38-polypodiidae
2
38 – Subcl.Polypodiidae reuneşte cele mai evoluate ferigi, majoritatea actuale, ierbacee. Sporangii polipodiidelor sunt pedicelaţi, se formează pe faţa inferioară a frunzelor şi sunt grupaţi în sori care pot fi sau nu protejaţi de o induzie. În flora României sunt următoarele specii: -Pteridium aquilinum, feriga de câmp, singura ferigă auohtonă care creşte în locuri luminate puternic. Are frunze mari, lungi de 2-3 m, de trei ori penat sectate. -Dryopterisfilix-mas (ferigă de stejar, năvalnic, spasul- dracului, firică, filiuţă) este o specie perenă amfitolerantă (eurionică), indicatoare de soluri cu umiditate reavăn până la jilav, sensibilă la poluarea atmosferică. Creşte în pădurile de stejar în locuri umbrite. Are tulpină de tip rizom de pe care se formează mai multe frunze. Frunzele tinere sunt răsucite în formă de cârjă şi dispuse în buchet. La maturitate, frunzele dublu-penat-sectate pot atinge până la 140 cm lungime. Peţiolul are circa 30 cm şi este acoperit cu palee membranoase brun- roşcate. Pe partea dorsală a pinulelor (lobii secundari ai frunzelor) sunt grupaţi sorii, acoperiţi de o induzie reniformă. Din rizom şi frunze se extrag principii active folosite în medicina umană şi veternară. Substanţele active din rizom se folosesc pentru tratarea bolilor pulmonare şi pentru eliminarea viermilor intestinali: Tenia, Ascaris, Botriocephalus distomum, Ankylostoma. -Anthyrium filix (spinarea lupului) are frunze dublu sectate. Este o specie care preferă solurile mai acide. Creşte în ădurile de fag. -Phyllitis scolopendrium (năvalnic, limba cerbului, limba oii, iarbă de urechi), este o ferigă cu frunze întregi, lanceolate, cu baza laminei auriculată, lungi de 20-60 cm, dispuse în tufă. Pe partea dorsală a frunzelor, de o parte şi de alta a nervurii principale, se formează sorii, liniari, dispuşi paralel între ei. Creşte în regiunea montană pe stânci calcaroase. Principiile active din frunze au proprietăţi diuretice, astringente, calmante şi cicatrizante. -Polypodium vulgare (feriguţa, fereguţă dulce, iarbă dulce de pădure). De pe rizom se formează mai multe frunze, glabre, distihe, lungi de 10-30 cm, profund penat partite şi cu peţiol lung şi nud. Pe dosul segmentelor de lamină se formează sori mari aşezaţi pe două rânduri paralele de o parte şi de alta a
-
Upload
braghis-elena -
Category
Documents
-
view
214 -
download
0
description
d
Transcript of 38-polypodiidae
38 Subcl.Polypodiidae reunete cele mai evoluate ferigi, majoritatea actuale, ierbacee. Sporangii polipodiidelor sunt pedicelai, se formeaz pe faa inferioar a frunzelor i sunt grupai n sori care pot fi sau nu protejai de o induzie. n flora Romniei sunt urmtoarele specii:-Pteridium aquilinum, feriga de cmp, singura ferig auohton care crete n locuri luminate puternic. Are frunze mari, lungi de 2-3 m, de trei ori penat sectate.-Dryopterisfilix-mas (ferig de stejar, nvalnic, spasul-dracului, firic, filiu) este o specie peren amfitolerant (eurionic), indicatoare de soluri cu umiditate reavn pn la jilav, sensibil la poluarea atmosferic. Crete n pdurile de stejar n locuri umbrite. Are tulpin de tip rizom de pe care se formeaz mai multe frunze. Frunzele tinere sunt rsucite n form de crj i dispuse n buchet. La maturitate, frunzele dublu-penat-sectate pot atinge pn la 140 cm lungime. Peiolul are circa 30 cm i este acoperit cu palee membranoase brun-rocate. Pe partea dorsal a pinulelor (lobii secundari ai frunzelor) sunt grupai sorii, acoperii de o induzie reniform. Din rizom i frunze se extrag principii active folosite n medicina uman i veternar. Substanele active din rizom se folosesc pentru tratarea bolilor pulmonare i pentru eliminarea viermilor intestinali: Tenia, Ascaris, Botriocephalus distomum, Ankylostoma.-Anthyrium filix (spinarea lupului) are frunze dublu sectate. Este o specie care prefer solurile mai acide. Crete n durile de fag.-Phyllitis scolopendrium (nvalnic, limba cerbului, limba oii, iarb de urechi), este o ferig cu frunze ntregi, lanceolate, cu baza laminei auriculat, lungi de 20-60 cm, dispuse n tuf. Pe partea dorsal a frunzelor, de o parte i de alta a nervurii principale, se formeaz sorii, liniari, dispui paralel ntre ei. Crete n regiunea montan pe stnci calcaroase. Principiile active din frunze au proprieti diuretice, astringente, calmante i cicatrizante.-Polypodium vulgare (ferigua, feregu dulce, iarb dulce de pdure). De pe rizom se formeaz mai multe frunze, glabre, distihe, lungi de 10-30 cm, profund penat partite i cu peiol lung i nud. Pe dosul segmentelor de lamin se formeaz sori mari aezai pe dou rnduri paralele de o parte i de alta a nervurii mediane. Rizomul, care conine zahr (5%), ulei gras (8%), saponine, amidon, este folosit n medicina uman tradiional pentru tratarea tusei, bolilor vezicii urinare, combaterea viermlor intersinali.-Asplenium trichomanes (stranic) are frunzele penat divizate i crete prin pdurile montane.-Struthiopteris filicastrum (spata dracului) crete n zvoaiele cu ariniuri din lungul vilor de deal i munte. Prezint dou feluri de frunze: trofofile i sporofile.
