COMPRIMATE

Generalitati Definitie :preparate farmaceutice solide in forma de cilindri plati, sau lenticulara ,obtinute prin comprimarea mecanica a substantelor medicamentoase, la care se asociaza ,in general si substante ajutatoare

Comprimare=a presaTabuletta =placuta (forma prep)Pastillus =bomboana aromatizata, prajitura mica ;bomboane medicinale

Avantaje si dezavantaje Avantaje:1- obinerea unui dozaj corect al substanei active,2- conservarea mai bun datorit lipsei umiditii,3- posibilitatea prelucrrii multor substane active sub aceeai form, n special a principiilor active puin solubile,4- scderea percepiei gustului neplcut al unor substane active i posibilitatea mascrii complete a acestuia prin acoperirea comprimatelor,5- prin acoperirea comprimatelor cu un nveli adecvat se poate de asemenea proteja substana activ instabil sau se poate dirija aciunea medicamentului n anumite poriuni ale tubului digestiv,6- posibilitatea realizrii de comprimate cu o cedare imediat, una ntrziat sau una prelungit

7- posibilitatea prelucrrii substanelor incompatibile n aceeai form farmaceutic folosind granularea separat sau realiznd comprimate multistraturi,8- acceptarea de ctre majoritatea bolnavilor,9- manipulare facila; comprimatele au un volum mic i datorit strii solide au o rezisten mecanic suficient pentru a suporta solicitrile la condiionare, transport i depozitare,10- productivitate mare datorit procesului de fabricare complet mecanizat, de unde preul de cost sczut,11- form estetic de prezentare i condiionare.

Dezavantaje: 1- dificultatea unor bolnavi de a ingera comprimatele prin nghiire (nu sunt indicate pentru copii),2- rezorbia mai lent comparativ cu a pulberilor, dependena de viteza de dezagregare i posibilitatea pierderii din principii active dac dezagregarea nu s-a fcut n timp util,3- pot fi iritante pentru mucoasa tubului digestiv, n special cnd conin substane solubile, Preformularea i formularea comprimatelor necesit studii aprofundate. Excipienii trebuie alei cu grij i n cantiti limitate pentru evitarea efectelor nefavorabile n organism. De asemenea trebuie asigurat desfacerea comprimatelor i eliberarea substanelor active n tubul digestiv.

Conditii 1.rezistenta mecanica buna pt. a rezista in proc de productie,ambalare, transport, eliberare 2. sa fie stabile fizic,chimic, microbiologic 3. sa cedeze medic .in mod reproductibil si previzibil

Clasificare 1.Dupa nr.de subst. medic -comp.simple -comp.compuse

2.Dupa solubilitatea in apa si permeabilitatea s.a. -cp.cu s.a.din cls I -cu solubilit.mare si permeabilitate mare:teofilina, ketoprofen metoprolol -cp.cu s.a.din cls II -solubilitate mica si permeabilitate mare:piroxicam, griseofulvina naproxen -cp.cu s.a.din cls III -solubilitate mare si permeabilitate mica:atenolol, captopril -cp.cu s.a.din cls IV -solubilitate mica permeabilitate mica: furosemid,mebendazol

3.Dupa forma: - rotunde -ovale sau discuri - cu margini intacte -cu suprafata plana sau convexa -cp.plate cu margini -cp.plate cu bordura -cp.bombate -cp.biconvexe 4.Dupa inscriptionare sau santuri de pe suprafata: -cp. Inscriptionate:semn, marca, dozaj -cp.fractionate:cu santuri

5.Dupa modul de formulare: -cp.neacoperite cu strat unic - cu straturi multiple -cp.acoperite cu unul sau mai multe str. -cu zahar - cu pelicule (cp.filmate-daca str.este f. subtire)6.Dupa procedeul de fabricare,cp.neacoperite pot fi: -cu strat unic - cu straturi multiple paralele( sm incompatibile)7.Dupa viteza de eliberare a subst.active -I-cp.cu eliberare conventionala(clasica) -cp.pt.adm.per orala -cp.pt.adm.pe mucoase -cp.pt.sol.inj.si oftalmice -II-cp.cu elib modificata

Cp.cu elib.modificata; 1.-cp.cu eliberare accelerata -cp.efervescente -cp.orodispersabile

2.-cp.cu eliberare prelungita(retard) -intirziata;cp.gastrorezistente sau enterosolubile -repetata (fractionata) -continua (sustinuta) -controlata(programata)Pot fi :cp.cu str.multiple ;cp lenterule,cp.cu doua tipuri de granulate :cp.cu s.a. intr-o retea polimerica (tip matrita) :cp.de tip rezervor cu invelis care controleaza cedarea

3.cp.cu eliberare dirijata la dif.nivele:stomac,intestin subtire, colon

8.Dupa modul de administrare: -cp.care se adm.ca atare prin inghitire -cp.pt.solutii(int.sau ext) -cp.pt.dispersii(susp)(int.sau ext) -cp.efervescente -cp.orodispersabile(se dizolva in gura si se inghit) -cp.masticabile -cp.care se sug 9.Dupa calea de administrare-FRXA. Comprimate administrate pe cale oral - din care substanele active se absorb la nivelul tubului digestiv i constituie cea mai important clas de comprimateB. Comprimate administrate pe alte ciFR X mparte comprimatele administrate pe cale oral n 2 categorii:- comprimate neacoperite - comprimate acoperite.

FR X difereniaz comprimatele orale n funcie de modul de administrare i de locul n care are loc eliberarea substanei active, n:a) comprimate care se nghit (din care absorbia s.a. se face n stomac sau intestin):- ca atare (acoperite sau neacoperite)- cu sau fr efervescen ,dup dizolvare sau dispersare n ap,b) comprimate care se menin n gur (desfacerea comprimatelor se face n gur)De altfel majoritatea clasificrilor au drept criterii modul de administrare, locul n care are loc eliberarea i absorbia substanei active, sau viteza cu care are loc aceast eliberare.Se disting deci:a) comprimate din care substanele active se absorb la nivelul tubului digestivb) comprimate care se desfac la nivelul altor organe sau esuturi sau care se utilizeaz n alte scopuri.

a) Din prima categorie fac parte:( substanele active se absorb la nivelul tubului digestiv)1. Comprimatele neacoperite care se nghit ca atare, comprimate obinuite i care formeaz majoritatea comprimatelor.2. Comprimate acoperite care de asemenea se nghit, i care pot fi:- cu nveliuri gastrosolubile sau- cu nveliuri gastrorezistente (sau enterosolubile, comprimate cu aciune ntrziat)3. Comprimatele efervescente4. Comprimate de mestecat5. Comprimate de supt6. Comprimate sublinguale7. Comprimate bucale8. Comprimate cu mai multe straturi9. Comprimate cu eliberare modificat (cu aciune prelungit)

b) Comprimatele care se desfac la nivelul altor organe sau esuturi sau care se utilizeaz n alte scopuri sunt:- Comprimatele vaginale- Comprimatele rectale- Comprimatele pentru implante- Comprimatele pentru soluii- Comprimatele pentru reactivi.Aceste comprimate sunt considerate de ctre unii autori comprimate de uz special.

Cai de administrareA .Calea perorala (digestiva, gastrointestinala sau enterala)= inghitirea cp. act.generala sau sistemica dar si locala (cav.bucala sau bucofaringiana) -1.Calea orala cu subcaile: - gastrointestinala -colonica -2.Calea bucofaringiana cu subcaile; -calea bucala -calea faringiana -calea sublinguala -calea gingivala -calea alveolara -3.Calea rectala

Formularea comprimatelorAdministrarea comprimatelor autoindividual - sunt mai profitabile decit alte forme farm.care necesita personal de specialitateSunt forme preferate de producatori datorita costurilor joase de productie,ambalaj, transport.Cedeaza s.a. la locul de actiune in concentratie suficienta si cu viteza adecvataCriterii pentru o buna formulare si actiune 1-exactitate si uniformitate a s.a. pe fiecare unitate si lot 2-dizolvare optima a s.a. 3-stabilitate fizico-chimica: stabilitatea s.a., dezagregarea, viteza si timp de dizolvare a s.a.pt.o perioada de timp indelungata 4-acceptabilitatea pacientului 5-fabricare avantajoasa: o productie eficienta, practica,la un pret de cost mic.

Materii primeSunt: -substanta medicamentoasa -substante auxiliare -materiale si recipiente de conditionare- ambalare1.Substante medicamentoase - Sunt supuse comprimarii directe sau indirecte (granulare uscata, granulare umeda, sferonizare) - Subst.delicvescente se preseaza mai dificil - Subst.lichide fot fi formulate sub forma de comp. numai in cant.mici si cu ajutorul s.auxiliare - Subst.alterabile in prezenta agentilor atmosferici pot crea o problema intr-o formulare adecvata sub forma de comp.In general exista o singura subst.medic care alcatuieste comp.dar pot exista mai multe s.medic. In acest caz un rol imp.il are cunoasterea interactiunilor dintre s.medic.

n mare, substanele care se administreaz sub form de comprimate pot fi:- substane insolubile care i exercit efectul local n tractul gastrointestinal (antiacide, adsorbante, etc) - subst mai mult sau mai puin solubile care au un efect sistemic, dup dizolvare n tubul digestiv i aborbie prin mucoase.Cnd substanele active sunt insolubile este important ca preparatul s fie uor redispersabil pentru a produce particule fine cu o suprafa specific mare.n cazul substanelor care trebuie s exercite un efect sistemic, prin formularea corespunztoare se va urmri realizarea unui preparat care s se dezagrege i s elibereze substana activ cu o anumita vitez n funcie de locul la care aceasta se absoarbe n tubul digestiv. Un rol deosebit l joac proprietile de solubilitate ale substane active la locul de absorbie.

S.medic.cu doze terapeutice mici pot fi ameliorate folosind excipienti adecvati care sa asigure curgerea si compresibilitatea S. medic cu doze terapeutice mari nu pot fi prelucrate prin comprimare directa decit in nr. mic (KCl,NaCl).Majoritatea se prelucreaza prin granulare umeda sau uscataIn cazul in care umiditatea si caldura influenteaza negativ stabilitatea (acid ascorbic, aspirina) sau daca se obtin cp.cu duritate scazuta (paracetamolul) au fost concepute forme speciale de s.a. obtinind substante direct compresibile(granulatoare cu pat fluidizat)

Substante auxiliareSe mai numesc excipienti,aditivi, sau adjuvantiCa excipient se poate folosi orice substanta capabila sa contribue la obtinerea unui amestec ce poate fi usor presat sub forma de comprimat.Clasificare 1. Dupa utilizare: -diluanti sau de umplere(fillers sau diluents) - lianti, aglutinanti adezivi sau de legare(binders) -dezagreganti (desintegrands), superdezagreganti (super desintegrands) -antifrictionali (antifrictional agents) -lubrifianti(lubrifiant agents) -glisanti (glidant agents) -antiaderenti(antiadherent agents)

-modificatori ai dizolvarii (dissolution modifiers) sau agenti pt. eliberare controlata(controlled-release agents) -ag.formatori de film (film coating agents) -ag.absorbanti (absorbent agents) -aromatizanti (flower agents) -edulcoranti (sweetner agents) -coloranti (coloring agents) -umectanti (wetting agents) -antioxidanti (antioxidants) -conservanti (preservatives)

2.Dupa procedeul de fabricare a comp. -excipienti pt.comprimarea directa: -excipienti unitari -produse coprocesate -excip.pt.comp.indirecta3.Dupa rolul in asigurarea calitatii comp. finite -subst. care contribuie la obt.unor caracteristici satisfacatoare ale amestecului:diluanti, aglutinanti, adezivii,glisantii, lubrifiantii -subst.care confera comp.anumite caract.fizice; dezagreganti, coloranti, corectori de gust,aromatizanti stabilizanti

Conditii pt.subst.auxiliare

1-netoxici si acceptate in toate tarile unde sunt folosite 2-disponibile sub aspect comercial la un pret acceptabil in toate tarile unde se fabrica 3-sa nu fie contraindicate pt.anumite segmente ale populetiei: zahar, sodiu 4-stabilitate buna (fizica si chimica) ca atare cit si in asociere 5-microbiologic pure sau o contaminare microbiana in limite admise standardelor 6- compatibile cu colorantii si sa nu modifice culoarea 7-daca produsele se clasifica ca alimente sau suplimente nutritive ,atunci excipientii tb.sa fie aprobati ca aditivi alimentari 8-sa nu influenteze biodisponibilitatea s.a. din comp.

Diluanti Definitie:sunt substante auxiliare solide, care se adauga in forme farmaceutice solide :pulberi. granule, comprimate, pelete, extracte uscate, in scopul de a completa masa unitatii de dozare la o anumita greutate atunci cind s.a. isi manifesta actiunea in doze terapeutice f. mici. Se mai numesc substante de umplereDaca doza de s.a. este destul de mare agentul poate sa lipseasca Un comp. tb sa cintareasca cel putin 50 mg.

Conditiile diluantilor: -inertie fizico-chimica-sa nu fie higroscopici-lipsa de toxicitate-biocompatibilitate-prop.biofarmaceutice:solubilitate, hidrofilie-prop.tehnologice:fluiditate, compresibilitate, compactibilitate-sa nu interfereze cu biodisponibilitatea s.a.-sa poata indeplini mai multe roluri: adsorbant, absorbant, aglutinant, dezagregant-pret de cost scazut

Potentialul de diluare: cantitatea procentuala de s.a. care poate fi comprimata cu o anumita cantitate de diluant in vederea obtinerii unor comprimate cu o friabilitate pina la 1% sau mai mica Pentru comprimate cu eliberare imediata se utilizeaza frecvent unul sau doi diluanti Pentru s.a.noi tb.avut in vedere compatibilitatea cu acestea:ex:sarurile de calciu utilizate ca excipienti diluanti pt tetracicline interfereaza cu absorbtia substantei in tractul gastrointestinal-Diluantii cu capacitate de absorbtie mare ex;caolinul,bentonita, tb.sa fie evitati la fabricarea comprimate in doze mici:alcaloizi, glicozide,cardiotonice estrogeniIn formulari cu eliberare controlata polimerul hidroxipropilmetil celuloza(HPMC)are doua roluri:de a -prelungi eliberarea dar si -de a forma un film la suprafata comp.

Diluanti 1. Lactoza: - se prepara din zerul de lapte dupa purificare, centrifugare, si uscare ; inerta chimic - se prezint sub form de pulbere alb, cu gust plcut, uor solubil n ap, puin higroscopic i cu reacie neutr. - este cel mai folosit diluant, avnd si calitatea de a favoriza legarea(liant) materialului supus comprimrii. - se deosebesc doua tipuri de lactoza: anhidra si monohidrat -este solubila in apa -se recomanda ca excipient la prepararea comprimatelor pt. solutii inj., comprimate implant, comprimate homeopate -daca cantitatea de lactoza este mare duritate marita timp de dezagregare marit ; se asociaza cu amidonul -pot apare incompatibilitati: cu nitroglicerina = caramerizarea lactozei si cp.se pot colora in timpTipuri de lactoza: -lactoza spray-dried este diluantul cel mai utilizat pt.presarea directa; are si proprietati de curgere -lactoza fast-flo-lactoza cristalina si amorfa are proprietati bune de dizolvare si compresibilitate

- are slabe proprieti de curgere. Acest neajuns a fost nlturat prin realizarea unor sorturi de lactoz cu proprieti superioare (cum ar fi lactoza uscat prin spray, cu particule sferice care curg uor sau lactoza anhidr) i care se pot folosi ca excipieni n special pentru comprimarea direct.- dezagregarea comprimatelor care conin lactoz poate fi favorizat prin asocierea acesteia cu amidon.- se recomand ca diluant n mod special n comprimatele vaginale, avnd influen favorabil asupra pH-ului i florei vaginale (este mediu nutritiv pentru bacilul Doderlein care prin metabolizare formeaz acid lactic cu pH acid).- un dezavantaj l reprezint faptul c datorit funciei aldehidice, lactoza reacioneaz n mediu alcalin i n prezena umiditii cu substane cu gruparea amino, provocnd brunificarea comprimatelor. Alte tipuri de lactoza :nutraflow(Meggle),Microcelac-100,Cellactose-80 confera cp.fluiditate, compactibilitate, dizolvare superioara

2.Amidonul:

-regleaza umiditatea si confera elasticitate comp.-poate fi si aglutinant si dezagregant-se adauga in prop.de 30% fata de masa comp.,in cant mai mari devin friabile-se foloseste amidon de griu, porumb,sau de cartof-tipuri de amidon: Sta-Rx cu capacitate de curgere f.buna;Emdex ,Celutab care cont.90-92% dextroza,si 3-5% maltoza cu cap.fluidifianta buna in comprimarea directa -se asociaza cu lactoza asigurind patrunderea apei in comp.si deci o buna dezagregare -are avantajul unei substante inerte ,cu pret de cost scazut,si culoare alba- amidonul comercial conine umiditate n proporie de 11-14%. Unele sorturi de amidon, dup uscare, au 2-4% umiditate i sunt indicate cnd se aplic granularea uscat sau comprimarea direct3.Celuloza microcristalina(Avicel, Pharmacel, Microcel)-culoare stabila, stabilitate chimica -dau rezistenta mecanica comprimatelor- acioneaz att ca diluant - liant ct i ca dezagregant.

4.Zahar -este o subst.higroscopica aderenta de matrita,poansoane.si ca diluant se foloseste in cant.mici-rezistenta mecanica mare dezagregare mai lenta -se foloseste la fabricarea comprimatelor de subt sau sublinguale la care se cere o dizolvare lenta-se poate asocia cu subst.zahar compresibil pt.a fi fol.la comprimarea directa-sortimente: Sugar-tab;Di-pac;Nu-Tab

5.GlucozaDiluant in comp.de subt si comp.vaginale

6.Manitolul-diluant pt. comp.de subt si masticabile -are 50% din puterea de indulcire a zaharului- se foloseste pentru diabetici-la dizolvare lasa o senzatie de racoare -nu este higroscopic,este inert chimic stabil la actiunea caldurii, umiditatii-produse comerciale Mannogem granular Partech M etc

SorbitolulIzomer optic al manitolului cu aplicare limitata ptr ca este o subst higroscopica; den comerciale :C SORBIDEX P , C SORBISEX S ( Cerestar) Se recomanda ca diluant ptr comprimate de mestecat si pastile adm la diabetici de obicei in asociere cu polietilenglicol 6000 Este noncariogenic si noncaloric Dextroza Produs comercial : C Pharm dextrose monohydrate recomandat in comprimarea directa ptr fabricarea comprimatelor de mestecat Maltodextrina Este o subst nutritiva si poate fi folosita la micsorarea gradului de indulcire Maltoza Are 33 % putere de indulcire din puterea zaharului Prod comercial advantose 100 Maltose la comprimarea directa ptr obt comprimatelor de mestecat Fructoza Este cu 117 % mai dulce decat zaharul Prod comrcial Advantose FS 95 Fructose comprimare directa

Carbonat de calciu Se comercializeaza sub den Pharma- carb LL ptr granulare umeda Clorura de sodiuDiluant ptr comprimatele din care se obtin sol injectabile sau solutii pentru uz extern Se comprima usor direct Produce uzarea rapida a pieselor masinii de comprimat mare dezavantaj Fosfat dicalcic , dihidrat Se fol in asociere cu alti excipienti Emcompress ( + amidon )

Lianti aglutinanti , adezivi , ag de legare , ag de alutinare Definitie :excipienti care se folosesc ptr a mari coeziunea dintre particulele amestecului de pulberi si contribuie la formarea granulelor care se preteaza mai bine la comprimare deoarece se amelioreaza curgerea materialului si se asigura umplerea matritei Se utilizeaza sub forma de solutii sau dispersii apoase ( mucilagii ) de anumite concentratii ag de granulare se adauga amestecului de sa si subst auxiliare , apoi se transforma intr-o masa consistenta din care se prepara granule ( metoda granularii umede ) , ulterior supusa uscarii Conditii : -Sa fie inerti -Compatibili cu sa-Prop adezive -Folosind o cant prea mare de aglutinant se obtin comprimate f dure -Natura aglutinantului poate influenta si ef terapeutic ( ef hipoglicemiant al tolbutamidei ) Se adauga in cant mare cand dorim sa obtinem o actiune prelungita a sa , sau o desfacere lenta la locul aplicarii ( compr de supt sau masticabile )

Zaharul Se fol sub forma de sirop 64 % , sau 50% ca atare sau dupa diluare Granulatele obtinute trebuie sa fie bine uscate Pentru obt comprimatelor sunt necesare presiuni mari se folosesc pentru comprimate care tb sa se dizolve lent compr masticabile Amidonul Se fol sub forma de mucilag , gel in conc 10-15 % Se fol ca aglutinant pentru medicamente greu solubile Amidonul solubil se prepara prin hidroliza partiala a amidonului de cartof cu sol de HCl la 30 grade si uscareGuma arabica Se foloseste Guma arabica desenzimata in conc 10 20 % care se dilueaza pana la 2-5 % in momentul folosirii Tragacanta Se foloseste sub forma de gel 1-3 % , aglutinant ptr pulberi cu o slaba capacitate adeziva cum sunt pulberile vegetale , carbunele

Gelatina in conc 1-3 % , sol de gelatina se aduga incalzite , nu se fol la rece ptr ca gelatina se solidifica si da nastere la grunji care se disting pe suprafata comprimatelor Alginatul de sodiu 0.5 3% Pvp (polivinil pirolidona) -1-5 % , se fol la compr care contin coloranti solubili Derivatii de celuloza -Mc , cmc na , HO propil celuloza , Ho propil metil celuloza , etil celuloza , - 1-5 % Avicel - PEG-URI cu masa moleculara mare 4000-6000Lianti ptr granulare uscata Polietilen glicolii conc 15 -20 % sub forma de pulbere fina Ac stearic , parafina , untul de cacao ptr comprimatele de supt

LIANTI IN COMPRIMAREA DIRECTAExcipieni diluani - liani folositi in comprimarea directa se pot clasifica n: solubili i insolubili.Dintre cei solubili cei mai folosii sunt cei provenii de la lactoz, de la zaharoz i de la glucoz.Lactoza uscat prin spray, prima substan folosit n comprimarea direct, cu putere de diluare slab (poate lega prin comprimare direct max 20% substan activ).Fast - Flo - LactoseTabletoza Lactoza anhidr Zahrul modificat (direct compresibil) este reprezentat de produsele Di-Pac i Nu-Tab. Glucoza direct compresibil (Emdex) Sorbitol direct compresibil Manitolul direct compresibil Celuloza microcristalin (Avicel)

Cele mai folosite n comprimarea direct fiind Avicel PH 101 (primul introdus n tehnologia comprimrii) i Avicel PH 102 (mai aglomerat, cu particule mai mari, mai fluid, dar cu compresibilitate asemntoare Avicelului PH 101.Fosfatul de calciu dibazic dihidrat este cel mai folosit excipient direct compresibil din grupa srurilor anorganice de calciu.Fosfatul tricalcic (Tritab)Sulfatul de calciu dihidrat (Delaflo) Au fost realizate i combinaii de excipieni direct compresibili.Cel-0-Cal - o combinaie de 30% celuloz microcristalin i 70% sulfat de calciu anhidru.Celactoz, compus din 25% celuloz microfin i 75% lactoz monohidrat coprocesate prin uscare prin spray.Microcellac cu 25% celuloz microcristalin i 75% lactoz monohidrat.

Dezagreganti si superdezagreganti Definitie :asigura desfacerea comprimatelor in particule primare intr-un timp corespunzator cand sunt aduse intr-un mediu apos Comprimatele se considera dezagregate cand substantele active s-au dizolvat in apa sau in lichide gastriceIn cazul comprimatelor cu subst hidrofobe si insolubile , dezagregarea consta in desfacerea in granulate sau in pulbere initiala Dezagragantii subst sau amestecuri de subst care au rolul de a anula eficacitatea liantilor si efectele fortelor fizice care au actionat la comprimare Operatia inversa comprimarii Timpul de dezagregare depinde de compozitia comprimatelor si duritatea acestora Dezagragarea comprimatelor cu subst insolubile tb sa realizeze descompunerea compr in granulate si apoi a acestora in pulbere initiala In practica agentul de dezagregare se adauga numai dupa obtinerea granulatelor

Ca mecanism de act : dezagregarea se datoreste maririi volumului agentului de dezagregare in contact cu apa ;Dezagreganii pot fi adugai: -nainte de granulare, -dup granulare sau- n ambele faze, caz n care se favorizeaz mai nti dezintegrarea (desfacerea n granulate) i apoi dezagregarea granulatelor n pulbere.Adugarea dezagregantului la amestecul de granulate (extragranular) este cel mai folosit procedeu i duce la desfacerea mai rapid a comprimatelor n granulate, n schimb introducerea lui n amestecul de pulberi nainte de granulare asigur o dispersare mai fin a componentelor din formulare n prezena apei, de aceea uneori este mai util incorporarea dezagregantului n ambele faze.

Datorita capilaritatii apa patrunde in int comprimatului , exercita o presiune hidrostatica si dizolva legaturile interparticulare de liant ; este foarte importanta penetrarea lichidului prin reteaua de pori si capilare existente in comprimat

Lichidul patrunde in interior si dizolva puntile de agent liant , iar dezagregarea este terminata cand liantul este dizolvat in intregime

Timpul de dezagregare necorespunzator constatat la compr cu sa usor solubila se explica tot datorita capilaritatii in aceste cazuri lichidul dizolva cantitati mari de sa si astfel se astupa capilarele de transport si dezagregarea este prelungita

Dezagreganti Amestecuri efervescente dezagregarea se produce ca urmare a formarii de CO2 in prezenta apei Se fol asocieri de bicarbonat de na si ac tartric sau citric Comprimatele trebuie sa se dizolve complet in apa Se fol cand dezagregantii obisnuiti nu au eficacitate sau cand se doreste o dezagregare rapida Enzime actioneaza asupra agentului de aglutinare descompunandu-l in mediu apos Cand se foloseste amidon ca liant ,sunt necesare amilaze ptr dezagragare, celulaza pentru celuloza Subst tensioactive act indirect ca dezagregant favorizind desfacerea unor comprimate cu subst hidrofobe inlesnind patrunderea apei in comprimat ; se folosesc tween-uri , lauril sulfatul de na

Amidonul Amidonul este cel mai utilizat dezagregant, incorporat fie numai n amestecul de pulberi nainte de granulare, fie numai n granulate, mpreun cu lubrifianii, nainte de comprimare, fie o parte (2/3) n pulbere i restul (1/3) n granulate.Aciunea dezagregant este atribuit legturilor intermoleculare de hidrogen formate n timpul comprimrii i care se desfac brusc n prezena apei.Ca dezagregant amidonul se folosete de obicei n proporie de 5-20% din masa comprimatului.Este important ca amidonul folosit ca dezagregant s fie n prealabil uscat la 80-900C (maxim 1,5% umiditate) i conservat corespunztor (pentru c are tendina s adsoarb ap pentru a atinge valoarea de echilibru de 11-13% umiditate).Amidonuri modificate -> "carboximetilamidonurile", cunoscute i sub numele impropriu de glicolat de amidon sodic (Explotab, Primogel).Amidonul parial expandat (cu gruni parial spari), "Sta-RX-1500".

Derivaii de celuloz (metilceluloza i carboximetilceluloza sodic) au i proprieti dezagregante moderate dar sunt folosii mai rar n acest scop.Ac-Di-Sol este o form insolubil n ap a carboximetilcelulozei sodice, care conine legturi ncruciate intermoleculare i care are o mare afinitate pentru ap, ducnd la desfacerea rapid a comprimatelor (este un superdezagregant).Celuloza microcristalin se comport ca dezagregant, cu aciune optim cnd se afl n proporie mai mic de 10% n compoziia comprimatelor. Ea permite ptrunderea apei prin porii comprimatului iar aceasta produce desfacerea punilor de hidrogen dintre legturile adiacente ale microcristalelor de celuloz.AlginaiiPovidone XL (sau "Poliplasdone XL"), este un sort de polivinilpirolidon cu legturi ncruciate, un dezagregant activ att la comprimatele obinute prin granulare umed ct i la cele realizate prin comprimare direct.

Excipieni lubrifiani

1. Lubrifianii sunt necesari deoarece granulatele (sau pulberile) deformate prin comprimare, exercit o presiune radial pe peretele matriei, presiune care poate fi att de mare nct s mpiedice expulzarea comprimatelor. -Lubrifiantul este o substan care se deformeaz uor cnd este forfecat ntre dou suprafee i prin urmare, atunci cnd se interpune ntre tablet i peretele matriei, formeaz un film uor deformabil. 1-Funcia primar a lubrifianilor este deci aceea de a reduce frecarea dintre tablet i pereii matriei, uurnd expulzarea comprimatului. -Ei micoreaz de asemenea frecarea dintre particule asigurnd o mai bun transmisie a forei de comprimare n masa de material. Excipienii care ndeplinesc n primul rnd aceste roluri se numesc lubrifiani propriu zii (cu aciune de antifrecare).

2. Lubrifianii au de asemenea rolul de a diminua aderarea materialului de piesele mainii, substanele care au n special aceast funcie se numesc antiadereni (antiadezivi).3. Excipienii lubrifiani mai ndeplinesc funcia de mrire a fluiditii (curgerii) materialului (granulate sau pulbere); cei care au mai ales acest rol se numesc glisani sau ageni de curgere (cu aciune de curgere).4.Pe lng rolul funcional, lubrifianii mai au proprietatea de a da un aspect estetic, lucios, comprimatelor.Exist n prezent tendina de a se clasifica -ntr-o grup, cea a "lubrifianilor", att lubrifianii propriu zii, ct i cei antiadereni i -o grup aparte de excipieni "agenii de curgere".

Lubrifianti Lubrifiere = act de ungere , iar un lubrefiant este un material lichid , semifluid sau lichid care se interpune intre suprafetele a doua solide aflate in contact de frecare Ei usureaza efortul masinii si diminueaza uzarea poansonelor si matritelor in special cand se lucreaza cu subst abrazive Formeaza la supr granulatelor un film uniform care diminueaza frecarea Din punct de vedere al mecanismului de aciune se pot deosebi 3 categorii de lubrifiani:1) lubrifiani de tip hidrodinamic sau fluid2) lubrifiani de tip limit3) lubrifiani solizi de tip laminar.

1.Lubrifiantii de tip hidrodinamic sau fluid - lubrifianii al cror mecanism de aciune se explic prin separarea celor 2 suprafee n micare printr-un strat fin, continuu de lubrifiant fluid.Un exemplu tipic de lubrifiant fluid l reprezint uleiurile minerale (hidrocarburi), compui apolariact pe baza vascozitatii cand suprafetele in frecare sunt separate de un film de lubrefiant fluid hc , ac stearic 2. Lubrefianti de tip limita sau bipolar acioneaz prin aderarea partii polare a moleculei la suprafaa metalic a peretelui matriei;-Aderena gruprilor polare la peretele matriei, respectiv la suprafaa de metal, este mai mare dect cea a lubrifianilor de tip fluid care sunt compui nepolari.Cei mai eficieni lubrifiani tip limit sunt srurile metalice ale acizilor grai i n special stearatul de magneziu.

3.Lubrefianti solizi de tip laminar la care act rezulta datorita orientarii cristaline in timpul presiunii ( Talcul este un astfel de lubrifiant. ) Cei mai folosii lubrifiani insolubili sunt stearaii (de Mg, Ca, Na) acidul stearic, grsimile, talcul;Lubrifianii solubili - cei mai utilizai sunt: benzoatul de sodiu, acidul boric (mai putin datorit toxicitii), carbowax 4000 sau 6000, acetatul de sodiu, laurilsulfatul de sodiu sau de magneziu, .a.Lubrifianii se adaug de obicei ca pulberi n momentul cnd celelalte componente sunt omogenizate i se mai continu amestecarea 2-5 minute. -O amestecare mai lung duce la diminuarea caracteristicilor de dezagregare - dizolvare i la scderea capacitii de legare a materialului supus comprimrii

Concluzii lubrifiantiDupa functiile pe care o indeplinesc deosebim :Lubrefianti propriu zisi care diminueaza frecarea suprafetei laterale a compr de matrita si fav expulzarea Glisanti care imbunatatesc curgerea granulatelor din palnie in matrita si permit o umplere uniforma a acesteia Cei mai buni ageni de curgere sunt diferitele sorturi de dioxid de siliciu coloidal: aerosil, Cab-o-sil, Syloid.Antiaderenti sau antiadezivi care micsoreaza aderarea ( lipirea ) materialului de matrita si ponsoane De obicei se fol asocieri : stearat de mg +amidon + talc Cant de lubrefiant este de 1% - 5%

Exemple de lubrifiantiTALCUL cel mai folosit Efectul talcului: antiaderent si usureaza curgerea granulatului in palnie Calitatea de lubrefiant se datoreaza caracteristicilor cristalelor care datorita onctuozitatii aluneca intre ele Supuse unor forte de frecare tangentiale cristalele de talc se desfac lamelar sunt favorizate de apa absorbita intre straturile cristalului Duritatea scazuta a talcului contribuie deasemenea la lubrefiere Marimea particulelor determina ef de lubrefiere un talc obisnuit (nepulverizat) in conc de 8 % realizeaza acelasi ef cu un talc in conc de 3% sau un talc in conc de 1 % care a fost pulverizat timp de 5 ore in moara cu bile Dezvantaj prop absorbante datorita carora pot fi retinute unele medicamente alcaloizi Se poate fol si in amestec talc aerosil stearat de mg in prop de 8-1-1

Amidonul regleaza curgerea granulatului in palnie 10- 20 % ; se adauga granulatelor uscate inainte de comprimare Fct de ag de curgere + ag dezagregantAc stearic 1-2 % - ptr lubrefierea granulatelor care contin o cant mare de zahar Stearatul de magneziu Uleiuri minerale ul de parafina Grasimi , uleiuri , ceruri se fol dizolvati in prealabil in eter Dezav pot prelungi timpul de dezagregare Se fol : unt de caco , unt de cocos , tristearat de gliceril , ceara de albine Siliconi 1- 2 % AerosilulLubrefiantii solubili peg ptr compr care se dizolva in apa

Antistatici Pulberile foarte fine acumuleaza la suprafata particulelor o cant mare de energie Unii electroni sunt indepartati de la suprafata cristalelor si trecuti in alta parte ; aceasta separare de sarcina are loc intre materialul macinat si partile metalice ale morii Particulele rezultate au sarcini electrice de acelasi semn se resping intre ele si de aceea pulberea devine voluminoasa Daca part sunt incarcate cu sarcini de semn contrar se produce o aglomerare intensa a materialului Subst antistatice produc marirea conductibilitatii si distrug campul electric

Alte subst auxiliare Adsorbanti La prelucrarea compr cu subst.lichide ; t-ri , extr fluide , uleiuri , esente , vitamine liposolubile , produse fluide , amestecuri eutectice se folosesc substante care adsorb umiditatea : amidon ptr cant mici de lichide Caolin , bentonita , fosfat tricalcic , ac silicic coloidal , celuloza microcristalina Fixarea mol de apa are loc ca urmare a unei rc de chemosorbtie prin formarea puntilor de hidrogen Exista riscul , datorita capacitatii mari de adsorbtie ca unele s.a. sa fie adsorbite ireversibil sau sa fie cedate greu Adsorbanti ptr subst solide = cand subst solida este prescrisa in cantitati foarte mici ( mg ) medicamentul dizolvat intr-un solvent adecvat este amestecat cu o subst solida dupa care urmeaza evaporarea solventului iar s.a. ramane depusa pe part solide : lactoza , amidon , celuloza microcristalina etc

Colorantii maj compr sunt de culoare alba Colorarea se face ptr a atrage atentia asupra -activitatii -ptr a evita accidente -ptr a indica o concentratie diferita de sa -din considerente de ordin cosmetic sau comercial Ex:rosu de amarand , galben de tartrazina , albastru de metilen , violet de gentiana , betacarotenul , antocianina , riboflavina , ac carminic Colorantul se poate incorpora sub forma de pulbere la celelalte componente realizand un amestec omogen si uniform Se mai poate dizolva in alcool sau in lichidul de aglutinare

Aromatizanti si edulcorantiAromatizaniiSunt folosii n special pentru comprimatele care se menin n gur, sau pentru comprimatele efervescente. Aromatizarea se realizeaz de obicei prin pulverizarea unei soluii alcoolice sau eterice de ulei volatil sau de alt aromatizant peste granulate, nainte de comprimare. Ele sunt lsate dup amestecare ctva timp n recipiente bine nchise pentru a permite ptrunderea aromei n interiorSunt avantajoase deoarece se inlatura adaosul de subst uleioase care pot influenta negativ stabilitatea medicamentelor Cel mai cunoscut edulcorant este zahrul, care are o putere de ndulcire moderat, necesitnd proporii mari n amestec, i ntrziind astfel dezagregarea.Zaharina se folosete mai ales sub forma sa solubil - sarea de sodiu. Este necesar n cantiti mici, avnd putere de ndulcire de peste 300 de ori mai mare dect zahrul.

Se recomand pentru diabetici, dar las o senzaie de gust neplcut.Ciclamatul de sodiu confer preparatelor un gust mai plcut iar puterea sa edulcorant este de aprox. 30 de ori mai mare dect a zahrului. Se recomand de asemenea pentru diabetici. Prin asociere de ciclamat i zaharin se obin amestecuri cu efect ndulcitor sporit.Aspartamul este un edulcorant artificial nemedicamentos, de 180 de ori mai dulce dect zahrul i aprobat pentru alimentaie.Datorit posibilei aciuni cancerigene a ndulcitorilor artificiali (ciclamat i zaharin) se prefera ca gustul dulce s fie asigurat de hidraii de carbon.

Zaharoza =1Cicamatul de na , ca= 30 Zaharina = 550 Dulcina = 250 Sorbitol = 0,5 Stabilizanti : substante tampon care sunt folosite pt. medicamente stabile la un anumit ph sau pentru medicamente sensibile la lumina Exemple de asemenea substane: carbonat, citrat, fosfat, gluconat de calciu, citrat de sodiu, aminoacizi (glicocol).