REPORTAJcdrturdreasc6. Datoritd lui,Tara Rom6neascd a awt Pri-ma t iparni ld de care s-a in-grijit la incePururi un cdlugdriruntenegrean Pe nume Ma-carie. ce invdfase arta trParu-lui la Vene{ia qi care datoritdcondil i i lor Polit ice 9i cultura-le de la el din tara s-a refugiatchiar aici la MAndstirea Dea-lu. Aga au aPdrut Primele ti-parituri romAnegti. una dintrebte fiind Lirurghierul in lim-ba slavond,Pentru Prima dat[editatin cadrul Bisericii Orto-doxe. de asemenea OctoihulSi ktraevanghe I i aru I' Din Pa-cate, Radu cel Mare nu a ma1apucat sA le vad6 gata, Litur'gh i e ru t fiind final izat la-cdtevaIuni de la moarlea sa, in anul

arh al ConstantinoPolului. iarmai apoi exilat laAdrianoPol,a fost chemat de domnul Radupentru a reorganiza Bisericadin Muntenia. Astfel, SffinrulNifon a devenit in scurt t imPne meleagurile noashe o Per-sonalitate teologicd gi culru-rald marcantd. A intemeiat laTarsoviste s i la Mdndst i reaDea'iu o inaltd scoala duhov-niceascd, invdldndu-i Pe Pre-oli gi cdtugari din ScriPnri ; idin'scrierile dumnezeieqtilorP[rinti. Sfin{ia sa le-a rdnduitDe toate. de la Pravilele 9i ran-duieli le bisericesti la talcuirea

Athos, fost Patri-

iunie 20I5 / LLIMEA CREDlli l Ei

sluibelor. A convocat la T6r-nouist" un Sinod MitroPolitanilri*t. Fot-ur din clerici Ei mi-reni" luAnd hotdr6ri imPortan-te pentru viala religioasd dinMuntenia. A mers Prin toatdTara MunteneascA, Pe la toate

-anattitil" qi schiturile Pentru

a oune buni rdnduiald c61ug5-reascd. a poPosit Prin sate 9itarsuri. incercdnd sd atle sta-rea pdstor i f i lor lu i . aducAndpretutindeni luminare $l marelolos duhovnicesc.

Totodatd. Prin osArdia qirdvna domnitorului Radu celMare. la Mdndstirea Dealu s-adesfbgurat o intensd activitate

1508. A alut o moarte cumPli-td, chinuindu-se inultimii anidin via15 pentm cd a nesocotitsfarul Slhnrului Nifon 9i chiara cdzut sub blestemul Patri-arhului. Dar ce s-a intAmPlatmai exact?...

wwwlumeacredintei.com

Dupa cejuPanul Bogdani-a cerut mana domnilei Ca-olea. sora domnitorului Radu-cel Mare, nu demult rdmasl

vdduvd 5i care se indrdgosti-se de acest boier, alungat dela Curtea Moldovei de Pe vre-mea cAnd incd trdia Mdria SaStefan, voievodul Radu s-aidsat induplecat la insistenle-le domnilei qi a ingdduit s5 secisdtoreasc[ cu acesta. Maitrebuia ins6 luatd blagoslove-nie de la insuqi Patriarhul Ni-fon pentru ca aceastd nuntdsa aiba loc. TotodatdjuPdnulBosdan incePuse sd se vare Pesub"oielea domnului Radu. in-deodrtdndu-l de oamenii luicredinciogi asemenea lui Nea-soe Basarab. Nu de Puline oriie auzise desPre acest boier cd

in Moldova s-ar fi lepddat deso{ia lui cu care avea si doicopii. Din aceasti pricind Pa-triarhul nu a dat binecuvdnta-rea pentru cdsdtoria dintre ceidoi, chiar dacd insugi dom-nitorul Radu a insistat. Aqaau apArut multe tensiuni in-tre domnitor qi Patriarh, iar lascurr t imp jupanul Bogdan qidomnila Caplea s-au c[sdtoritfbrd qtirea Patriarhului. Cdnda aflat aceasta, Sfrntul Nifons-a intristat qi a mers la Radupentru a-l mustra. Dar Radua lephdat cuvintele Patriarhu-lui, iar pdrintele Nifon vdzindaceasfa i-a spus: ,,Cdtd vremeali implinit legea, ali cunoscutpacea qi binecuvdntarea luiDumnezeu, dar acum, cd a{iales nelegiuirea, veli cunoag-te indepartarea blagosloveni-ei". Astfel Patriarhul, vdzdndatAta neascultare qi chiar fi-ind izgonit de cdtre voievo-dul Radu. ii snuse acestu-ia in fa{d ca uliime cuvinte:. .Radule. Radule. i1 i aduciaminte, fiul meu, c?tte aifa-cut ca sd md aduci in faraRomaneascd, pentru ca sdvd invdf Legea lui Dumne-zeu? ... Tu singurm-ai che-mat gi tu singur m[ gonegti.... Dar l ine minte. Radule. cdveli muri in fbrddelegea voas-tra. cu multe dureri gi chinuri.Md vei c[uta. Radule. dar numd vei gdsi... Nu cuv6ntulmeu ali lepdda| ci insuqi cu-vdntul lui Dumnezeu l-a!i le-pddat de la inimile voastre!".$i astfel a hotbrAt sd pleceneintdrziat in Sfrntul MunteAthos, la Mandst i rea Dioni-siou. Toate vorbele Patriarhu-lui aveau sd se petreacd intoc-mai qi Radu cel Mare avea samoard in mari suferin{e, plinwww,lumeacredintei.com

de bube qi r[ni, in anul 1508.Dupd moarte tot nu iqi gisi-se liniqte, c[ci ryormdntul luise cutremura. In acelagi anse stinge qi Pbrintele Nifon,cel care avea sA fie canonizatin anul 1517, dupd ce SfAn-tul Voievod Neagoe Basaraba r6nduit a aduce osemintelesffintului in Jara Romdneascd.Ca un mijlocitor spre impd-carea celor doi intru vegnicie,Sffintul Neagoe a aqezat ose-mintele Sf6ntului Nifon oes-1e cele uret mirositoare ale lui

Radu celMare qi s-au fbcut rugiciunipentru^ iertarea fostului dom-nitor. In timpul acestor rugd-ciuni, Slbntul Neagoe Basaraba alrrt o vedenie, cum din ose-mintele Slinrului Nifon iese ocristelnild qi se deschide mor-mdntul lui Radu cel Mare c5-ruia i se curdld oasele cu apdsfinlitn. Astfel Sffintul Neagoea in{eles cd Radu cel Mare aprimit iertare a, iar apoi a tre-cut la canonizarea SfdntuluiNifon.

LUMEA CREDINTEI / iunie 2O15 17

REPORIA.|

iunie 2o1s /LUMEA CREDINTEI

Radu cel Mare a iubit (Serbia), Mitropolia TArgg-rn"ft Sir"i;, chiar dacd a viqtei, Tismana' Vodifa' br-

"""J JaUi"iunile sale ome- seiica Episcopiei Buzdului'

t"rti. ti-tltat-se apropiat de Biserica Alba din Tdrgoviq-

"u] roriiitiinA-o si apaiAnd-o te. Apoi biserici inzestrate cu

;;i;d"td.;Lv'eni'nd ctitor pdmAnturi sau sume de bani:;; ;;;;;i"i qitontribuind'schitul ostrov, M6ndstireatotodatd lainzestrateamultor Snagov,schitullezer'Mdn1s-E;;ili de cult din Jara Ro- tftdBistrila, MdndstireaNu-i"Li"*aii tt numai-ie l6n- cet, Mdnditirea Cozia' Schi-;Mtt6tit*a Dealu, iata 9i tul Valea (Argetl'Nu a omisA;;i;;i;iitotit" qi i-"i- nici aeezdmintele din Sfrntult*t" a" nuau cel Mire: Go- Munte Athos, trimi!6nd.da-;;;;,-ci";;"ioc, Lopuqnia nii anuale c[tre MAndstirea

Sfbntul Pantelimon, M6ndsti-rea Dochiariu, Mdndstirea Hilandar, Mdndstirea Cutlumuqsau chiar in Muntele Sinai, laMdndstirea Sfhnta Ecaterina.

0 istorie mainouiMdndstirea de{inea vreo

13 moqii ,,gi alte acareturi", inafard de cele d[ruite de cdtreRadu cel Mare, dar cu toateacestea, degi altddatd era Po-pulatd ca un or_a$, la sfbrqitulveacului al l9-lea nu mal nu-mdra intre zidurile ei decAtun cdlugdr gi doi soldali carepdzeau. La incePutul secolu-iui 20, la Mdndstirea Dealus-a mutat $coala coPiilor detrup d, iar mai tdrziu, in 19 12,s-a infiinlat aici Liceul Militar,Nicolae Filipescu". Vechilechilii au fost inlocuite cu unr6nd de clddiri cu etaj, trans-form6nd agezimdntul intr- ocazarmd autenti c5, fu lburdn-du-se liniqtea seculard a m6-ndstirii. In bisericd doar Pre-otul-proFesor de religie maisdvaisea cele sfinte. Liceulavea un regim riguros de se-lectare qi educare a coPiilor.Intrau in Program la vArstaminimd de 10 ani, iar in Pri-mdl an le erau verificate cu-nogtinlele acumulate anteri-or, iar abia duPd aceea Puteauintra propriu-zis in Programulliceufui. insuqi Regele Mihai Ia fost elev aici, liceul fiind unsimbol nalional al qcolilor deelit6, recunoscut Pe Plan eu-ropean. Copiii erau Pefina-nent insolili qi suPraveghealide profesori qi ofileri. Pro-fesorul de religie, PdrinteleDolinescu, Pe ldngd diferite-le rugdciuni Pe care.le fhceazilnic impreund coPiii i i Pu-nea sd spuni rugdciunea Ca

www.lumea(redintei'(om

noi este Dumnezeu. Cetdvre-me a functionat aici liceul mi-litar, exista obiceiul ca eleviide clasa aJ-asd, se ocupe deaprinderea candelelor de pemormintele lui Radu cel Mareqi capului lui Mihai Yiteazul

In noiembrie 1940 a avttloc un cutremur care a prici-nuit mari distrugeri, depla-sind turlele bisericii destul demult gi avdnd nevoie de con-solidare qi restaurare. Au mailost alectale partea superioa-rd a clopotnijei gi clddirile li-ceului. Chiar dacd au fost sravafectate cladirile liceului 6ili-tar, nu s-au inregishat victime,cdci in pronia qi bundtatea LuiDumnezeu S-a bucurat de ru-glciunea Cu noi este Dumne-zeu indllalA de acei copii. mi-lostivindu-Se si crut6ndu-i. Inurma acestor imprejurdri lice-ul s-a mutat la Predeal, iar cl6-dirile ce au apartjnut qcolii aurdmas mai mull i ani in paragi-n[. Vreme de 13 ani mdnbsti-rea a rdmas in ruin6, mai exactinperioada 1940-1953.

Cu mult curaj gi credin-ti, in anul 1953. Pdrintele Pa-triarh Justinian Marina, degiaffandu-se in plina v6ltoare co-munisti. in care mulli semenide-ai nogtri fuseserd deja deci-mali gi reeducali prin cruntelelagdre de tip bolgevic rocmaipentru credinla lor strdmo-qeasc6, a ar.ut tiria sd iniliezeo ampld lucrare de consolida-re gi refacere a vechiului l5-cag de cult. monument istoric,leagdn de culturd gi hadi{ie ro-mdneascd. Dar cel mai impor-tant motiv pentru care Pdrihte-le PatriarhJustinian a voit sdrestaureze agezdmdntul mona-hal qi sd repicteze biserica sedatora dorin{ei de a sdrbdtoriwww.lumeacredintei.com

momentul implinirii a 450 deani de la tipdrirea Liturghie-rului lui Macarie chiar aici laMdndstirea Dealu. Dorea sdprezinte acest loc al primei ti-pami{e din fara Romdneascdin toatd splendoarea qi infr-figarea lui de altddatd, avdndchilii construite in stilul ase-lor vremuri, cu biserica repa-rati ?n totalitate gi pictura im-prospdtati cu scene din SfdntaScripturd, respect6ndu-se toatdr6nduiala erminiilor ortodoxe.

loca an decembrie 1952 s-aufbcut demersuri cdtre Comite-tul de Stat pentru ASezamin-tele Culturale prinh-o adreslin care se precizantentia de a?ncepe cAt mai repede lucrdri-le de restaurare a bisericii, clo-potnilei gi corpurilor de chiliiale mdndstirii, alocdndu-sesuma de 2.500.000 de lei, iarintr-o altd adresd se solici-tau specialigti pentru a intoc-mi devizul pentru cdArhiepi-scopia Bucuregtilor nu avea la

LUMEA CREDINTEI/ iunie2ots 19

REPORIA'

acea vreme oameni specia-lizai in restaurarea mon u-mentelor istorice. Planulfinal al intregului an-samblu monahal a fostalcdtuit de arhitechrl Ni-colae Diaconu qi Preve-dea chilii cu coridoarelarsi. un paraclis si inc6-pei pentiu primirea ilal-t i lor-ierarhi. La l l iulie atost aqezatd Piatra de teme-lie pe locul unde urma sd seridice oaraclisul. Astfel. intreanii 1955 9i 1958 s-au sdvAr-sit toate lucrdrile de restaurarea chiliilor, iar biserica mare afost inzestrati cu o noud cata-peteasmd, fruritd din lemn deodr sdlbatic.

Rom6n[ a frcut numeroa-se demersuri cdtre foruri-le comoetente in tot acesttimp, pentru a se ieqidin numeroasele imPa-suri create parcd sPeci-al de diferitele instituliiale statului despre carese poate scrie o intrea-

sd carte.- Abiain anul 1983,Iu-

www.lumeacredintei.coB

crdrile de pictare a bisencrrau fost reluate, fiindtealiza-

te in spatiul naosului 9i Pro-naosului de cdtre arhimandri-tul Sofian Boghiu ce se aflain iurul venerabilei vdrste de80 de ani. La 10 ani de later-minarea pictirii fiescei, P[rin-tele spunea: ,,Dacd aq face deacurnincolo o bisericd de taliaMdndstirii Dealu... ag incePecu aceleagi mijloace, insd ininteriorul ei a$ trata-o altfel...dupd ce te daijos de Pe sche-la qi te uili in urm6, mai alesduod ce se demonteazd sche-la, coboard nigte regrete in ini-m[ de ce acolo n-ai fbcut al-tfel. personaiul acela este maimare decdt irebuia, este maimic, spa{iul care-l inconjoa-rd este prea inghesuit, nu seleagd cu restul... $i acum aEda nigte compozil i i jos. dacam-aq putea rrca Pe schelS laDealu, sd le fac din nou, darnu-mi permit. E de bdnuit dece... Din cauza vdrstei".

Din 1986, sf0ntul l6caqsi-aredobdndit statutul de md-n6stire, avdnd mai int6i obqtede calugdri, iar aPoi de maici.Istoria acestui aqezim6nt or-todox este de lungime vene-rabil6, avdnd multe ramifica-!ii, fiind presdratd deoPotrivdcu numeroase evenlmenrc $loreschimbdri.

Laurentiu COSMOIU

frrd sd aibd ins[ o viziune deansamblu, o concePgie origina-16, care si Poatd fi la nivelulvalorii arhitecturale excePli-onale a acestui monument is-toric. unic in arta euroPean6".Din aceastd Per ioadd exis-ti mai multe adrese fbcute deadiunctul Ministrului Invd!6-mAntului qi Culturii Prin carese solicita Pirintelui PatriarhJustinian sd oPreascd Personallucrdrile pentru ca,,se execu-ti ilesal'1 la aceste adrese fi-ind aiexat procesul-verbal alcomisiei de sPeciali gti.

Mai bine de 25 de ani aufost necesari Pentru ca Pictu-ra sd fie realizatd. Patriarhia

Ultima PicturiDespre pictura bisericii

mari se poate spune cd in anul1951 aiinceput demersurilenecesare, devizele fiind intoc-mite de pdrintele arhimandritSofian Boghiu. Intr-o Primdfazd. oiclura a fost realiza-td de pictorul Iosif Keber, darla scult timP a fost oPritd Pemotiv cd piCtorul ..este destulde experimentat Pentru zugra-virea unor biserici obi5nuite,

iunie 2015 i LUMEA CREDINTEI

IIf,*

l9 *qqrd.,9 p.nlr.dultig addtrsqt (v6rsb pene t2an0 esbde I dr4eu padnden torteEt,daderbner$at,ddtsepoate repetah lnteruale de 4{ofe, ffft a deprt 1200 mg tbupmfen p zl. Aest medl(amnt mtiftlbuprcfen 400 mg tlse psteettuen nil paripyemedlcltr. Se nomrndi dtlrea Q asnfle a psspectului ia! a Infomalllln de pe ambalii;. orct apar irrntfisuri nEll

AVAt{PREMIERA

Miresme de rai,,Miresme de rai"estespectacol de bineface-re, cu actrila ManuelaGolescu gi ProtoPsal-tul Dimitrie Voicescu,impreuni cu eleviai LiceuluiTeoretic,,Gheorghe $incai"dinCluj-Napoca, Progra-mat marli 9 iunie 2015,de la ora 19,00, la Sala,,Auditorium Maximum"a Casei Universitarilordin Cluj-NaPoca 9iorganizat de ArhiePis-copia Ortodoxi Rom6-nd a Vadului, FeleaculuigiClujuluis ide LiceulTeoretic ,,Gheorghe$incai" pentru sus-tinerea lucrdrilor deextindere a Centrulde ingrijiri Paliative,,SfAntul Nectarie" dinCluj-Napoca, av6nd capartener media revis-ta Lumea Credin.tei.

mea, artista Manuela Botig,mi-a impdrtdqit ideea sa, ace-ea de a organizaun spectacolde binefaCere Pentru Centrulde insr i i i r i Pal iat ive . .Sl6n-rul NJctirie" din Clui-NaPo-ca, invitAndu-md sd ParticiP'

u cdteva luni in utmd'mlrturisesc cd m-ambucwat cdnd Prietena

iunie 2015 / L l Ml \ ( RLDIN'IL

Apreciez ideea de bineFacere'in'soecial cAnd este vorba de-sore Sfrntul Nectarie, Pe careil iubesc mult. Era o ocazledeosebit[, cu atdt mai mult cucdt md invita sd suslin uur reci-tal de poezie la inchiderea ex-oozitiei sale ,,Mai mult decdtar16';. pe 8 iunie 2015' la Mu-zeul de,qrta din Cluj-NaPoca'

Era nevoie sd lucrlm ladetali i . dat f i ind cd aPdruserdnoi idei. Am rdsPuns invitaliei

de a veni la Cluj la sfhrqitul lu-nii aprilie, ocazte de a Parti-cipa si la TArgul lnternalionade Carte ..Gaudeamus". Aqaincdt iatl-md gdzduitd cu ge'nerozitate la standul Edituri:Renasterea a ArhiePiscoPieOrtodoxe Romine a VaduluiFeleacului Ei Clujului, PromGvindu-mi CD-urile qi, evidentrevistele Lumea Credinlei 1Lumea Monahllor, qi bucurAn'du-md de calda osPitalitate:

www.lumea(redintei'co-

M6n[stirii Floregti, prin mai-ca stareJi Teodora gi m[iculaEmanuela, impreund cu ob-gtea. Md aflam penffu primadatd in acest peisaj de poves-te, impresionatd de frumuse-lea locului qi a m6ndstirii, cu-ceriti de concertul minunat alpdsdrilor din pddurea ce im-prejmuiepte sfrntul ldcaq, degingdgia cdprioarelor gi a al-tor animale qi pdsdri din p[r-cule{ul mdnbstirii.

Manqela Botig, cu binecu-vdntarea IPS MihopolituI An-drei Andreicu{, ArhiepiscopulArhiepiscopiei Ortodoxe Ro-mAne a Vadului, Feleacului giClujului, inzestatl, pe ldngdtalentul artisfic, gi cu cel orga-nizaloic, a venit cu ideea dea implica qi tinerii liceeni, fi-ind profesor la Liceul Teoretic,,Gheorghe $incai".

Aga ci iatd-ne impreun[cu liceenii clasei a noua, in-drumafi cu mdiestrie peda-gogicd de directorii liceului,d-l Ioan Todea gi d-na Ioana

Mihacea, precum gi de d-nadirigintd Livia Jdmbulea, carene-au intdmpinat cu bucurie.Surpriza a fost prezenla la in-tdlnire a p[rintelui BogdanChiorean, directoml pentrului,,Sffi ntul Nectarie". htdlnireaa fost inspiratd. M-am hezitin fafa mea cu tineri frumogigi deqtepf;, domici sI partici-pe laproiect, curioqi s[ afle ceinseamnd mrmca de voluntari-at qi ce pot sd faci ei.

P[rintele Bogdan le-a ex-plicat importanJa suslinerii fi-nanciare pentru extindereacentrului de la 20 la 30 de pa-turi. pentru ingrijiri paliativeacordate pacientilor aflali instadii terminale. Tinerii s-auoferit imediat si se ocupe demediatizar ea evenimentului,de distribuirea invitafiilor qide alte activitd{i. A fost men-f,onat faptul c5, in afara bani-lor strAnqi din invitalii, vor fidonafii in timpul spectacolu-lui, precum qi bani oferili petablourile pictate de elevii de

la Cercul de Creafle qi Carita-te,,,{rt $incai".

La rdndul meu, cu experi-enla de mul{i ani in activita-tea de voluntariat. le-am ard-tat ce beneficii deosebite potavea prin participarea loricaexperienfd, pe ldng[ bucuriade a face o fapt[ bun[ pentrusemenii lor, iar ei au fost foar-te incdntafi.

La spectacol s-au oferit sdparticipe cu momente artisti-ce Ilinca Blcild, semifinalistila ,,Vocea Rom6niei", Patri-cia Cdmpean, Clara, Teodo-ra qi Tereza Man, Mara Pop,Astrid trsac - elevi ale Lice-ului Teoretic ,,Gheorghe $in-cai" din Cluj-Napoca, precumqi corul liceului, coordonat ded-na profesoard Uliana Jur-can. Iar mie mi-a revenit pri-vilegiul de a fi amfifrionulevenimentului.

Penhu mine bucuria era qimai mare, dat fiind cI aveamgansa de a oferi publiculuidin Cluj un fragment dinh-unspectacolul live, unic qi ine-dit, impreun6 cu protopsalhrlDimitrie Voicescu, surprinspe DVD-ul ,oMiresme derai".Ne-am gdndit s5-l lans6m inpremierb la Cluj, de aceea amdat acest nume qi spectacolu-lui de binefacere. Le-am im-pdrtiqit tinerilor ce a insemnatpentru mine acest experimentartistic Ai spiritual, ca o invi-talie de a fi atenfl mai ales lasuflet qiJa continua sa reinvi-ere. Entuziasmul pe care l-amsim,tit mi-a oferit confirmareacd a fost o int6lnire de succes.

Pdrintele Bogdan ne-a in-vitat sI vizitam Centrul ,,Sfhn-tul Nectarie". Am fost im-presionatd de nivelul inaltal serviciilor, la standarde

LUMEACREDINTEI/iunie2ol5 23www.lumeacredintei.com

AVANPREMIERA

In cAteva momente Pdr6-seam spitalul qi md gAndeamla pacientii de acolo. Ce co-plegitor este s6-1i mai doregtisd trdiegti incd pulin... Boalain faza terminald este necru!6-toare. Mi-am amintit mdrturisi-rea parintelui Arsenie PaPacioc.aflat la patul unor bolnavi, carei l implorau: , ,Pdr inte. sa matrdiesc doar o zi! Ajut6-m[!"O zi poate fi Ziw MAntuiriilIar noi, care avem via[a inain-te, oare ne gAndim la M6ntuirei

Tinerii au oromis sd vinasi ei sd viziteze Centrul ,,Sfin-iul Nectarie". Ar Putea s[ fie clec.tie de via!6 care sd-i aPro'

europene'ofer i tepacienl i -s6ofereconsi l ierefami l ie ig ip ie.gimaimultdeDumne-i"r, ' . '1,-rn"f ta grua i i O.uioi- dupa pierderea celor dragi', . ttyl, lY:t ner oie de aseme-te. de personaTuiangajat . Pa- Am multumit bunulut nea lecl l r " 'rintele Bogdan n"-u *arturirit Dumnezeu c6'a fost posibil sd $i.spectacolul de bineface-

"a ,. ,i.t"* tolii acolo ca in- ," i,nptln.ut"d lucruri m6re- re ,,Miresme de rai" ar putea f

i"" f"-iii". O" .*"-ptu,'in i; $iui1 fost mu[umitd cl am o lec{ie de viald! O lec{ie a co'seara Anului Nou a venit-im- buiti"iput qi eu la un specta- muniunii, o leclie 1 g9191ozi'oreund cu doamna preotea- col de carifate cu cdliva an^i in tAii, o leclie a iubirii! Vd a95a J^i"

"fat".l -de

iacienti, urmd, pe cind Centrul ,,Sfhn- teptdm cu draglca o mingAiere. Degi foar- tul Nectarie" era doar un pry,i" ta"it, pi.i"teG Boddan" ;u iect, iniliat qi.coordonat de PS Manuela GoLESCI*uita i"i"f"pciune gibinecu- EpiscopVasile Fomeqanul, cu w\ /w manuelaqolescu rvAntare, impreund cu perso- binecuvAntarea inS Mitropolit urww'facebook con-nalul de specialitate,

"onii*a BartolomeuAnania' fundatiagolesc

IT{VITATIEARIt lEPIScoPlAoRToDoxARol\ ' lANiAv4'DUl 'u l ,JELEAcuLUl$lc l 'uJULUl$t

LICSUL'rlloRETtC cg$oRGHE $INCAIVa ilvig la Speclacolul de binefacsre

"MIRESME Df RAI

"

'

Itarti, g iunie*20rs, oru ii.ilo, in sala "Auditorium Maximum" a casei univefsitarilor"

lnvitali sPeeiali;Actrila Manuela Golescu 9i Protops*itul Dimitrie Voicescu-din Bueureqti

Ilincs Btr$ilf; -

semlfinalistd "Vocea Romffniei"

Patricia Cdmpem, Clara Man. Teodora Man, Tgreea Man -Frof" $:rbau lleila; Maa Fop ' Prcf' Rada StanCorui Liceului lboretic Gheorghe $incai ' Prof' Ulistra Jurcan

c.t"*r a. cl**ti"ii Cu*ut* 'tiir iiNc'o't 'Prof' Manula Botil

OrusiTalor: Clasa a 9'd D Prclul uci rn\ltnlii cilc de 20 deRO^\-li rc$cznlao dontlic pcnw suslincrca Iucranlor de extindcrc a

cE\rRUt,ut on ilrcnuiili"pr,liqilVr'.,sniNruL NECTARIE' DtN cLU'I-NAPocA&

liiid

.4e.\ g

iunie 20r 5 / L.UN{l,A ( RElllN fl l l www.lumeaeredintei.(c

ISTr de simeticoni $ carbune activ care fateaza atdt balonarea.c&s,

ffi*ffiffitffi'ffi;**fi!,,e,,|X,#,,,-aS!.8 fi,f, * ?rF;.

f',E,,#"*:*E,Er'#,[a: {,'ffi,E

/Ts":p*i*

r '1 ;-

:* . . - ;-1

' l,*. .**-:j " " i i f *

i

j

; i ; ; I1l;, i ,

|(ehfle Ht6 (lrrlim 50 mg imtioni ti3(D D9c*buRadiv.ooa r@madatiperB|,a&rli5hd4cF/2ide Ftftnt2 comprimabdupi masa pindPH.Acshesbundispozitiv mdkal, db'lto aEqie F!ry(id.SC Terapia SAaEUtPHA|ryrynyStt Fabricji m 1 24, CIuj-NapG 4m 632, Rmania

1_

TECTTA SHNTItOR

Sfentul Efrem cel Nou

Viala Sfintului Efiem,pe scurtS-a ndscut in anul 1384,

in oraqul Trikala din Provin-cia Thessalia. Pe cdnd avea9 ani, in 1394, oragul Trika-la a fost ocupat de armataotomand, in momentul cAndBaiazid I a cucerit Thes-salia. in anul 1398, la vir-sta de 14 ani, sfrtuit fiindde mama sa sd fug[ Pentrua nu fi inrolat cu forfa in ar-mata turceasci, Constanti-nos Morfis, viitorul SfrntEfrem, alege si se retrag[la Mdndstirea Buneivestiria Preasfintei Niscdtoare de

iunie 2O1s / LUMEA CREDINTEI

Dumnezeu de Pe MunteleAmomon. inAttica.

in anul 1424,s-aPetre-cut un act de mare cruzimepe cdnd turcii au ndvdlit inSf[nta MAndstire Bunaves-tire, ucig6nd monalii dinldcagul Domnului. In ace-le clipe, Sfbntul Efrem nuse afla in mdndstire, cdcimergea adesea intr-un as-cunzig pustnicesc supftulu-mit Colina NePri!6n ifl lorpentru a se ruga. In cli-oa cdnd s-a intors, i-a fostdat sd vadd o Priveliqte in-fiordtoare, cu truPurile md-celirite ale fratilor monahi

Biserica OrtodoxiRomdnd impreund cucredincioSii au Prdz-nuit pe data de 5 maipe Sfdntul Efrem celNou, mult apropiatcelor ce-l cheami inrugdciuni, cici necon-tenit 5i firi int6rziereii ajutd pe toli cei ceau evlavie la el. Acestsfdnt face deopotriviparte din ceata celorcuvio$i 9i a celor ceau primit cununamuceniciei, Pentru cdat6t de mult L-a iubitpe Hristos c6t a trSitpe pemant incat gi-adat cu mare bucu-rie viala pentru El.

ce zdceau imPrdgtiate Princurtea mdndstirii.

in anul 1425,pe 14 sep-tembrie, turcii s-au intorsla Mdndstirea Buneivestiri,sdsindu-l pe Sfbntul Efremicolo. L-au prins qi l-au le-gat in lanturi, iar weme de8 luni qijum6tate l-au chi-nuit cu mare cruzime, in-trebuinttnd cele mai cum-plite mijloace de torturS.hecdnd trupul lui Prin su-lilele pdgdneqti, fiind b6-tut cu v6n[ de bou, tras Peroat6, ars cu fierul inroqit qimulte alte cumplite patimiasemenea Sfin{ilor Mari

wwwlumeacredintei.(om

Mucenici Gheorghe gi Di-mitrie, indur6nd acestea in-tr-o lungd perioadi de timp.Y dzind, pdgdnii cI rdm6nenestrdmutat in credinfa luiin Hristos, in cele din urmdl-au luat pe smeritul mu-cenic al Domnului qi l-auspdnntrat cu capul in jos deun copac qi i-au bdtut pi-roane, lintuindu-i trupul detrunchiul acelui arbore caremai existd qi in zilele noas-tre. Apoi, nebuni de furie,barbarii au luat un ciomasaprins gi l-au infipt in pdn--tecele sfdntului. Astlel s-asdvdrqit Mucenicul lui Hris-tos Sffintul Efrem cel Nouintr-o zi de 5 mai 1426, di-minea{a pe la ora 9. Torturi-le pe care le-a suferit Sfrn-tul Efrem sunt dintre celemai indelungi qi grele tor-turi cunoscute in toat[ isto-ria Bisericii.

Primele minuniale Sfintului EfremPrin revela{ie qi mare

minune dumnezeiascd aufost aflate moaqtele Sffintu-Iui EFrem atunci cdnd maicaMacaria, egumena MAnds-tirii Bunavestire, se ruga cus6rg lui Dumnezeu s5-i des-copere pe unul dintre sfin{iiwww.lumeacredintei.com LUMEA CREDINIEI / iunie20t5

rE(!lA sFlNIltoR

I

ce s-au nevoit qi qi-au datviata Pentru credinla ofto-doxa ia aceasta mdnastire.Mult timP a stdruit malca,iar pdnd la urmd rugaclu-nile i-au fost ascultate, au-zind un glas ingeresc care

.

i-a spus: ,,SaPd acolo 9t vetsdsi ceea ce doreqti", at6-iendn-i-t" in chiP tainic uncoll din pridvorul mands-tir i i . Apoi incd o datd a au-zit, mii poruncitor, glasulacela: ,,SaPd acolo 9t vetafla ceea ce doreqti!". Aqa.cd starela a rugat un munal-tor sd sape in locul respec-tiv. iar la o adincime de 1,7metri a descoPerit craniulunui om ce indatd a ince-out sd rdspdndeascd un mi-ios frumos imPrejur. Mai-ca Macaria a ingenuncheatqi a imbrdliqat moaqtele, in-chinAndu-se cu evlavle'Le-a luat sd le curele de P6-mAnt gi aPoi le-a llsat intr-onisd si a mers sd se roagesinsu16 in bisericd. Deoda-td, i auzitPaqi hotdrdli qi. Pu-ternici in bisericd. InsP6i-mAntatd fiind, nici mdcar nua indrAznit sd se intoarcd"dar auzind glasul celui ce-i

www.lumeacredintei.coniunie 2015 / I tJMf A CREDINIEI

spunea: ,,Pdnd cdnd md veildsa acolo? $i el, care mi-apus capul aga...!", s-a intorsqi l-a vdzut pe sfhnt c6, ,,erainalt de statur6, cu ochiimici, rofunzi, cu u$oare ri-,duri pe la colqLri. Barba saera neagrd gi pulin ondulatd.Purta imbrdcdminte cdlusd-reascd Si in m6na stdngd-,ti-nea o fhclie foarte strdluci-toare, iar cu m6na dreantdbinecuvdnta"

Adoua z|maicaMa-caria a aprins o candeld inS1bntul Altaq dupd care aluat sfintele moagte qi le-apus intr-o firid6 sub aceacandel5. Seara in somn i s-aardtat din nou sfdntul, stdndin picioare in bisericd ti ti-ndnd aldturi o icoand fer6-catd in^argint. Sfrntul i-aspus: ,,I{i mulgumesc mult!MI numesc Ehem".

De atunci, neconte-nit multe minuni s-au sd-vdrqit atdt in Grecia, c6t giin RomAnia. La noi in lardsunt sute de m[rturisiri de-spre minunile si aiutorulprimit de credinciosi ahrncicdnd s-au rugat cu nd-dej-de la SfhndEfrem. in re-petate rdnduri din ale salemoaqte aizvordt mir. I-aajutat pe cei bolnavi, iar ceice urmau sI sufere inter-venfii chirurgicale qi cares-au rugat Sfbntului s-au fh-cut bine. Pe dependenfii defuoguri ii ajutl sd scape deaceastd patimS, pe cei c[-zu{i in depresie gi deznd-dejde, pe cei afla(i in ne-cazuri qi in primejdii, pecel care au nevoie de unloc de muncI, chiar $i pecei care se afld in exame-ne la gcoalS, Sfrntul Efremwww.lumeacredintei.com

cel Nou, dintru darul Duhu-lui Sfdnt, imparte, chiar gidupd aproape 600 de ani dela mucenicia sa, milosteniaDomnului in chip minunat.

0doarele din Bucuregtiale SfdntuluiMulli credincioqi merg

zilnic sd se inchine si sd seroage la Sfhntul Efrem inBucuregti in mai multe l6ca-guri, trei dintre ele fiind maiimportante. Pe l6ngb proas-pdt adusele moagte ale sfin-tului, la 3 mai 2015, ce aufost agezate la loc de cin-ste in biserica Mdndstirii Ra-du-Vodd, in dreapta, chiarintre icoana Maicii Domnu-lui qi racla moaqtelor Sfhn-tului lerarh Nectarie, cre-dinciogii mai pot merge spremcntnare la blsenca lcoa_nei, unde se afld papuculSihntului Efrem. aldturi deo frumoasd icoand care il re-prezint[. Undeva, mai lamargine de Bucuregti. l6ngd

ruinele vechii biserici de se-col 18 a Mdndstirii Chiaina.langd o groapd de gunoi, s-aridicat o noud agezare mona-hal5 cu o biserici din lemnin stil maramureqan, unde seg[sesc spre inchinare moas-te ale Sfhntului Efrem.

Cu bucurie mi-a fost datsd vdd cd in ziua de 5 mai,atunci cdnd este sdrbdtoritSfhntul Efrem cel Nou, sutede credincioqi au formatrdnduri pentru a se ruga, in-china gi pentru a mulfumisfhnfului. Strdlucirea minu-nilor sale a strdbltut intrea-ga lume, fiind deja mult cu-noscutl in Romdnia. Multirom6ni qlau aflat alinareasuferinfplor gi ;i-au gdsit in-dreptare fie doar gi gdndin-du-se la Sfhntul Efrem, celcare acum 589 de ani mu-rea cu jertfr pentru dreaptacredingl, ludnd exemplu peMdntuitorul Hristos.

Laurenliu COSMOIU

LUMEA CREDINTEI / iunie 2Ol5 29

wwwlumeacredintei.(ciunie 201s /LUMIIA CREDINTEi

wwwlumeacredintei.GomLUMEA CREDINTET / iunie 20ts

www.lumea(redintei'(aiunie 2ol5 / L i MF \ ( RtDl\ I Fl

www.tumeacredintei.com LLMLA CREDINTFt / iunie 2o1s

DOCUMENIAR

Preotul marturisitor Petre Rosu, ,Niciun bine nu rdmdnenepedepsitl' O afi rmalieintilnitd frecvent. Inso-tite de ironie, suPerio-iitate, resemnare' SPreindreptarea celor gene-rosi. Pentru legitimareaziciiriiin sine. Una dintrevorbele care devenit-autruism. De la ea Porne;-te istoria cucerniculuipdrinte Petre Ro9u, ca unttrip al dezminlirii sale...T\ etre Roqu se naqte laV tt iulie l9o7,laSebeq.

I Urmeazd cursurile gco-lii primare, aPoi ale liceului laSebes. ulteri6r la Alba lulia 9iOrasiie. in 1932 absolvd Aca-demiaAndreianb din Sibiu' Secdsdtoreste 5i i se nasc Prunci'in mai 1934 este hirotonit di-acon. curdnd Preot Pe seamaparohiei HdPria, sat aflat la 16tilometri de Sebel. Anul ur-mdtor se transferd in satulAlun, comunaBunila.

O evolu{ie comundnuPu-lrnor preofl. Roadele ei au a nusurprinde. PreocuParea Pen-tru modelarea vielii Parohieiil indeamni a strdbate intrea-sa Tard a Pddurenilor, inso{itie iirv[1ator qi de coPii, Pentruci doarastfel ,,avem a inlele-se de unde ne tragem 9i cineIe cade sd fim. Dacl Dumne-zeu Bunul acteatun loc at6tde frumos Pentru a ne fl Pre-zustare de Rai, oaxe nol cumim rdmdne cdldicei?". Discu-ti cu bdtrdnii, cu Pddurari gicu minerii. Nu rareori cuvdn-tul ii este temelie schimb6rii

de vieti. asa cum sPusele lordau imbold trudei lui. Mai cuseamd cd nu este singur' Din1938 sluieste qi in ParohiaGhelari. Numele ii devine totmai cunoscut Pe mdsura im-plinirii proiectelor, inclusiv ini{unedoara. De aici incePe Pri-etenia cu avocatul ConstantinBursan, om Politic care, im-preuna cu soiia sa Alexandri.-ha. hotdrdste folosirea aventin'fotosut Pddurenilor. ChiPulacestui sand, cuvoia lui Dum-n"t"u. itin iertfa lor - donatiicatre oieaniza[ii civice . ldca-suri de iult, a2ituri' Primdrii,iamilii nevoiase. Li se adaugdctitoriile. Prinhe ele -bisericadin Alun. ImPundtoare, in[(a-ti in stilbizantin, din marmu-rd alb6, incePut6 in 1937, fi-nalizatd doi-ani mai tArziu,carte de vizita a unui sat vechi

*

-mai bogat ca oricAnd",.cdci

,.dealurile gemeau de clrezlde vite, hambarele se ruPeaude recolte" (Claudiu Tirziu,..Bat iardsi cloPotele in Alu-nu!".in FormulaAs nr' 1037,2012\ O imPlinire de seam6,

neindoielnic, in Pridvorul tul-burdrii de wemi. La 30 august1940 este semnat Dictatul dela Viena prin care, sub Presi-unea diploma{iilor germanasi italiand, Romdnia cedeazdijneariei nord-vestul Transil-variiei. Nordul Tdrii Pddure-nilor face Parte din teritoriulpierdut.' 1941. Pir'rrtele Petre Roqudevine preot-confesor al Gar-nizoanel Sebeq. ParticiPd, ald-turi de Batalionul 24 dtnDi-vizia I Vdndtori de Munte, lacampania de eliberare a teri-toriiior rom6neqti ocuPate deUniunea Sovietic[ in iuniei940. aiunednd Pdni in Cri-.tteea. in deiembrie 1942 ester6nit si se intoarce acasi.

19 44. P articiPd la camPa-nia de dezrobire a Transilva-niei aldturi de Regimentul 10Cdldragi. DuPd incheierea 16z-boiului. in 1946, devine Pre-otul Diviziei II Vdndtori deMunte, insd doar Pentru unan. Ulterior este angajat toPo-metru la IPS Bucureqti.

in 1953 revine la altarul

www.lumeacf edintei.coniunie 2015 /LUMEA CREDINTEI

bisericii din Alun - o intoar-cere care fructificd experien,tardzboiului. Demersurile pas-torale sunt insotite de sporireaatribufiilor educatorului gi sE-tuitomlui. A celui care sscuvi-ne a pregdti pe front, inainte,m sat_acum, credincioqii pen-hu schimblrile care devin totmai evidente. Reamintindulevalorile care, definindviafa, lesunt sprijin inaintea bulboane-lor wemii celei noi. OrdinulCoroana Romdniei si meda-lia ,,Pobeda cu spade;'- recu-noaqteri ale meritelorin Cam-pania de Est qi in cea de Vest- constituie pdrfi ale tribuneide pe care denunfi erorile giabuzurile gi ipocrizia regimu-lul mstauxat prin alegerile dinl9 noiembrie 1946. donsecin-,t4 previzibili de altfel - ares-tarea, sub aatza[iade uneltireconha ordinii sociale. la 3 no-iembrie I 958. Ancheia durea-zd aproape doud sdptimdni. Ise rmput?ifiecare detaliu al he-cutului siu, de la anii de scoa-l5 Ia activitatea misionarlpas-torald de pe front, asimilatdacfi gnilor regimului burghe-zo-fascist indreptate impotri-va URSS, de la prietenia care

il leag[ de Constantin Bursanp! cqre l-a sprijinit in campa-nia electorall din 1937, la pre-zumtivele leg5turi cu Mi$ca-rea Legionar5, depi nu existidovezi care si le'dovedeas-c6. Este acuzat de rlspdndi-rea zvonurilor ce ar viza sub.minarea ordinii de stat gi es8einvocati ingratitudinea fati destahrl care in | 946 ii conferisemedalia Pobeda.

In cadrul procesului din27 decenbie I 958, desftqu-rat la Tribunalul din Bragov,Plrintele Petre Rogu respin-ge fiecare dinhe acuzatii. Esteignorat trecut?i cu vederea fi-ind gi invocarea slndEfii pre-care qi a lipsei anteced6nGlorpenale de clhe apirare. Con-damnat la 9 ani de inchisoare9i 4.ani de interdiclie corecf-onald, i se confiscl averea.fiind obligat sd achite chel-tuielile de judecat?i in valoa-re de 400 de lei (Adrian Ni-colae Petcu, ,Befe Rogu", inMartiri pentru Hristos din Ro-mdnia, tn perioada regimuluic omun is t o Editwa InstitutuluiBiblic Ai de Misiune al Biseri-cii Ortodoxe Rom6ne, Bucu-reSli,2W7,p. 5S9).

Condamnarea sae ineme_nea multor altora, este nece-satE regimului pentru intimi-darea adversarilor. Singuriimartori audiali apafrn aatzA-rii. Recursul este respins. Estedefinut la inchisoarea MAIDeva, la Jilava, Gherla, Sal-cia, Periprava, Aiud. pe fon-dul bolii hipertonice viscera-lizate, este supus regimului deexterminare. Se mutii la celevegnice, in unna unui infarctmiocardic, la9 innie 1964.

Arestarea Pirintelui pe-tre se suprapune dec[deriisatului Alun. Colectivizareaimpune bejenia locuitorilor.Totu$i, speranla rim6ne. par-te a ei - suferin.ta cucernicu-lqr Raroh. Intre 1963 9i 1966,pictorul Constantin Nifu lescuzugive_qte biselica. De praz-nicul Sfinfllor impnrali bon-stantin gi Elena al anului 1967are loc sfin,Lrea locagului.43de ani mai t6rziu se tnalti aicio mlndstire gi se pune'ince-put unei obgti. Doui monahii.infr-un sat cu cinci locuitori.(Daniel Ghi,t5, ,,Povestea sa-tului inmirmurit Alurr, tlnutulde poveste cu 80 de case pus-t7*, in Adevdrul H wrcdoara, 5ianuar.re 201 4) fo Apq aminti-re a minunii celor cinci o6iniqi doi pegti. gi a neuitirii'jert-fei unui preot.

,Nici un bine nu rimdnenepedepsit". O afrmafie pecare o confirndim cu realitateamultprga firccvenl toecAnd cuvederea detaliul firav ci acelbine este firesc s6 fie in6ltatde fiecare dinte noi. Nu doarca Adire, ci jnante de toate caexpresie a recunoqtintei penhudanuileprimite in fiecare mo-ment al viefii.

Wncenliu DASCALULUMEACREDINTEI/iunie2ors 35

www.lum(redibtei.(om

Cu binecuvAntarea PS Galaction'Episcopul Alexandriei 9i Teleorma-nului. in ult imii ani, in sudul insetatde credinii all5ri i s-au deschis(ori redesihis) mai multe loca;urimonahale. MAndstirea Pantocra-tor este unul dintre acestea" '

A qezarea monahald nou infiinJat'[ la Dr6-A l-an.sti Vlagca. intr-un cadru mirific

^{al' [lu o .utgin" de codru)' s-a ridicat -

in doar un singur an - prin dragostea $l vreonl-cia orotosinghelului Sebastian Serdaru $l arnr-;i;.[;;i;; S-.iuh m saci u. uce nici a i i erarhul u ilocului. in fapt. pe locul unui lost spltal para-tiii" ."ii '7dt ai'secolului ffecut' s-a petreculo adevdratd minune: torul a inceput sa. pnnoaviati ca din senin: indlfarea paracllsulul' plcu-rea acestuia, slujbele de noapte dup6 randuralaathonitE... Oamenii nici mdcar nu au avut tlmp;;;;;it;";d prea bine de minunile stiPi-,rrrir,i u tout", Paniocratorul, Cel ce S-a ingrijit

Pantocratorul// Wlascei

din Drigdneqti Vlaqca a fost luat5-pur $i l1T-oiu cu aialt: peste ;ase mii de credinciogi dini;;;;;, [n.*uti de rugdciunile li de.sfintii; ;;;?;,JoJ (s mnta M iron-osi16 M aria Magda-Gnu. ." are pdrticele de moaqte la Pantocrator'si Slbnrul loan Evanghelistul)'au partlclpar laifintirea altarului de vard - cu hramul scnlm-;il;l; Fula u ootnului - al noii mdldstiri'si"iu"ia*"iirii a fost oficiata de iPS Teodo-."i.'J-r"rnii"t"i. de PS Galaction, Episcopulei.*unOti.i Ei Teleormanului' qi de PS.I^e1o;nim Sinainrl, vicar patriarhal' inconluralt ntnode un mare sobor de preofi' De asemenea' cel;"il;i;;;;;iinir,'inu cu acest Prilej qi lail""ii"]. smtitului loan Guri de Aur aduse dei;"C;;dJ; Fatriarhald din Bucureqti' (Gh' C')din olin de locul inchinat Lui" '- 'Pe 26 aprilie a.c., M6ndstirea Pantocrator

Nu departe de lerusalim, o atezare care la o primd vedere te,duce cu gandulta oit|te de verdeald din munlii nogtri este Ein Karem. De$ localitatea se afldli doar 10 kilometri'de lerusalim, contrastul reliefului este foarte mare' Dinzona colinari fertild, cu multe flori ;i multd verdea!5, se intrezdre;te o imen-sitate a ludeii ce pare fdrd sf6r;it. Pe lAngd profunzimea spirituald a locului,in acest coll de lume te treze;iiintr-o stlre de meditaiie care predispune larrg6.iun", dar 5i la visare. Deli acesta 9Lt9 un agezimdnt.evreiesc, se pdstrea-z|'viemdrturia unei puternice comunitili de creStini, d.e la care au rdmas injur de ;apte ldcaguri de inchinare. Am reugit sd vizitez doar trei dintre acestea:m6nSstirea ridicatd chiar pe loculin care s-a ndscut Sfantul loan Botezatorul,Biserica Vizitdrii, unde s-au int6lnit Fecioara Maria ;i Elisabeta, 5i MAndstireasf6ntului loan din Pustiu.Travers6nd stridulele strejuite de flori 9i finic, am

-

aflat de la Pdrintele David, care ne insolea, cd numele Ein Karem se datoreazdi;;;i";geta!ieiabundente din zond, semnificalia-acesteia,comportdnd insdma i m u ltela rii nte:,,lzv or ul Kare m-u l u i ",,,lzvoru l viei ",,,lzvoru l Cu a pd m U ltd'i

www.lumeacredintei.com38 iunie 2o1s /LUMEA CTREDINTEI

Bazilica NagteriiInaintemergitoruluiloanPe locul casei oreo-

tului Zaharia. tat6l Sfan-tului loan, se afld astdzio impresionantd bise-ricb din piatrd, o con-struclie destul de noub,care dateazd de la sfAr-qitul secolului aI l9-lea,aceasta fiind parte a Md-nistirii catolice SfAn-tul Ioan Botezdtorul. Bi-serica este foarte inaltS,fiind comnartimenta-td in mai multe incdperi:cripta in care s-a ndscut

Inaintemergdtorul Dom-nului, biserica din secolulal 12-lea, Capela Martiri-1or, cu morminte din seco-lul al 5-lea, Capela de Sud,care dateazd, din secolulal7-lea, locul care serveaspdlSrilor rituale ale vre-mii qi Sala Crucialilor. In-trAnd in biserica mare amsim{it un val de aer receca gheafa qi la propriu gila figurat. Afard era foar-te cald. iar in interiorul ba-zilicii de piatrd am simlitcd mi se opre$te respira{ia.Posibil sd fi trdit acest sen-timent qi datoritd moduluisubiectiv de a cataloga bi-sericile ortodoxe ca fiindmai luminoase, mai,,cal-de", mai primitoare. Aces-ta a fost un prim impuls,pentru c5, pe mdsurd ceam in-

ceput sd admir frumuseleafiecdrui coll iqor al biseri-cii. starea mea s-a schim-bat radical. Fiecare crip-td imi transmitea ceva, imiddruia o informalie des-pre care pdnd atunci nu gti-am mai nimic. Am zdbovitmultd vreme l6ngd imen-sele tablouri cu scene bi-blice sau lAngd icoanele ceIl infiliqau pe Mantuito-rul alituri de Sf6ntul IoanBotezdtorul.

Hie Precursari flaninin$tas estIn sfdrqit, am ajuns in .

partea stdngd a sfdntuluildcag, la cripta care amin-tegte de locul in care Eli-sabeta l-a adus pe lume pepruncul Ioan. P5qeam cusfial5 qi emolie citre un al-tar sub care se afld o micipegterS. Am pdgit treaptd

cu treaptS, fEcdnd oare-cum legdtura cu trep-tele pe care le cobo-

rdsem cu cdtevazilein urmi in Peqte-ra Nagterii de laBetleem. La capd-tul scdrii se ajungela micul altar, subcare locul pavat cumarmurd are o in-scriptie care ili ddfiori de bucurie, desfinfenie, de ?mpli-nire: Hic Precur-sori Domini natusest l,Aici s-a nds-cut Inaintemergd-torul Domnului").Locul acela strliu-it de doud candelecare nu se sting ni-ciodatd este loculin care Elisabeta

LUMEA CREDINTEI / iunie 20l s

REPORTAJ

l-a ndscut pe $fdntul IoanBotezdtorul, Inaintemer-sitorul Domnului. PentruI put .a at inge locul ace-la sacru trebuie obligato-riu sb te apleci, iar duPIce ingenunchezi simli ne-voia si ili lipeqti t6mPle-le de cercul imaculat careemand lumind gi Purifica-re, in egal6 mdsur6. Amin genuncheat Pe lespedeaatSa si . zabovind o c l iPdcu fruntea lipitd de mar-mura rece. am simtit mAn-sdierea haricd a sfAntului,intru purificarea sufletu- ^lui impovdrat de Pdcate. Inclipa aceea, un val de cdl-durd m-a frcut sd uit toa-td rAceala de Pdn6 atunci 9isd dau slavd lui Dumnezeuoentru binecuvdntarea cu

care m-a lnvreorlrurt.

Sfintul loan s-anAscutin chip minunatin familia Preotului iu-

deuZaharia qi a Elisabe-tei avea sd vin[ Pe lume,intr-un chip crl totul ales,pruncul loan. ln jurul sb,us-au aldturat tolr cer caremaitdrziu aveau s6-L ur-meze pe Mdntuitorul Hris-

Care proorocii L-autos. pe Lare Proorocl l L-auvesti t . A trdit o viatd de ru-tatdgdciune. de po.cain16. deascezd" Pregdttndu-t ln-t r -un felsau al tu l Pe ceicare i s-au aliturat in a9-teotarea lui Mesia: ,,Era inziiele lui lrod, regele Iu-deii. un preot cu numele

Zaharia din ceata Preoleas-cd a lui Abia, iar femeialui era din fiicele lui Aaronqi se numea Elisabeta. $ierau amdndoi drePli ina-intea lui Dumnezeu, um-blAnd frrd prihand in toa-te poruncil-e qi rAnduielileDomnului. Dar nu aveaunici un copil, deoarece Eli-sabeta era stearP5 9i amAn-doi erau inaintali in zilele1or. $i pe c6nd Zaharia slu-iea inaintea lui Dumnezeu,in rAndul sdptdmAnii sale,a iegit la sorfi, duPd obi-ceiul preoliei, s[ tdmdiezeintrAnd in temPlul Domnu-lui. Iar toatd mullimea Po-porului, in ceasul tdmiie-rii, era afard qi se ruga. $ii s-a ardtat ingerul Dom-nului, stAnd de-a dreaPta

wwwlumeacredintei.comiunie 2ol5 / LUMLA ( Rtt) lN l f l

invrednicit.

II

altarului tim6ierii. Si vd-zdndu-I, Zaharia s-a tulbu-rat gi lricd a cd,ztJL peste el.Iar ingerul a zis cdtre el:Nu te teme, Zahaia, pen-tru cd rugdciunea ta a fostascultatd gi Elisabeta, fe-meiala, ili va naste un fiugi-l vei numi Ioan. Si bu-curie qi veselie vei aveaqi, de nagterea lui, mul-!i se vor bucura. Cdci vafi mare inaintea Domnu-lui : nu va bea vin, n ic ialtd bduturi amefitoare giincd din p6ntecele mamei

. sale se va umple de DuhulSfdnt. gi pe mulli din fiiilui Israel ii va intoarce laDomnul Dumnezeul lor. giva merge inaintea Lui cu'duhuI qi puterea lu i I I ie, casd intoarcd inimile pbrin{i-lor spre copii gi pe cei ne-ascultdtori la inlelepciuneadrepli lor. ca sd gdteascdDomnului un popor pregd-tit" (Luca 1, 5-17). -

Proorocia preotuluiZahariala nagtereafiuluisiu

_

Am rdmas apoi pe trep-tele din fata bazi l ic i i . cubucuria de a avea in preaj-md oameni care isi mdrtu-riseau unii altora cum auperceput unicitatea locului,rar cel care purtau numelesfdntului av-eau sentimcn-te deosebite. intdmplareaface caunul dintre breotiigrupului sd poarte rin-e-le loan. Degi il cunosc demultd vreme, fi ind un pre-ot foarte iubit atdt de eno-riagii, cdt gi de studenfii sdidin Craiova, niciodatd nuwww.lumeacredintei.com

r-am su{pnns prlvl-rea aceea profundd,cu ochii umezi qi unzdmbel care ema-na implinire. Co-pacii verzi qi floriledin curtea mdndsti-rii amplificau lumi-na de pe fefele pe-lerinilor, astfelincdt gi aici,laEin Karem,aveam sd re-gasesc ace-eagi fru-moasdfamiliecregtindce re-uneacre-din-

REPORTAJ

ciogi din toate colfuri le 1d-rii. Am rdmas gdnditoare,ddnd frdu liber privirii carese pierdea pu{in cdte Pulinpe tablele minulios inscriP-lionate in mai multe limbiale omenirii, printre careqi limba romAnd, cu proo-rocia fdcutd de preotul Za-haria la na$terea fiului sdu:..Binecuv6ntat este Dom-

nul Dumnezeul lui Is-rael, cd a cer-

cetat gi afbcut

rdscumplrare poPorulutSdu; $i ne-a ridicat Pute-re de mdntuire in casa luiDavid, slujitorul Sdu, Pre-cum a grdit prin gura sfi.n-l i lor Sdi prooroci din veac:Mdnruire de vrdjmaqii no;-tri gi din mAna tuturor ce-lor ce ne urdsc pe noi. $i sdfacd mild cu p[rinlii noqtri,ca ei s6-gi aducd aminte deleg[mdntul SIu cel sfAnt;De jurdmdntul cu care S-ajurat cdtre Avraam, Pdrin-tele nostru, Ca, f i ind iz-bAviti din mdna vrdjma-

$ilor, sd ne dea noud

slujim in sfinlenie gi indreptate, inaintea feleiSale, in toate zilele vie-{ii noastre. Iar tu, pruncule,Drooroc al Celui Preainaltle vei chema, cd vei mergeinaintea fefei Domnului, casd gdtepti cbile Lui, Sd daipoporului Sdu cunoqtin-ta mdntuirii intru iertareapdcatelor lor, Prin milos-tivirea milei Dumnezeuluinostru, cu care ne-a cerce-tat pe noi Rdsdritul cel deSus, Ca s6 lumineze pe ceicare ged in intuneric qi inumbra morlii qi sd indreptepicioarele noastre pe caleapdcll" (Luca

frrd fricd,

t ,68-1e).

Biserica VizitiriiElisabeteide citre Fecioara MariaNu departe de biseri-

ca nagterii Sfhntului Ioan,intr-o altd oazd, de flori siverdeald. am ajuns la Bi-serica Vizitdrii, o bisericbgrec-ortodoxd, cu slujirecregtind gi impresionantefresce bizantine. Traditiane spune cd Maica Dom-nului a locuit aici, in !inu-tul acesta muntos, pre! detrei luni, iar la auzul slasu-lui ei a sdltat pruncul-dinpdntecele Elisabetei. um-pldndu-se de Duh Sfdnt:,,$i in acele zile, sculdn-du-se Maria, s-a dus ingrabd in finutul muntos,

intr-o cetate a seminfi-ei lui Iuda. gi a intrat

in casa lui Zahariaqi a salutat pe

Elisa-

beta. Iar c6nd a auzitEli-sabeta salutarea Mariei,pruncul a sdltat in pAnte-cele ei qi Elisabeta s-a um-plut de Duh SfAnt, gi cuglas mare a strigat gi a zis:Binecuv6ntatd eqti tu intrefemei qi binecuvAntat esterodul p6ntecelui tdu. Si deunde mie aceasta, ca sdvind la mine Maica Dom-nului meu? Cd iati, cumveni la urechile mele gla-sul salutdri i tale. pruncula sdltat de bucurie in odn-

' tecele meu. $i fericiti esteaceea cate a crezut cd sevor implini cele spuse eide la Domnul',' (Luca l,39-45). lmnul de lauddrostit de Fecioara Mariastd astdzi scris in zeci degraiuri ale pdmAntului pezidurile care inconioard lo-cul intdlniri i dinrre MaicaDomnului qi Elisabeta: ,,gia zis Maria: Mdreste sufle-tul meu pe Domnul. $i s-a

bucurat duhul meu deDumnezeu, Mdntui-

torul meu, Cd acdutat

spre smerenia roaberSale. C5, iatd, de acummd vor ferici toate nea-murile" (Luca l, 46-48).

Even Sapir -Ministirea Sfintuluiloan din Pustiu

.

Fiecare loc din EinKarem igi lasd ampren-ta pe simldmintele celor

LLII\4EA CREDINIEI / iunie 2015 43

REPORTAJ

Even 5apir,curtea

care s-au invrednicit sdaiungd pand aic i . Aga cumsi pui t i i de la Even Sapir"cu'versanl i i cei abruPl i 9 idrumuri greu de Parcurs,ne-a incdntat cu mirificullocului . La un moment datne-am oprit in Fata uneipdduri pentru a cobori.Peo poteculd care ducea [aMdndstirea Sfdntului Ioandin Pustiu. Acest l5ca9 de

inchinare a fost constru-it chiar peste stanca ce s-adeschis, ocrot indu-o PeEl isabeta gi Pe Pruncul sduIoan, care se ascundeau deoamenii regelui Irod, incampania cumPl i td de uci-derqa prunci lor . ln t imPce-mi fdcoream fala cuapdL de la lzvorul SfAntuluiIoan Botezdtorul, am ridi-cat privirea sPre versantul

acoper i t cu iederd. duPdcare mi-am rds{itat sim-turile cu mirosul ProasPdtal f lor i lor pe care numaiin locul acela le-am vbzut.Coborand pe Platoul de josal aqezdmAntului, am Pd-qit cu sfiald in peqtera incare a vie{uit pruncul Ioan,acesta fiind qi locul in caremama sa s-a st ins: . .Dupdpatruzeci de z i le de la uci-'derea lui Zaharia,-S fdntaElisabeta, mama Inainte-mergdtorului, qi-a dat sfAr-situl in aceeaqi Pegter6. IarSfantul Ioan a fost hr[nitde un inger Pdnd la creqte-rea lui, gi l-a pdzit in Pus-tie. nand la ziua arAtAriisale cdtre Israel". Se Parecd sfdntul a vieluit in acestpustiu singur, de la vir-ita de doi ani, hrdnindu-secu ldstari si miere silba-ticd, adormind adesea lamormdntul Sflntei Elisa-beta (care se afla la numai200 de metri de locul ace-la-) qi stdruind in asPr5 ne-voinfd. Elocventd este inacest sens mdrturia Sfdntu-lui Apostol Luca: ,,Iar co-pi lu l l restea $i se intdreabu duhul . $ i a fost in Pus-tie ndn6 in ziua ardtdrii luicdtie Israel" (Luca 1,80:)'

Cobordnd dinsPre EvenSapir, mirosul de iederd 9ismirnd se simte la tot Pa-sul. N6ddjduiesc sd fi re-usi t sd vd aduc cu ochi iminlii aici, unde totul tefascineazd qi te limPezeq-te asemenea isoPului dinscripturi, invdluindu-te in-tr-o mirificd lume, care secerne din ceruri Peste ace-le locuri sfinte.

Mariana BORLOVEANU

wwwlumeacredintei.comiunie 201s / LUMEA CREDINTIi,I

ji

Oosele tole, pregdtite pentr.

- -

. . - l

SC Terapia SA. SUN PHARMAsmF yStL Fabrjcii nr 124, Cluj-Napoca 4o0 8a Romania

Pfovocofe

ffirapiaI

5o

o

EVENIMENT

1150deanide Ia cre tinarea bul arilor

Pe data de 2 mai a. c., in vechea cetate Pliska, de la sud de Dundres-a sdrbdtorit cu mare fast implinirea a 1 150 de ani de la cre;tina-rea poporului bulgar. Un eveniment la care au participat oficiali-t51i ecleziastice de rang inalt din intreaga lume ortodoxd. Printr-oSfdnta Liturghie solemni s-a adus mullumire Celui Preainalt pentrutrecerea unui popor pdgAn, pdtruns in Peninsula Balcanicd in ceade-a doua jumdtate a veacului a l7- lea, la lumina Evanghel ie i . . .

De la Praga la PliskaIi revine lui Karel Skor-

pil ( 1 859- I 944), un pasionatarheolog ceh, meritul de a firedescooeritin anul 1899 ve-chea qi strdlucitoarea cetatePliska, cea dintdi capitall ahanilor bulgari (68 1-893),loc al creqtindrii de cbtreSfbntul lar Boris a poporuluislavo-turcic de la sud de Du-ndre (aflat, in preajma anu-lui 865, intr-o efervescentdaculturalie).46 iunie 20l s / LUMEA CREDINTEI

TAndrul Karel, dupd ce apa Lomului (peste 300) voriqi incheie studiile universi- fi strdbdtute qi ele de Skor-tare laPraga, sq va indrep- pil ,,la pas" vreme de aproa-ta spre Balcani. In peste 150 pe doi ani...de lucrdri qtiinlifice, dintre h___: ___

-_!r- .care 30 apdrute-in mai mul- uupa un mltenlute limbi str6ine, el va face o de gitafe...descriere am6nunlit6 a situ- Cea mai mare descope-rilor arheologice din Bul- rire arheologicd a vielii luigaria sffirqitului de secol 19 Karel Skorpil r5m6ne ins6,qi inceputul secolului 20 - fhra indoiald, marea ceta-o adevdratd muncd de pio- te Pliska. Skorpil a fost si-nierat. Pegterile sihdstregti gur incd de la inceput cI sd-qi bisericile rupestre de pe pdturile arheologice de la

www.lumeacredintei.com

ir'l,:lGf.:.iii;.:r:.:.ll:ilL

FI i:i::ia:lt6i:;

) l : .44, : : . l : i t

Pliska vor fi mai mult decAtrodnica, deoarece in imedi-ata apropiere a cetalii des-coperite nu se afla vreunoraq pentru care sd se fi fo-losit materiale de construo-{ie din zidurile vechii cetdli.Nici in satul Aboba de ldnsdPliska nu a fost descoperi-tdvreo piatrd smulsd din zidu-rile vechii capitale. RAnd perdnd au fost scoase Ia lumi-nd putemicele fortifica{ii alevechii cetdti a hanilor, Pa-latul cel mare qi Palatul celmic gi . in cele din urmd, ouriaga bazilicd din secolul al9-lea, descrisd ?n mai multetexte v^echi grecegti qi slavo-negti. Invdfatul ceh va ceresd fie inmormdntat chiar ldn-gd zidurile Plisk[i - cetateavisur i lor copi lAr ie i sale. . .

www.lumeacredintei.com

(regtinarea bulgarilorPdtrunderea slavi lor g i

apoi a protobulgarilor in Bal-cani a insemnat, vreme decateva veacuri, un lung qir desuferinfe pentru popula{ia lo-cal6, precum gi distrugerea inbun[ parte a credinfei creqti-ne din acest spaliu. Cu toatecd mai mull i hani bulgari vortrece la creqtinism, in secolulal S-lea, sub presiunea inal-tei aristocralii locale, acegtiase vor reintoarce la pdg6-nism. Cutremure qi ,,mul!i-me de alte semne ceregti",dupd cum o dovedesc vechi-le cronici bizwttine, il vor in-dupleca insd pe larul Boris.in 865, sd o rupd definitivcu p[gdnismul gi sd adoptecredinfa cregtind. Ludndu-gi

numele de Mihail, dupi celal impdratului bizantin Mi-hail aI III-lea, tarul, intre 864qi 866, va avea un rol deci-s iv in cregt inarea in masd asupugilor s[i. Oponenfii nuvor fi insd deloc putini. Bo-ris-Mihail va fi nevoit chiarsd in[buge o mare rdscoald aaristocraliei ce se impotrivea,,legii celei rele", distrugdndcu acest pri lej 52 de neamuriaristocratice pdg6.ne pAnd laultimul descendent.

,,Pentru ca poporulsi vadi..i'Zidirea unei mari ba-

zi l ic i - de 100 de me-tri lungime - ce depdgea insplendoare, dupd unele iz-voare slave, chiar gi mdrea-lacatedrald SfAnta Sofia din

LUMEA CREDIN'IEI/ iunie 2o15 47

am:::t '

&:l

EVENIMENT

Constantinopol, la Pliska, caqi intemeierea vestitei qcoliliterare din acest ora$, nu vorfi considerate insd de cdtreBoris o pocdinlI indestuld-toare pentru curSlirea faPte-lor sale. Drept pentru care, inanul 889, larul va hotdri s[ secdlugdreascd, ceddndu-i tro-nul fiului slu cel mare, Vla-dimir. Incercarea lui Vladi-mir de intoarcere a poporuluila pdgdnism il va determinainsd pe Boris sd pdrdseascdmdndstirea qi sd-l pedePseas-cd aspru pe fiul sdu - Prin or-bire - ,,pentru ca poporul sdvadd", dupd cum va mdrtu-risi larul insuqi. Se va rein-toarce la mdndstire abia duPdproducerea unei ruPturi tota-le a statului cu pdgAnismul,aqezAndu-l pe tron Pe fiul sdumai mic, Simeon (865-927).

iunie 2o1s /LUMEA CREDINTEI

Sdrbdtoarea de la Plis-ka dedicata impl in i r i i a1 I 50 de ani de la cregtinarea

bulgarilor a rememorat toateaceste evenimente, consluj i-rea inallilor ierarhi, rugdciu-nea comund Dentru o lumecregtind mai aproape de ide-alurile Evangheliei incoro-ndnd mdre{ul praznic.

Cu pr i le ju l acestei marianiversdri, propunem citito-rilor revistei Lumea Credin-lei o carte despre fabuloasalume sud-dundreand a vea-cului a l 9- lea. d in preajmacreqtindrii poporului bulgar.O carte dedicatd larului-mo-nah Boris-Mihail bazatd Pedocumente, aparlinAnd mare-lui teolos al veacului 20 Ar-himandrirul Serafi m Alex iev,carte apdrutd luna aceasta laEditura Sophia din Bucu-reqti. Folosul nu va fi delocpu{in, vd asigur...

Gheorghi l i ClOClOl

www.lumeacredintei.com

$i

q

0 carte-eveniment

Finicul Sfantului Savagi binecuvdntareanagterii de pruncl

TraversAnd Pustiul ludeii, am trdit senzalia cd intinderile acelea lipsite de viald tereduc gi pe tine, ca simplu trecdtor, la o tdcere nefiresc de addncS, fdcdndu-te si tre-sari doar dacd vreun mic beduin rdtdcit pe $oseaua gerpuindd se incumetd sd z6m-beascS, ridic6nd mdna in semn de salut. Nici micar nu apucai sd le rispunzi, pentrucd goferii arabi mergeau cu o vitezd nebund, iar drumul, crotetat parca numai dincurbe.ad6nci, s-a oprit brusc in Valea Chedronului. Avdnd in fala MAndstirea Sf6ntulSava cel Sfinlit, cea mai veche ;i mai impundtoare mdndstire din Jara Sf6nt5, amsimlit nevoia sd privesc spre cer. in starea aceea de ad6ncd pace a sufletului, amrdmas la poarta m6ndstirii, pentru cd rdnduiala monahald de aici nu ingdduie cafemeile sd pigeascd in incinta sf6ntului ldcag. Acolo mi s-a conturat un portret defemeie altfel decdt toate cele de pAna acum: femei plingind ;i z6mbind in ace-lagi t imp, femei radiind de implinire, pentru cd dupd zeci de ani de a;teptdri audobdndit copii. Ceaiul din finicul Sfdntului Sava, postul de 40 de zile, intregite cumultd rugdciune, au adus pe lume copiii mult dorili. Toate aceste fericite mames-au intors, aga cum au figdduit dintru inceput, sd-i mullumeascd sfdntului.www.lumeacredintei.om LUMEA CREDINTEI / iunie 201s 49

gI

I

REPORTAJ

Schimonahi rominice s-au nevoitin lara 5f6ntaDinspre,,Tumul feme-

ilor", panorama MAndsti-rii Sfbntului Sava cel Sfinliteste desprinsi parcd de timp.Sfinlenia locului te face sd

Mdnbstirea Sinaia. Tot in ob-gtea de la Mdndstirea Sfbn-tul Sava a fost hirotesit ie-romonah, apoi schimonahCuviosul Ioan Iacob Rom6-nul, iar impreun[ cu acestaa ajuns aici gi monahul loa-nichie PdrAiald, care i-a fostucenic sfrntului qi aldturi

la Mindstirea Sfrnhrl Savacel Sfingit, pdnd prin anii1972-1973, doar doi monahirom6ni au vietuit mai mul-tb vreme in obqtea sfintei m6-ndstiri: monahul Marcu gi ie-rodiaconul Veniamin Trifan.$i pentru cd Dumnezeu neiubeqte, ne-a inwednicit penoi romdnii sd avem bucuriade a qti cd qi astizi doi mo-nahi de-ai noqtri - Calinic giGurie, primul din Baclu, ce-ldlalt din Moldova de pes-te Prut - au ales sd triiascS inpost, neincetatii ruglciune gidesdvdrqitb ascezd acolo, insihishia de la Sfhnhrl Sava.$i pentru totdeauna! Daracesta este un alt subiect.

Sfatud ale cilugifilorde la MinistheaSfintul SavaDespre finicul din curtea

Mdn[stirii Sfrntul Sava celSfinflt circuld tot felul de po-vestiri, mai mult sau mai pu-lin reale. Din acest motiv amconsiderat cd este spre folo-sul tuturor sd cunoascd ade-vdrul. aga cum cdlugariifiditori in inima pustiei po-vestesc: ..Finicul frcbtor deminuni l-a sddit insugi Sfbn-tul Sava in lawa sa. Acest co-pac al sfhntului se uscase inurmd cu cdteva decenii, darin mod minunat a odr[slit dinnou, t6ndr, in acelagi loc, gicontinud sd s[vdrqeascd ne-

" numdrate minuni, in mod de-osebit in fapiliile evlavioase,dar sterile. Insugi sfhntul i s-aardtat in vis unui cdlugdr, cd-ruia i-a spus sd nu scoatl fi-nicul uscat din curtea mdnds-tirii deoarece acesta avea sdinverzeascd din nou cu outin

simgi o pace addncd, iar fi-ecare pas ili dd senzalia cdpdqegti pe rrme ale schim-nicilor care s-au nevoit inacest loc binecuvAntat, exis-t6nd mlrhrii conform cbro-ra au cunoscut asceza ousti-ei din Jara Sfintd 9i cdlivamonahi romdni. Primul din-tre aceqtia a fostArhiman-dritul Irinarh Rosetti, urmatde ucenicul sdu Nectarie Ba-nul. De la Mdndstirea Co-cog din Dobrogea" de pe p6-mAntul incregtinat de SfintulApostol Andrei, a ales nevo-in{a in aceste locuri qi mona-hul $tefan, urmat de ieromo-nahul Isratie Rddulescu de la

iunie 2o1s / LI-IMEA CREDINTEI

de care qi-a trdit schimnicia,pdnd cAnd Sffintul Ioan Iacoba ajuns egrxren al Schitu-lui Sfrntul Ioan Botezdtorulde pe malul drept alVdii lor-danului. Pe aici au mai tre-cut cdliva romAni, dar pen-tru scurtd weme, iar sfbntula inceput incet-incet sI ia ca-lea des[vdryitei sihdstrii, re-trdgdndu-se infr-o peqterd dinperetele de piatrd al Hozevei,mai exact in zonaHozeva-Ierihon. Acela este qi locul incare a hecut la Domnul, sfin-tele sale moa$te fiind ageza-te spre inchinare in bisericaMandstirii Sfhntul Gheor-ghe Hozevitul. Revenind

timn inainte de venirea aca-sd a acestuia". Dar Pentru caharul lui Dumnezeu s6 lucre-ze in aiutorul celor doritori sbdob6ndeascd prunci, este ne-cesar sd fie indeplinite treicondilii debazd'. credin.ta ne-clintita, frica de Dumnezeu 9ievlavia pentru Cuviosul. ,,Deasemenea - spun cdlugdrii dela Sfrntul Sava -, este nece-sar din pafiea fr61iilor voas-tre postul, dupd Puterea fiec6-ruia, impreunat cu ablmereade la relaliile conjugale tru-pesti. Apoi, se subinlelege.inmulliiea rugdciunii in l'a-milia frlliilor voastre, atdt acelei personale, cit gi a celeiimpreunh, precu-ll 9i aProPre-rea r oastrd'in mod regulat dePreasfintele Taine ale SPove-daniei gi Dumnezeieqtii Im-pdrtdsanii. La sllrgitul acesteinevoin{e duhormiceqti a fr6-lilor voastre (ruglciune stl-ruitoare qi infrAnare genera-l1), face{i un >, flerbdndfiunzele de finic, care duPdaceea trebuie arse". Aces-te sfaturi trebuie resPecta-te intocmai, iar Dumnezeu,in mila Lui nemdrginitd, ii vaaiuta pe toli cei care i$i do-resc copii, avandu-l mij loci-tor oe Sfrntul Sava. Tofi fra-1ii rioqtri intru Hristos trebuiesd inle1eag6 c6,,sterilitateaqi neputinla de a lace coPiiin nici un caz nu constttu-ie un blestem sau o PedeaPsda lui Dumnezeu. DimPotrivlchiar, de foarte multe ori Prinacast mod deosebit de Peda-gogie se manifestd bogata iu-bire a lui Dumnezeu, Carevrea ca intotdeauna sd aPe-lam qi sa nadajduim in ProniaSa atotputemicd qi atotbu-n6, iar nu in ceva Pdmdntesc'

www.lumeacredintei.com

! : , , . . - , : . l r : . ' :

Amintiti-v5. cdte femei ster-pe din Sffinta Scriptura. Priniabdare qi pnn desdvdrgi-td dragoste 9i nddejde in milalui Dumnezeu, au devenltcele mai fericite mame: Ana- mama proorocului Samuel.

Elisabeta - mama Cinstituluiinaintemergdtoq Sfrnta Ana-bunicaDomnului, mamaPreasfintei noastre, qi o mul-time de alte sfinte din NoulTestament, cu ale clror numear trebui sd se scrie o car-te osebit6. Iubilii noqtri fiali,sd-L l6sdm pe Dumnezeu sdlucreze, aqa cum qtie El. S6Jmultumim intotdeauna qi

oenhu binecuvdntdrile Sale 9ipenfiu binecur. dntatele Salepedagogii pamAnteqti. Unsinsur lucru sd ttnem mtn-te 6ine: Domnul nu vrea sd-Iddm ca sd ne dea, ci s6-I d[-ruim, odatd cu buna noastrddispozilie, qi inima noastrdcurata. DacA r reodatd vd vainvrednici qi veli dobAndi co-pii, sd nu crede,ti cd vd aPat-tin la modul exclusiv. Toatesunt darurile Lui. Dacd iardginu vd va d6rui, din iubire lu-creaz\,numai qi numai diniubire. Sd invlldm sd nu cdu-tdm doar darurile lui Qumne-zeu, ci sd cerem de la lnsugi

LUI\{EA CREDINTEI / iunie 201s sl

REPORTAJ

Dumnezeu gi impdr5lia Lui,aga cnm ne-a spus (Matei 6,33); atunci toate acele lucruride care realmente avem ne-voie ni le va ddrui in chipbogat gi cu cuviinfd dum-nezeiascd. Vb urdm din totsufletul ca harul lui Dumne-zeu gi binecuvAntarea Sfhntu-lui Sava sd vI insoleascl pre-tutindeni qi pururea".

,,. . . ea 5e va mantuiprin nagterea defii"Deqi doar bdnuiam mi-

nunile de dincolo de pragulm6ndstini. la poarta care mddespdrfea de acel rai amtrd-it efectiv bucuria de a mhimbogdJi sufletegte prin cu-v6ntul {e folos al monahuluiGurie. Inainte de toate, cu-vdntul monahului le-a mdn-giiatpe femeile venite depretutindeni, spre a-i mul-gumi sfhntului pentru copi-rl care s-au ndscut in urmaacestui,,tratament duhov-nicesc". Cu acelagi duh albldndelii le-a mustrat insd pefemeile care de-a lunzul ani-lor au apelat la intreniperi

s2 iunie 2o15 / LUMEA CREDINTEI

de sarcind, sdvdrqind pdcatede moarte. Traiectul acesteidiscu{ii imi era oarecum cu-noscut, d3r nu qtiam de undesd-l iau. In clipa imediat ur-mdtoare am aflat insd qi ris-punsul: monahul Gurie s-aformat in obgtea de la Pe-tru-Vodd, fiind ucenic al P[-rintelui Justin PArvu. Doam-ne, cum se mai leagb toate...intrebdri pe care n-am apu-cat sI i le mai pun PdrinteluiJustin gi-au g[sit rdspunsulaici, in Pustiul ludeii. Il as-cultam pe cdlugdrul care neprivea cu mare mild gi sim-leam in glasul lui ingrijora-rea de a ne gtii in lupta cuvalurile vie{ii: ,,Acum sun-teli bine. Ali ajuns in pus-tietatea asta, unii s5 cere{iajutorul sfhntului, altii sd-imulfumiJi, dar md gAndesccum va fi cdnd vd vefi in-toarce in lume? Md-ntrebc6{i dintre voi ati venitpdnd aici sd vd rugali pen-tru aproapele?Trdim vremuritulburi, cAnd fiecare estepreocupat doar de gnja pro-priei persoane. Aici sunte{i

in grup, vizita\i locuri sfinte,vd bucura{i. vd rugafi. sun-teli ca fralii. sunteti o fami-lie mai mare, dar acolo undetrdili poate nu vd cunoag-te{ i n ic i vecini i . . . aga a ajunsomenirea. Femeile de aicise roagd pentru dobdndireade prunci, dar ce ne facemcu puhoiul de copii nends-cu!i, sfhrtecali in pdntece-le femeilor iresponsabile depe intreg pdmdntul? Pdrinte-le Justin vedea familia ca peun altar. Jeffifi-vd, suroriloqpe altarul familiilor voastre,ndscdnd gi crescAnd mul{icopii. pentru cE femeile careiqi omoard pruncii igi cur-md continuitatea vie-tii gi po-menirea lor pe acest p6irAnt.Trebuie sd rdmdnem vred-nici acestei meniri dumne-zeiegti, altfel vom alzilaiu-decatd: (Matei 7, 23). Merge[ila casele voastre gi invS{afitoate lemeile din preajmd cdpnn naqterea gi cregterea deprunci aduc jertfb bine pld-cutd lui Dumnezeu, se facpurtdtoare de cruce, iar cru-cea este o cale sigurd spremantulre: ((... ea se va mdn-tui prin na$terea de fii>> (I Ti-motei 2. l5) - sd nu uitdm cene inva{d Apostolul Pavell ".

Dup[ cuvintele de fo-los ale monahului Gurie fi-ecare dintre noi a primit indar o bucSf;cd dintr-o frun-

'zd de finic. spre a o ddruiunei familii care pdnb acumnu a dobAndit copii. dar carecu siguranti va primi aceas-td binecuvdntare prin Sfin-tul Sava.

Mariana BORLOVEANU

www.lumeacredintei,com

s4 iunie 2015 / LUMEA CREDINTEI

sVocea Domnului vorbqtein alte tonuri cu fiecarnINTERVIU CU SOLISTA SI COMPOZITOAREA PAULA SELING

Niscutd la Baia Mare de Criciunul anului 1978, Paula Seling a absol-vit Liceul,,Gheorghe $incai"din oragul natal, apoi $coala Superioaride Jurnalistici din Bucuregti. A studiat canto ;i pian. Ascensiunea sain lumea muzicalS a inceput in 1996. CasdtoritS in 2005, gi-a deschispropria casi de produclie, Unicorn Records, impreuni cu fratele ei,Paul Seling, gi cu solul ei, Radu Bucura. in 2010 a oblinut locul 3 infinala Eurovision de la Oslo. A fost in mai multe rAnduri declaratd ceamaifrumoasd participantd la Eurovision, a cucerit mai multe premiirominegti gi internalionale gi a scos peste o duzind de discuri de maresucces (de la Only love,in 1998, la One mile of words, in 2013). Credin-!a in Dumnezeu a cdlduzit-o de-a lungulintregii vieli, iar interviul demaijos, acordat in exclusivitate magalinului ilustrat Lumea Credinybi,in postul pascal al acestui an, reprezinti o impresionanti mdrturie.

,,Daci voiaveaun copil,am si-l daula ora de Religie"Stimati doamni Paula Se"

ling, vi mu[umesc pentru ama-bilitatea acceptirii acestui dialogpentru revista,,[umea Credin!ei",intr-o vreme in care societatearomineasci este divizati, irita-ti ;i invergunati pe tema studie-di Religiei sau a educallei religi-oase in gcoala romineasci. ftiu,din interuiurile pe care le-aliacor-dat pani acum diverselor reviste;i ziare, ci din fragedi copilirieafi fost foarte apropiati de Bise-rici, de viala bisericeasci, prinintermediul bunicilor dvs. Potsi vi mirturisesc ;i eu ci amajuns si imbrifi;ez preolia totwww.lumeacredintei,com

datoriti bunicilor, care din copi-lirie mi-au sidit in suflet dragos-tea de Dumnezeu, m-au cres(utin credinfi, in respect fali de oa-meni, pentru ci aeeste simlimin-te frumoase se sidescin sufletelecopiilor inci de la inceput. E cevariu in a ne cregte copiii cu credin-!i in Dumnezeu?

Daci eu nu aveam par-te de atenlie in sensul aces-ta din partea familiei ar fifost posibil sd ajung un omnecredincios. E adevirat ciatunci c6nd eqti copil, aqacum ali spus, !i se sddeg-te in suflet dorinla de a-Lcduta pe Dumnezeu in ju-rul tdu. Dacd nu-L cauli,nu-L g[seqti. Dacd nu-Lgdseqti, atunci qezi cd Elnu este sau nu existS. Dar

cu siguran![ El este, existd.Cred cd fiecare dintre noi,dacd vrea sd vadd, cu sigu-ran!5 vede cd Dumnezeu aregrijd de noi qi face lucruri-le pentru noi in aga fel in-cdt si ne fie noud mai bine.Mie imi pare rdu cd s-aundscut atdtea disculi i aco-lo unde lrebuia sd fie un dahotdr6t. Intotdeauna educa-lia ajutd omul in devenirealui, il invald, il poviluiep-te ce s[ faci qi cum sd fac6.Toate" lucrurile acestea artrebui sd fie foarte impor-tante pentru to{i pirinlii.Vd spun sincer cd dacd voiavea un copil, qi m[ rog laDumnezeu s6-l am, eu amsd-l dau la ora de Religie,pentru cd eu gtiu cd ii face

LUMEA CREDINTEI / iunie 2o1s ss

INTERVIU

bine. Ii face bine sd inve-{e Cartea Cirlilor, Biblia,sd inve{e desPre relaiia cuDumnezeu, desPre toatelucrurile sfinte. Eu qtiu cdsunt atdtea exemPle bunecare pot f i s tudiate din Bi-bl ie, d in v ie l i le sf in1i lor . Eioot sd le fie de un real fo-ios copi i lor . aga cum gi miemi-au fost. Cum sd te im-potr ive$t i unui lucru care'oana la urmd aratd clar tu-turor ce e binele qi ce esterdul? Sper cd m-am fEcut

inleleasd, subiectul este de-l icat g i nu a$ vrea sd suPdroe nimeni cu aceste cuvinte.' V-ali intoYs deseori in vre-mea

acest f i lm, chiar mi-amcumodrat un DVD cu fil-mul, i l am acasd qi c6ndam timp md uit la el. Pen-tru cd vorbeam despre edu-ca{ia tinerilor gi a copiilorin credinfd, de indrumarealor in ce privegte semnifi-ca{ia acestor intAmpliri dincredinla noastrd, vizionareaunui asemenea film le poateaduce ldmuriri, intrucdt fap-tele din via{a Mdntuitoruluirelatate de Evanghelii suntredate acolo atAt de frumosincdt pe mine m-au emo-lionat de fiecare dat6. Imipare rdu cA acest film nuse mai difuzeazd in fieca-re an in preajma s[rbdtori-lor pascale.

,,Muzica cult5,cea in6llitoare,igi are inceputulin Biserici"Vi propun si ne apropiem de

ceea ce faceli dvs.

I?,

EII

I,rq

INTERVIU

,,... atunci cdnd egti copil,!i se sddeqte in suflet dorinJade a-L cdutape Dumnezerr

in jurul tdu. Dac[ nu-L cau[i,nu-L gdseqti. Dacd, nu-L gdseqti,

atunci qezi c5 El nu exist[. "care de multe ori md ajutd qi, atunci cAnd am putut,cu sfaturi gi vorbe bune. am fugit acas6 la pdrin{i,

in teEaturi cu viala duhov- pe care ii vdd destul de rar.niceasci, vreau si vi intreb daci Ceea ce imi doresc este sdaveli anumite locuri speeiale ?n petrec cdteva zile la Schituleare si vd retrageli uneori pen- Vovidenia, am primit invita-tru Sinigte gi medita{ie, cum lia de multe ori gi, dupd cear fi anurnite sndnistini prefera- vom termina gi casa la carete, fia din &Iaramureg, fie dinju- muncim, sper sd ne ludm orul Bueure;tilor? pauzd de la muncd qi sd ddm

Cu multb tristefe vi o fugd pdnd acolo.spun cd nu am avut vreme AlifostdiruitideDurnnezeucuin ultima perioadd sd md re- rnult harin ceea ce privefte caliteli-trag, am fost prinsd intr-un le dvs" rruzieale" ft iarafi afi rnrat eivArtej pe care nu am avut talentuleunharpecareil prirnegticum sd i l opresc prea des delaSumnezeupicif iecaraonrare

58 iunie 2015 / LUMEA CREDINTEI

un rostin lume, pe care {cl de Sus ilarati omului ?n vederea indeplini.rii xoperlui existenlei sale pe acestpimint.5igur, pe l6ng6 talentulpus de 0urnnezeu in orn e nevcie defsafte multi nnunei. (e sfaturi le-atida tinerilorcare vorsi meargi pe ur.rnele PauleiSeling?

Iubirea pentru muzicieste foarte importantd. Dacdprintre motivele penhu carecineva se apucd de muzicdnu existl qi aceasta inseamndcd ii va fi greu sd cdnte. Tre-buie si f i i sincer cu tine Si cupubl icul tdu. sd studiezi , sdmunceqti, sd,te organizezi, sd,cauli rdspunsuri la intrebdri-le vielii, lucruri care iJi potda un plus de emol ie in in-terpretare, sd in{elegi de cesimli chemarea de a cinIa,sd c6n!i cu gdndul la emo{ii-le pe care 1e creezi, cu ddru-ire, cu modestie gi cu iubire.

,,Existi oamenidisperali (are au alescii nepotrivite..J'Am citit undeva cdteva cu-

vinte de-ale dvs, despre dragos-te, care nr-au dus cu gindul lanninunatul euvint despre dra-goste al SfSntului Apostcl Faveldin Epistola intii citre (orinteni:,,Dragostea faee lurnea si se in-v&rti. Dragostea e cornplexi gisubtili, firi si necesite demon-stralii sau euvinte in plus. 0ragos-tea este in primul r$nd altruisnn,insearnni diruire, implicare, de-votament.". oragostea pentrueameni se naSte din posibil i ta-tea de a inlelege sufletul celui-la l t , d in bunivoin! i , d in buni-tate. Scopul este (a si iube;tioameni i s i sd le in!elegi f i rea,bueuriile, suferinlele, si te pui inloeul lor. ..". Nu vl se pare c5, in

www.lumeacredintei,com

a(egti ?5 de anl de libertate, nsi,soeietatea romdnsasri, ne-annur$fit un ple la suflet?

Suntem nepdsdtori, sun-tem al t fe l decAt puteam f i .ezi tdm in la la nevoi i de iu-bire, e adevdrat. Insd poporuldsta a trecut orin multe. Nugtiu dacd e in totalitate vinalui cd, atunci cAnd a avut li-bertate, a transformat-o fbrdsd qtie in corvoadd. Cdnd s-arfi outut construi atdt in afa-rd., c6,t qi in sufletele noas-tre, s-au ales alte cdi de cd-tre cei ce aveau puterea,demoldnd increderea multo-ra in oameni. in bine. in vi-itor. Existd oameni disperalicare au ales cdi nepotrivitede a exista. Au devenit, dinoameni luminoqi, oameni in-chiqi in griji 9i in nevoi. Gri-jile, nevoile gi frustrdrile tepot schimba. dacd nu eqti pu-ternic in fala 1or. Cine qtie in-cotro ne indreptdm qi de ce...

In leg*fur* cu ealea credlngei peare a}i urrnat-o din eopi!*r*e p&ndin prezent, ce sfaturri le-ali adresatinerilor din vrennea noastri eu pri-vire la urrnarca credinlei in Dumne-reun intr-o vreme cu multe tentalii giprovcairi pentru generalia lor?

Imi este foarte greu sdspun, pentru cd fi.ecare areinima lui gi vocea Domnu-lui vorbegte in alte tonuri cufiecare. Ce pot sd spun estec5, privind inapoi, dacd nuaq fi avut pe Domnul alAturiin fiecare clip6, nu ag fi fostpoate azi. De micd m-a feritde lucruri care puteau sd mbia de l6ngd pdrinfii mei. Euqtiu cd El a fost. Cum pot sdii conving pe ceilalli? Exis-t5 un lucru care se intAm-pl6 atunci cdnd spui cAt dedes poli Rugdciunea inimii.

www.lumeacredintei.com

,,... vocea Domnului vorbeqtein tonuri diferite cu fiecare.

Ce pot s[ spun este cA, privindinapoi, dacd nu L-a$ fl avut peDomnul aldturi in fiecare clip6,

nu a$ fi fost poate azi. "Poate sd devind un fel de Vd mullumesc cd a{i cititgAnd care merge in paralel gAndurile acestea, sper s5 vEeu tot ceea ce faci sau spui fie de folos qi, dacd ceva nusau gdndeqti. $i asta face vd e pe plac, sd md iertali, in-bine sufletului, te ajutd sd v6! qi eu, tot timpul omul in-sim{i, sd cau{i gi sd pui in- vald 9i fiecare dintre noi aretrebdrile potrivite. Se qtie lecliile sale de parcurs. Si fiecd postul e important cAnd u$oare gi putemice ale voas-Il cauli pe Dumnezeu. CurS- tre, sd v[ inal{e spre cer, spre!d, pregStegte corpul pentru lumin6. Cu drag, Paula.lumina pe care ne-o trimiteDumnezeu zi de zi, intdregte lnterviu realizat deprin sacrificiul fbcut. Preot lon Alexandru

Vd rog, in final, si transr*aitefi MIZGANc$teva EAnduri pen{ru eititonll re- Foto: facebook.com/viEtei ,,[umea Credinlei", paulaseling/

I,UMEA CREDINTEI / iunie 20r5 s9

lII

RAilDUIEI.I ORIODOXE

Scufte ldmuriri desoreSfinteleTaine e)in limba romanS, folosim cuvintele secret sau enigmd mai ales tu referirela universul laic, cuv6ntul mister mai ales cu refeilre la universul religiospdg?nl iar cuvantul taina mai ares cu referire la universul religios .rJ;iin.In inleles larg, taina este un adevdr sau o realitate ascunsi, care scapdtgtal_sgu parlialinlelegerii ralionale curente;i se asumd maiales prin .r"_din15, in virtutea revelaliei divine. intr-un inleles mai precis, in cadrul slu_jirii bisericegti,Taina (grafiati cu majusculd) este o lucrare sianta prin iri"credinciosul este relalionat cu Dumnezeu prin harul Duhului sf6nt. Nuexisti cregtinism autentic in absenta impiitdgirii celor ;apte sfinte Tainea le Bisericii (Botezu l, Miru ngerea, impi rtdian ia, sp'oJeaa nia, Mas-lul,-Preofia, cununia), dreptiare ne-am propus si le trecem aiciincd odatd in revistS, lSmurindu-le pe scurt originea, inlelesul gi importanta, pecare uneori credincio;i i nu le cunosc sau nu le con;tientizeaze pe deplin.

Taina SpovedanieiSpovedania, in sensul ei

bisericesc, este Sfdnta Tainiprin care credinciosul, mdr-turisindu-gi picatele in fa{apreotului qi oblinand deztega-re de la acesta. primeqte. prinputerea Duhului Sfhnt, ierta-rea pdcatelor mlrturisite. Eaa fost instituitd chiar prin cu-vintele Mdnfuitorului:,,pri-mili Duh Sfhnt; cdrora le ve(iierta picatele, le vor fi iertate.qi cdrora le veti gine. vor fi ti-nute" (Ioan26,ZZ-ZZ\.

.Taina Spovedaniei semar nume$te Si a Mdrturisi-rli" sau a Pocdinlei. Aceastb

r.Termenul de Confesiune (veziqr a s,e conJesa, confesor etc.), caqi cel de Penitenld, rar la noi (siapdrdnd aproape exclusiv in voi-birea intelectual i ta! i i laice), estespecif i c. lu.mii cregtine apusene.oe ffadltle latrnd.

60 iunie 2015 / LUMEA CREDiNTEI

din urmd denumire se referhIa cdinta de proprii le p5cate.insofitb de procesul transfor-mirii l[uniri ce (m et an o ia),a l restaurdr i i ta in ice intruHristos.

De la cel ce se pocdieg-te se cere sinceritate desd-varqitS. credin[d nestrdmu-tatd gi dorin{d. arzdtoare dea-9i indrepta viala (poc[in-la este zadamici dacd nu areurmdri concrete).

MArtur is i rea pdcatelorse face dinaintea preotuluiduhovnic, prin care se pri-megte iertarea gi dezlegareapentru Sfrnta ImpdrtSganie--.;- FArS r.a"rtd dezlegare nu neputem impirtiqi; cine iidrdmestesd se impdrtdqeascd peste r6ndu-ieli. in chip newednii, gi mai alesfiind conqtient de newednicia 1ui,riscd sA pdtimeascd mari necazuri,si se imbolndveascd grav sauchiar sd moard din pricina acesteinesocotmte.

Uneori, cel care se pocdieg-te primeqte de la pr'eot dei-legare numai dacl va imoli-ni o anumith pravild potrivitalui. ori dacd va respecta vreointerdicfie (epitimia) de laceva anume, intr-un intervalde timp pe care duhovniculil stabileqte.

Aqa-numitut,,canon', datde duhovnic nu este o pe-deapsd pentru pdcatele id-vdrgite, nici o simpla ,. invd-ldtur5 de minte"; el nu areatdt un statut pedasogic saupunitiv, cdt unul i"iouro-tor, ajutdndu-ne s[ ne ridi-cdm. sd ne curdlim, sd do-bdndim nivelul duhovnicescla care.ne putem inlelege pd-carul gi aspira la ierl.aria' luiDumnezeu.

Toate pdcatele pot fi ier-tate, in condilii de since-rd pocdin1d, cu excepfia ce-lor impotriva Duhului Sfdnt,

www.lumeactedintei.com

prin care omul se impotri-vegte cu inddrdtnicie porun-cilor qi lucrdrilor lui Dumne-zet (ateii, ereticii, apostalii,prigonitorii Adevdrului ingenere). Iisus a spus: ,,Ori-ce pdcat gi orice huld se vaierta oamenilor, dar hulaimpotriva Duhului nu se vaierta. Celui care va zice cu-vdnt impotriva Fiului Omu-lui, se va ierta lui; dar celuicare va zice impotriva Du-hului SfAnt, nu i se va ier-ta lui, nici in veacul acesta,nici in cel ce va sd fie" (Ma-tei 12,31-32).

Pentru ca spovedaniasi-qi atingd scopul, relafiadintre duhovnic si fiul du-hovnicesc trebuie sd se bi-zuie pe convingerea cI nespovedim lu i Hr istos" pr induhovnic, 9i cd Cel ce iartdeste tot Hristos (Cdruia I s-aincredintat toatd judecata).www.lumea(redintei,com

Intre pdrintele duhovnic9i fiul lui duhovnicesc trebu-ie sd existe o incredere reci-procd deplind gi o desdvdrgi-td discre{ie. Preotul trebuiesd pbstreze toatl viafa, chiargi sub torturd, secretul Spo-vedaniei. Pe de altd parte,fiul duhovnicesc nu trebu-ie sd spund nimdnui ce ca-non sau qfat a primit in tim-pul Tainei.

Inspirat de Duhul Sfdnt,duhovnicul lucreazd cu fi-ecare altfel. Pentru aceea$imanifestare a bolii spiritu-ale, duhovnicul poate da fi-ecerui ,,pacient" alt leac.Aceste remedii spirituale potfi uneori in asemenea mdsu-rd contradictorii incAt dis-cu{iile, schimbul de pdreridupd Spovedanie ar puteasurpa increderea fiilor du-hovniceqti in inlelepciuneasau onestitatea pdrintelui.

Dar mai este o motivalie adiscrel ie i f iu lu i duhovni-cesc, pe care ne-o dezvdlu-ie nu o datd Pdrinlii imbu-ndtSlifi: diavolul nu gtie cegdndim gi nu are acces. ladiscu{ia dintre cei doi parti-cipanli la Tain6. De indatd cefiul duhovnicesc, ieqit de subharul protector al Tainei, in-cepe sd comenteze desfrqu-rarea sau detaliile ei, diavo-lul se qi pune sA strice la locceea ce Taina tocmai a resta-urat. Prin urmare, totala dis-crelie - atdt a fiului duhov-nicesc, cAt qi a duhovnicului-reprezirftL o condilie esen-!ial[ pentru foloasele duhov-nicegti pe care le putem aveade pe urma Spovedaniei.

Este bine ca Spovedania- actualizare permanentd aharului primit la Botez - sdfie cdt mai deasd. chidr dacdea nu este urmatd de Impir-t6ganie. Nu se lasd pdcatulsau diferitele frimAntdri sdia proporfii sau sd se ,,cro-nicizeze" in noi. Spovedaniarar6, de reguld in preajmamarilor sdrbdtori, cdnd pre-o[i i sunt asaltati de sute depersoane zllnic, e ceva maidegrabd superficial. ce ade-seori denotd mai mult un felde conformism superstiliosdec6t o real6 pocdinfd qi unautentic dor de Dumnezeu.

Mai ales inprivinla Sfin-telor Taine, trebuie sd avemgrijd si evitdm formalisme-le. cdci a nu le primi cu sin-ceritate inseamnd a lua in de-fert puterea lui Dumnezeu,care se manifestd plenar inele, cu mult peste inlelege-rea curentd a ra{iunii noas-tre omenegti.

Rdzvan CODRESCU

LUMEA CREDINTEI / iunie 2ot5 61