/536

Gregg Braden

r e g i u n i a l e S i b e r i e i , m a m u t l i , d e s p r e c a r e s e c r e d e c a a u f o s t p r i n gintr-o inversare a

polilor din timpul ultimei era glaciare, au fost gasiti inghetati,

avand Inca in gura resturile de mancare de la ultima masa -

dovada ca schimbarea climatica brusci, ce insotete o ase-

menea modificare, se poate intampla foarte rapid!

In 1993, Science News a publicat un studiu in carese descria cum sarcina de a descoperi o dovada exacta a

unei inversari pare a fi i mai dificila, din cauza faptului ca

acest camp magnetic slbege considerabil, in momentul incare ii schimba directia", exact

aa cum se intampla in prezent.8 Intrebarea ramane: mai

precis, cat de slab devine campul Inaintea unei inversari? Dei

rlspunsul la aceasta intrebare nu e clar, tim ca astfel deevenimente uriae nu se intampla pe Pamant, doar de dragul

de a se intampla. Ele par sa fie legate de evenimentele prin

care trec i vecinii notri ceregi

posibil, Intreaga galaxie.

SOARELE NOSTRU: LINISTEA DE DINAINTEA 1VIARII FURTUNI

Inca de and s-au putut observa cerurile - datorita

primelor telescoape ale lui Galileo- astronomii europeni au

tiut ca soarele nostru trece prin cicluri regulate de furtuni

magnetice intense - pete solare - urmate de perioade

predictibile de linite. Aceste cicluri au fost observate cu

regularitate, Inca din 1610. De cand au Inceput masuratorile, au

avut loc douazeci i trei de cicluri de pete solare, aflate cam la

unsprezece ani distanta, ultimul incepand in luna mai 1996.

Momentul exact in care urmeaza sa se Incheie recentul ciclu

a fost un mister - dar asta doar Ora in primavara anului

2006, cand NASA a anuntat evenimentul pe care il ateptau

astronomii. Pe data de 10 mai a acelui an, petele solare i

flacarile solare s-au oprit dintr-o data, iar Soarele s-a

semnaland sfaritul actualului ciclu de pete solare. Linitea,

insa, e inelatoare.


22/536


S f a r s i t u l u n u i c i c l u e s t e i n d ic i u l c a i n c e p e u n n o u c i c l u - n o tfurtuni. Ceea ce faceca noul ciclu sa fie atat de diferit este faptul ca putereapetelor solare, observate din 1986 Oa in 1996, sugereaza caurmatorul ciclu va fi unul dintre cele mai intense cicluriinregistrate vreodata. Urmatorul ciclu de pete solare va fi cu 30-

50% mai puternic deck cel precedent", spune Mausumi Dikpati,de la Centrul National pentru Cercetari Atmosferice, dinBoulder, Colorado.

David Hathaway, de la Centrul National de Stiinta Tehno-logie Spatiala, este de acord sugereaza ca se asteapta ca,in noul ciclu, petele solare create in ciclul anterior sa seamplifice sa reapara ca niste pete solare matt. Dad' va fiasa, furtunile magnetice ale Soarelui le vor del:44i inintensitate doar pe cele din 1958, and aurora boreala ailuminat cerul noptii, pand in Mexic. La acea vreme, ins, nuaveam tehnologia actuall de comunicatie, cum sunt satelitii,care pot fi dereglati de asemenea furtuni. Chiar dad' inten-sitatea prezisa a noului ciclu solar ar fi, in mod normal, un motivde ingrijorare, ea devine si mai semnificativa, dad lulm inconsiderare data la care va avea loc cea mai intens parte afurtunii - maxima solara. Dupa analizarea ciclului din 1986-1996, Dikpati plaseaza aceasta maxima solarl in 2012, datacare coincide cu calculele mayasilor pentru alinierea galacticaa Soarelui nostru. intrucat acest fenomen nu s-a maiintamplat, cu populatia i tehnologia pe care le avem inprezent, nimeni nu stie cu siguranta ce efecte ar putea aveaaceste furtuni solare, asupra viitorului nostru.

CE INSEAMNA TOATE ASTEA?

Stim ca Soarele trece printr-o modificare magnetics, iarPamantul pare sa se afle in fazele incipiente ale unei inversaria polilor, Ce legatura an aceste evenimente ceresti, cucalendarul ma-yak? Ce inseamna toate astea? Existsnenumirate intrebari foarte pertinente, care sunt importante,deoarece singurul lucru pe care 11 stim cu siguranta esteacela ca tot ce inseamna viata este puternic


23/536

Gregg Braden

i n f lu e n t a t d e s c h im b a r i l e m a g n e t i c e . E x i s t s i n e n uliteratura de specialitate, care descriu cum multe specii de

animale- de la balene, delfini, la pasari colibri i antilope - depind de

au-

tostrazile" magnetice ale Pamantului, pentru a naviga Si a-sigasi lo-

curile de hrnire i de imperechere. Chiar dad noi nu folosimaces-

te autostra'zi" in acelai fel, se pare ca nici oamenii nu facexceptie.

In 1993, o echipa internationals care studia

magnetorecep-

lia - capacitatea creierelor noastre de a detecta schimbarilemagne-tice ale Pamantului - au anuntat o descoperire care a facut ca

2012,ciclurile mayge i campurile magnetice ale Pamantului sa fie

chiari mai semnificative decat se credea anterior. Aceasta echipa

a pu-blicat descoperiri remarcabile, care aratau ca creierul uman

contine

milioane de particule magnetice minuscule"9. Acesteparticule ne conecteaza - exact cum o fac in cazul celorlalteanimale - la campul magnetic al Pamantului, intr-un modprofund, direct i intens. Iar o asemenea legatur are implicatiiserioase. Dad, aceste campuri magnetice ale Pamantului seschimba in cadrul de timp oferit de anul 2012, inseamna ca

i noi suntem afectati.Stim ca, de exemplu, campurile magnetice au o influentpro-funds asupra sistemelor noastre nervoase, a celorimunitare Si a modului in care percepem spatiul, timpul,visele Si chiar realitatea in sine. Si chiar dad fora campuluimagnetic al planetei noastre poate fi masurata ca ointerpretare generals, ea variaza., local, de la o regiune laalta. Pe la inceputul secolului al XX-lea, tiparele magnetice aufost schitate i publicate de catre oamenii de tiinta, sub for-


24/536


ma unei hard, care are marcate curbele de nivel magnetic alelumii.1 Harta arata forta liniilor magnetice care acoperacontinentele i arata locurile de pe Pamant, unde oamenii auparte de cele mai puternice - i cele mai slabe - efecte alecampurilor magnetice. Pentru a intelege de ce este acest lucruimportant pentru ciclul 2012, nu trebuie sa privim maideparte de insag contiinta noastra.


25/536

Gregg Braden

D e i s u n t m u l t e lu c r u r i p e c a r e n u l e t i m d e s p r e c o n t ii n t ,existd unul de caresuntem siguri: materialul din care e creata cons-Uinta esteenergie, iar acea energie cuprinde electricitate i mag-netism. Chiar dad natura electromagnetica a contiinceieste in curs de a fi explorata, pare totui ca magnetismul

Nmantului joaca un rol in modul in care acceptam noile idei ischimbarile din viata noastra. Dad ne gandim ca acestecampuri magnetice sunt o forma de liant" energetic, putemfolosi aceasta metafora ca pe o posibild explicatie a motivuluipentru care unele parti ale lumii - i propria noastra Cara -accepta mai greu schimbarea, in timp ce alte locuri par saaccepte imediat ansa de a incerca ceva nou.

Modelul nostru de liant magnetic" sugereaza ca locurile

cu campuri magnetice mai puternice (mai mult liant) sunt multmai profund intarite de traditie, de credintele i ideileexistente. In locurile unde campurile sunt mai slabe, esteadevarat exact contrariul. In aceste locuri, oamenii par a fifortati s creeze schimbdri. Dei zonele de mica intensitatemagnetica pot fi potrivite pentru aparitia a ceva nou, modul incare este exprimata acea schimbare depinde de cei caretraiesc acolo. Cunoscand aceste aspecte, o scurta analizarea hattii magnetice globale ne poate ajuta sa intelegem atat

locurile care par a fi prinse intr-un conflict permanent, cat i dece noul i schimbarea par sa apara brusc intr-o anumitaregiune, inainte de a se raspandi spre altele. Imediat, vedemca una dintre legaturi este atat de evident incat aproape cane sare in ochi.

Locurile din lumea noastra cu cea mai mica intensitatemagnetics - cum ar fi curba de nivel zero (gauss magnetic

zero) care trece direct pe sub Canalul Suez i Israel - suntexact locurile unde vedem cele mai mari ocazii pentruschimbare. Uneori, schimbarea vine ca o tranzitie wall de lao idee sau alta. Alteori, vine ca o lupt. In exemplul cuOrientul Mijlociu, vedem lupta care poate rezulta dinincercarea de conservare a traditiei stravechi, intr-un loccare obliga la schimbare. Campul magnetic slab nuinseamna


26/536


s c h i m b a r e a t r e b u i e s i s f o r m a u n u i c o n f l i c t ; p u r i s im p l u , e a o f e r lconditiile pentru oabordare diferit a lucrurilor. Din nou, modul in care se exprimaschimbarea la care invita campurile slabe, depinde de ceice locuiesc in acele zone.

0 curbs de nivel magnetic zero, shnilard exists i paralelcu Coasta de Vest a Americii. Nu e surprinzator faptul ca aceastaparte a lumii este cunoscuta i ca un focar" de schimbare, deiaceasta e exprimata altfel decat in Orientul Mijlociu. intinzandu-se din sudul Californiei, pans in nordul statului Washington,aceasta zond de forts magneticl redusl este privitl, de celemai multe ori, ca un taram al noii gandiri i al noului ingeneral - iar, odata cu acesta, gasim idei de primaimportanta in tiint, tehnologie, mod, muzica arts.

La celalalt opal al spectrului, exists zone cu unmagnetism extrem de ridicat, unde, din punct de vedereistoric, schimbarea se produce incet, pe parcursul timpului - i,de cele mai multe ori, in urma unei lupte. Spre exemplu, inRusia centrals, valorile de nivel sunt unele dintre cele mairidicate din lume, care ajung sa depaeasca 150 de unitatigauss. Experienta recentl a Rusiei, unde reorganizareapolitica a coincis cu sfaritul Razboiului Rece, este un bunexemplu pentru modul in care regiunile cu campuri magnetice

ridicate au tendinta sa se agate de traditie i sa accepteschimbarea incet, de-a lungul unei perioade lungi de timp.Totui, acest lucru ne arat i ca, de indata ce schimbarea seproduce in aceste zone, ea se face cunoscutd intr-un mod carenu poate fi trecut cu vederea.

Chiar i fad astfel de dovezi, in mod intuitiv tim ca suntemafectati de fortele magnetice planetare. Orice politist sau medicva recunoate comportamentul agitat - Si, uneori, bizar - pe care

it au oamenii in timpul zilelor cu lung plina. Atunci cand fortamagnetics se schimba brusc, ea schimba i modul in care nesimtim - iar aceasta schimbare poate fi derutanta, dad' nuintelegem de ce se intampla.

Cu toate acestea, pentru cei care inteleg motivul, astfelde momente pot reprezenta un dar important - Hansa de arenunta la


27/536

Gregg Braden

t i p a r e l e d e c r e d i n t a c a r e a u p r o d u s s u f e r in t a d i n v i a t a l o r , d u r e r e adin familie i boaladin trup - i de a accepta credinte noi i pozitive. Artitii imuzicienii cunosc acest lucru i adeseori anticipeaza ciclurilede luny Ora, tiind ca sunt perioade de mare creativitate.Aceste exemple despre legatura dintre contiinta i

magnetism ()feel informatii importante, in ceea ce privqtemodul in care ne pot influenta schimbarile viitoare ale forteimagnetice, aa cum unii se ateapta s se intample, in timpulciclului 2012.

RESCRIEREA CODULUI REALITATII

Este posibil ca, prin modificarea parerii pe care o avem

des-pre ce anume inseamna schimbare in viata noastra, saputem trans-forma modul in care abordam aumite experiente,cum ar fi predictiile infricoatoare legate de 2012? Dei existscateva descoperiri noi, care ne arata cum contiinta neinfluenteaza, in mod direct, lumea, in general, ele sunt variatiiale experimentului care a avut loc cu un secol in urma, menitsa descopere in ce masura realitatea noastra este influentatade credintele pe care le avem.

In 1909, Geoffrey Ingram Taylor, un fizician britanic, a in-ventat celebrul Experiment cu clod, fante i a ini;iat o revolutiein modul in care ne privitn pe noi inine, in relatie cu universul.Principalul factor al acestui experiment a fost ca simpla

prezenta a unei contiinte din incapere - oamenii -influenta modul in care se cornportau particulele cuantice(materialul din care e formats lumea noastra}.

Pe data de 26 februarie 1998, experimentul lui Taylor afost repetat de catre oamenii de tiinta de la Institutul deStiinta Weizmann, din Israel. Nu numai ca au confirmat calumea noastra e influentata prin simpla observare, dar audescoperit i ca pe cat se &eau mai multe observari, pe atatera mai mare influenta obser-

vatorului asupra a ceea ce avea loc cu adevarat".11 Cu alte

cuvinte,


28/536


c u c a t c e i p r e z e n t i s e c o n c e n t r a u m a i m u l t a s u p r a e x p e r i m e n t u lu i ,cu atat influentaumai mult rezultatul. Si aici se afla explicatia care sa ne fad sintelegem ce ne pot spune, cu adevdrat, fizica cuantica icalendarul maya, despre puterea pe care o avem in univers.

Lumea, vietile i corpurile noastre sunt rezultatullimbajului cuantic at credintelor, judecatilor, iubirii i fricii pecare le avem in ceea ce privete acele lucruri. Aceleai teoriicare descriu ca realitatea noastra este influentata de catrecredintele noastre sugereazd ca, dace vrem sa ne schimbamrealitatea, trebuie sa ne schimbam modul in care ne privimpe noi inine. in 1957, fizicianul Hugh Everett al III-lea, de laUniversitatea Princeton, a dus aceste idei cu un pas maideparte, creand teoria care descrie modal in care con-

centrarea contientei noastre creeaza realitatea.Intr-o lucrare de referintd, in care ii prezenta i Teoria

Lumilor Multiple, Everett a descris simple momente din timp,cand devine posibil sa facem un salt" de la o realitate laalta, prin cre-

area unei punti cuantice intre cele doua posibilitati dejaexistente.12 El a numit aceste ocazii puncte de alegere" i le-adescris ca momente in care conditiile fac posibila inceperea

unei experiente, iar apoi rezultatele acesteia se schimba, prinschimbarea concentrarii contientei noastre - credintelenoastre.

Din aceasta perspective, data limita, 2012, pare sareprezinte un mare punct de alegere cosmic - momentul dinsistemul galactic, cand toti parametrii se potrivesc, pentru a nefi mai uor s alegem un nou mod in care sa ne privim pe noiinine, in relatie cu acest univers - i un nou mod de a fi.

PUNCTUL DE ALEGERE 2012: A ADUCE TOTUL LAOLALTA

Acum avem informatiile - dar Si limbajul - care ar putearaspunde la intrebarea noastra referitoare la semnificatia lui21 decembrie, 2012. De la Vedele hinduse, vechi de opt mii deani i ca-


29/536

Gregg Braden

l e n d a r u i e v r e i e s c , v e c h i d e c in c i m i i d e a n i , l a p r o fe t ii l e in d i g e n edin Asia i din

continentele americane, toate sugereaza ca ceva cu adevrat

important se va intampla in timpurile pe care le traim noi

acum. Este important de remarcat ca toate aceste profetii

nu ne spun nimic despre faptul ca insai lumea noastra se

va sfari, in mod obligatoriu, la aceasta data. Ceea ce spun

ele este ca, la aceasta data, lumea - aa cum am cunoscut-o

pang acum - va intra intr-o perioada de schimbare. Modul in

care reactionam la aceasta schimbare va hotari cum o vom

experimenta i cum ne vom trai vietile, in urmatoarea

perioada din existenta noastra.

Ceea ce deosebete profetia mama, de predictiile

generale ale altor traditii, este ca are o data de sfarit, care

va fi in timpul vietii noastre. Ultimul ciclu al intangibilului

calendar maya corespunde cu o serie de evenimente

tangibile, dintre care unele se intampla deja in prezent. Iata

ce tim cu certitudine:c

Sfaritul Marelui Ciclu Maya marcheazd o aliniere rard

a planetei noastre cu sistemul solar i cu centrul

galaxiei - o aliniere care va mai avea loc abia peste

alti 26.000 de ani.a

Pe data de 10 martie, 2006, s-a incheiat un ciclu de

furtuni solare i a inceput un altul. Se prezice ca varful

ski va fi atins in 2012, cu o intensitate de 30-50%

mai mare deck cea a ciclurilor anterioare.m

Oamenii de tiint sunt de aceegi parere in privinta

campurilor magnetice ale Pamantului, care se slabesc

cu repeziciune, iar unii banuiesc ca ne aflam in stadiul

incipient al unei inversari a polilor.uCorelatiile dintre campurile magnetice ale Pamantuluii experienta umana sugereaza ca e mai uor pencrunoi sa acceptdm schimbarea i sa ne adaptam la noiidei, in locurile cu campuri de magnetism redus.


30/536


V a l i d a r e a r e c e n t a a p r in c i p i i l o r c u a n t i c e a r a t a c a m o d u l i ncare ne percepemlumea - ceea ce credem despre experienta noastra, neinfluenteaza puternic realitatea

Cunoscand aceste aspecte, solstitiul din 21 decembrie

2012 devine o mare deschidere cosmica. Sansa pentru noi estes beneficiem de pe urma experientelor individuale icolective, din ultimii cinci mii de ani de istorie, in timp cerenuntdm la credintele distructive care au creat board i ne-aulimitat durata de viatd, au condus la conflictele care ne-auseparat, au motivat marile rdzboaie din istorie i au distrusprti din lumea noastri Aceastd posibilitate exista doar atuncicand toti parametri de care avem nevoie pentru o astfel deschimbare converg spre o singura deschidere de timp. Data

ultima, 2012, pare a fi un astfel de moment.Dacd (1) prezenta campurilor cu magnetism redus ne

instruiete sa ne adaptdm la schimbare i sa acceptam noiexperience, (2) pierderea scutului magnetic al Pamantuluipermite influenta directa a campurilor de inalta energie,care, in mod normal, nu pot aduce schimbarea i (3) ambelese intampla in perioada de timp de 26.000 de ani a alinieriigalactice, este ca i cum cosmosul a conspirat sa reverseasupra noastr, forta pe care Jose Arguelles o numete razade sincronizare" galactica. Ce ocazie rara i bizara! Model incare primim aceast Hansa constituie alegerea pe care o fa-cem in prezent.

In 2005, Scientific American a publicat oeditie special, intitulata 0 rciscruce pentru

planeta Piimeint, in care era identificat un

numar de scenarii care, dad raman neanalizate,au puterea de a pune capat vietii de pe Pamant,aa cum am ajuns s o cunoatem in prezent.Ideea prezentata era ca, pe langd faptul ca toatescenariile erau catastrofale, toate se intampl inprezent. Este limpede ca alegerile pe care le-amfacut - razboiul, epuizarea de resurse, genocidul,abuzul de tehnologie i tehnologia bazata pe


31/536

Gregg Braden

combustibili fosili - nu pot fi sustinute timp de incaun mileniu. Pentru a schimba


32/536


m o d u l in c a re t r a im , t r e b u ie s a n e s c h im b a m m o d u l in c a r e O n -dim. 0 asemeneaschimbare poate veni doar dintr-o intelegere puternicdholistica, a cine suntem not in univers. Dintre multele lucruripe care le reprezintl anul 2012, este posibil ca el sa ofere odeschidere unicd spre exact o astfel de sansa.

Oare ne indreptam spre o perioadd de catastrofa., spre omie de ani de pace - sau spre ambele? Nimeni nu stie cusiguranta. Chiar daca ciclurile solare Si inversarile magneticesunt foarte reale si au avut loc, cu siguranta, in trecutul nostru,nu s-au intamplat niciodata, cat timp pe planetd tralau casemiliarde i jumatate de oameni - Vii, fireste, nu cat majoritateaacelor oameni erau dependenti de tehnologia retelelorenergetice, de comunicatie, computere Si sateliti depozitionare globala. Asa cum incertitudinea insoteste oricenastere, pur i simplu nu stim ce semnificatie poate aveanasterea noastra, in cadrul unei experience atat de uriase,pentru viata, tehnologia, emotiile corpurile noastre.

Cu toate acestea, stim ca oamenii din vechime au trecutprin cicluri similare - deli mai putin intense - unele care esteposibil sa" fi avut loc chiar acum zece mii de ani. In timp cetraditiile biblice si orale sugereazd ca o asemenea perioada nueste una obisnuit, faptul ca oamenii au supravietuit si auInregistrat acele cicluri ne spu-

ne ca asemenea evenimente pot fi depasite.13 Noiledescoperiri care fac legatura intre fizica gandirii irealitate ne spun si ele ceea ce simtim in privintaexperientei noastra are un efect direct asupra a ceea ceexperimentdm de fapt. In ceea ce priveste intalnirea noastracu anul 2012, se sugereaza ca, dacd trdim o viata in care neconcentram asupra tuturor lucrurilor negative care se pot in-

tampla, vom pierde experientele fericite - cele care chiar eposibil sa impiedice ca ceea ce este eau, sa se intample.

In prezent, cand u intrebdm pe urmasii mayasilor ce li s-aintamplat stramosilor lor, ne spun povestea generatiei depastrtori ai timpului care, intr-o zi, si-au pardsit templele,observatoarele


33/536


p i r a m i d e l e , a u in t r a t i n j u n g l e i a u d i s p a r u t " , p u r i s i m p l u , i n t o rcandu-se in locul deunde au venit. Indiferent de semnificatia pe care ar putea-oavea povestea for pentru noi, este limpede ca oricine au fost,la Inceput, aceti mayai, la vremea aceea ei tiau ceva cenoi abia incepem sa intelegem, in vremurile noastre.

Mesajul este ca secretul for era mai mult decat o reprezentareprecise a timpului, pe o dale de plata. Unica parte dinintelepciunea lor, pe care nu au putut-o transmite prin mesajulhieroglific, este exact partea care di un inteles sfargtuluiacestui ciclu. Aceasta suntem chiar noi inine i ideea dad'putem accepta faptul ca suntem o familie in aceasta lume -foarte posibil, o parte dintr-o familie mai mare din cosmos - dari ca perioada de gestatie", despre care Jose Argiielles spuneca reprezintl experienta noastra in cadrul istoriei, s-a incheiat.

Din aceast perspective, solstitiul din 21 decembrie 2012de-vine o deschidere importanta pentru ridicarea noastracolectiva, spre potentialul nostru cel mai malt. Un astfel demoment este atat de rar, incat ne pregtim pentru el de pestecinci mil de ani i vor mai trece inca douazeci i ase de mii deani, Inainte ca aceegi ansa

apara din nou. Pe masura ce sursa noastra de lumina - soarelenostru - se aliniaza perfect cu centrul galaxiei, suntempregatiti sa primim cel mai mare dar dintre toate: daruladevaratului nostru Sine? Scena este pregatita, alegerea neapagine, cosmosul ne qteapta. Oare, avem intelepciunea saunim tiinta, istoria, traditia i credinta, cu miracolul care neateapta in ziva de 21 decembrie, 2012?

n n n

#'41 n


34/536

O SINGULARITATE INTIMP Peter Russell

e masura ce discutiile despre 2012 se reispiin-

____ desc tot mai mult, apar intrebeiri de genul

cum se accelereazd evolutia? Se nasc teorii ca timpul se accelereazei -

cum e posibil aca ceva? Este posibil ca starea noastra de a fi si planetase se schimbe cu adevdrat, pe ateit de repede pe cat sugereazd uncle

dintre teoriile despre anul 2012? In cele ce urmeazd, Peter Russell, re-

numitul autor al ceirtii De la stiinta, la Dumnezeu, rdspunde laaceste intrebdri ci explicei ceea ce prevede el ca se va inteimpla inurmdtorii ani 0 in anul 2012. El aplicei teoriile evolutiei ci schimbdrii

timpului, pentru a en,plica ce se va inteimpla cu tehnologia, planeta civietile noastre, in perioada urmeitorilor zece ani dupei aceea.

Ritmul vietii se accelereaza mereu. Descopeririletehnologice se raspandesc in randul societatii, in cateva ani,mai degraba decat in secole. Calculele care, in trecut, ar fi fostfdcute in zeci de ani, acum sunt acute in cateva minute.Comunicarea care era facuta in luni de zile, acum are loc indoar cateva secunde. Aproape in fiecare domeniu al vietii,schimbarea se produce tot mai rapid.

ins, aceasta accelerare nu este limitata la timpurilemoderne. Desi arhitectura agricultura medievale, de exemplu,

au variat foarte putin de-a lungul unei perioade de o suta deani, schimbarile s-au petrecut mult mai repede decat invremurile preistorice, cand uneltele au ramas neschimbate,timp de mii de ani.

Aceast accelerare nu este limitat la omenire, ci e untipar care exista Inca de la Inceputul vietii pe Pmant. Primeleforme de viata simple au evoluat acum circa patru miliarde deani. Viata mul-


35/536

0 singularitate in timp

t i c e lu l a r a a a p A r u t a c u m a p r o x i m a t i v u n m i l i a r d d e a n i; v e r t e b r atele cu sistemenervoase centrale - acum cateva sute de milioane de ani.Mamiferele au apArut cu zeci de milioane de ani in urmA.Primii humanoizi s-au ridicat in picioare pe aceasta planetkacum dou milioane de ani; Homo sapiens - cu cateva sute de

mii de ani in urmA. Limbajul Si folosirea uneltelor au aplrut cucateva zeci de mii de ani in urmi Civilizatia, trecerea la orase

mid g mari, a inceput cu cateva mii de ani in urmi RevolutiaIndustriall a inceput acum trei secole. In sfarsit, revolutiamodurilor de informare este veche de doar cateva zeci de ani.Fiecare pas succesiv are loc mai devreme decat cel dinainte.

DE CE SE ACCELEREAZA EVOLUTIA?

Motivul acestei acceledri este ca fiecare nod dezvoltarese sprijind pe umerii, ca sA spunem asa, a ceea ce a fostinainte. Un bun exemplu este aparitia reproducerii sexuate,cu un miliard jumdtate de ani in urma. Fla la acea vreme,celulele se reproduceau prin diviziune, fiecare dintre noilesurori" fiind clona exacta a originalului. data cureproducerea sexuatk doua celule se uneau, imparteau dininformatia for genetid si produceau vlAstare care contineau o

combinatie a genelor lor. Nu a fost nevoie de halite generatii,pentru ca sA aparl o anumita diferenta genetick Diferentelese produceau acum in fiecare generatie, accelerand evolutiade o mie de ori.

Un exemplu mai recent este tranzitia de la EraIndustriall, la Era Informatiei. Cand a trebuit sa producemcomputere, nu a mai fost nevoie sa reinventAm fabricile, sausistemele globale de distributie, intrucat toate fuseserd

dobandite deja. A trebuit doar sl le aplicAm in procesul deproductie a computerelor. Astfel, Revolutia modurilor deinformare s-a instalat mult mai repede.

Acest tipar este aranj at in asa fel, incat si continue si inviitor - fiecare noua faza necesitand o fractiune din timpul decare a avut


36/536

Peter Russell

n e v o i e f a z a a n t e r i o a r l i n v i i t o r , n e p u t e m a s t e p t a c a a c e l a s i v o l u mde schimbari, pecare 1-am vdzut in ultimii douazeci de ani, sa alba loc indecursul a doar cativa ani, i nu a cateva decenii.

Prin urmare, este greu de prezis cum va arata lumea inzece sau douazeci de ani. Acum doul sute de ani, nimeni nu a

prezis ca vom avea telefoane sau filme - cu atat mai putintelefoane mobile sau Internet. Cu doar douazeci de ani inurma, foarte putini dintre noi stiam ce este World Wide Web-ul, sau cat de mult avea sa ne schimbe vietile. La fel, cine stiece noi descoperiri sau dezvoltri ne vor transforma vietile,peste zece ani?

ATINGEREA SINGULARITATII

Asadar, unde duc Coate acestea? Unii oameni considerd ca

ne indreptdm Care ceea ce se numeste singularitate". Acestaeste termenul dat de matematicieni, punctului in care oecuatie se destrama Si s mai aiba orice inteles folositor.Regulile se schimba. Se intampl ceva cu totul diferit.

Un exemplu simplu de singularitate are loc atunci andincercam sa imprtim un numar la zero. Dad impartim lanumere tot mai mici, rezultatele vor fi numere tot mai mari. Dardaca imp artim un numar la zero, obtinem un infinit, care nu

reprezintai un numar in sensul consacrat al cuvantului.Ecuatia s-a destrmat.

Conceptul Ca ar putea exista o singularitate si indezvoltarea umana a fost sugerat, pentru prima data, dematematicianul Vernor Vinge i apoi de cdtre altii, dintre caremerits mentionat Ray Kurz-

weil, in cartea sa Singularity Is Near*. Acestia afirma ca, dacaputerea operatiilor matematice continua sa se dubleze la

fiecare optsprezece luni - asa cum a facut-o in ultimii cincizecide ani - atunci, candva in anii 2020, vor exista computere carepot egala capacitatea creierului omenesc. Din acel punct, va finevoie de Inca un mic pas spre un computer ce poate depdsicreierul uman. Astfel, nu va mai

Singularitatea este aproape


37/536

Peter Russell

TIMP

a v e a n i c i u n r o s t s a p r o ie c t a m a l t e c o m p u t e r e , in t r u c a t m g i n i l eultra-inteligente vorputea crea computere mai bune, mult mai rapid.

Ce se va had mpla apoi?, este o Intrebare important,.Unii sustin ca oamenii vor fi deveni ceva

invechit", iar vor fi avangarda evolutiei. Altiiconsiders ca va exista o contopire Intre inteligentaomului i cea a mginilor - o posibilitate funddescarcarea continutului mintilor noastre, inmemoria computerelor. Unicul lucru pe care itputem prezice cu siguranti este ca ceea ce se vaintampla va reprezenta o ruptura totals Eta detiparele trecutului. Evolutia va trece intr-un Waincomplet nou.

ASingularitate

FIGURA 1 : Curbs ascendent, care se apropie de

singularitate.

Dar aceasta tranzitie - oricat de majors ar fi ea - nu va fi

Inca o adevarata singularitate, in sens matematic. Evolutia - fieea a oamenilor, a mginilor sau a unei sinteze a celor clod.elemente - va continua intr-un ritm tot mai accelerat. Perioadelede timp vor continua sa se micoreze, de la zeci de ani la doarcativa ani, de la luni la doar cateva zile. In curand vor ajunge lazero. Apoi, rata schimblrii va deveni infinita. Vom atinge oadevarata singularitate matematica.

UNDA TIMPULUI ZERO $1 2012


38/536

0 singularitate in timpIdeea ca omenirea se indreapta due un punct de

schimbare infinit de rapid, a fost explorata de TerenceMcKenna, in cartea sa,


39/536

Peter Russell

T h e I n v i s i b l e L a n d s c a p e " .E l a d e z v o l t a t o f u n c t i e m a t e m a t i c a f r a ctall, pecare a numit-o unda timpului" i care parea sa,se potriveasca cu ritmul general de intrare anoutatii in lume. (Intrarea noutatii" este un termeninventat de filozoful Alfred North Whitehead, pentrua descrie noile forme sau dezvoltari care iaunatere.) Aceasta unda a timpului nu este o liniesimple, ci una cu varfuri ascutite, cu minime imaxime, care corespund cu minimele 1 maximeleritmului de intrare a noutatii, de-a lungul istoriei.

Cea mai semnificativa trasatura a undei de timp a luiMcKenna este aceea ca forma sa se repeta, insa, la intervale

de timp tot mai scurte. Curba arata o cretere a noutatii injurul anului 500 i.Ch., cand Lao Tse, Platon, Zoroastru, Buddhai altii exercitau o mare influents asupra mileniului ce urma.Natura repetitive a undei de timp a lui McKenna arata caacelai tipar are loc la sfaritul anilor 1960, cand totul s-aint'amplat de 64 de on mai repede. In anul 2010, tiparul serepet din nou, tot de 64 de on mai repede, iar in 2012 -tot de64 de on mai repede. Perioada de timp este redusa de la luni,la saptamani i zile, indreptandu-se foarte rapid catre zero -

un punct pe care McKenna 1-a numit Unda Timpului Zero".

insa and va fi, mai exact, acea data? McKenna a facutexperimente, cantand de-a lungul istoriei un tipar care sa sepotriveasca. In cele din mina, a ales data de 22 decembrie2012, La acea vreme, nu tia ca i calendarul maya isi incheiacei cinci mii o suta doudzeci i patru de ani, cu o zi maidevreme. McKenna insug nu era foarte ataat de

semnificatia datei; a rnarturisit ca ar fi curios ca, in 2012, savada ca ipotezele sale despre noutatea infinite se vor dove-dia fi, intr-adevar, corecte. Din pacate, a murit in anul 2000.

In ceea ce ma privete, nu sunt foarte preocupat de cese va intampla, sau nu se va intampla, in realitate, la aceadata precise de 21 decembrie 2012. Este adevarat calaproape fiecare predictie fa-

* Peisajul invizibil n.tr.


40/536


f a c u t a v r e o d a t a , d e s p r e o a n u m it a d a t a , n u s -a a d e v e r i t . S u n t m a iinteresat sa aflu undene-ar putea duce acest tipar de acceleratie i care suntimplicatiile sale - fie Ca se intampla in 2012, sau in orice altmoment.

SCHIMBAREA ARE LIMITE?A.5a cum am explorat in cartea mea din 1992, The

White Hole in Time (republicata cu titlul Waking Up inTime)", dad ritmul tot mai accelerat al schimbarii continua, nuvom evolua time de eoni in viitor. Am putea sa ne vedemintreaga evolutie din viitor - cat mai mult progres posibil -comprimata intr-o perioada de timp foarte scurta. In doarcateva generatii - poate chiar in timpul vietii noastre - amputea ajunge la finalul calatoriei noastre de evolutie.

Saturatie

V

Crestere incetinit >

Crestere accelerate >

FIGUFIA 2: Odath ce fiecare crestere atinge un punt de

saturatie, ritmul

sett incetineste si se stabilizeaze.

SATURATIE

Adesea, se pledeaza in favoarea faptului ca acest lucrunu se va intampla, deoarece ritmul schimbarii are unelelimite. Orice

Gaura albs din timp, Sd to trezecti in timp n.tr.


41/536

Peter Russell

dezvoltare va atinge, in cele din urma, un plafon, care nu vaavea ca rezultat o curba tot mai inalta, ci una care se indoaie informa de S".

Creterea populatiei este un exemplu bun. De mii de ani,populatia umanl a crescut din ce in ce mai rapid. Acum o miede ani, populatia mondiala ajunsese la un numar de circa treisute zece milioane de oameni. Acest numar s-a dublat in anii1600. In 1800, se apropia de un miliard, iar perioada in carenumarul s-a dublat, s-a redus la o suta cincizeci de ani. Prin1960, se ajunsese la o cifra de patru miliarde, cu o perioada dedublare de doar treizeci de ani. De atunci insa, cretereapopulatiei a incetinit; linia a inceput sal se indoaie in jos. Dacatendintele actuale continua, probabil ca populatia umana se va

stabiliza undeva intre zece i douasprezece miliarde.Linii similare in forma de S" pot fi gasite in aproape

fiecare domeniu de dezvoltare. De exemplu, productia delocomotive cu aburi a crescut rapid in timpul primului secol alrevolutiei industriale, apoi s-a redus la mijlocul secolului al XX-lea, cand a inceput s domine tehnologia bazata pe motordiesel cu combustie interns i pe electricitate. Sau, sa negandim la creterea conexiunilor inter-net de mare viteza, in

Statele Unite. Rata noilor conexiuni a crescut rapid in primii aniai acestui secol, iar in 2005, peste o jumatate din totalul delocuinte detinea o conexiune de mare viteza. Acum, in-truck neaflam aproape de punctul de saturatie, rata de cretere anoilor conexiuni a incetinit.

Cu toate acestea, atunci cand vorbim despre oaccelerare a ratei generale de schimbare, nu vorbim despreorice curba S", ci despre rata la care curbele S" succesive seaduna Si se aeaza una peste alta. Creterea populatiei a

avut nevoie de mii de ani pentru a-i atinge punctul critic.Revolutia industriall a durat dons sute de ani; conexiunileInternet de mare viteza s-au produs in mai putin de zece ani.Deci, intrebarea nu este daca o anumit cre5tere continua sase dezvolte la nesfarit, ci dad' exists o limits pentru


42/536


a c e a s t a r i t m d e i n t r a r e a n o u t a t i i - o r i u n d e s - a r i n t a m p l a a c e s t l ucru, la un momentdat.

FIGURA 3: Curbe ,S

succesive se produc

mai

repede, asezandu-se

una

peste alta. Asa arata

totalul de curbeNS,

care

INTELIGENTA AFLATA IN EVOLUTIE

Unul dintre tiparele recurente, care stau la baza evolutlei,este complexitatea tot mai mare a proceskii informatiei.

Codul

ADN este o band' de informatii, construit in rastimp de eoni.Re-producerea sexuata a reprezentat un progres in evolutia

procesariide informatie. La fel a fost i dezvoltarea simturilor - iar, mai

apoi,a sistemului nervos central. Aparitia fiintelor umane a adus o

altadezvoltare majors in procesarea informatiilor - limbajul

simbolic- permitandu-ne sa facem schimb de ganduri i experiente.De-a

lungul anilor, realizarile oamenilor in domeniul tehnologieimodu-

rilor de informare - scrierea, tiparul, telefonia, radioul,televiziu-

nea, computerele i Internetul - ne-au mdrit, in mod constant,ca-

pacitatea de a aduna, procesa, organiza i intrebuinta


43/536

Peter Russellinformatia.

Organizarea i intrebuintarea informatiilor reprezinta esen-ta inteligentei. De obicei, ne gandim ca inteligenta apartine, in

prin-cipal, oamenilor - i, uneori, altor animale. Insd inteligenta, in

sen-

sul sau cel mai larg, a evoluat de miliarde de ani. Ceea ce seintam-

pia in prezent, cu propria revolutie a modurilor de informare,nu


44/536


e s t e d e c k u l t im a f a z a a u n u i p r o c e s c a r e a In c e p u t o d a t a c u n a t erea universului.

Aadar, intrebarea dad exists limite pentru viteza cu carese produce evolutia nu privete limitele oricarei fazeparticulare de evolutie; intrebarea este dad exists o limitspentru ritmul de evolutie a inteligentei, orice forma ar lua ea.

Din the pot vedea eu, nu exists niciuna.

DINCOLO DE ERA INFORMATIEI

Dezvoltarea tehnologiilor legate de informatii, createde om, ne poarta cu repeziciune spre un timp cand tot ceinseamna cunoa- tere umana va putea fi accesat pe loc, deorice om de pe planet, din orice loc. Acesta va fi un creierglobal, complet functional, in care tehnologiile legate deinformatii, precum televiziunea, telefonul i World Wide Web-ul, vor fi integrate in totalitate. Arhivele audio video mondialevor putea fi accesate la fel de uor precum sunt accesate, inprezent, textul i imaginile. Motoarele de dutare vor invata dininteractiunile for cu oamenii, devenind tot mai sofisticate inreactii. Vom fi legati intre noi, printr-o minte globala aflata indezvoltare.

In acel moment, rata de cretere a cunoaterii umane ii

va atinge propriul maxim. Si ea va incepe sa se transformeintr-o curbs S". Insa cunoaterea nu reprezinta punctul finaldin evolutia inteligentei. Multi au indicat o ierarhie a datelor,informatiilor, cunoaterii i intelepciunii. Informatiile pot fidefinite ca fiind tiparele extrase din datele neprelucrate.Cunoaterea reprezinta generalizarea informatiilor la altesituatii. Intelepciunea decide cum este folosita aceacunoatere. Ea presupune discernamant i evaluare. Oareaceasta decizie este luata spre bine, sau spre du? Va ajuta, sau

va impiedica bunastarea noastra din viitor?

In prezent, omenifea define enorm de mult cuno4tere,dar Inca foarte putinal intelepciune. Fara a ne dezvoltaintelepciunea, este foarte putin probabil sa putem evitacatastrofa. Dupa cum a in-


45/536

Peter Russell

d i c a t , i n m o d r e p e t a t , i n v e n t a t o r u l i f i l o z o f u l B u c k r n i n s t e r F u l lne gram in fataultimului examen al evolutiei. Oare specia umana detine, totce are nevoie pentru a supravietui? Putem sa ne trezimsuficient de mult, pentru a ne putea folosi puterileextraordinare, spre binele tuturor i a multor alte generatii

viitoare?

O SPECIE TREAZA PE JUMATATE

Limbajul simbolic a dus la o alt etapa importanta dinintelegerea umana. Am folosit limbajul nu doar pentru acomunica intre noi, dar i in interiorul propriei minti - Si anume,gandirea verbala. Cu aceasta capacitate, puteam reflectaasupra propriilor experience

ne puteam planifica viitorul. In plus, puteam reflecta asuprafaptului ca suntan contienti. Am devenit contienti decontiinta in sine. Am inceput sa ne trezim spre propriile lumiluntrice.

In prezent, insa, suntem doar pe jumatate treji, in ceeace privete cine i ce suntem noi cu adevarat. Contientizareapropriului sine a adus cu ea un sentiment al eu-lui" individual,care observa lumea i ne initiazd actiunile. Dar ce anume este

acest sine? Existenta lui pare a fi un lucru evident, insa, dupacum au descoperit multi oameni, este greu de definit sau degasit.

Atunci cand suntem intrebati: cine ecti?,majoritatea dintre noi vom raspunde, enumerand diverselelucruri cu care ne identificam - numele nostru, credintele,ocupatia, educatia, rolurile, genul, pozitia social, personalitatea,preocuparile. Dobandim un simt al identitatii din ceea ce avemsau facem in lume, din istoria i circumstantele vietii noastre.Ins orice astfel de identitate dobandita este conditionata i,deci, mereu vulnerabill. Ea se afla, in mod continuu, ladiscretia imprejurarilor i, in scurt timp, descoperim nevoia dea ne apara, sau de a ne reafirma fragilul respect de sine.Programarea noastra de baza, creata sa ne asiguresupravietuirea fizica, este uzurpata de catre supravietuireanoastra psihologicd, ceea ce duce la multe comportamenteinutile i, adeseori, disfunctionale.


46/536


I n p l u s , s u n t e m d o a r p e j u m a t a t e t r e j i , a t u n c i c a n d e v o r b adespre nevoilenoastre mai profunde i despre cum s le obtinem. Ce maimulti dintre noi am vrea sa evitam durerea i suferinta i sagasim mai mult pace i fericire, insa credem d modul in carene simtim in interior depinde de circumstantele din exterior. Inunele cazuri, acest lucru este adevarat - de exemplu, dadsuferim din cauza faptului ca ne este frig sau foame. In lumeamoderna, cei mai multi dintre noi putem s ne indeplinimfoarte uor aceste nevoi. De obicei, ajunge s apasam pe unbuton sau sa facem o vizita la magazin. Dar folosim aceeaigandire Si in ceea ce privete toate celelalte lucruri din viata.Credem ca dad am putea obtine suficient din lucrurile sauexperientele potrivite", am fi, in sfrit,

Aceasta este raclacina lacomiei umane, dragostea noastra debani, nevoia noastra de a controla lucrurile (i pe a4i oameni)Si reprezinta cauza unei bune parti din frica i anxietateanoastra; ne facem griji, intrebandu-ne dacd lucrurile vor fi aacum credem ca ar tre)iui sa fie. Acest mod de gandire sta.' labaza multor moduri in care ne maltratam i, adesea, neabuzam casa planetard.

Criza globala cu care ne confruntam acum este, inesenta sa, o criza de contiinta - o criza nascuta din faptul ca

avem puteri tehnologice extraordinare, dar ramanem Incatreji doar pe jumatate.

Trebuie sa ne trezim i sa contientizam cine suntem ice vrem cu adevarat.

PROFETI AI iNTELEPCIUNII

De-a lungul istoriei omenirii, au existat persoane care

pareau a se fi trezit pe deplin. Acetia sunt cei iluminati -

misticii, vizionarii, sfintii, inteleptii rishi, roshi*i lamagi, care,

intr-un fel sau

* Roshi in japoneza, Laoshi in chinez, Rishi insanscritd, este un titlu onorific japonez, folosit in budismul Zen,care inseamn, literalmente, profesor bltrn", sau maestrubdtran" i denot o persoand care este conducatorul spiritualal unei comunititi Zen. n.tr.
http://zen.n.tr/http://zen.n.tr/


47/536


a l t u l , a u d e s c o p e r i t i n i n t e r i o r u l f o r a d e v a r a t a n a t u r a a c o n g i i n t e i .Deg descoperirile forau fost exprimate in moduri diferite, in functie de perspectivadominants asupra vietii, din vremurile lor, mesajul esentialramane extrem de consecvent. Aldous Huxley a numit acestlucru filozofia peren" - intelepciunea eternl, care a fost re-descoperit, iarag i iardg, de-a lungul erelor.

Cei iluminati au inteles natura iluzorie a conceptuluiunui sine individual. Atunci cand ne examinam experientelecu atentie, cufundandu-ne adanc in natura a ceea ce numimeu", descoperim

ca acolo nu exists nimic* - adica, niciun lucru. Acest sentimental strii lui eu" - pe care it cunoatem cu totii atk de bine Sicare ne-a insotit pe parcursul intregii vieti - este doarsentimentul nostru ca existam. Este congienta de sine - atk

de familiard i, totui, complet intangibila. Prin urmare, nupoate fi cunoscut", in sensul obi- nuit al cuvantului. intrucatnu intelegem acest lucru, cautam sa-i dam acestui sentimentde sine o forma, ceva material. Il imbracam in diverseveminte psihologice - toate lucrurile care credem ca suntem,sau care am vrea sa credem ca suntem. Acest lucru este in-versul povetii cu imparatul care nu are haine pe el. Odata cuadevkata congienta de sine, persoana descoperd caexists multe haine, dar ca in ele nu se afla niciun imparat.

Cei treziti inteleg i ca natura esentiala a mintii -netulburata de griji i paravrageli - este o profunda seninkate,bucurie Si iubire. Fara a recunoate acest lucru, majoritateadintre noi ageptam ca lumea din jurul nostru sa ne ofere pacei fericire. Dar, in pofida a tot ce incearca sa ne convingaindustriile de marketing de publicitate, lucrurile ievenimentele nu aduc fericirea. Dimpotriva, min-tile noastresunt atat de pline de planuri, intrigi i griji clad vom primisau nu ceea ce credem noi ca ne va face fericiti, incat rareoritrdim pacea i seninatatea pe care le avem in interiorulnostru.

* joc de cuvinte - nothing = nimic; no thing = niciunlucru. n. tr.
http://lucru.n.tr/http://lucru.n.tr/http://lucru.n.tr/


48/536

0 singularitate in timp_________________________ l'eter Russell______________________

A t u n c i c a n d n e t r e z im n e c o n O e n t i z a m a d e v a r a t a n a t u r d ,suntem eliberati dedependenta fats de lumea exterioard, atk in ceea ce privetesentimentul de respect de sine, cat starea interioard de bine.Devenim liberi sa action'am cu mai multa inteligenta i

compasiune, ocupandu-ne de nevoile situatiei date, maidegraba deck de nevoile ego-ului. Putem accesaintelepciunea ce zace adanc in not toti. Acesta reprezintaurmatorul pas in evolutia inteligentei: trecerea de laacumularea de cunoOnte, la dezvoltarea intelepciunii.

INCEPUTUL UNEI ERE A INTELEPCIUNII

Deoarece fiecare noua fazA de evolutie a inteligentei are

loc intr-o fractiune de timp a fazei anterioare, putem sa neateptam ca inceputul unei Ere a tntelepciunii sa apara incativa ani, mai degraba deck in cateva zeci de ani i se vaaeza pe umerii Erei Informatiei. Niciodata pang acum nu amputut accesa atat de multa ince lepciune spiritualA. Acum unsecol, unica traditie spirituala dispo-

pentru majoritatea oamenilor era cea care apartineapropriei culturi. Mai mult, cu rare exceptii, ei nu aveau

avantajul de a invata de la o fiinta cu adevarat iluminata Inprezent, putem accesa invataturile din multe traditii i culturidiferite, putem descoperi adevarurile pe care le au in comun iputem traduce filozofia perenal, in limba i termenii vremurilorde acum. Apare ceva complet nou: o singura invataturaspirituala, care reprezinta o rafinare a traditiilor deintelepciune ale lumii. Aceasta se intrepatrunde i esteraspandita la nivel mondial, prin intermediul a numeroasemoduri de informare: cArti, casete, pagini web, forumuri

online

transmisiuni pe Internet.

In acelai timp, un numar tot mai mare deoameni incep sa se trezeasd complet i sa dovedesca fi invatatori excelenti. Multi dintre ei folosescInternetul pentru a-si impartai intelepciuilea ipentru a-i ajuta i pe altii sa se trezeasca.


49/536

invataturile despre practicile care ajuta la trezire segasesc deja pe Internet i ar putea deveni


50/536


m u l t m a i s o f i s t i c a t e . S - a r p u t e a c h ia r c a d a r s h a n - t r a n s f e r u lde contiintasuperioara, din invatatura indiana - sa fie transmis prinintermediul Internetului.

TIMP

FIGURA 4: Flasuciri succesive ale spiralei inteligentei aflate

in evolutie.

De cele mai multe ori, trezirea este un evenimentneateptat.

De indata ce persoana e pregatita - cand s-au pus deja bazelenece-

sare, iar circumstantele sunt propice - modificarea poateavea loc

aproape instantaneu. Este posibil ca cercetarile despre

corelatiileneurologice ale trezirii spirituale sa ne conducl spre metode depro-

movare directs a procesului. Exists probabilitatea s aparaalte des-

coperiri sau evolutii neprevazute, care sa ne ajute s neeliberam

mintile. Oricare ar fi ele, cu cat invatim mai mult cum sfacilitam o

modificare de contiinta, cu atat aceasta se va produce mai


51/536

repede.Pe masura ce acesta devine un fenomen larg acceptat,

oame-nii vor interactiona cu lumea in moduri mai intelepte, mai

pline decompasiune. Totui, vor mai fi prcbleme. Incalzirea globala nu

vainceta dintr-o data; poluarea nu va disparea; speciile care au

dispa-rut nu se vor intoarce din senin. Pe de alts parte, am putea

avea la


52/536

0 singularitate in timp_________________________Peter Russell_______________________

d i s p o z it ie n o t t e h n o l o g ii , c a r e n e - a r p u t e a a ju t a s a r e z o lv i t n p r oblemele pe care le-amcreat. Nu putem decdt s banuim in ce moduri se va exprimaaceasta unire intre tehnologia avansata i contiintasuperioar. Nu am mai trecut prin aa ceva, pang acum.

DINCOLO DE iNTELEPCIUNE

Ar putea acesta sd fie punctul final al evolutieinoastre? Sau va urma o alt curbs a spiralei?

Multe dintre traditiile mistice ale lumii sustin celiberarea mintii de atgamentele sale reprezina doar primulpas al trezirii lAuntrice. Dincolo de acesta, se afld mai multeexperience universale ale mintii i perspective fundamental

diferite asupraMarii initiati sustin ca lumea materiei nu este reald i ca

spatiul i timpul nu reprezintii realitatea supremO. Esteinteresant faptul aceasta perspectivd este in concordanta cucercetarile moderne ale fizicii, legate de natura realitatiifizice. Ori de ate on incercOm sd definim esenta materiei,aceasta ne scapi Pare CA nimic nu exists - adic, nimic dinceea ce inseamnd substant materiald. Nici spatiul i nici timpulnu sunt absolute, aka cum am considerat odinioar. Ele facparte dintr-o realitate fundamentals - continuum-ul spatiu-timp.

Poate ca acei initiati au descoperit deja natura supremaa realitatii - nu prin cercetarea mai profunda a formelor saleexterioare, ci printr-o explorare proftmdd a spatiului launtric.Dad este

destinul nostru colectiv poate fi chiar aceasta eliberarede iluzia materiei - de iluzia ca existah in spatiu i timp.

Haideti s nu ne pripim s elhninAm aceasta posibilitate,doar din could ca se afl atat de departe de realitatea

noastrd cu-renti Dad i-ati fi spus lui Mozart ca, in viitor, oamenii vor

aveanite cutiute de marimea unei monede, confectionate dints-

un felde material straniu, care nu e nici lemn, nici metal, din


53/536

care ies(foul fire care, atunci cand sunt puse in urechi, le permit

acestoraaudd compozitiile, la fel de clar ca i atunci and s-ar afla

intr-o

i n c a p e r e c u o o r c h e s t r a , v - a r f i c r e z u t ? D i n c o n t r a , p r o b a b i l c a a r f iconsiderat ca suntetinebuni.

PUNCTUL OMEGA

Una dintre persoanele care a crezut ca destinul nostrueste, intr-adevdr, trezirea spirituals colectiva a fost preotulpaleontologul francez, Pierre Teilhard de Chardin. Explorand

tendintele evolutive cltre o complexitate, o conectivitate i ocontiinta tot mai mari, el a afirmat ca omenirea seindreapta ate un Punt Omega" - capatul i scopul final alevolutiei. El era de parere el universul a trecut prin catevastadii principale de evolutie, incepand cu ceea ce el numeacosmogeneza" - naterea cosmosferei, a universului.Urmatorul stadiu a fost geogeneza" - naterea Pamantului(a geosferei); dupa acesta a fost biogeneza" - natereavietii (a biosferei). ()data cu fiintele umane, a aparut

noogeneza" sau noosfera" - sfera gandirii. El a prezis caultima etapa, cea care duce catre Punctul Omega, esteChristogeneza". Aceasta va fi naterea contiintei Christice,nu la nivel individual, ci la nivel colectiv - naterea spirituala omenirii, ca un intreg.

Teilhard de Chardin credea ca Punctul Omega va avea locin viitor, peste mii de ani. Ca multi altii, nu a luat in considerare

implicatiile schimbarii care se did' intr-o continua accelerare.In ulthnii ani ai vietii sale, el a scris despre impactul radiouluii televiziunii, care va aduce omenirea la un loc. Tehnologii caacestea, a spus el, aduc Punctul Omega mult mai aproape.Chiar inainte de moartea sa, incepuserd s fie dezvoltateprimele computere. Percepand potentialul acestei noitehnologii, el a prezis ea ea va aduce Punctul Omega i maiaproape de noi. Daca ar fi trait sa vada aparitia Internetului,probabil ca i-ar fi dat seama ca, intr-adevar, Punctul

Omega ar puta veni mult mai curand.


54/536

0 singularitate in timp_______________________Peter Russell

ESEC SAU PROGRES?

Atunci and privim la ceea ce se intmpla in prezent, inlume, este uor de inteles de ce am putea lua in deradere

tocmai ideea unui progres spiritual, la nivel colectiv. Stiriledin fiecare zi ar putea foarte bine s ne fad sa credem ca neindreptdm mai curnd care un eec, deck ate un progres.

Aceasta este, intr-adevr, o posibilitate care se poateadeveri. Nu doresc s subestimez situatia stringenti in care seafl lumea. Dad nu vom face unele schimbki radicale, estesigur ca ne vom indrepta inspre un dezastru sau altul. Dar eucred ca este posibilA i o schimbare pozitivi Dad putemdezvolta intelepciunea de care avem nevoie pentru a ne croi

un drum sigur prin aceste vremuri turbulente, potentialele suntuimitoare i incredibil de vaste. Haideti sa ne unim inimile imintile, pentru a dovedi ca putem trece ultimul examen deevolutie al lui Buckminster Fuller i c putem deveni o speciecu adevArat magnifid.

La urma urmei, not suntem ultima noastri speranti.

nnn


55/536

PRIMA PARTECalendarul maya i cosmoviziunea maya0

ORIGINILE REVELATIEI 2012

John Major Jenkins

alendarul maya$ reprezintd sursa dateide

sfarfit, 2012, iarJohn MajorJenkins esteunul

dintre cei mai renumiti cercetdtoriindependenti, care

ci-a petrecut intreaga carierd studiindcosmologia ma-yagi ci semnificatia ei. Dupd ce a cercetat

conotatiile mi-tologice ci spirituale ale monumentelor

de la Izapa - unvechi sit maya$ - el ne dezveiluie ce au

prezis maya$iipentru anul 2012. In urmdtorul eseu,

John incepe cu oprezentare: Calendarul maya$ pentruIncepdtori".

Dupd ce rdspunde la Intrebdrile esentialedespre filozo-

fia maya#1, el it indrumd pe cititor spreo investigare

mai profundd a invagiturilor spirituale aleanului 2012.

Cand ma gandesc la momentul in care mi-a fost


56/536

prezentata notiunea de 2012, imi amintesc de dupa-amiazaunei zile calde de vat* de pe vremea cand aveam doisprezeceani. Am purtat o conversatie cu prietenul meu din copilarie, Joe,care mi-a prevestit cariera - implicarea mea profunda, caadult, in cosmologia, escatologia may*" si data de sfarsit,2012.

Joe mi-a aratat o carte pe care o citea tatal sau, despre

indienii din Mexic. Acestia au fost astronomi Si aveau uncalendar care se incheia in anul 2012. 24 decembrie 2011", aspus Joe, iar acea data a rasunat in mintea mea, ca un mistercare astepta sa fie elucidat.

Am reflectat asupra lui. Ce putea sd insemne?

Avea timpul sd se


57/536

John Major Jenkins

o p r e a s c a , p u r , c i s i m p l u ? O a r e , l u m e a u r m a s i t s a r d i n a e r ?H i n dcurios, m-am uitat la carte, lacoperta ei groasa, de un albastru inchis, prdfuit. Nu amretinut numele autorului sau titlul complet, insa zece ani maitarziu, and am descoperit cartea lui Frank Wa-

ters, Mexico Mystique*, am avut sentimentul puternic ca o

recunosc. Da, aceea era. (In cartea lui, Waters a folosit un calculeronat i, astfel, a afirmat ca data de sfarit va fi 24decembrie 2011, cand, de fapt, este 21 decembrie 2012.)

Din acea zi petrecuta alaturi de Joe s-a ndscut un lant de&- dud, iar ceva fusese declawt in dezvoltarea mea cognitive.Notiunea de filozofie" fusese plantata - tdramul ideilor i algandirii cornplexe, al vechilor culturi, al istoriei i timpului

stravechi. Si da, a fost plantat i un gand-samanta special - cal,

in timpul vietii mele, un calendar al indienilor din Mexic aveasa se incheie.

VECHII CITITORI IN STELE, MAYAI

Pentru a ajunge la radacina semnificatiei anului 2012,este important sa-i intelegem pe mayasi i calendarul lor.Pastratorii zilelor se urcau in altarele for din varful muntilor si

urmareau trecerea sacra a zilelor. Dar faceau mai mult decat

sa numere zilele. Ei erau, de asemenea, cititori in stele,cosmologi, filozofi i amani. In calitate de amani,interactionau cu numeroase dimensiuni, pentru a descoperisecrete ascunse, pentru a accesa puteri vindecatoare si a

vedea dincolo de valul aparentelor lumeti. Cand evaluamgeniul mayailor din vechime, trebuie sa luam in considerareacest taram mistic al aspiratiei umane, care, in timpurilenoastre, este adesea greit inteles respins ca fiind primitiv, on

legat de superstitii. Asemenea altor societati din Lumea Noua,mayaii practicau amanismul vizionar, ca o preconditiepentru formularea unor

* MisticulMexic. n.tr.
http://mexic.n.tr/http://mexic.n.tr/


58/536

John Major Jenkins

profunde cosmologii Si invataturi metafizice. In randulmayailor Qyiche, amanii vizionari erau numiti nik wak'inel - ceicare contempla centrul cosmic. Potrivit lor, centrul timpului ispatiului va fi revelat, atunci cnd Marele Ciclu din calendarva lua sfarit - in 21 decembrie 2012.

Cum putem intelege profunda i complicata motenireFasata de vechii cititori in stele, mayai? Abordarea pe care osustin eu, pentru intelegerea anului 2012 i a calendaruluimaya, este evidenta, dar rareori puss in practica: sa nebazam intelegerea pe documentele mayae autentice, care aulegatura cu calendarul 2012 i cu doctrina Epocii Mondiale/ Eraunei religii mondiale, care aste atat de intim legata de anul2012. Aceste documente sunt: Mitul Maya al

Creatiei (Popol Vuh), jocul misterios cu mingea,* care esteesential in Mitul Creatiei, i monumentele sculptate din cadrulprincipalului sit ceremonial din cultura may* timpurie, unde s-ainventat calendarul care se incheie in 2012 - un sit numitIzapa.

Prin examinarea acestor traditii de bazd, putemreconstrui i reinvia revelatia 2012 originald. Toate traditiile

religioase Incep cu o preluarei pura de informatii, saurevelatie, de la sursa transcendentala a tot ce inseamnaintelepciune. Din *ate, revelatia inipaid este mereudistorsionata sau diluata, de-a lungul secolelor care auurmat. Midrile se fragmenteazd, factiunile intr in competitiei coruptia incepe sa se infiltreze, iar revelatiile spirituale,rids-cute din experienta mistica directs, sunt codificate indogme religioase, care au scopul de a controla accesul laadevarul spiritual. Puterea lumeascl ascunde i ea esenta

profunda a revelatiilor. Nu ar

* In America central, jocul cu mingea era un sportasociat unor ritualuri, care este jucat in continuare, sub diferiteforme, de trei mii de ani incoace. El presupune anumiteritualuri, care adesea merg [Ana la sacrificii umane. Jocurile cumingea din acea vreme sunt strAmoii jocurilor cu mingeacare exists in toate tarile moderne. Relatarea religioasAmayad, Popol Vuh, descrie jocul maya cu mingea i

importanta lui pentru aceasta civilizatie. n.tr.
http://civilizatie.n.tr/http://civilizatie.n.tr/


59/536

John Major Jenkins

f i c e v a s u r p r i n z a t o r c as i i n v a t a t u r i l e s p i r i t u a l e o r i g i n a l e d e l a I z apa sa fi fost

distorsionate in acelasi fel, pe masura ce civilizatia Maya dinPerioada Clasica s-a dezvoltat. De fapt, ralboiul si practicarea

tot mai frecventa a sacrificiului uman, de la sfarsitul Pe-rioadei Clasice (circa 900 d.Ch.), reprezinta un indiciu al

acestei tendinte de decddere.

Din acest motiv, este extrem de important ca

monumentele sculptate de la Izapa sa, fie conservate si sa"

reprezinte un punct de referinta pentru astronomie, astfelincat sa putem decodifica ceea ce au vrut creatorii acestuicalendar s semnifice anul 2012. Aceste monumente au fostconstruite intre anii 400 1.Ch. si 100 d.Ch. Dup. ce le

studiem, in loc sa gasim doar un sistem de referinta invechit simarginit, descoperim, de fapt, o portita prin care ajungem la

vastele si profundele adevaruri perene, adoptate de due

toate marile religii ale lumii, in esenta for ezotericil cea maiprofunda. Nu descoperim doar o cosmologie bazata total pe

astronomie, ci sio profetie si o invatatura spirituals potrivite

pentru toti cettenii sfarsiturilor de ciclu. Anii care mai suntpang la 2012 semnaleaza sfarsitul unui Mare Ciclu

GHIDUL VOSTRU

Principiul de bazd al Calendarului din America centralseste tzolkin-ul de 260 de zile (pronuntat tol-kin, derivat din

termenul mayas Qyiche chol-qih, sau numararea zilelor).Tzolkin-ul este alcatuit din 13 numere si 20 de simboluri alezilelor. Fiecare simbol al zilei are o semnificatie de oracol, cusensuri lingvistice criptate

referinte metafizice, care ofera o bogata band de datepentru preotii experti in calendarul mayas, cu ajutorul cdroraei isi formeaza interpretarile.


60/536

Calendarul maps cosmoviziunea mayasl

Cei cinci centri, cele trei niveluri, Organe guvernatecele sapte chakre de ctre cei cincicentri

si cele cinci elemente

5. Glanda pinealiUn corp mic, conic, situat in creier;

tesutul sin este similar cu tesutul opticsi regleaza serotonina.

4. Plexul gituluiAre legatur cu vorbirea si respiratia.

3. InimaCentrul integrativ al iubirii;

controleazi circulatia sangvinl.

2. Plexul solarSistemul nervos simpatic; controleaz

organele legate de asimilatiesi digestie.

1. Plexul sacralControleazi organele de eliminare

i de reproducere; lAcaul forte!kundalini latente.

FIGURA 5:

39824769 Misterul Anului 2012 Preziceri Profetii Si Posibilitati

Documents

Transcript of 39824769 Misterul Anului 2012 Preziceri Profetii Si Posibilitati