29.06.2012

CMYK

Anul I I , nr.174 , 12 pag in i , Viner i , 29 Iun ieAnul I I , nr.174 , 12 pag in i , Viner i , 29 Iun ie 2 0 1 22 0 1 2

P r e ţ 1 l e uP r e ţ 1 l e u

Declaraţia Zilei:„Singurele decizii ale Guvernului USL pentru mineritul din Valea Jiuluisunt schimbarea politică a directorului general fără măcar să îlcunoască, intervenţia în instanţă pentru ca minerii să nu îşi primeascămajorarea salarială de 10 procente şi - la sugestia lui Ioan Pisc alăturide care este Zoltan Lacataş - punerea sub semnul întrebării a acordăriisubvenţiei. Am cerut renegocierea CCM, pentru că salariile minerilorsunt mici, am cerut să nu se închidă nicio mină, să destituie conducerilesubunităţilor implicate în scandaluri cu fier vechi chiar dacă acesteasunt PSD. Cerem Guvernului României să spună ce variantă are pentruValea Jiului, în afară de cea ştiută cu Complexul Energetic Hunedoara,şi noi o aplicăm”, Petre Nica, preşedinte Sindicatul Muntele.

www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro

În runda a doua a audierilor,

Fostul ministruFostul ministruMonica Iacob-Monica Iacob-Ridzi a contrazisRidzi a contrazisacuzaţiile DNAacuzaţiile DNA

Fostul ministru al Tineretului şi Sportului,Monica Iacob-Ridzi a contrazis acuzaţiileprocurorilor în legătură cu evenimentele din

cazul 2 Mai, la termenul de joi al procesului fostuldeminitar revenind cu detalii suplimentare, faţă deaudierile din 22 iunie, legate de faptul că nu a semnatordonanţările de plată. <<< Pag. 5

Ministrul Economiei Daniel Chiţoiu trebuie să respecte ce a semnat Ion Ariton

Ministerul Economiei, obligat deMinisterul Economiei, obligat deTribunalul Hunedoara să aloceTribunalul Hunedoara să alocebani pentru aplicarea actuluibani pentru aplicarea actuluiadiţional prin care slariileadiţional prin care slariileminerilor cresc cu 10 procenteminerilor cresc cu 10 procente

Sindicatul Muntele a câştigat în prima instanţă procesul intentat Companiei Naţionale a Huilei şiMinisterului Economiei, for chemat în garanţie, pentru neaplicarea actului adiţonal la contractul colectivde muncă al minerilor prin care salariile angajaţilor ar fi trebuit majorate cu 10 procente. Soluţia de la

Tribunalul Hunedoara nu este definitivă, aceasta putând fi atacată cu recurs. <<< Pag. 3

Alte runde de discuţii

Nici GuvernulUSL nu aresoluţii pentrumineritul dinValea Jiului

Discuţii urmate de sarcinicare să conducă la consti-tuirea unui agent economic

viabil . Acesta este viitorul mineri-tului de huilă din Valea Jiului înopinia secretarului de stat dinMinisterul Economiei, RodinTraicu. <<< Pag. 3

S-au închis porţile.

Petroşaniul afost pentrucâteva ore unoraş închis

Timp de mai multe ore, peperioada unor verificări multi-disciplinare, municipiul

Petroşani a fost „închis”. Poliţiţşti dinPetroşani, dar şi cei din trupele spe-ciale ale IPJ Hunedoara au verificat înnoaptea de miercuri spre joi maimulte zone din localitate, acţiunileavând ca scop atât identificarea unorpersoane date în urmărire naţională,dar şi descurajarea sau prevenireaunor fapte antisociale. <<< Pag. 7

INGREDIENTE:4 bucãţi calcan a 350-450 g

fiecare15g unt, topitPentru sosul de unt:1 ardei roşu mic2 roşii uscateulei de mãsline1 ardei chilli de mãrime

medie, fãrã seminţe100g unt, moale2 linguri pãtrunjel, tocat

MOD DE PREPARARE:1. Preparaţi întâi untul aroma-

tizat. Incingeti grãtarul şicoaceţi ardeiul preţ de 15 min,pânã ce coaja e neagrã şiînfloritã. Puneţi ardeiul într-opungã de plastic şi lãsaţi-l sã serãceascã apoi cojiti-2. Tãiaţi fin ardeiul roşu, roşiile

uscate şi ardeiul chilli şi ameste-caţi-le pe toate cu untul moale,alãturi de patrunjelul tocat şi ½linguriţã sare. Puneţi amesteculpe o bucatã de folie de plastic şiformaţi un baton de vreo 4cmgrosime. Daţi la rece,eventual la congelator şilãsaţi sã se întãreascã.3. Incingeti din nou grã-tarul. Pregãtiţi calcanul.Îndepãrtaţi aripioarelelaterale şi evisceraţi-l(dacã e cazul).4. Ungeţi calcanul cu unttopit, pe ambele pãrţi.

Asezonati cu puţinã sare şi cupiper proaspãt mãcinat. Puneţipeştele pe o tavã unsã cu unt, cupartea solzoasã în sus, apoipuneţi tava pe grãtar. Frigetidoar pe o parte, timp de 6-7minute. Pentru a vedea dacãpeştele e gata, apãsaţi carneadin zona capului (acolo e ceamai multã carne). Dacã e gata,ar trebui sã fie fermã şi deculoare opacã. Dacã nu e gata,mã lãsaţi 1 minut sã se facã, darnu încercaţi sã-l întoarceţi cãcise va sfãrâma.5. Luaţi untul cu ardei roşu dela rece, scoateţi-l din folie, şi tãi-aţi-l în rondele subţiri. Puneţipeştele pe farfurii termorezis-tente, cu partea solzoasã în sus,puneţi deasupra 3-4 rondele deunt aromatizat, puneţi scurt încuptor pânã ce untul începe sãse topeascã, apoi serviţi cu ron-dele de lãmâie.Asortaţi la el un SouvignonBlanc şi totul va fi perfect.

Poftă Bună!Poftă Bună!

2222 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă ţă VViinneerrii,, 2299 IIuunniiee 22001122VViinneerrii,, 2299 IIuunniiee 22001122

Diversewwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo

Antena 1Antena 1 ProTVProTV TVR 1TVR 1 Prima Prima TVTV

RR ee ţţ ee tt aaRR ee ţţ ee tt aaZZ ii ll ee iiZZ ii ll ee ii

Calcan la gratar cu sosde unt si ardei copti

Efectuez non-stop transport intern şi interaţional cu maşini MAN şi Mercedesde 3,5 t, 7,5 t şi 24 t la cele mai mici preţuri.

Relaţii la telefon 0721749069 şi 0763633998.

Prestări ServiciiPrestări Servicii

03:30 Mesaje de dincolo04:30 Crimele din Midsomer06:00 Happy Hour07:00 Stirile Pro TV10:00 Tanar si nelinistit11:00 Crimele din Midsomer13:00 Stirile Pro TV13:45 Gradina secreta16:00 Tanar si nelinistit17:00 Stirile Pro TV17:45 Happy Hour19:00 Stirile Pro TV20:30 Amurg23:00 Monstrul01:30 CSI: Miami

03:45 Acces Direct06:00 Observator08:00 'Neatza cu Razvan si

Dani10:00 In gura presei10:50 Teleshopping11:10 Maddie si David12:10 Mireasa pentru fiul meu13:00 Observator14:00 Mireasa pentru fiul meu16:00 Observator17:00 Acces Direct19:00 Observator20:20 Identitatea lui Bourne23:00 Clinica23:00 Conspiratia01:00

Identitatealui Bourne

08:00 Jurnal matinal09:10 Legendele palatului:

printul Jumong10:20 Zoom10:30 O data-n viata11:30 O data-n viata12:30 Lumea modei12:45 Legendele palatului:

Copacul cu radacini adanci14:00 Jurnalul TVR14:30 EURO Stiri15:00 Fotbal: Campionatul

European 201217:00 La vie en rose17:40 Legendele palatului:

Copacul cu radacini adanci18:53 Jurnalul TVR20:00 Jurnal plus21:10 Spartacus22:50 Filmoteca vesela23:45 EURO Studio00:45 Mad Men - Nebunii de

pe Madison Avenue01:40 Legendele palatului: doc-

torul Hur Jun02:35 Distractis Show

6:00 Trasnitii07:00 In familie07:30 In familie08:00 Cireasa de pe tort09:00 Teleshopping09:30 O cursa cu obstacole11:30 Teleshopping12:00 Nimeni nu-i perfect13:00 Teleshopping13:30 Sport, dieta si o vedeta13:45 Teleshopping14:15 Imblanzirea scorpiei15:00 Iubiri secrete16:00 Iubiri secrete17:00 Curat, murdar?18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireasa de pe tort20:30 Vreau sa divortez22:00 Diminuarea aptitudinilor00:00 Intalnire cu peripetii02:00 Focus

Vineri 29 iunie 2012Vineri 29 iunie 2012

www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro

3333wwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo

ActualGGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă VViinneerrii,, 2299 IIuunniiee 22001122VViinneerrii,, 2299 IIuunniiee 22001122


Sindicatul Muntele acâştigat în primainstanţă procesul

intentat Companiei Naţionalea Huilei şi MinisteruluiEconomiei, for chemat îngaranţie, pentru neaplica -rea actului adiţonal la con-tractul colectiv de muncăal minerilor prin caresalariile angajaţilor ar fitrebuit majorate cu 10procente. Soluţia de laTribunalul Hunedoara nueste definitivă, aceastaputând fi atacată curecurs.

Instanţa de la TribunalulHunedoara a dat câştig decauză Sindicatului Muntele înprocesul intentat împotrivaCNH, obligând Compania săaplice actul adiţional al contrac -tulului colectiv de muncă pe2012, pe lunile februarie, mar-tie şi aprilie, şi MinisterulEconomiei să aloce banii nece-sari pentru achitarea drepturilorprevăzute prin adiţionalul sem-nat în luna februarie a acestuian.

„Instanţa admite în parteacţiunea în conflict de muncăformulată şi precizată deSindicatul Muntele în contra-

dictoriu cu pârâta CNH SA.Obligă pe pârâtă să respectecontractul colectiv de muncă pe2012 aşa cum a fost modificatprin actul adiţional încheiat îndata de 2 februarie 2012 prinacordarea către angajaţi a dife -renţei de drepturil salariale din-tre salariu acordat şi cel cuve -nit, potrivit actului adiţionalmenţionat, aferente lunilor fe -bruarie, martie şi aprilie 2012cu luarea în calcul şi a compen-saţiilor acordate prin tichetecadou potrivit protocolalelor”, adeclarat joi, pentru Gazeta deDimineaţă, Ildiko Glăman,purtătorul de cuvânt al Tribuna -lului Hunedoara.

Potrivit sursei citate, instanţade la Tribunalul Hunedoara aadmis şi cererea formulată deSindicatul Muntele de chemareîn garanţie a MinisteruluiEconomiei, Comerţului şiMediului de Afaceri, obligândministerul să aloce sumelenece sare pentru achitarea drep-turilor salariale prevăzute înactul adiţional.

Soluţia de la TribunalulHunedoara nu este însă defini-tivă, aceasta putând fi atacatăcu recurs în termen de 10 zile.

Minerii au solicitat încă dinmartie, când timp de o săptămâ -nă au fost în grevă generală,creşterea cu 10 procente a

salariilor, acest lucru fiind pre-văzut printr-un act adiţional lacontractul colectiv de muncăsemnat la începutul lunii februa -rie care a avut şi acceptul fostu-lui ministru al Economiei, IonAriton.

Angajaţii CNH, doar cei celucrează în subteran însă, auprimit tichete cadou pentru căîn bugetul CNH nu existauresursele financiare pentrumajorarea salarială.

Reprezentanţii SindicatuluiMuntele au declarat, joi, pentru

GDD, că decizia instanţei de laTribunalul Hunedoara este unajustă care le redă drepturile mi -nerilor.

“Justiţia a făcut dreptate.Toţi angajaţii CNH vor benefi-cia de prevederile actuluiadiţio nal la CCM 2012 semnatîn februarie de către SindicatulMuntele şi CNH.

Pentru cei de la suprafaţă sevor calcula retroactiv drepturilesalariale cuvenite, iar pentru ceice lucrează în subteran se vorrecalcula ţinând cont de valoa reatichetelor cadou primite în com-

pensare. Este o victorie a organizaţiei

sindicale. Sindicatul Muntele(cel mai mare sindicat dinRomânia care reprezintă anga-jaţii CNH). Mulţumim tuturorcelor care au avut încredere înorganizaţia noastră. Norocbun!”, au spus reprezentanţiiSindicatului Muntele.

Dosarul prin care sindicaliştiiau solicitat aplicarea actuluiadiţional a fost înregistrat în datade 27 martie, pronunţarea înacest caz fiind amânată de treiori.

Ministrul Economiei Daniel Chiţoiu trebuie să respecte ce a semnat Ion Ariton

Ministerul Economiei, obligat deTribunalul Hunedoara să aloce bani pentru aplicarea actului adiţional princare salariile minerilor cresc cu 10 procente

Daniel Chiţoiu Ion Ariton

Discuţii urmate desarcini care să con-ducă la constituirea

unui agent economic viabil .Acesta este viitorul minerit-u lui de huilă din ValeaJiului în opinia secretaruluide stat din MinisterulEconomiei, Rodin Traicu.

Secretarul de stat din MinisterulEconomiei, Rodin Traicu s-a aflat,joi, în Valea Jiului, unde a „luat con-tact” cu activitatea de subteran şiunde a purtat discuţii cu conducereaCNH.

Soluţiile pentru mineritul din ValeaJiului întârzie să apară, secretarul destat afirmând la Petroşani că mineletrebuie retehnologizate (n.r. - ceea ceştiu şi cer minerii de ani buni) - fărăa spune însă cum se va realizaretehnologizarea - şi că în urma dis-cuţiilor cu părţile implicate se vagăsi soluţia optimă pentru „constitui -rea unui agent economic viabil”.

“Minerii nu mai trebuie să lucrezeîn astfel de condiţii.

Minerii trebuie să lucreze cutehnologiile moderne, care sunt adec-vate acestei etape de dezvoltare.

Acesta este scopul discuţiilor pe

care le purtăm aici la Petroşani, carenu sunt discuţii, ci sunt programecare trebuie să se constituie în consti -tuirea unui agent economic viabil pepiaţa energiei.

Fiabilizarea extracţiei de cărbunedin minele din Valea Jiului, metodelecare trebuie aplicate şi studiile ce vorfi elaborate sau care trebuie reanali -za te, precum şi rezolvarea probleme -lor constituie scopul întâlnirii noastrede aici din Valea Jiului.

Din aceste discuţii vor rezultanişte sarcini, întocmirea unor progra -me şi ministerului, după ce va avizasoluţia optimă care va rezulta din

consultarea tuturor celor implicaţi, vaacţiona pe linie guvernamentală şievident legislativă, în Parlament,pentru constituirea unui agent econo -mic viabil”, a declarat Rodin Traicu,joi, la Petroşani.

Secretarul de stat a discutat cuminerii care i-au spus că au salariimici şi boli prfesionale cauzate deactivitatea grea din subteran.

Tot în cursul vizitei din ValeaJiului, Traicu a vizitat şi TermocentralaParoşeni şi a purtat discuţii cu condu -cerea CNH.

Mihaela MIHAI

Alte runde de discuţii

Nici Guvernul USL nu are soluţiiNici Guvernul USL nu are soluţiipentru mineritul din Valea Jiuluipentru mineritul din Valea Jiului

4444 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă JJooii,, 2288 IIuunniiee 22001122JJooii,, 2288 IIuunniiee 22001122

Actualwwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo


Noul sediu este situat laparterul imobilului în carefuncţionează Serviciul de

Taxe şi Impozite locale, pe strada 1Decembrie 1918.

Cetăţenii care au avut astăzi treabă laServiciul Public de Asistenţă Socilală dinPetroşani au observat că angajaţii de aicise pregătesc să se mute într-un alt sediu.Dosarele şi aparatura din birouri, împa-chetate în cutii, urmează să fie transpor ta -te în cel mai scurt timp în noua casă.Reprezentanţii serviciului considerăbenefic acest moment pentru a se muta,pentru că, acum la sfârşit de lună,numărul persoanelor care apelează la ei

este mult mai mic decât în altă perioadă. “Ne mutăm în sediu nou, pe strada 1

Decembrie 1918, acolo unde în trecut a

fost Centrul Sufleţel. Am făcut amenajărişi sperăm că va fi mai bine şi pentru noişi pentru clienţii noştri. Spaţiul este ce-i

drept puţin mai strâmt, însă sperăm că nevom descurca”, a declarat Cristina Mraz,şeful serviciului de Asistenţă SocialăPetroşani.

Reprezentanţii Serviciul Public deAsistenţă Socilală mai spun că suntmulţumiţi de noua locaţie, din mai multemotive. Cel mai important este că suntmai aproape de depozitul de alimente carevor veni de la Uniunea Europeană în lunaseptembrie, precum şi de celelalte institu -ţii de stat cu care colaborează, respectiv:Primărie, Trezorerie şi Agenţia Localăpentru Ocuparea Forţei de MuncaPetroşani.

Cristina Mîrza

Petroşani.

Servic iu l Publ ic de As is tenţăSocia lă se mută în casă nouă

Parcul pensionarilordin Petroşani s-atransformat de joi în

şantier, pentru că acesta vafi reabilitat în perioadaurmătoare.

Zarvă mare în parcul pensio -narilor din Petroşani. Aici, încă dejoi, muncitorii au început să scoatăvechile bănci şi să pregăteascălocul pentru amenajarea unor noialei. Reprezentanţii PrimărieiPetroşani speră că transformareape care o va suferi parcul pensio -narilor să fie pe placul celor carevor alege să se recreeze aici.

“Acolo vor fi amenajate aleile,va fi făcut un iluminat publicornamental şi va fi refacută zonaverde. Ca o noutate, vom amenajaşi o tablă de şah pe granit, cu pie -sele aferente, astfel încât pensio -narii să poată juca pe o scară maimare. Menţionam că niciun pomde aici nu va fi taiat, ei vor fi însătoaletaţi” a declarat Nicu Taşcă,Purtătorul de cuvânt al PrimărieiMunicipiului Petroşani.

Pensionarii care obişnuiau săse relaxeze în acest loc nu aurenunţat la vechile obiceiuri. Eirefuză însă să aştepte finalizarealucrărilor. Prin urmare, stau şi

acum sub cupola rămasă înpicioare şi supraveghează munci-torii, iar dacă se impune, mai dauşi câteva indicaţii pentru bunulmers al lucrurilor.

“Noi le-am propus celor careau venit să lucreze aici să facănumai alei, să nu se atingă dezonele verzi. De asemenea, dom-nul Popescu ar fi trebuie să neamenajeze temporar un alt locunde să stăm cât timp se lucreazăaici.”, a spus un pensionar. “Am opărere foarte bună despre tot ce seface aici. De mult trebuia săschimbăm imaginea oraşului. Câtdespre şantier, nu mă deranjează

deloc, darsper totuşi săterminelucrarea latimp”, adeclarat unalt pensionar.

În proiec-tul de reabili -tare şi moder -nizare aCentruluiCivic dinPetroşanisunt cuprinse cinci parcuri, printrecare şi zona de agrement Brădet.Lucrările trebuie finalizate până

în sfarşitul lunii august.Cristina Mîrza

Şantier în parcul pensionarilor din Petroşani.

Unii muncesc, iar alţii dau indicaţii.

Fostul ministru alTineretului şiSportului,

Monica Iacob-Ridzi acontrazis acuzaţiileprocurorilor în legătu-ră cu evenimentele dincazul 2 Mai, la ter-menul de joi al proce-sului fostul demnitarrevenind cu detaliisuplimentare faţă deaudierile din 22 iunie,legate de faptul că nu asemnat ordonanţărilede plată.

“Aşa cum se ştie, dispu-nerea unei plăţi se efectuea-ză odată cu semnarea ordo-nanţărilor de plată. Ori, eunu am semnat ordonanţărilede plată prin care să se fi

dispus efectuarea plăţilorcătre firme, lucru pe careintenţionez să îl demonstrezcu ocazia administrării pro-batoriului în apărare (probăcu înscrisuri pe situaţia defapt). În legătură cu douăordonanţări de plată din 11mai 2009, rog a fi avute învedere următoarele împre-jurări: La dată de 11 mai2009 eu eram plecată dinţară la Bruxelles - Belgia şinu aveam cum să semnezaceste ordonanţări de plată.La data de 11 mai 2009 afost aplicată viză de ControlFinanciar Preventiv (C.F.P.)de către controlorul delegatde la Ministerul FinanţelorPublice, fapt care este atestatîn registrul ţinut de aceasta(respectiv de către doamnaRăileanu Carmen). Esteevident că, doar după

aplicarea acestei vize, ar fitrebuit că eu să semnez(aşadar tot în ziua de 11mai 2009 trebuia să aplicsemnătura); ori, aşa cumam arătat, la acea dată, eunu mă aflăm în ţară. Credcă este importantă şimenţionarea declaraţiei datăde doamna CarmenRăileanu pe parcursulurmăririi penale prin care secertifică faptul că „lipseasemnătura ordonatoruluiprincipal de credite în datăde 11 mai 2009” când aaplicat viză C.F.P. La datade 11 mai 2009 s-a efectuatşi plata efectivă către firme,(conform ordinelor de platăaflate la dosar). Esterecunoscut faptul că platanu se putea efectua de cătreDepartamentul Economicfără semnătura ordonatoru-

lui principal de credite peordonanţările de plată, însă,aşa cum am arătat, eu nuaveam, obiectiv, cum săsemnez ordonanţările deplată pe 11 mai 2009 (aşacum susţin procurorii înRechizitoriu), întrucât numă aflăm în ţară. Totodată,ţin să subliniez că eu nu amştiut că s-a făcut plata. Amaflat acest lucru mult maitârziu, abia după ce s-adeclanşat scandalul mediaticlegat de evenimentele de la2 Mai, fapt care m-anemulţumit profund şi amdispus efectuarea unui auditreferitor la verificarea modu-lui de organizare a acţiunii2 Mai - Ziua Tineretului,tocmai pentru a înţelege totceea ce s-a întâmplat încondiţiile neimplicării meledirecte. Menţionez că, încă

de la întoarcerea mea de laBruxelles, în 12 mai 2009,mi s-au prezentat spresemnare ordonanţările deplată, însă am refuzat a lesemna, în aceeaşi zi solici-tând Autorităţii Naţionalepentru Reglementarea şiMonitorizarea AchiziţiilorPublice să efectueze uncontrol pentru a verificătoate achiziţiile din acel an.În plus, intenţionez să aducdovadă (cu ocazia admini-strării probatoriului înapărare) că ordonanţările deplată în original, nesemnatede către mine, au existat laMinisterul Tineretului şiSportului (iar reconstituirealor de către angajaţi s-arealizat nejustificat, fărăacceptul meu şi fără a dadispoziţie în acest sens; dealtfel, conform legii, pentru

reconstituirea unuidocument era necesa-ră dispoziţia, în scris,a ordonatorului princi-pal de credite, respec-tiv a mea, carelipseşte din aceastăprocedură). În legăturăcu cea de-a treia ordo-nanţare de plată datată21 mai 2009 pe careintenţionez să o depuncă probă, arăt că nicipe aceasta nu am sem-

nat-o deşi, după reconstitui-re, s-a atestat, în mod nere-al, că ea ar fi fost semnatăde ordonatorul principal decredite. Aşa cum am arătatla începutul expunerii mele,în ziua de 21 mai 2009m-am aflat la Izvorani, la oşedinţă a Comitetului Olim-pic şi Sportiv Român, cutoate federaţiile sportive; înplus, nici nu se punea prob-lema să semnez cea de-atreia ordonanţare, dinmoment ce refuzasem să lesemnez pe primele două şidispusesem, la 12 mai2009, un control din parteaAutorităţii Naţionale pentruReglementarea şi Monitori-zarea Achiziţiilor Publice.În context, arăt că ordonanţă-rile în original, nesemnate,au fost predate de cătremine următorului Ministru,doamnei Sorina LuminiţaPlăcintă, prin procesul-verbal nr. 596 / 19august 2009, în aceeaşizi în care, prin procesul-verbal nr. 595/ 19 august2009, s-a semnat şi pro-tocolul de predare-prim-ire a documentelor referi-toare la activitateaMinisterului”.

Sursa www.luju.roVom reveni

5555GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă VViinneerrii,, 2299 IIuunniiee 22001122VViinneerrii,, 2299 IIuunniiee 22001122

Actual


Un profesor universitardin Cluj, de la ''Babeş-Bolyai'', Vlad Codrea,

susţine că lipsa pazei înGeoparcul Dinozaurilor din ŢaraHaţegului facilitează traficul cuouă de dinozaur, cadrul didacticafirmând că în România existăreţele conturate care acţioneazăîn acest sens. Declaraţia a fostfăcută la Târgu Mureş, la con-ferinţa internaţională“Preocupări recente în cerc-etarea, conserva rea şi valorifi-carea patrimoniului cultural”,prof.univ.dr. Vlad Codrea, de laUniversitatea ''Babeş-Bolyai''(UBB) din Cluj Napoca.

“Se mai naşte un fenomen care nuţine nici de muzeologie, nici de ştiinţafundamentală, este vorba de piraterie dedata aceasta. Pirateria funcţionează înRomânia şi reţelele sunt conturate, dincând în când din media mai apar uniicare au fost găsiţi cu relicve. Ziariştii dela Formula AS au reuşit să meargă înHaţeg şi să ia legătura cu piraţii de fosi -le. Mai mult decât atât, au şi cumpăratcâteva ouă pe care apoi le-au adus laCluj pentru a se convinge că sunt auten-tice. Sunt autentice şi le-au şi donat uni-versităţii noastre. Nu au costat foartemult, la prima mână cred că 10 milioane

de lei vechi au dat pe ele. Este unfenomen periculos care merge în paşi,pentru că preţul lor creşte pe măsură cemerge spre Vest. Au un preţ înTransilvania, alt preţ la Budapesta, altpreţ la Viena şi tot aşa până ajung foartedeparte”, a declarat profesorul VladCodrea, citat de Agerpres.

Sursa citată a spus că zona în careacţionează căutătorii de fosile are unstatut protejat, Geoparcul DinozaurilorŢara Haţegului, dar nu este protejată sausupravegheată şi astfel oricine poate sămeargă acolo şi să colecteze. În cadrulaceleiaşi conferinţe, profesorul a spus căşi el a dat de urma vânătorilor de fosile,“care nu sunt absolvenţi de geologie, nusunt nici biologi, dar care sunt extremde eficienţi”.

“Să ştiţi că găsesc locuri de te şi miride unde apar. Ceea ce arată o priceperenativă, de bază. Fiind localnici se potstrecura. Nu poţi să transformi o zonăde dimensiunile acestea într-o zonăsupravegheată poliţieneşte eficient”, asubliniat Vlad Codrea, recunoscut pen-tru cercetările sale în privinţa ouălor dedinozaur.

Sursa citată a precizat că piraţii defosile afectează patrimoniul naţionalîntrucât fosilile sunt irecuperabile şi că,odată duse în altă parte, ele sunt lipsitede valoarea ştiinţifică contextuală alocului de provenienţă. Profesorul clujeana arătat că fenomenul este cunoscut înrândul autorităţilor, însă nu poate fiîmpiedicat atât timp cât nu există rangeriplătiţi pentru protejarea zonei.

Vlad Codrea, profesor universitar ''Babeş-Bolyai'':

Pirateria cu ouă de dinozauracţionează în România şireţelele sunt conturate

Consilierii şi primarii din Lupeni,Vulcan, Aninoasa şi Petrila audepus, joi, jurământul, aceştia fiind

învestiţi astfel pentru următorii patru anica reprezentanţi ai cetăţenilor.

Potrivit textului citit, asumat, şi pe care au jurat cumâna pe Biblie şi Constituţie, aleşii locali s-au anga-jat ca, în următorii patru ani, să facă „tot ce stă înputerea mea pentru binele locuitorilor”.

Deşi textul jurământului e clar, exemplele în carealeşii locali au făcut taman invers sunt destule. Numai departe, anul trecut la Vulcan legislativul localnu a votat nimic, timp de mai multe luni, din cauzaorgoliilor politice.

„Binele locuitorilor” a fost înlocuit cu „binele par-tidului” în nenumărate rânduri, aşa că interesul degrup a fost pus mai presus de cel al comunităţii.

Deşi jură,Deşi jură,aleşii locali nualeşii locali nuacţioneazăacţioneazăîntotdeaunaîntotdeauna„pentru binele„pentru binelelocuitorilor”locuitorilor”

În runda a doua a audierilor,

Fostul ministru Monica Iacob-Fostul ministru Monica Iacob-Ridzi a contrazis acuzaţiile DNARidzi a contrazis acuzaţiile DNA

6666 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă VViinneerrii,, 2299 IIuunniiee 22001122VViinneerrii,, 2299 IIuunniiee 22001122

Actual wwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo


Berbec_____________________Dupã-amiazã s-ar putea ca partenerul de viaţã sã

vã reproşeze cã nu vã ocupaţi destul de prob-lemele casei. Vã sfãtuim sã nu vã enervaţi şi sã vã întrebaţidacã nu cumva chiar are dreptate.

Taur______________________Pe plan financiar, se pare cã nu parcurgeţi operioadã prea bunã. Cãutaţi noi surse de venituri!

Vã recomandãm fiţi prudent şi sã evitaţi speculaţiile finan-ciare.

Gemeni____________________Treceţi mai uşor peste grijile cotidiene, graţie

entuziasmului şi optimismului cu care începeţiziua. Dupã-amiazã faceţi planuri pentru o cãlãtorie mailungã împreunã cu persoana iubitã.

Rac_____________________Vã sfãtuim sã acordaţi mai multã atenţie celorapropiaţi, pentru cã s-ar putea sã vi se reproşeze cã

sunteţi indiferent. Astãzi sunteţi predispus la greşelişi existã riscul sã pierdeţi bani!

Leu Aveţi succes într-o cãlãtorie de afaceri. Vã reco-mandãm sã fiţi atent cu persoanele care vã

însoţesc. Dupã-amiazã puteţi sã rezolvaţi o prob-lemã de natura sentimentalã. Fiţi ceva mai îngãduitor!

Fecioară Dimineaţã sunteţi foarte activ şi sociabil şi vãînţelegeţi bine cu toatã lumea. Reuşiţi sã vã pãs-

traţi optimismul, în ciuda problemelelor sentimen-tale care vã frãmântã.

Balanţă Aveţi suficientã energie pentru a începe noi activ-itãţi pentru familie şi casã. Partenerul de viaţã şi

familia vã sprijinã. Vã recomandãm sã vã detaşaţide problemele financiare din ultima vreme. Fiţi mai încrezãtor!

Scorpion___________________Dimineaţa sunteţi apreciat pentru entuziasmulde care daţi dovadã. Vã recomandãm sã fiţicumpãtat, ca sã nu aveţi probleme cu sãnãtatea.

Nu vã speriaţi! Poate fi vorba despre o simplãindigestie, care dispare repede.

Săgetător_______________Dimineaţa luaţi o hotãrâre prin care vã schimbaţitot programul zilei. Este posibil sã vã întâlniţi cucâţiva prieteni şi sã începeţi pregãtirile pentru o

petrecere. Va sfãtuim sã evitaţi orice fel de speculaţii.

Capricorn______________Sunteţi plin de entuziasm şi pus pe schimbãri.Acum este momentul sã vã faceţi planuri deviitor. Este o zi prielnicã pentru investiţii, afacerişi cãlãtorii în interes personal. Azi puteţi avea

succes în tot ce faceţi .

Varsător_______________Vã îmbunãtãţiţi considerabil situaţia financiarã.Luaţi bani atât de la serviciu, cât şi dintr-o

afacere. Aveţi ocazia sã faceţi o investiţie rentabilã, pe ter-men lung. Evitaţi surmenajul!

Peşti Aveţi încredere în forţele proprii şi daţi

dovadã de spirit de aventurã. Vã sfãtuim sã nuriscaţi prea mult. Seara, petreceţi momente placute alãturi departenerul de viaţã. S-ar putea sã primit vizitã unor rude.

Horoscopul zilei

Persoanele care angajea zăelevi sau studenţi întimpul vacanţei vor

beneficia de mai multe facili -tăţi de la stat. Ei trebuie însăsă respecte toate prevederiledin Codul Muncii pentru anu fi sancţionaţi.

Pentru a încuraja angajarea tineri -lor care doresc să câştige un ban înperioada vacanţelor şcolare, statulacordă angajatorilor, prin Agenţiilede Ocupare a Forţei de Muncă, unstimulent în valoare de 250 de lei pelună pentru plata salariilor.

“Pentru elevi şi studenţi legea 72ofera o subvenţie pentru locul demuncă pe care doresc să-l ocupe peperioada vacanţelor. Aşadar, pentruo angajare pentru maxim 60 de zile,angajatorul poate primi o subvenţiecu o valoare de 50% din totalulIndicelui Social de Referinţă, care înmomentul de faţă este de 500 de lei.În schimb, elevii şi studenţii nuprimesc nimic în afară de salariullunar”, a declarat Judith Babţan,

seful Agenţiei Locale de Ocupare aForţei de Muncă Petroşani.

Pe de altă parte, Codul Munciiprevede anumite obligativităţi pen-tru angajatori. Ei nu au dreptul săangajeze tineri cu vârsta sub 14 ani,iar pe cei de 15 ani îi pot încadra înmuncă doar cu acordul scris alpărin ţilor. Şi cei care angajeazăzilieri trebuie să respecte mai multenorme legislative.

“Angajatorul are în principiuurmătoarele obligaţii: să înfiinţezeun Registru de Evidenţă al Zilierilor,care este un formular tipizat şi sepoate procura de la sediile ITM dinfiecare localitate, să completezeacest registru înainte de începereaactivităţii cu zilierii, să-l prezinteorganelor de control, şi să asigureinstruirea personalului cu privire laactivitatea pe care urmează să opresteze. De asemenea are obligaţiade a plăti zilierul la sfârşitul fiecăreizi de lucru, cu remuneraţia cuveni -tă.”, menţionează Stelică Popa,Inspector I.T.M. Petroşani.

Nici sancţiunile nu sunt deloc de

neglijat în cazul celor care se abatde la prevederile Codului Muncii.

“Nerespectarea prevederilor lega -le este sancţionată cu amenzi încuantum de 10.000 de lei pentrusituaţia în care beneficiarul nu respec -tă durata timpului de muncă sauîncadrează un zilier mai mult de 90de zile cumulate într-un an. Pentrunerespectarea obligaţiilor de cătrebeneficiar, valoarea amenzilor poateurca până la 6.000 de lei.” A maispus Inspectorul ITM Petroşani,Stelică Popa.

Trist este faptul că în Romania,anual, un număr mare de absolvenţiobţin diplome de specializare îndiverse domenii, însă nu pot fiîncadraţi în câmpul muncii conformpregătirii lor, din cauza deficituluide posturi vacante. În străinătatelucrurile stau altfel. Aici majoritateaUniversităţilor au un număr limitatde locuri pentru fiecare specializareastfel încât după terminarea studiilorfiecare absolvent să aibă posibilita -tea de a se angaja.

Cristina Mîrza

Munca sezonieră,încurajată dar şisancţionată drasticdacă nu este respectCodul Muncii

Administraţia locală de la Petroşani vaconstrui 6 grupuri sanitare noi, acesteaurmând să deservească o parte dintre

familiile care au locuinţe în blocul de coloniedin cartierul Bosnea, după ce vechile grupurisanitare au fost dărâmate de autorităţi, acesteafiind în pericol de prăbuşire.

„Am început construcţia a 6 grupuri sanitare. Acesteavor fi amplaste pe platformă de beton şi construite în aşafel încât să putem interveni cu vidanja”, a declarat joi,pentru Gazeta de Dimineaţă, Lucian Dragomir, directo -rul SPADPP Petroşani.

Lucrările ar trebui finalizate în câteva zile.

Tot municipalitatea a fost cea care a decis dărâmareafostelor grupuri sociale, după ce s-a constatat că acesteariscau să se prăbuşească şi exista riscul producerii uneitragedii.

„Vechile WC-uri reprezentau un pericol pentru viaţaoamenilor şi adevărate focare de infecţie”, a mai spusDragomir.

Potrivit sursei citate, aceeaşi soartă o vor avea şi WC-urile de la celălalt bloc din cartierul Bosnea. Cartierul nueste racordat la reţeaua de canalizare, fiecare familie tre-buind astfel să se descurce şi să-şi construiască o hazna.Zona va fi racordată la sistemul de canalizare în momen-tul în care ApaServ, prin proiectul de 40 de milioane deeuro, va începe lucrările pentru canalizarea din acestcartier.

Şase grupuri sanitare noi pentrufamiliile care locuiesc într-unbloc de colonie din cartierulpetroşănean Bosnea

Timp de mai multeore, pe perioadaunor verificări

multidisciplinare, munici-piul Petroşani a fost„închis”. Poliţiştii dinPetroşani, dar şi cei dintrupele speciale ale IPJHunedoara au verificat înnoaptea de miercuri sprejoi mai multe zone dinlocalitate, acţiunile avândca scop atât identificareaunor persoane date înurmărire naţională, dar şidescurajarea sau preveni-rea unor fapte antisociale.

Barieră umană la intrareaşi ieşirea din oraş...

Două echipaje de la PoliţiaRutieră au verificat în noaptea demiercuri spre joi peste o sută deautovehicule care ieşeau sau intrauîn localitate. Poliţiştii de la Petroşaniau afirmat pentru GDD că au fostoprite în trafic şi două autovehiculecare transportau ilegal flori, fructeşi legume pentru care nu existaudocumente. Astfel în Petroşani ar fi

urmat să ajungă, pe piaţa neagră,4.000 de fire de garoafe, 1.200 defire de trandafir, precum şi peste omie de fire de crin. Un alt autovehi-cul încerca să introducă în localitatefructe şi legume aduse din Ungaria.Nici pentru primul transport, nicipentru cel de-al doilea nu au pututfi prezentate acte de provenineţă. Înambele cazuri, poliţştii fac cercetăripentru evaziune fiscală.

Rugbiştii, chemaţi la”tabela de marcaj”

Poliţiştii şi mascaţii au intrat şiprin căminele studenţeşti dinPetroşani. Poliţiştii spun că acţiuneaprin camerele studenţilor au avut caobiectiv atât descurajarea faptelorviolente, cât şi verificarea celorcare sunt cazaţi în imobilele verifi-cate. În acest caz, spun poliţiştii,există mai multe reclamaţii împotri-va unor rugbişti de la echipa univer-sitară, şi ei locatari ai spaţiilor stu-denţeşti. Doi dintre rugbişti suntcercetaţi penal pentru ameninţări,loviri şi distrugere. Aceştia au fostchemaţi, la declaraţii, la sediulpoliţiei.

O tânără trimisă la

Bârcea...O tânără de 34 de ani din

Petroşani a fost trimisă la Penitencia-rul Bârcea Mare unde îşi va ispăşi opedeapsă dată de instanţa din Gorj.Vasilica Căldărar va petrece 3 ani şi6 luni după gratii, femeie fiind con-damnată într-un dosar de complici-tate la înşelăciune, pe numelefemeii existând un mandat de

arestare eliberat de autorităţile dinTg-Jiu.

„Telefonistul” din spital,reţinut de poliţişti...

Un bărbat de 55 de ani dinAninoasa care a furat mai multetelefoane din spital a fost reţinut, înnoaptea de miercuri spre joi, depoliţişti.

Bărbatul, recidi-vist, este acuzat căîn perioada februa-rie 2011-februarie2012 a comis peraza municipiuluiPetroşani, 17infracţiuni de furtcalificat. Profitândde neatenţia victi-melor care se aflauîn saloanele saucabinetele medica-

le dar şi în unităţi comerciale, băr-batul reuşea să le fure bunurile.

„Poliţiştii au stabilit că suspectula comis 10 infracţiuni de furt califi-cat în incinta unei unităţi medicaledin localitate (cabinete medicale şisaloane) şi 7 infracţiuni din loca-luri de alimentaţie publică, unde aprofitat de neatenţia părţilor vătă-mate, cărora le-a sustras diferitebunuri (în special telefoane mobilesau portmonee cu bani şi acte deidentitate)”, declara, în urmă cucâteva luni, Bogdan Niţu, purtătorulde cuvânt al IPJ Hunedoara.

Atunci, instanţa a decis caStângă să fie cercetat în stare delibertate. În noaptea de miercurispre joi a fost reţinut, poliţştii afir-mând pentru GDD că două infrac-ţiuni ale bărbatului, petrecute înlunile februarie şi martie, au fostprobate. Stângă va fi prezentatinstanţei cu propunere de arestarepreventivă.


Infracţionalitatewwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo


S-au închis porţile.

Petroşaniul a fost pentrucâteva ore un oraş închis

Ioan Giani Simulea,adus din nou la Parchet

Bărbatul din Vulcan, cercetat pentru distrugere,după ce poliţiştii au adunat probe ce îl indică pe tânărca fiind cel care a incendiat maşina fiului primaruluidin localitate, a fost adus din nou la Parchetul de pelângă Judecătoria Petroşani.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Parchetului,Dumitru Ilinca, Simulea a fost adus la Petroşani pen-tru a-i fi prezentat materialul de urmărire penală.Procurorul a mai spus pentru GDD că această etapăjuridică s-a încheiat fără probleme, bărbatul luând lacunoştinţă materialul cu pricina, fără a avea „obser-vaţii”.

Autoturismul de lux, un Audi A7, al fiului primaru-lui din localitatea hunedoreană Vulcan, Gheorghe Ile, afost incendiat în noaptea de 28/29 mai, proprietarulmaşinii, Alexandru Ile, declarând că sistemul video desupraveghere din zonă a surprins persoana care a pus

focul. Autoturismul se afla parcat în spatele farmacieice aparţine familiei Ile, imobil protejat, de jur-împre-jur, cu sistem video. Poliţiştii l-au identificat pe GeaniIoan Simulea, un tânăr de 33 de ani, care ar fi trimis şio serie de mesaje de ameninţare şi şantaj pe numărulfiului primarului.

Cercetările continuă cu acuzatul în stare de arestpreventiv.

8888 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă ţă VViinneerrii,, 2288 IIuunniiee VViinneerrii,, 2288 IIuunniiee 22001122 22001122

Actual


wwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo

LIFESTYLE

SPORTUL VERII : ECHITAŢIA

Călăria este cunoscută dintoate timpurile, apărând caun mijloc de transport încă

din antichitate. Astăzi există multe perspec-

tive asupra sportului ecvestru unadintre ele considerându-l apana-jul aristocraţiei, alte culturi îl vădmai mult ca pe o tradiţie decât unsport, cum o face cultura ameri-cană. Din păcate la noi în ţarăperspectiva asupra echitaţiei estede sport foarte costisitor, lucru ceo face să pară inaccesibilă tutur-or, pentru că implică un anumitechipament şi multe alte cheltu-

ieli suplimentare pentru lecţii, închiriere acalului etc. Astfel mulţi oameni renunţă laideea de a învăţa să călărească în detrimentulunor sporturi mai puţin costisitoare.

Fiind o mare admiratoare şi practicantă asportului ecvestru încă din copilărie amdecis să scriu acest articol ca pe un manifestşi o încurajare a cititorilor mei de a încercasă se apropie de aceste animale. Nu esteuşor de învăţat, presupune căteva regulistricte şi un bun echilibru, dar în serile caldede vară sunt sigură că poate v-ar surâde oplimbare călare, undeva în natură, în bătaiavântului şi priveliştea orizontului în apus.

Prin prisma consideraţiilor personalevreau să adaug faptul că echitaţia este maimult decât un sport, este o comuniune cunatura şi calul, atunci când călăreşti liber peun deal, într-o pădure şi nu doar între gar-durile unui manej. Sentimentul de libertateabsolută atunci când galopezi fără să stii câtde departe poti merge, încrederea pe care i-oacorzi animalului care te poartă ascultător înspate şi e fericit când aleargă, sunt doarcâteva dintre bucuriile pe care le oferăcălăria.

Echitaţia, în termeni academici reprezintămodul în care se călăreşte corect un cal.Aceasta se face în felul următor : piciorulstâng în scăriţă, cu o mână ţii hamurile şiprinzi coama calului, iar cu cealaltă mână teţii de şa. Cu piciorul drept te împingi şi îltreci peste cal, sprijinindu-te în piciorulstâng din scăriţă, ca să te aşezi în şa. Odatăaşezat, genunchii trebuie uşor flexaţi şi binefixaţi, pingeaua tălpilor fixată în scăriţe şicălcâiele uşor coborâte, ţinând hăţurilecorect în mâini pentru a putea controladirecţia de mers a calului. Spatele trebuie săfie drept, bazinul uşor spre înainte, pieptulscos, privirea în faţă, atent la mediul încon-jurător şi la mişcările calului. Lungimea

scăriţei pentru picior trebuie să coincidă culungimea mâinii călăreţului.

Caii sunt animale capricioase, neascultă-toare şi sunt devotaţi unui singur stăpân. Vorasculta, obligaţi şi de alte persoane, dar îivor fi devotaţi unui singur om. Există odiferenţă majoră între uşurinţa cu care veicălări un cal care te cunoaşte, pe care l-aicrescut şi care îti e complet devotat, şi unulpe care îl închiriezi de la un hipodrom.Calul care îşi cunoaşte călăreţul, îi ştie aces-tuia stilul de călărie şi răspunde instinctivcomezilor călăreţului simţindu-le dinmişcările acestuia, la fel cum călăreţul vasimţi mişcările şi reacţiile calului. Aceastăcomuniune apare atunci când calul estecomplet devotat stăpânului.

Atunci când călăriţi un cal la manejulunui hipodrom, va trebui să fiţi foarte fermiîn rostirea comenzilor fiindcă altfel riscaţi sănu vă asculte, chiar dacă sunt dresaţi pentruasta. Caii ascultă de oamenii care emanăforţă prin glas. Trebuie să simtă că tu îi eştistăpânul.

Modul corect de a călări şi controla caluleste universal valabil pentru toate stilurile,deşi în funcţie de echipamentul folosit potapărea mici variaţii.

Stilul englezesc tradiţional, definit prinsportul de societate - Hunting cross, Polo,sau cursele de cai, fiind văzut ca un sportrezervat aristocraţiei. Acesta implică unechipament costisitor şi destul de incomod,format din cizme de piele înalte, pantalonicu dublură pe interior, sacou şi obligatoriucască neagră. Acest echipament are eleganţăşi face călăria să pară o artă nobilă.

Caii Pur –Sânge Englez, sunt o rasămasivă, datorită musculaturii proeminente,destul de înalţi, înălţimea la greabăn variazăîntre 1.67m-1.73m, dar sunt foarte buni lasărituri. Stilul englezesc de călărie este tra-pul săltat.

Stilul clasic spaniol, presupunepălăria cu boruri drepte, cizmele de pielestrâmte pe picior şi pantalonii largi.Stilul lor de călărie este în mare partetrap, cei mai cunoscuţi cai de rasă pură

spaniolă fiind caii Pur–SângeAndalusian care sunt trăpaşi înnăscuţi,suplii, înalţi (pot avea până la 1.76m lagreabăn), de cele mai multe ori fiindmurgi sau roibi

Stilul arab de călărie. Acesta sediferenţiază de restul stilurilor prinfaptul ca arabii nu folosesc un echipa-ment special pentru călărie datorităclimei care le impune o ţinută cât mailejeră precum portul lor tradiţional.

Stilul lor de călărie este galopul,acest lucru fiind asigurat de caii Pur-Sânge Arab, consideraţi cea mai fru-moasă şi rapidă rasăpură, foarte greu deîmblânzit şi controlat,dar sunt singurii cai cerezistă o săptămână îndeşert fără apă şi mân-care. Sunt bălani saumurgi, de înălţimemedie şi foarte suplii,lucru ce îi face maiuşor de controlat dinpicioare.

Stilul şi echipamentul specific conti-nentului nord american, cunoscut mai

degrabă ca stilul western (cowboy) găsitîn tradiţia “ranch-urilor”, respectă un anu-

mit port ce implică, pălărie,celebrii cowboy boots cupinteni la călcâie prin caredau calului stilul de mers:pas, trap sau galop.

Caii americani suntmasivi, greoi, nu foarterapizi şi greu de domesticit,cel mai adesea sunt roibi,bălani sau tărcaţi, dar aufoarte multă forţă şi rezis-tenţă la efort prelungit.

Vara este cel mai bun anotimp pen-tru călărie, în natură, unde se vorsimţi liberi şi vor alerga liber. Deasemenea îi puteţi alerga pe dealuri,prin păduri, prin râuri, le place apa şile place să înnoate. Dacă ieşiţi iarna lao plimbare călare prin zăpadă, veţiavea supriza ca în secunda în care aţicoborât din şa calul se va trânti înzăpadă şi va începe să se tăvăleascăfericit.

Călăria e frumuseţe, e adrenalină, eenergie, e libertate şi e bucurie! O

experienţă incomparabilă cu orice altsport şi o activitate mai mult decâtplacută. Echitatia merita promovatapentru ca este un sport deosebit deoricare altul. Aici nu exista adversar,nu exista orgolii. Exista doar con-topirea omului cu natura, libertate sisentimentul de a te putea baza pecineva. A te baza pe calul tau, care nueste altceva decat partenerul si pri-etenul tau, care iti cere si iti oferarespect neconditionat.

Roxana Tolteanu


Actualwwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo


Şedinţa de constituire aConsiliului Local Lupeni aavut loc joi, în sala de

consiliu a instituţi ei, în cadrulacesteia depunând jurământul,pentru a patra oară, CornelResmeriţă, social-democratulreconfirmat în funcţie laalegerile din 10 iunie.

Scrutinul din iunie i-a asiguratprimarului care a câştigat în toatecele 18 secţii de votare amenajate peraza municipiului Lupeni, majorita teaîn consiliul local. În urma voturilorîn legislativul de la Lupeni sunt 12consilieri USL, 4 ai PP-DD, 2 ai USPşi unul de la UDMR.

Viceprimar al municipiului Lupenia rămas, ca şi în mandatele trecute,Cornel Lungan.

Preşedintele Consiliului JudeţeanHunedoara, Mircea Ioan Moloţ, aprecizat, joi, în faţa consilierilor, căîn acest mandat va colabora

îndeaproape cu Lupeniul. „Vă pot asigura de o colaborare

accentuată şi serioasă, de o finanţarepe măsură în aşa fel încât promisiu ni -le pe care le-aţi făcut (referindu-sela primar – n.r.) şi le-am făcut încampania electorală să le putem ducela îndeplinire fiindcă altfel locuitoriimunicipiului Lupeni şi conjudeţeniinoştri îşi vor pierde încrederea şi caatare ne vor taxa aşa cum trebuie săfie taxat un politician care nu se ţinede cuvânt”, a spus Mircea Ioan Moloţ.

Consilierii locali şi primarul dinLupeni au depus jurământul în faţaprefectului de Hunedoara, SorinVasilescu, a preşedintelui ConsiliuluiJudeţean Hunedoara - Mircea IoanMoloţ, a deputaţilor Cristian Resmeriţăşi Laurenţiu Nistor şi a senatoruluiCosmin Nicula (toţi fiind parlamen-tari PSD).

Mihaela MIHAI

Cornel Resmeriţă a depus alCornel Resmeriţă a depus alpatrulea jurământ în funcţia depatrulea jurământ în funcţia deprimar al municipiului Lupeniprimar al municipiului Lupeni

Preşedintele ConsiliuluiJudeţean Hunedoara,Mircea Ioan Moloţ, a

declarat, joi, la Lupeni, că nuare competenţe pentru consti-tuirea Complexului EnergeticHunedoara şi retehnologizareaminelor, dar că în acest man-dat va asfalta cele patru dru-muri judeţene pe care le are înValea Jiului.

„Dacă până acum s-a îndoitcineva, mereu spunea că vineMoloţ pe un cal alb, vin pe acelaşical alb din Deva cu promisiuneaunei colaborări pe care, o spun cutoată responsabilitatea, consiliuljudeţean o să o aibă mult maiaccentuată decât a avut-o până

acum. Nu-mi cereţi să fac chiarîmpreună cu primarul complexenergetic, nu e problema noastră.Nu-mi cereţi să deschid mine, săretehnologizez şi aşa mai departe,dar ceea ce intră în atribuţiile con-siliului judeţean, cam puţine dinpăcate pentru Valea Jiului, am doarvreo patru drumuri judeţene pecare promit că în acest mandat levoi finaliza şi le voi preda în bunecondiţii atât pentru locuitori cât şipentru cei care vor veni la conduce -rea consiliului judeţean în 2016”, adeclarat Mircea Ioan Moloţ încadrul şedinţei de constituire aConsiliului Local Lupeni.

Sursa citată a mai precizat că„votul masiv” pe care l-a primitUSL şi implicit el, din Valea Jiului,

la alegerile din 10 iunie va firecom pensat prin investiţii.

“Mi s-a sugerat că datorită votu -lui masiv pe care l-a avut USL-ul şieu personal în Valea Jiului să fierecompensat cu un vicepreşedintede consiliu judeţean. Nu cred căasta era problema mai ales că ValeaJiului a fost recompensată cu pre-fec tul şi cred că recompensa decare va trebui să dăm dovadă estesuma investiţiilor care le vomface”, a mai spus Mircea IoanMoloţ.

Moloţ e acelaşi, s-a schimbat doar calul?

Preşedintele Consiliului JudeţeanHunedoara, Mircea Ioan Moloţ, amai promis că va asfalta drumuriledin Valea Jiului care se află în sub-ordinea instituţiei sale şi în campa -nii le trecute.

În 2007, Consiliul JudeţeanHunedoara a reabilitat şi asfaltatdrumul spre staţiunea Straja.Investiţia a costat undeva la 4 mili -oane de euro, însă în final drumulnu a mai primit şi stratul de uzură.În aceste condiţii la momentul2012, mai sunt necesare alte 6 mili -oane de euro pentru stratul de uzurăşi unele retuşuri. Drumul a fostinclus în Programul Naţional de

Dezvoltare a Infrastructurii, careînsă e posibil să nu fie continuat,condiţii în care tronsonul cu pricinava reveni la CJ Hunedoara.

Drumul spre Parâng a beneficiatşi el de atenţia forului judeţean. În2009 spre exemplu vicepreşedinte -le CJ de la acea oră declara, lamomentul recepţiei, că s-a asfaltat1 kilometru din drumul judeţean ceduce spre Parâng. Un an mai târ -ziu, un consilier judeţean, tot dinValea Jiului, liberalul Alin Simota,declara în cadrul unei conferinţe depresă că instituţia pe care o repre -zintă, adică CJ Hunedoara, a asfal-tat 1,8 kilometri de drum din tron-sonul judeţean ce face legătura cumasivul Parâng.

„În 2009 Consiliul Judeţean areabilitat 1,8 kilometri din drumulspre Parâng”, declara Simota.

„S-a reabilitat un kilometru dedrum că nu s-a putut mai mult.Drumul este încă acolo, nu a plecatniciunde, e realizat. Pot să spun căs-au dat bani exact pentru cât s-afăcut”, aceasta este declaraţia datăde fostul vicepreşedinte al CJHunedoara, Costel Avram, imediatdupă afirmaţiile lui Alin Simota.

Şi Uricaniul a beneficiat de spri-jin din partea CJ Hunedoara. Unuldintre acestea a avut loc anul tre-

cut. Atunci, Consiliul JudeţeanHunedoara a alocat fonduri pentrumanifestările dedicate zilelororaşului. Aproape un miliard de leivechi, primit de Primăria Uricanide la CJ Hunedoara, a fost cheltuitpe cântăreţi, artificii, prezentatori şisonorizare. Şi asta cu toate călocalitatea condusă de Buhăescu seafla în “situaţie de extremă dificul-tate”. Potrivit unei hotărâri aConsiliului Judeţean Hunedoara,pentru că unii primari din judeţ “ausemnalat existenţa unor situaţii deextremă dificultate, referitoare lainsuficienţa fondurilor necesarefuncţionării pentru anul 2011” s-adecis “alocarea sumei de 1.194,00mii lei pentru acordarea de ajutoarecătre unităţi administrativ teritoria -le în situaţii de extremă dificulta -te”. Din aceste de 1.194,00 mii lei300 mii lei, cea mai mare sumăacordată de Consiliul Judeţean con-dus de Mircea Ioan Moloţ, a ajunsla Primăria Uricani care se confrun -tă, conform notei de fundamentarea hotărârii CJ Hunedoara, cu o“situaţie de extremă dificultate”.

“Evenimentul costă în jur de 20de mii de euro şi mulţumim peaceastă cale celor de la ConsiliulJudeţean pentru ajutorul acordat”,spunea Dănuţ Buhăescu.

Mircea Ioan Moloţ vine în Valea Jiului „pe un cal alb”:

Va asfalta drumurile judeţene din Valea Jiului,dar „nu va coborî cu calul său în subteran”

11001100


wwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă VViinneerrii,, 2299 IIuunniiee 22001122VViinneerrii,, 2299 IIuunniiee 22001122

Sport

Consiliul de adminis-trare al C.S.Municipal Petroşani

şi-a propus ca principalobiectiv al anului, obţinereade performanţe internaţio -na le, paralel de competiţii -le interne ale acestui an.

Prima acţiune, a fost în zilelede 26-27 februarie, când a par-ticipat la a 11-a ediţie a a cupeiinternaţionale „Cupa Aradelovac”de karate W.K.F, organizată deC.S.K. Arandelovac, Serbia. Cutoate că au participat 41 de clu -buri din Europa, antrenorii RaduPolifronie şi Alina Tinca, şi-aupropus să fie în topul competiţi -ilor.

Bine pregătiţi şi bine mobili -zaţi psihic, cei 41 de sportivi auavut o evoluţie foarte bună şişi-a depăşit obiectivul, clasân-du-se pe locul 1 şi câştigând îndebut primul trofeu internaţio -nal. La baza succesului, au statcele 44 de medalii, din care 13de aur, 10 de argint şi 21 debronz.

Din acestea 31 de medalii(7+7+17) au fost la probeleindividuale (kata şi kumite), iar13 (6+3+4) la probele pe echipe.A fost un mare succes balcanic.

Printre cei 44 de laureaţi, amcreionat câţiva, Cristescu Vlad,Stan Mădălina, StăncioiuAnisia, Polifronie Andreea,Mălăuţa Miruna, AmbruşAndreea, Arghire Mădălina,Ipate Ionuţ, Berca Anisia,Perdivară Narcis, NegruţiuDoria, Berzescu George.

A doua participare internaţio -nală, a fost în perioada 25.02-03 martie, la CampionatulMondial de karate şhotocan,W.S.K.U, ce s-a disputat laInstambul. Participarea, record51 de naţiuni cu 2.187 de con-curenţi. Cei 4 seniori ai clubu-lui petroşenean au obţinut 5medalii din care 3 de argint şi 2bronz.

Iată laureatele clubului:Junioara, Negruţiu Doria(kumite, 58 kg), în lupta cu 18concurente la probele Shobu,

Ipan şi Kumite, s-a clasat pelocul 2, cucerind medalia deargint.

Alina Tinca, antrenoarea şisportiva activă, a concurat lacategoria de 70 de kg, alături de22 de participante. Deşi nerefă-cută după o accidentare lapicior reuşeşte să câştige 2medalii de bronz, la 2 probe,W.K.F. şi Shobu Ipan.

Talentatul Ipate Ionuţ, a lup-tat la categoria de 68 de kg,W.K.F., alături de cei 51 deconcurenţi. Cu mica s-a expe-rienţă internaţională s-a clasatpe locul 5. Ceilalţi tineriseniori, Berzescu Ghe. (65 kg),Grigore Nicolae, au avut victo -rii în 3-4 tururi, apoi au fosteliminaţi de karatişti europeni.

Pe plan intern, s-a participatla competiţiile naţionale prevă -zute în calendarul F.R. Karate.

În 13 martie, la ComplexulC.O.S.R., Izvorani s-a organizatde F.R. de Karate, CampionatulNaţional Shito – Ryu, la careau concurat 32 de sportivi aiclubului s-au obţinut 30 demeda lii din care 10 de aur, cam-pioni naţionali, 9 de argint şi 11de bronz.

Titlurile de campioni naţio -nali au fost obţinute de sporti viiminicadeţi, Ghiura Lavinia (45kg), Berca Anisia (-55 kg),Panaite Diana (-55 kg), Cadeţii,Thot Darius (45 kg), SârbuClaudiu (55 kg), Ridzi Cristian(+ 65 kg), Sebeş Robert (- 65kg), juniori, Negruţiu Doria (60kg), seniori, Berzescu Gheorghe(65 kg).

În luna aprilie, tot la Izvora -ni, s-a desfăşurat, CampionatulNaţional de Karate W.K.F.seniori, la această dură întrece -re, antrenorul Radu Polifronie,a trimis la luptă 5 sportivitineri, care în anul trecut sau înacest an, au împlinit 18 ani. Şitotuşi s-au obţinut 2 medalii iarechipa de tineri seniori s-auclasat pe locul 5.

Prima medalie de aur, acucerito tânăra antrenoare AlinaTinca, care la categoria 68 kg,şi-a eliminat, primele 6 adver-sare ajungând în finala categori -ei cu veşnica adversară, dinamo -vista Mirea Alexandra.

Tânărul şi neliniştitul karatistde categoria 67 kg, Ipate Ionuţ,obţine şi el medalia de bronz. Oscădere de formă a avut-o cam-pionulmondial de anul trecutGheorghe Berzescu, s-a clasatpe locul 5.

În premieră după 18 ani,antrenorii Radu Polifronie şiAlina Tinca, a trimis o echipăde seniori debutantă, în luptă,care a ocupat locul 5 în campio -nat.

În luna mai, la RâmnicuVâlcea, C.S. Saishin, a organi-zat ediţia a 13-a a cupei sale.Antrenorul Radu Polifronie carea participat la 11 ediţii şi acâştigat cu sportivii săi zecetrofee a hotărât să concureze culot secund, valoric la categoriilede vârstă şi greutate. Spre sur-prindere, sportivii au avut oevoluţie foarte bună, clasându-se tot pe locul 1, câştigând şitrofeul acesta.

Din istoria participării a lip-sit o singură dată, în rest acâştigat toate cele 12 trofee. Totîn luna mai clubul pepinieră.Masibo a organizat, propiacompetiţie „Cupa Masibo 2012.Lotul C.S.M. Petroşani, a par-ticipat cu scopul prezentării înfaţa karatiştilor, demonstraţia detehnică şi tactică de luptă a lau-reaţilor clubului. A fost un festi-val al karatelor, la care gazdeleau câştigat trofeul, în faţa celoropt cluburi participante.

Ultima, competiţie din acestprim semestru al anului 2012, afost, concurarea la competiţia

naţională Cupa României.Având o prezenţă, la nivel detop naţional elevii antrenorilorRadu Polifronie şi alina Tinca, acucerit 18 medalii din care 5 deaur, 7 de argint şi 6 de bronz.

Bilanţul semestrului la C.S.Municipal Petroşani este foartebun, atât în întrecerile internedar mai ale în întrecerile interna -ţionale care au ridicat calitativperformanţele şi experienţacompetiţională a tuturor cate-goriilor de sportivi, de la copiipână la tinerii seniori.

Aurel Slăbâi

C.S. Municipal Petroşani, Karate W.K.F., analiză

Karatiştii C.S.M.P., în semestrulîntâi al anului competiţional 2012au obţinut victorii internaţionale

Calendarul Sportiv internaţional al lunii iulie 2012

8. iulie Moto GP Germania8. iulie Formula 1 Silvestone M.P. al Marii Britanii17. iulie Moto GP Mugello18 – 21. Iulie Canotaj Plodvic C.M. ( probe neolimpice)22. iulie Formula 1 Hockenhein M.P. al Germaniei.27 iulie – 12 august. Dolcesport Londra Jocurile Olimpice29. iulie Formula 1. Budapesta M.P. al Ungariei29. iulie Moto GP Seguna Seca

Fotbal, România, iulie

1.Iulie amical: Vaslui – Sparta Praga4. Iulie amical: Steaua – Anderecht6. Iulie amical: C.F.R. Cluj – Victoria Pizen7. Iulie amical: Steaua – Slovan Bratislava14 iulie Supercupa României: Dinamo – C.F.R. Cluj19. Iulie Turul 2 Europa League: Rapid- ?20 iulie Trageri la sorţi, Turul 3 Europa League: Steaua, posibil

Rapid.21. Iulie, Etapa a 1-a a Ligii 1: Rapid – Fc. Vaslui

26. Iulie, Retur turul 2, Europa League: Rapid.

Calendarul Sportivinternaţional al lunii

iulie 2012

11111111GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă Vineriţă Vineri ,, 2299 IIuunniiee 22001122,, 2299 IIuunniiee 22001122

Sport

În urmă cu vreo 3-4 ani, cândechipele de Divizia ”B” de la Lupenişi Petroşani ”s-au spart”, aban-donând practic activitatea de perfor-manţă, au fost câteva cluburi de prinLiga I care au mai cules câte ceva.Acum, dacă privim loturile prim-divizionarelor, vedem că lucrurile s-au mai diluat. Ici-colo mai găsim câteo urmă de fost fotbalist care a bifatprin Valea Jiului.La Steaua îl avem pe Pintilii (care

între timp a mai trecut pe la Curteade Argeş şi Tg. Jiu), dar a plecatundeva prin Ucraina, Bicfalvi. LaDinamo, îl regăsim pe Scutaru, ex-Jiul, ex-”Poli” Timişoara, dar nu maie Scarlatache, transferat la HazarLankaran. S-a dus spre alte zări şiSorin Frunză, ultima oară la OţelulGalaţi, unul din cei mai buni ata-canţi pe care i-a avut Jiul în ultimii15 ani. Îl regăsim în staff-ul tehnic dela CSMS Iaşi pe antrenorul Ionuţ

Popa... şi cam atât!Prezenţele modeste ale Jiului înultimii ani la nivelul ligilor a IV-a şia III-a nu a mai interesat pe nimeniîn ceea ce priveşte ”accesarea” dejucători iar despre Minerul Lupeninici nu poate fi vorba. Practic, laacest nivel, nu ne mai bagă nimeniîn seamă, anonimatul s-a aşternutpeste legende. Important este să cre-dem că speranţa nu moare nici măcarultima.

Henţ cu mânaHenţ cu mâna Cine ne mai bagă în seamă?


Reporter: DomnuleGeorge Boboc, să o lămu -rim de la început: De ce nuaţi acceptat ca junioriiUniversităţii Petroşanisă joace pe stadionulJiul?

George Boboc: Lucrurile nustau chiar aşa. În primul rând,aceşti jucători nu sunt junioriiJiului Petroşani. Aşa poate oricinesă vină şi să spună că vrea săjoace pe stadionul Jiul, chiar cucerere aprobată de la primărie.Sunt, totuşi, nişte costuri, noi nuam primit de la administraţialocală decât 10.000 lei noi într-unan, în rest, noi, Clubul Jiul, neocupăm de tot ceea ce înseamnăcheltuieli la stadion. Noi avemstadionul spre folosinţă, deci, noi

îl administrăm. Dacă am fi ştiutcu o lună înainte, lucrurile ar fistat altfel. Aşa, noi am intrat cuterenurile într-o fază de igieni -zare, folosind pe toate cele treiterenuri gazonate, substanţeîmpotriva dăunătorilor. Acestlucru se face în fiecare vară, nuputeam risca să lăsăm aceşti copiisă joace aici. Şi repet, nu suntjuniorii Jiului. Ce, dacă noi vremsă jucăm la Tg. Jiu sau Deva, nelasă cineva, aşa, pur şi simplu?Nu cred... În rest, le doresc suc-ces, nu-i înţeleg de ce au făcutatâta tam-tam, la urma urmei şi eiau o bază sportivă care nu aratărău deloc. Noi i-am atras atenţiadomnului Ionuţ Stelescu că nu-iputem pune la dispoziţie terenul,totul a fost la nivelul unor discuţiiverbale.

Rep.: Ok, să zicem că amlămurit-o pe asta. Ce faceJiul?

G.B.: Se reuneşte pe 2 iulie,campionatul Ligii a III-a urmânda începe pe 18 august. Vom face opregătire la complexul sportivJiul, nu ne permitem financiarmai mult.

Rep.: Se zvoneşte prin”târg” că unii jucătorivor să plece, că nu şi-auluat banii...

G.B.: Da, am renunţat la FlorinŞerban, la Hardău. De la Jiul, cinevrea să plece, o poate face oricând.Noi nu ţinem pe nimeni cu forţa,ăia care fac gura mare sunt niştejucători capricioşi şi nu vor faceperformanţă niciodată. Sunt uniicare au venit la Jiul numai pentru

bani, n-au nici o treabă cu fotba -lul. Noi le-am dat contracte mari,unii cu salarii peste 1.500 lei,având ca obiectiv promovarea. Aţivăzut însă pe ce loc am terminat...Oare ei n-au nicio vină?

Rep.: Şi acum ce veţiface?

G.B.: Rămânem cu acelaşistaff de antrenori, Sedecaru –Militaru – Ghiţan, mai aducemvreo 4-5 jucători, sperăm săreînoim contractul lui Hotoboc şivom hotărî în cursul săptămâniiviitoare ce avem de făcut.

Rep.: Mai speraţi financiarsă fiţi ajutaţi?

G.B.: Tot timpul! Oricum, cade vreo 10-12 ani încoace, AlinSimota îşi asumă din nou finanţa -rea echipei, care nu este un fleac.

Gândiţi-vă că costurile unei echi -pe la nivelul Ligii a III-a înseam-nă 7.000-7.500 lei noi pe lună.Avem un proiect de patru ani. Autrecut doi, de-acum ne punemserios problema revenirii în Ligaa II-a. Vrem să marşăm pe junioriinoştri. Iată, îi avem pe Mareş şiVl. Tudorache la lotul naţional dejuniori, au făcut pasul la Liga aIII-a, avem mari speranţe în ei.Nu renunţăm nici la echipa adoua, deci, obiectiv Liga a II-a.

Veţi vedea, Jiul Petroşani vareveni din nou la gloria de altăda -tă. Am mai trecut prin situaţii degenul acesta şi în urmă cu zeceani şi până la urmă am ajuns înDivizia ”A”.

Istoria se poate repeta oricând!

Interviu. Exclusivitate.

”La Jiul vor juca numai cei care ”La Jiul vor juca numai cei care îşi doresc cu adevărat!”, declarăîşi doresc cu adevărat!”, declarăG e o r g e B o b o c , p r e ş e d i n t e l eG e o r g e B o b o c , p r e ş e d i n t e l eC l u b u l u i J i u l P e t r o ş a n iC l u b u l u i J i u l P e t r o ş a n i

GGeeoorrggee BBoobboocc

Cetatea dacică de laBăniţa continuă săfie năpădită de

buruieni şi fără vreunproiect de finanţare care săo includă într-un circuitturistic. Promisiunile făcutede autorităţi au rămas lastadiul de vorbe, astfel căpuţini sunt cei care i-aucontact cu istoria direct lafaţa locului. Drumul estegreoi şi prezenţa cetăţii estesemnalizată de puţin timp,printr-un indicator montatla intrarea spre drumul ceduce la Peştera Bolii.

Primarul Băniţei, Ionel Burlec,a declarat joi pentru Gazeta deDimineaţă că exista o discuţiepentru realizarea unui proiect caresă reabiliteze şi să pună în valoarecetatea dacică pe vremea cândprefect era Attila Dezsi, dar că numai ştie nimic despre acestproiect.

„La fondurile pe care le avemnoi nu ne permitem. Să încercămun proiect prin care să accesămfondurile necesare”, a mai spusprimarul.

În aceste condiţii, cetatea daci-că de la Băniţa a rămas aşa cum afost. Greu accesibilă şi necunoscu-

tă pentru eventualii turişti. Asta înciuda faptului că şi primarulrecunoaşte acest lucru, includereacetăţii într-un program turistic arconduce la o creştere a număruluide turişti şi la încasări mai mari înBăniţa.

Cetatea este în paragină de zecide ani, iar o promovare a acesteianu s-a făcut pe niciun palier. Nicinu se putea, pentru că accesul laacest obiectiv istoric este greoi.

După cum arată DirecţiaJudeţeană pentru Cultură, Culte şiPatrimoniu Cultural Hunedoara,cetatea dacică de la Băniţa a fostconstruită în zona cea mai înaltă aDealului Bolii. Dealul, încon-jurat pe trei părţi de apeleBăniţei, oferea în mod natu-ral posibilităţi de apărare,accesul fiind posibil doar pelatura de nord, unde suntamplasate elementele de for-tificaţie din epoca dacică.

“Pantele foarte abrupte aledealului, precum şi existentaunor reduse suprafeţe plate,au determinat pe constructorisă realizeze lucrări ample denivelare şi să conceapă unsistem de apărare original:zidurile de incintă, turnurileşi platformele pentru luptacorp la corp, se eşalonează întrepte. Intrarea în cetate sefăcea prin zona de nord-est,fiind marcată de poartă şi o

scară monumentală cu o lungimede 4,50 m. Scara are trepte dinpiatră calcaroasă şi este mărginităde ziduri marginale, cu rol debalustradă din andezit. Pierdereacetăţii de la Bănita, a permisarmatei romane să avanseze pedrumul către capitala regatului,Sarmizegetusa Regia, fapt atestatde existenţa castrelor de marşromane de la Jigorul Mare şiComărnicel”, se arată în descriereacetăţii existente pe site-ul DirecţieiJudeţeane pentru Cultură, Culte şiPatrimoniu Cultural Hunedoara.

Mihaela MIHAI

11221122 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă ţă VViinneerrii,, 2299 IIuunniiee 22001122VViinneerrii,, 2299 IIuunniiee 22001122

Actual

CMYK


Recunoaşterea valorii turistice a cetăţiidacice de la Băniţa, îngropată înindifernţa autorităţilor

Vasile Lupu nu a fostvalidat consilier localîn cadrul legislativuluide la Vulcan

Fostul lider al minerilor, Vasile Lupu (PP-DD), care în urmaalegerilor locale din 10 iunie şi-a asigurat un post de consilierlocal la Vulcan, a fost invalidat în cadrul şedinţei de constituire aConsiliului Local Vulcan ce a avut loc în cursul zilei de joi.Preşedintele PP-DD Hunedoara, Haralambie Vochiţoiu, a declaratpentru GDD că va contesta decizia celor de la Vulcan. Lupu acandidat din partea PP-DD pentru funcţia de primar al localităţii,acesta fiind şi pe lista de consilieri. Acesta nu a fost validat dincauza condamnării pe care a avut-o şi a suspendării dreptului de afi ales în funcţii publice.

„Probabil nu se vrea să fiu aici, dar eu trebuie să prezint acestedecizii. O decizie definitivă şi executorie”, a spus Vasile Lupu.

Replica juristului Primăriei Vulcan, Rodica Peter, a fost însăaceea că au fost analizate toate documentele inclusiv cele la careface referire Vasile Lupu. Preşedintele PP-DD Hunedoara adeclarat joi pentru Gazeta de Dimineaţă că va face contestaţie.

„Vom contesta acea hârtie care spune că nu are voie să ocupefuncţii şi sper ca în perioada în care postul a fi vacant, 30 de zile,să rezolvăm problema, iar Vasile Lupu să poată ocupa funcţia deconsilieri”, a spus Vochiţoiu.Sursa citată a precizat că lui Lupu ise face o altă nedreptate.

„Detenţia la care a fost supus a fost una nedreaptă. A făcutpuşcărie pentru oameni din cauze sindicale. A trebuit găsit un ţapispăşitor şi iată că suferă în continuare degeaba. Îl admir pentrutăria de caracter de care dă dovadă. Alţii îşi trag glonţ în momentede genul acesta”, a mai spus liderul PP-DD Hunedoara.

Detalii despre documentele prezentate de Vasile Lupu reporteri -lor GDD în ediţia de luni.

29.06.2012

Documents

Transcript of 29.06.2012