365 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro · Iulia Blaga Dup\ dealuri Cel mai r\sun\tor titlu de pe...

$: 365 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro · Iulia Blaga Dup\ dealuri Cel mai r\sun\tor titlu de pe lis-t\ e Dup\ dealuri, cu at`t mai a[-teptat cu c`t dup\ succesul de la Cannes nu a$
Toamna plou\ cufilme române[ti

Doris Mironescu

Animaleinvizibile cumiros depufule]iUn roman aparte `n peisajul deazi este Parohia de Dan Coman. Ro-manul unui poet, `ncep prin a spu-ne, ca s\ elimin primul dintre cli-[eele la `ndem`n\.

» pag. 11

Cronic\ de carte

ANUL VIII » NR. 365 » 8 – 14 septembrie 2012 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

VarasupereroilorVara lui 2012 a consfin]itun apogeu al eroilor decomics, dup\ ce varaanului trecut a fost din noudominat\ de uria[eproduc]ii dedicate eroilorcu superputeri.

» Un text de Drago[Cojocaru `n paginile 8-9

Opt premiere rom=ne[ti. Multe filme pentru trei luni, ceea ce i-a f\cut pe unii regizori, caFlorin Piersic Jr., s\-[i am`ne premiera (cu Killing Time) pentru la anul. Cel mai r\sun\tortitlu de pe list\ e Dup\ dealuri, cu at`t mai a[teptat cu c`t dup\ succesul de la Cannes nu a avutnici o proiec]ie acas\, nici m\car la TIFF.

Citi]i un text de Iulia Blaga `n pagina 2

Dumitru Ungureanu

Uraganul Steve...Dar voiam s\ vorbesc despre rock[i despre Steve Vai, probabil cel maivaloros chitarist `n via]\. Ajuns lav`rsta maturit\]ii depline, cum sespunea odat\ `n limbaj critico-lite-rar, italianul new-yorkez nu mai tre-buie s\ dovedeasc\ nim\nui valen-]ele creativit\]ii sale rafinate.

» pag. 6

Iulia Blaga

Internet Cat FilmFestival – `ntreamuzament [iexperimentCelor care s-au s\turat de filmele dela cinematograf sau de festivalurilede film `n general (cazul meu) le re-comand\m post factum prima edi-]ie a Internet Cat Film Festival, des-f\[urat\ `n 30 august.

» pag. 3

Rockin’ bymyself

Eveniment

Univers BD

Iulia Blaga

Dup\ dealuri

Cel mai r\sun\tor titlu de pe lis-t\ e Dup\ dealuri, cu at`t mai a[-teptat cu c`t dup\ succesul de laCannes nu a avut nici o proiec]ieacas\, nici m\car la TIFF. ~n 5 sep-tembrie, firma de distribu]ie a luiCristian Mungiu, Voodoo Films,a anun]at c\ Dup\ dealuri va fiproiectat `n 25 octombrie, `n `n-chiderea celei de-a treia edi]ii aFestivalului Les films de Cannesà Bucarest, festival ini]iat tot deCristian Mungiu. Totu[i, comuni-catul cu pricina nu specifica [idata c`nd Dup\ dealuri va intra`n cinematografe. Din distribu]ia

lui fac parte Cristina Flutur, Cos-mina Stratan [i Valeriu Andriu]\,iar la Cannes a fost premiat pentruscenariu [i interpretare feminin\.

Despre oameni [i melci

Cronologic vorbind, primul titlu ca-re iese la start e Despre oameni [imelci, al doilea lungmetraj regizatde Tudor Giurgiu [i cel care, dup\propriile spuse, i-a reconfirmat pl\-cerea de a regiza (drept pentru cares-a lansat `n vreo trei proiecte). Fil-mul iese pe ecrane `n 14 septem-brie. Giurgiu a pus la b\taie, prinfirma distribuitoare TransilvaniaFilm, pe care tot el o de]ine, o cam-panie de 100.000 de euro care s\aduc\ oamenii `n s\li, mai ales c\

Despre oameni [i melci e chiar ocomedie de public, nu una pentru400 de speria]i. Rolurile principales`nt interpretate de Andi Vasluianu,Monica B`rl\deanu [i Dorel Vi[an.

Trei zile p`n\ la Cr\ciun(Ultimele zile din via]aElenei [i a lui NicolaeCeau[escu)

~n 21 septembrie Radu Gabrea lan-seaz\ o docu-dram\ pe care a fil-mat-o anul trecut, Trei zile p`n\ laCr\ciun (Ultimele zile din via]aElenei [i a lui Nicolae Ceau[escu)[i pe care, la fel ca Tudor Giurgiu,a prezentat-o `n avanpremier\ laFestivalul Transilvania unde pro-tagoni[tii Constantin Cojocaru [iVictoria Cocia[ au primit men]iunispeciale `n sec]iunea Zilele Filmu-lui Românesc. Filmul este bazat pecartea lui Grigore Cartianu, Sf`r[i-tul Ceau[e[tilor (acesta a scris [iscenariul), [i const\ `ntr-o parte defic]iune unde rolurile so]ilor Ceau-[escu s`nt interpretate, ca ̀ n specta-colul-reconstituire Ultimele ore alelui Nicolae Ceau[escu (de Milo Rau[i Simone Eisenring), de ConstantinCojocaru [i Victoria Cocia[, respec-tiv din interviuri cu circa 30 de per-soane. Filmul e coproduc]ie româ-no-maghiar\ `ntre Orion Film [iUj Budapest Film Studio.

Diaz – Don’t Clean UpThis Blood

Diaz Don t Clean Up This Bloodde Daniele Vicari, care a fost filmatanul trecut aproape `n `ntregime`n România, intr\ pe ecranele noa-stre `n 4 sau 11 octombrie. Dup\premiul publicului ob]inut `n sec-]iunea Panorama a Festivalului dela Berlin, filmul produs de BobbyP\unescu [i Mandragora Movies`mpreun\ cu Fandango (Italia) [iLe Pacte (Fran]a) a avut premie-ra italian\ `n luna aprilie, reu[inds\ redeschid\ discu]ii [i dosare-le despre modul `n care au sc\patnepedepsi]i poli]i[tii care i-au mal-tratat pe manifestan]ii la Summi-tul G8 de la Genova din 2001. Fil-mul a beneficiat de o proiec]ie spe-cial\ `n Parlamentul European,`n luna mai. Distribu]ia interna-]ional\ `i num\r\, printre al]ii,pe Claudio Santamaria, JenniferUlrich [i Elio Germano.

Minte-m\ frumos

Anun]at\ pentru 19 octombrie, co-media romantic\ Minte-m\ frumos,regizat\ de Iura Lunca[u, folose[te(la fel ca Bun\! Ce faci?) internetul[i qui-pro-quo-ului, adic\ noul [i ve-chiul, pentru a aduce `mpreun\ ti-neri care altfel nu s-ar fi putut cu-noa[te. Produc\torii Ducu Ion [iMediaPro Pictures mizeaz\ [i peun cuplu de tineri actori Andi

Vasluianu [i Diana Dumitrescu alc\ror succes de public e verificat.

{i caii s`nt verzi pe pere]i

Dan Chi[u a mai f\cut un film. {icaii s`nt verzi pe pere]i, o drame-die despre via]a `n condi]ii de cri-z\ [i despre iluzia bog\]iei, intr\`n s\li `n 2 noiembrie. Adrian Ti-tieni interpreteaz\ rolul unui ma-gazioner care se `nscrie la un cursde calculatoare dup\ ce e dat afar\,iar magazia se modernizeaz\. Ionu]Vi[an [i Anca Florescu s`nt ceilal]iprotagoni[ti. Filmul e produs de Giu-liano Doman [i Family Film `mpre-un\ cu DaKINO Production, `n co-produc]ie cu Panalight Romania.

O lun\ `n Thailanda aka365 de revelioane

O lun\ `n Thailanda aka 365 de re-velioane, debutul lui Paul Negoes-cu `n lungmetraj, va putea fi v\zutde spectatorii români `ncep`nd cujum\tatea lunii noiembrie. Produsde Ada Solomon [i HiFilm Produc-tion `n coproduc]ie cu Abis Studio,filmul, care a avut recent premie-ra mondial\ ̀ n cadrul InternationalCritics Week ̀ n cadrul Festivaluluide la Vene]ia, urm\re[te un t`n\r(Andrei Mateiu) pe care `l pocne[-te `n noaptea de Revelion s\-[i la-se iubita [i s\ caute o iubit\ maiveche, crez`nd c\ ea e aleasa. IoanaAnastasia Anton [i S`nziana Ni-cola s`nt fetele.

Turn Off the Lights

O dat\ cert\ de lansare nu are deo-camdat\ documentarul de lungme-traj al regizoarei s`rbe Ivana Mla-denovic, Turn Off the Lights akaLumea `n p\tr\]ele, care e produsde Daniel Mitulescu [i Strada Film`n coproduc]ie cu Digital Cube. Tur-nat ̀ n acela[i timp cu Eu c`nd vreaus\ fluier, fluier de Florin {erban,filmul se ocup\ tot de tinerii de]i-nu]i, dar `i preia `n momentul c`ndies pe poarta `nchisorii. Premieralui mondial\ a avut loc la Festiva-lul Tribeca din New York, iar pre-miera româneasc\ va fi undeva`n noiembrie.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 365 » 8 – 14 septembrie 2012

2 » actualitate

Toamna plou\ cu filmeromâne[tiDac\ s\pt\m`na trecut\ anun]am o singur\ premier\ româneasc\ cu dat\ cert\, `ntre timp s-auf\cut opt. Multe filme pentru trei luni, ceea ce i-a f\cut pe unii regizori, ca Florin Piersic Jr., s\-[iam`ne premiera (cu Killing Time) pentru la anul.

Trei zzile pp`n\ lla CCr\ciun,de RRadu GGabrea

DDup\ ddealuri,de CCristian MMungiu

Si ccaii ssunt vverzi ppe ppereti, de DDan CChi[u


actualitate « 3

Celor care s-au s\turat defilmele de la cinematograf saude festivalurile de film `ngeneral (cazul meu) lerecomand\m post factumprima edi]ie a Internet CatFilm Festival, desf\[urat\ `n30 august.

Iulia Blaga

Ca orice festival care se respect\,au fost mai multe CATegorii: co-medie, dram\, film str\in, anima-]ie, musical, documentar, art house,men]iuni, premiu pentru `ntrea-ga carier\. Singurul premiu acor-dat a fost Premiul Publicului, nu-mit, cum altfel, Golden Kitty (Pi-sicu]a de Aur).

Evenimentul, organizat de uncunoscut centru de art\ contem-poran\ din SUA, Walker Art Cen-ter din Minneapolis (www.walk-erart.org), s-a bucurat de peste10.000 de filme `nscrise, venite din`ntreaga lume. Best Cat Video onthe Internet a fost votat cunoscutul

Henri 2, Paw de deux, realizat deWill Braden.

Postat pe YouTube `n aprilie2012, continuarea unui alt filmu-le] din 2007 are pu]in peste treimilioane [i jum\tate de vizuali-z\ri [i `nf\]i[eaz\ `n alb-negruspleen-ul existen]ialist al lui Hen-ri, un motan cu mutr\ serioas\ [i`n]eleapt\ pe care via]a l-a r\sf\-]at cu tot ce `[i poate dori o pisic\[i care, din acest motiv, se plicti-se[te de moarte.

Potrivit internetului, Will Bra-den e cineast [i autor video dinSeattle care rezolv\ cuvinte `ncru-ci[ate, ascult\ Pearl Jam [i MosDef, `i place s\ vad\ Lawrence alArabiei [i Ziua marmotei, s\ ci-teasc\ Tao Te Ching, Alchimistul[i Antonio Machado. De[i existen-]ialismul francez nu se num\r\printre preferin]ele sale literare,filmule]ul degaj\ nu doar o cu-noa[tere a acestuia, dar [i a psi-hologiei feline (expresiile facialeale lui Henri se suprapun perfectpeste frazele spuse din off `nfrancez\ [i traduse `n subtitluri

pe ecran). Singurul repro[ care is-ar putea aduce e pronun]ia de-fectuoas\ a limbii franceze carezg`rie urechea chiar dac\ e `ncheie ironic\. Ne `ndoim c\ Hen-ri ar putea graseia cu a[a maredificultate, a[a c\ e u[or s\ mu-t\m spleen-ul `n spatele autoru-lui, eliber`ndu-l pe Henri de plicti-seal\. (S\ sper\m c\ Henri 2, Pawde deux n-a fost `nscris la docu-mentar, el fiind oper\ de fic]iune.)Trimi]`nd pu]in [i spre NouvelleVague, filmule]ul de dou\ minu-te te las\ cu multe citate de notat`n carne]el: De[i s`nt liber s\plec, am r\mas ( I am free to go.Yet I remain ), Nu putem sc\pa denoi `n[ine ( We cannot escapeourselves ) [.a.

O selec]ie demn\ de unfestival care se respect\

Un juriu de exper]i a selectat celemai bune filmule]e din cele 10.000`nscrise, iar `n 30 august acestea(79 la num\r) au fost proiectatecu public [i `n aer liber timp de65 de minute (http://www.walke-rart.org/openfield/programs/in-ternet-cat-video-film-festival/).Aici le pute]i vedea pe nominali-zate cap-coad\: http://www.you-tube.com/playlist?list=PLC0B137D835A3C970.

Alte 47 de videouri (printre ca-re cel cu pisica [i imprimanta) au

intrat pe o list\ cu Men]iuni de O-noare: http://www.youtube.com/playlist?list=PL6127A53A27DEE212.

Figuri deja celebre printrepisicari ca Nora pianista, japone-zul Maru cu dou\ nominaliz\ri,ca [i al]i patru c`rlani zen, `mpie-li]atul negru care latr\ de pe geam,pisica mirat\ cu gura tot mai ma-re, Simon s cat , cele dou\ pisicivorb\re]e (cu aproape 51 de mili-oane de vizualiz\ri din 2007 p`n\azi pe YouTube) se num\r\ prin-tre nominaliza]i, al\turi de pisicicare vorbesc ori ]ip\ cu vociomene[ti sau de anima]ii stupi-de. ~n general `ns\, selec]ia a fostde calitate, demn\ de un festivalcare se respect\.

V\z`nd `ntreaga selec]ie, nupo]i s\ nu remarci t\ietura elegan-t\ a filmule]elor japoneze, monta-jul care eman\ un umor subtil [icur\]enia `ntregului produs e-gal\ cu cea a linoleumului pe ca-re evolueaz\ interpretul, de pild\,Maru care a devenit at`t de cu-noscut pe net `nc`t st\p`na lui adeschis [i un business online. Dealtfel, [i Will Braden vinde pe inter-net fotografii sau screensavers,

bani din care b\nuim c\ nu-i cum-p\r\ lapte lui Henri.

Dincolo de amuzament, intere-sul celor de la Walker Art Centera fost s\ vad\ `n ce m\sur\ imen-sul succes de care se bucur\ fil-mule]ele cu pisici pe internet poa-te fi translat `n aer liber. C`t de bi-ne rezist\ aceste videouri la carene amuz\m `n intimitate atuncic`nd trebuie s\ le vedem al\turide peste 5.000 de spectatori, pe unecran imens?

Pentru c\ ziua `n care scriuacest text e 2 septembrie, ziua dena[tere a lui Keanu Reeves, dedi-c\m una dintre fotografiile dinpagin\ actorului pentru care s-ainventat pe Facebook UnofficialCheer-up Keanu Day 15 iunie ,dup\ ce fusese imortalizat (`n 2010)m`nc`nd trist un sandvi[. Mul]ifani au propus pe net diverse me-tode de a-l binedispune pe Keanu,modific`nd poza cu pricina. Ceamai reu[it\ variant\ nu e cea ̀ n ca-re i se `nlocuie[te sandvi[ul cu unporumbel, iar capul cu cel al uneipisici, ci cea `n care e `nconjurat deo armat\ de m`]e, ca un turc din Is-tanbul. Cum s\ nu te binedispui?

» Dincolo de amuzament, interesul celor de la WalkerArt Center a fost s\ vad\ `n ce m\sur\ imensulsucces de care se bucur\ filmule]ele cu pisici peinternet poate fi translat `n aer liber.

Internet Cat Film Festival –`ntre amuzament [i experiment,la un fir de p\r distan]\

Keanu RReeves, `̀nconjurat dde oo aarmat\ dde ppisici

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 365 » 8 – 14 septembrie 2012 www.suplimentuldecultura.ro

George Onofrei

Li s-a spus de nenum\rateori celor din cultur\ c\ s`ntni[te asista]i sociali. C\ vorbani de la stat ca s\-[i tr\ias-c\ boema. C\ s-au obi[nuit s\stea cu m`na `ntins\. Ofen-siva Guvernului Ponta de at\ia orice ban care s-ar putea`ndrepta spre sectorul cultu-ral este acum `ns\ f\r\ pre-cedent. ~n sf`r[it, s-a g\sit unpremier care s\ fac\ drepta-te: f\r\ bani pentru InstitutulCultural Român, f\r\ banipentru Administra]ia Fondu-lui Cultural Na]ional, f\r\TVR Cultural. B\ie]i, v\ des-curca]i singuri de azi.

~n aceea[i ]ar\ cu prin-cipii s\n\toase administra-]iile locale continu\ s\ finan-]eze discre]ionar tot felul de[u[e cu scriitori a c\ror no-torietate nu bate mai multde un jude], reviste cu tira-je confiden]iale citite poatedoar de corectori, c\r]i pe ca-re autorii [i le vor depozitaprin debara, l`ng\ mur\-turi. Dar, pe scurt, e clar c\pentru aceste categorii deprivilegia]i locali se vor g\-

si `ntotdeauna resurse.~ntr-o ofensiv\ interna]io-

nal\ f\r\ precedent, cine-a[ti, scriitori, arti[ti vizualiau reu[it s\ prezinte Occiden-tului o alt\ fa]\ a ponositei

Românii. Au f\cut-o indivi-dual, prin meritul [i talen-tul lor, iar institu]ii perfec-tibile s-au m\rginit doar laa asigura un cadru finan-ciar [i uneori logistic aces-tei afirm\ri. Au fost un ca-talizator. {i, astfel, unii din-tre arti[tii români au gene-rat imagine bun\ pentru ]a-ra lor, [i-au cl\dit carierape reguli din Vest, `ntr-unclimat care n-ar trebui s\fie v\zut drept unul excep-]ional, ci banal.

Ce te faci ̀ ns\ cu faptul c\`n România totul ]ine de sfe-ra excep]ionalului? C\ Cen-trul Na]ional al Cinemato-grafiei, Institutul Cultural

Român, Administra]ia Fon-dului Cultural Na]ional (par-]ial) au reu[it `n ultimii anis\ `[i respecte misiunea [is\ aib\ o finan]are c`t dec`t aceasta este o realitatecare nu putea r\m`ne nepe-depsit\.

Care este tabloul de azi?Institutul Cultural Româna r\mas de ceva vreme f\r\conducere [i i s-a f\cut ca-dou o amputare de buget ca-re `l pune `n imposibilita-tea de a-[i onora obliga]iilefa]\ de partenerii externi(c`t pre] vor mai pune ace[-tia `n viitor pe vorba bun\sau chiar contractul `nche-iat cu ICR?). Domnul Marga

nici m\car bani pentru plim-bat ansamblurile folclorice(parte din noua misiune aICR, statuat\ printr-o agra-mat\ Ordonan]\ de Urgen]\)nu va mai avea anul acesta.

Administra]ia FonduluiCultural Na]ional va fi pri-vat\ de redeven]a de 2%din profiturile Loteriei Na-]ionale. Banii pentru pro-iectele sectorului cultural in-dependent sau pentru edi-tarea de volume nu au fostniciodat\ mul]i, dar au aju-tat la atragerea unor finan-]\ri mult mai consistente dela partenerii externi. Prin-cipiul e simplu: cum vrei tu,operator cultural român, s\-]ifinan]ez un eveniment pecare ai t\i nu dau doi bani?

La Ministerul Culturii,domnul Puiu Ha[otti se

remarc\ printr-o mediocri-tate f\r\ precedent ̀ n ultimiimul]i ani. To]i mini[trii Cul-turii au fost contesta]i, darto]i au avut, f\r\ `ndoial\, [imerite. Pe l`ng\ domnul Ha-[otti, Adrian Iorgulescu a a-juns azi s\ mi se par\ o lumi-n\, chiar un far c\l\uzitor.

La TVR, domnul ElwisS\ftoiu a `nceput reformainstitu]ional\ cu desfiin]a-rea TVR Cultural. Oric`t decontestat [i uneori pr\fuitar fi fost acesta, arti[tii `[iamintesc, cu siguran]\, c\a reprezentat adeseori uni-cul punct de sprijin media-tic `n activitatea lor.

C`t de p\guboase au fosttoate aceste decizii luate dinr\zbunare se va vedea `ns\foarte cur`nd. Om tr\i [i ne-omminuna.

Nimic s\ nu r\m`n\ nepedepsit

4 » opinii

A fost un referendum. ~n general,atunci c`nd oamenii s`nt chema]ila vot, se las\ cu petreceri dup\. Oparte ori alta c`[tig\. Fie c\ e vor-ba despre alegeri, fie c\ vorbim de-spre prezentarea `n fa]a poporu-lui cu un proiect politic, cineva c`[-tig\. Noi am avut acest referendum[i petrecerile ̀ nc\ se las\ a[teptate.Ambele tabere, c\ci au fost dou\tabere at`t de distincte, par maimult dec`t st`njenite de rezultat,ambele tabere par `nfr`nte. Unii,de[i pierz\tori conform legilor, seaga]\ de num\rul celor prezen]ila vot, `ntr-adev\r impresionant.Ceilal]i, de[i victorio[i `n scripte,nu se aga]\ de nimic. Ceilal]i tac.

{i n-o fac din decen]\, ci pur [isimplu pentru c\ nu i-ar ajuta cuabsolut nimic s\ fie vocali `n mo-mentul de fa]\.

Dac\ `ns\ membrii P.D.-L.-ului,`n apari]iile lor pe la televiziuni,au multe justific\ri pentru t\ceresau, mai bine zis, pentru ocolireasubiectului (ei fiind cei care au i-ni]iat ru[inosul boicot, ac]iune ne-mai`nt`lnit\ `n perioada postre-volu]ionar\), de la Traian B\sescu,cel care a `ncercat s\-[i fac\ o stra-tegie politic\ din a spune lucru-rilor pe nume, a[ fi avut alte a[-tept\ri. Iar asta, b\z`ndu-m\ in-clusiv pe promisiunea lui, imediatdup\ referendum, dar c`nd `nc\

era suspendat, aceea c\ prioritar\`i va deveni reconcilierea cet\]eni-lor, acoperirea faliei pe care acestenenorocite de jocuri politice aucreat-o `n societate. Nu, nu-i o iro-nie: s`nt promisiuni ale lui Tra-ian B\sescu care `nc\ mai pot filuate `n calcul. M\ refer la aceleacare nu privesc direct intereselesale ca persoan\, c\ci atunci nicio promisiune nu mai conteaz\, cila cele ce ]in de o anume strategiepolitic\. M-a[ fi a[teptat deci ca pre-[edintele chiar s\ `ncerce aceast\reconciliere. Pentru asta `ns\ ar fitrebuit s\-[i asume, ca baz\, capunct de pornire, un lucru simplu:7,4 milioane de cet\]eni români

nu-l mai vor la Cotroceni. {i au spu-s-o `ntr-un mod r\spicat, cu [tam-pila, nu prin ni[te relativ credibi-le sondaje de opinie.

Cam mul]i, e adev\rat. Cam greude acceptat. Dar ceea ce face TraianB\sescu de c`nd s-a reinstalat `nfotoliul preziden]ial e mult maigreu nu doar de acceptat, ci chiarde suportat. C\ci domnia sa, scuza-]i-mi expresia, o face pur [i simplupe mortu-n p\pu[oi. Ca [i cum n-arfi existat [i un vot. Suspendat ̀ n re-venire fiind, apoi [i `n discursulpreziden]ial de mar]i, at`t de a[-teptat de opinia public\, a perorat`ntruna despre lovitura de stat, de-spre afectarea statului de drept, ajusti]iei, despre U.S.L.-ul tic\los,despre institu]ii. ~n regul\, admi-tem c\ a[a s-a `nt`mplat. Dar oa-menii? Ce ne facem cu oamenii?Cu cei 7,4 milioane care se pare c\au sus]inut acea lovitur\ de stat ,acel puci parlamentar teoretizatla marginea ridicolului de ap\r\-torii pre[edintelui. Cum se face c\au disp\rut 7,4 milioane de românidin discursurile domniei sale? P`-n\ de cur`nd, ei erau poporul ,bombasticul popor la care TraianB\sescu era gata s\ se `ntoarc\ ori-c`nd. {i-apoi, cum r\m`ne cu re-concilierea promis\? Pe cine cucine vrea s\ reconcilieze pre[e-dintele? Pe cei, s\ spunem, 2 mili-oane de cet\]eni care l-au sus]inutla vot sau prin boicot? Pe ei ̀ ntre ei?C\ci al]ii, din c`te putem obser-va, nu exist\ pentru domnia sa.

Nu [tiu dac\ dezam\gitor e cu-v`ntul potrivit, c\ci e prea bl`nd,dar e un epitet care poate fi accep-tat al\turi de comportamentul ac-tual al lui Traian B\sescu. Sigurc\ un alt epitet, poate mai potri-vit [i mai direct, este la[ . Ambele

epitete vin `ns\ firesc doar prinraport cu imaginea pe care, `n ceiopt ani de mandat, a ]inut cu tot di-nadinsul s\ [i-o creeze pre[edin-tele: aceea de om aflat dincolo declasa politic\ , la un nivel superior

ei. Ocolind `ns\ cu dezinvoltur\dezagreabil\ acest subiect sensibil,al celor 7,4 milioane de români,Traian B\sescu tocmai arat\, f\-r\ urm\ de dubiu, c\ este 100% unpolitician demn de actuala clas\politic\. Pentru cei mai mul]i din-tre români, lucrul \sta era clarde mult\ vreme. Ar putea acum s\devin\ clar [i pentru partizaniis\i, c\ci numai un politician deacest tip se ascunde hot\r`t, cuprea pu]in\ onoare, de orice su-biect care l-ar putea afecta iarrecunoa[terea celor 7,4 milioane,e clar, l-ar afecta pe Traian B\ses-cu. De asta discu]iile [i discursu-rile merg c\tre orice altceva.

Mai clar: de[i elementele de dis-curs s`nt diferite, Traian B\ses-cu tocmai a recurs la metoda `n-cet\]enit\ de Ion Iliescu pe planmioritic, aceea de a se ascunde pesine printre meandrele concre-tului , condus acolo de sinergiafaptelor . Vorbe[te, adic\, numaidespre ce-i convine, uit`nd de oa-menii care-i a[teapt\ partea cuadev\rat important\ de discurs.Cu at`t mai grav `n cazul de fa]\este c\ a[teptarea asta vine dinpartea a 7,4 milioane de români,iar partea de discurs care-i inte-reseaz\ este cea despre ei `n[i[i.Traian B\sescu tace `ns\. TraianB\sescu se strecoar\ astfel, pe u[adin dos, `n acea clas\ politic\at`t de blamat\ de el `nsu[i. {i opune `n fa]a lui ca scut, sper`ndca oamenii s\ nu-i recunoasc\ chi-pul `n mul]imea de chipuri.

~n „clasa politic\“s-a mai strecuratun membru

Circul nostru v\ prezint\:Lucian Dan Teodorovici


opinii « 5

Suplimentul lui Jup

Biblioteca din Petrila

N-avem noroc, asta e. Ne omoar\seceta. Recoltele se usuc\ pe c`mp,f`nt`nile seac\, animalele sl\bescsau pier de foame [i de sete, iar ro-mânii se uit\ spre cer, lipsi]i de pu-teri, [i se roag\ la Domnul s\ ledea ploaie, c\ nu mai pot, c\ or s\moar\ de foame. Dar e deja preat`rziu: ce-a fost verde s-a uscat,ce-au s\dit s-a scuturat. De-acumurmeaz\ s\ se scumpeasc\ toate: [ilegumele, [i carnea, [i p`inea, maiales p`inea. O s\ fie foamete ca `npatru[ [ase. Ne bate Dumnezeu.

~ntr-un reportaj de pe televiziu-nea na]ional\ un reporter discu-t\ cu un ]\ran de pe valea Dun\-rii, care poveste[te nec\jit cum is-a pr\p\dit bun\tate de recolt\[i arat\ c`mpurile seci, cu p\m`ntcr\pat [i vrejuri de plante uscate.Dar, se mir\ reporterul, Dun\rea

e la mai pu]in de o sut\ de metri.Fluviul curge neab\tut `nainte.Nu ar putea s\ aduc\ apa de aco-lo? Ba ar putea, zice omul nec\jit.Numai c\ nu mai au sisteme deiriga]ii. Au avut, zice el, au avut`nainte de 1989, dar n-a mai r\masnimic din ele. S-au distrus. S-au di-strus [i s-au furat. Admirabil a-cest impersonal s-au , care [ter-ge orice vinov\]ie poten]ial\. Nici]\ranul ce poveste[te cu patos, niciceilal]i oameni din sat ori de prinsatele din jur n-au nici o vin\. S\fi furat, s\ fi distrus ei re]eaua deiriga]ii a fostelor CAP-uri? Repor-terului nu-i trece prin cap s\ `n-trebe, fiindc\ [tie c\ n-are nici unrost. A[a se `nt`mpl\ lucrurile aici:se fur\, se distruge. A[a, imper-sonal. Nu c\ ar fi f\cut cineva ce-va gre[it sau incorect, nu c\ ar fifost cineva at`t de nes\buit `nc`ts\ fure [i s\ v`nd\ la fier vechi ore]ea de conducte perfect func]io-nal\. Nu s-a distrus [i gata. {idac\ s-a distrus, nu mai ai ces\ faci.

E drept, dac\ re]eaua de iriga-]ii ar fi fost ref\cut\, c`mpurileplantate `n prim\var\ [i uscate a-cum, `n ar[i]a verii, ar fi ar\tatmai bine. Cu asta s`nt cu to]ii deacord: ar fi bine dac\ s-ar refacesistemul de iriga]ii. Nu spune ni-meni cine ar trebui s\ `l refac\,

fiindc\ nu a[a se discut\ la noi.Ar fi ̀ ns\ bine dac\ s-ar reface. Nu-mai c\ singur nu se reface. A[aavem noi ghinion. Neam b\tut desoart\.

{i, nu [tiu de ce, `mi aduc amin-te de un alt interviu, de data astadintr-un cotidian na]ional, cu un]\ran din Moldova care a lucratc`]iva ani `n agricultur\, dar `nSpania. Ideile [i opiniile lui p\reauu[or z\natice. Proasp\t revenit `n]ar\, omul era extaziat de p\m`n-tul [i clima din România. I se p\-rea c\ românii se pl`ng prea tarede secet\. Zicea c\ dac\ ar avea spa-niolii a[a ceva, ar fi `n al nou\leacer. V-am spus, omul p\rea u[orciudat. Vorbea despre usc\ciuneap\m`nturilor spaniole [i despre me-todele complicate [i chinuitoareprin care ̀ [i udau c`mpurile cei deacolo. Povestea despre cisterne `n-gropate, `n care se str`ngeau re-zerve de ap\ de ploaie, [i despre al-te minuni bune, poate, la ei, aco-lo, dar nu aici, unde, chiar dac\ amconstrui astfel de cisterne pentruvremuri mai secetoase, e evidentc\ `n scurt\ vreme s-ar strica. A[a,impersonal, cum se stric\ toate. Ar`nsemna s\ trudim degeaba, ca s\ajungem iar\[i de unde am plecat.

P`n\ s\ ajungem la cisterne saula sisteme de iriga]ii noi, care s\nu se mai distrug\, avem noi altesolu]ii, mai potrivite cu spiritullocului. Cic\ prin multe sate din ]a-r\ preo]ii [i enoria[ii s-au str`ns[i au f\cut ni[te slujbe speciale,pentru aducerea ploii. Au scos icoa-ne, s-au rugat `mpreun\ [i acuma[teapt\. Dac\ Domnul o vrea, os\ dea ploaie. Dac\ nu, nu. Fiind-c\ dac\ s`ntem at`t de p\c\to[i,`nc`t nici rugile nu ne s`nt ascul-tate, ce rost ar mai avea sisteme-le de iriga]ii, cisternele [i alte ase-menea lucruri lume[ti, care oricumse distrug [i se fur\?

Românii e de[tep]i:Radu Pavel Gheo

Ne omoar\seceta

» Au avut sisteme deiriga]ii, zice ]\ranul, auavut `nainte de 1989,dar n-a mai r\masnimic din ele. S-audistrus. S-au distrus [is-au furat. Admirabilacest impersonal „s-au“,care [terge oricevinov\]ie poten]ial\.


6 » muzic\

~n amintirea lui PierroFarulli (1920-2012) [i a Quartetto Italiano

Istoria lui Pierro Farulli estecumva istoria rena[terii Italiei mu-zicale dup\ cel de-al Doilea R\z-boi Mondial [i a marilor ei talente.Un om pentru care muzica a fost,a[a cum se scria `ntr-un omagiupublicat de Giornale de la Musica ,

bucuria [i `n acela[i timp tere-nul s\u de lupt\, drapelul, bari-cada sa, o tran[ee `n care a purtatlupte de-a dreptul epice, `n modspecial pentru creatura sa, {coa-la de Muzic\ de la Fiesole, `n c\u-tarea consensului, a succesului, aresurselor, a rela]iilor importan-te necesare, f\r\ s\ i se poat\ o-pune cineva .

Farulli a apar]inut acelei catego-rii de muzicieni italieni n\scu]i`ntr-o familie simpl\, amatoare demuzic\ [i, la v`rsta de 15 ani, s-a`nscris la Conservatorul Cheru-bini din Floren]a, `n 1940 deve-nind violonist `n Orchestra Fes-tivalului Maiul Muzical Floren-tin. S-a perfec]ionat `n acei ani laSiena, centru de cultur\ muzical\asem\nat de mul]i Weimar-ului,la celebra Academia Chiggiana,unde i-a avut colegi pe violoni[tiiPaolo Borciani [i Elisa Pegreffi,pe altistul Lionello Forzanti [i vi-oloncelistul Franco Rossi, ultimuldevenit prieten apropiat timp deo via]\. Cei patru se distinseser\`n 1942 interpret`nd Cvartetul deDebussy, spre deliciul profesori-lor lor `ntre care se aflau conteleChiggi, compozitorul Alfredo Ca-sella, violonceli[tii Arturo Bonuc-ci [i Antonio Guarnieri.

R\zboiul avea s\-i separe, Bor-ciani petrec`nd luni de zile ca par-tizan `n mun]i, ̀ n nordul Italiei, Fa-rulli recrutat `n armata italian\,

tr\ind dezastrul campaniei din Si-cilia, [i apoi, dezertor, str\b\t`nd`ntreaga peninsul\, pentru a sestabili o vreme la Bari, unde a c`n-tat ̀ n orchestra local\ [i [i-a cunos-cut viitoarea so]ie.

Quartetto Italiano avea s\ ia for-m\ sub numele de Noul CvartetItalian ̀ n decembrie 1945, iar la scur-t\ vreme s\ tr\iasc\ prima criz\, o-dat\ cu decizia altistului LionelloForzanti de a se dedica dirijoratu-lui, urmat\ de plecarea lui ̀ n Argen-tina. Borciani `l `nvita imediat pePierro Farulli s\ se al\ture cvar-tetului, dar avea s\ treac\ aproapeun an p`n\ c`nd scrisorile repetateau ajuns la destinatar. Farulli, `[iaminte[te Guido Alberti Borciani`ntr-un volum dedicat cvartetului,a r\spuns cu entuziasm [i le-a pro-pus celor trei s\ se `nt`lneasc\ laFloren]a, unde la acea vreme c`n-ta ̀ n Orchestra Teatrului Comunal.Cu o energie neobi[nuit\, ce l-a ca-racterizat `ntreaga via]\, Farulliavea s\ se supun\ unui regim dur,cinci ore pe zi repet`nd [i c`nt`nd`n Orchestra Teatrului, alte cincirepet`nd cu Quartetto Italiano. Unregim cu at`t mai dur de repeti]ii [icalibrare a cvartetului, cu c`t mem-brii s\i `[i propuseser\ [i au res-pectat conven]ia timp de decenii s\ c`nte `n concert din memorie,f\r\ partituri.

Au urmat ani de succese [i me-morabile concerte `n toate centrelemuzicale europene, cu angajamen-te la toate marile festivaluri inter-na]ionale. ~n parantez\ fie spus, `ncadrul celui de la Aix-en-Provence,`n 1948, primul violonist, PaoloBorciani, interpreta `mpreun\ cuClara Haskil, `n recital, sonatelemozartiene.

Bernard Gavoty, criticul pari-zian binecunoscut [i românilor,exclama entuziast `ntr-o cronic\din 1950: N-am observat nicioda-t\ o asemenea simultaneitate `nelan, o aceea[i transparen]\, un a-semenea sacrificiu pe altarul cau-zei comune .

Cei patru tineri muzicieni [i-aucontinuat perfec]ionarea cu lec-]ii primite de la Arturo Toscanini[i `ndrum\ri de la Arturo Bene-detti Michelangeli, iar `n 1951 cu omodificare esen]ial\ a `n]elegeriimuzicii gra]ie `nt`lnirii la Salz-burg cu Wilhelm Furtwängler, ca-re dirija acolo Otello. Cum aminte[te

Guido Alberti Borciani, celebruldirijor, impregnat `n acel momentde muzica verdian\, [i-a exprimatdorin]a de a-i asculta c`nt`nd Cvar-tetul de Verdi. Invita]i s\ fac\ mu-zic\ `mpreun\ `n re[edin]a lui Furt-wängler, cei patru treceau `n re-vist\ repertoriul de camer\, c`nt`ndcu dirijorul la pian Quintetul deBrahms [i discut`nd `n detaliucvartetele lui Beethoven.

Lec]ia lui Furtwängler avea s\fie determinant\, din acel momentcvartetul c`[tig`nd o libertate spiri-tual\ ce avea s\-i caracterizeze `n-treaga perioad\ de existen]\, p`n\`n 1977. Elisa Pegreffi vorbea desprecredo-ul lor: Liberta nella battuta ,iar Paolo Borciani numea un ritmce trebuie ̀ ntotdeauna marcat de b\-

t\ile inimii, ale unei inimi s\n\toa-se [i nu de c\tre metronom . Criti-cii au calificat ulterior maniera lorde interpretare drept caracterizat\de oscila]ii practic imperceptibileale tempo-ului [i de capacitatea dea da o respira]ie ampl\ paginii mu-zicale , toate cumul`ndu-se `ntr-unsunet rotund, ce-l amintea pe a-cela al unei orchestre simfonice.

Quartetto Italiano [i-a `ncetat e-xisten]a `n 1977- 78, dup\ ce PierroFarulli a fost silit s\ se retrag\,consecin]\ a unor tulbur\ri cardi-ace grave. Via]a cvartetului estefascinant\ declara spre sf`r[itulvie]ii Farulli , dar fericirea meanu s-a finalizat. [...] Pentru mine [icred, de asemenea, pentru FrancoRossi, ceea ce conta cel mai multera voin]a de expresivitate c`nd mu-zica `[i dovede[te curajul [i s`n-gele s\n\tos.

Farulli avea s\-[i dedice ultime-le decenii de via]\ {colii muzica-le de la Fiesole al c\rei creatorfusese din anii 60, consacrat\, `n-cep`nd din 1974, preg\tirii tinerilormuzicieni de mare talent. Un pro-iect muzical original, ce s-a bucuratde un mare succes [i prestigiu `nanii de glorie ai politicii cultura-le italiene. Torraccia di San Dome-nico, se scrie ast\zi despre casace a ad\postit [coala, a devenitatunci un soi de Gotha musical, `n-tre profesori [i invita]i afl`ndu-sepianistul Maurizio Pollini, dirijo-rii Claudio Abbado, Riccardo Mu-ti, Sinopoli [i, fapt neobi[nuit,cei patru pre[edin]i ai Italiei.

~nc\ unul din cei patru „cava-leri ai arcu[ului“ sau „cei patruPeter Pan ai muzicii“, cum eraudenumi]i membrii forma]ieiQuartetto Italiano, a plecat dinaceast\ lume. Un remarcabilviolist [i pedagog, Pierro Fa-rulli s-a stins din via]\ la 3septembrie, [i `n toat\ aceas-t\ s\pt\m`n\, reascult`nd im-prim\rile f\cute de QuartettoItaliano, cele ale integraleicvartetelor lui Beethoven `nmod special, mi-am re`nt\ritconvingerea c\ versiunea loreste una din cele mai reu[ite,una din interpret\rile cele maiumane [i de naturale]e dinseria multelor `nregistr\ripostbelice.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy, Praga

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Nu cred c\ exagerez folosindo metafor\ cam uzat\, la `nde-m`na oric\rui jurnalist blazat,deloc [ocant\ `n zilele noastre,c`nd toate parc\ se manifest\ cadezl\n]uiri pulsionale, fie oa-meni, fie natur\. Alegerea mease datoreaz\, evident, recentu-lui uragan Isaac, ale c\rui tur-bioane umede ne-au transmissenza]ia de melancolic\ r\coa-re, nou\, celor din Sudul Româ-niei, devastat de secet\. La ame-ricani, `n Sudul mitologizatprin at`tea [i at`tea transpuneritelevizuale (despre literatur\nu mai zic), abunden]a acvatic\face ravagii de care oamenilorlocului prea pu]in le pas\ (ori a-[a se comport\). La noi, limbade iasc\ [i de nisip a usc\ciuniijupoaie p\m`ntul [i-l red\ geolo-giei primare. Oare din cauza fe-nomenului `n chestie pe unii i-aapucat setea de putere, iar pe al-]ii i-a lovit ar[i]a dezacorduluiperpetuu?

...Dar voiam s\ vorbesc de-spre rock [i de Steve Vai, proba-bil cel mai valoros chitarist `nvia]\. Ajuns la v`rsta maturit\-]ii depline, cum se spunea odat\`n limbaj critico-literar, italianulnew-yorkez nu mai trebuie s\ do-vedeasc\ nim\nui valen]ele cre-ativit\]ii sale rafinate. Artistul[i-a c`[tigat renume de virtuoz ̀ n-c\ de-acum trei decenii, pe vre-mea c`nd transcria & executa pen-tru Frank Zappa the impossi-ble guitar parts . Testul de au-tor complet st\p`n pe mijloaceleproprii `l trecea `n 1990, cu Pas-sion & Warfare, titlu ce st\ pe raf-tul `nt`i al pasiona]ilor de compo-zi]ii rock armonioase, compli-cate, progresiv-heavy-metaliza-te. Recentul disc The Story ofLight (2012, Favored Nation) `n-trece a[tept\rile [i satisface, pre-supun, cele mai preten]ioase gus-turi de gen. Pentru mine, e c`tse poate de clar c\ Steve Vai a-tinge zonele rarefiate ale arteipure, f\r\ s\-[i desprind\ `ns\

picioarele de p\m`nt. Exact cum`l `nf\]i[a coperta aceluia[i disc,Passion & Warfare, una dintrecele mai reu[ite din rock. Poates`nt eu inadmisibil de subiectiv.~n fond, `ncerc s\ exprim o starepersonal\ de spirit, nu s\ v`ndgogo[i obiective , nici s\ comit

analize de specialitate. Muzicarock se na[te, se dezvolt\ [i sematurizeaz\ sub impulsul (me-diat sau ba de stimulente openmind droguri, alcool, sex etc.)st\rii psihice dintr-o clip\ sin-gular\. Ca [i jazzul, ca [i blue-sul, ca [i alte genuri conexe... ~nmomentul (ce nu-i chiar a[a de-parte vede]i succesul trupelorcare c`nt\ perfect partituri rockdeja celebre) c`nd rockul va fiinterpretat precum muzica sim-fonic\, alte forme de exprimaremelodic\ `[i vor fi g\sit cale a-decvat\ c\tre sufletele ascul-t\torilor. Iar o poveste de genulcelei care coaguleaz\ materia so-nor\ propulsat\ de Steve Vai a-cum va constitui reper de uz co-mun. Folclor.

Din folclor a preluat Steve Vaio impresionant\ pies\ a discu-lui, nu f\r\ a preciza cu acura-te]e c\ suita John The Revelatorcon]ine secven]e (sau citate!)din Blind Willie Johnson, primulinterpret atestat al renumituluigospel. ({i iar amintesc de plagi-atul lui Page-Plant, cu Led Zep-pelin, din acela[i bluesman ui-tat azi...) Sus]inut de echipa no-minalizat\ `n paginile c\r]ulieiCD-ului (unitar ilustrate, cu fo-tografii de-o remarcabil\ distin-c]ie ale protagonistului), SteveVai nu-[i pierde umorul, modes-tia [i naturale]ea. Tehnica impre-sionant\, convergen]a stilisti-c\, interferen]ele multicultura-le [i alte sinonime ale aburelii

elevate nu pot `ncurca, nici es-camota, prin perifraze c\utate,expresia direct\, aproape frus-t\, tipic\ rockului. Dac\ e de elo-giat ceva `n termeni academici,atunci arhitectura armonic\trebuie vopsit\ cu propozi]ii su-perlative, bun\oar\: Steve Vaiimprim\ pe acest disc nou c`te-va compozi]ii asem\n\toare u-nei catedrale protestante din E-vul Mediu... .

Destui ascult\tori vor c\scaplictisi]i de at`ta virtuozitate, cu-nosc\torii vor proclama c\ ma-terialul nu se ridic\ la valoareacelui din 1990. Eu zic: Steve Vaiexploreaz\ lumina din sine [i-o`ndreapt\ c\tre noi, cei afla]i `nb\taia ei. Nu oricine poate s\-isuporte incandescen]a.

Uraganul Steve

www.suplimentuldecultura.ro

La Mangalia, `n timpul concursu-lui, ace[ti absolven]i care doresc s\fie v\zu]i [i evalua]i `[i sus]in mo-mentele, individuale ori de grup,iar un al doilea juriu stabile[te pal-maresul anului. Exist\ Marele Pre-miu {tefan Iordache , Premiilepentru cel mai bun actor/actri]\,la sec]iunea individual, distinc]iipentru sec]iunea grup (cea mai bu-n\ trup\ de actori) [i c`teva dis-tinc]ii speciale Premiul Sic\ Ale-xandrescu , Premiul Timic\ [iPremiul Yorick acordat unui ac-tor/unei actri]e sau unei trupe deteatru pentru a fi sau a nu fi alt-fel pe scen\ . Perdan]ii suspin\,unii se consider\ nedrept\]i]i; la-urea]ii jubileaz\, `[i trec succe-sul `n CV, presa scrie despre ei,managerii care ajung pe-acolo `ifelicit\ [i `ncurajeaz\. Apoi se `n-torc fiecare `n col]ul de ]ar\ de un-de a venit. {i sper\ ca HOPUL pecare l-au trecut s\ le aduc\ m\carun rol, m\car un contract pe peri-oad\ determinat\, dac\ nu chiardeblocarea posturilor din sistemul

bugetar . Unde deocamdat\ regu-la e unu la [apte , adic\ un nou ve-nit la [apte pleca]i! Dac\ se poate,definitiv!

Ajut\ un premiu la`nceput de carier\?

Un premiu la `nceput de carier\ artrebui s\ fie o binecuv`ntare profe-sional\, s\ asigure un start bun. Pre-zen]i la diverse edi]ii, managerii

s`nt optimi[ti. George Mih\i]\, di-rectorul Teatrului de Comedie, seg`ndea s\ g\sesc o formul\ pen-tru FestCO, astfel `nc`t s\-i `nca-dr\m `n festival . Ada Lupu, di-rectorul Teatrului Na]ional Timi-[oara, e [i ea `ncrez\toare: Num\-rul de actori angaja]i la noi nu es-te foarte mare, lucr\m [i cu cola-boratori [i cred foarte mult `n co-laborare, `n competi]ie, `n descope-rire de noi talente. Categoric, s`ntfoarte mari [anse .

Am urm\rit de curiozitate lis-tele cu premian]ii din urm\, ̀ ncer-c`nd s\ mi dau seama cum i-a aju-tat sau nu distinc]ia. ~n 2011, Bi-anca Ioan a luat Premiul Timic\( premiul pentru o comedie bun\ ,cum zice ea) [i Premiul publicului( un premiu pentru c\ publicul ar`s [i a votat ). Bianca Ioan e talen-tat\ [i de[teapt\, `ndr\znea]\, cusim] scenic. Am avut-o student\,la Teoretice , la clas\ a lucrat cuOctavian Jighirgiu. Am v\zut-o `nc`teva produc]ii independente, debar, [i o dat\ la sala Universit\]iide Arte, cu momentele de la HOP.Acuma nu [tiu ce face, dar dup\ce a c`[tigat, un text al ei a fost g\z-duit de blogul lui Marius Manole.E intitulat Scrisoare deschis\ c\-tre absolventul de teatru dezam\-git , `l pute]i citi integral acolo.~ncepe a[a: Gala Hop e un mareHop, chiar dac\ nu m\ crezi. (...)Nimic nu-i mai bun dup\ licen]\dec`t Gala Hop. (...) Poate c\ num\ `mbrac cu stil. Poate c\ nu e

bine c\ nu am o pereche de pan-tofi cu toc. Poate m\ pierd `n Bu-cure[ti [i fac ochii mari `n fa]ataximetri[tilor. Poate dau «Bun\seara» cu jum\tate de gur\ sauuneori vorbesc prea tare. Poate `n-c\ nu [tiu c`nd trebuie s\ folosescdoar jum\tate de gur\ [i c`nd s\vorbesc tare. Poate c\ nu [tiu s\reac]ionez `ntr-un milion de situ-a]ii. Poate `mi pare r\u c\ ai meiinvestesc 3-5 ani `ntr-un [omer.Poate m-am s\turat s\ fiu `ntreba-t\ c`nd o s\ apar la televizor [i dece nu prind [i eu vreo reclam\ laDero... . Textul ei, pe care l-ar pu-tea sus]ine ca monolog, e expre-sia unei sume de a[tept\ri, de vi-suri perfect fire[ti la `nceput dedrum. Marius Manole, cel cu blo-gul, a participat [i el la HOP, `n2001, dar nu a c`[tigat nimic. ViaTeatrul Maria Filotti din Br\ilaa ajuns ̀ n Bucure[ti [i [tim cu to]ii

ce poate face pe scen\. Amintindu-[ide 2001, spunea c\ atunci, `n a-d`ncul sufletului, era convins c\absolven]ii din Capital\ fuseser\favoriza]i. Dar privindu-i atent peceilal]i, [i-a dat seama unde se afl\

`n meserie .~nainte cu un an de Bianca Ioan,

o alt\ absolvent\ de Ia[i, LauraBilic, a convins juriul. Joac\ [i ea`n c`teva proiecte independente,dar baza o are la catedr\, `nv\]`n-du-i pe studen]i. Tot atunci, la sec-]iunea grup , Ecaterina Ciofu, Ioa-na Iordache [i Dumitru Georges-cu s-au ales cu Premiul pentru celmai bun spectacol. Ultimii doi s`ntactori la Teatrul Luceaf\rul .

Un show case

HOP e un show case, unde cei ca-re doresc [i trec de prima instan-]\ evaluatoare `ncearc\ s\-[i fac\

intrarea `n lumea teatrului. Pro-vin din diferite centre universi-tare, din ani diferi]i, nu s`nt `ntot-deauna cei mai buni, dar vor s\participe, s\ se compare cu al]iica ei. Gala nu e, nici nu-[i propu-ne s\ fie, o imagine complet\ a no-ilor genera]ii care ies din [coal\.Privit\ din perspectiva junilor ca-re trec pe-acolo, i-ar folosi o fina-litate mai pragmatic\, concret\,care s\ faciliteze debutul. Cum arfi o burs\ ori un contract.

~n 2012, Loredana Cosovanu afost desemnat\ cea mai bun\ ac-tri]\. A impresionat juriul cu mo-nologul Crize dup\ Mihai Ignat.A absolvit Universitatea GeorgeEnescu `n 2009, a jucat `n c`tevaproiecte independente, dar [i `ncolaborare, la Teatrul Na]ional Ia[i.~n Povestiri de familie interpretaBalerina, iar la Radu Afrim, `n Vi-sul unei nop]i de var\, Hermia.Oricine a v\zut cele dou\ specta-cole trebuie s\ fi remarcat c`t demult a progresat [i ce mult bine i-af\cut lucrul cu Radu Afrim. Carese pricepe s\ descopere actori, s\-ireinventeze scenic. Colabor\rile degenul acesta dovedesc c`t de multconteaz\ s\ lucrezi [i `n afara cla-sei de Actorie, s\ repe]i cu regi-zori de stiluri [i abord\ri diverse.

E Gala HOP o ramp\ de lansa-re? Greu de r\spuns. Privind pal-maresele din urm\, dai peste Pa-vel Barto[ (1999), Ana Maria Marin-ca (2001), Marius Rizea (2001), An-dreea Bibiri (2001), Mirela Opri-[or (2002), Marius Damian (2004),Ionu] Caras (2005), Matei Rotaru(2008) etc. Dar [i peste foarte mul-te nume deloc cunoscute.

teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Absolvent, caut succesul...

S-a `ncheiat, la finele s\pt\m`nii trecute, o nou\ edi]ie, cea de-a XV-a, a Galei T`n\rului Actor HOP. Organizat\ de UNITER,g\zduit\ de Mangalia, manifestarea se adreseaz\ tinerilorabsolven]i de Teatru. ~n fiecare an, o lung\ list\ de `nscri[itrebuie s\ se lase inspira]i de o tem\ prestabilit\, s\ dea ce-imai bun pentru ca juriul de preselec]ie s\-i cearn\ pe finali[ti.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 365 » 8 – 14 septembrie 2012

Laura BBilic

Bianca IIoanLoredana CCosovanu


Drago[ Cojocaru

Astfel, `n acest an, spectatorii aufost trata]i cu re`ntinerirea cele-brului Om-P\ianjen, erou al uneitrilogii foarte populare realizatede Sam Raimi [i de la a c\rui na[-tere tocmai s-au `mplinit 50 deani. Un reboot reu[it mai ales `n

termeni financiari. De asemenea,Christopher Nolan a terminat efor-tul s\u de re`nnoire a seriei Bat-man, cu ultimul episod dintr-o tri-logie de uria[ succes, un capitolfinal la fel de profitabil financiar,dar mai pu]in reu[it artistic dec`tprecedentul The Dark Knight.

Super-succesul eroilorde h`rtie

Anul 2012 ne-a prezentat punctulculminant al celui mai ambi]iosplan de franciz\ conceput la Holly-wood: transpunerea `n film a uria-[ului univers creat de decenii deEditura Marvel prin filme separa-te, fiecare dedicat\ c`te unui erou,fiecare dintre ele fiind un pas spre

asamblarea final\ filmul TheAvengers/R\zbun\torii, care `i

adun\ pe to]i ace[ti eroi `ntr-o e-chip\ unic\.

Pentru aceasta `ns\ a fost nevo-ie ca Editura Marvel s\ `nfiin]ezeun studiou cinematografic ce tra-teaz\ pe picior de egalitate cu gre-ii industriei [i care poate aveagrij\ ca pasul de la BD la mareleecran s\ r\m`n\ sub strictul lorcontrol.

Din acest punct de vedere, am-bi]iile Marvel `[i pot g\si o justifi-care `n simplul fapt c\ industriacomics-ului nu mai vinde deloc a-t`tea reviste ca pe vremuri, `n ciu-da tuturor trucurilor posibile `n-cercate de editori. Foamea de su-pereroi este la fel de mare, dar eapoate fi potolit\ nu numai prin a-venturi tip\rite, ci [i prin jocurivideo, serii [i filme TV [i, ast\zi,prin blockbustere al c\ror succesamenin]\ chiar suprema]ia `n topa unor vedete precum Titanic sauAvatar. De asemenea, succesul aces-tor filme impulsioneaz\ [i v`nzareade reviste, ̀ nchiz`nd astfel cercul.

Spre deosebire de Marvel, ri-valii de la DC nu reu[esc s\ ]in\

pasul doar trilogia Batman reu-[e[te s\ aib\ succes, restul ini]iati-velor lor cinematografice nefiindla `n\l]imea a[tept\rilor. Mari spe-ran]e se pun, anul viitor, `n revita-lizarea veteranului Superman,`ntr-un film realizat de Zack Sny-der, sub atenta supraveghere alui Chris Nolan.

Aceast\ domina]ie actual\ f\r\drept de apel a supereroilor asupraculturii populare este un fenomenfoarte interesant [i poate fi anali-zat\ [i discutat\ `n multe feluri.De asemenea, r\m`ne la fel de va-labil\ `ntrebarea De ce plac at`tde mult supereroii [i de ce ace[tiacontinu\ s\ fie [i ast\zi at`t depopulari ? Poate fiindc\ a[a cumspune, `ntr-un eseu publicat `n

The Guardian , actorul Tom Hid-dlestone, interpretul lui Loki `nAvengers filmele cu supereroine ofer\ o mitologie modern\ co-mun\ care nu necesit\ devota-ment religios? . ~n societatea noa-str\ tot mai secular\, cu at`]ia zei[i credin]e diferite, lumea super-eroilor prezint\ un unic ecran pe

care speran]ele, visele [i co[ma-rurile noastre apocaliptice pot fiproiectate [i `mp\rt\[ite , credeTom Hiddleston.

Un apogeu mult a[teptat

Dincolo de aceste ̀ ntreb\ri sau p\-reri, foarte interesant de aflat es-te [i motivul pentru care abia a-cum filmele cu astfel de eroi auajuns at`t de populare.

Supereroii exist\ de la primulzbor al lui Superman, `n anii 30.Institu]ie tipic american\, super-eroii nu mor niciodat\, iar pove[ti-le lor, condensate `ntr-un universmitologic extrem de ramificat [icomplex, s-au impus, treptat, la sca-r\ planetar\, gra]ie, `nt`i, culturiipop [i, mai nou, culturii geek .

Succesul mondial al revistelorcu astfel de eroi nu a fost dublat`ns\ de un succes comparabil m\-car `n cinematografie. Ani la r`nd,supereroii au fost `nchi[i `n logicaserialelor (de cinema sau TV) [i adesenelor animate pentru cei mici,minus dou\ momente de glorie

8 » dosar

Vara supereroilorDoar cei care nu au c\lcat deloc prin cinematografe `n ultimeleluni nu [tiu c\, m\car din punctul de vedere al Hollywood-ului,tr\im `n plin\ er\ a supereroilor. Vara lui 2012 a consfin]it acest apogeu al eroilor de comics, dup\ ce vara anului trecut a fost din nou dominat\ de uria[e produc]ii dedicate eroilor cu superputeri.

» Foamea de supereroieste la fel de mare, darea poate fi potolit\ nunumai prin aventuritip\rite, ci [i prin jocurivideo, serii [i filme TV [i,ast\zi, prin blockbustereal c\ror succes amenin]\chiar suprema]ia `n topa unor vedete precumTitanic sau Avatar.


dosar « 9

cinematografic\: succesul lui Su-perman, `n 1978, [i al lui Batman,cel al lui Tim Burton, `n 1989. Niciunul dintre aceste succese nu a datna[tere dec`t unor francize sub]iri,ale c\ror episoade urm\toare aufost din ce `n ce mai slabe.

Actuala nebunie a supereroilorla cinema a `nceput `n urm\ cuun deceniu, odat\ cu succesul luiX-Men [i al lui Spider-Man, adic\abia atunci c`nd transpunerea ci-nematografic\ a acestor eroi a fostrealizat\ cu real\ seriozitate [i mult

savoir faire de autori proveni]idin lumea fanilor precum BryanSinger, respectiv Sam Raimi.

Odat\ descoperit acest secret,marile studiouri nu au ezitat s\ in-vesteasc\ enorm `n aceast\ nou\min\ de aur, dar, mai important,au realizat c\, pentru a avea suc-ces, aceste produc]ii trebuie l\satenu pe m`na meseria[ilor discipli-na]i din solda produc\torilor, cipe m`na realizatorilor proveni]idin mijlocul acestei culturi geek ,singurii capabili s\ trateze subiec-tul pe gustul fanilor.

Un alt motiv pentru care filme-le cu supereroi abia acum ajungla apogeu este imensa evolu]ie atehnologiilor digitale fiindc\ fap-tele de arme ale acestor eroi mo-derni nu pot fi ilustrate mul]umi-tor dec`t prin efecte speciale im-pecabile. Ast\zi, abia dup\ Matrix,St\p`nul inelelor [i Avatar, `nfrun-t\rile apocaliptice ale R\zbun\to-rilor pot tr\i pe marile ecrane laadev\rata lor m\re]ie.

~n umbra lui 11septembrie

De asemenea, mai exist\ un motivcare a concurat la inaugurarea a-cestei ere a supereroilor, [i anu-me momentul 9/11 [i perioada ca-re a urmat.

Un film ca R\zbun\torii, `n ca-re New York-ul este f\cut praf [i

pulbere de o armat\ extraterestr\,ar fi fost de neimaginat acum 10ani, dup\ ce SUA a suferit cea maimare traum\ na]ional\ de la r\z-boiul din Vietnam `ncoace. Oda-t\ cu Ground Zero, Hollywood-ulreformula complet catalogul de su-biecte ale filmelor sale. Multe sce-ne din Omul-P\ianjen al lui SamRaimi, care tocmai se filma ̀ n 2001,au trebuit reformulate.

~n acela[i timp `ns\, `n anii ceau urmat, a avut loc cu adev\ratascensiunea supereroilor [i nu pu-]ini s`nt cei care v\d `n acest fapto leg\tur\ foarte puternic\ cu aten-tatele de la 11 septembrie.

La urma urmei, `nc\ de la `n-ceputul istoriei lor, eroi precumSuperman sau Captain Americaaveau ca sarcin\ ap\rarea, `n po-ve[tile moderne, a SUA [i a ame-ricanilor. Mai t`rziu, Thor sau I-ron Man `nfruntau comuni[tii. In-teresant ̀ ns\, 11 septembrie [i r\z-boaiele ce au urmat au inspirat laHollywood un num\r mare de fil-me realiste, dar nici unul dintreacestea nu a fost un succes re-marcabil. E ca [i cum, se remarc\`ntr-un articol francez, America nua mai avut chef, a[a cum f\cusedup\ Vietnam, s\ se priveasc\ `n-tr-o oglind\ trist\ [i desfigurat\.

Publicul a dorit mai degrab\s\ se distreze [i [i-a investit sim-patia `n ace[ti eroi de mitologiemodern\, `n sf`r[it vii pe marileecrane. O mitologie care, `n ciudaunor eforturi (s\ nu crede]i c\ po-liticienii americani s-ar fi ab]inutde la a[a ceva!), nu a reu[it s\ fieconfiscat\ ideologic de nici un re-gim aflat la Casa Alb\, a[a cum s-a

`nt`mplat cu Rambo, Rocky [i cei-lal]i solda]i cinematografici dinera Reagan.

Dovada? Chiar zilele trecute,Pentagonul s-a dezis public deR\zbun\torii care nu a prezentata[a cum trebuie birocra]ia mili-tar\ .

A[a c\, `n continuare, viitorulde aur al supereroilor `n film r\-m`ne, cel pu]in deocamdat\, `nm`inile capabile ale unor fani, subatenta supraveghere a patronilorcu bani. Cele mai sigure m`ini dinlume.

Luc Besson adapteaz\Valerian

Celebrul regizor [i produc\torfrancez Luc Besson a anun]at c\se va lansa `n adaptarea pentrumarele ecran a popularei serii BDde science-fiction Valerian et Lau-reline, realizat\ vreme de maimulte decenii de Pierre Christin[i Jean-Claude Mézières (desprecare am vorbit mai demult, `ntr-unarticol publicat de Suplimentulde cultur\ ).

Besson este un fan al seriei, se[tie multe dintre elementele dinaceast\ band\ desenat\ foartecunoscut\ `n Europa s-au reg\sit`n filmul s\u SF Al cincilea ele-ment la care a lucrat, ca desig-ner, [i Jean-Claude Mézières.Problema, spun unii, este cu to-tul alta.

Besson, prin Europacorps, casasa de produc]ie, a mai adaptat do-u\ alte benzi desenate celebre, Mi-chel Vaillant [i Adele Blanc Sec,dar filmele rezultate au fost foarteprost primite de critici [i fani.

RR..II..PP.. JJooee KKuubbeerrtt [[iiSSeerrggiioo TTooppppiiLuna august nu a fost prietenoas\ cu banda desenat\. Dup\ dece-sul lui Jean Moebius Giraud `n aceast\ prim\var\, al]i doi cre-atori de BD au p\r\sit aceast\ lume.

La `nceputul lui august, autorul american de origine polonez\Joe Kubert a `ncetat din via]\, la v`rsta de 85 de ani.

Kubert a debutat `n lumea comic-strip-urilor la 15 ani, `n 1941,realiz`nd encraje pentru populara revist\ Archie . Dup\ fina-lizarea studiilor (timp `n care a continuat s\ lucreze pentru di-verse edituri), Kubert a desenat mai multe serii cu supereroi maide divizia B precum Volton sau Hawkman, r\sp`ndindu-[i pro-duc]iile `n multe reviste [i la mai multe edituri. ~n 1953, preia di-rec]ia revistelor publicate de St. Johns Publishing [i lanseaz\c`teva serii de comics `n 3D (primul num\r s-a v`ndut `n 1,2 mili-oane de exemplare!), cre`nd un erou preistoric, Tor, dup\ carerevine `n s`nul puternicii edituri DC unde se va ocupa de maimulte titluri, dedicate multor eroi populari precum Sgt. Rock sauseriilor derivate din opera lui E.R. Burroughs (cum ar fi Tarzan).

~n 1996, Joe Kubert ob]ine consacrarea interna]ional\ cu ro-manul grafic Fax from Sarajevo, ilustrare a coresponden]ei salecu amicul s\u, agentul Ervin Rustemagic, prins `n Sarajevo `ntimpul conflictului din fosta Iugoslavie. Albumul a primit premiulpentru cea mai bun\ BD str\in\ la Festivalul de la Angouleme.

Joe Kubert a fost considerat unul dintre ultimii mari mae[triai lumii comics-ului american [i unul dintre cei mai importan]i,arta sa influen]`nd o mul]ime de tineri autori, de pe ambele ]\r-muri ale Atlanticului.

Pe 22 august, ultimul mare maestru italian, Sergio Toppi, a `nce-tat din via]\ la v`rsta de 79 de ani, la cap\tul unei lungi suferin]e.N\scut la Milano, `n 1932, Toppi a debutat `n lumea ilustra]iei [ia anima]iei [i abia `n 1966 a `nceput s\ realizeze benzi desenate,muncind mai mul]i ani pentru revistele pentru copii. Dup\ par-ticiparea la proiectele editurii Larousse, Istoria Fran]ei `n BD [iDescoperirea lumii `n BD `n anii 70, Sergio Toppi a `nceput s\creeze propriile sale serii. Excelent desenator, cu un stil ini-mitabil, Toppi s-a dovedit [i un redutabil scenarist, dezvolt`nd unstil foarte personal, atipic `n forma sa narativ\ . A devenit re-pede unul dintre cei mai importan]i autori europeni de BD,l\udat pentru albumele sale din seria Le Collectioneur, Sharaz-desau antologii precum Krull sau Blues. Este considerat unul dintremarii mae[tri italieni ai celei de a noua arte, al\turi de nume precumHugo Pratt, Dino Battaglia, Guido Crepax sau Attilio Micheluzzi.

» Actuala nebunie a supereroilor la cinema a `nceput`n urm\ cu un deceniu, odat\ cu succesul lui X-Men[i al lui Spider-Man, adic\ abia atunci c`ndtranspunerea cinematografic\ a acestor eroi a fostrealizat\ cu real\ seriozitate [i mult „savoir faire“de autori proveni]i din lumea fanilor.



10 » carte

Florin Irimia

Dep\[ind cinci sute de pagini [i bu-cur`ndu-se [i de o postfa]\ foarte u-til\ semnat\ de autoare, Gr\dinapl\cerilor lume[ti impresioneaz\at`t prin dimensiuni, c`t [i prin coe-ren]\, scriitoarea propun`ndu-[i [i reu[ind scrierea unei adev\ra-te epopei americane , ̀ n stilul luiDreiser [i Faulkner. Dar, aten]ie,

este vorba de o reu[it\ a maturi-t\]ii depline c\ci, a[a cum ne a-nun]\ autoarea `n postfa]\, ceeace citim este de fapt o rescriere aromanului original (a dou\ tre-imi din el) pentru edi]ia ModernLibrary din 2002, dup\ care s-a re-alizat [i traducerea `n limba ro-mân\. A[adar un roman timpuriu,dar rev\zut prin prisma maturi-t\]ii, ambi]ios [i lipsit de orice pu-doare, 100% marca Joyce CarolOates.

S`ntem `n anii Marii Crize. Pes-te tot `n America, oamenii au r\-mas f\r\ slujbe, b\ncile au dat fa-liment [i, dup\ trei, patru ani deinsuportabile greut\]i, nimic nupare s\ se `ndrepte. B\rba]ii s-aupreschimbat `n ni[te brute, feme-ile `n a[a fel `nc`t s\ poat\ face fa-]\ b\rba]ilor.

Be]iv, s\rac, bolnav de scabie,plin de prejudec\]i [i hemoroizi,Carlton Warpole nu este un b\r-bat cu care s\ vrei s\ te-nso]e[ti.Cumva, `n tinere]ile sale mai glo-rioase, a reu[it s\ p\c\leasc\ o fa-t\ s\ se m\rite cu el [i de atunci al\sat-o `ns\rcinat\ de patru ori.A cincea oar\, femeia a murit.

Carlton, nu m\ l\sa s\ mor! , stri-gase ea, dar Carlton nu era de fa]\.

La momentul acela deja nu-i maip\sa de ea. Se ur`]ise, devenise ci-c\litoare [i ursuz\. De fapt, nu-imai p\sa de nimeni. La momentulacela, deja omor`se un om [i pro-babil c\, `n felul lui confuz [i per-plex, realizase c\ era condamnats\ r\m`n\ un s\r\ntoc alb, urm\-rit permanent de ne[ans\.

Nici so]ia lui n-avusese o perso-nalitate mai vesel\. Permanent`ns\rcinat\, femeia blajin\ [i fru-moas\ care fusese odat\ se trans-formase `ntr-o ar\tare la care nu-]ivenea s\ te ui]i. Sau dac\ te uitai,era ca s\ prime[ti un avertisment:uite cum po]i s\ ajungi dac\ scapilucrurile de sub control. A[a c\moartea i-a f\cut mai degrab\ unserviciu. P\rerea lui Carlton. P\-cat c\ bebelu[ul n-a putut s\ moa-r\ [i el. Ar fi fost mai bine, maibine pentru toat\ lumea.

O groap\ a dejec]ieiumane

~n aceast\ groap\ a dejec]iei uma-ne, st\ Clara Warpole, fiica lui Carl-ton. Fiica lui Carlton, feble]ea luitata, p`n\ ce, `ntr-o zi, tata, beatfiind, o pocne[te. O pocne[te [i oface curv\. Curv\, exact ca mai-c\-ta s`nt cuvintele lui. Iar Clara,care n-are nici paisprezece ani [inu e curv\ (cum nici maic\-sa, Dum-nezeu s-o ierte, nu fusese), `[ispune c\ nedreptatea e prea ma-re. Nedreptatea, dar [i sentimentuldin ce `n ce mai acut c\ dac\ va

mai r\m`ne mult timp pe-aici vaavea [i ea soarta maic\-sii. Dreptpentru care se hot\r\[te s\ fug\de-acas\. Impropriu spus de-aca-s\ , pentru c\ nu are propriu-ziscas\. Casele acestor nomazi, zili-eri culeg\tori de legume [i fructepe planta]iile cui se mai `ndur\s\-i angajeze, s`nt `n cel mai buncaz ni[te bar\ci, iar acas\ niciei nu mai [tiu la ce se refer\. Dars\ fug\, s\ fug\ `ncotro o vedeacu ochii, numai s\ nu-l mai vad\pe Carlton.

La `nceput, soarta pare s\-i su-r`d\ c\ci, la scurt timp dup\ eva-darea din gulagul familial, `l `n-t`lne[te pe Lowry, un b\iat chipe[[i care se poart\ tandru cu ea. E odiferen]\ de cel pu]in zece ani `n-tre ei, dar ar putea fi [i de-o sut\,g`nde[te Clara pentru care Lowrye dragoste la prima vedere. At`t ede `ndr\gostit\ de el `nc`t se ara-t\ dispus\ s\ fac\ dragoste. Defapt chiar insist\. P`n\ la urm\ nuasta vor b\rba]ii de la o femeie?Dar Lowry o domole[te. Nu e `n-

c\ major\, nu e femeie [i nici ge-nul lui. Totu[i nu se poate spunec\ nu ]ine la ea. Dar a[a, ca la o so-r\ mai mic\. Cei doi `ncep s\ cu-treiere ]ara. Clara vrea s\-[i lasetrecutul `n urm\, c`t mai `n ur-m\, pentru ca viitorul s\ nu aflede existen]a lui. Ajung `ntr-un o-r\[el din statul New York, Tinternpe numele lui. E or\[elul lui Low-ry, locul unde a crescut [i undelumea `l cunoa[te. Cu rela]iile lui,Clara este angajat\ v`nz\toare laun magazin. Pe moment este mul-]umit\. C`[tig\ un b\nu] cinstit, iar`ngerul ei p\zitor s-a-nvoit s\-i pl\-teasc\ chiria pentru o c\m\ru]\numai [i numai a ei. Nu se maiduce la [coal\, [coala ei este a-cum Lowry. Care o `nva]\ cum s\aib\ r\bdare. C\ci `ntr-o bun\ ziva veni [i vremea ei. Vremea c`ndva fi cu adev\rat [i pe deplin feri-cit\. (Va urma)

Joyce Carol Oates, Gr\dina ppll\cerillorllume[ti, traducere [i note de Mihaela

Negril\, postfa]\ de Joyce Carol Oates,colec]ia „Biblioteca Polirom. Proz\ XX“,

Editura Polirom, 2012

Bine a]i revenit `n lumea brutal\ a lui Joyce Carol Oates. Dup\Violul, M`ndra fecioar\ [i Apa neagr\, romane recente [i relativmici ca `ntindere, Editura Polirom public\ acum unul dintreromanele timpurii ale autoarei, mai precis pe cel de-al doilea,ap\rut ini]ial `n 1967.

~ncep`nd cu 18 septembrie,noua carte a lui Salman Rush-die, Joseph Anton. Memo-rii, se va g\si `n libr\riiledin `ntreaga lume. Edi]ia `nlimba român\ va ap\rea `ncolec]ia Biblioteca Poli-rom (coordonator Bogdan-Alexandru St\nescu) tra-ducere din limba englez\ [inote de Dana Cr\ciun.

La 14 februarie 1989, de Zi-ua `ndr\gosti]ilor, SalmanRushdie a fost sunat de unjurnalist de la BBC, care i-aspus c\ fusese condamnat lamoarte de ayatollahul Kho-meini. Atunci a auzit pentru

prima dat\ cuv`ntul fatwa.Ce crim\ comisese? Era au-torul romanului intitulat Ver-setele satanice, acuzat de a fifost `mpotriva Islamului, aprofetului [i a Coranului .

A[a `ncepe aventura ex-traordinar\ prin care unscriitor a fost obligat s\ in-tre `n subteran\, s\ se mute`n permanen]\ dintr-o cas\`n alta, sub protec]ia echipe-lor `narmate de poli]ie. I s-acerut s\ aleag\ un pseudo-nim pe care poli]ia s\-l poa-t\ folosi. S-a g`ndit la scriito-rii lui prefera]i [i la diver-se combina]ii `ntre numele

lor; atunci i-a venit ideea:Conrad [i Cehov Joseph An-ton. Cum tr\iesc un scrii-tor [i familia sa cu amenin-]area mor]ii deasupra capu-lui, mai bine de nou\ ani?Cum poate acel om s\-[i va-d\ de scris? Cum se `ndr\-goste[te el [i, mai ales, cum`i trece? Cum `i modeleaz\disperarea ac]iunile [i g`n-durile, ce anume `l `mpiedi-c\ s\-[i `ndeplineasc\ des-tinul, cum `nva]\ s\-[i `n-frunte du[manii? ~n extra-ordinarele memorii pe ca-re le avem `n fa]\, SalmanRushdie spune pentru prima

dat\ aceast\ poveste: po-vestea uneia dintre cele maiimportante b\t\lii date pen-tru libertatea cuv`ntului `nvremurile noastre. El vor-be[te despre realitatea, c`-teodat\ `ntunecat\, c`teo-dat\ amuzant\, a convie]u-irii cu poli]i[ti `narma]i, de-spre leg\turile str`nse cares-au format `ntre el [i cei ca-re-l protejau, despre luptalui pentru a ob]ine `n]elege-rea [i sprijinul guvernelor,ale [efilor de agen]ii de se-curitate, ale directorilor deeditur\, ale jurnali[tilor [iale celorlal]i scriitori [i, `n

fine, despre cum [i-a rec`[-tigat libertatea. O carte deo onestitate [i o directe]e ie-[ite din comun, conving\-toare, provocatoare, emo-]ionant\ [i de o importan]\vital\. {i aceasta pentru c\

Salman Rushdie a tr\it pri-mul act al unei drame ce sepetrece `nc\, `n fiecare zi,`n toat\ lumea.

Salman Rushdie este au-torul a [aisprezece c\r]i, prin-tre care Copiii din miez denoapte, roman c`[tig\tor alBooker Prize ̀ n 1981, al Boo-ker of Bookers `n 1993 [i,`n 2008, al Best of Booker .Ultimul suspin al Mauruluia c`[tigat Whitbread Prize`n 1995 [i Premiul Ariste-ion pentru literatur\, al U-niunii Europene.

~n 2007, Salman Rushdiea fost `nvestit cu titlul de ca-valer al Marii Britanii pen-tru servicii aduse literatu-rii. Este membru al RoyalSociety of Literature [i Co-mandor al Ordre des Artset des Lettres.

~ncep`nd cu 18 septembrie, Memoriile luiRushdie intr\ `n libr\riile din `ntreaga lume

O tragedieamerican\ (I)

Un roman aparte `n peisajulde azi este Parohia de DanComan. Romanul unui poet,`ncep prin a spune, ca s\elimin primul dintre cli[eele la`ndem`n\. Cu titlul [i cucoperta sa pravoslavnic\,cartea veste[te un lirism`nv\luitor [i nostalgic, dar nudecorativ [i nici pitoresc. Esteo nostalgie real\, `ntr-o cartecu clare sugestiiautobiografice. Dan Coman `[ipigmenteaz\ `ns\ nara]iuneacu istorii scurte [i atroce, carerisipesc orice complacere `nvalurile c\ldu]e ale uneimemorii compensatoare.Despre acest mod de a-[ireaminti vreau s\ scriu aici.

Doris Mironescu

Povestea din carte este una scurt\,dar amplificat\ prin secven]ieri a-brupte, prin fragmentare [i repe-ti]ie. Anecdotele absurde, ie[ite, par-c\, uneori din What s Eating Gil-bert Grape, alteori din monolo-gul furios al lui Benjy Compson, se

petrec vara , iarna [i toamna ,dar f\r\ o succesiune cronologic\.Parohia este cartea unui erou f\r\nume care se recomand\ insistentca av`nd 30 de ani, de[i gesturile [ireac]iile sale s`nt toate ale unuicopil. Ne putem imagina scriereaca pe o retrospec]ie fic]ionaliza-t\, `n care gesturile copilului s`ntamestecate cu cele ale b\rbatuluimatur de acum. Ar putea fi o cartedespre satul anilor 80, v\zut prin-tr-o lentil\ magic-oniric\, `ns\ nuspectaculosul de tip fantastic es-te miza acestei c\r]i, `n care ceamai insolit\ apari]ie este un cio-por de animale ce `nso]esc o fat\,av`nd particularitatea c\ s`nt in-vizibile [i miros a pufule]i. Ei bine,de la mirosul de pufule]i trebuiereconstituit\, probabil, miza auto-fic]ional\ a acestei c\r]i al c\reiautor, n\scut `n 1975, a putut binecunoa[te, `n anii 80, paradisul a-romelor unei economii prea pu-]in orientate spre consum, cumera cea comunist\: pufule]ii, fos-farinul, Spumos -ul, micile deli-cii pentru oameni s\raci, cum e-rau aproape to]i pe atunci. ~ntr-unfel, Parohia e o carte de amintiri,

fire[te, cu precau]ia c\ nu e nece-sar ca toate lucrurile povestite s\fie adev\rate (unele s`nt, oricum,prea gogonate ca s\ fie crezute),dar av`nd grij\ ca `ntre evenimen-tele relatate s\ existe [i unele ca-re proiecteaz\ un trecut mai larg,al unei genera]ii `ntregi.

Satul e anonim [i plin de per-sonaje bizare, mi[c`ndu-se cu ostranietate de film mut. Narato-rul, cum am spus, pretinde c\ eun t`n\r f\r\ c\p\t`i, de 30 de ani,de[i mir\rile lui, faptul c\ se las\l\ut de maic\-sa, de b\t\ile c\re-ia se teme stra[nic, nu `i dau maimult de 12. Totu[i el nu e un redusmintal, ci doar un individ multprea inocent pentru v`rsta lui. Fra-tele s\u `ns\, mai mare, `ng`n`ndmereu zgomotul motorului detractor [i trebuind s\ fie legat deun ]\ru[ departe de cas\ `n mo-mentele solemne ale familiei, es-te `ntr-adev\r bolnav (motiv lite-rar cu larg\ circula]ie, prezent deexemplu `n P\m`ntul apelor deGraham Swift). Doi fra]i cu astfelde deficien]e ar fi prea mult ̀ ntr-unroman de doar 160 de pagini, deaceea probabil c\ `nt`rzierea b\-ie]easc\ a naratorului-adult esteo metafor\. Galeria e completat\cu Ninia, o fat\ [chioap\, obiec-tul aten]iei erotice a naratorului,care evolueaz\ de la diafan (pie-tricele [i frunze de trifoi strecu-rate prin gard) p`n\ la scabros(cear[aful `ns`ngerat de cei doiva fi arborat mitoc\ne[te la ferea-str\, `n noaptea nun]ii lor). Niniae partenera jocurilor de pe c`mpale naratorului, iar prezen]a ei esemnalat\ de apari]ia mai sus men-]ionatelor animale invizibile. Cea-lalt\ fat\, Grasa, fiica lui M`rza,securistul satului, este tenta]ialubric\ `n ce are aceasta mai jos-nic; de altfel, Grasa se ̀ mperechea-z\ `n vacan]e cu fratele mai mare[i incon[tient, folosindu-se pen-tru asta de naivitatea [i for]a na-ratorului. Nu e greu de citit aici ofabul\ a maturiz\rii prin cunoa[-tere erotic\, `n care iubirea dia-fan\ a Niniei `nvinge asupra ce-lei hulpave a Grasei, dar numai

cu pre]ul schilodirii [i falsific\-rii ei. Un rudiment de intrig\ ro-manesc\ e de g\sit deci [i `n car-tea aceasta voit inclasabil\, unulcare intersecteaz\ miturile moder-ne ale copil\riei impure [i ima-ginarul dezl\n]uit al suprareali[-tilor, f\r\ ̀ ns\ a ajunge p`n\ la con-struc]ia unui astfel de mit personal.

Un semnal al nevoii deautodefinire a uneigenera]ii `nc\nedes\v`r[ite

Pe de alt\ parte, Parohia putea fio nou\ Strada Crocodililor dac\Dan Coman ar fi fost mai intere-sat de ie[irile din normal ale per-sonajelor bizare ce populeaz\ sa-tul s\u (probabil) transilv\nean,de pitorescul fulminant al univer-sului minuscul, de expansiunile`n ireal ale gesturilor comune. Els-a `ndep\rtat `ns\ de feeriile ima-ginative ale lui Schulz, pe a c\ruicale nu umbl\. Vizionarismul nueste un scop `n sine pentru Co-man, ceea ce ne face s\ ne `ntre-b\m care ar putea fi totu[i scopulautorului. Aici se pune problemaintrigii politice, oarecum neobi[-nuite `n contextul literaturii u-nui poet fascinat de imaginar. Sa-tul (`n primul r`nd familia preo-tului din care face parte narato-rul) este terorizat de securistulM`rza. Acesta `[i face apari]ia `ncasa parohial\ [i `l love[te pe pre-ot pentru omisiunea denun]\riispovedaniilor sau prime[te turn\-toriile fiului acestuia, agasat pros-te[te de c`te vreun s\tean carenu-i trateaz\ cu destul\ seriozita-te eforturile de la cursurile PTAP.Exist\ [i un episod de `mpotrivi-re colectiv\ la evacuarea preotu-lui, amintind de episodul LászloTökes din 1989. Dup\ cum mai mul-te episoade evoc\ constr`ngeriledinainte de ’89, de pild\ cel al ple-c\rii tuturor b\rba]ilor din satpe dealuri, noaptea, `n c\utareaunui loc c`t mai `nalt de unde s\poat\ prinde la televizor o final\de cup\ pe posturile str\ine. Is-toriile s`nt f\cute s\ coincid\

prin suprapunerea nun]ii narato-rului cu Ninia, [chioapa, `n ziuapremerg\toare revolu]iei. Pierde-rea virginit\]ii acestei fete vr\-jite, aproape o siluire, `nseamn\intrarea `ntr-o lume dezvr\jit\, ca-re va fi cea postrevolu]ionar\. Re-g\sesc aici un sentiment pe caremai mul]i scriitori din genera]ia`nc\ t`n\r\ au c\utat, la un mo-ment dat, s\-l fic]ionalizeze: ace-la c\ revolu]ia din 89 a fost, pen-tru acea genera]ie ajuns\ acum laexpresie deplin\, nu doar o elibe-rare, ci mai degrab\ o traum\, obrusc\ ie[ire din copil\rie, o tre-zire la un nou format, tulbur\tor,al existen]ei, `n care regulile dina-inte nu mai contau, iar viitorul a-coperea amenin]\tor orizontul.{i la Dan Coman, sentimentul es-te acela[i. Zvonul televizat punecap\t lumii a[a cum era ea, iarnunta pune cap\t copil\ririi per-sonajului.

Pun`nd totul cap la cap, noulroman al lui Dan Coman se pla-seaz\ singur `ntr-un intergen p\-gubos, care nu-l avantajeaz\. Pede o parte, ca roman al copil\rieistranii, pline de `nt`mpl\ri neve-rosimile [i de plutiri `n imaginar,romanul este sub]ire, neconvin-g\tor. Pe de alt\ parte, ca romanal ie[irii din v`rsta copil\riei,Parohia nu reu[e[te s\ ajung\ laconturarea unui personaj [i a uneimitologii personale. R\m`ne, a-tunci, s\ fie un semnal al nevoiide autodefinire a unei genera]ii`nc\ nedes\v`r[ite, `ntrupat\ mis-terios din mirosul de pufule]i alanilor 80.

Dan Coman, Parohia, Editura CarteaRomâneasc\, 2012


carte « 11

Animale invizibilecu miros de pufule]i

» Pe de o parte, ca roman al copil\riei stranii, plinede `nt`mpl\ri neverosimile [i de plutiri `n imaginar,romanul Parohia este sub]ire, neconving\tor. Pe dealt\ parte, ca roman al ie[irii din v`rsta copil\riei,nu reu[e[te s\ ajung\ la conturarea unui personaj [ia unei mitologii personale.


12 » avanpremier\

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\ unfragment din romanul ~nlivad\, r`ndunicile de PeterHobbs, care va ap\rea `ncur`nd, `n colec]ia „BibliotecaPolirom. Proz\ XXI“, `ntraducerea Mihaelei Negril\.

– Fragment –

Livada

E frig, `n ciuda [alului din l`n\ pecare l-am `mprumutat de la Ab-bas. Sub greutatea lui, carnea `mie prea `mpu]inat\, cu pielea `ntin-s\ bine peste oase. Urc de mult\vreme c`nd am plecat era `n-tuneric , `ns\ nu s`nt `n stare s\merg destul de repede `nc`t s\-mi`nc\lzesc s`ngele `n vine. Tremurtot mai tare [i din]ii `mi cl\n]\neincontrolabil, zgomotul r\sun`n-du-mi `n cap. Frigul `mi irit\ g`-tul [i `mi `n]epene[te maxilarul.

Totu[i, aerul e pl\cut [i limpe-de. Aduce mun]ii col]uro[i aproa-pe, le cizeleaz\ fin detaliile `n o-chii mei. V`rfurile s`nt galbene `n

soarele abia r\s\rit. Mai t`rziu,lumina lui va cobor` de pe mun]ipe acest drum, p`n\ `n valea dejos, restabilind culorile pierdute`n noaptea pal\ [i [tears\.

Plimbarea asta `nc\ m\ is-tove[te. Mai c\ m\ clatin c`nd a-jung, picioarele aproape c\ m\las\. Dup\ to]i anii `n care amfost plecat, `nc\ nu s-au reobi[nu-it cu mun]ii [i tot mai resimt fie-care pas al urcu[ului. Respira]iami se `ngreuneaz\.

Salut pomii `n lumina tranda-firie a zorilor. Le urm\resc cuprivirea formele ne`ngrijite. Mii-am ̀ nchipuit at`ta timp, invoc`n-du-i `n `ntuneric c`nd i-am pier-dut, `nc`t acum, `n fiecare dimi-nea]\, revin la ei cu o pl\cere vie.S`nt `nflori]i, cu ramurile `nve[-m`ntate `n stacojiu [i alb.

~ntr-o parte, cum dau ocol li-vezii, este lanul de porumb. Re-colta a `nceput s\ se i]easc\ dinp\m`nt, [iruri `ntret\iate de ver-de ce se deslu[esc pe p\m`ntulnegru. M\ `ntreb dac\ porumbulva cre[te la fel de `nalt cum mi-lamintesc eu. Merg pe cea mai `n-dep\rtat\ latur\ a livezii, urm`ndbordura joas\ din piatr\, p`n\ c`nd

ajung la cap\tul acesteia, l`ng\pomul cel mai mare. Aici, voi a[-tepta. ~mi ap\s palma pe scoar]a lui,apoi m\ r\sucesc ca s\ m\ sprijincu spatele de el, a[ez`ndu-m\ `n-cet pe p\m`nt. Sandalele `mi alu-nec\ `nainte, iar senza]ia ]\r`neireci pe picioare e extraordinar\;mi se prelinge pe piele la fel delin ca apa. Printre faldurile [alu-lui g\sesc punga de h`rtie pe caream adus-o [i scot din ea ni[te pì-ne de ieri, din a c\rei margine ciu-gulesc `ncet.

P\s\rile s-au trezit [i `n livad\s`nt r`ndunici, croind c\r\ri arcu-ite `ntre copaci. Sub ei, un stratfin de cea]\ st\ lipit de p\m`nt. Ro-diii s`nt pomi robu[ti [i nu par a-tin[i de gerurile iernii, de[i cresc`n voia lor [i n-au mai fost cur\-]a]i de mult\ vreme sau, dac\ aufost, au fost cur\]a]i de un nepri-ceput. Pomii `mb\tr`nesc [i liva-da n-a fost re`ntinerit\ a[a cumar trebui. Nu s-a mai t\iat [i s\ditnici un altoi. Totu[i, cresc vigu-ro[i. R\d\cinile care au dat l\s-tari au fost l\sate `n voia lor, pre-schimb`nd ceea ce erau c`ndvani[te pomi atent `ngriji]i `n tufelene`mbl`nzite ce jinduiesc la via]\.Fructele vor avea de suferit. Da-c\ a[ avea unelte, a[ fi tentat s\ ì`ngrijesc, `ns\ nu mai s`nt pomiimei. E mai bine s\ nu m\ atingde ei.

De unde s`nt a[ezat, pot s\ pri-vesc `n jos, peste vale. Pot s\ ur-m\resc firul drumului, care taieversantul muntelui de-a lungulculmii sale colb\ite. La cap\tulacestuia, `nc\ invizibil `n aceast\lumin\, se afl\ ora[ul, vechiul t\uc\min. Acolo, cel pu]in, pia]a `n-c\ se va trezi la via]\. Aici, totule lini[tit.

~mi trag r\suflarea. ~ncerc s\-miimaginez cum sl\biciunea din pi-cioare se scurge `n p\m`nt, `nlo-cuit\ de o vitalitate ce p\trundedin pom `n spatele meu. A[tept c`tpot, p`n\ c`nd soarele g\se[te dru-mul de deasupra [i orizontul `n-cepe s\ str\luceasc\ puternic, dela culmile mun]ilor, albe [i orbi-toare. Lumina m\ va ajunge `n cu-r`nd. ~ns\ nu pot r\m`ne s\ o v\d.Peste c`teva clipe, `nainte ca `n c\-su]a dintre pomi s\ `nceap\ s\ searate primele semne de via]\, `na-inte ca fermierul s\ vin\ `n liva-da lui [i s\ m\ g\seasc\ aici, m\voi ridica `n picioare [i `mi voi

scutura nisipul de pe [alvari, m\voi `ntinde `nc\ o dat\ ca s\-mialin durerile din mu[chi [i `nche-ieturi [i `mi voi `ncepe drumulgreoi p`n\ acas\.

Abbas

V\d c\ am scris acas\, de[i casa`n care stau nu este a mea. ~i apar-]ine unui om pe nume Abbas. Nu[tiu cum s\ ]i-l descriu. Nu `mi erud\, `ns\ nu-l pot numi proprie-tar, pentru c\ nu-i pl\tesc nici ochirie. Dac\ i-a[ spune salvato-rul meu, nu ar fi o exagerare, darvoi ajunge la aceast\ poveste cutimpul, a[a c\ pentru moment voizice pur [i simplu c\ este gazdamea.

Casa lui e mai mare dec`t ace-ea `n care am crescut eu. E a[eza-t\ la marginea unui s\tuc, la oa-recare distan]\ spre nord-vest deora[, la c`]iva kilometri de liva-d\. De pe drum pare mic\, pere-tele simplu, nisipos, nesuger`nd ni-mic altceva dec`t o cas\ ]\r\neas-c\. ~ns\ aceast\ impresie e `n[e-l\toare, cl\direa e mai spa]ioas\dec`t pare. ~n\untru s`nt dormi-toare at`t pentru Abbas, c`t [i pen-tru fiica sa, Alifa. Ea are zece ani,v`rsta pe care o avea cea mai mic\dintre surorile mele c`nd am v\-zut-o ultima dat\, de[i este limpe-de c\ mai am p`n\ s\ `mi c`[tigdreptul de a fi tratat ca un frate.S`nt r\bd\tor `n eforturile mele.Exist\ o buc\t\rie [i apoi, l`ng\aceasta, `nc\ o od\i]\, ce pare s\fi fost c`ndva o c\mar\, dar caremi-a fost cedat\ mie [i `n care s-aadus un pat, lipit de peretele recedin chirpici. {i mai e o `nc\perepe post de birou, cu pere]ii acope-ri]i de c\r]i [i numeroase covoa-re puse unele peste altele. Abbas`[i petrece acolo mare parte dinzi, atunci c`nd e acas\, citind sauscriind. Casa e plin\ de plante. Pre-tutindeni s`nt sc`nteieri de ver-de. Le simt gustul `n aer. Covoa-rele [i mobila din `ntreaga cas\s`nt simple, dar de o calitate vizi-bil mai bun\ dec`t cea cu care s`ntobi[nuit.

~n spatele casei e o gr\din\ `m-prejmuit\ cu un zid, care are o mi-c\ teras\, unde se afl\ o mas\ [idou\ scaune, iar l`ng\ ele un ven-tilator electric `nalt, cu vopseauaverde pe jum\tate m`ncat\ de

rugin\. Nu l-am v\zut niciodat\`n func]iune [i cred c\ nu maimerge de mult\ vreme, dar pares\ se afle `n locul potrivit, ca [icum ar fi fost uitat [i `ntre timp adob`ndit treptat dreptul de a-[iavea cumva locul acolo, deve-nind propriul s\u ornament. ~n-s\ [i despre gr\din\ `]i voi poves-ti la vremea ei.

~mi amintesc c`nd m-am trezitaici `n prima zi, `ntins `ntr-un patdin `mpletituri, sim]ind sub spa-te sforile aspre, netezite de cear-ceafuri. L`ng\ patul meu era undoctor. Nu [tiam unde m\ aflu. Pe-re]ii ciudatei c\m\ri p\reau s\se pov`rneasc\ deasupra mea, de-[i mi-am dat seama mai t`rziu c\era doar din cauza ame]elii mele.Sim]eam o sl\biciune groaznic\`n trup, un zumzet `n bra]e [i pi-cioare, de parc\ ar fi fost pline cuinsecte. Eram `mbr\cat cu ni[te[alvari [i o tunic\ lung\ care `mierau cu c`teva numere mai mari de[i c`nd poveste[te Abbas, zice c\eu eram cu c`teva numere mai mic.

Cu siguran]\ l-a pl\tit pe doc-tor s\ vin\, chiar dac\ nu vrea s\vorbeasc\ despre costuri atuncic`nd `l `ntreb. Medicul a ascultatun pic povestea mea [i m-a `ntre-bat despre simptome. Eram at`t dedeshidratat, c\ de-abia puteam s\vorbesc. C`nd au `ncercat s\-midea ap\, corpul meu a refuzat-o.Doctorul mi-a l\sat dou\ sticlu]edin plastic cu un lichid uleios [is\rat, ca s\ beau c`nd voi putea.{i mi-a dat pastile, antibiotice, ni[-te tablete amare de m\rimea [iforma migdalelor. De[i [tia c`t demult aveam nevoie de ele, corpulmeu a ̀ ncercat s\ le resping\, c\ci`n acele zile d\dea afar\ aproapetot din el. M\ `ntreb dac\ existaceva `n mine care nu voia s\ scapede boal\. Ceva ce prefera s\ r\m`-n\ z\vor`t aproape de boal\, re-semnat s\ se `nv`rteasc\ prin `n-tuneric, s\ fie mistuit.

~nainte de a pleca, doctorul mi-amasat membrele, str`ng`ndu-le bi-ne de jos `n sus.

O s\ ajute la circula]ie, aspus el.

Mìnile lui `mi cuprindeau com-plet bra]ele sub]iri, picioarele des-c\rnate.

Dup\ ce a plecat doctorul, `n ca-mer\ a intrat Abbas [i am `ncercats\ m\ ridic ̀ n picioare, din respect

AUTORULPeter Hobbs (n. 1973), romancier britanic, s-a n\scut la Cornwall[i a studiat la Oxford. Romanul s\u de debut, The Short Day Dying(2005), a fost distins cu Betty Trask Award [i a fost nominalizat laprestigioasele Whitbread First Book Award, John LllewellynRhys Prize [i International IMPAC Dublin Literary Award.

Peter Hobbs – ~n livad\, r`ndunicile


fa]\ de b\rbatul mai `n v`rst\ de-c`t mine, ̀ ns\ nu am reu[it [i m-ampr\bu[it `n `ntuneric. Asta e totce-mi amintesc din prima mea ziaici. M-am mai trezit o dat\ [i mi-am dat seama, dup\ r\coare, c\ eranoapte. Am b\ut ni[te ap\ [i `ncele din urm\ am reu[it s\ nuvomit tabletele de la doctor, iar a-poi am dormit. Am dormit zile `n[ir, pierdut `n vise monstruoase,cumplite.

A[a c\ mult\ vreme nu am f\-cut cuno[tin]\ cu gazda mea [i atrecut o s\pt\m`n\ `ntreag\ `na-inte ca febra s\ se domoleasc\ [is\ mi se limpezeasc\ mintea `n-deajuns ca s\ pot sta de vorb\ cuel ca lumea. A intrat pe u[\ c`nd ̀ n-cercam s\ m\ dau jos din pat, de-[i capul [i membrele `mi erau ne-sigure din cauza ame]elii. M-o fiauzit mi[c`ndu-m\. S-a prezentat[i i-am spus numele meu.

Ai pomenit multe nume `nsomn, mi-a spus el cu un z`mbet.{i nici unul al t\u.

M-am `ntrebat ce spusesem, de-spre cine vorbisem. }i-am rostitnumele? I-am p\strat taina at`tavreme. Am `ncercat s\-mi aduc a-minte, dar nu [tiam nimic desprenoaptea care trecuse. Am `ncercatdin nou s\ m\ ridic.

Nu, a zis el. Trebuie s\ stai`ntins. Odihne[te-te un pic. Uite,e ap\ l`ng\ tine.

S-a apropiat, dar m-a v\zut tre-s\rind drept r\spuns [i a f\cut unpas `napoi. Instinctul nu se pier-de cu u[urin]\. Abbas trebuie s\fi v\zut c\ nu aveam `ncredere `nel [i m\ `ntreb ce a `n]eles din as-ta atunci. Poate c\ doar confuzie.

Vreau s\-]i mul]umesc, i-amspus dup\ ce am b\ut pu]in\ ap\.Pentru ospitalitatea dumitale. Dartrebuie s\ plec.

Nu e[ti deloc ̀ ntremat, a zis el.

Nu pot s\ r\m`n, i-am spus[i am tres\rit din nou c`nd s-a a-propiat, dar eram prea sl\bit cas\ protestez [i i-am dat voie s\ `mia[eze u[or umerii din nou pe pat.Am `nv\]at `n cel mai dur fel cuputin]\ s\ deslu[esc inten]iile al-tora [i am priceput, `n sf`r[it, c\el nu voia s\-mi fac\ nici un r\u.

Bine`n]eles c\ trebuie s\ r\-mì, a zis el. Vei r\m`ne p`n\ c`ndvei fi mai ̀ n putere. ~]i trebuie multmai mult\ odihn\ dec`t ai avutparte p`n\ acum. Nu te pot l\sas\ pleci `ntr-o asemenea stare.

A[a c\ n-am plecat [i, p`n\ laurm\, am stat la el mult timp. C`tde norocos s`nt c\ l-am g\sit! Sau,ar fi mai aproape de adev\r s\ spun,c`t de norocos am fost c\ m-a g\-sit el. Nu-mi voi uita norocul [i ìvoi restitui cheltuielile pentru asis-ten]a medical\, dup\ cum `l voir\spl\ti [i pentru bun\tatea pe ca-re mi-a ar\tat-o, de `ndat\ ce voiputea.

Re`ntoarcerea acas\

Prima oar\ am venit nu ca s\ v\dlivada, ci doar ca s\ m\ ̀ ntorc la c\-minul meu, cum `l consideram peatunci. Am venit `ntr-o dup\-amia-z\ la `nceputul anului, poate latrei s\pt\m`ni dup\ acea prim\zi la Abbas. Nu m\ credea destulde `ntremat ca s\ c\l\toresc, dareram ner\bd\tor s\-mi v\d fami-lia [i am venit de `ndat\ ce am fost`n stare s\ merg. Nu am parcurspe jos ̀ ntreaga distan]\. Abbas m-aajutat p`n\ la marginea satului [iacolo am a[teptat s\ treac\ o ma-[in\. El i-a f\cut semn s\ opreas-c\ [i a vorbit un pic cu [oferul, pecare p\rea s\-l cunoasc\, apoi m-a`ndemnat s\ vin la ma[in\ [i mi-adeschis portiera. A dorit s\ se asi-gure de mai multe ori c\ [tiu un-de merg, dar bine`n]eles c\ [tiamdrumul. M-a pus s\-i promit c\ m\voi `ntoarce dac\ nu voi g\si cec\utam. ~nainte de a pleca, mi-adat o sticl\ cu ap\ pentru drum.

Ma[ina m-a dus pe cea mai ma-re por]iune din urcu[, iar c`nd [o-ferul mi-a spus c\ doar p`n\ aco-lo merge, am cobor`t [i am merspe jos ultima bucat\ de drum. Am[tiut de cum am ajuns c\ familiamea nu mai era acolo. ~n primulr`nd, din cauza st\rii livezii: tatanu ar fi l\sat-o s\ decad\ `n ase-menea hal. ~ns\ nu am observat as-ta dec`t mai t`rziu. Nu, era altceva,o schimbare `n aer, c`nd m-am a-propiat. Cum s\ explic? Casa aveapu]ine modific\ri exterioare, [i

totu[i, un iz nefamiliar. Am sim]itun fior de panic\ `n stomac. M-amg`ndit o clip\ c\ poate e doar dincauza anilor `n care am fost ple-cat, dar cu toate astea ceva m\ ]i-nea la distan]\. St\team `n drum[i nu [tiam ce s\ fac. ~n anii c`t fu-sesem departe, epuizasem toatevisele despre re`ntoarcerea aca-s\, fiecare `nchipuire despre re-venire. Era casa mea. P`n\ acum,nu-mi trecuse prin minte ca ei s\fi plecat. Dar am v\zut casa [i am[tiut imediat c\ era adev\rat.

M-am retras un pic mai `ncolo,pe drum. Am g\sit un loc la um-br\ unde s\ m\ a[ez. Nu mai pots\ stau pe vine, genunchii nu mi semai `ndoaie cum trebuie. Am a[-teptat, cu capul l\sat `n piept, cuaten]ia concentrat\ un timp asu-pra valului de grea]\ care venea[i pleca.

Am a[teptat mult\ vreme, mair\bd\tor dec`t `mi imaginasem c\voi fi. Am b\ut `ncet din sticla cuap\ dat\ de Abbas, p`n\ c`nd s-agolit [i ultima pic\tur\. La un mo-ment dat, pe u[\ a ie[it un t`n\r,`n spatele lui ivindu-se pentru scurttimp o femeie. Au vorbit un pic.Nu-i cuno[team. Apoi b\rbatul aplecat. Nu s-a dus ̀ n livad\, ci a ie-[it `n drum [i a `nceput s\ mearg\cu pa[i hot\r`]i. Mergea repede,de parc\ era `n `nt`rziere. M-a z\-rit [i s-a zgìt la mine o clip\, darnu a venit s\ m\ salute sau s\ m\`ntrebe cine s`nt. Am r\mas a[e-zat [i am a[teptat, nici eu nu prea[tiu ce anume. S\ fiu primit cu bu-curie acas\, `ntors din mor]i. S\fiu recunoscut sau s\ v\d pe cine-va cunoscut. Pe surorile mele, pemama, pe tata. Am a[teptat mult\vreme [...]

Abbas nu crede. Neav`nd undes\ merg, m-am refugiat la el aca-s\. Patul era `nc\ f\cut pentru mi-ne [i era de m`ncare `n buc\t\rie.A stat cu mine c`t am m`ncat. E-ram epuizat dup\ ziua aceea, m\suprasolicitasem. Nu era dec`t o-rez cu dal1, dar abia dac\ puteam`nghi]i. M`ncarea p\rea s\ mi selipeasc\ de g`t [i stomacul mi se`ntorcea `ngre]o[at.

Eram foarte sup\rat `n timpce-i povesteam ce se `nt`mplase.

E[ti sigur c\ te-au recunos-cut? m-a `ntrebat el. Poate c\ nus-au uitat la tine destul ca s\-[idea seama cine e[ti. Ai fost plecatprea mul]i ani [i sigur te-ai schim-bat mult. Uite c`t e[ti de costeliv ca un refugiat de r\zboi. Barba as-ta! {i paloarea: ai putea fi tadjicsau uzbec, vreun t`n\r cu privi-rea r\t\cit\ care a venit `mpleti-cindu-se peste grani]\. Lucrurilenu mai s`nt ca pe vremuri. Une-ori, vin asemenea b\rba]i [i maibine nu-i `ntrebi cine s`nt sau deunde au venit.

Cu c`t trece mai mult timp, cuat`t s`nt mai sigur c\ Abbas aredreptate. Am `nceput s\ v\d do-vezi. R\zboiul a schimbat totul.Pe vremea p\rin]ilor mei, ei n-arfi tratat str\inii `n felul \sta. I-ai fiinvitat `n cas\ s\ se odihneasc\,le-ai fi oferit chai [i m`ncare, dac\ar fi p\rut fl\m`nzi. Aceasta e mel-mastia, ospitalitatea pentru caree vestit poporul nostru, tradi]ia

care d\inuie[te `n oameni precumAbbas. ~n trec\torile din mun]i,grani]a e fluid\ [i nemarcat\, tra-versat\ dup\ plac de negustori [icontrabandi[ti, cu m\rfurile sti-vuite `n gr\mezi `nalte pe m\garii`n[irui]i unul dup\ altul, `n cara-vane. Mai erau solda]i, care cu-treierau pe aici veni]i din Afga-nistan ca s\ scape o vreme der\zboi, lupt\tori mujahedini `m-b\tr`ni]i care veneau [i st\teau la-olalt\ `n pia]\, sprijinindu-se `npu[ti. Uneori, aduceau buc\]i delapislazuli ca s\ le v`nd\ [i negus-torii veneau din Peshawar sauchiar din Rawalpindi ca s\ se t`r-guiasc\ pentru pietrele semipre-]ioase. }in minte c\ unii dintre a-cei solda]i p\reau foarte b\tr`ni,la fel de b\tr`ni ca bunicii mei,prea b\tr`ni ca s\ mai mearg\prin mun]i [i s\ lupte.

1 Preparat tradi]ional asiatic, careconst\ într-o tocan\ de linte sau alteleguminoase.

CARTEA

La poalele unei zonemuntoase din nordulPakistanului se afl\o frumoas\ livad\.R`ndunicile zboar\printre rodiile grele,de un c\r\miziu pre-monitoriu. Neglija]i,pomii au `nceput s\se s\lb\ticeasc\, iarfructele lor se stric\pe ramuri. ~n dep\r-tare, un t`n\r fragiliese pe por]ile `nchi-sorii. Trupul s\u chi-nuit spune povesteaa cincisprezece ani debrutalit\]i [i perse-cu]ii. Privind zborulr`ndunicilor, se pr\-bu[e[te ̀ n praful dru-mului. C`nd `nchideochii, vede singura i-magine care l-a ]inut`n via]\ de-a lungulanilor grei de `nchi-soare: aceea a unei fete care i-a dat puterea de a `ndura toate lip-surile. O poveste despre pierderea iubirii `ntr-o ]ar\ sf`[iat\ der\zboi, scris\ `ntr-o proz\ de o frumuse]e remarcabil\.

Ha-Joon Chang, Samaritenii cei r\i. Mitul liberului schimb [i istoria secret\ a capitalismului, traducerede C\t\lin Dr\c[ineanu, carte publicat\ [i `n edi]ie digital\, colec]ia „Economie [i societate“, EdituraPolirom, 264 de pagini, 29.95 lei

Bestsellerul care l-a impus definitiv aten]iei publicului pe economistul sud-correan Ha-Joon Chang, ale c\rui lucr\ri au fost traduse `n 15 limbi.

Samaritenii cei r\i lanseaz\ o polemic\ dur\ cu sus]in\torii entuzia[ti ai capitalismului [iai comer]ului ne`ngr\dit printre ei afl`ndu-se [i Thomas L. Friedman, ale c\rui teze s`nt com-b\tute cu numeroase argumente. Chang critic\ politicile unor organiza]ii interna]ionale,precum Fondul Monetar Interna]ional, Banca Mondial\ sau Organiza]ia Mondial\ a Comer-]ului, politici care, de regul\, au produs efecte contrare celor scontate. ~n schimb, demne deurmat `n opinia sa s`nt modelele de dezvoltare economic\ a marilor puteri din perioa-da lor de ascensiune. SUA, Marea Britanie sau, mai recent, Coreea de Sud au atins un ni-vel ridicat de prosperitate prin protec]ionism [i interven]ia guvernamental\ `n industrie.

Din cuprins: Miracolul economic mozambican. Cum s\ scapi de s\r\cie Exploatareaomului de c\tre om. Este `ntreprinderea privat\ bun\, iar cea public\ rea? Zair vs In-donezia. Ar trebui s\ `ntoarcem spatele ]\rilor corupte [i nedemocratice? Japonezi lene[i

Tracy Chevalier, Fata cu cercel de perl\, traducere dinlimba englez\ de Horia Florian Popescu, carte publi-cat\ [i `n edi]ie electronic\, colec]ia „Top 10+“, EdituraPolirom, 252 pagini, 17.95 lei

Fata cu cercel de perl\ (1999), un fenomen edito-rial ( Publisher s Weekly ), a atins `n scurt timpcifra record de un milion de exemplare v`ndute.

Pornind de la celebrul portret al lui Vermeer,Fata cu cercel de perl\, Tracy Chevalier constru-ie[te un superb roman istoric, av`ndu-l ca personajcentral pe cunoscutul pictor olandez. Misteriosultablou [i nu mai pu]in misteriosul autor cap\t\via]\ prin fic]iune, prin inventarea unei pove[tide dragoste `ntre pictor [i t`n\ra lui servitoare.

Roman ecranizat `n anul 2003, cu Scarlett Johan-sson [i Colin Firth `n rolurile principale.

SEMNALE

avanpremier\ « 13


14 » interna]ional

Le Figaro remarc\ faptul c\, dela debutul din septembrie 1992 cu ro-manul Igiena asasinului, AmélieNothomb nu a ratat nici o rentréelitteraire , public`nd anual c`te unroman [i, totodat\, aminte[te c\ au-toarea produce , de fapt, trei saupatru manuscrise pe an, dintre carealege unul singur pentru publicare.

De fapt , spune Nothomb, scriu,`n medie, 3,7 manuscrise pe an! Amajuns azi la cel de al 75-lea. {i nule voi publica pe cele pe care le-amdat deoparte. S`nt de o regularita-te disperant\. Nu m\ opresc nici-odat\ din scris [i m\ supun uneidiscipline nebune[ti: m\ trezesc `nfiecare zi la 4 diminea]a. Mul]i scri-itori afirm\ c\ cel mai greu este

atunci c`nd reiei scrisul dup\ ter-minarea unei c\r]i. Ei bine, euam rezolvat problema: nu m\ o-presc niciodat\ din scris!

Dintre toate aceste toamne lite-rare , autoarea crede c\ prima, ceadin 1992, a marcat-o cel mai mult.

Eram nebun\ de fericire [i moar-t\ de fric\. Eram sigur\ c\ era cevaefemer, c\ vor fi doar trei luni destr\lucire, dup\ care totul se vatermina. Eram foarte fericit\ [inu-mi `nchipuiam nici o clip\ ceeace va urma. Apari]ia romanului Ui-mire [i cutremur (1999, distins cuMarele Premiu pentru roman decer-nat de Academia Francez\ [i ecra-nizat de Alain Corneau) a fost, de a-semenea, un moment de cotitur\:`n acel an am devenit «best-seller».

Cea mai recent\ carte a prolifi-cei belgiene n\scute `n Japonia, Bar-be bleue (Barb\ albastr\), publica-t\ la Editura Albin Michel, a fost a[-teptat\ cu `nfrigurare de cititori lasf`r[itul acestei veri [i este descri-s\ drept un roman refrigerant .

Doream de mult\ vreme s\ vor-besc despre Barb\ albastr\, careeste povestea mea preferat\ , ex-plic\ autoarea. ~n acela[i timp,am fost `ntotdeauna scandaliza-t\ de tratamentul pe care Perraultl-a aplicat acestei pove[ti, care `lprezint\ ca pe un monstru pur, f\r\

explica]ie, [i, de asemenea, amfost [ocat\ de felul `n care a pre-zentat personajele feminine ca peni[te idioate.

~n cartea lui Amélie Nothomb,Barb\ albastr\ este don ElemirioNibal y Milcar, un grande de Spa-nia care prime[te femei `n chirie`n uria[a [i luxoasa lui cas\ pari-zian\, cas\ din care nu a ie[it dedou\zeci de ani. Colocatara estefemeia ideal\. M\ rog, aproape ,g`nde[te el. Opt femei au intrat `ncas\ [i au disp\rut, o alta, Satur-nine, se preg\te[te s\ intre.

Ceea ce urmeaz\ este, scrie LeFigaro , Charles Perrault ̀ n manie-r\ Nothomb, cu un delicios parfumde pucioas\, erudi]ie [i umor. CuSaturnine Puissant, eroina ei, au-toarea are `n comun pasiunea pen-tru [ampanie [i dragostea pentrucuvinte, iar Amélie Nothomb cau-t\ vocalele cu deliciu .

S`nt ambele personaje ale c\r-]ii , m\rturise[te Nothomb. S`nt,desigur, t`n\ra belgian\, sau v\ pu-te]i `nchipui c\ s`nt eu cu dou\zecide ani `n urm\, proasp\t debarca-t\ la Paris; dar s`nt [i Barb\ Alba-str\. N-a[ ucide pe nimeni, nicioda-t\, dar `i `n]eleg atitudinea [i am`ncercat s\ `i redau legitimitatea.

~n carte, eroina transmite gaz-dei sale uciga[e pasiunea pentru[ampanie este singura parte cu

adev\rat autobigrafic\, fiindc\, `nrealitate, mie nu mi s-a ̀ nt`mplat ni-mic , asigur\ autoarea. Principalaschimbare `ntre mine, cea de acum

dou\zeci de ani, [i eu, cea de ast\zi,este [ampania. Azi `mi pot per-mite ce nu `mi puteam permite peatunci [i beau mult mai bine.

„La rentrée litteraire“

Amélie Nothomb,„nebun\ de fericire[i moart\ de fric\“„Dou\zeci de ani de scris,dou\zeci de romane, pu]ine`ndoieli, ciocolat\ [i bule.Fragila Amélie Nothomb esteuna dintre piesele grele alepenei de scris. Deseori deni-grat\, niciodat\ egalat\, easemneaz\, `n aceast\ toamn\,o poveste care se devoreaz\cu o poft\ de c\pc\un“ –astfel debuteaz\ prezentareape care „Le Figaro“ i-o facescriitoarei belgiene, una dintremarile vedete ale a[a-numitei„rentrée“ literare franceze.

Dac\ fascina]ia muzicienilor pentruLun\ nu dateaz\ de la misiunea Apollo 11,mul]i s`nt cei care au c`ntat aceast\ mi-siune [i pe comandantul ei , se scrie `n-tr-un un articol publicat de Slate.fr ime-diat dup\ mediatizatul deces al primu-lui p\m`ntean care a p\[it pe suprafa]aselenar\, americanul Neil Armstrong.

Slate aminte[te c\ anul primei asele-niz\ri, 1969, a fost anul `n care au `n-ceput s\ se f\r`mi]eze visele contra-cul-turii (moartea lui Brian Jones, asasi-natele lui Charles Mason), dar, `n ace-la[i timp, a fost o var\ foarte pop [i spa-]ial\. Cu zece zile `nainte de aseleniza-rea `n Marea Lini[tii, David Bowie sco-tea Space Oddity, disc pe care BBC-ulavea s\ `l foloseasc\ pentru ilustrareasonor\ a retransmisiei de la NASA.

O lun\ mai t`rziu aveau loc Wood-stock [i performan]a cosmic\ a lui JimiHendrix. Iar un grup simbol al contra-

culturii, The Byrds, avea s\ fie primulcare s\ `l omagieze pe Armstrong pe al-bumul The Ballad of the Easy Rider.

Slate.fr face o trecere `n revist\ a im-pactului pe care aselenizarea [i perso-nalitatea lui Neil Armstrong l-au avutasupra muzicii pop, rock [i folk, de laOMD la REM [i The Police [i ilustreaz\articolul cu o fotografie mai mult dec`telocvent\: celebrul produc\tor QuincyJones ̀ nm`n`nd discurile de platin\ sena-torului John Glenn (primul american ca-re a zburat pe o orbit\ `n jurul P\m`n-tului) [i comandantului Neil Armstrong,la serbarea anivers\rii a 50 de ani de la`nfiin]area NASA. Discurile de platin\s`nt c`[tigate de c`ntecul Fly Me to theMoon, versiunea din 1964, produs\ deJones [i interpretat\ de Frank Sinatra.Un c`ntec ascultat de membrii misiuniiApollo 10 [i de cosmonautul Buzz Aldrin`n momentul primei aseleniz\ri.

S-aa c`ntat pe Lun\!


interna]ional « 15

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111SSeenniioorr eeddiittoorr::Lucian Dan Teodorovici RReeddaaccttoorr-[[eeff::George OnofreiRReeddaaccttoorr-[[eeff aaddjjuunncctt::Anca BaraboiSSeeccrreettaarr ggeenneerraall ddee rreeddaacc]]iiee::Florin IorgaRRuubbrriiccii ppeerrmmaanneennttee::

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Radu PavelGheo, Veronica D. Niculescu, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu. CCaarrttee:: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia,Bogdan Romaniuc.

MMuuzziicc\\:: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.FFiillmm:: Iulia Blaga. TTeeaattrruu:: Olti]a C`ntec.

CCaarriiccaattuurr\\:: Lucian Amarii (Jup).

GGrraaffiicc\\:: Ion Barbu.

TTVV:: Alex Savitescu.

AAccttuuaalliittaattee:: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

PPuubblliicciittaattee:: tel. 0232/ 252294

DDiissttrriibbuu]]iiee:: Mihai S`rbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

AAbboonnaammeennttee:: tel. 0232/214100

TTaarriiffee ddee aabboonnaammeenntt:: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

TTiippaarr:: Print Multicolor

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `̀ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `̀nnaappooiiaazz\\

MMaarrcc\\ `̀nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `̀nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `̀mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

380 titluridisponibile

Aflat la Festivalul de FilmAmerican de la Deauville,celebrul Harvey Keitel aacceptat s\ stea de vorb\ cujurnali[tii de la „Le Figaro“,f\c`nd o scurt\ radiografie anoii realit\]i cinematografice,a[a cum se vede ea dinCetatea Filmului.

Keitel ezit\ s\ analizeze foarte multnoile tendin]e (`n genul The Aven-gers), pe care cei de la Le Figa-ro tind s\ le considere infanti-le . S`nt parte din sistem, a[a c\am s\ `ncerc s\ v\ vorbesc ca uncet\]ean, nu ca un profesionist ,spune Keitel. ~ntr-adev\r, `n SUAexist\ o infantilizare practicat\ lascar\ mare. Cultura se pr\bu[e[-te, dar este, de fapt, un fenomenmondial care s-a dezvoltat din totfelul de motive: politice, economi-ce, religioase... [i mai ales din ca-uza l\comiei [i cupidit\]ii. C`ndbanii vorbesc, cultura pl\te[te! Spi-ritul de aventur\, de descoperire,nu mai r\sufl\ acum `n acest bu-siness...

~ntr-un asemenea context, credeactorul, este tot mai greu s\ apa-r\ noi cinea[ti de talia unor Scor-sese sau Tarantino care totu[i tre-buie s\ existe undeva . La ̀ ncepu-tul carierei, `mi `nt`lneam colegii

pe strad\, ast\zi, tinerii cinea[tinici nu reu[esc s\ treac\ de por]i-le marilor studiouri. Pe Scorsesel-am cunoscut c`nd era student, c\-uta actori pentru filmul pe care tre-buia s\-l realizeze ca lucrare de di-plom\. A dat un anun] ̀ n ziar. Nu a-veam buget, turnam `n weekend-uri pentru c\ s\pt\m`na lucram cas\ ne pl\tim chiria...

~n aceste condi]ii, `n opinia cu-noscutului actor, cinema-ul inde-pendent r\m`ne esen]ial, capital,fiindc\ nu ascult\ de reguli, spredeosebire de filmele fabricate laHollywood unde, indiferent de

importan]a regizorului, cu excep]iapoate a lui Spielberg, produc\torii`i dicteaz\ acestuia ce s\ fac\ .

Nici televiziunea v\zut\ demul]i, `n ultimii ani, drept un re-fugiu al calit\]ii artistice `n fa]aunui comercial atotputernic nu ise pare lui Keitel imun\ la pute-rea interesului economic. Uneleseriale precum Mad Men s`nt epa-tante , spune actorul. ~n rest `n-s\, le g\sesc patetice [i [tiu ce vor-besc! Am jucat `n Life on Mars,al\turi de o echip\ talentat\, dinp\cate dirijat\ de oameni ce seghideaz\ doar dup\ profit.

Noul Pet Shop Boys ffrreeee, onlineAve]i chef de un synthpop juc\u[

[i literat, cu mult\ emo]ie `n miez? A-tunci da]i play , scrie The Guardian ,care ofer\ cititorilor posibilitatea de aasculta `n premier\, gratuit, noul al-bum al duetului Pet Shop Boys.

Au trecut 26 de ani de c`nd PetShop Boys au scos pe pia]\ albumul dedebut. {i dac\ unii pl`ng `nc\ faptul c\planul lor de a lansa albume ale c\rortitluri s\ genereze o conversa]ie cu v`n-z\toarea de la raionul de discuri Whatwould you like? Pet Shop Boys Please sau Pet Shop Boys Actu-ally a durat doar vreme de dou\ discuri, ar trebui s\s\rb\torim faptul c\ duetul `nc\ scrie muzic\ nou\ .

Noul album Pet Shop Boys, ce urmeaz\ s\ fie lansat oficialpe 7-10 septembrie, se nume[te Elysium, apare `n mai multeformate, `nclusiv o edi]ie pe dublu vinil, `n tiraj limitat. Elpoate fi `nc\ ascultat pe site-ul The Guardian , la adresa:http://www.guardian.co.uk/music/musicblog/2012/sep/03/pet-shop-boys-elysium-album-stream.

Moartea unui gigantUria[ul Michael Clarke Duncan, actor cu statur\impresionant\ [i voce profund\, nominalizat la unOscar pentru rolul din Green Mile, a `ncetat dinvia]\ la v`rsta de 54 de ani, `n urma unui atac decord.

Fost fotbalist `n Chicago, Duncan [i-a `nceputsaga la Hollywood ca bodyguard al vedetelor, p`n\c`nd a primit [ansa de a se remarca `n echipa luiBruce Willis `n Armageddon (1998).

Abia rolul lui John Coffey, gigantul cu minte de co-pil [i putere supranatural\ care `[i a[teapt\ execu-]ia `ntr-o celul\ p\zit\ de Tom Hanks `n The GreenMile, avea s\ dovedeasc\ talentul ascuns sub mu[-chii impresionan]i ai acestui actor. A fost comoarape care am g\sit-o pe platoul acelui film , a declaratTom Hanks, citat de BBC.

Duncan a mai ap\rut`n alte filme de la Holly-wood The Whole Nine Yards (2000), Planeta maimu]elor (2001), RegeleScorpion (2002), Darede-vil (2003) [i Insula (2005) [i a dat voce pentru maimulte produc]ii TV saude anima]ie, precum Bro-ther Bear (2003) sau KungFu Panda (2008).

Cum [i-aa pierdutHollywood-uul latina

Noul film Expendables 2 a oferit publica]ieiSlate.com prilejul ideal de a realiza o foarte scurt\istorie a unui element trecut cu vederea `n istoriaHollywood-ului: numeralele care `nso]esc invaria-bil titlul continu\rilor. Astfel, aminte[te Slate.com,`n primele decenii ale filmului, erau preferate ti-tlurile de genul Fiul lui..., ~ntoarcerea lui... etc. Nicim\car o serie de filme precum Planeta maimu]elornu a cedat farmecului succint al numeralelor. Tot-ul avea s\ se schimbe `n anii 70, mai precis `n1974, odat\ cu uria[ul succes al filmului Na[ul II.Al\turi de alte apari]ii ale numeralelor romane `ncultura de mas\ (de exemplu, albumele trupeiLed Zeppelin), cifrele latine devin noua nebunie afilmelor americane. Cur`nd , spune Slate.com,

regula devine: «Hollywood-ul num\r\ precumromanii» .

Dar credibilitatea numeralelor romane care arfi trebuit s\ dea o not\ de maiestuozitate istoric\ este serios amenin]at\ [i `mpins\ spre declin din cau-za box-office-ului. Insuccesul financiar al multorfilme cu numeral latin `n coad\, concomitent cusuccesul unor filme terminate `n cifre arabe, af\cut ca Hollywood-ul s\ uite complet latina.

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Harvey Keitel: „C`nd banii vorbesc,cultura pl\te[te!“


De[i de aproape 10 ani lucreaz\ `nEuropa, el r\m`ne un american sa-dea care nu se adapteaz\ mediu-lui, ci `[i duce `n deplasare, prinintermediul personajelor (uneoriinterpretate de el), angoasele [iobsesiile cu care cutreiera [i Man-hattanul. Dac\ e s\ facem o mic\psihanaliz\ (conform Wikipedia,Allen a f\cut psihanaliz\ timp de37 de ani [i a `ncetat-o c`nd s-acombinat cu fiica vitreg\ a MieiFarrow, Soon-Yi Previn), faptul c\n-a mai jucat ̀ ntr-un film de-al s\ude la Bomba zilei/Scoop (2006) `n-coace poate s\ `nsemne exact con-trariul celor de mai sus. De[i per-sonajele continu\ s\-i duc\ maideparte felul de a fi, cineastul nuse mai reg\se[te ̀ n ele a[a cum o f\-cea `n filmele turnate la New York[i `n care obi[nuia s\ joace. Un co-rolar al acestei afirma]ii r\zbatechiar din To Rome with Love/Dindragoste pentru Roma. Revenitpentru prima oar\ `n [ase ani `ndistribu]ia unui film de-al s\u,Woody Allen interpreteaz\ iar un

b\rbat croit dup\ chipul [i asem\-narea sa. Un regizor de oper\ ra-tat, dar prea egotic pentru a-[i daseama de asta, mai ales c\ so]ia sapsihiatru (Judy Davis) `l consolea-z\ b\g`ndu-i `n cap c\ e avangar-dist [i care descoper\ la Roma, `npersoana viitorului cuscru carec`nt\ sub du[, un mare talent mu-zical. Psihanaliza ne e servit\ cuironie chiar de c\tre cineast pringura lui Judy Davis (personajul luiAllen spune `n film: Nimeni n-areu[it s\ m\ psihanalizeze p`n\acum, de[i au ̀ ncercat at`]ia ): fap-tul c\ vrei s\ `l lansezi ( get out ofthe box ) pe viitorul cuscru careare firm\ de pompe funebre nu `n-seamn\ dec`t c\ e[ti angoasat demoarte, lucru explicabil din mo-ment ce tocmai ai ie[it la pensie.

Un scenariu lipsit deconsisten]\

Translarea se face firesc, toc-mai Woody Allen a declarat-o `ninterviuri: ritmul de un film pe an

`l `mpiedic\ s\ se g`ndeasc\ lamoarte. Dar fa]\ de teama de moar-te prezentat\ `n culori pastel `nVei `nt`lni str\inul din visele tale/You Will Meet a Tall Dark Strangersau fa]\ de teama de viitor care iaforma pasiunii pentru trecut `nspumantul Miezul nop]ii ̀ n Paris/Midnight in Paris, aici Allen nug\se[te modul prin care s\ se mu-leze pe formele Cet\]ii Eterne. Cevedem pe ecran s-ar putea petreceoriunde. ~n pan\ de inspira]ie, ci-neastul leag\ patru pove[ti de dra-goste care au at`ta leg\tur\ cu Ro-ma c`t au unele cu altele [i impli-c`nd personaje interpretate de mul]iactori cunoscu]i (Woody Allen eregizorul care a rulat cei mai mul]iactori `n vog\). Jesse Eisenberg eun student american ce sucomb\farmecelor mincinoase ale unei prie-tene (Ellen Page) a iubitei sale (Gre-ta Gerwig), `n vreme ce Alec Bald-win e un arhitect cunoscut devenitun fel de supraeu al lui Eisenberg;Woody Allen [i Judy Davis sosescla Roma pentru a cunoa[te familia

t̀ n\rului pe care fiica lor (Alison Pill)l-a cunoscut, `n vreme ce drumu-rile a doi tineri `nsur\]ei italieniproasp\t sosi]i `n ora[ se despart,fata `nt`lnind prin intermediul u-nei actri]e `n vog\ (Ornella Muti)un actor italian, idolul ei, cu careaproape se culc\, so]ul fiind victimaunui qui-pro-quo, sf`r[ind prin a fiintrodus `n tainele amorului de oprostituat\ (Penélope Cruz); Ro-berto Benigni (`n cea mai inept\ po-veste din cele patru) e un func]io-nar anonim devenit peste noaptevedet\ [i chemat s\ dea interviuridespre ce a m`ncat la micul dejun.~n cele aproape dou\ ore ̀ n care tre-ce de la o poveste la alta, filmul ui-t\ s\ `nceap\. Umor nu are, iar in-terpret\rile actorilor s`nt aproapeirelevante fa]\ de lipsa de con-sisten]\ a scenariului. Poate c\ emomentul ca Woody Allen s\ `n-ceap\ s\ fac\ un film la doi ani.

Din dragoste pentru Roma/To Romewith Love, de Woody Allen. Cu: Woody

Allen, Penélope Cruz, Jesse Eisenberg,Roberto Benigni, Alec Baldwin

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

Palindrom~n timp ce eu [i dvs. purt\m aceas-t\ discu]ie `n coloana de pe ulti-ma pagin\ a Suplimentului (echi-valentul unei garsoniere la etajul10, cu teras\, [ezlonguri [i mini-bar), exist\ un b\rbat ̀ ntr-un apar-tament din New Jersey care nu sepoate opri s\ `ntoarc\ toate lucru-rile pe dos. Barry Duncan are 54de ani, o privire bl`nd\ [i ager\ [i oobsesie: reversibilitatea Fiecarecuv`nt pe care-l v\d, fiecare cuv`ntpe care-l aud, fiecare cuv`nt pe ca-re-l citesc, fiecare cuv`nt pe care-lscriu. {i nu exagerez c`nd spun c\fac asta toat\ ziua [i toat\ noap-tea . Barry nu se poate plimba li-ni[tit pe strad\, pentru c\ `i sar `ncale pl\cu]e stradale, meniuri derestaurante, obiecte pe care pur[i simplu le `ntorc de la un cap\tla cel\lalt . S-a apucat de palin-dromuri `n 1981, c`nd a dat peste ocarte despre jocuri de cuvinte `nlibr\ria `n care lucra pe-atunci.Avea 24 de ani [i i s-a p\rut c\ arfi un lucru la care s-ar pricepe bi-ne. {i a avut dreptate. ~ntre timp,se consider\ primul maestru pa-lindromist dim lume, a inventat sin-gur reguli (s\ nu dublezi nicioda-t\ o liter\, ca-n straw warts ) [icategorii (palindromuri lungi, e-pice care dep\[esc 100 de cuvin-te, mega care dep\[esc 1.000 de ca-ractere). Compune palindromurinon-stop, cam 100 pe zi, era s\ [iajung\ la spital odat\ din cauzaunui palindrom care nu-l l\sa s\doarm\. ~ntotdeauna le spun oa-menilor c\ cel mai u[or lucru dinlume e s\ scrii un palindrom, iarcel mai greu e s\ scrii un palin-drom pe o tem\ anume. Cum ar fi,un palindrom de 400 de cuvintecare e, de fapt, o discu]ie pe temede mediu ̀ ntre Ben Nelson, senatordemocrat din Nebraska, [i JamesInhofe, senator republican din O-klahoma. Dac\ OuLiPo-ul ar maifi ce-a fost alt\dat\, probabil l-arsuna pe Barry, l-ar felicita f\r\ s\foloseasc\ litera e [i i-ar trimi-te un bilet la business class `n pri-mul zbor c\tre Paris. Chiar [i f\r\OuLiPo, Barry e convins c\, `ntr-ozi, reversibilitatea o s\ salveze lu-mea. Lumea ̀ ns\ nu prea iube[te ar-ta asta. Acum c`]iva ani, Barry apublicat o c\r]ulie cu propriile cre-a]ii, pe care le-a d\ruit-o cunoscu-]ilor. Care cunoscu]i n-au mai datbrusc nici un semn de via]\. Nu-inimic, palindromul merge mai de-parte. La anul apare documentarulMaestrul palindromist, care, sper,ne va `mboln\vi pe to]i de rever-sibilitate.

Din dragoste pentru Roma [idin dorin]a de a nu rata oocazie (un distribuitor italian`i oferise finan]are pentru unfilm plasat `n CetateaEtern\), Woody Allen – carede la Match Point (2005)`ncoace `[i dob`ndise reputa]ia unui regizor-turist – a spus da [i [i-a f\cut bagajele.

Film

Iulia BLAGA

16 » fast food

» ~n cele aproape dou\ore `n care trece de lao poveste la alta,filmul lui Woody Allen,Din dragoste pentruRoma, uit\ s\ `nceap\.

Prin Europa, doarcu pa[aportul


» Revenit pentru primaoar\ `n [ase ani `ndistribu]ia unui film propriu, Woody Alleninterpreteaz\ iar unb\rbat croit dup\chipul [i asem\narea sa.

365 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro · Iulia Blaga Dup\ dealuri Cel mai r\sun\tor titlu de pe...

Documents

Transcript of 365 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro · Iulia Blaga Dup\ dealuri Cel mai r\sun\tor titlu de pe...