2.Criminologie-25.01.2012

5/17/2018 2.Criminologie-25.01.2012 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/2criminologie-25012012 1/22

GRILA CRIMINOLOGIE 2011 AN IV

1. De cand s-au facut studiile stiintifice despre criminalitate ca fenomen social?a. din cele mai vechi timpurib. odata cu aparitia religieic. incepand cu sec. al XVII-lea

2. Cum a fost considerata crima ?a. manifestare diabolica, expresie a pacatului

b. o fapta reprobabilac. ceva ce tinea de obiceiurile locului unde de savarsesc

3. Cum a fost apreciata pedeapsa pentru crima ?a. sanctiune pentru fapta comisab. retributie pentru raul facut ori ca ispasire a pacatului savarsitc. forma de prevenire pentru cei predispusi

4. Ce a constituit modelul de inspiratie a pedepselor ?a. Codul lui Hammurabib. Legea talionuluic. Legea celor XII table

5. Cum se face aplicarea pedepselor ?a. diferentiat in functie de pozitia sociala a faptuitorului sau victimeib. fara nicio diferentierec. de catre persoane anume desemnate

6. Cum erau pedepsele pentru demnitari ?a. aceleasi ca si pentru persoanele nedeterminateb. mai blande pentru delicte minore si mai aspre pentru delicte gravec. influentate de demnitatea pe care o ocupa faptuitorul

7. Cand si unde au aparut primele preocupari pentru legiferare si pentru cunoasterea legii ?

a. Imperiul Romanb. Egiptc. Grecia Antica (incepand cu secolul VII i.e.n.)

8. Care dintre legiutorii de mai jos au ramas in istorie pentru asprimea legilor elaborate ?a. Solonb. Aristotelc. Drakon

9. Cui a apartinut asertiunea conform careia “pedeapsa constituie sanctiunea pentru fapta comissi trebuie orientata catre un scop care sa constituie temeiul juridic al aplicarii” ?a. Drakon

b. Socratec. Platon

10. Ce personalitate a identificat rolul preventiv al pedepsei ?a. Platonb. Aristotelc. Seneca

11. In operele carui autor antic se regaseste problema criminalitatii ?

1



a. Montesquienb. Homer c. Thomas Morus

12. Care dintre lucrarile de mai jos au influentat in mod decisiv criminologia?a. Poemele Homericeb. Despre infractiuni si pedespec. Despre spiritul legilor

13. Cine este autorul lucrarii “Despre infractiuni si pedepse” ?

a. Cesare Beccariab. Thomas Morusc. Raffaele Garofalo

14. Caruia dintre autorii de mai jos apartin ideile "triumful dreptului natural conform caruia toti oasa fie egali in fara legii si sa aiba aceleasi drepturi si obligatii":a. Solonb. Beccariac. Aristotel

15. Carui criminolog apartine opera "Omul delincvent":a. Enrico Ferri

b. Cesare Lombrosoc. Lacassagne

16. Care este teza centrala din opera lui Lombroso ?a. infractorul este o persoana predestinata sa comita delicte datorita unor stigmate fizice si psihiinascuteb. infractorul comite crima pentru rezolvarea unor probleme personalec. infractorul comite delictul fiindca pedeapsa este mai mica decat folosul obtinut

17. Cine este cunoscut in literatura de specialitate ca fiind parintele criminologiei antropologice ?a. Beccariab. Lacassagne

c. Lombroso

18. Cine a analizat rolul factorilor sociali in determinarea criminalitatii ?a. Lombrosob. Enrico Ferric. Beccaria

19. Cine este considerat in literatura de specialitate intemeietorul criminologiei sociale ?a. Raffaele Garofalob. Enrico Ferric. Jeremy Bentham

20. Carui cercetator criminolog apartine paternitatea criminologiei ca denumire ?a. J. Benthamb. Enrico Ferric. R. Garofalo

21. Ce criminologi sustin ca factorii preponderent biologici determina criminalitatea ?a. cei din scoala germanab. cei din scoala italianac. cei din scoala franceza

2



22. Cine a elaborat teoria potrivit careia raspunderea pentru savarsirea faptelor antisociale revinesocietatii ?a. A. Lacassagneb. G. Tardec. R. Garofalo

23. Caror factori apartin etiologiei criminalitatii conform criminologilor francezi ?a. factorii ce tin de individb. factorii preponderent sociali

c. niciuna din categoriile mentionate

24. Cine a influentat antropologia criminala ?a. cercetarile desfasurate in acest domeniu, incepand cu Lombroso s.a.b. personalitatea stiintifica a unor medici sau sociologic. studiile care s-au efectuat pe diverse categorii de infractori si infractiunia

25. Cum au foat denumite primele manifestari stiintifice desfasurate la inceputurile criminologiei a. intalniri de lucru pentru analiza si clarificarea delincventeib. domenii conexe criminologieic. antropologie criminologica

c

26. Care este considerat momentul ce internationalizeaza cercetarile criminologie, dandu-le un noavant ?a. cele doua conflagratii mondialeb. infiintarea Societatii Internationale de Criminologie in 1934c. congresele tinute pana atuncib

27. Unde are sediul, Societatea Internationala de Criminologie ?a. Londrab. New York

c. Parisc

28. Care este obiectivul principal al Institutului European Pentru Controlul si Prevenirea Criminala. o coordonare mai buna a preocuparilor specialistilor b. schimbul de informatii intre tarile europene in vederea prevenirii si combaterii criminalitatiic. infractiunile transfrontaliereb

29. Unde are sediul Institutul European Pentru Controlul si Prevenirea Criminalitatii ?a. Genevab. Helsinki

c. Romab

30. Care este denumirea revistei Societatii Internationale de Criminologie ?a. Annales Internationales de Criminologieb. Archives de l`antropologie criminelle et des sciens penalesc. Revue de droit penal et de criminologiea

3



31. Care tip de criminologie marcheaza cronologic aparitia criminologiei ?a. criminologia generalab. criminologiile specializatec. criminologia clinicab

32. Care dintre personalitatile de mai jos numeau criminologia “regina fara regat” ?a. H. Mannheimb. J. Pinatelc. Th. Sellin

c

33. Controversele privitoare la obiectul de studiu al criminologiei de ce au au fost determinate ?a. epoca istorica in care s-au facut cercetarileb. personalitatea si metoda folosita de fiecare cercetator c. dezvoltarea criminologiei in cadrul altor stiintec

34. În ce rezidă consecinta aparitiei criminologiei in cadrul altor stiinte ?a. fragmentarea obiectului de studiub. ingustarea artei de cercetarec. abordarea insuficienta a unor probleme specifice

a

35. Ce a vizat cercetarea criminologica în primele ei forme ?a. modul cum erau comise infractiunile contra demnitarilor b. studiul infractoruluic. abordarea multifactoriala a criminalitatiib

36. O alta preocupare a criminologiei din perspectiva obiectului de studiu ce a mai vizat ?a. fapta antisocialab. conditiile care au determinat trecerea la actc. procesele psihologice ce insotesc fapta

a

37. În ce consta eroarea principala a unor criminologi care considerau infractiunea ca obiect destudiu ?a. evidentierea modalitatilor de savarsire a fapteib. studierea numai a faptelor indreptate impotriva persoaneic. atribuirea unei sfere foarte largi infractiunii care ar include si fapte civile, morale, religioasec

38. Care dintre criminologii enumerati considera obiectul criminologiei format din doua niveluri(studiul crimei; penologia, metodele de prevenire, tratament si resocializare):a. Hans Goppinger

b. Hermann Mainnheimc. Thorsten Sellina

39. Cine a abordat pe trei nivele obiectul criminologiei, (crima, criminalul si criminalitatea) ?a. Franz Von Lisztb. Raffaele Garofaloc. Jean Pinatelc

4



40. Aratati care criminolog a impartit criminologia in criminologie generala si criminologie clinicaa. E. Sutherandb. Jean Pinatelc. E. Ferrib

41. Ce urmărea criminologia generala, in opinia lui J. Pinatel ?a. diferentieze intre ele teoriile monocauzate referitoare la obiectul de studiub. sa unifice si sa compare datele criminologiilor specializate

c. sa stabileasca coordonatele noilor cercetari criminologiceb

42. Cine a definit obiectul de studiu al criminologiei ca fiind alcatuit din: "procesele elaborarii legale incalcarii acestora si ale reactiei sociale impotriva celor care incalca legile, precum si interactdintre aceste procese":a. E. Sutherlandb. Th. Sellinc. J. Pinatela

43. Cine afirma ca: "definirea noii politici de aparare sociala trebuie sa se bazeze pe datele stabili

criminologie, stiinta complexa care se sprijina pe biologie, psihologie, sociologie si stiinte juridica. E. Sutherlandb. Th. Sellinc. J. Pinatelc

44. Care este scopul general al criminologiei ?a. dezvoltarea cercetarilor in domeniul de referintab. realizarea unei politici penale eficiente apta sa combata si previna fenomenul infractionalc. desprinderea de disciplinele in care s-a dezvoltatb

45. Prin ce se realizează identitatea de scop ?a. stiintele penaleb. biologia si psihiatriac. psihilogia, sociologiaa

46. De cine este dată deosebirea dintre criminologie si stiintele penale ?a. modul de concretizare a scopului (prima este o stiinta normativa, in timp ce criminologia este ostiinta a fenomenologiei penale)b. metodele de cercetare folositec. finalitatea urmaritaa

47. Prin ce se remarcă scopul imediat al criminologiei ?a. apararea valorilor si relatiilor sociale fundamentaleb. indentificarea cauzelor care conduc la producerea criminalitatiic. tragerea la raspundere a celor care comit fapte antisocialeb

48. Ce presupune functia descriptiva a criminologiei ?

5



a. studierea si cunoasterea criminalitatii dintr-o zona teritoriala (tara, regiune, oras) intr-o perioadtimp (1 – 10 ani)b. descrierea modurilor de operare si a locurilor favorabilec. influenta proceselor de urbanizare sau a crizei financiarea

49. Cine a introdus conceptele folosite in cadrul functiei descriptive: “ mediul, terenul, personalitactul” ?a. Olof Kimbergb. J. Pinatel

c. H. Mannheimb

50. Sub ce acceptiuni este analizat conceptul de mediu ?a. mediul infractionalb. mediu noninfractionalc. fizic sau geografic si cel social (mediul personal si mediul social global)c

51. Cine a făcut distinctiile privitoare la mediul personal sau psihosocial ?a. J. Pinatelb. E. de Greeff

c. O. Kimbergb

52. Prin ce este definit controversatul concept „personalitate”?a. personalitatea deviantab. personalitatea schizoidac. subiectul uman considerat ca unitate biopsihosociala, purtator al functiilor epistemice, pragmaaxiologicec

53. Ce defineste conceptul de situatie, specific functiei descriptive ?a. ansamblul de imprejurari subiective si obiective ce preced actul criminal care include participa

directa si nemijlocita a personalitatiib. situatia favorabilac. situatia nefavorabilaa

54. Cine a studiat conceptul operational “ situatii precriminale” ?a. Exner b. E. de Greeff c. O. Kimbergc

55. Ce evidentiază caracterul complexului “ personalitate-situatie” ?

a. unele infractiuni se comit in anumite anotimpurib. savarsirea unor infractiuni este favorizata de unele imprejuraric. sunt infractiuni specifice unor zone geograficeb

56. Cărei tp de criminologie apartine complexul personalitate-situatie si constituie schemafundamentala a explicarii trecerii la act ?a. criminologiei criticeb. criminologiei psihologice

6



c. criminologiei clinicec

57. Ce reprezintă actul infractional, din perspectiva criminologica ?a. raspunsul pe care personalitatea il da unei anumite situatiib. sanctionabil intrucat incalca legeac. specific oricarei varste de la care poate interveni raspunderea penalaa

58. Care este obiectivul functiei explicative ?

a. intelegerea esentei, naturii, cauzelor si conditiilor care favorizeaza fenomenul infractional\b. evolutia in timp (lung-mediu-scurt) a criminalitatiic. aflarea factorilor favorizanti in actul criminala

59. Care sunt conceptele operationale specifice functiei descriptive?a. terenul, mediul, personalitate, actb. factorul, conditia, cauza, mobilul, indicelec. reactia sociala, tratament, reintegrare etcb

60. Care este criminologul cu contributii insemnate in analiza functiei explicative?

a. H. Mannheimb. E. de Greeff c. J. Pinatela

61. Ce defineste factorul criminogen?a. explicarea fenomenului infractionalb. orice element obiectiv care intervine in producerea infractiuniic. aspectele subiective care preced ori insotesc actul criminalb

62. Ce vizează cercetarea de predictie ?

a. aparitia unor forme noi ale criminalitatiib. anticiparea modificarilor cantitative si calitative in dinamica fenomenului infractional atat in privinta tipoinfractionale, cat si autorii implicatic. influenta conditiilor socio-economice asupra criminalitatiib

63. Care sunt conceptele specifice functiei predictive ?a. prezent, viitor, probabilitate, similitudine, hazard, risc, prognozab. cauza, conditia, efectul, factorii favorizantic. crima organizata, terorismul, infractiunile transfrontalierea

64. Ce presupune functia profilactica?a. descrierea si explicarea criminalitatiib. aprecierea stiintifica a fenomenului infractional in dinamica sac. sintetizarea rezultatelor privind etiologia criminalitatii si transpunerea lor intr-un sistem corect de prevec

65. Ce fel de stiintă reprezintă studiul criminologiei ?a. stiinta starilor de faptb. stiinta care studiaza fenomenul infractional si actioneaza in prevenirea si combaterea acestuia

7



c. criminalitatea dintr-o anumita tara, regiune la un moment datb

66. Ce reprezintă criminalitatea reala ?a. numarul de infractiuni savarsite intr-o perioada de timp determinatab. infractiunile savarsite impotriva persoaneic. infractiunile comise la care autorii au fost descoperitia

67. Ce reprezintă criminalitatea aparenta ?

a.numarul total de infractiuni savarsite pe un anumit teritoriub. infractiunile cu un pericol social redusc. numarul de infractiuni inregistrate in sistemul justitiei penalec

68. Ce reprezintă criminalitatea legala ?a. numai infractiunile prevazute in legea penalab. faptele pentru care s-au pronuntat hotarari judecatoresti de condamnare ramase definitivec. infractiunile prevazute in legi cu dispozitii penaleb

69. Ce presupune continutul reactiei sociale ante-factum ?

a. reprimarea oricarei incercari de a savarsi fapte antisocialeb. elaborarea de programe de masuri care vizeaza prevenirea si combaterea faptelor antisocialec. prevenirea savarsirii infractiunilor violenteb

70. Ce vizează continutul reactiei sociale post-factum ?a. tragerea la raspundere penala a celor care au comis infractiuni, tratamentul, educarea si reeducarea permita reinsertia socialab. pedepsele foarte mari aplicate de instante pentru a preveni fapte asemanatoarec. elaborarea unei politici adecvate de prevenire si control al criminalitatiia

71. Care sunt conceptele specifice operabile in cadrul functiei profilactice?a. influentate de schimbarile politieb. date de scopul si functiile criminologiei ca stiinta autonomac. reactie sociala, modul clasic de prevenire, control social, raspuns social, tratament resocializare, reinssocialac

72. Cum este considerată « observarea » ca metoda de cercetare in criminologie ?a. una dintre metodele de baza care surprinde frecventa, starea naturala a fenomenelor, conexiunile siconditionarile factorialeb. metoda obisnuita, imprumutata din alte stiintec. metoda care a fost adoptata la specificul criminologiei

a

73. Ce stă la baza observării empirice ?a. este la indemana oricuib. are caracter subiectiv si se fundamenteaza pe aspecte spectaculoasec. nu depaseste nivelul de cultura al persoanei care observab

74. Ce presupune observarea stiintifica ?

8



a. contemplarea intentionata a realitatii fiind orientata catre un scop determinatb. efectuarea de catre personal calificatc. o logistica adecvataa

75. Ce reprezintă cifra neagra a criminalitatii ?a. infractiunile ramase cu autori nedescoperitib. diferenta dintre criminalitatea aparenta si criminalitatea realac. infractiunile comise in gruparile mafioteb

76. În ce constă specificul “experimentului” in criminologie?a. efectuarea in laborator b. poate fi manipulat, intrucat este provocatc. ofera posibilitatea cercetatorului sa descifreze coexiunile intre diferite fenomene si legaturile de cauzadintre elec

77. De ce este condiŃionată realizarea scopului propus de experimentator ?a. lucrul in echipa sau lucrul individualb. respectarea unor reguli general valabile pentru orice experimentc. respectarea unor considerente de ordin moral, etic si juridic

b

78. Care este scopul principal la metoda clinica?a. investigarea individului in complexitatea sa in vederea stabilirii unui diagnostic si prescrierii unui tratamb. cercetarea fenomenului infractionalc. stabilirea cauzelor care au favorizat comiterea infractiuniia

79. În ce constă deosebirea intre metoda clinica si celelalte metode ?a.tehnicile folosite pentru realizarea scopului propusb. locul unde sunt efectuatec. punctul de plecare (anamneza sau studiul de caz)

c

80. Care dintre criminologii de mai jos considera ca notiunea de tratament imbraca in criminologclinica cel putin doua acceptiuni?a. C. Lombrosob. J. Pinatelc. E. Ferrib

81. Ce are specific metoda tipologica?a. stabilirea tipurilor de infractiunib. determinarea tipului de tratament

c. cunoasterea fenomenului criminal, de la general la individualc

82. Reprezentantii cărei scoli au realizat primele tipologii criminale ?a. reprezentantii scolii italieneb. reprezentantii scolii germanec. reprezentantii scolii francezea

9



83. Care criminolog a stabilit opt tipuri de criminali?a. C. Lombrosob. J. Pinatelc. Seelingc

84. Ce are ca specific metoda comparativa?a. studiaza cifrele reprezentand criminalitatea legala si cea aparentab. cel putin doua grupuri (criminali si non-criminali) pe care le studiaza pentru a stabili asemanar

deosebirilec. stabilirea cifrei negre a criminalitatiib

85. Ce au la baza metodele de predictie ?a. un principiu comun - ipoteza unui anumit numar de factori care fac posibila aparitia conduiteidelincventeb. probabilitatea producerii unor anumite fapte penalec. posibila aparitie a recidiveia

86. Ce presupune « observarea » ca tehnica de cercetare in criminologie ?

a. perceperea subiectiva a fenomenului criminalitatiib. urmarirea indeaproape a efectelor masurilor profilacticec. urmarirea, surprinderea si examinarea manifestarilor sau atitudinilor comportamentale ale unogrupuri sau subiecti infractori aflati in detentie sau libertatec

87. Ce reprezintă « observarea » ?a. tehnica fundamentala de percepere si interpretare a fenomenului infractionalb. o forma de reprezentare a unor comportamente deviantec. o posibilitate de a lua contact cu imprefectiunile legislatiei unei taria

88. In raport cu telurile urmarite cum poate fi « observarea « ?a. empiricab. stiintificac. sistematizata sau nesistematizatac

89. Dupa modul in care observatorul percepe problema in realitate, cum poate fi “observarea”?a. directa sau indirectab. interna (participativa)c. externa (din afara grupului observat)a

90. In ce situatii observarea dobandeste caracter systemic?a. cand este realizata de echipe complexeb. cand se fac cercetari de diagnostic ce privesc aspecte semnificative intr-un context datc. cand cercetarile privesc fapte de mare violentab

91. Teoria lui A. Normandeau despre observatorul anonim, ce releva ?a. posibilitatea de a patrunde profund in intimitatea grupului studiat si limitarea in privinta miscarintrebarilor

10



b. imposibilitatea acceptarii de catre grupul studiatc. rolul factorului creativa

92. Ce are specific pentru grupurile aflate in penitenciar “observarea”?a. mediul inchis schimba trasaturile comportamentale ale individuluib. subiectii nu accepta dialogul cu persoane necunoscutec. abilitatea sau deprinderea de a crea puntea de dialog intre obsevator si grupul studiatc

93. Aratati motivul pentru care este utilizat chestionarul in cercetarile criminologice.a. poate fi folosit pentru un numar mare de subiecti cu o structura eterogena, aflati pe arii geograb. usurinta in administrarec. nu presupune contactul nemijlocit intre cercetator si delincventa

94. Care dintre tipurile de chestionare studiaza factori de natura subiectiva?a. chestionarul factualb. chestionarul de opiniec. chestionarul cu intrebari precodificateb

95. Conceptul “ Planul in cinci dimensiuni de alcatuire a chestionarelor”, cui apartine ?a. Seelingb. R. M. Stanoiuc. G. Gallupc

96. Ce asigură reusita chestionarului ?a. conditiile grafice in care este tiparitb. forma, marimea si continutul acestuiac. modul in care este administratb

97. Cine constituie principala cale de obtinere a rezultatelor scanate prin folosirea chestionaruluia. momentul in care este administratb. formularea si succesiunea intrebarilor c. nivelul de abstractie al intrebarilor b

98. Ce conditii trebuie sa respecte « întrebarea esentiala » intr-un chestionar ?a. sa fie plasata intre alte intrebari, iar intre alternativele de raspuns varianta corecta de raspuns fie nici prima nici ultimab. sa fie sugestivac. sa contina o parte din raspunsa

99. Care din intrebarile aflate in structura chestionarului il pun in tema cu aspectul cercetat?a. intrebarile filtrub. intrebarile bifurcatec. intrebarile introductivec

100. Care este rolul intrebarilor filtru?a. selecteaza subiectii, oprindu-i sa treaca la intrebarea urmatoare

11



b. separa raspunsurile pozitive de cele negative si permit subiectilor ramasi sa treaca la urmatoarele intc. de a analiza si separa raspunsurile in functie de structura persoanei chestionatea

101. Care este rolul intrebarilor de control ?a. determina subiectul sa treaca mai usor la intrebarile urmatoareb. separa raspunsurile pozitive de cele negativec. verifica sinceritatzea subiectului chestionatc

102. Cum puteti defini interviul ?a. metoda de cercetare specifica numai criminologieib. tehnica de cercetare fundamentala ce permite culegerea de date privitoare la un anumit aspectc. o proba orala sau scrisa care solicita subiectii sa rezolve probleme inediteb

103. Ce conditii trebuie sa indeplineasca intrebarile din chestionar?a. sa fie clare, concise, ordonate, cronologic sau psihologic si nesugestiveb. sa solicite subiectul la narari corespunzatoarec. sa permita subiectului formularea de ipoteze plauzibilea

104. Ce presupune, in principal, interviul?a. o legatura de amicitie si respect pentru subiectul intervievatb. o cooperare nonverbalac. o relatie pasagera interpersonalac

105. Dupa gradul de formalism, interviul cum poate fi apreciat ?a. de mica intindereb. de dificultate mediec. formal si flexibilc

106. In ce consta specificul interviului formal ?a. lasa libertate cercetatorului sa improvizezeb. obliga cercetatorul sa parcurga intrebarile stabilite anterior c. ascultarea raspunsurilor care nu se refera la obiectul temei cercetateb

107. In ce consta esenta interviului neformal ?a. ordonarea cronologica a intrebarilor, potrivit dificultatii lor b. momentul cand intervine cercetatorul in discutia cu delincventulc. crearea climatului corespunzator confesarii subiectuluic

108. In ce consta diferenta dintre interviul conversatie si interviurile formal si neformal ?a. raspunsurile pe care le primeste cercetatorulb. tema aleasa pentru conversatiec. rolul mult mai activ al cercetatorului care trebuie sa fie moderator, un iscusitc

109. De ce este data substanta interviului conversatie ?a. dialogul liber si sincer dintre cercetator si delincvent, pe o anumita temab. conversatia euristica

12



c. dialogul nonverbala

110. Ce lipseste interviului ghidat fata de interviul formal?a. supleteab. intrebarile afectogenec. rigiditateac

111. De ce este data substanta interviului ghidat ?

a. calitatile creative ale anchetatoruluib. tema prestabilita si intrebarile formulate pentru lamurirea eic. posibilitatile de comunicare ale anchetatoruluib

112. Cum este considerat interviul clinic?a. o categorie aparte, folosit in psihiatrie pentru a cunoaste trecutul subiectului dupa declaratiile saleb. inofensivc. uneori sensibil si greu de realizat datorita starii subiectuluia

113. Care este criteriul care face distinctia intre interviul direct si indirect?

a. apropierea operatorului fata de subiectul intervievatb. neutralitatea operatoruluic. felul in care intra in posesia datelor si in care acestea se interpreteazac

114. Care este criteriul care clasifica interviurile in sensibile, neutre si severe?a. relatia care se stabileste intre operator si subiectul intervievatb. felul intrebarilor folositec. conduita operatorului in timpul interviuluia

115. Care dintre interviurile parcurse nu este recomandat in cercetarile criminoiogice?

a. cel sever b. cel indirectc. cel clinica

116. Prin ce se releva deficienta majora a analizei statistice ?a. prezentarea fenomenului infractional in stare brutrab. infatiseaza decat partea exterioara, cantitativa, a fenomenelor, nu si pe cea calitativac. multitudinea de documente ce trebuie studiateb

117. Care este rolul si menirea analizei de continut ?

a. stabili fenomenul infractional in componentele majoreb. aplica metode si procedee standardizate ce vizeaza determinarea unitatilor de masura, alegerea catespecifice de verficare si cuantificare a rezultatelor c. oferi o plaja consistenta de repere asupra criminalitatii realeb

118. Care sunt caracteristicile generale ale testului ?a. il fac pe subiect sa aiba o anumita reactieb. stabileste aptitudinile sau deprinderile infractionale

13



c. rezolvarea unor sarcini identice de catre toti subiectii examinati in scopul aprecierii succesului sau eseori notarii numerice a reusiteic

119. Care sunt cele mai utilizate teste in cercetarile criminologice ?a. testele de reusitab. testele de personalitate si de eficientac. testele proietiveb

120. Ce are ca fundament orientarea biologica ?a. teoria personalitatii criminaleb. teoria freudianac. factorii biologici care stau la baza actului criminalc

121. Cine este considerat a fi parintele teoriei atavismului evolutionist ?a. C. Lombrosob. E. Ferric. Ch. Goringa

122. Pe studiile carui cercetator criminolog s-au bazat studiile lombrosiene ?a. Ch. Gorningb. E. Kretschmer c. F. J. Gallc

123. Care a fost prima categorie de persoane studiate de C. Lombroso ?a. infractorii din penitenciareb. infractorii cercetati in stare de libertatec. militarii italieni din diferite zone ale tariic

124. Care a fost numarul soldatilor cercetati de Lombroso ?a. 1000b. 3000c. 5000b

125. Care a fost numarul delincventilor cercetati de Lombroso ?a. 6000b. 9000c. 7000a

126. Care este substanta ce sta la baza teoriei atavismului evolutionist ?a. conceptul de personalitate criminalab. factorii sociali care determina criminalitateac. stigmatele anatomice (malformatii congenitale existente la anumite segmente ale corpului)c

127. Care a fost efectul aprofundarii teoriei lombrosiene ?a. aparitia altor anomalii de natura fiziologica constitutionala si psihologica, inclusiv denegerescenta epilb. atenuarea teoriei stigmatelor anatomice

14



c. renuntarea la unele argumente inutilea

128. Ce datoreaza C. Lombroso lui E. Ferri?a. prestigiul stiintificb. denumirea teoriei al carei autor estec. denumirea de "criminal inascut"c

129. Care a fost cota procentuala aplicabila, estimata de Lombroso din totalul de criminali ?a. 85-90%b. 65-70%c. 30-35%b

130. Care a fost cota ulterioara aplicabila la totalul criminalilor ?a. 85-90%b. 65-70%c. 30-35%c

131. La ultima corectie a cotei procentuale (30-35%) care ar reprezenta criminalul inascut,criminologul Lombroso, ce mai adauga ?a. argumentele plauzibile in sustinerea teoriei saleb. tipurile de criminali: pasionali, ocazionali, din obisnuinta sau epilepticc. criterii care diferentiaza criminalul de noncriminalb

132. Care este substanta teoriei ereditatii ?a. se bazeaza pe studiile lombrosieneb. considera ca modelele parentale influenteza decisiv conduita criminalac. considera factorul ereditar principala cauza in geneza criminalitatiic

133. Cine este considerat a fi fondatorul teoriei ereditatii ?a. Ch. Goringb. E. Ferric. R. Garofaloa

134. Care au fost argumentele cu care a combatut Ch. Goring teoria lombrosiana ?a. trasaturile stabilite de acesta se regaseau in egala masura atat la grupul martor cat si la cel incriminab. terminologia folosita era inadecvatac. metodele folosite de Lombroso nu aveau fundament stiintifica

135. Pe ce se baza rolul ereditatii in etiologia factorului criminal ?a. antecedentele penale ale parintilotb. predipozitiile geneticec. studiile efectuate asupra gemenilor, arborelui genealogic si cele de antropologie comparatac

136. Cine a adus cele mai aprigi critici privind studiile asupra gemenilor si concluziile rezultatedin acestea ?

15



a. E. Kretschmer b. H. Mannheimc. A. E. Hootonb

137. Unde a aparut curentul biotipurilor criminale ?a. Anglia, Franta, Spaniab. Suedia, Norvegia, Finlandac. Germania, SUA, Italiac

138. Ce constituie fundamentul teoriei biotipurilor criminale, dupa E. Kretschmer ?a. conformatia fizica a criminaluluib. relatiile parentale bazate pe violentac. relatiile care se nasc intre diferite tipuri biologice si anormalitatea mentala si a caracteruluic

139. Cum se prezinta tipologiile lui E.Kretschmer dupa conformatia fizica ?a. prezentabilb. astenic, atletic, picnic si mixtc. libidinosb

140. In ce constau relatiile existente intre tipologiile lui E. Kretschmer si criminalitate ?a. interconditionarea reciprocab. predispozitii infractionale mai mari la tipul displazic (apartinator tipului mixt)c. distributii infractionale relativ egale si o anumita corelatie intre tipul infractional si tipul de infractionalitsavarsitac

141. Care este fundamentul cercetarilor tipologului american W. Sheldon ?a. concluziile studiilor lombrosieneb. dezvoltarea diferita a embrionului uman care influenteaza dezvoltarea corporala si trasaturile energo-dinamice ale personalitatii

c. concluziile desprinse din studiile lui E. Kretschmer b

142. In ce fel de categorii se impart tipurile criminale dupa teoria lui W. Sheldon ?a. leptosom, robust, picnicb. displazic, atletic, picnicc. endomorf-viscerotonic, mezomorf-somatotonic si ectomorf-cerebrotonicc

143. Potrivit cercetarilor si experimentelor efectuate la ce tip se intalnesc cele mai multe cazuri ddelincventa ?a. endomorf

b. mezomorf c. ectomorf b

144. Cui apartine teoria constitutiei delincvente ?a. W. Sheldonb. B. di Tulioc. E. Kretschmer b

16



145. De ce este dat fundamentul teoriei constitutiei delincvente ?a. stigmatele anatomiceb. inferioritateta de ordin biologicc. elementele ereditare si congenitale precum si cele dobandite in prima parte a vietiic146. Carui tip (dupa Kretschmer) ii este specifica infractionalitatea contra persoanei ?a. astenicb. atleticc. picnic si mixt

b

147. Care tip este inclinat spre comiterea infractiunilor contra proprietatii ?a. astenicb. atleticc. picnic si mixta

148. Carui tip îi sunt specifice fraudele, escrocheriile ?a. astenicb. atleticc. picnic

c

149. Ce reprezinta conceptul “prag” din teoria constitutiei delincvente ?a. o bariera absolut obligatorie pe care delincventul o parcurgeb. forta care il energizeaza pe infractor c. nivelul de la care excitatiile exterioare il determina pe individ sa comita fapte antisocialec

150. De ce elemente este sustinuta varianta moderna privind rolul factorilor biologici in criminalita. tulburarile endocrineb. epilepsia cu formele salec. anomaliile cromozomiale (unii infractori au in cariotipul lor un cromozon Y in plus)

c

151. Cine este considerat exponentul principal al orientarii psihologice in criminologie ?a. Sigmund Freudb. Friedrich Schiller c. E. Durkheima

152. La ce se referea prima abordare a teoriei lui Freud ?a. constientb. inconstientc. preconstient

b

153. In ce consta diferenta dintre inconstient si preconstient ?a. inconstientul evolueaza spre constientb. preconstientul este similar inconstientuluic. prin procesele gandirii preconstientul poate fi stimulat poate devenind constientc

154. Care este factorul determinant al vietii psihice, dupa Freud, ?

17



a. exercitiile de memoratb. pulsiunile inconstientec. viata agitata traita in conditii de stresb

155. Conform teoriilor lui Freud, din ce elemente este alcatuita personalitatea ?a. comportamente pozitiveb. comportamente negativec. eul, supereul si sinelec

156. Cine constituie nucleul personalitatii sau constiinta de sine ?a. eulb. supereulc. sinelea

157. Cine este considerata a fi constiinta morala a individului ?a. eulb. supereulc. sineleb

158. De cine este reprezentata componenta biologica a personalitatii, care nu este traita in modconstient ?a. eulb. supereulc. sinelec

159. La ce nivel se situeaza diferenta dintre infractor si noninfractor, conform teoriilor lui Freud ?a. euluib. supereuluic. sinelui

b

160. Prin ce se realizeaza echilibrarea pulsiunilor instinctive cu constiinta morala ?a. sublimareb. neutralizarec. cenzurarea

161. Cine poate constitui o alta modalitate psihanalitica de echilibrare a pulsiunilor instinctive cuconstiinta morala ?a. gratificareab. compensarea

c. decompensareab

162. La ce conduce esuarea tentativelor de sublimare ori compensare a pulsiunilor interioare ?a. isterizare si scapare de sub controlb. crize epileptice de mare efectc. trecerea in actul infractionalc

18



163. Cui apartine teoria psihanalitica a complexului de vinovatie ?a. S. Freudb. A. Alder c. C. G. Junga

164. Cui apartine teoria complexului de inferioritate ?a. C. G. Jungb. S. Freudc. A. Alder

c

165. In ce consta substanta complexului de inferioritate ?a. dorinta de a depasi prin orice mijloace conditia proprieb. fiecare persoana are o anumita inferioritate in raport cu alta persoanac. toti indivizii sunt egalia

166. Cui apartine teoria personalitatii criminale ?a. C. G. Jungb. R. Mertonc. J. Pinatel

c

167. Care trasaturi reprezinta nucleul central al personalitatii criminale ?a. trasaturile negativeb. trasaturile pozitivec. trasaturile neutrea

168. De cine este data diferenta dintre infractori si noninfractori, potrivit teoriei personalitatiicriminale ?a. perceptia valorilor sociale si moraleb. trecerea la act sau diferenta de grad

c. absenta educatiei civiceb

169. Ce este caracteristic la modelul conflictual ?a. temperamentul individualb. lipsa unor norme care sa reglementeze situatiile cu potential conflictualc. scoaterea in evidenta a intereselor opuse ce presupun aparitia de conflictec

170. Unde se regaseste fundamentarea teoretica a modelului conflictual ?a. inegalitatea dinbtre membrii societatiib. filozolfia lui K. Marx si F. Engels

c. tezele formulate de J. Pinatelb

171. Cui apartine expresia "cauzele crimei sunt sociale, nu biologice, cu mici exceptii, crima esterezultatul unui comportament social normal"?a. F. Engelsb. K. Marxc. W. Bonger c

19



172. Ce presupune modelul consensual ?a. orice stare conflictuala se rezolva prin consensb. omul se confrunta cu aventura vietii dotat cu un patrimoniu bio-genetic si socio-cultural de mare diverc. exista anumite stari conflictuale care nu pot fi rezolvate decat pe calea violenteib

173. De cine este data diferenta dintre modelul consensual si cel conflictual ?a. abordarea fenomenului infractionalb. metodele si tehnicile de investigare

c. existenta nedreptatilor socialea

174. Ce a inspirat aparitia curentului interactionist ?a. cercetarile scolii antropologiceb. scoala sociologica a interactionismului simbolic creat de un grup de cercetatori americanic. scoala engleza de criminologieb

175. Ce presupune conceptul de interactiune in relatiile de grup sau individuale ?a. exista stari conflictuale

b. actul unui participant la reactia sociala este un raspuns la un stimul declansat de altcineva, constituinun nou stimul pentru urmatorul raspuns s.a.m.d.c. actul unui individ nu mai declansaza alte raspunsurib

176. Cui apartine asertiunea "personalitatea unui individ se formeaza lent, in timp si ca efect alinteractiunilor dintre oameni''?a. G. H. Meadb. W. Bonger c. A. Turka

177. Carui curent sau model apartine teza "prin activitatea institutiilor statului se poate determinace se numeste cariere penale''?a. consensualb. conflictualc. interactionistc

178. Care a fost principala preocupare a adeptilor curentului interactionist ?a. antitatile care interactioneazab. etichetarea criminalului si nu de cauza care a dus la comiterea crimeic. raspunsul la intrebarea: de ce individul este delincvent?b

179. Care sunt teoriile reunite in cadrul curentului interactionist ?a. a etichetarii, stigmatizarii, reactiei sociale si interactionisteb. teoria anomiei socialec. teoria criminalului de profesiea

180. Ce dezvolta criminologia reactiei sociale ?a. cercetarile psihologice

20



b. cercetarile psihanaliticec. viziunea interactionista asupra ansamblului proceselor care alcatuiesc reactia sociala fata de criminalc

181. Ce au relevat in cercetarile lor, W. Chambliss si R. Seidman ?a. eficienta sistemului coercitivb. raportul dintre cei bogati si puternici si cei dominatic. rolul industrializarii si urbanizarii in criminalitateb

182. Unde apare criminologia radicala critica sau noua criminologie din cadrul modelului conflicta. Anglia si SUAb. Italia si Spaniac. Germania si Frantaa

183. Cine da substanta noii criminologii ?a. actul deviant este rezultatul unei stari conflictuale si structurile socialeb. actul deviant este rezultatul unei porniri interioarec. actul criminal unei provocaria

184. Ce a stat la baza aparitiei modelului curativ in modelul nou de politica penala ?a. combaterea teoriilor privitoare la stigmatele crimeib. in categoria criminalilor se intalnesc si bogati si saracic. societatea capitalista creeaza premisele si conditiile stimulatoare ale criminalitatiic

185. Cui apartine asertiunea “ceea ce justifica pedeapsa este utilitatea acesteia sau, mai exact,necesitatea sa” ?a. C. Beccariab. J. Benthamc. E. Ferri

b

186. Cine a solicitat abolirea pedepsei cu moartea pentru prima data ?a. Platonb. C. Beccariac. Aristotelb

187. Carei scoli apartine teoria liberului arbitru ?a. scolii clasice de drept penalb. scolii pozitivistec. criminologiei reactiei sociale

a

188. Cine a stabilit obiectivele pedepsei ?a. Marc Ancelb. J. Benthamc. J. Pinatelb

189. Cine a fundamentat modelul preventiv ?

21



a. Platonb. Aristotelc. E. Ferric

190. Pe se baza modelul preventiv de politica penala ?a. tezele doctrinei pozitivisteb. doctrina apararii socialec. cercetarile scolii criminologice fraccezea

191. Cui apartine asertiunea “sistemul sanctionator nu este cel care are rol determinant inprevenirea comiterii de fapte antisociale” ?a. Marc Ancelb. H. Mainnheimc. E. Ferric

192. La ce se refereau masurile cu caracter preventiv propuse de E. Ferri ?a. dezincriminarea unor fapte penaleb. limitarea consumului de alcool, iluminatul strazilor, reducerea timpului de lucruc. imbinarea masurilor cu caracter preventiv cu cele educative

b

193. In ce tari a aparut doctrina apararii sociale in dreptul penal ?a. Angliab. Franta, Italia, SUAc. tarile socialisteb

194. Carei institutii apartine teza potrivit careia pedeapsa nu este singurul mijloc de lupta contrafenomenului infractional ?a. scolii sociologiceb. doctrinei pozitiviste

c. doctrinei apararii socialec

195. Care dintre cei de mai jos este considerat reprezentant de seama al doctrinei apararii socialea. Sutherlandb. J. Benthamc. Marc Acel

c

22

2.Criminologie-25.01.2012

Documents

Transcript of 2.Criminologie-25.01.2012