Anul VII, Nr. 397,15 - 21 octombrie 2012

Preţ: 0,99 RON

4-5

PunctulS@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Premiul Dumitru

Tinu2007

Sighi}oaraDascălul german, sărbătorit la Sighișoara

8

Ludu} - IernutS-au aprins de la un incendiu

9

ReghinToamna se numără… gunoaiele

10

T^rn@veniVrem țigani decenți

11

Publicaţie mureşeană premiată de Clubul Român de Presă

Labirintul retrocedărilor

Cătălin Hegheș

Omul de afaceri Cosmin Pop se află în stadiu avansat cu un proiect pentru o nouă investiție: Deschiderea unui operator aeri-an cu baza la Tîrgu-Mureș. Dacă planurile merg bine, operarea ar urma să înceapă, cel mai pro-babil, la începutul anului viitor, deși dorința lui ar fi fost ca prima cursă să fie operată undeva în ju-rul Crăciunului. Investiția este de 500.000 de euro, sumă pe care Cosmin Pop spune că a capitalizat-o deja, așadar soarta apariției Air Patriot, căci acesta este numele vi-itorului operator aerian, ține acum doar de ultimele negocieri, însă și cele mai importante: „Toate aero-porturile au publicate taxele, iar planul de afaceri a fost făcut deja pe baza acestor taxe și nu e nevoie de negocieri suplimentare. Acum suntem în negocieri finale pentru

aducerea aeronavei, negociem cu operatorul platformei pentru in-trarea într-un sistem de ticketing on-line internațional și apoi sun-tem gata. Doar aceste două lucr-uri mai trebuie lămurite. Baza va fi la Tîrgu-Mureș, aici urmând să facem și cazarea aeronavelor”.

Vor fi curse regulate, de linie, care vor opera pe tot parcursul anului, spre deosebire de cursele charter care fac majoritatea tra-ficului pe Aeroportul Transilva-nia Tîrgu-Mureș. „Nu este vorba despre curse turistice. Sunt curse de linie, pentru turiști, oameni de afaceri, tot. Vor fi curse pe care călătorii se pot baza. De șase luni se lucrează numai cu cifre. Pentru ca să deschizi o linie aeriană nouă în perioada concurențială în care suntem, perioada de pregătire po-ate să meargă până la doi ani”, mai precizează omul de afaceri.

Inițial, planul de afaceri se baza

pe operarea cu o singură aeronavă de 30 de persoane, care se afla înainte în flota Malev, companie care a intrat în faliment. Avioane-le nu vor avea clasă business, toate locurile urmând să fie configurate pentru clasa economic. Dacă toa-te merg bine, mai sunt încă două aeronave care pot și ele luate în leasing. Contractul de leasing pre-vede de asemenea preluarea aero-navei cu tot cu echipaj și mecanici, așadar e nevoie în plus doar de ste-wardese. Cursele se vor face zilnic, frecvența cea mai mare urmând să fie spre București. Cosmin Pop explică: „În fiecare dimineață de la

7:30 va fi o cursă de București, cu întoarcere. Alternativ la două zile va fi Tîrgu-Mureș – Constanța – Istanbul și retur, iar a doua zi va fi Tîrgu-Mureș – Oradea – Viena și retur. Seara la întoarcere va fi din nou o cursă Tîrgu-Mureș – București și retur. Cursele vor fi operate de avioane de 30 de locuri, care au fost folosite în flota Malev”.

Prețurile vor fi și ele avantajo-ase, simțitor sub prețurile cu care operează Tarom. De pildă, cursa de București va fi tot timpul la 75% din prețul cu care operează Tarom, după spusele omului de afaceri.

Air Patriot. Un nou operator aerian la Tîrgu-Mureș

Au fost preluate abuziv de un regim construit abuziv. Sunt mii de proprietăți și mii de oameni au rămas la vremea aceea fără locuințe, fără pământuri. Legea retrocedării încearcă să le facă dreptate, însă lucrurile nu sunt atât de simple cum par la prima vedere. Tîrgu-Mureșul a pierdut aproape jumătate din clădirile liceelor în urma retrocedării. Exploatate vreme îndelungată, fără să fie întreținute, aceste clădiri ,,se răzbună”, punând în pericol viața elevilor. Vinovații? Toţi! Adică, Primăria care a lăsat să treacă timpul fără să-și plătească datoriile față de Parohia Romano-Catolică și Parohia Reformată care au lăsat clădirile în paragină...

Punctul Nr. 397, 15 - 21 octombrie 2012 REPORTAJ SPECIAL

2

www.punctul.ro

Ligia Voro

În 9 octombrie, în Ro-mânia, comemorăm Ziua Holocaustului. Acum 71 de ani, Guvernul condus la acea vreme de mareșalul Ion Antonescu aproba de-portarea evreilor în Trans-nistria. În jur de 400 de mii de oameni – în principal evrei și romi – și-au pierdut viaţa în pogromurile de la Iași, în ghetourile din Mol-dova și în lagărele morţii din Transnistria de azi. La acea dată, Tîrgu-Mureș era cuprins în Ungaria în urma Dictatului de la Viena din 1940. Evreii de aici au luat drumul lagărelor din Euro-pa de Vest, în principal la Auschwitz – Birkenau, în

Polonia. În această toamnă am

ajuns în fostul lagăr al mor-ţii Auschwitz-Birkenau.

Auschwitz... Lagărul de extermina-

re de la Auschwitz, o fostă unitate militară poloneză, transformată în lagăr de concentrare pentru deţi-nuţii politici polonezi a fost cel mai mare cimitir din cel de-al doilea Război Mondial. Naziștii au ales această localitate pentru că avea deja clădirile și era un important nod de cale ferată, astfel că în perioa-da deportărilor garniturile de tren cu evrei, romi, ruși și polonezi puteau ajunge fără probleme la destina-

ţie. Din 1942, Auschwitz avea să devină un lagăr al morţii, după ce grupul de generali nemţi au „gândit” soluţia finală în problema evreiască - Die Endlösung der Judenfrage. Fiecare va-gon aducea în jur de 80 de persoane care călătoreau precum vitele – în frig, ca-niculă, fără bucate și fără să aibă un loc unde să își facă nevoile. Mulţi mureau pe drum din cauza foamei, a lipsei de apă și a frigului sau căldurii insuportabile.

Înainte de a ajunge la celebra poartă deasupra căreia stă scris, cinic, ,,Ar-beit macht frei” – Munca te eliberează, vezi cele două șiruri de gard din sârmă ghimpată, străbătută de cu-rent electric - 360 de volţi, în anii celui de-al doilea Război Mondial. Oamenii deportaţi erau întâmpinaţi de o orchestră – alcătuită tot din deţinuţi – care cân-ta marșuri. Era o metodă uzitată de naziști pentru a-i putea număra. Urma apoi selecţia. Persoanele vârstnice, copiii, femeile și bărbaţii erau despărţiţi. Oamenilor li se luau haine-le și încălţămintea, valizele și toate obiectele casnice și de uz personal și primeau în schimb o cămașă gri cu dungi albastre, din denim și saboţi de lemn. De ase-menea, deţinuţii erau rași în cap.

Camere de gazare Mulţi – cei care nu

erau capabili de muncă -

ajungeau direct la camerele de gazare – dușuri cum le denumeau naziștii, iar tru-purile le erau apoi arse în crematorii de către deţinu-ţii evrei ce alcătuiau Son-derkommando și sperau la un tratament mai blând în lagăr. La Auschwitz, în una dintre camerele de gazare pe care le-am vizitat puteau fi uciși în același timp 800 de persoane în cel mult o jumătate de oră. Primul test cu Zyklon B, un pesticid ce avea în componenţă cianu-ră – a avut loc în decurs de două zile, spun ghizii de la Auschwitz, pentru că nem-ţii nu știau câte granule ar fi trebuit să folosească.

Senzaţia era de sufoca-re, iar oamenii încercau să supravieţuiască urcându-se unii peste alţii pentru a ajunge la gurile de aeri-sire din tavan. Guri prin care ajungea însă gazul. Aceasta este explicaţia fap-tului că atunci când Son-derkommando veneau să „cureţe” locul erau întâm-pinaţi de o priveliște morbi-dă - o piramidă de cadavre.

În aceste camere, la fel ca și în crematorii, simţi parcă, încă, în nări miro-sul morţii și al osemintelor arse.

La muncă Cei care erau apţi de

muncă erau scoși diminea-ţa la ora 5 și duși în fabricile create de nemţi pe teritoriul ocupat al Poloniei să lucre-ze. Hrăniţi prost, slabi și bolnavi, mulţi nu se mai în-

torceau de la muncă seara, după ora 22. Alţii mureau din cauza bătăilor admi-nistrate de către paznicii germani, de multe ori cri-minali din închisorile nem-ţești, nemulţumiţi de cum munceau deţinuţii. Unul dintre locurile de muncă unde au fost folosiţi evreii, romii, rușii și polonezii a fost la Birkenau. Lagărul de exterminare cu numă-rul doi, situat la mică dis-tanţă de Auschwitz, ridicat pentru că primul, oricât de cinic ar suna, nu mai făcea faţă numărului mare de de-portaţi. Naziștii, prin mun-ca deţinuţilor, construiseră chiar o cale ferată perpen-diculară pe liniile existente care să scurteze așa-zisul marș al morţii.

Birkenau... În 1942, Auschwitz-

Birkenau era gata. Era pre-văzut cu patru camere de gazare și tot atâtea crema-torii. Cea mai mare cameră de gazare avea capacitatea de 1.200 de persoane.

Oamenii care ajungeau

aici în garniturile de tren erau obligaţi să sară de pe scara vagonului pe o așa-zisă rampă. Slăbiţi după drumul lung, mulţi își fracturau membrele când atingeau pământul. Apoi începea selecţia. Cei nepu-tincioși, mărșăluind spre moarte, erau trimiși de cele mai multe ori direct la ca-mera de gazare, una dintre ele aflată chiar la capătul căii ferate.

Ceilalţi ajungeau în ba-răcile construite pentru a-i adăposti. Camere neizolate care nu îi protejau nici de frig, nici de căldură, în care pe doi metri pătraţi se în-ghesuiau 5-6 persoane. Cei mai puţin norocoși dor-meau direct pe pardoseala de ciment.

La Birkenau au fost ri-dicate astfel de adăposturi și pentru femei care nu erau cu nimic mai favori-zate. Dormeau în aceleași construcţii din lemn pe trei nivele, mergeau să își facă nevoile la aceleași latrine de beton care trebuie să fi mi-rosit îngrozitor și unde nu aveau nici cea mai mică in-timitate deoarece erau niște găuri la o distanţă de 10 cm una de cealaltă. Chiar dacă sufereau de boli pre-cum diareea, deţinuţii erau ridicaţi de pe toalete după câteva secunde și scoși la muncă.

Experimentele lui Mengele

Din 1943, la Auschwitz – Birkenau, celebrul medic

Auschwitz – Birkenau. Memoria asasinatelor în masăPatru ore în fostul lagăr de exterminare Auschwitz – Birkenau sunt suficiente pentru a-ţi zgudui toată credinţa că omul este o fiinţă superioară, înzestrată cu raţiune. Mai degrabă s-ar aplica „homini hominis lupus”.

3

REPORTAJ SPECIAL Punctul Nr. 397, 15 - 21 octombrie 2012www.punctul.ro

– criminal de război Josef Mengele își verifica teoriile despre rasa pură și cele in-ferioare participând direct la selecţia deportaţilor. Pre-fera, pentru experimentele sale, de multe ori fatale, gemenii – copii, de romi în special, și femeile. Cei care au supravieţuit experimen-telor acestui înger al morţii – cum a fost numit în isto-rie – s-au ales cu membre amputate, cu leziuni grave sau cu infecţii. De aseme-nea, potrivit declaraţiilor unor supravieţuitori ai Ho-locaustului, Mengele nu ezita să își fiarbă victimele pentru a le testa rezistenţa.

Testaţi-vă... ... iar dacă cele scrise

mai sus nu au fost sufici-ente pentru a înţelege ce înseamnă ura, vă propun să încercaţi să vedeţi cum reacţionaţi la următoarele teste.

Dormiţi iarna afară, timp de o săptămână, cu o cămașă de denim pe dum-neavoastră. Mâncaţi două farfurii de lături timp de o săptămână. Munciţi de la 6 la 22 seara fără întrerupere, muncă fizică, timp de o săptămână. Încercaţi să nu vă faceţi nevoile de la ora 5 până la 23, timp de o săp-tămână, iar atunci când vi le faceţi în jurul dvs. la 10 cm să fie alte 10 persoane și să vi se permită să rămâ-neţi pe toaletă doar 30 de secunde. Ţineţi-vă respira-ţia 20 de minute – nu are

sens pentru că nu o să reu-șiţi. Puneţi pe cineva să vă lovească o dată pe zi, timp de o săptămână, pentru a simţi frica și durerea, și să nu puteţi riposta.

Acesta e, la scară re-dusă, Auschwitz-Birkenau. Locul unde peste un milion de oameni a murit pe motiv de ură. Evrei, ţigani, polo-nezi și ruși, în principal. 90 % au fost evrei, din care 430.000 doar din Ungaria. Şi Transilvania de Nord am adăuga.

În onoarea lor, pentru că au fost asasinaţi fără nicio vină, a fost ridicat la Birkenau un monument, iar în faţa sa au fost așezate plăci memoriale cu un me-saj în multe limbi ale lumii pentru ca turiștii să poată citi următoarele: „Strigăt de deznădejde și avertis-ment pentru omenire. Să fie pururi acest loc în care

hitleriștii au ucis aproape 1 milion și jumătate de băr-baţi, femei și copii, în prin-cipal evrei, din diferite ţări europene”.

Concluzii... La Auschwitz veţi des-

coperi urne de cenușă, camere de deţinere fără niciun geam, doar cu o portiţă care te obligă să îngenunchezi, urme ale execuţiilor, a umilinţei, a degradării umane, sute de fotografii ale celor decedaţi – puţini pentru că cei tri-miși în camerele de gazare nu erau înregistraţi nicăieri –, și plutind peste toate vă-lul morţii.

Se spune că o dată în viaţă trebuie să vizitezi acest lagăr de exterminare. Pentru a înţelege dimensiu-nile urii, eu aș sfătui pe ori-cine ar vrea să îl viziteze să o facă atunci când e adult și

simte că o asemenea expe-rienţă nu vine prea târziu.

Dacă mă întrebaţi dacă o asemenea oroare mai este posibilă, daţi-mi voie să afirm că lumea nu s-a schimbat prea mult în cei 70 de ani. Iar crimele împotriva altor popoare, rase nu sunt de neconceput în lumea noastră, așa-zis civilizată. Afirm acest lucru pentru că, înainte de a intra în Muzeul Auschwitz, puteţi observa un rând de planșe cu foto-grafii ale celor care au vizitat fostul lagăr al morţii. Printre ei și dictatori cărora lecţia ce se presupune că ar trebui să fie Auschwitz nu le-a folosit la nimic. Şi semn că citatul lui George Santayana „Cel care nu își amintește istoria este sortit să o retrăiască” este un citat și atât din care unii nu au învăţat și nu vor învăţa nimic.

Foto: Fekete Zsuzsánna

Auschwitz – Birkenau. Memoria asasinatelor în masăPatru ore în fostul lagăr de exterminare Auschwitz – Birkenau sunt suficiente pentru a-ţi zgudui toată credinţa că omul este o fiinţă superioară, înzestrată cu raţiune. Mai degrabă s-ar aplica „homini hominis lupus”.

Vasile Dancea

Au fost preluate abuziv de un regim con-struit abuziv. Sunt mii de proprietăți și mii de oameni care au rămas la vremea aceea fără locuințe, fără pământuri, fără bunuri. Legea retrocedării încearcă să le facă dreptate, însă une-ori lucrurile nu sunt atât de simple cum par la prima ve-dere. Tîrgu-Mureșul a pier-dut aproape jumătate din clădirile liceelor în urma retrocedării imobilelor către bisericile Reformată şi Romano-Catolică, iar starea acestor imobile, pen-tru care Primăria plăteşte chirie, este precară. Exploa-tate vreme îndelungată, fără să fie întreținute în mod profesionist, aceste clădiri ,,se răzbună”, punând în pericol viața elevilor. Vinovații? Se găsesc la toate colțurile: Primăria care a lăsat să treacă mai bine de un an fără să-și plătească datoriile față de Parohia Romano-Catolică și Paro-hia care, deși e proprietar,

a lăsat clădirile în paragină. La mijloc se află elevii care și la ora actuală învață în imobile necorespunzătoare. Soluții? S-au găsit câteva, dar încă trebuie renunțat la mult orgoliu… mai multe citiți mai jos…

Liceele în chirieÎn județul Mureș există

94 de școli retrocedate și alte 10 revendicate. Mu-nicipiul Tîrgu-Mureş este singurul oraș din ţară care a pierdut aproape jumătate din clădirile liceelor în urma retrocedării imobilelor către bisericile Reformată şi Ro-mano Catolică, iar starea acestor imobile pentru care Primăria plăteşte chirie este precară, după cum a arătat și Claudiu Maior, consil-ierul primarului: „Tîrgu-Mureş este singurul oraş din România care şi-a pierdut în jur de 50% din unităţile de învăţământ liceale în urma unor hotărâri judecătoreşti, cum ar fi Liceul „Bolyai Farkas”, Colegiul Naţional „Unirea” şi Liceul de Arte. În acest context am încercat

să purtăm negocieri cu noii proprietari”.

Desigur, retrocedările au un impact negativ asu-pra finanțelor municipi-ului: Primăria Tîrgu-Mureş plăteşte, lunar, peste 60.000 de lei (echivalentul a 15.000 de euro) chirie pentru pa-tru instituţii de învăţământ care funcţionează în imo-bile retrocedate - Liceul de Artă, Liceul Teoretic „Bolyai Farkas”, Colegiul Naţional „Unirea” şi Gim-naziul „Europa”.

DetaliatPentru clădirile de la

Liceul de Artă, retrocedate Parohiei Romano-Cato-lice din Tîrgu-Mureş, se plăteşte lunar o chirie de 12.842 de lei, pentru imo-bilele de la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas”, retrocedate Eparhiei Reformate din Ar-deal Cluj-Napoca - 25.047 de lei, pentru cele de la Co-legiul Naţional „Unirea”, al căror proprietar este, în urma retrocedării, Fundaţia Statusul Romano-Catolic Cluj-Napoca - 19.154 de lei, iar pentru imobilele de la Gimnaziul „Europa”, retro-cedate comunităţii evreieşti reprezentată de Fundaţia Caritatea Bucureşti - 6.272 de lei.

În plus, în unele ca-zuri, starea acestor imo-bile nu este deloc bună. Reprezentanţii Primăriei afirmă că proprietarii aces-tor clădiri nu au făcut lucrări de reparaţii sau reabilitare la aceste imo-bile, iar municipalitatea se ocupă doar de lucrările de întreţinere curentă a

clădirilor, neavând, con-form legii, posibilitatea de a executa reparaţii capitale la imobile pe care nu le deţine: „Şcolile unde Primăria este proprietar sunt în stare perfectă, le-am pus termo-pan anul trecut, panouri solare. Ca dotări, suntem de departe pe locul I pe ţară, pentru că ne-a preocu-pat acest aspect. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte imobilele retrocedate, nu putem face investiţii, noi nefiind proprietari. Le-am oferit proprietarilor mai multe variante priv-ind schimbul unor clădiri sau cumpărarea clădirilor retrocedate de către mu-nicipalitate, dar n-am avut succes. Dacă am avea posi-bilitatea să le reabilităm, ar fi nevoie de chiria pe 20 de ani”, a spus primarul Dorin Florea. Cel mai grav e că la Liceul de Artă o grindă s-a desprins din tavanul sălii festive la sfârșitul vacanței de vară. De asemenea, imo-bilul unde funcţionează Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” este „în pericol să cadă”, iar celelalte imobile retrocedate, de la Cole-giul Naţional „Unirea” şi Gimnaziul „Europa”, sunt de asemenea într-o stare avansată de degradare, a completat primarul.

Fără soluţie?Cea mai gravă situație

este la Liceul de Artă. Cum a început totul? În anul 2005 Guvernul României condus de Călin Popescu Tăriceanu (PNL) a restituit clădirea către Arhiepisco-pia Romano-Catolică de Alba Iulia, ceea ce a stârnit nemulțumirea primarului Dorin Florea (PD-L), care a atacat în contencios admin-

istrativ decizia de retroce-dare. Instanțele de judecată au dat câștig de cauză pro-prietarului.

Apoi, în anul 2009, primarul Dorin Florea s-a plâns că Arhiepisco-pia Romano-Catolică investește prea puțin în clădire și că prin aceasta pune în pericol viața ele-vilor. Arhiepiscopia a repli-cat că paragina care se află liceul nu i se datorează ei, ci posesorilor de până acum.

Astfel, s-a ajuns la o situație extrem de gravă în luna august 2012: a căzut o parte din tavanul celei mai frecventate săli de clasă, Sala de studiu. În plus, ad-eseori se desprind bucăți de tencuială din fațada clădirii. Din fericire, în sala de clasă unde s-a prăbușit o parte din tavan nu era niciun elev, fiind încă perioada de vacanță.

Multă vreme situația a părut fără ieșire, aducându-se în discuție chiar schim-barea „domiciliului” Liceu-lui. Biserica Catolică nu are bani pentru reparații, Primăria nu se poate im-plica, nefiind proprietar, la fel și Inspectoratul Şcolar Județean Mureș (IŞJ):

„Toate școlile au con-tract de utilizare a acestor clădiri, contract realizat de Primărie. Noi (inspectora-tul, n.r.) nu am închiriat clădirile, deci nu le putem repara. Administrația locală trebuie să asigure spațiile necesare desfășurării proce-sului de învățământ”, ne-a declarat inspectorul școlar general de la IŞJ Mureș, Ştefan Someșan.

„Din păcate clădirea nu este proprietatea Primăriei sau a statului român, ci a Bisericii Romano-Catolice, aşa încât Curtea de Conturi nu permite nici o investiţie, nici o reparaţie, nici o cheltuială în afara plăţii chiriei curente”, a precizat Csegzi Sándor, consilierul primarului Dorin Florea.

O nouă soluţieSoluția în cazul Liceu-

lui de Artă a venit cu puțin timp înainte de începerea noului an școlar. Astfel, Primăria Tîrgu-Mureș s-a angajat să plătească datoria de 220.000 de lei parohiei Romano-Catolice, bani care reprezintă restanța la plata chiriei pe ultimele 16 luni. De cealaltă parte, Parohia a acceptat ca 60%

Punctul Nr. 397, 15 - 21 octombrie 2012 ANALIZĂ

4

www.punctul.ro

Labirintul retrocedărilor

Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L.Str. Horea, nr. 11Tîrgu-Mureş, cod 540502Tel/Fax: 0265 22 00 44ISSN: 1841 - 0699

Responsabilitatea juridică pen-tru conţinutul articolelor aparţine

autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabili-tatea aparţine sursei citate.Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Punctulwww.punctul.ro

Cristian TEODORESCU Marius LIBEG

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Editor: LIBEG ZsuzsannaEditorialist: LENA GRAURRedactori: Lena GRAUR Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU

Director administrativ: Cristina UNGUREANUAsistent director administrativ: Mihaela KOZAKIT/DTP: Ovidiu MORAR

Biserica Catolică nu are bani pentru reparații, Primăria nu se poate implica, nefiind proprietar, la fel și Inspectoratul Școlar Mureș – aceasta este starea actuală a mai multor instituții de învățământ din municipiu

Primăria Tîrgu-Mureş plăteşte, lunar echivalentul a 15.000 de euro chirie pentru patru instituţii de învăţământ care funcţionează în imobile retrocedate - Liceul de Artă, Liceul Teoretic „Bolyai Farkas”, Colegiul Naţional „Unirea” şi Gimnaziul „Europa”

Liceul de Artă

din plata lunară a chiriei să fie utilizată pentru reparaţia clădirii Liceului de Artă. Totuși, primarul Florea nu s-a arătat prea încântat de această opțiune, rep-licându-le reprezentanților Bisericii Catolice: „Dacă credeţi că din sumele de chirie cu 60% se va repara liceul, în momentul în care dumneavoastră să fiţi, cum să spun, siguri, vă înşelaţi. Vă spun eu că nu se poate. Şi asta cred că o ştiu şi reprezentanţii bisericii. Cu procentul de 60% din chirie nu poţi să igienizezi nici parterul. Dacă lăsau clădirea în proprietatea Primăriei Tîrgu-Mureş, în10 ani şi Unirea şi Bolyai şi Liceul de Artă erau puse la punct”.

Situaţia actualăÎn prezent, Biserica

Catolică a început demer-surile pentru reparațiile la Liceul de Artă, după cum ne-a explicat administra-torul Parohiei Romano-Catolice, Bálint Geza Carol: „Am făcut deja un contract pentru reparații la liceul de Artă, sumă care va fi adunată din chiri-ile restante pe care le are Primăria, plus chiriile care vor urma să se plătească. Ne gândim doar la reparațiile care acum sunt stringente. Ne referim la un nivel unde tavanul este deteriorat; tre-buie să se facă un acoperiș nou la un corp de clădire”. Însă, chiar dacă Primăria

plătește chiriile, „momen-tan fondurile nu sunt sufi-ciente”, a spus Bálint Geza Carol, argumentând că se-diul Liceului de Artă a fost exploatat vreme îndelungată fără să fie întreținut în mod profesionist: „Primăria este de acord să se plătească aceste sume și să le investim în școală. Însă după 60 de ani de folosință, de când folosește clădirea statul (acum Primăria Tîrgu-Mureș) au fost condiții vitrege. Nu prea s-au făcut lucrări de specialitate. Şi cele care s-au făcut, s-au făcut de mântuială. Acum aceste reparații se ivesc a fi stringente fiindcă au fost neglijate sau au fost făcute de mântuială. Fiind pro-prietari, noi acum investim, este și în interesul nostru și al Primăriei și al elevilor ca să investim, dar nu merge dintr-o dată, fondurile fi-ind limitate. Chiria este plafonată de către un nor-mativ, care este undeva la 1-2 lei pe metru pătrat, nu

este la nivelul pieței. Noi ne-am luat obligația de a plăti și în avans pentru sumele ce urmează să le primim, să le investim în școală. Va tre-bui să facem și o asigurare, care de asemenea nu va fi ieftină”.

Începerea lucrărilor de reparații la Liceul de Artă ne-a fost confirmată și de Gabriela Oșan, director al Direcției Şcoli din cadrul Primăriei Tîrgu-Mureș, care a precizat că „investiția este făcută de către Biserică”.

Locaţie asigurată?Se poate afirma că Li-

ceul de Artă va funcționa și pe viitor în aceeași clădire? Din perspectiva Bisericii Catolice, răspunsul este „da”. Cel puțin așa afirmă Bálint Geza Carol, care însă menționează că totul depin-de de bunăvoința Primăriei și de disponibilitatea ei de a plăti chiriile: „Noi ținem sus și tare că am fost inițiatorii învățământului, nu numai în oraș, ci ori-

unde este biserica catolică și am vrea să continuăm, dar va trebui să avem parteneri pentru aceasta. Eu mă gân-desc că locația pentru liceu ar fi asigurată în momentul în care acest lucru ar fi pe primul loc pentru Primărie - să nu rămână datoare cu anii la chirii ca să putem investi și să continuăm lu-crarea. Nu de noi depinde, alte fonduri pentru școli nu avem. Atunci când erau școlile noastre, ale bisericii, aveam și fondurile necesare. Dar acum suntem privați

de aceste bunuri care erau pentru întreținerea școlilor. Noi am construit aceste școli pentru a fi școli. Dacă Primăria ar opri fondu-rile s-ar opri sau ar încetini lucrările de reabilitare”.

Păstrarea locației pen-tru Liceul de Artă, dar și pentru celelalte școli aflate în clădiri retrocedate, ne-a fost confirmată și de Ga-briela Oșan: „Nu se pune problema mutării școlilor în alte clădiri”. Directorul Direcției Şcoli a completat că, în afară de Liceul de

Artă, „aparent nu există probleme la clădirile ce-lorlalte școli retrocedate, dar Primăria, nefiind pro-prietara clădirilor, nici nu are posibilitatea de a veri-fica dacă există într-adevăr probleme”. În plus, Gabri-ela Oșan a menționat că s-a constituit o comisie care va analiza situația școlilor din clădirile retrocedate și care, peste aproximativ două săptămâni, va lua o hotărâre referitoare la pre-lungirea contractelor de închiriere a acestor clădiri.

5

ANALIZĂ Punctul Nr. 397, 15 - 21 octombrie 2012www.punctul.ro

Labirintul retrocedărilor

,,La Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” nu este plătită chiria din anul 2010, restanța este de 502.000 de lei, la Unirea 694.000 de lei, chiria neplătindu-se din octombrie 2011, iar la Gimnaziul Europa 37.635 (aici sunt mai puțini metri pătrați) și nu este plătită chiria din luna martie.

Din punct de vedere juridic la imobilul de la Liceul Bolyai a expirat contractul de închiriere la 1 iulie 2011; la Unirea (aici avem două corpuri de clădire), la un corp de clădire contractul a expirat în 2012, s-a luat o hotărâre de Consiliu Local de prelungire a contractului până în iulie 2013, dar nu s-a semnat; iar la imobilul situat în strada Horea (Gimnaziul Eu-ropa) nu ni s-a pus la dispoziție contractul de închiriere, încă îl așteptăm.

În schimb, municipiul deține un imobil în curtea Liceului de Artă, este vorba despre imobilul unde pe vremuri era internatul, iar pentru acest corp s-a făcut în anul 2007 un raport de evaluare și un contract de schimb între acesta și un alt imobil al parohiei de la Gimnaziul Europa. Ce s-a întâmplat și de ce acel contract nu este perfectat nici în ziua de azi nu pot să vă spun…”. Ionela Ciotlăuș, viceprimar

Calendarul obligațiilor fiscale declarative în luna octombrie 2012

Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Mureș, aduce la cunoștinţa contribuabi-lilor, termenele obligaţiilor fiscale declarative în luna octombrie 2012

Până la data de 25 octombrie 2012, inclusiv:- Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat - formular 100; - Declaraţia privind distribuirea între asociaţi a veniturilor și cheltuielilor - formular 104;- Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit și evi-

denţa nominală a persoanelor asigurate - formular 112;- Declaraţia privind veniturile sub formă de salarii din străinătate obţinute de către persoa-

nele fizice care desfășoară activitate în România și de către persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice și posturilor consulare acreditate în România - formular 224;

- Declaraţia privind stabilirea impozitului reprezentând plată anticipată trimestrială în contul impozitului pe câștigul net anual impozabil pentru câștigurile obţinute din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale și valorile mobiliare în cazul societăţilor închise - formular 225;

- Decontul de taxă pe valoarea adăugată - formular 300; - Decontul special de taxă pe valoarea adăugată - formular 301;- Declaraţia privind sumele rezultate din ajustarea taxei pe valoarea adăugată, în situaţia

în care beneficiarul transferului de active nu este persoană înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugată - formularul 307.

- Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoare adăugată a fost anulat conform art. 153 alin.(9) lit. a)-e) din Codul Fiscal - formular 311;

- Declaraţia recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare - formular 390 VIES;

- Declaraţia informativă privind livrările/prestările și achiziţiile efectuate pe teritoriul na-ţional - formular 394;

-Notificare privind aplicarea/încetarea aplicării sistemului TVA la încasare - formular 097.

Director executiv,Dénes Irén

Colegiul Naţional „Unirea” Liceul Teoretic „Bolyai Farkas”

6

Punctul Nr. 397, 15 - 21 octombrie 2012 PUBLICITATEwww.punctul.ro

11.999 euro TVA inclus*

3 prime de casare incluse

*Prețul include TVA, 3 prime de casare, 2% bonus financiar prin oferta de finanțare Porsche Finance Group România pentru Programul de Stimulare a Înnoirii Parcului Auto Național pentru 2012, derulat de Administrația Fondului pentru Mediu și finanțat din Fondul pentru Mediu.Golf Drive 1.2 TSI / 85 CP e doar 11.999 euro TVA, consum mixt 5.9 (l/100km), emisii CO2139 (g/km).Mașina din imagine este cu titlu de prezentare.

www.volkswagen.ro

• Aer condiționat • Geamuri electirce față/spate • Închidere centralizată cu telecomandă• Radio CD cu MP3 player • Servodirecție electromecanică • 9 Airbaguri • Pregătire telefon• Jante aliaj Wellington 15" • ESP, ABS • Computer bord Plus • Scaune sport față • Volan pieleVino la distribuitorul tău Volkswagen să-l încerci!

Golf Drive 1.2 TSI / 85 CP e doar 12.450 euro TVA

Ai tot ce-ți trebuieși încă ceva pe deasupra!

9 Airbaguri

Volanpiele

Aer condiționat

ESP, ABS Închiderecentralizatăcu telecomandă

Geamuri electricefață/spate

Radio CD cu MP3 Player

Computer de bord

Pregătire Telefon Scaune sportfață

Jante aliaj 15"

Distribuitorul tău Volkswagen:Karl MustermannMusterstraße 12, 34567 MusterstadtTel. (01 23) 45 67 89, www.mustermann.de

Noua Jetta12.814 euro TVA inclus*

rată credit de la 167 euro/lună

Golf EditionPolo Attractive

Rabla ta e plină de amintiri. De la primul drum până la ultima revizie, ai îndrăgit-o mult. Însă acum e

momentul să te desparți de ea. Iar ca despărțirea să fie una cât mai frumoasă, înlocuiește-o cu un Volkswagen.

Alege unul dintre cele trei modele: Polo Attractive, Golf Edition, Noua Jetta sau orice alt Volkswagen.

*Prețul include TVA, 3 prime de casare, 3% bonus financiar prin oferta de finanțare Porsche Finance Group

România pentru Programul de stimulare a înnoirii parcului auto național pentru 2011, derulat de

Administrația Fondului pentru Mediu și finanțat din Fondul pentru Mediu. Rata conține TVA și nu include

asigurarea CASCO, DAE 10,01%.

Vino acum la distribuitorul tău Volkswagen!

Finanțare prin

Mașinile din imagine sunt cu titlu de prezentare.Polo Attractive Motorizare 1.2 (60CP), consum mixt combustibil, l/100 km: 5,5, emisii CO2 (g/km) 128.Golf Edition Motorizare 1.4 (80CP), consum mixt combustibil, l/100 km: 6,4, emisii CO2 (g/km) 149.Noua Jetta Motorizare 1.2 TSI (105CP), consum mixt combustibil, l/100 km: 5,7, emisii CO2 (g/km) 134.

Scapă de rablă și ia-ți un volkswagen

10.999 euro TVA inclus*rată credit de la 143 euro/lună

8.200 euro TVA inclus*rată credit de la 107 euro/lună

Distribuitorul tău Volkswagen:Auto Top coStr. Principală, nr. 4, Coruncatel: 0265 207 800, www.autotop.ro

7

ADMINISTRAŢIE Punctul Nr. 397, 15 - 21 octombrie 2012www.punctul.ro

Ligia Voro

Şedinţa extraordinară de Consiliu Local Tîrgu-Mureș a debutat cu un scandal. Nemulţumit de calitatea materialelor și de includerea pe ordinea de zi fără să fie dezbătute în ședinţele comisiilor de spe-cialitate, alesul local USL Cornel Brișcaru a părăsit plenul de ședinţă. Cu toate acestea, consilierii locali au votat toate cele trei proiecte de hotărâre invocate de că-tre ,,USL-ist”.

PunctualNici nu a început bine

ședinţa de vinerea trecută că s-a declanșat scandalul. Liderul USL Cornel Brișca-ru s-a declarat nemulţumit de includerea pe ordinea de zi a proiectelor de hotărâre referitoare la rectificarea bugetului local, execuţiei bugetare și a studiului de fe-zabilitate pentru montarea de centrale termice la grădi-niţe și școli. ,,Cred că ar fi fost legal să discutăm aceste materiale cel puţin în comi-siile de specialitate. În plus, ni se mai aduc niște mate-riale care nu reclamă nicio urgenţă. Aștept o motivare

în drept a acestor materiale. Adoptarea acestor materiale în această formă este ilega-lă”, a spus Brișcaru.

Secretarul municipiului a recunoscut că nu a avut timp să motiveze proiecte-le, dar că acestea reclamă urgenţa. „Unele din mate-riale, și aveţi dreptate când spuneţi că nu este o motiva-re în drept chiar punctuală, s-au adus cu cinci minute înainte de ședinţă, nici mă-car titlul n-am putut să-l schimb. Dacă este urgent sau nu ca unele persoane din acest oraș să primească un meniu pe săptămână, trei meniuri pe săptămână, eu cred că este urgent”, a ex-plicat Ciobanu.

După această furtună juridică, aleșii locali și-au văzut în continuare de dis-cuţii și au trecut la votul în plen a proiectelor. Nemul-ţumit că acestea nu au fost amânate, Brișcaru a părăsit sala de ședinţe. „Nu doresc să particip în niciun fel la astfel de ședinţe de Consiliu Local, cu astfel de materiale în care UDMR și PD-L au un interes direct. Veţi vedea toată această strădanie de a trece materiale ilegale prin Consiliu nu vizează decât

satisfacerea unor interese personale a unor membri din PD sau UDMR. Când se va intra în normal, voi participa din nou la ședin-ţele de Consiliu Local”, a afirmat acesta pe holul Pri-măriei.

În urma rectificării bu-getare în cuantum de 7,3 milioane de lei, elevii vor beneficia din nou de burse școlare, neplătite încă din luna februarie. Pentru acest capitol, aleșii au aprobat suma de 1 milion de lei. De asemenea, o parte din bani

vor merge pe pomeni elec-torale, urmând să fie acor-date unor familii nevoiașe tichete sociale, respectiv pensionarilor trei mese cal-de pe săptămână.

Vine căldura... Şi problema apei cal-

de și a căldurii pare să se rezolve, pentru unii chiar de luni. Astfel, odată cu semnarea contractului între Consiliul Local și Locativ SA de operare a serviciului de energie termică, unită-ţile de învăţământ – 11 la

număr - vor avea de luni apă caldă și căldură. De asemenea, a fost aprobat, tot pentru acestea, stu-diul de fezabilitate privind montarea de centrale termi-ce individuale. Cuantumul acestor investiţii este de 2.300.000 de lei plus TVA și urmează să fie realizate în termen de trei luni de la semnarea contractului de către câștigătorii licitaţiei publice ce va fi organizată.

De asemenea, Locativ va opera și centralele ter-mice în zona unitară de

termie care mai cuprinde centralele termice din Tu-dor I, Dâmbu Pietros – 3 centrale și Mureșeni – două centrale. Până acum, 700 de persoane și asociaţii de proprietari au semnat contractele de furnizare a energiei termice, iar alte 200 sunt în curs. Reluarea furnizării energiei termice către populaţie depinde de rapiditatea semnării con-tractelor

Locativ care a concesi-onat sistemul de termofica-re pe o perioadă de 6 luni, urmând să plătească o re-devenţă de 0,1 lei per giga-calorie – vedem că se poa-te dacă e vorba de propria societate – intenţionează să preia și centrala termică din Aleea Carpaţi care ope-rează blocul de garsoniere. Acest lucru depinde însă de adunarea creditorilor defunctei Energomur SA, aceasta fiind unul dintre bunurile credale.

Vestea bună este că, momentan, preţul gigaca-loriei rămâne același, ur-mând să se revină asupra lui într-o ședinţă viitoare. Care bănuim că va fi cel mai devreme după alegerile parlamentare.

Urgențe contestate în CL Tîrgu-Mureş Problema apei calde şi a căldurii pare să se rezolve, pentru unii chiar de azi

8

Punctul Nr. 397, 15 - 21 octombrie 2012 PUBLICITATEwww.punctul.ro

Dascălul german, sărbătorit la SighișoaraIstrate Manu

La sfârșitul săptămânii trecute, sâmbătă 13 octom-brie, s-a desfășurat cea de-a 22 ediţie a Zilei dascălului transilvănean. La manifes-tare au participat educatorii și formatorii din majoritatea localităţilor din Transilvania unde funcţionează unităţi de învăţământ cu predare în limba germană Mediaș, Sibiu, Bistriţa, Deva, Sebeș, Brașov, Cluj-Napoca, Tîrgu-Mureș și Sighișoara.

Programul a fost unul în-cărcat și a marcat importanța dascălului și a educației în societate, conservarea patri-moniului cultural și natural, valorificarea tradiţiilor loca-

le, precum și programele de educaţie muzeală desfășura-te cu sprijinul Muzeului de Istorie. Profesorii de gimna-ziu și liceu au avut ocazia ca cunoască rezultatele concrete ale proiectelor educaţionale derulate pe acest segment educaţional în parteneriat cu diferite organizaţii din ţară și străinătate. Manifestarea a fost organizată de Comi-sia de educaţie a forumului transilvănean.

În deschiderea eveni-mentelor, vicepreședinte al Fundaţiei „Mihai Eminescu Trust”, doamna Caroline Fernolend, a ținut o prele-gere cu tema „Valorificarea activă a moștenirii cultural-educative”. Participanţii s-au

împărţit pe grupe de lucru care au abordat teme speci-fice fiecărei trepte de educa-ţie, întocmind lucrări care au fost prezentate în plen la sfârșitul zile în Sala Festivă a Primăriei.

Unul din momente-

le importante ale zilei s-a desfășurat la sediul Funda-ţiei Gaudeamus Sighișoara unde a fost prezentată, în premieră sighișoreană, pie-sa de teatru „O călătorie prin Transilvania cu Prinţul Charles”. Spectacolul a fost

realizat prin proiectul „Edu Act” derulat de Fundaţia

Mihai Eminescu Trust și Administraţia Fondului Cultural Naţional în colabo-rare cu Asociaţia „Şcoala din Deal”.

La proiect au participat 20 de elevi și profesori din Sighișoara, Archita, Mălân-crav și Viscri care, pe timpul vacanţei de vară au studiat istoria și tradiţiile locale din cele patru locaţii, informaţi-ile culese fiind transpuse ar-tistic într-o manieră necon-venţională, rezultatul fiind unul inedit.

Liceul „Joseph Haltrich” are o bogată activi-tate în domeniul proiectelor educative derulate adeseori prin schimburi cu şcoli partenere din Germania, Elveţia şi Anglia, o parte din acestea fiind incluse în agenda manifestării.

Liceul „Joseph Haltrich”, ,,ascunde” dascăli de excepție

A N U N Ţ În conformitate cu prevederile Hotărâ-

rii nr.897/2012 privind aprobarea schemei ,, Ajutoare de minimis pentru compensa-rea efectelor fenomenului de secetă mani-festată în anul agricol 2011 – 2012, asupra culturilor agricole, care se acordă în agri-cultură în sectorul vegetal” și care a fost publicată în Monitorul Oficial al Români-ei, Partea I, nr.639 din 7 septembrie 2012, facem cunoscute următoarele:

- Cuantumul sprijinului financiar re-prezintă ajutor de minimis fiind de 100 lei/ha și se acordă pentru suprafeţe de cul-turi agricole în teren arabil de minim un hectar și maxim 10 hectare.

I. Beneficiari a) producători agricoli persoane fizice;b) producători agricoli persoane fizi-

ce autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite potri-vit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.44/2008, cu modificările și completă-rile ulterioare;

            c) persoane juridice, precum și orice forme asociative cu/sau fără perso-nalitate juridică constituite conform legii.

            - Ajutorul de minimis se acor-dă atât fermierilor care sunt înregistraţi în evidenţele Agenţiei de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură cu cereri unice de plată pe suprafaţă pe anul 2012, cât și fermieri-lor care nu sunt cuprinși în aceste eviden-ţe pentru campania de plăţi pe suprafaţă 2012.

II. Reguli proceduraleDocumentele care se depun la Primă-

rie: a) pentru producătorii înscriși la

APIA1. cererea tip – conform actului nor-

mativ;2. o copie a BI/CI a solicitantului sau

după caz, împuternicire/procură notarială și o copie a BI/CI a reprezentantului legal;

3. dovada cont activ bancar/trezorerie;4. copie a cererii unice de plată pe su-

prafaţă pe anul 2012, certificată prin în-scrierea pe copie a sintagmei ,,conform cu originalul,, de centrele locale sau judeţene APIA.

b) pentru producătorii ce nu sunt înscriși la APIA

1. cererea tip – conform actului nor-mativ ;

2. o copie a BI/CI a solicitantului sau după caz, împuternicire/procură notarială și o copie a BI/CI a reprezentantului legal;

3. dovada cont activ bancar/trezorerie;4. adeverinţă în original, care să ateste,

conform înscrisurilor din Registrul Agri-col, suprafaţa de teren utilizată de solici-tant în baza oricărui act juridic care confe-ră dreptul de folosinţă asupra terenului în cauză, de minim 1 hectar.

Atenţie:1. Ajutorul se acordă doar pentru cul-

turile din teren arabil (terenul nelucrat nu beneficiază de acest ajutor).

2. Pentru fermierii cu exploataţii cu-prinse între 1 ha și 10 ha, sprijinul se acor-

dă proporţional. Exemplu: 6,4 ha x 100 lei/ha = 640 lei.

3. Beneficiarii sprijinului financiar nu pot renunţa la calitatea de producători agricoli care exploatează suprafeţele de te-ren pentru care primesc sprijinul în cauză, pe o perioadă de trei ani, începând cu anul în care sprijinul a fost acordat.

 CERERILE, ÎMPREUNĂ CU AC-

TELE DOVEDITOARE ENUME-RATE MAI SUS, SE DEPUN LA SE-DIUL PRMĂRIEI MUNICIPIULUI SIGHIŞOARA, CAMERA 46, PÂNĂ LA DATA DE 15 octombrie 2012, DUPĂ URMĂTORUL PROGRAM:

 Luni- joi      între orele 9,00 – 13,00Vineri          între orele 9,00 – 12,00             Secretarul Municipiului

Sighişoara Jrs. Iulian BADEA

A N U N Ţ

În conformitate cu prevederile Legii nr. 283/28.12.2010, republicată, corobora-te cu adresa nr. 142/12.09.2012 a Direcţi-ei pentru Agricultură Mureș și adresa nr. 201/19.09.2012 a Comitetului Judeţean de Iniţiativă Mureș, facem cunoscut prin

prezentul că alegerile pentru constituirea Colegiului Judeţean al Camerei Agricole Mureș vor avea loc în data de 21 octombrie 2012, între orele 08,00 – 18,00, la sediul Primăriei Municipiului Sighișoara în „Sala Mică”.

Facem cunoscute următoarele preve-deri ale Capitolului III, al legii susmenţi-onate, referitoare la sistemul electiv, după cum sunt prevăzute la Articolul 9:

dreptul de vot este conferit în mod egal oricărui cetăţean român ori cetăţean străin al unui stat membru al Uniunii Europene care este rezident în România, desfășoară activităţi cu profil agricol sau asimilat, este agricultor, silvicultor, piscicultor ori cres-cător de animale și se regăsește în baza de date a Agenţiei de Plăţi și Intervenţie pen-tru Agricultură, a ocoalelor silvice private sau ale Agenţiei Naţionale pentru Pescuit și Acvacultură.

În cazul în care alegătorul este un re-prezentant al unei structuri economice, va prezenta o împuternicire eliberată de acesta.

Dreptul de vot se exercită numai în baza actului de identitate valabil.

Dreptul de vot se exercită numai în lo-calitatea arondată secţiei de votare în care alegătorul își desfășoară activitatea speci-fică.

Primarul municipiului Sighişoara Ioan Dorin Dăneşan

9

LUDUŞ-IERNUT Punctul Nr. 397, 15 - 21 octombrie 2012

Iulian Boldea, omagiat la LuduşO recunoaştere de prea multă vreme aşteptatăIoan A. Borgovan

La sfârşitul lunii iulie, lectorul dr. Alexandru Luca de la Universitatea „Petru Maior” Tîrgu-Mureş solicita Consiliului Local Luduş să ia în discuţie propunerea sa, şi anume acordarea titlului de „Cetăţean de onoare” al oraşului unui fost elev de-al său, Iulian Boldea, în prezent „profesor universitar doc-tor, decanul Facultăţii de Ştiinţe şi Litere din cadrul Universităţii „Petru Maior”, profesor de o incontestabilă valoare, cercetător, critic literar

recunoscut pe plan naţional şi internaţional şi, nu în ultimul rând, poet de o mare sensibili-tate”.

În şedinţa CL Luduş, propunerea a fost susţinută de

Daniel Totu şi Tănasie Bologa şi plenul Consiliului a aprobat hotărârea în unanimitate.

Pentru cei care cunosc mai puţin activitatea celui care a primit în cadrul „Toamnei

luduşene”onoranta distincţie, menţionăm că Iulian Boldea este autorul a 17 cărţi scrise, lucrări de referinţă în critica literară actuală, trei cărţi de poezie şi este prezent în şase antologii de poezie şi în 32 de lucrări colective, pe lângă 11 cursuri susţinute şi publicate şi 244 de studii critice publicate.

Primind placheta de la primarul Cristian Moldovan, Iulian Boldea a spus printre altele: „Vă mulţumesc pen-tru această onoare care mă obligă să fac şi mai mult, să-mi îndeplinesc toate idealurile şi îndatoririle”.

Punc

tul p

e i

Sărbătoare sportivă. La Luduş s-a desfăşurat cea de-a VIII-a ediţie a crosului pentru copii şi junori „Trofeul Ella Kovacs”. Alături de preşedintele Atletic Club Sportin Luduş, Dennis Bordan principalul or-ganizator, au fost Emil Stan, preşedintele Asociaţiei Judeţene de Atletism Mureş, Primăria şi Consiliul Lo-cal Luduş. La fel ca şi la ediţiile trecute, eminenta am-basadoare a sportului luduşean Ella Kovacs, maestră emerită a sportului a fost prezentă alături de organi-zatori şi de cei 252 de copii şi juniori reprezentanţi a 13 cluburi sportive şi 12 şcoli din judeţ şi din ţară, toţi doritori să-i repete performanţele sportive. De-spre însemnătatea actului sportiv şi despre „Trofeul Ella Kovacs” au vorbit Dennis Bordan, Ella Kovacs, primarul Cristian Moldovan şi inspectorul şcolar So-rin Pătru. La festivitatea de premiere, câştigătorii au primit cupe, medalii, postere cu autograful olograf al Ellei Kovacs, materiale promoţionale şi premii în bani. Sponsorii competiţiei au fost: RO Dacia, Ho-tel Sabis şi SC Gibeca, iar arbitrii Gh. Neagu, Vasile Dobrău, Alex. Cîrpaci Szanto, Gyarmati Laszlo, Claudiu Ciucă, Ovidiu Spătar, Cosmin Gînj şi Albert Levente au supervizat rezultatele înregistrate de secre-tarul Ana Bordan: Copile III: 1. Andra Stan – Luduş, 2. Denisa Coiţa – Oradea, 3. Beatrice Samoilă – Alba Iulia. Copile II: 1. Sara Sederiesi – Sighişoara, 2. Au-relia Michi – Luduş, 3. Andra Teodorean – Blaj. Co-pile I: 1. Lorena Stan – Luduş, 2. Paula Vântu – Vatra Dornei, 3. Teodora Stoica – Blaj. Junioare III: 1. Ni-coleta Cantea – Blaj, 2. Diana Dreghici – Sighişoara, 3. Boitor Gyongy – Blaj. Junioare II: 1. Mădălina Macavei – Sighişoara, 2. Denisa Tălpaş – Blaj, 3. Teodora Veşcan – Mediaş. Junioare I: 1. Ana Bunea, 2. Claudia Sompotoncean,3. Denisa Oltean, toate din Mediaş. Copii III: 1. Ovidiu Puiac – Luduş, 2. Luca Plăieş – Mediaş, 3. Andrei Martin – Oradea. Copii II: 1. Tudor Voican – Sighişoara, 2. Bogdan Man – Blaj, 3. George Fleşer – Alba Iulia. Copii I:1. Ioan Cosma – Oradea, 2. Daniel Mihăilescu – Vatra Dornei, 3. Peter Herman – Mediaş. Juniori III: 1. Raul Cecan – Zalău, 2. Rareş Mikloş – Sighişoara, 3. Alin Oancea – Blaj. Juniori II : 1. Dorel Beldean – Luduş, 2. Alex-andru Pintea – Blaj, 3. Florin Biro – Turda. Juniori I: 1. Gal Tamaş – Zalău, 2. Raul Deteşan – Luduş, 3. Cosmin Bomnuţ – Turda.

www.punctul.ro

O sală frumoasă pentru oameni frumoşi

S-au aprins de la un incendiuIoan A. Borgovan

Nu sunt prea dese și prea intense contrele aplicate de putere opoziţiei sau invers în Consiliul Local Luduș, dar atunci când apar încing atmosfera. Din fericire nu la propriu, ci doar în sfera dis-cuţiilor. Un proiect de hotă-râre benign, banal, iniţiat de primarul Cristian Moldovan a cuprins în hora controver-selor nu mai puţin de șapte „magnifici” competitori.

Comisie contestatăAșa cum am spus, pro-

blema era simplă, adică

trebuia completată comisia pentru efectuarea controlu-lui asupra funcţionării Ser-viciului Voluntar pentru Si-tuaţii de Urgenţă Luduș. La solicitarea președintelui de ședinţă Cornel Boitoș, con-silierul Gelu Puia a propus alături de cei desemnaţi de Executiv, viceprimarul Kis Iștvan, administratorul public Sorinel Tripon și consilierul primarului Li-viu Botezan, să facă parte din comisie și consilierii Ioan Bungardi și Cornel Boitoș. Ambii fiind de la USL, Ciprian Turdean a avut obiecţii fiind de părere

că această comisie nu și-ar avea utilitatea din cauză că SVSU ar trebui să facă un raport pe care să-l prezinte legislativului și dacă ar fi probleme atunci să se înfi-inţeze o asemenea comisie. Turdean este îngrijorat că în lipsă de probleme, co-misia ar „șoma”, ceea ce nu este bine.

După ce primarul Cris-tian Moldovan a precizat că la SVSU sunt probleme, a intrat în acţiune „artileria grea” a USL prin consilierul Ioan Bungardi care a punc-tat cu acuze la „domnii din fosta conducere a orașului,

care nu s-au preocupat de dotarea și rezolvarea proble-melor de la SVSU”. Alături de Bungardi au fost și Li-viu Botezan, Gelu Puia, cu amănunte de la incendiul din cartierul Gheja și Dani-el Totu care au adus argu-mente pentru constituirea comisiei respective. Ciprian Turdean care a recunoscut că „nu totul a fost roz”, a votat împotriva constituirii comisiei alături de colegii săi de partid Florin Nistor, Ioan Pop și Paula Stînă. Cu patru voturi împotrivă și zece pentru, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Concurs Primăria orașului Luduș anunţă concurs, pentru

ocuparea unui post de CONSILIER JURIDIC, grad profesional «asistent»

LOCUL DE DESFĂŞURARE: Primăria Orașului Luduș, jud. Mureș, Sala de ședinţe a Consiliului Local Luduș.

CONDIŢII DE DESFĂŞURARE:- proba scrisă se va desfășura în data de 06 noiembrie

2012, ora 10,00;- interviul va avea loc în data de 08 noiembrie 2012,

ora 11,00.CONDIŢII DE PARTICIPARE:-absolvent de studii superioare cu diplomă de licenţă

în domeniul știinţelor juridice;-vechime în specialitatea studiilor de minim 1 an;-cunoștinţe de operare P.C. – nivel avansat.Data până la care se pot depune dosarele de concurs:

26 octombrie 2012, ora 13,00.Alte informaţii în legătură cu condiţiile de desfășu-

rare a concursului, condiţiile de participare la concurs, bibliografia și actele solicitate candidaţilor pentru dosa-rul de înscriere, se pot obţine la sediul Primăriei Orașului Luduș sau la telefonul 0265/411716 (Resurse – Umane).

Primar Ioan Cristian Moldovan

10

Punctul Nr. 397, 15 - 21 octombrie 2012 REGHIN

Emeșe Ardelean

Au mai rămas câteva zile până la terminarea curățeniei de toamnă la Reghin. Campania ,,O toamnă curată pentru un mediu curat”, desfășurată în perioada 8-22 octomb-rie, s-a soldat până acum cu sute de saci plini cu gu-noi, mobilă veche și chiar electrocasnice.

Reghinul a fost împărțit în patru sectoare mari, iar șase mașini ale serviciului de salubritate au circulat neîntrerupt pentru a transporta ceea ce reghinenii au decis să arunce după ce și-au curățat casele și curțile. Se pare că

cei mai conștiincioși au fost cei care locuiesc la case, în timp ce în cartierele de blocuri, zonele desti-nate conteinerelor rămân o problemă. Deși se face curățenie foarte des, se go-lesc pubelele și se mătură locul, în două zile deșeurile par a fi puse înapoi de o mână nevăzută.

Chiar și polițiștii lo-cali s-au implicat, inițiind o acțiune menită să îndepărteze pe cei care scormonesc în gunoaie, dar în unele locuri curățenia pare imposibil de menținut.

Apel la simţul civicLa începutul cam-

paniei, Primăria munici-

piului Reghin a făcut apel către locuitorii orașului pentru participarea activă la această iniţiativă prin respectarea normelor de salubritate şi menţinerea esteticii municipiului

Reghin: ,,Pentru buna desfăşurare a programului, locuitorii şi asociaţiile de proprietari din  municipiul Reghin sunt rugaţi să îşi cureţe imobilele pe care le deţin şi să depună deşeurile

adunate, inclusiv cele vo-luminoase (mobilă etc.) în zone special-amenajate sau la marginea trotuarelor de unde vor fi ridicate şi trans-portate de către echipele de lucru în zilele programate

...”, se precizează în comu-nicatul de presă postat pe site-ul Primăriei.

Și chiar s-a făcut treabă bună…

…deși unii participă, alții mai puțin și ceilalți deloc. Despre situația din jurul unor conteinere aflate în cartierele de blocuri se fac diferite comentarii, în general locuitorii din zonă dând vina unii pe alții. Dar au mai rămas câteva zile și chiar dacă unii mai au ne-voie de ceva vreme pentru a învăța cum să își depoziteze gunoiul în mod civilizat, cu siguranță la sfârșitul cam-paniei Reghinul va fi mai frumos și mai curat.

PROGRAMĂRI LICITAŢII PUBLICE CU STRIGARE - INFORMAŢII DESPRE CONDIŢIILE DESFĂŞURĂRII LICITAŢIILOR

Toamna se numără … gunoaieleÎn unele cartiere, pur și simplu, gunoiul nu vrea să dispară

www.punctul.ro

Biroul executorului Bunul licitat Preț de pornire Locul licitației Data și ora licitației

Birou Executor Judecătoresc Pop Ioan Tg. Mureș, str. Bolyai nr. 28 tel. 0265. 268.792

- IMOBIL, situat în comuna Acăţari, str. Principală nr. 119, jud. Mureș, com-pus din casă de locuit cu două încăperi construită din pământ, acoperită cu ţi-glă, cu gaz și curent electric, edificată în partea stângă a curţii și 250 mp teren.

33. 622,50 lei sau 8. 223,75 euro(preţ stabilit conform rapor-tului de expertiză, redus cu 25%).

Loc. Târgu-Mureș, Str. Bolyai nr. 28, Jud. Mureș, (în curte, la etaj)

05. 11. 2012 orele 09-10

Birou Executor Judecătoresc Pop Ioan Tg. Mureș, str. Bolyai nr. 28 tel. 0265. 268.792

- IMOBIL, situat în com. Gălești, sat Bedeni nr. 41, jud. Mureș, compus din casă de locuit cu 2 camere, bucătărie, cămară din chirpici, acoperită cu ţiglă, înscris în CF 50353 Gălești, cu nr. Cadastral C1 top 112-2-2.

20. 088,75 lei sau 4. 592,25 euro (preţ stabilit conform rapor-tului de expertiză, redus cu 25%).

Loc. Târgu-Mureș,Str. Bolyai nr. 28,Jud. Mureș (în curte, la etaj)

05. 11. 2012 orele 10-11

Birou Executor Judecătoresc Pop Ioan Tg. Mureș, str. Bolyai nr. 28 tel. 0265. 268.792

- IMOBIL, situat în Tg-Mureş, str. Aurel Filimon nr. 15/Corp 2/II, jud. Mureş, înscris în CF nr. 120177/C1/U3, nr. CF vechi 4527/V, compus din parter format din hol de intrare, coridor, atelier, 2 grupuri sanitare, 2 magazii, având S.U.=69,41 mp şi cota de 7.71/1080 parte teren în folosinţă, CF colectiv nr. 4527.

176. 344,50 lei sau 41. 572,50 euro(preţ de evaluare stabilit con-form raportului de expertiză, redus cu 25%).

Loc. Târgu-Mureș,Str. Bolyai nr. 28,Jud. Mureș (în curte, la etaj)

05. 11. 2012 orele 11-12

Campania ,,O toamnă curată pentru un mediu curat”, s-a soldat până acum cu sute de saci plini cu gunoi

Subvenții pentru asistența socială

În atenţia asociaţiilor și fundaţiilor care administrează unităţi de asistenţă socială pe raza municipiului Reghin

Primăria municipiului Reghin, prin Serviciul Public de Asistenţă Socială, adu-ce la cunoștinţa asociaţiilor și fundaţiilor care administrează unităţi de asistenţă so-cială pe raza municipiului Reghin, faptul că CL al municipiului Reghin poate acor-da subvenţii pentru anul 2013 asociaţiilor

și fundaţiilor române cu personalitate juri-dică care înfiinţează și administrează uni-tăţi de asistenţă socială, care se adresează beneficiarilor cu domiciliul în Municipiul Reghin, conform prevederilor legale.

Liniile de subvenţionare prioritare pentru acordarea subvenţiei în anul 2013 de la bugetul local, asociaţiilor și fundaţi-ilor care înfiinţează și administrează uni-tăţi de asistenţă socială au fost aprobate prin Hotărâre de Consiliu Local nr.60 din 26.09.2012, pentru următoarele categorii de persoane:

- persoane tinere care părăsesc sistemul de protecţie a copilului;

- persoane aflate în dificultate, familii

aflate în situaţii de risc, respectiv persoane și familii cu venituri mici;

- persoane și familii fără adăpost;- persoane vârstnice dependente și

persoane cu handicap;- copii separaţi sau cu risc de separare

de părinţi;- persoane victime ale violenţei în fa-

milie;- persoane toxico-dependente.Tipuri de servicii:- Centre rezidenţiale ;- Centre de zi;- Cantine sociale sau alte servicii de

acordare a hranei;- Unităţi de îngrijire la domiciliu;

Termenul privind documentaţia de so-licitare a subvenţiei:

Asociaţiile și fundaţiile care înfiin-ţează și administrează unităţi de asistenţă socială care se adresează beneficiarilor cu domiciliul în Municipiul Reghin, pot de-pune documentaţia de solicitare stabilită la art.10 din HCL nr.59 din 26.09.2012, până în ultima zi lucrătoare a lunii octom-brie 2012, la sediul Municipiului Reghin, Centrul de Informare a Cetăţenilor.

Biroul de Presă al Primăriei munici-piului Reghin

11

TÎRNĂVENI Punctul Nr. 397, 15 - 21 octombrie 2012

Mircea Barbu

La solicitarea prefectu-rii Mureș, Consiliul Local Tîrnăveni a aprobat planul de acţiune privind inclu-ziunea romilor. Planul a fost întocmit de Demeter Zoltán, inspector în cadrul serviciului public de asis-tenţă socială.

Potrivit raportului ,,Riscuri și inechități soci-ale în România” elaborat de o comisie prezidențială, problemele prioritare ale romilor rămân cele de ac-ces la educație, menținerea în sistemul de educație pe ciclurile secundar și supe-rior, accesul la formarea în profesii moderne, accesul la piața muncii și la locuințe și la condiții de locuire de-cente.

În raport se spune că la Tîrnăveni numărul persoanelor de etnie romă declarate la recensământul din 2011 este de 2.327 însă neoficial numărul lor este

de 5.000, ceea ce ar însem-na un sfert din populația orașului.

7 comunităţi de romiȚiganii târnăveneni

trăiesc în 7 comunități în următoarele locuri: strada Rândunelelor, Piața Obor, Cojocărie, Combinatul Chimic, cartierul Livezii, colonia Dîmbău și casele Rozman.

,,Analizele cantitative și calitative realizate la ni-

velul acestui segment de populație relevă faptul că în Tîrnăveni romii se nu-mără printre cei mai săraci membrii ai comunității, întâmpinând probleme de acces la serviciile sociale, de educație, asistență medica-lă, locuire, obținerea acte-lor de identitate și ocupare, din cauza unor condiții specifice care includ factori culturali și sociologici ”, a precizat Demeter Zoltán, inspector social principal

în cadrul Serviciului Public de Asistență Socială a Pri-măriei municipiului Tîrnă-veni.

Cu acest prilej, a fost stabilit un plan de acţiu-ne pentru perioada 2012-2013, însă întreg planul este condiţionat de exis-tenţa fondurilor cu care să fie realizat. Planul de acțiune local privind in-cluziunea minorității rome va fi transmis Biroului Județean pentru Romi în

vederea introducerii în Pla-nul județean de măsuri și în Strategia de dezvoltare a județului.

Planul cuprinde mai multe măsuri în care sunt implicate mai mul-te instituții și autorități și este defalcat pe domenii precum educația, ocuparea forței de muncă, sănătate, locuire și mică infrastruc-tură, cultură, infrastructu-ră socială, justiție și ordine publică și administrație și dezvoltare comunitară.

Deși unii consilieri au vociferat cu privire la cre-area de privilegii speciale pentru romi, în final au aprobat proiectul expus pe hârtie. Mai rămâne să apară și fondurile necesare punerii în aplicare ale unui astfel de plan ambițios și destul de complicat, ținând cont de faptul că princi-palul beneficiar al acestui program, populația romă, nu se arată deloc interesată de integrarea socială.

www.punctul.ro

Vrem țigani decențiNeoficial, un sfert din populația târnăveneană este de etnie romă

Locuiesc în cocioabe și merg foarte puțin la școală, nu muncesc și-și duc zilele cerșind sau furând… cam așa s-ar caracteriza în câteva cuvinte o parte destul de însemnată a comunității târnăvenene

12

Punctul Nr. 397, 15 - 21 octombrie 2012 PUBLICITATEwww.punctul.ro