3.2. POPULATIA ,

EUROPA Numarul populaµei a crescut de la 140 de milioane de locuitori, in 1 759, la 549 de milioane de locuitori, in

1950. Dupa 1950, ritmul de cre~tere s-a redus, apropiindu-se de valoarea_ zero, in prezent;

In anul 2013, populatia Europei era de 7 42,5 milioane de locuitori ~i se estimeaza ca va scadea la 709 milioane

de locuitori in anul 2050. Densitatea medie a populatiei este de 71 loc/km2

, plasand Europa pe locul doi, dupa Asia. Densitati mai mari

(peste 300 loc/km2) exista in Olanda ~i Belgia, Valea Rinului ~i regiunea Ruhr, centrul ~i sudul Angliei, nordul Italiei

etc., iar densitati mai mici (sub l loc/km2, in nordul Peninsulei Scandinave ~i nordul Rusiei.

M~~carea naturala a populatiei este influentata de natalitate ~i mortalitate. Natalitatea s-a redus treptat pana

la 11-12%0, iar mortalitatea a crescut, ajungand la 11 o/oo in prezent. Bilanµtl natural al populatiei este negativ in

tarile Europei de Est ~i Centrale, apropiat de zero in Europa de Vest ~i pozitiv in Islanda, Irlanda, Albania, Andora,

Liechtenstein. Speranta de viata este de 80 de ani pentru femei ~i de 72,5 ani pentru barbaµ.

Structura pe grupe de varsta. Europa se caracterizeaza printr-o pondere mare (15%) a populatiei de peste 60 de

ani, fiind continentul eel mai imbatranit. Populatia sub 15 ani detine doar 17%. ·

Mobilitatea populaµei. Directia de emigrare, la nivelul statelor europene este de la est spre vest. · ·

S~uctura e~ica. a Europei este ~ominata vde familia indo-europeana, care include trei grupe de popoare:

roman1ce, ~erm~1ce ~I slave. Acestora h se adauga popoarele grec ~i albanez. Din familia uralica fac parte pop.oarele finlandez ~1 magh1ar. ·· . .

Structura religioasa. Catolicismul este specific Europei Sudice si Centrale · t d · ul. E .· · • · • · . . . , , or o oxism urope1 Estice ~1

Sud-Estice, protestant1smul Europe1 Centrale, Nord-Vestice ~i Nordice etc. _ · · ·

Structura pe activitati: agricultura (17%), industrie (23%), servicii (60%).

Structura pe medii. Populatia urbana are o pondere de 7301'. · alv d , - 10, 1ar cea rur a e 27%.

ROM.A.NIA Numa.rut populaµei a crescut de la 15,8 milioarie de locuitori, in 1 948, la 23,2 milioane de locuitori, m· 1990,

dupa care a inceput sa scada ajungand !~ 19~5 f ilioane de locuit~~ ' in 2014. Se estimeaza ca, in ariul 2050, populatia Romaniei va fi de 17,8 milioane de locwton. t lo>6 - fl 9, ~ M vl - _ _

Densitatea medie este de 8Zp loc/km2• Pe regiuni, cele mai mari densitati apar in partea centrala a Campiei

Romane (peste 200 loc/km2), Podi~ul Sucevei, Culoarul Siretului ~i Campia de Vest (peste 100 loc/km2). Cele mai

recluse densitati sunt in Delta Dunarii ~i Muntii Carpati (sub 25 loc/km2). In anul 2 011, judetele cu cea mai mare

densitate a populatiei erau Ilfov ~i Prahova, iar cu cea mai mica densitate, judetele Tulcea ~i Cara~-Severin. Mobilitatea populatiei s-a realizat inainte de 1990 indeosebi pe plan intern, dinspre mediul rural spre mediul

urban (exodul rural), datcnita procesului de industrializare comunista. Dupa 1990, din cauza restructurarii industriei, care a favorizat ~omajul, s-a inregistrat un fenomen invers de migratie, urban - rural ( exod urban), ~i o accentuare a

migratiei externe. Ron1anii emigreaza indeosebi spre tari ale Europei Sudice ~Spania ~i Itajia4'~i ~Ewro_f ~i yesti~H· . Speranta medie de viata este de 70,5 ani la biirbati ~i 77,6 ani la femei.p ... otG - ':f-2 ![.,_ ~ , - h~~ Structura pe grope de varsta (in anul 2011) reflecta o imbatranire a populatiei fata de anul 2002. Populatia

tanara, sub 15 ani, reprezenta 15,9%, iar populatia varstnica (> 65 ani) 16,1 %.

Structura etnica (in anul 2011) reflecta o pondere majoritara a romanilor (88,9%), urmati de maghiari (6,5%),

rromi (3,29%), ucraineni (0,27%), germani (0,19%) etc. Populatia de etnie maghiara detine majoritatea in judetele

Harghita (84,8%) ~i Covasna (73,6%). S tructura religioasa este predominant cre~tina. Din totalul populatiei, 86,5 % sunt ortodoc~i, 4,6 % romano-catoli ci,

3,2% rcfon n ati, l,9~o penticostali etc. Structuxa pe activitati: agricultura (28,6%), industrie ~i constructii (28,8%), servicii (42,6%).

Structura p~ n1edii. Populatia urbana are o pondere de 54%, iar cea rurala de 46%.

W J c..t-\ut~ ,:::. ~ 1 ° co k '.h l6 ' \..f ~ (.\,t Ueo- = ll , 6 r., .. ~ .L.t_ 2olG 1=:I == - - - - - - - - 36 ia==;:;;;::;;;::=====~==-=a======== ==t

3.3. SISTEMUL DE ORASE AL EURO PEI ,

EUROPA Europa este al do ilea continent ca pondere a populatiei urbane (7 4% ), dupa America de Nord. Densitatea ora~elor este mai ridicat~ in Culoarul Rinului, Anglia Centrala, Bazinul Parizian, sud-estul Ucrainei,

Valea Volgai, litoralul mediteraneean al Spaniei etc. · Dupa vechime se deosebesc ora~e: - antice: Atena, Marsilia (Massalia), Istanbul (Byzantion), Varna (Odessos) etc., din perioada greaca, Roma,

Londra (Londinium), Paris (Lutetia), Lisabona (Olissipona), Viena (Vindobona), Koln (Colonia), Zurich (Turicum), din perioada romana etc.; · ·

- medievale: Madrid, Sevilla, Bruges, Anvers, Amsterdam, Lyon, Hamburg, Leipzig, Moscova, Kiev, Praga, Budapesta, Cracovia, Var~ovia, Bucure~ti etc.;

- din epoca moderna: Manchester, Liverpool, Odessa, Rotterdam, Essen, St. Petersburg etc., - din perioada comunista, dezvoltate drept centre industriale: Nowa Huta (Polonia), Dunaujvaros (Ungaria),

Eisenhiittenstadt ( Germania), Victoria (Romania) etc. Dupa marime, in anul 2013;in Europa existau 33 de ora~e cu populatie de peste 1 milion de locuitori,. cele mai

mari fiind: Moscova (12 mil.), Istanbul - partea europeana (8,8 mil.), Londra (8,3 mil:), Sankt Petersburg (5 mil.), ·Berlin (3,4 mil.), Madrid (3,3 mil.) etc.

Dupa functfile economice, se diferentiaza ora~e: - comerciale: Genova, Leipzig, Venetia, Lyon, Cracovia etc.; . - portuare: Rotterdam ( Olarida), Anvers (B-elgia), Hamburg ( Germania), ·Gdansk (Polonia), Arhangheisk (Rusia)

Liverpool, Cardiff (Marea Britanie), Odessa (Ucraina), Constanta etc.; - industriale: Birmingham, Manchester, Essen, Katowice, Donetk, Krivoi Rog, Torino etc.;

· - culturale: Roma, .Atena, Viena, Florenta, Sankt Petersburg, Cannes, San Remo, Davos, Versailles, Oxford, Cambridge, Heidelberg etc.;

- dP servicii: Vichy, Chamonix, Nisa (Franta), Karlovy-Vary ( Cehia), Innsbruck (Austria) etc; - financiare: Londra, Paris, Zurich, Frankfurt pe Main etc. _

ROM.ANIA fn Romania· exista 320 de ora~e, dintre care 104 sunt municipii. Dupa vechime, se deosebesc ora~e: · · , - antice: Constanta (Tomis) ~i Mangalia (Callatis),intemeiate de coloni~tii greci din Milet (sec. VI-V i.H.), Alba

Iulia (Apulum), Cluj-Napoca (Napoca), Drobeta-Turnu Severin (Drobeta), Tulcea (Aegyssus) etc~, din perioada romana;_

- feudale: dezvoltate din cetati (Alba Iulia, Bra~ov, Sibiu, Sighi~oara, Timi~oara, _Oradea, Suceava, Ia~i, Curtea_de Arge~, Campclung Muscel, Targovi~te, Bucure~ti etc.) sau targuri (Boto~ani, Braµa, Gala\i, Targu-Mure~, Thrgu-Jiu etc.); .

- capitaliste: aparute datorita unor activitati economice, in secolul al XIX-lea (Petro~ani, Re~i\a, Hunedoara, Anina, Alexandria, Slobozia);

- socialiste/ co;nuniste: apan.ite prin amenajarea unor obiective industriale (Victoria - jud. Bra~ov, One~ti/ Gheorghe Gheorghiu Dej - jud. Bacau, Otelu Ro~u - jud. Cara~ Severin) etc.

Dupa ma.rime, inanul 2011, exista 1 ora~-metropola (Bucure~ti - capitala tarii) cu 1,9 mil. loc., 2 ora~e cu peste 300 000 loc. ( Cluj Napoca ~i Timi~oara), 6 ora~e intre 200 000 ~i 300 000 loc. (Ia~i, Constanta, Craiova, Bra~ov, Galati, ~i Ploie~ti), 11 ora~e intre 100 000 ~i 200 000 loc. (Oradea, Braila, Arad, Pite~ti, Sibiu, Bacau, Targu-Mure~, Baia Mare, Buzau, Boto~ani ~i Satu Mare), 21 ora~e intre 50 000 ~i 100 000 loc. etc.

Dupa functn, se pot diferentia ora~e: - ~zdministrative: capitala Bhcure;ti, municipiile re~edinta de judet ~i municipiile; - portuare: Constanta, Mangalia, Galati, Braila, Tulcea ~.a.; - industriale: Petro~ani, Mioveni, Anina, Victoria, One~ti ~.a.; - culturale/universitare: Bucure~ti, Ia~i, Cluj Napoca, Timi~oara ~.a.; - de servicii: Pa~cani, Simeria (feroviare), Sinaia, Predeal, Techirghiol, Eforie (turistice) etc.

3.5. ACTIVITATILE ECONOMICE

EUROPA lndustria energiei electrice - termocentralele au cea mai mare pondere in productia ~nergiei electrice. · . - ltidrocentralele folosesc forta apelor curgatoare. Cele mai mari hidrocentrale Sunt Volg~g~ad ?A Samara, pe

Volga (Rusia) ~i Portile de Fier I, pe Dunare (Romania/Serbia). Hidroenergia are o pondere ndicata m Norvegia (99%), Elvetia ~i Germania.

- centralele nucleare ofera avantajul unei energii electrice mai ieftine. Ponderea energiei atomoelectrice este mai ridicata in Franta (82% din total), Belgia, Suedia etc. ·

- centralele mareomotrice utilizeaza forta mareelor, in Franta, Rusia ~i Marea Britanie. - centralele geotermice utilizeaza apele termale, existand in Rusia, Italia ~i Islanda. Industria siderurgica s-a dezvoltat in zonele cu materii prime sau in apropierea porturilor. Principalele tari

producatoare de otel sunt: Germania, Franta, Marea Britanie, Ucraina ~i Rusia. Industria construcµilor de ma~ini: - autoturisme: Germania, Franta, .Spania, Italia, Cehia, Polonia, Romania etc.; - avioane: Marea Britanie, Franta, Germania etc.; - ·1ocomotive: Ucraina, Rusia, Romania, Polonia, Germania, Marea Britanie etc.; - nave maritime: Marea Britanie,'Franta, I~landa; Norvegia, Olanda, Danema~ca, Germania. Petrochimia folose~te ca materie pririla p'etrolul. Produce cauciuc sintetic (Franta, Germania, Italia etc.), mas,

plastice, fibre, fire, rii.~ini (Ger~ania, Marea Britanie, Rusia), produse clorosodice (Romania, Polonia), ingra~aminte chimice (Franta, Rusia).

Industria lemnului este mai dezvoltata in statele nordice, unde se dezvolta padurea de conifere: Suedia, Finlanda, Rusia. Alaturi de acestea, se mai remarca Franta, Italia, Romania, Germania.

Agricul.tura este bine dezvoltata. Cre~terea animalelor are o pondere mai mare in Europa Vestica ~i Nordica, iar cultura plantelor, in -Europa Centrala ~i Estica. Viticultura este reprezentativa pentru Europa mediteraneana (Franta, Italia, Spania etc.) ~i sud-estica (R~mania, R. Moldova etc.).

ROMANIA. Industria energiei electrice: - termocentrale: Turceni, Rovinari (jud. Gorj), I~alnita (jud. Dolj), Mintia (jud. Hunedoara), Chiscani-Braila,

Brazi (jud. Prahova), Ludu~ - Iernut (jud. Mure~), Bucure~ti etc. - hidrocentrale: Portile de Pier I ~i II pe Dunare, ~tejaru-Bicaz pe Bistrita, Vidraru pe Arge~, Lotru-Ciunget pe

Lotru, Stanca-Coste~ti pe Prut, Raul Mare-Retezat pe Raul Mare etc. Cele mai multe hidrocentrale sunt pe raurile Olt, Arge~, Bistrita ~i Sebe~.

- centrala nucleara Cernavoda functioneaza cu doua reactoare. Industria metalurgica:

. - combinate sideru,gice exista la Galati, Hunedoara, Calara~i, • Re~ita, Otelu Ro~u, iar centre specializate, la Targovi~te, Campia Turzii, Zalau, Roman, Ia~i, Buzau, Bucure~ti etc.;

- aluminiul se obtine din alumina, la Slatina. Alumina se obtine la Oradea ~i Tulcea. Industria construcµilor de ma~ini: utilaj minier - Satu Mare, Baia Mare, Targu-Jiu, Ploie~ti, utilaj petrolier -

Ploie~ti, Bucure~ti, Targovi~te, autoturisme - Mioveni/Pite~ti (Dacia-Renault) ~i Craiova (Ford), locomotive - Craiova, nave maritime - Constanta, Galati. . / Industria chimidi: produse clorosodice - Ramnicu Valcea, Borze~ti, Govora, produse petrochimice: Borze~tJ. One~ti, Pite~ti, Brazi etc., ingriifaminte chimice - Targu Mure~, Craiova, Turnu Magurele, medicamente - Ia~

1'

Bucure~ti, Cluj-Napoca, Timi~oara etc. Industria materialelor de construcµe: ciment - Medgidia, Fieni, Comarnic, Bicaz, Turda etc. Agricultura este in curs de modernizare. Cea mai importanta pondere revine culturii plantelor, Romania fiind ~a

al fl 1 . . . z . . d b f Panc1u din ta.rile cu produqii ridicate de cere e, oarea-soare w ~1 vm. one vzticole: Subcarpatii Curburii (0 o e~ 1- ) _ D~alul Mare, Podi~ul Tarnavelor (Jidvei), Podi~ul Moldovei (Cotnari, Ia~i, Hu~i), Podi~ul Dobrogei (Murfatlar, 0

5trov

etc. Zone pomicole: Subcarpatii, nord-vestul ~i sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, Podi~ul Dobrogei etc.

3.4. ANALIZA GEOGRAFICA A UN.OR ORA~E

Moscova, capitala Rusiei, este situata in Campi a Europei de Est, pe raul Moscova. Dateaza din_p~rioada m_edie~ala. Are o populatie de 12 mil. loc. Este unimportant nod de comunicatii beneficiind de 4 aeroportun ~1 3 portun fluviale. Ora~ul este legat prin canale cu 5 mari. Dintre simbolurile ora~ului, amintim Cetatea Kremlin, Piata Ro~ie ~i metroul cu arhitectura comunista.

Lomira, capitala Regatului Unit al Marii Britanii ~i Irlandei de Nord, este situata in SE Angliei, in Campia Londrei, pe raul Tamisa. A aparut in perioada romana, sub denumirea de Londiniu~. Are o populatie d~ 8,3 mil. loc. Este un centru comercial, cultural ~i industrial, de talie mondiala. Beneficiaza de 21 de aeroporturi, eel mai mare fiind Heathrow. Dintre simbolurile ora~ului se remarca Turnul Londrei, Tower Bridge ~i Parlamentul cu ceasul Big Ben. Paris, capitala Frantei, se dezvolta in Campia Parisului, pe raul Sena. A aparut in perioada romana, sub denumirea de Luteµa. Ora~ul propriu-zis are 2,3 mil. loc., insa_ zona metropolitana include 12 mil. loc. Este un iJTiportant centru industrial, reprezentative fiind industria automobilelor, avioanelor, parfumurilor etc. Beneficiaza de doua aeroporturi (Orly ~i Charles de Gaulle), o retea densa de metrou ~i TGV. Dintre simbolurile ora~ului, amintim, Turnul Eiffel, Catedrala Notre Dame, Arcul de Triumf ~i Bulevardul Champs Elysees. Roma, capitala Italiei (Cetatea eterna), este situata pe ~apte coline vulcanice, fiirid strabatuta de fluviul Tibru. Aaparut in Antichitate, conform legendei fiind fondata de gemenii Romulus ~i Remus. Are o populatie de 2~7 mil. loc. Este un centru cultural ~i turistic mondial. in. centrul sau se afla Vaticanul. Dintre simbolurile ora~ului se remardi Colosseumul, Colurnna lui Traian, Monumentul Vittorio Emanuele II, Fontana di Trevi etc. Viena, capitala Austriei, se-. dezvolta in Campia Vienei, pe Dunare. A fost intemeiata in Antichitate, de celti, sub denumirea de Vedunia ~i dezvoltata apoi de romani (Vindobona). Are o populatie de 1,7 mil. loc. Este un centru muzical (capitala muzicii), cultural ~i turistic de rang mondial. ~oncentreaza 1/3 din activitatea industriala a Austriei. Pintre simbolurile ora~ului, amintim, castelele Schonbrunn ~i Hofburg, Catedrala Sf. $tefan ~i Opera de Stat. Bucure~ti, capitala Romaniei, s-a dezvoltat in Campia Vlasiei, pe raul Dambovita. ~ aparut in perioada medievala, devenind capitala Tarii Romane~ti in timpul lui Vlad Tepe~ (sec. XV). Are O populaµe de _1,88 mil. l(?C._ Beneficiaza de 2 aeroporturi (Henri Coanda ~i Aurel Vlaicu) ~i o retea de metrou. Este un important centru industrial, univ~~sitar si cultural. Dintre simbolurile ora~ul~i, se remarca: Arcul de Triumf, Ateneul, Parlamentul (Casa Poporului), Muzeul National de Istorie a Romaniei, Muzeul National al Satului, Parcul Herastrau,· Parcul Ci~migiu etc. · · Cluj-Napoca, eel mai mare o; ~~ al Transilvaniei, este situat in Podi~ul Transilvaniei, pe raul Some~ul Mic. A aparut in perioada romana, sub ~umele-de Napoca: Are o ~opula~ie d~ 325 OO? loc._ Beneficiaza de urt ~:ro~ort interna,ional (Avram Iancu). Este un important centru mdus_tnal, ~ve~s19-r (Umvers1tate~ ,,Babe~-Bolya1 ) ~1 cultural. Dintre simbolurile ora~ului, amintim Piata Unirii (Mate1 Corvm), P1ata Avram Iancu ~1 Parcul Central. Timi~oara, eel mai mare ora~ din Banat: totodata din vestul t~rii, se gase~te in _campia Timi~ului, pe raul Bega. Dateaza din perioada feutlala. Are o populat1e ~e 3~9 000 loc. Det1~e un aerop_mt m~erna,ional (Traian Vuia). Este unimportant centru industrial, universitar (Umvers1tatea de Vest) ~1 cultural. Dmtre s1mbolurile <?ra~ului se remarca

Piata Victoriei, Catedrala Mitropolitana ~i Parcul Rozelor. Ia~i, eel mai mare ora~ al Moldovei, este . situat in_ Campia Mold~vei, pe raul Bahlui. A aparut in perioada medievala, devenind capitala a Moldovei in t~mpul lm Ale~andru Lapu~nea~u (se~. XVI). Are o populafie de 290 000 loc. Beneficiaza de un aeroport internat~onal. Este un impor~~nt _centru ~n_~ustnal, universitar (Universitatea ,,AL I. Cuza") ~i cultural. Simboluri ale ora~ulm sunt Palatul Culturn, Piata Umrn, Catedrala Mitropolitana, Parcul

Copou etc. Constanta, eel mai mare port al Romaniei, este si~at in Podi~ul Dobrog~i, pe tarmul Marii Negre. A aparut in erioada antica, sub denumirea de Tomis. Are o po~ulat1e de 283 000 loc.- J?etme un ~eroport international ~i o baza p .. y AT O 1 M'hail Kogalniceanu. Este un important centru tunstic, comerc1al ~i industrial ( . mihtara N. · · ·• a 1 . v • Ovidiu Farul, Faleza Marii Ne r C · . ~antler naval). Dintre simbolurile ora~ulw se remarca Piata ' g e, azmoul, Delfmariul ~i statiunea

Mamaia.

LocaJizarea pe harta a ora§elor-capitala

p e-capitaJa ale Europei

e harta de la fig.I sunt pozitionate cu numere de la l la 44 ora~

•ora~•capita/~ I f LJ R Q p A 1 < ~

.~ ~ / F

.....

c:: " . ro .. - f

-ro

Fig. I Sursa autor prof dr. I Marcule/

► I. Completap ( cu ajutorul hiirfilor din manual sau din atlasul geografic ), tabelul 1 cu denumirile or~elor-

1 d h d I fi 1 . d . ·1 1 d capitala corespondente numere or e pe arta e a 12. ~1 enumm e state or, upa exemplul dat.

Nr. Deoumirea I Deoumirea Nr. Deoumirea Deoumirea Nr. Deoumirea Denumirea

ora~ului- statului ora~ului- statului ora~ului- statului

capitala caoitala capitala

1 Lublijana Slovenia 16 31

2 17 32

3 18 33

4 19 34

5 20 35

6 21 36

7 22 37

8 23 38

9 24 39

10 25 40

11 26 41

12 27 42

13 28 43

14 29 44

ffii". 30

- Tabel I

Localizarea pe harta a ora~elor Romaniei

ozitionate cu numere de la 1 la 41 ora e-re~edinta de 'udet din Romania

Fig. 2

► 2. Completati ( cu ajutorul hii.r(ilor din manual sau atlasul geografic ), tabelul 2, cu denumirea ora~elor re~edinta de judet, corespondente numerelor de pe harta de la fig.2, dupa exemplul dat.

Nr. Denumirea ora~ului- Denumirea judefului Nr. Denumirea ora~ului- Denumirea judefului resedinta de .iudet resedinta de iudet

1 Drobeta Tumu Severin Mehedinti 22 2 23 3 24 4 25 5 26 6 27 7 28 8 29 9 30

_JO 31 _Jl 32

33 34 35 36 37 38 39 40 41

Tabel 2 - ---

2. Cititi cu atentie afirmatia de mai jos. Daca afirmatia este adevarata, i'ncercuiti literaA, iar daca afirmatia este falsa, incercuiti litera F. Precizati trei argumente in sprijinul alegerii :racute. A F ,, Din punct de vedere demografic, fn Europa se manifestii tendin/a de imbiitrdnire

demografica. "

57

Itemi de evaluare . A B D Pe barta sunt marcate state c~ " .., la sub1ectele , , · Barta de mai jos se re1er~

litere ~i ora~e-capitaHi cu cifre.

Legendl ~ . Ii ' 0 o~-cap1ta

•

A. Scrieti pe foaia de test litera corespunzatoare raspunsului corect pentru fiecare dintre afinnatiile de mai jos. 1. Religia ortodoxa este specifica statului marcat pe harta cu litera: a. B b. E c. F d. G 2. 0 rata mare a mortalitatii infantile caracterizeaza statul marcat pe harta cu litera: a. A b. D c. H d. I 3. Cele mai mici densitati ale populatiei se 1nregistreaza 1n statul marcat pe harta cu litera:

a. A b. B c. H d. J .. 4. in stand marcat pe harta cu litera H se vorbe~te o limba care face parte din faJJ11lt3

Iingvistica: a. fino-ugrica b. germanica c. romanica d. slava e Rate mari ale natalitatii populatiei (peste 14%0) se 1nregistreaza 10 stattil roarcat P

5. harta cu litera: a. B b.F C. I d. J

Cel mai mare numlir de emigranti se imegistreaza in statul marcat . h· . • . ~ 6. b D c I pc arta cu li tc r· r a. A · · d. J ' · 7_ Un bilant natural negativ caracterizeaza statul tnarcat pe hart~ cu litera·

a. A b. B c. D d. l . . 8_ Cea mai ridicata pondere a populatiei varstnice se 'inregistreaza in statul marcat P

harta cu litera: c

a. A b. C c. E d. H 9. Cel mai populat stat european este marcat pe harta cu I itera:

a. D b. E . c. G d. J 10.Speranta de viata la na~tere inregistreaza cele tnai mari valori in statul marcat pe

harta cu litera: a. E b. F c. I d. H

30 de puncte

B. Completati pe foaia de test spatiile libere din enunturile de mai jos cu raspunsurile corecte. 1. · Cea mai mare densitate a populatiei in Europa se inregistreaza 1n statul numit ..... 2. Al doilea stat european ca numar de locuitori este ..... 3. Bilantul natural al populatiei reprezinta diferenta dintre ..... ~i ..... 4. in Europa Occidentala, majoritatea populatiei active este ocupata 1n sectorul ... .. 5. Statul multilingvistic in care sunt declarate patru limbi oficiale se nume~te .... .

15 puncte

C. in anul 2016, in Franta s-au inregistrat 785.000 de nascuti-vii ~i 587.000 de decese. Populatia totala a Frantei in anul 2016 a fost de 66.725.826 locuitori. Pe baza acestor date, calculati:

a. bilantul natural al populatiei ( exprimat in cifre absolute); b. rata natalitatii populatiei.

20 de puncte D. in tabelul de mai jos sunt ilustrate suprafata ~i populatia unor state europene, date le fiind

inregistrate in anul 2015.

Statul Suprafata (km2) Populatia (or. loc.)

Germania 357.022 81.174.000

Italia 301.340 60.795.61 2

Spania 505.370 46.439.864

Suedia 450.295 9.747.355

Sursa: Eurostat

Pe baza datelor din tabel, precizati: . . "nreg,istrata in Spania; . . ,... • ta ,.. Itaha s1 cea 1 a. dtferenta dintre populatia 1nreg1stra 10 "- . S di'a Italia· . . · · ,.. Germania ue , ' b. valoarea densitatii medn a populatiet 1~ . . d'. ' populatiei in Suedia. c. un factor care determina valoarea densitatu me 11 a 25 de puncte

R APLICATII ezolvati ~1itoarele sarcini de lucru: ,

1. Precizati trei m d'fi ,.. . . . . t ,... R " .

,.. t1- o I can survenite in structura populat1e1 active ocupa e tn oman1a

dupa anul 1990. 2

· Prezentati doua cauze ale migratiei masive a populatiei Romaniei dupa anul 2007.

Itemi de evaluare

Harta de mai jos se referii Ia subiectul A. Pe hartii sunt marcate cu litere unitiiti Ii

subunitap de relief, cu cifre de la 1 la 6 ora~e ~i cu cifre de la 7 la 12 rauri.

0 20 40 60 80 JOO km I I I I I p

-

(lAlfc:mpaie

S0.000 d. locuilnri

~ i~rtulde ~icll:ruiflc.a&

a:=-, limill di! mritati:J L::J .sutw.itabe dr n:li,f

·eti pe foaia de test litera corespunzatoare raspunsul • .t Sert UI corect pentru fi d. ~· afirt11atiile de mai jo~. . _ ecare mtre

1 populatia de etn1e maghiara predomina in unitatea d 1. f _ . e re ie marcata pe harta cu litera: a. A b. B c. E d. H

2 Cele mai ridicate densitati ale populatiei se inregistreaza in ·tat d . . - 1·t . uru ea e rehef marcata pe harta cu 1 era.

a. B b. E c. G d. H

3 o pondere importanta a minoritatii ~vabe se inreo-istreaza "in uni·tate d 1- f . _ . o• . a ere 1e marca-ta pe harta cu, htera: a.A b. B c. E d.H

4. Cele mai scazute densitati ale populatiei se inregistreaza in unitatea de relief marcata pe harta cu litera:

a. C b. E c. F d. G 5. Populatia activa ocupata in silvicultura este intalnita in unitatea de relief marcata pe

harta cu litera: a. C b. F c. G d. H

6. in Romania, piramida varstelor evidentiaza in randul populatiei un proces de: a. imbatranire b. intinerire c. scadere d. stagnare

7. Dintre minoritati, in Carpatii Maramure~ului ~i Bucovinei se intalnesc mai ales: a. bulgari b. maghiari c. sa~i d. ucraineni

8. Populatia activa ocupata in sectorul primar lucreaza in: a. agricultura b. industrie c. invata,mant d. transporturi

9. Structura confesionala a populatiei se refera la: a. etnie b. mediu de viata c. rasa d. religie

10. Raportul dintre numarul de locuitori al Romaniei ~i suprafata acesteia se nume~te: a. bilant natural b. bilant migratoriu c. bilant total d. densitate

30 de puncte

B. Completati pe foaia de test spatiile libere din enuntllfile de mai jos cu raspunsurile corecte. 1. Structura populatiei Romaniei pe grope de varste indica un proces de ..... 2. Cele mai scazute densitati ale populatiei Romaniei se inregistreaza in unitatea de

relief numita ..... 3. Cea mai mare pondere a populatiei active din Romania lucreaza in sectorul ..... 4. In structura confesionala a populatiei Romaniei predomina populatia de religie ..... 5. Structura populatiei Romaniei pe medii de rezidenta indica o pondere mai mare a

populatiei care traie~te in mediul ..... 15 puncte

C. In anul 2016, ratele natalitatii populatiei Romaniei pe medii d~ rezidenta au inregistrat unnatoarele valori: 8,3%o in mediul urban ~i 8,9%0 in eel rural. In acela~i an, ratele mor­talitatii generale mregistrate au fost de 9,7%0 in urban ~i 13,9%0 in rural.

63 ~

Pe baza acestor date, calculati: a. bilantul natural in mediul urban; b. bilantul natural in mediul rural.

20 de puncte

D. in anul 2016, in Romania s-au inregistrat 190.238 de na~teri ~i 256.761 de decese. La

1 iulie 2016, populatia Romaniei a fost de 19.703.494 locuitori. 1. Pe baza acestor date, calculati:

a. bilantul natural al populatiei in valori absolute ~i relative; b. rata natalitatii populatiei; c. rata mortalitatii populatiei.

2. Prezentati o cauza care a condus la inregistrarea valorilor bilantului natural. ,

25 de punctt

66

Itemi de evaluare

Harta de mai jos se ref era la subiectele A ~i B. Pe harta sunt marcate state cu lite

~i ora~e-capitala cu cifre. r,

Legendl t 0 Or&f-CBpitali

6 •

J

,-\. scrie,i pe foaia de test litera corespunzatoare raspunsului corect pentru fiecare dintre afinnatiile de mai jos. 1. Ora~ul marcat pe harta cu cifra 12 dateaza din perioada:

a. antica b. medievala c. modema d. contemporana 2. Ora~ul-capitala traversat de fluviul Dunarea este marcat pe harta cu cifra:

a. l b. 2 c. 4 d. 9 3. Gruparea de tip megalopolis Randstad-Holland se afla in statul marcat pe harta cu litera:

a.A b. B c.C d.E

4. Universitatea Sorbona se afla situata in ora~ul marcat pe harta cu cifra: a. 1 b. 11 c. 14 d. 15

5. Fluviul Ta1nisa strabate ora~ul marcat pe harta cu cifra: a. 1 b. 8 c. 14 d. 15

6. Un ora~ cu functii portuare situat pe tarmul Marii Negre este: a. Anvers b. Gdansk c. Odessa d. Rotterdam

7. Aglomeratia urbana Rin-Ruhr se afla situata in statul: a. Belgia b. Germania c. Olanda d. Polonia 8. Un ora~ cu functie industriala situat in Polonia este: a. Essen b. Katowice c. Krivoi-Rog d. Torino

9. Este supradenumit ,,Ora~ul celor Sapte Coline" ora~ul-capitala: a. Londra b. Moscova c. Paris d. Roma

IO.Un ora~ cu functii culturale este: a. Arhanghelsk b. Cambridge c. Donetk d. Rotterdam

30 de puncte

B. Completati pe foaia de test spatiile libere din enunturile de mai jos cu raspunsurile corecte. 1. Cea mai lunga cale ferata din lume, Transsiberianul pome~te din ora~ul marcat pe

harta cu cifra .......... . 2. Ora~ul Bruxelles este marcat pe harta cu cifra .......... . 3. Cea mai populata capitala europeana este marcata pe harta cu cifra .......... . 4. Ora~ul Tirana este marcat pe harta cu cifra •·········· 5. Ora~ul-capitaUi marcat pe harta cu cifra 3 se nume~te .............................. .

15 puncte

C. 1. Prezentati doi factori care au determinat formarea conurbatiei Rio-Ruhr. 2 ' b·1· d ·t· i numar mare de centre urbane 'in • Precizati doi factori responsa 1 1 e apan"ia unu

statele comuniste dupa al Doilea Razboi Mondial. 20 de puncte

67 -

1

I

D. in coloana A sunt notate denumiri de ora~e, iar in coloana B caracteristici ale acestora. Realizati asocierea corecta dintre fiecare ora~ din coloana A ~i caracteristica acestuia din coloana B.

A B

1 . Madrid a. este capitala Bavariei;

2. Paris b. este situat in SE Marii Britanii, pe Tamisa;

3. Londra c. mai poarta numele de ,,Ora~ul Luminilor";

4.Miinchen d. este eel mai mare ora~ al Europei;

5. Moscova e. este situat in centrul tarii, pe raul Manzanares.

25 de puncte