320

Rolul băncilor în utilizarea fondurilor europene pentru mediul rural

Role of banks in European funds utilization for rural area

lect. univ. dr. Zorzoliu Raluca raluca_zorzoliu@hotmail.com

Facult. Marketing şi Afaceri Economice InternaŃionale, Tel. 316.97.93; Univ. “Spiru Haret”, Bucureşti

Romanian rural economy is dominated mainly by agriculture, whose dominant feature is the very high share of subsistence farms that produce mainly for self-consumption and less or not at all for the market. Given the dominance of the agricultural sector, rural economy is still very little integrated in market economy. In addition, subsistence farms have difficulties in accessing other income sources and this is why the living standard of a significant part of the rural population depends heavily in the farm profitability level.

The Romanian banks were interested in the SAPARD program, the investment opportunities in the agro-food sector and in the overall investment climate in Romania.

Taking into consideration that project proposals can be submitted for SAPARD program financing until the end of this year, attention starts to be focused on the structural funds that Romania will received as a member state starting with 2007.

Increasingly, its contribution to the development of agricultural production perfor-mance is correlated with adequate funding, development of the human resources, and with existence of the necessary equipment.

Key words: rural financing; agricultural recources; revival of agriculture; unrepayable financing; rural development

După cum se ştie, agricultura a reprezentat dintotdeauna pentru România unul dintre cele mai importante sectoare economice, având cea mai mare pondere în PIB dintre Ńările europene (8-12%), iar industria alimentară şi a băuturilor constituie un reper strategic fundamental al industriei prelucrătoare româneşti (peste 25% din totalul industriei prelucrătoare). Aceste două domenii constituie direcŃii importante de dezvoltare economică, mai ales datorită potenŃialului de creştere foarte ridicat printre Ńările UE.

Deşi Ńara noastră dispune de resurse primare agricole de excepŃie, atât datorită condiŃiilor climatice cât şi suprafeŃei arabile mult peste media europeană, sectorul agriculturii rămâne totuşi unul dintre cele mai defavorizate domenii.

Aceasta se reflectă în încadrarea în clasa cea mai defavorabilă a ponderilor exporturilor produselor agricole şi ale industriei alimentare şi băuturilor din total exporturi, precum şi în cel mai redus grad de acoperire a importurilor prin exporturi al produselor agricole şi ale industriei alimentare şi a băuturilor comparativ cu celelate Ńări ale UE, în condiŃiile în care are una din cele mai mari specializări în aceste sectoare.

321

Dezvoltarea şi profitabilizarea acestor domenii sunt imperioase, la fel ca şi aparitia şi utilizarea diverselor surse de finanŃare pentru revitalizarea agriculturii româneşti, deoarece agricultura şi industria alimentară şi a băuturilor constituie un punct de extremă imporanŃă al strategiei post aderare a României.

Mediul economic alături de politicile de finanŃare a agriculturii nu au favorizat dezvoltarea sistemului de credit agricol, pieŃele financiare rurale nedezvoltându-se din cauza performanŃelor slabe înregistrate de gospodăriile particulare. Nivelul ridicat al ratelor dobânzilor, oscilaŃiile preŃurilor la produsele agricole, precum şi garanŃiile impuse au determinat o cerere destul de slabă faŃă de credite.

Producătorii agricoli, mai ales în cazul exploataŃiilor de dimensiuni reduse, nu îşi permit să investească sume prea mari. În cea mai mare parte, agricultorii sunt nevoiŃi să apleze la resursele bugetare, adică la sprijinul pe care statul îl oferă producătorilor şi mai puŃin la cele atrase, pentru că nu mulŃi sunt cei care îşi asumă riscul de a contracta credite de la bănci.

Lipsa de acces a numeroaselor gospodării Ńărăneşti la creditele bancare le-au orientat către creditele comerciale, asigurate de integratori, de cei care asigură input-urile, de furnizori, cooperativele de credit, cămătari etc.

Strâns legat de creditare apare şi problema asigurărilor în agricultură, care se desfăşoară destul de restrâns şi nu acoperă toŃi factorii de risc ce pot apărea. Cel mai mare factor de risc în agricultură este seceta, caracteristicile sale sunt greu acceptate de companiile de asigurări, fenomenul fiind preluat de susŃinerea prin bugetul de stat.

Prin implicarea în reforma agriculturii a instituŃiilor de stat, a organismelor europene, a băncilor comerciale care acordă finanŃări pentru sectorul agricol şi a asigurătorilor, problemele legate de finanŃările pentru agricultură trebuie dezbătute în mod constructiv iar soluŃiile financiare cele mai avantajoase să fie expuse producătorilor şi reprezentanŃilor administraŃiilor locale din zonele rurale şi nu numai.

Trebuie abordate, pe de o parte, probleme legate de sursele potenŃiale de finanŃare şi de programele care se derulează în acest sens, iar, pe de altă parte, de garantare a creditărilor.

Deşi mediul rural are stringentă nevoie de investiŃii, banii de la SAPARD nu sunt folosiŃi. ContribuŃia comunitară nerambursabilă se ridică la 175,2 milioane de euro pe an. România trebuie să cheltuiască rapid banii primiŃi în ultimii patru ani de la Uniunea Europeană prin programul SAPARD, dacă vrea să mai primească fonduri.

“Programul NaŃional de Dezvoltare Rurală – 2007-2013”, complementar celor

operaŃionale finanŃate din fonduri structurale, cuprinde un program de dezvoltare a spaŃiului rural românesc care: se adresează nevoilor mediului rural; vizează reducerea cât mai rapidă a disparităŃilor de dezvoltare socio-economică a României faŃă de celelalte state membre ale Uniunii Europene; îndeplineşte cerinŃele de dezvoltare rurală în contextul dezvoltării durabile.

Cele 4 priorităŃi din seria de măsuri pentru implementarea Programului de dezvoltare rurală se pot concentra în felul următor: creşterea competitivităŃii sectorului agricol şi forestier, îmbunătăŃirea calităŃii mediului şi a zonelor rurale, îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale si promovarea iniŃiativelor locale de tip Leader.

322

Valoarea totală a celor 918 proiecte primite de AgenŃia de PlăŃi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) în prima sesiune de depunere a proiectelor pentru Programul NaŃional de Dezvoltare Rurală (PNDR) s-a ridicat la aproximativ 730 milioane de euro. Alocarea aferentă lunii martie 2008, de 194,31 milioane de euro, a fost cu mult depasită de valoarea proiectelor primite în acest interval.

Potrivit APDRP, pentru modernizarea exploataŃiilor agricole (Măsura 121) au fost depuse 708 proiecte în valoare totală de 291,26 milioane de euro, această măsură înregistrând cele mai multe proiecte.

O altă componentă care a suscitat interesul potenŃialilor beneficiari a fost cea pentru renovarea satelor (Măsura 322), pentru care s-au depus 194 de proiecte, cu valoarea totală de 405,98 milione de euro. De asemenea, au fost depuse 16 proiecte pentru Măsura 123 – Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi silvice – valoarea totală a acestora fiind de 31,45 milioane de euro.

Proiectele depuse în luna martie vor intra în etapa de evaluare, iar beneficiarii vor fi notificaŃi în cel mai scurt timp despre rezultatul acestui proces, indiferent dacă proiectul a fost sau nu admis spre finanŃare prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

În luna aprilie a.c. s-a derulat, prin intermediul AgenŃiei de PlăŃi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, cea de-a doua sesiune de cereri de proiecte pentru acordarea fondurilor nerambursabile pentru dezvoltare rurală conform Măsurilor de investiŃii din cadrul PNDR prezentate mai jos.

Tabelul nr. 1

Repartizarea fondurilor nerambursabile pentru dezvoltare rural ă (sesiunea aprilie 2008)

Măsura de investiłii fonduri disponibile

€ suma MaxIMă Neramburs. / proiect €

121 modernizarea exploataŃiilor agricole

57.856.627 2.000.000

123 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi silvice

51.053.886 3.000.000

322 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăŃirea serviciilor de bază pentru economia şi populaŃia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale

103.072.495 6.000.000

Total 211.983.008 - Sursa: AgenŃia de PlăŃi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, aprilie 2008 CEC, BRD şi Alpha Bank sunt băncile care acordă agricultorilor finanŃări, în

valoare de aproximativ 200 de milioane euro, până în luna iunie 2008, când fermierii ar trebui să-şi primească subvenŃiile pentru înfiinŃarea culturilor.

AgenŃia de PlăŃi şi IntervenŃie în Agricultur ă (APIA) a perfectat un instrument de creditare pentru fermieri, în colaborare cu Fondul de Garantare a Creditului Rural

323

(FGCR) şi cele trei bănci menŃionate. Instrumentul financiar bazat pe cesiunea de creanŃe dă posibilitatea fermierilor să obŃină credite pentru finanŃarea lucrărilor agricole în condiŃii preferenŃiale, în valoare de 75% din suma estimată a fi primită din fonduri europene. Împrumuturile vor fi acordate pe o perioadă de trei luni, până când agricultorii intră în posesia subvenŃiilor la hectar, primite de la stat.

Încă din decembrie 2004, Casa de Economii şi ConsemnaŃiuni (CEC) acordă credite celor care nu deŃin fonduri proprii pentru co-finanŃarea unui proiect SAPARD. Creditele se situează între 5000 si 10.000 de euro (echivalent în lei), cu o dobândă variabilă de 19% pe an şi pentru o perioadă de cinci ani. Având în vedere lichidităŃile financiare pe care le are CEC, se estimează un număr de peste 18.000 de proiecte de investiŃii care ar putea fi astfel realizate. Creditele oferite de CEC sunt garantate 100% de Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) şi Fondul NaŃional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FGCIMM).

Fondul de Garantare a Creditului Rural garantează toate tipurile de credite acordate producătorilor agricoli, cu excepŃia stocurilor de cereale pentru comercializare, iar suma garantată reprezintă cel mult jumătate din valoarea creditului. Pentru acea parte din credit garantată de FGCR băncile nu solicită garanŃii suplimentare.

Creditele sunt oferite pentru două Măsuri din programul SAPARD: 3.1 "InvestiŃii în exploataŃiile agricole" si Măsura 3.4. "Dezvoltarea şi diversificarea activităŃilor economice care să genereze activităŃi multiple şi venituri alternative", fondurile europene alocate acestora ating nivelul de aproximativ 350 de milioane de euro. Beneficiarii creditelor CEC pot fi producători agricoli individuali (persoane fizice autorizate), asociaŃii agricole familiale şi asociaŃii de producători agricoli, societăŃi agricole private/asociaŃii agricole cu personalitate juridică, societăŃi comerciale cu capital majoritar privat (de peste 75%).

Circa 12% din creditele acordate de CEC sunt pentru agricultură, iar până în 2011 banca vrea sa ajungă la o expunere pe sectorul agricol de 20% din portofoliul de credite.

CEC are astfel un rol strategic în distribuirea fondurilor SAPARD către mediul rural. Pe lângă creditele care îi pot ajuta pe agricultori să co-finanŃeze proiectele, CEC poate fi un mijloc eficient şi de distribuire a acestora. În ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene, CEC pune la dispoziŃie o gamă variată de produse şi servicii, cum ar fi : credite pentru pre-finanŃarea grantului, co-finanŃarea cheltuielilor eligibile ale proiectului, finanŃarea cheltuielilor neeligibile ale proiectulu, emiterea de scrisori de confort la solicitarea clientului, de scrisori de garanŃie bancară pentru garantarea avansului, acordarea de consultanŃă financiară clienŃilor, deschiderea de conturi curente speciale pentru derularea proiectelor şi încasarea granturilor si a subvenŃiilor. Banca Carpatica oferă credite agricole pentru sprijinirea sectorului agricol, prin punerea la dispoziŃia producătorilor agricoli a fondurilor necesare susŃinerii activităŃii proprii desfăşurate.

Creditul se acordă clienŃilor Băncii care nu înregistrează (la data solicitării finanŃării) sume restante la creditele contractate si sunt: a) producătorii agricoli - persoane juridice, care exploatează terenuri agricole sau efective de animale, în scopul obŃinerii producŃiei agricole destinate comercializării;

324

b) persoane juridice, care deŃin tehnica şi specializarea în executarea de servicii pentru obŃinerea producŃiei agricole, dacă angajează credite în vederea prestării serviciilor pentru activităŃile eligibile. Creditul se acordă numai pentru finanŃarea activităŃii curente, pe o perioadă de maxim 12 luni, rambursarea efectuându-se eşalonat, în baza unui grafic convenit de comun acord între părŃi.

Conform Legii creditului agricol pentru producŃie, beneficiarii acestor credite, care rambursează împrumutul şi achită dobânzile aferente la termenele scadente prevăzute în contractul de credit (fără a înregistra sume restante), vor primi o primă (alocaŃie bugetară) de până la 30% din volumul creditului. În acest sens, Banca va elibera documente privind utilizarea şi rambursarea creditului în vederea obŃinerii de către clienŃi a alocaŃiilor bugetare.

Odată cu integrarea în UE, agricultura românească trebuie să treacă de la faza de subzistenŃă la dezvoltare rurala. Teoretic, la acest moment există şi programe şi fonduri suficiente care să facă din agricultorii români, fermieri europeni.

Practic, însă, pentru a avea acces la banii europeni, agricultorii ar trebui, fie să suporte o parte semnificativă din investiŃie, fie să apeleze la un credit bancar.

Cei care solicită un credit bancar pentru achiziŃionarea de utilaje agricole noi sau pentru a cumpăra animale vor rambursa băncilor doar jumătate din banii împrumutaŃi, restul sumei urmând a fi suportată de la buget.

Problema, însă, abia aici începe. Pentru a putea încredinŃa bani unui producător agricol sub formă de credit, banca trebuie să aibă siguranŃa că îi va putea şi recupera. Însă, în momentul de faŃă fermierul care solicită un credit nu ştie dacă producŃia se va realiza, nu ştie dacă nu va veni un îngheŃ, o inundaŃie care să i-o distrugă sau dacă va obŃine în final preŃul pentru ea.

În condiŃiile actuale, pentru a beneficia de facilităŃile oferite de Ministerul Agriculturii, producătorul agricol trebuie să facă un drum la bancă, să convingă banca să-i acorde un credit, să are pământul, să semene, să culeagă recolta şi să o vândă la un preŃ care să-i asigure profit. Abia dupa toate acestea, se poate gândi că nu va trebui să returneze la bancă decât o jumătate din banii pe care i-a primit.

Pentru a beneficia de alocaŃiile din fondurile publice, beneficiarii creditelor agricole trebuie să depună la DirecŃiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală judeŃene, respectiv a Municipiului Bucureşti următoarele acte: cerere-tip, documentele justificative privind rambursarea creditului, precum şi documentele fiscale justificative privind utilizarea sumelor acordate.

După aprobarea cererii, DirecŃiile pentru Agricultură efectuează, pe baza solicitărilor de alocaŃii de la bugetul de stat, plăŃile către beneficiari. Realizarea investiŃiilor este condiŃionată de sursele de finanŃare interne şi externe, ale statului şi agenŃilor economici ; sursele proprii ale micilor producători sunt nesemnificative iar cele ale societăŃilor comerciale se formează cu greu din fondul de dezvoltare. Deoarece agricultura este o activitate cu un grad ridicat de risc, efectele negative ale acesteia trebuie atenuate prin orientarea către noi activităŃi, în consens cu interesele economice ale populaŃiei rurale, care să garanteze venituri alternative.

Sistemul bancar românesc, dar şi agricultorii, aşteaptă încă, o modalitate de aplicare a legii referitoare la folosirea certificatelor de depozit ca şi garanŃii, deşi există o lege în acest sens de 30 de ani. Foarte important ar fi dacă subvenŃia ar fi dată la

325

începutul campaniei agricole sub forma plăŃii primei de asigurare, care ulterior ar putea fi dată băncilor ca garanŃie. Bibliografie

1.www.fermierul.ro, Centru de informare, consultaŃă şi pregătire profesională pentru fermieri

2.www.sapard.ro, AgenŃia SAPARD România 3.www.mapam.ro, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale 4. “Legea nr. 150/2003” - pentru creditul agricol 5. “Legea nr. 231 /2005” – privind stimularea investiŃiilor în agricultură 6. « Legea nr. 83/1993 » - privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli 7. ***** Strategia de dezvoltare durabilă a agriculturii şi alimentaŃiei din România, editată

de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Bucureşti, 2004 8. ***** ‘’Programele derulate şi finanŃate în România de AgenŃia SAPARD’’, în

intervalul 2000 – 2007 9. Popescu, Angela – “Dezvoltare rurală”, Ed. Universitară, Bucureşti, 2002 10. Toderoiu, Filon – “Agricultura – resurse şi eficienŃă”, Ed. Expert, Bucureşti, 2002